Universiteatea Politehnica Bucuresti

Mari producatori de zahar la

nivel modial

Materie: Tehnologia si Controlul in industria Extractiva

Studenti: Cristea Diana

Pruteanu Anca
Grupa: 736 IPA

Zaharul..

Aproape 85 milioane de tone anual de zahar cristalizat se produc in prezent pe

glob . Aceasta cantitate , raportata la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei ,
arata ca pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme . Aceasta cantitate nu
ar fi asa de mica , numai ca in unele tari consumul de zahar pe cap de locuitor trece
de 60 kg. pe an , in timp ce in altele consumul este aproape neglijabil . Iar daca
facem comparatie intre consumul de zahar al orasanului si consumul de zahar al
populatiei rurale , constatam ca in multe zone pe glob sunt populatii care arareori
ajung sa guste din dulceata zaharului .
Gustul si nevoia omului pentru alimente dulci au crescut cu timpul si necesitatea
extragerii din plante a zaharului cristalizat devenea tot mai necesara . Prima planta
care a furnizat omului materia prima pentru zaharul cristalizat a fost trestia de
zahar ,din care , cu mai bine de 1800 de ani in urma , s-a putut obtine de catre
populatii de pe teritoriul Indiei o substanta dulce , pe jumatate intarita , de culoare
bruna . Si astfel apare in scurt timp zaharul cristalizat . Apoi trestia de zahar , care
se cultiva acolo de veacuri a fost adusa de arabi in Egipt , Siria , Sicilia , insulele
Canare , Azore si alte regiuni . In America trestia de zahar a ajuns o data cu cea dea doua calatorie a lui Columb pe insula La Espagnola ( azi insula Haiti ) , de
unde a trecut in America Centrala si America de Sud .
Extragerea zaharului cristalizat s-a perfectionat foarte repede si trestia de zahar
a devenit una din cele mai rentabile culturi tehnice . Pe intinsele plantatii de trestie
de zahar , ca si pe intinsele plantatii de bumbac , milioane de sclavi isi pierdeau
viata in cea mai neagra mizerie , pentru monopolistii plantatiilor si ai fabricilor de
zahar . Dar plantatiile de trestie de zahar din insula Haiti , care pana in anul 1791
detinea intaietate in comertul international al zaharului , au fost pustiite de
rascoalele sclaviilor care nu au mai putut indura foametea si mizeria . Cu timpul ,
trestia de zahar s-a extins in cultura in Brazilia si alte tari din America de Sud si
Centrala , in Australia , in Asia ( China , Filipine , Indonezia ) si in mai multe tari
africane . Aceasta planta este perena , o plantatie putand fi exploatata 5 - 7 ani .
In Cuba trestia de zahar a gasit conditii foarte bune de vegetatie si astazi , ca
si cu 150 de ani in urma , aceasta tara se situa in anul 1980 pe locurile fruntase in
lume in productia de zahar din trestie . In anul 1970 productia de zahar a acestei
tari a fost de 7,5 milioane de tone , iar anul 1974 de 6 milioane tone , in acel an
fiind intrecuta numai de Brazilia , care a produs aproape 8 milioane tone . In Cuba ,

252 fabrici extrag zaharul din trestie . Productia anuala de zahar pe cap de locuitor
a Cubei este de 660 kg ( anul 1980 ) .
Trestia de zahar constituia cea mai importanta bogatie a Cubei ( 1980 ) ,
principala sursa pentru dezvoltarea economica a tarii . Azucar para crecer (
Zahar pentru dezvoltare ) sta scris pe pancarte instalate de-a lungul soselelor , la
intrarea in fabrici . Actualmente Cuba este cea de-a patra forta mondiala in
producerea de zahar din trestie de zahar alaturi de Brazilia , India , Mexic . Trestia
de zahar face parte din familia Gramineelor , se cheama stiintific Saccharum
officinarum , creste inalta de 2 - 4 m si contine in maduva tulpinii in jur de 14 %
zahar . Ocupa pe glob circa 11,3 milioane hectare .
Trestia de zahar este o planta a regiunilor calde , tropicale si subtropicale , unde
nu exista iarna , iar temperatura medie anuala nu scade sub 16 ( Tari favorizate :
Mexic , Cuba India , Brazilia ) . Pentru recolte mai este necesara o cantitate mare
de precipitatii . Pe teritoriul Cubei ploua anual insumat circa 750 - 1900 l pe metru
patrat . Planta este cultivat de om n Asia de Sud Est din secolul V .e.n. Prin
comer planta a ajuns s fie cultivat prin secolul 1 e.n. i n Orientul Apropiat.
Zahrul cristalin obinut din trestie de zahr se pstra mai bine, fiind mai adecvat
pentru transport. Din cauza dificultilor deproducere a zahrului, costul unui
kilogram, era echivalentul mediu a dou salarii unui cetean obinuit. Abia prin
anul 1500 prin cultivarea plantei n coloniile din Brazilia preul zahrului scade.
In bazinul mediteranean prin comerul cu arabii, planta era cunoscut deja n
perioada roman fiind pn la obinerea din sfecl, singura surs de zahr. Originea
trestiei de zahr, este controversat ntre India i China. Prin portughezi ajunge
planta n America de Sud.Trestia de zahr (Saccharum officinarum) este plant din
familia der Poaceae.
La fel ca si trestia de zahar , sfecla a fost luata in cultura datorita gustului
dulce al frunzelor , petiolilor si radaciniilor si acest lucru s-a intamplat cu 3500 4000 de ani in urma .
Zaharul din sfecla a fost scos in evidenta cu mult timp inaintea erei noastre ,
sucul dulce al sfeclei rosii fiind recomandat in medicina in locul mierei de albine .
Odata dezvoltata cultura sfeclei de zahar si industria zaharului din sfecla , a inceput
si concurenta intre cele doua plante. In tabelul urmator se arata cateva cifre in acest
sens :

Anul 1840 1901 1913 1924 1939 1945 1953 1959

Zahar din trestie pe glob %
95,65 32,4 54,0 66,0 63,0 72,7 66,8 59
Zahar din sfecla pe glob %
4,35 67,6 46,0 34,0 37,0 27,3 33,2 41,0
Si in prezent productia de zahar a lumii se realizeaza in proportie de 59 % din
trestie si 41 % din sfecla . In productia mondiala de zahar , locul intai ii va reveni
intotdeauna trestiei de zahar , care fata de sfecla de zahar prezinta o serie de
avantaje si care are largi posibilitati de extindere in cultura in zonele calde ale
globului . Avantajele culturii de sfecla de zahar sunt atat de mari incat un olandez
mentiona ca in Olanda nu se concepe posibilitatea restabilizarii unei exploatari
agricole fara cultura sfeclei de zahar , al carei randament mediu este cel mai ridicat
din lume si care nu poate fi inlocuita mai avantajos cu alte plante . Sfecla de zahar
este singura planta care furnizeaza materia prima pentru producerea zaharului in
climatul continental ; trestia de zahar este singura planta cre furnizeaza materia
prima pentru producerea zaharului in climatul tropical .
Pe glob sfecla de zahar ( Beta vulgaris saccharifera ) se seamana pe circa 8,5
milioane hectare , din care in Rusia , se cultiva circa 3,5 milioane hectare , iar in
restul Europei 3 milioane hectare . Fata de media anilor 1948 - 1953 , suprafata
cultivata cu sfecla de zahar a Rusiei ( si CSI ) se ridica la aproape 12 milioane
tone.
Principalele tari cultivatoare de sfecla de zahar din Europa sunt : Polonia
( 409.000 ha )Franta ( 409.000 ha ) , Germania ( 423.000 ha ) , Italia ( 281.000
ha) , Marea Britanie 187.000 ha , Cehia + Slovacia ( 180.000 ha ) , Spania
( 146.000 ha) , Ungaria ( 121.000 ha ) , Bulgaria ( 66.000 ha ) , Belgia ( 65.000 ha)
, Romania ( 240.000 ha ) . In raport cu suprafata arabila , suprafete mari cu sfecla
de zahar se mai cultiva in Danemarca , Olanda si Suedia . In America de Nord
sfecla de zahar se seamana pa circa 600 mii hectare . Un hectar cultivat cu sfecla
de zahar poate sa produca peste 50 tone de radacini . Productiile medii la hectar ,
care se obtin pe suprafete mari , sunt insa mai mici de 50 de tone . Astfel in Belgia
se produce circa 50 t , in Franta 44 t , in Germania 55 t , in Italia 37 t , in S.U.A. 40
t , in Olanda 48 t etc . Daca ne gandim ca din 100 kg de radacini se obtin circa 14
kg de zahar cristalizat, deducem din productia de radacini de sfecla de pe un hectar
se obtin 7000 - 8100 kg zahar . Sunt multe situatii cand sfecla de zahar a produs un
vagon de zahar cristalizat la hectar .

In Romania primele incercari pentru cultivarea sfeclei de zahar s-au facut in

anul 1863 , de catre cunoscutul agronom si economist P.S. Aurelian ( 1833 - 1909),
la Scoala superioara de agricultura de la Herastrau . In anul 1938 , de pilda , an de
varf pentru economia romaneasca din acel timp , suprafata semanata cu sfecla de
zahar se ridica la numai 32,6 mii hectare . De pe aceasta suprafata se recolta mult
prea putina sfecla de zahar pentru a satisface consumul intern si pentru a exporta .
In plus , nevoia de seminte se asigura numai prin import , iar cultivatorii erau opriti
sa ingrase culturile de sfecla pe motiv ca s-ar fi inrautatit calitatea de fabricatie .
Modificari radicale in cultura sfeclei de zahar in Romania s-au produs dupa
anul 1958 , cand s-a hotarat ca integul necesar de zahar al populatiei tarii sa se
produca din culturi proprii ( o masura radicala ) . In anul 1965 suprafata semanata
cu sfecla de zahar a crescut la 190 mii hectare , apoi la 234,4 mii hectare in anul
1977 . Iar productia medie la hectar a crescut de la 14 t in anul 1938 la 28 de tone
in anul 1972 si la 29,4 in anul 1976 . In prezent functioneaza in tara circa 15 fabrici
de zahar , fata de cateva existente dupa anul 1950 .
Dupa cum se stie , zaharul constituie unul din alimentele de baza ale
omului . Valoarea lui alimentara este data de cantitatea mare de energie pe care o
produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileaza . In timp ce 1
kg de paine neagra asigura organismului 2200 de calorii , iar 1 kg de carne de vaca
1500 de calorii , un kilogram de zahar asigura circa 4000 calorii . In organism
zaharul se asimileaza in numai 15 minute de la consumare , in timp ce la alte
alimente asimilarea se produce dupa 60 - 90 de minute . Acestea sunt motivele
pentru cerinta tot mai mare de zahar . Dar in afara de zahar , sfecla de zahar se
poate intrebuinta la fabricarea spirtului . Din 100 de radacini , cu 17 % zahar ,
rezulta circa 10 l alcool absolut , iar de la un hectar cultivat cu sfecla de zahar se
por obtine pana la 3000 l de alcool absolut . O importanta deosebita au reziduurile
industriale rezultate in urma extragerii zaharului . Astfel melasa , un lichid gros de
culoare bruna , cara contine 50 % zahar , 20 % zahar substanta organice nezaharate
si 20 % apa, se utilizeaza pentru extragerea mai departe a zaharului , in industria
spirtului , industria alimentara si hrana animalelor .
Zaharul este un produs al procesului de fotosinteza si atata timp cat va
exista soare , apa si oxigen , atata timp va exista si materie prima pentru extragerea
zaharului.
Crearea soiurilor romanesti de sfecla de zahar a reprezentat o insemnata
realizare a stiintei agricole , intrucat aceste soiuri fiind adaptate la conditiile de
clima si de sol ale tarii noastre sunt mai productive . Pentru a fi cat mai apropiate

de procesul de extractie al zaharului in fabrici , in unele laboratoare de cercetare a

soiurilor din fosta Uniune Sovietica analizele de randament se fac in fabrica de
zahar pe masa , adica o instalatie de laborator care reproduce in extragerea
zaharului intocmit procesele tehnologice din fabricile de zahar . In acest fel se
obtin rezultate de randament foarte exacte .
In conditii de umiditate redusa , greutatea unei radacini de sfecla a fost de
125 g , iar continutul de zahar s-a ridicat la 19,2 % , in total pe radacina a ajuns la
24 g ; in conditii de umiditate ridicata , greutatea radacinii a crescut insa la 192,4 g
zahar . Deci 192,4 g de zahar in radacina , fata de 24 g .
In Campia Baraganului sfecla de zahar avea conditii optime de vegetatie
din punctul de vedere al luminii solare ( intensitate , durata ) , al temperaturii
aerului si al solului . Dar nu se putea cultiva din cauza cantitatiilor reduse de
precipitatii , a secetelor indelungate din timpul verii . Din aceasta cauza radacinile
ramaneau foarte mici si cu tot continutul lor de zahar la hectar nu trecea de 2500 3000 Kg . Odata cu extinderea irigatiilor , zona Baraganului a devenit foarte
favorabila sfeclei de zahar din toate punctele de vedere si astfel productia de zahar
se ridica la 10 mii kg la hectar . Sfecla de zahar este una dintre plantele care
asigura , in conditii de irigare , productii deosebit de ridicate . In anul 1980 , in
Romania pe cap de locuitor revenea circa 60 kg de zahar pe cap de locuitor .

TOP 5: Cei mai mari producatori globali de trestie de zahar

1. Brazilia - 717 milioane de tone
2. India - 292 milioane de tone
3. China - 110 milioane de tone
4. Thailanda - 69 milioane de tone
5. Mexic - 50 milioane de tone

Lista Inteprinderilor de furnizori importanti de zahar din lume :

Comptoir Sucrier- Herentals,Belgia

Alimentation Fine de France Bergerac,Franta
Mapirunga,LDA Leca du Balio,Portugalia
Azucares Prieto- Valladolid,Spania
Zukan- Molina de Segura-Murcia,Spania
Taurus- Lidzbark Warminski,Polonia
Cautum,UAB- Klainpeda,Lituania
MFG-Bussiness Developer-Lisboa,Portugalia
Foodtrande Logistics Ou- Viljandi,Estonia
Wilpac- Shunde,China
Socopraf- Yaounde,Camerun
SuicraSRL- Nola,Italia
F Thornton- Bury St Edmunds,Regatul Unit
Borsem Neptunozen S.L- Madrid,Spania
Sudzuccheri S.R.L- Carinaro,Italia
Mega 7- Napoli,Italia
Ekofood- Ternopol,Ucraina

15 Curiozitati despre zahar !!!

1. Zaharul il iubim de la nastere
De ce ne place zaharul? Oamenii au tendinta de a prefera gustul dulce inca de la
nastere. Zaharurile sunt un fel de carbohidrati, iar cand consumam carbohidrati
stimulam eliberarea serotoninei, hormonal bunei-dispozitii.
2. Zaharoza este un carbohidrat care este prezent in mod natural in fructe si
legume. Cea mai mare cantitate de zahar se gaseste in trestie si in sfecla. Zaharul
este extras din aceste plante, iar rezultatul este 99,95%, zahar pur. Zaharoza din
sfecla si trestie este identica cu cea din fructe si legume.

3. La inceput, zaharul era adus din India.

4. Zaharul contine la fel de multe calorii per gram, precum orice alt carbohidrat,
dar este singurul aliment care nu aduce in corp nuntrienti important ca fibrele,
vitaminele si mineralele.
5. Consumat in cantitati mici, zaharul este inofensiv dar Oamenii au tendinta de
a-l consuma in cantitati mult prea mari, datorita efectului mentionat in primul
paragraf.
6. Zaharul, ingredientul 'minune' din alimentele aflate pe piata
Fiindca traim intr-o societate a consumului, acesta fiind stimulat prin orice
mijloace, producatorii profita de efectul zaharului asupra starii noastre de bine iar
astfel, piata este supra-saturata de produse cu adaos crescut de zahar sucurile sunt
sursa numarul 1 de zahar. Un studiu recent arata ca daca vom consuma zilnic, timp
de o luna bauturi cu adaos de zahar, ne crestem riscul de a avea diabet tipul 2, cu
26%.
Zaharul este prezent in cantitati mari si in alte alimente ca iaurtul de fructe,
inghetata sau cerealele.
7. Orice cuvant care are terminatia oza, de exemplu fructoza, este un tip de
zahar. Lactoza, de exemplu este zaharul pe care il contine in mod natural, laptele.
Zaharina in schimb, este un indulcitor artificial.
8. Zaharina este de 200, pana la 700 ori mai dulce decat zaharul de masa, obisnuit.
9. Brazilia este cel mai mare producator de zahar la nivel mondial, adic 25% din
productia globala. Cea mai recenta recolta a lor a fost de 38 de milioane de tone de
zahar, din care doua treimi au fost exportate in peste 100 de tari.
10. Zaharul creste riscul de diabet, desi nu este in mod direct legat de aceasta
boala. Diabetul de tip 1 are cauze gentice, necunoscute, in timp ce diabetul de tip 2

are cause genetice, dar este provocat si de stilul de viata. De exemplu, kilogramele
in plus si dieta excesiv de bogata caloric poate creste riscul de diabet.