Sunteți pe pagina 1din 9

Recomandri tehnice

Tierile la cais, prun i piersic

n cazul drupaceelor (cire, cais, viin, prun, piersic), tierile de fructificare se fa


c mult mai restrns dect la restul speciilor. Astfel, la cire i viin, ramura mijlocie
se scurteaz pentru stimularea noilor formaiuni de rod, ramura pleat degarnisit se el
imin, iar buchetele de mai nu se taie deloc. La prun i la cais, ramurile buchet i c
ele mijlocii nu se taie, acestea din urm scurtndu-se deasupra primei ramificaii doa
r cnd sunt btrne. n general, tierile de rodire se fac asemntor la toate speciile amint
te, cu excepia piersicului.
Cais

Ramurile de rod sunt brun-rocate. Momentul, volumul i gradul de scurtare a ramuril


or se stabilesc n aa fel nct semischeletul s fie mereu rennoit i acoperit cu ramuri mi
locii viguroase. Se elimin n general ramurile subiri i buchetele slabe ale cror flori
de regul avorteaz sau cele care au fructificat deja de dou ori i sunt epuizate. Cnd
elementele de rod sunt puine i dispuse n zona periferic a coroanei, se face doar red
ucia semischeletului din interiorul coroanei cu un sfert din lungime i a scheletul
ui pn la jumtate pentru ntinerire. Nu se taie ramurile roditoare scurte i mijlocii, c
ele mai lungi doar se scurteaz, iar cele cu poziie dreapt se nclin.
Prun

Ramurile de rod sunt mici i subiri, de culoare brun-cenuiu. Prunul este singura spe
cie la care mugurii vegetativi sunt mai mari dect cei floriferi i se deosebete prin
tr-o degarnisire prematur mai accentuat dect la alte specii. La prun se aplic n gener
al mai puine tieri dect la piersic, acestea constnd n rrirea buchetelor de mai i tier
scurt sau eliminarea ramurilor mijlocii.
La soiurile cu ramuri fragile i subiri se fac tieri de reducie n lemn de 3-4 ani, pen
tru fortificare i ramificare, n vreme ce la soiurile cu ramuri viguroase tierile su
nt mai uoare, constnd n scurtarea la jumtate a prelungirilor arpantelor pentru a stim
ula ramificarea. Cu aceast ocazie se elimin ramurile care au rodit slab i prezint zo
ne mari neproductive, precum i cele epuizate, cele subiri, situate n vrf, ori cele n
epurttoare de muguri de rod. n fiecare an se fac tieri de normare a rodului, ce con
stau n ntinerirea semischeletului care a depit 4-6 ani, dar i eliminarea ramurilor frn
te i uscate.
Piersic
Fa de restul tierilor de fructificare, cele aplicate piersicului sunt puin mai deose
bite, deoarece are o capacitate mare de formare a lstarilor anticipai care apar od
at cu ramura mam. n acest caz, ramurile pe care cresc aceti lstari se scurteaz cu un s
fert din lungime pentru a nu se rupe sub greutatea fructelor. De asemenea, epuiz
area ramurilor mixte care au rodit are loc mai repede dect la alte specii, fapt p
entru care, anual, mai mult de jumtate din ramurile de rod se suprim.
Piersicul fructific n principal pe ramurile mixte. Ramurile sale de rod sunt roieti
ce pe partea nsorit i verzi-glbui pe cea umbrit. La piersicii tineri, tierile de produ
cie constau n rrirea ramurilor mixte, eliminarea salbelor i a buchetelor. Ramurile m
ixte viguroase se scurteaz la 60-70 cm sau se elimin dac se afl n prelungirea semisch
eletului. Ramurile de rod care se consider a fi n plus se taie la 2-3 muguri, cnd a
cestea au diametrul de 2,5 cm, la 4-5 muguri cnd au diametrul de 4-5 cm i la 6-7 m
uguri cnd grosimea acestora este mai mare de 6 cm. n acest fel, pe poriunea rmas vor
aprea noi lstari care vor fructifica n anul urmtor, evitndu-se astfel degarnisirea po
mului.
ramurile de piersic care au fructificat se usuc;
suprimarea ramurilor n plus se face cu cep;

piersicul se taie mai sever dect toate speciile.


Dicionar
Scheletul pomului este alctuit din ramurile care pornesc din axul pomului, dar i u
rmtoarele dou derivate din acestea.
Semischeletul pomului este dat de ramurile care garnisesc scheletul.
arpant - ramur care pornete direct din axul pomului.
Valentina OIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2007
copyright lumeasatului.ro
Ramurile de rod la speciile pomicole
La pomacee, dupa asemanarea ramurilor de rod, intalnim doua subgrupe :
1. mar si par
2. gutui
La
1.
2.
3.

drupacee, intalnim 3 astfel de subgrupe :


cires si visin
prun si cais
piersic si migdal

1. Mar si par
Se formeaza din muguri micsti. Intalnim urmatoarele formatiuni : pinten, smicea,
tepusa, nuielusa, mladita.
Pinten = ramura de rod neflorifera, are 0,3 - 6 cm. Pintenul poate fi scurt, de
cativa milimetri, cu un singur mugur vegetativ situat apical, sau poate fi lung,
de 5-6 cm, cu 1 mugure vegetativ apical si cativa laterali.
Smicea - este o ramura neflorifera, are 15-30 cm, este foarte subtire (diametrul
de 2-5 mm), are in varf si lateral mai multi muguri vegetativi
Tepusa - ramura florifera, are 1 mugure mixt apical si mai multi muguri vegetati
vi laterali. Tepusele pot fi, ca si pintenul, de doua feluri : scurte sau alungi
te
In primul an dupa rodire axul tepusei se ingroasa si formeaza asa numita bursa d
e rod. In anul urmator, pe aceasta bursa se vor forma noi pinteni, tepuse sau nu
ieluse, care dupa fructificare se vor ingrosa si ele. Formatiunea care va rezult
a din contopirea burselor noi si vechi se numeste vatrade rod.
Nuieluse = ramuri florifere de 10 20 cm. Au in varf un mugure mixt, restul later
ali vegetativi.
Mladita = ramura florifera, 10-20 cm. Are 2-3 muguri micsti (unul terminal care
are are inca 2 sub el), restul sunt laterali vegetativi.
2. Gutui:
Fructifica tot din muguri micsti. Dintr-un mugure mixt, primavara se formeaza un
lastar de 8-12 cm care poarta o singura floare in varf. Dupa fructificare, in a
nul urmator acest lastar se ingroasa formand o bursa de rod alungita. Aceasta es
te ingrosata in special in partea terminala, rezultand o ramura cu aspect de mac
iulie ce prezinta terminal 2-4 muguri micsti din care se vor forma noi lastari.

3. Cires si visin (ramuri de rod)


Intalnim urmatoarele categorii de ramuri:
Pinten = asemanator cu cel descris la mar si par, are doar muguri vegetativi si
se intalneste la pomii tineri
Buchet de mai = ramura floriferade 1-3 cm, pe ea se formeaza 4-7 muguri asezati
in spirala cate unul la fiecare nod. In mijlocul acestei formatiuni exista un mu
gure mixt care asigura cresterea vegetativa, in anul urmator va rezulta astfel o
noua ramurade 1-3 cm. De-a lungul timpului, prin cresteri succesive, aceasta ra
mura va atinge 12 cm si doar ultima portiune va fi purtatoare de frunze si flori
.
Ramura mijlocie neramificata = florifera, 10-30 cm, apical are 1-3 muguri vegeta
tivi restul fiind floriferi. In fiecare an aceasta ramura se alungeste cu 10-15
cm datorita mugurilor vegetativi din varf.
Ramura pleata = se intalneste mai ales visin, mult mai rar la cires. Este foarte
subtire, are 2-3 mm diametru. Are 15-60 cm lungime, are in varf un mugure veget
ativ, restul fiind floriferi. Dupa rodire, ramura pleata se apleaca cu fructele
si ramane in aceasta pozitie cativa ani dupa care se usuca. Cresterile vegetativ
e anuale sunt de 10-15 cm lungime, si sunt asigurate de muguri vegetativi apical
.
2. Prun si cais
Buchet de mai = seamana cu cel de la cires si visin. Are 1-3 cm si se deosebeste
de cel de la cires prin faptul ca la noduri are grupe de muguri in loc de un si
ngur mugure. In fiecare grupa exista un mugure vegetativ, restul fiind floriferi
. Cresterea vegetativa este asigurata de fiecare mugure vegetativ (apical si lat
eral) din fiecare grupa.
Ramura mijlocie = are 10-15 cm, are in varf un mugure vegetativ, pe toata lungim
ea ei prezinta grupe de muguri, in fiecare an fiecare mugure vegetativ dand nast
ere la noi ramuri mijlocii
Ramura lunga = are in varf un mugure vegetativ iar lateral grupe de muguri dintr
e care cel central este vegetativ, cei laterali sunt floriferi. In primul an cai
sul poate rodi si pe lastari anticipati.
3. Piersic si migdal
Buchet de mai = are terminal un singur mugure vegetativ si lateral 2-4 muguri fl
oriferi (la piersic) si 5-8 la migdal.
Ramura salba = seamana cu ramura pleata, este foarte subtire (2-3 mm diametru) a
re maxim 50 cm, are terminal 1 mugure vegetativ restul fiind floriferi.
Aceasta ramura dupa fructificare are tendinta sa se degarniseasca total, formand
totusi anual noi ramuri vegetative de 10-15 cm, din mugurii vegetativi din varf
.
Ramura mixta = ramura de baza in fructificarea piersicului. Are apical 1-3 mugur
i vegetativi, la baza ei se gasesc 1-3 muguri vegetativi, restul fiind grupati c
ate 3 la fiecare nod, din care cel din mijloc este vegetativ, ceilalti 2 fiind f
loriferi.
Ramura de prelungire = asigura cresterea in lungime a scheletului, pe aceasta ra
mura alterneaza muguri vegetativi si floriferi.

Buchet de mai este cea mai scurta ramura de rod la samburoase, care ajunge la 812 cm in cazul ciresului. Grosimea acestei ramuri nu depaseste 0,5 centimetri. I
ntotdeasuna, in varful buchetului de mai se gaseste un mugure vegetativ, inconju
rat de 3 pana la 6 muguri floriferi. Mugurele vegetativ asigura cresterea lenta
in lungime a ramurii, cu 0,5 pana la 2 cm. Doar ultima portiune va fi purtatoare
de frunze si flori.
Tags: ramuri de rod, taieri la visin, taieri la cires
Atentie, niciodata ramura buchet nu poate fi taiata sau scurtata. Singurul mod i
n care poate fi regenerata este eliminarea ramurilor de semi-schelet care poarta
ramurile de rod, ceea ce produce cresterea unor noi ramuri, pe care se vor form
a noi buchete de rod.
Ramura pleata se intalneste la visin. Este foarte subtire, cu 2-3 mm diametru. A
re 15-60 cm lungime, are in varf un mugure vegetativ, restul fiind floriferi. Du
pa rodire, ramura pleata se apleaca cu fructele si ramane in aceasta pozitie cat
iva ani dupa care se usuca. Cresterile vegetative anuale sunt de 10-15 cm lungim
e, si sunt asigurate de muguri vegetativi apical.
Taierile anuale de rodire la samburoase
La samburoase, taierile de rodire se fac intotdeauna deasupra unuia sau mai mult
or muguri vegetativi. Taierile de productie dupa ce pomii au dat 4-5 productii s
i au rolul de intretinere, pentru a asigura limitarea cresterii in inaltime si i
n diametru a pomilor, dar si taieri de imbunatatire a regimului de lumina.
Coroana se indeseste cu timpul, sarpantele se suprapun si se arcuiesc unele pest
e altele, ceea ce reduce lumina care ajunge la fructe.
Taierea de fructificare are ca obiectiv intinerirea ramurilor de rod, care fruct
ifica doar cativa ani (4-7 ani). In acelasi timp, are ca scop reducerea numarulu
i de muguri de rod, in anii in care acestia s-au format in exces.
clubagricultura.ro
Taierile
A-De formare a coroanei:
De preferinta se executa in verdevara.In anul doi se trece la dirijarea cresterii,
alegerea primelor sarpante(ramuri de ord.1)eventual axul si se pot retine primel
e ramurele de rod.Cresterea unei ramuri de rod se influentata nu atat prin taier
e ci prin modificare pozitiei( ramura lasata sa creasca la verticala va creste i
n lungime fara agrabi fructificarea.o ramura inclinata la45-50grade va incetini
cresterea si va grabi fructificarea) de asemenea trebuie realizat un echilibru a
sarpantelor in plan vertical si orizontal.Formare coroanelor dureaza 4-5 ani pr
in dresarea ramurilor,aplecare-torsionarea-ciupitul lastarilor, orbirea mugurilo
r si taierile propriu-zise:se ivesc ocazii cand unele ramuri anuale prea lungi t
rebuie scurtate sau inlaturate.La pomii tineri se scurteaza moderat .Nu se scurt
eaza ramurile anuale lungi in pozitie verticala caci vor forma lastari puternic,
de vigoare slaba aflate la orizontala.Scurtare unei ramuri de rod indiferent cat
de scurta intarzie fructificarea,ea se face cu 2-3 mm deasupra unui mugur veget
ativ fara a lasa cep.Ramurile de peste2 ani reactioneaza mai bine la taieri.Supr
imare totala a unei ramuri este suportata mai bine de pomii tineri decat scurtar
ea si se face la inel(la baza ramurii se gaseste o ingrosare sub forma de inel-gul
er) in ras imediat deasupra lui fara a lasa ciot.
B-De fructificare

Se executa an de an,feb-mart, prin limitarea inaltimii si largimii.Scurtarea(int


inerirea)ramurilor de semischelet la intervale de max 4 ani constituie veriga pr
incipa.La pomii tineri taierile mai putine iar la cei maturi mai viguroase.Inain
te de a taia se examineaza coroana:Incarcatura cu muguri de rod,lungimea si desi
mea ramurilor,repartitia lor,zone degarnisite,pagube facute de ger. In principiu
un pom cu ramuri anuale( formate anul precedent) cu vigoare slaba(sub 25cm) cu
multi muguri de rod se taie mai intens(mentinand pe semischelete 2-3 ramuri de r
od) ;iar cu putini muguri de rod moderat sau deloc.DACA UN POM A AVUT MULTE FRUC
E SE TAIE MULT,CU FRUCTE PUTINE SE TAIE PUTIN SI NU SE REDUCE TALIA care oricum
nu se reduce decat la cei maturi sau in declin.Pentru a mentine rodul in toate z
onele o parte a ramurilor periferice se indeparteaza.Taierile ramurilor se face
astfel:cele anuale slabe sau de vigoare slaba se lasa inatacte.cele anuale vigur
oase lungi se raresc la 20-25 cm si nu se scurteaza decat daca depasesc50-60 cm
si au mai mult de 2 ani.Ramurile anticipate,frecvente la piersic cais si visin s
e taie cu prudenta lasand pe cele viguroase.Ramurile lacome de regula se suprima
mai putin cele necesare completarea unor goluri sau refacerea unei sarpante.Ram
urile de semischelet se intineresc dupa 4-5 ani,se raresc la20-30 cm,ca regula i
nspre varful pomului ce lasa semischelet mijlociu si slab iar la bazamai mare.Se
mai taie ramuri ce se intretaie cu alti pomi vecini.Tot pt. a taia este necesar
sa cunoastem mugurii care se impartin:1vegetativi mai mici,forma conica aflati
terminal sau lateral si din ei rezulta un lastar 2florali mai bombati si rotungi
ti rezulta o floare sau o inflorescenta. 3micsti tot de rod(la mar par) rezulta
inflorescenta insotita de o rozeta cu frunze sau lastar.Toti se gasesc numai pe
ramurilr anuale,se formeaza in anul care precede formarea fructelor incepand din
iunie-iulie,astfel primavara putem aprecia cantitatea de rod pt, anul in curs.
Cei situati la baza ramurilor raman dorminzi si pornesc daca se scurteaza ramura
sau se reduce talia.De regula semintoasele au muguri de rod predominant spre v
arful ramurii iar samburoasele spre centrul ramurii anuale.Trebuie cunoscute si
ramurile de rod pe specii.Taierile pe ramuri anuale se fac deasupra unui mugur v
egetal la1-2mm deasupra si lateral oblic.
MAR si PAR propriu zise(cu muguri de rod) tepusa nuielusa si mladita si in deven
ire(fac muguri de rod in anii urmatori) pintenul si smiceaua; din inflorescente
rezulta bursa si vatra de rodire.In general ramurile de rod nu se scurteaza ( cu
exceptia mladitei pana la3 muguri) dar se pot rari la 10-15 cm.Se pot scurta ra
murile mai lungi de 50-60 cm de peste 2 ani si taia cele atacate,rasucite,crescu
te spre interior,prea degarnisite si batrane,care stangenesc alte ramuri mai tin
ere,intineri bursele de rod.
GUTUI ca ramuri de rod sunt maciuliile aflate pe semischelet gros de1-2 cm de3-5
ani.Cele debile aflate pe ramuri sub 8 cm se suprima lasand numai pe cele vigur
oase.Semischeletul se intinereste la 4-5 ani.
PRUNUL Fructifica pe buchete de mai,ramuri roditoare mijlocii si anuale lungi.
Pana la 4-5 ani nu se executa operatiuni decat in verde prin rarire ,ciupire apoi
se pot scurta ramuri mai lungi de 60 cm rariri si intineriri
CAISUL Aceleasi ramuri roditoare ca la prun. Necesita taieri in fiecare an spre
primavara.Se suprima ramurile anticipate debile si cele asezate prea des.Ramuril
e anuale mijlocii se raresc la15-20 cm dar nu se scurteaza,iar cele lungi se
scurteaza pana la 1/3 daca depesesc 60 cm.Adeseori se gasesc cate 2-3 ramuri anu
ale la un nod din care se retine una.ramurile debile asezate subterminal se tai
e caci nu-si mentin rodul.Ramurile de semischelet se intineresc la la3-4 ani las
and un cep mic din ai carui muguri dorminzi vor rezulta lastari vigurosi.In iuni
e lastarii se raresc si se scurteaza daca au maimmult de 80 cm..Adeseori unele r
amuri se usuca care se inlatura imediat.
PIERSICUL Ramuri de rod sunt ramura mixta lunga de 40-60 cm,ramura anuala lunga
,ramura salba,ramura anticipata.Dintru-un mugur de rod apare o floare.Este speci

a cea mai pretentioasa la lucrari de ingrijire necesetand taieri viguroase in f


iecare an aproximativ asemanatoare cu vita de vie adica fructifica pe lastari d
e un an ce cresc pe ramuri mai mari de un an dupa care devin lemnoase si nu mai
fructifica.Din ramurile mixte se retin cele intre 45-60 cm mai aproape de baza r
amurii mama sau pornite direct din ramura de schelet si nu se scurteaza daca nu
depasesc 60 cm.Ramurile anticipate sanatoase se retin pt. fructificare iar cele
salbe sau buchete de mai se suprima daca nu sunt folositoare.De regula se suprim
a2/3-3/4 din numarul de ramuri de rod.
CIRESUL Rodeste pe buchete de mai,ramuri mijlocii,si lungi.Isi formeaza in gener
al singur coroana, putine taieri pana la5 ani.Taierile efectuate primavara sau i
n verde se fac pe semischelet lung prea prolific sau epuizat. si in mod moderat
lasand cel putin 6 ramuri de rod
VISINUL Rodeste pe aceleasi ramuri ca ciresul in plus pe anticipate si plete.Tai
erile se fac aprox. ca la cires cu specificul ca se executa treptat si indeoseb
i la visinii pletosi.O ramura de visin devine mai putin productiva dupa cam 7 an
i de rodire
NUCULIn primi ani nu se intervine.Taieri spre primavara se intineresc ramurile d
e semischelet mai mari de 5-6 ani.Reactioneaza bine la taierile de regenerare
C-De Intretinere
Se executa asupra pomilor maturi in tot timpul anului cand se observa un declin
sau rezultate nefaste din cauza intemperiilor, insecte boli alte cauze.De obicei
se suprima la inel sau pana la lemnul sanatos ramurile atacate se pun propte se
trateza chimic,se leaga,se inlatura orice factor care ar dauna pomului
D-De Intinerire
Dau rezultate daca se reduce volumul coroanei la pomii imbatraniti.Axul se retez
a cu 1,5-2 m din lungime, deasupra unei sarpante fara a lasa cep iar fiecare sar
panta se reduce cu 1/3-1/2 deasupra unei ramuri laterale acare are rol de tragat
or de seva.Sarpantele dintr-un etaj se scurteaza toate la acelasi nivel iar subs
arpantele sa scada ca lungime de jos in sus,Semischeletul se rareste si si se i
ntinereste radical.In iunie lastarii noi se raresc daca sunt prea desi si se ciu
pesc cei mai lungi de de 80 cm.

Pentru pomii fructiferi, tierile n uscat trebuie s nceap cnd nu mai sunt ateptate geru
i cumplite. Desigur c nici un an nu este identic cu altul, dar statistic, nceputul
lunii martie poate fi favorabil nceperii lucrrilor de tiere n uscat, n livezile de p
omi. Tierile executate mai devreme pot slbi rezistena la gerurile care mai pot surv
eni. Este stabilit c pomii care nu au fost supui tierilor au rezistat mai uor geruri
lor dect cei care au suportat aciuni de tiere naintea apariiei acestor geruri. Acest
fapt a fost remarcat mai ales la speciile cu sensibilitate la ger (piersic, cais
, pr sau prun). Mrul, att prin soiurile sale mai vechi, dar mai ales prin anumite s
oiuri recent obinute (Jonagold, Elstar) se dovedete de asemenea sensibil la ger.
Clasificarea tierilor la pomi.
Tierile pomilor se pot clasifica dup mai multe criterii dar sunt acceptate dou i anu
me:
- Dup scopul urmrit
- Dup timpul de executare.
n funcie de scopul urmrit, tierile se mpart n urmtoarele grupe:
- Tiere de formare.
- Tiere de rodire.
- Tiere de ntreinere

- Tierea de corectare.
- Tierea de regenerare,
n funcie de timpul de execuie, tierile se mpart astfel:
- Tierea n uscat.
- Tierea n verde.

Tierea de rodire
Aceast categorie de tieri opereaz asupra ramurilor de rod i de semischelet, cu scopu
l principal de a norma ncrctura de muguri de rod, asigurndu-se astfel producii mari,
constante i de bun calitate pe toat durata de exploatare a livezii.
Suprancrcarea conduce la producii mari dar de slab calitate, coroanele se mutileaz, p
omii nu difereniaz muguri de rod pentru anul urmtor i se declaneaz alternana de
odire. Asupra numrului de muguri micti ce se las la mr i pr s-au fcut numeroase cercet
.Se consider c ramurile de rod propriu-zise trebuie s fie de 2-3 ori mai puine dect c
ele vegetative, inclusiv pintenii i smicelele. Mugurii micti la mr i pr trebuie s repr
ezinte 12-15% din totalul mugurilor sau 20-25%.La smburoase, normarea rodului est
e mai elastic adic se accept o ncrcare mai mare la cire, viin, prun, cais, dar la pier
ic este obligatorie o normare foarte Pentru smnoase sunt necesare 50-60 frunze pent
ru un fruct, la smburoase doar 25-30.
Gradul de ncrcare la mr, pr i piersic trebuie s fie foarte precis, exprimat n e
+ nuielue sau pur i simplu n muguri micti, iar la piersic n ramuri mixte cu lungimea
de 40-60cm. Obiectivele tierilor de rodiredifer i n funcie de vrsta pomilor.La cei ti
neri, se urmrete formarea ramurilor de rod pentru a grbi intrarea acestora pe rod. n
acest sens, la toate speciile i soiurile, dar mai ales la cele tardive, ramurile
de garnisire se rresc iar cele pstrate se nclin sau se arcuiesc. Nu se vor pstra mu
guri de rod sau fructe la vrful arpantelor ntruct arcuirea acestora compromite
formarea scheletului. Se menioneaz c delimitarea precis ntre elementele permanente i
cele nepermanente este absolut obligatorie. n caz contrar, coroanele se exploatea
z foarte greu.
La pomii pe rod obiectivul de baz este normarea ncrcturii prin scurtarea semischelet
ului inclusiv a vetrelor de rod i apoi rrirea formaiunilor de rod pe poriunile pstrat
e. Prin scurtrile respective se reduce substanial numrul de muguri micti. Bi
neneles c, aceast normare este n funcie de gradul de difereniere a mugurilor de rod
nul respectiv.
La pomii btrni, normarea rodului se face prin aceleai operaiuni tehnice dar mai ales
prin reducie ntruct prin aceasta se stimuleaz creterile vegetative care ntineresc lem
nul de rod. Tierea de rodire este difereniat pe specii, grupe de soiuri,
vrsta pomilor, agrotehnica aplicat i ali factori. La soiurile pur de mr i pr, se scu
az semischeletul garnisit cu epue i se simplific vetrele de rod.La pomii cu coroane r
are se pstreaz creterile noi care se scurteaz pentru a se garnisi cu epue tinere, viit
oare vetre cu putere mare de fructificare.
La soiurile standard de mr i pr care au coroane dese, aglomerate, se lumineaz co
roana i se scurteaz semischeletul cu 1/3 2/3 din lungimea acestuia, n funcie de vigo
are i ncrctura cu muguri micti. La gutui, se simplific i se reduce semischeletul garni
it cu mciulii iar dup scurtare se rresc mciuliile la 10-15 cm, iar coarnele de melc
se simplific transformndu-se n mciulii simple. La soiurile pur de prun i cais,se scurt
eaz semischeletul tnr la un numr optim de buchete de mai, iar ramurile mbtrnite se sup
im s-au se scurteaz sever nlocuindu-le cu altele noi tinere. Soiurile standard
, necesit numeroase rriri executate asupra semischeletului iar pe acesta se rresc r
amurile epuizate i se nlocuiesc cu creteri noi. Ramurile de rod lungi se scurteaz cu
1/3 din lungimea lor.
La cire, se fac puine tieri de rodire ntruct coroanele sunt rare, ramurile de rod au
longevitate mare iar pomii nu sunt afectai de alternana de rodire. Soiurile
de viin pletoase au nevoie de mai multe tieri pentru a combate acest fenomen nedo
rit.Se suprim pletele lungi degarnisite i se nlocuiesc cu creteri noi, iar semischel
etul des se rrete. La piersic, normarea rodului se realizeaz prin suprimarea buchet
elor de mai i a ramurilor salbe, iar ramurile mixte se rresc la 20-25 cm.Se
pstreaz 80-150 ramuri mixte n coroana unui pom, n funcie de vigoarea pomilor i a
grotehnica aplicat. Unii autori recomand pn la 200 ramuri mixte dar dup prerea noastr
cest lucru este exagerat. Ramurile mixte i cele vegetative n plus se suprim total s

au se scurteaz n cepi de 2 muguri n zonele degarnisite ale coroanei.


Tierile care se aplic pomilor trebuie s fie difereniate, tratnd fiecare pom i fie
care ramur din ansamblul coroanei separat. Astfel, la pomii care abia au intrat p
e rod, la care ramurile de schelet cresc viguros, este nevoie ca, n cazul cnd aces
tea au creteri anuale mai mari de 50-60 cm, s se scurteze prelungirile cu din lung
imea lor, pentru a favoriza, pe de o parte, noi creteri n vrful acestora i a stimula
, pe de alt parte, garnisirea ramurilor de schelet tinere cu ramuri roditoare.

Taierea pomilor fructiferiObiectivele tierii:


.Repartizarea uniform a semischeletului tnr de o parte i de alta arpantelor (ramurile
groase ce pornesc de pe ax) la 20 30 cm i nu deasupra sau dedesubtul lor;
Apropierea pe ct posibil prin tieri de reducie a rodului de arpante i subarpante pentr
mbuntirea condiiilor de hran.
Completarea spaiilor create accidental n urma frngerii ramurilor sub povara rodului
sau din alte cauze;
Aplicarea unor tieri de reducie prin care se deschide unghiul de inserie n partea sup
erioar a pomului pentru temperarea creterii
i unor tieri de transfer pe semischelet ce reduce unghiul de inserie (unghiul fa de v
ertical) pentru a stimula creterea n
partea inferioar a pomului;
nlocuirea semischeletului viguros din partea superioar a pomului prin tieri de plafo
nare a creterii de vigoare slab pentru a evita
formarea aa numitelor plrii n special la coroanele aplatizate;
Scurtarea sever a semischeletului mbtrnit, n curs de epuizare.
Asigurarea, prin tieri de rodire, a unui raport de 3:1 ntre formaiunile care prezint
doar muguri vegetativi i formaiuni care
poart muguri de rod; i a unui raport de 8:1 ntre mugurii vegetativi i de rod; sau cc
a 5-6 muguri de rod pe fiecare cm2 din suprafaa
seciunii transversale a trunchiului.
Pomii la care creterile sunt slabe iar mugurii de rod sunt n exces se vor tia sever,
pe cnd pomii cu creteri exagerate i fr rod
nu se vor tia sau se vor tia foarte slab, urmnd ca normarea produciei s se fac anul ur
mtor.
S nu uitm nici de faptul c tierile aplicate n primii ani de via afecteaz pomul toat
i (schelet) i cele aplicate n timpul
rodirii afecteaz cel puin trei ani de la efectuarea tierii. La fel de important este
meninerea subordonrii pe vertical a etajelor i
a ramurilor din cadrul etajelor, dar i pstrarea echilibrului vertical i cel orizont
al Unghiurile de inserie (fa de vertical) ne vor ajuta
meninerea echilibrului ntre cretere i fructificare. Cu ct crete unghiul de la vertical
spre orizontal, cu att se reduce lungimea
creterilor i apar fructele. Avem un echilibru la un unghi de cca 45 , la care avem c
reteri anuale i producie de fructe la un nivel
echilibrat. Cu ct crete unghiul spre orizontal se reduce lungimea creterilor anuale,
se mrete numrul de fructe i se reduce dimensiunea lor. Pomul dorete s fac ct mai mul
fructe pentru a se nmuli (modul natural de nmulire n flora spontan), iar
dac nu intervenim printiere de normare a rodului, nu vom avea fructe de calitate.
Tierea de formare a pomilor fructiferi
Dup plantare, n funcie de forma de coroan pe care dorim s-o obinem se fac tierile
pentru formarea coroanei. De obicei, formarea unei coroane se obine n 3-4 ani d
e la plantare, prin diverse operaii de modificare a poziiei de cretere a ramurilor i
lstarilor (aplecare, arcuire etc.), prin tieri propriu-zise, prin scurtri sau supr
imri de ramuri.Dup ce a fost format coroana pomilor, ea trebuie meninut prin ti
eri de ntreinere i fructificare.

Tierile anuale
Aceste tieri sunt necesare deoarece trebuie redus ncrctura excesiv cu muguri a pomilor
fructiferi, atunci cnd este nevoie, pentru a se stabili mrimea ramurilor, pentru
a se stabili alungirea i ntreptrunderea lor. Se tie c n coroanele dese, n care nu ptr

e destul lumin, bolile i duntorii se dezvolt mult mai re-pede. La pomii care au coroan
a deas, stropirile se fac mult mai greu existnd i riscul ca soluia cu care se stropet
e s nu poat fi aplicat pe toate ramurile. Prin tierile de ntreinere se urmrete echili
rea vegetaiei ntre baz i vrf.

Tierile de fructificare
Acestea sunt necesare pentru a menine pomii ntr-un echilibru fiziologic timp mai nd
elungat. La pomii fructiferi aflai n plin rodire se urmrete normarea ncrcturii cu mug
floriferi n raport cu potenialul acestor pomi. O dat cu trecerea timpului, pomii
fructiferi au creteri vegetative slabe precum i producii sczute. Pentru creterea dura
tei de via i a potenialului productiv se aplic la aceti pomi tierile de ntinerire.
Tierile de ntinerire
Dau rezultate bune atunci cnd coroana pomilor se reduce considerabil iar semische
letul se ntinerete n majoritate. Se recomand
ca tierea pomilor fructiferi s se efectueze n perioad de repaus. Tierile se pot face i
primvara trziu dar doar atunci cnd pomii au suferit de ger, pentru a putea deosebi
mugurii sntoi de cei atini de ger.

O coroan aerisit va duce la fructe egale


Merii, cireii, perii i prunele pot dezvolta crengue subiri i scurte pornite direct di
n ramurile de baz. n general, pe aceste crengue se formeaz adevrai ciorchini de flori
, ulterior, fructe. n general acestea apar n cazul n care partea central a coroanei
este prea umbrit, aspect ce va duce n final i la deteriorarea formaiunilor florale.
Prin urmare, sunt indicate tierile crengilor stufoase foarte nalte sau crescute rzl
e n lateral pentru a permite luminii i soarelui s acceseze toate zonele pomului.

Ramurile neroditoare, adevrai parazii


Ramurile neroditoare sunt de cele mai multe ori parazite i consum resursele celor
care rodesc. Prin urmare, este indicat s le tai nc din momentul n care acestea apar,
deoarece se dezvolt i se ntresc foarte rapid. O alt soluie ar fi altoirea acestora (n
cazul n care sunt deja foarte mari). n general, cele mai productive crengi cresc o
rizontal sau ntr-un unghi de maxim 45 grade.

S-ar putea să vă placă și