1.

Tubul intestinal primitiv - formare, limite, derivate

Versiunea Vlad
Tubul digestiv si glandele anexe se dezvolta din endodermul plafonului veziculei viteline.
Sapt 3 se diferentiaza cea de a 3 a foita = mezoblast intraembrionar, intre ecto si endoderm.
Prin evolutia progresiva, acesta participa la formarea primordiilor unor organe si sisteme si
contribuie la formarea, conturarea aspectului exterior al corpului embrionului. Mezoderm
paraxial se formau somitele, mez intermediar = cordoanele nefrogene, mez lateral
nesegmentat. Mez intraembrionar se extinde in dir craniala => ant de lama precordala
formeaza mezodermul cardiogen, iar la marg discului embrionar mez intraembrionar se va
continua cu mezoblastul extraembrionar. El se cliveaza craniocaudal in 2 lame: somatoplaura si
splahnopleura. Somatopleura lama parietala, splahnopleura lama viscerala. Intre cele 2
lame se schiteaza celomul intraembrionar.Somatopleura se dispune sub ectoderm,
splahnopleura se ataseaza endodermului. Incepand cu ziua 12 discul embrionar se va curba, in
jurul axului longitudinal, astfel ca la un moment dat, endodermul ia aspectul unui sant care
priveste catre cav vitelina. Dat curburii transversale, cele 2 membrane sunt impinse in poz
ventrala.Santul intestinal ia aspectul unui tub. Marginile acestui tub incep sa se alipeasca,
procesul de alipire se petrece simultan la extremitatea caudala la cea craniala.alipirea
progreseaza din ambele directii catre regiunea mijlocie, astfel incat, la inceputul sapt 3 santul
intestinal devine un tub, iar acesta reprezinta intestinul primitiv. In regiunea mijlocie, tubul
ramane in leg cu vezicula vitelina = canalul onfaloenteric. Odata cu transformarea santului in
tub digestiv primitiv, are loc si consolidarea peretelui ventral al corpului embrionului, care este
bine delimitat. Tubul intestinal primitiv la extrem craniala si la cea caudala este inchis in fund de
sac fara ca el sa comunice cu exteriorul. Segmentul cefalic al tubului intestinal primitiv este
inchis de membrana buco-faringiana, care il desparte de stomodeum = cav bucala primitiva
aceasta memnbrana constituita din alipirea directa a ecto si endoblastului fara sa se interpuna
mezechim. Incepe sa se resoarba la sf sapt 3. Caudal, tubul intestinal primitiv este inchis de
membrana cloacala, care il separa de proctodeum = canal anal viitor. Aceasta membrana se
resoarbe in luna a 3-a intrauterina.
Versiunea Filipoiu
-in etapa de disc didermic apare o invaginare ectodermala pe linia mediana=sant
primitiv->la nivelul sau celulele ectodermale migraza profund intre endoderm si
ectoderm=>mezodermul.Printr-un proces de morfogeneza si diferentiere
intensa,mezodermul se organizeaza de o parte si de alta a notocordului in 3 parti:
mezoderm paraaxial=>somite(muschi), mezoderm intermediar=>nefrotoame(rinichi),
mezoderm lateral care se cliveaza in 2 lamele, dorsala= somatopleura si
ventrala=splanhnopleura.Embrionul este flancat dorsal de cavitatea amniotica si ventral
de vezicula vitelina.Cresterea embrionului,precum si cresterea cavitatii de lichid

amniotic=>cudarea transversala a discului(prin progresia plicilor laterale

amniotice)=>sechestrarea unei parti a cavitatii viteline in masa mezodermala.Aceasta
parte va deveni tub intestinal primitiv care in treima sa mijlocie va comunica cu vezicula
vitelina.Initial intre somato si splanhnopleura se formeaza santuri pleuro peritoneale
care comunica larg cu celomul extraembrionar.Ulterior ,somatopleura fuzioneaza cu
splanhnopleura =>santurile se transforma in canale pleuro-peritoneale(celomul
intraembrionar) fiind situate de o parte si de alta a TIP.TIP este limitat cranial de mbr
oro-faringiana iar caudal de mbr cloacala.TIP se imparte in 3 portiuni-proenteron,
mezenteron, metenteron.Numai mucoasa tubului difestiv este de origine endodermala,
restul peretelui provine din splanhnopleura mezodermala,plexurile nervoase din
peretele tubului digestiv si celulele APUD provin din crestele neurale.TIP este legat de
peretele posterior al trunchiului printr-un mezenter dorsal care se intinde pe toata
lungimea tubului difestiv si de un peretele anterior al trunchiului printr-un mezenter
ventral care se intinde numai pana la nivelul diverticulului hepatic.

2.Intestinul anterior - limite, evolutie, derivate

Versiunea Vlad
In acest stadiul, tubului digestiv intestinal i se disting 3 parti: anterior(cefalic, proenteron) de la nivelul
m orofaringiene pana la jum port descendente a viitorului duoden. Din aceasta portiune deriva
faringele, esofagul, stomacul, duodenul pana la diverticulului hepatic. Rezulta de asemenea ficatul,
pancrasul si aparatul respirator. Proenteronul este vascularizat de ramurile trunchiului celiac, dpvd
funcional in aceasta portiune a intestinului alimentele sunt pregatite pt digestie.

3. Intestinul mijlociu - evolutie, derivate

Versiunea
Vlad
Intestinul mijlociu (mezenteron) continua intestinul cefalic pana la unirea 1/3 stangi cu cele 2/3 drepte
ale colonului transvers. Vascularizat de ramuri ale a mez superioare, iar functional are rol in digestie si
absorbtie. Din port mijlocie, se formeaza restul duodenului, ansa ombilicala, iar din aceasta va rezulta
jejunul, ileonul, cecul, colonul ascendent si 2/3 drepte ale colonului transvers. Intestinul mijlociu =
mezenter. Sufera cea mai mare crestere lineara si sufera cele mai mari schimbari de pozitie. Din
mezenteron iau nastere: ultima port a duodenului, colonul cu subdiviziunile sale: cec, colon ascendent,
2/3 proximale colon transvers.
Sapt 4 int mijl se prezinta ca un tub uniform calibrat, asezat in plan medio-sagital. Dorsal, este legat pe
toata lungimea lui de peretele post al trunchiului prin mezenterul dorsal. Segm mijlociu al int primitiv ia
forma unui tub subtire, egal calibrat, care ia forma literei U, forma unei anse = ansa ombilicala. Varful Uului corecpunde punctului de emergenta a canalului vitelin(onfalomezenteric). Canalul vitelin si vezicula
ombilicala au fost incorporate in pedicului ventral pe masura ce embrionul s-a scurtat, situate intre

amnios si cordonul ombilical. Sapt 5-vez vitelina dispare, comunicarea dintre intestin si ea se oblitereaza,
canalul vitelin devine solid, se despr de intestinul mijlociu. In raport cu pozitionarea canalului vitelin,
intestinul mijlociu este impartit intr-un segm suoerior si inferior. Granita superioara a ramurii proximale
este socotita putin mai jos de pc in care porneste proliferarea mugurilor hepatic si pancreatic, iar limita
inferioara = la niv insertiei canalului vitelin. De la ins canalului vitelin incepe ramura distala a int mijlociu,
care se va continua, fara o granita precisa, cu intestinul posterior.
Aceste 2 ramuri formeaza o ansa = ombilicala. Cele 2 ramuri sunt paralele intre ele, iar in concavitatea
acestora patrunde mezenterul, a carui margine intestinala s-a largit. Ramura superioara este
descendenta ventral si caudal, ramura inferioara este ascendenta dorsal si cranial. Ramura inferioara,
cand ajunge la per dorsal al trunchiului, se flecteaza brusc caudal = locul prezumtiv al flexurii colice
stangi. De la aceasta curbura incepe partea term a intestinului, fixata la perete printr-un mezou scurt
pana la anus.
Dezv ansei intestinale si modif succesive de pozitie a diverselor parti ale tubului digestiv au fost explicate
catre sf sec trecut sub denumirea de rotatia intestinului contrar acelor de ceasornic, in 4 faze, axul
rotatiei = a mezenterica superioara.
Ansa viteline aprimitiva se gaseste in plan sagital, este vascularizata de a mez superioara, care da
ramuri..
Rotatia pana la 90 grade: fenomen esential: ramurile colice din pozitia sagitala ajung catre stanga,
ramurile jejunale ajung catre dreapta. In acest moment, pe segmentul post vitelin apare un diverticul
cecal. Rotatia continua, ajunge la 180 grade, astfel incat ramurile colice au ajuns deasupra celor jejonoileale. Diverticului cecal a ajuns sub ficat, acest moment canalul vitelin incepe sa regreseze, segmentul
previtelin va forma ansele jejuno-ileale, segm post vitelin formeaza ileonul terminal si o parte a
teritoriului colic.
Teoria 2
Rotatia nu este decat consecinta inegalitatii de crestere a partilor tubului digestiv. Explica poz definitiva
a tubului, formarea mezourilor si coalescenta.
Schimbarile de pozitie se fac in jurul pediculul vasculo-pancreatica, flexura d-j nu este fix, ci este un pc
miscat si miscator in acelasi timp. .a impartit mez dorsal in ped vasculo-pancreatic si mezoul primitiv al
ansei. Ramura sup a ansei ombilicale ritm accelerat de crestere, cav abd redusa, ramura superioara
face o serie de inflexiuni, mici anse, pt a se adapta spatiului restrans in care se dezvolta. Din cauza
gravitatiei ansele cad in cav abdominala la dreapta flancului ramurii ascendente, astfel incat ramura
inferioara ramane situata in plan superior de flexuri. In felul acesta, ramura distala incaleca peste
ramura proximala, diverticului cecal se depl la dreapta liniei mediane, intr-o poz ridicata. Mezenterul
urmeaza aceste miscari, este antrenat odata cu caderea anselor, ia forma unei cupole cu 2 versanti:
anterior drept si posterior stang.
Nr acestor flexuri creste, nu vor mai incapea in cav abdominala din cauza dezv masive a ficatului=> toate
ansele sunt obligate sa hernieze si sa se deplaseze in celomul ombilical. Intra in diverticulul celomic al
cordonului ombilical, in mod normal la orice embrion = hernia fiziologica. (a 6-a saptamana). Mezoul
intestinului creste inegal, radacina ca si peretele posterior de care este legat acest mezou creste lent, iar
marg intestinala, datorita lungimii acestor componente creste rapid ca si intestinul pe care il sustine, in

asa fel incat mez comun al ansei ombilicale primitive are formad e con, cu varful la radacina lui, langa
originea arterei mezenterice superioare. In sapt 10, intest are 30 mm, peretii trunchiului se alungesc,
scade ritmul de crestere al ficatului, mezonefrosul sufera procese de degenerescenta => sporirea
volumul cav abd. In acest moment, ansele au posibilitatea sa reintre in cavitatea abdominala. Prima data
intra ansele jejunale, la stanga liniei mediane, apoi celor ileale(la dreapta), iar ultimul este cecul. Cecul
se situeaza in poz inalta, sub ficat, datorita mobilitatii ramurii ascendente a ansei ombilicale care in acest
moment devine libera prin disparitia canalului vitelin, care dispare prin atrofiere sau absorbtie.
Intestinul subtire a devenit liber in cav peritoneala primitiva.
Reintrarea anselor duce la disparitia celomului din cordonul ombilical, odata ce au intrat in cav abd,
ansele imping bolta mezenterului comun, o alipesc de foita stanga a mezoduodenului coalescenta
intre mezenter si mezoduoden. Pe o linie de fuziune care forma unul U culcat, deschiderea catre stanga
=> radacina secundara a mezenterului, in potcoava duodenala. Ramura superioara a rad secundare
formeaza radacina mezocolonuluii transvers, iar ramura inferioara radacina mezenterului propriu-zis.
Ramura ascendenta a ansei ombilicale prezinta la extremitatea ei dreapta cecul. aceasta portiune incepe
sa se alungeasca catre dreapta, devine colon transvers. Alungindu-se catre dreapta, intalneste per
lateral al trunchiului, este nevoit sa se inflecteze caudal catre fosa iliaca dreapta => flexura dreapta. Ia
nastere un colon ascendent scurt, se def dupa nastere. Colonul ascendent are mezou, acesta este in
cont mezoului CT, iar din cauza pres exercitate de masele intestinale, foita dreapta a mezocolonului
ascendent se alipeste de peritoneul parietal posterior => fascia de coalescenta Toldt 1. Colonul
ascendent devine extraperitoneal.
Port din mezenterului intestinului subtire, la dreapta liniei oblice, de la flexura duodeno-jejunala pana la
fosa iliaca dreapta, fuzioneaza cu peritoneul parietal linie de coalescenta triunghiulara = radacina
tertiara a mezocolonului.
Sapt a 6-a se dif musculatura circulara in sens cranio-caudal, de la duoden. In sapt 11 musculatura
longitudinala, incep miscarile peristaltice. Intre cele 2 paturi musculare exista o zona celulara cu rol de
centru formator de fibre musculare, contin si celule nervoase din crestele neurale. Ele vor alcatui plexul
Auerbach, musculara mucoasei apare in sapt 6, iar cecul se schiteaza in sapt 6 ca o dilatatie conica a
ramurii caudale a ansei intestinale. Este net diferentiat catre sf lunii a 4-a. el sufera un proces de
coborare, portiunea apicala a cecului isi meintine dimensiunile fetale => apendice vermiform. In luna a
3-a se dif vilozitatile intestinale, vor creste in copilarie,. In luna a 3-a : glandele intestinale: prima data
Liberkun, apoi Bruner mai intai apar in duoden, apoi in jejun si ileon. Lna a 5-a se organizeaza placile
Payer si foliculii limfatici. Epiteliul mucoasei trece printr-un proces de multiplicare, mai ales la niv
duodenului. Acelasi fenomen se petrece la niv colonului (poate obstrua lumenul), apoi proces de
vacuolizare a lumenului si resorbtia lui catre luna a 3-a.

4.Intestinul posterior - evolutie, derivate

Int posterior se afla in continuitatea int mijl, i tine pana la mb cloacala.
Din el se dezv: 1/3 stanga a colonului transvers, colonul descendent, sigmoidul, partea pelvina a
rectului. Limita dintre 2/3 drepte si 1/3 stangi ale colonului transvers punctul Kenon-Beuf, locul unde se
termina fibrele vagului.

Initial IP e asezat in planul medio-sagital, insa datorita cresterii mari in lungime si a formarii
anselor jejuno-ileale si dupa formarea lor si reintrarea acestora din celomul ombilical, dup hernia
fiziologic in cav abdominala, ansele intestinului posterior sunt impinse in stanga liniei mediane, catre
peretele posterior al abdomenului.
In aceste conditii, mezoul colonului descendent este aplicat pe peretele dorsal al celomului. Foita
stanga a mezoului sau vine in contact cu peritoneul parietal, se lipete = coalescenta fascia de
coalescenta Toldt 2. Astfel colonul descendent devine extraperitoneal. Odata cu aceste fenomene se
stabileste forma i pozitia definitiva a colonului. Doar rectul ramane medio-sagital.
n perioada timpurie a ev embrionare, extrem caudala a int posterior nu este deschisa la exterior.
La aceasta extremitate ecto si endodermul se alipesc, fr a se interpune esut mezenchimal =>membrana
cloacal, care e o mb obturanta. La extrem caudala a int posterior se formeaza o cavitate de forma
ampulara = cloaca, care serveste ca rezervor comun pt excretia renala si fecale. In cloaca, cranial si
posterior se deschide intestinul, cranial si anterior se deschide canalul alantoidian. Cloaca nu comunic cu
exteriorul, ea este despartita de exterior prin membrana cloacala.
In etapele timpurii ale dezvoltarii, din cloaca se gaseste o mica prelungire = int terminal, dispare
ft rapid. Int posterior , cloaca i alantoida sunt captusite de epiteliu endodermic. Mb cloacala, la nceput
este situata in port ventrala a corpului embrionar, imediat sub reg cordonului ombilical. Pe masura ce
embrionul se dezvolta, el devine mai putin curbat, iar cloaca se deplaseaza in poz caudala.
In spatiul cuprins intre varsarea alantoidei si int posterior, patrund o serie de celule
mezenchimale. Acestea constituie o masa mezenchimatoasa = sept uro-rectal. Acesta ia aspectul unui
pintene care incepe sa se dezvolte si cand ajungem in sapt 6, acest sept capata o dezoltare mai mare,
ajunge la niv mb cloacale si separa m cloacala in 2 segmente: anterior(membrana uro-genitala) si
posterior(membrana anala). Cloaca este impartita in 2 parti: o portiune ventrala = sinus uro-genital, si
una dorsala = canalul anal.
Extremitatea caudala a septului uro-rectal sporeste in dimensiuni formeaza corpul perineal din
care se va dezvolta viitorul perineu (alctuit din mm si fascii). Proliferarea mezenchimului in jurul mb
anale impinge ectodermul a.i. membrana ramane intr-o depresiune a acestuia = proctodeum. Sapt 9 se
resoarbe mb anala si rectul com cu exteriorul. Din proctodeum va lua nastere partea inf a canalului anal si
anusul. Aadar: cele 2/3 sup ale canalului anal deriv din int posterior iar 1/3 inferioara din proliferarea
septului uro-rectal(proctodeum). Limita la adult intre aceste 2 portiuni este la niv liniei pectineate.
Epiteliul de origine endodermala este ep cilindric, cel de or ectodermala este un ep pavimentos.
Limita dintre ele se gaseste in reg columnelor si sinusurilor rectale, acolo unde cele 2 ep se intrica, o zona
de tranzitie - unde se pot dezvolta diverse fenomene patologice.
In lumen = meconiu = o subst pastoasa, provenita din secretiile ficatului, gl intestinale,
descuamari. Se formeaza din luna a 3 a, umple intestinul in luna a 4a si ajunge in luna a 5-a la rect. Este
elim dup nastere in 3-4 zile.
Vascularizaie int post:
- Portiunea cu origine endodermala a rectului a mez inferioara (si celelalte parti ale int post)
- partea de origine ectodermala a rectului ramurile arterei hipogastrice.
Peretii int posterior:
1. Tunicile musculare se dezvolta initial din reg apicala si se intind spre reg ileo-colica.
Cea circulara prima data, apoi longitudinale, se organizeaza in 3 tenii: luna a 3-a apare tenia mezenterica,
luna a 4-a apar celelalte 2 tenii.
2. Mucoasa int gros este neteda, are un epiteliu unistratifical.

5. Dezvoltarea esofagului si a stomacului malformatii. Formarea bursei

omentale
Esofagul situatia primitiva a lui si leg lui stranse cu faringele, rudimentul aparatului respirator, il
incadreaza in segm cefalic al intest anterior. Initial, este un segment scurt, imprecis delimitat, se
prezinmta in sapt 4 ca o port ingustata intre faringe si segm din care se va dezv stomacul. Initial,
esofagul este foarte scurt, el incepe sa ia o dezv impoortanta odata cu formarea gatului, odata cu
coborarea stomacului catre cav abdominala si odata cu cresterea in lungime a trunchiului embrionului.
Acest proces are loc in a 2 a luna a vietii embrionare, in sapt 6. Cand embrinul are 3 mm (sapt 5), apare o
evaginatie a lumenului intest cefalic, evaginatie care se intinde din dreptul arcului branhial 4, pana la
septul transvers. Aceasta evaginatie priveste cu deschiderea catre intestinul cefalic, apare la ext ca un
diverticul traheo esofagian. Pe laturile lui apare un sant exterior, acesta se adanceste , proemina in int
intest cefalic, determina aparitia a 2 plici traheo-esofagiene. Cele 2 plici fuzioneaza si formeaza un sept
traheo-esofagian, va separa diverticulul laringo traheal de esofag. Div respirator se separa de int cranial,
in sens caudo-cranial. Mai intai se separa primordiile bronhiilor, apoi traheea, apoi laringele, iar la
extrem craniala ramane un orificiu de comunicare = viitorul aditus laringicus. In acest fel, esogagul are 2
segmente: retrotraheal, deriva din port faringiana a intest cefalic, are musculatura striata, inervat de
vag. Originea in arcurile branhiale. Segm infratraheal, deriva din port pregastrica a int cefalic. Aceasta
este inervata de plexul visceral din crestele neurale. Initial, peretii esofagului sunt ft simplu structurati(o
tunica epiteliala monostratificata, care in sapt 4 prolifereaza si oblitereaza lumenul esofagului). Sapt a 7a acest dop epitelial se resoarbe => lumenul esofagului se reface. Musculatura circulara se dezv in sapt
7, cea long dupa sapt 10. Tot in sapt 10, epiteliul devine ciliat, iar in luna a 5-a este inlocuit cu epiteliu
pluristratificat definitiv. Luna a 9-a apar glandele esofagiene, sunt situate superficial. Dupa nastere apar
cele profunde, stabilind structura definitiva a esofagului. Data fiind aceasta separare a cailor respiratorii
de portiunea craniala a int primitiv, este un fenomen care predispune la aparitia mai multor tipuri de
malformatii ale esofagului.
Stomacul primele semne care vestesc aparitia stomacului sunt reprez in sapt 5, de o dilatatie fusiforma
cu calibru regulat, care se dezv in segm distal al int anterior. Caracteristica dezv stomacului o constituie
faptul ca peretii vor creste inegal. La data aparitiei dilatatiei gastrice, aceasta este turtita latero-lateral si
prezinta o fata dreapta si alta stanga, o marg anterioara si una posterioara. Dilatatia este in plan median,
are ventral cordul si pericardul, iar lateral plicile pleuro-pericardice. Sapt 4-7, stomacul sufera o coborare
relativa, ajungand din organ toracic inferior, fenomen care se petrece datorita formarii gatului, cresterii
rapide a spatelui embrionului, crestere care lasa pe loc org situate ventral de el. In aceasta perioada in
care stomacul a coborat din regiunea cervicala catre regiunea toracica inferioara, el este continut intr-o
masa mezenchimatoasa= sept transvers il fixeaza ventral si dorsal la peretele trunchiului. In aceasta
etapa celomul este necompartimentat, iar din septul transvers se vor dif: mezogastrul dorsal si cel
ventral. Cele 2 foite ale splahnopleurei care acopera fata dr si cea stanga a stomacului, in mom in care
ajung la mare curbura, se alipesc => sept sagital mezogastrul posterior = unul din sectoarele
mezenterului dorsal. Mezogastrul posterior fixeaza stomacul la per dorsal al celomului si in grosimea
acestui mezou se vor dezv pancreasul si splina. De la curbura mica a stomacului, porneste un alt mezou
= mezogastrul ventral, unul dintre sectoarele mezenterului ventral. In mezogastrul ventral se dezvota
ficatul, care fixeaza capatul piloric al stomacului in mezogastrul ventral. In sapt 5-7, in care stomacul

coboara, odata cu aceasta coborare stomacul incepe sa sufere modificarei de poz si forma. Marg
anterioara creste mai lent, marg post se dezvolta mai rapid.
Stomacul nu poate depasi limitele cranio-caudale datorita prezentei organelor vecine, se curbeaza mai
mult pe marg posterioara => marea curbura , mai putin se curbeaza pe marg ant => mica curbura.
Cranial, pe marea curbura apare un diverticul => fornix gastric.
Cele 2 mezogastre au ritmuri dif de dezv: cel dorsal creste mai mult si va asigura mobilitatea marii
curburi. Mez ventral creste mai lent, mica curbura ramane aproape fixa. Mez anterior poate fi impartit in
2 zone: merge de la curbura mica la ficat => lig gastro-hepatic, a 2-a portiune: de la ficat la per ant al
celomului, port care se va transforma in lig suspensor al ficatului. Stomacul isi modifica orientarea
initiala, executa o miscare de rotatie in jurul axului sau, o rotatie de 90 grade catre dreapta in sensul
acelor de ceasornic. In acest fel, fata stanga devine anterioara, fata dreapta devine posterioara. Mica
curbura a stomacului se orienteaza cu concav catre dreapta, in timp ce marea curbura priveste cu
convex catre stanga.
N vag stang va inerva per anterior, iar cel drept peretele posterior.
Stomacul fiind sustinut de mezogastrul dorsal si de cel ventral, rotatia acestuia in jurul axului
longitudinal atrage mezogastrul dorsal la stanga => bursei epiploice(diverticul al cav peritoneala, inapoia
stomacului). Apoi executa o ultima miscare de rotatie in jurul unui ax antero-posterior mica curbura se
aseaza cu concavitatea in jos si la stanga, reg caudala pilorica se deplaseaza in sus si la dreapta. Marea
curbura se aseaza cu convexitatea in sus si la stanga. Deplasarea stomacului are urmari importante in
ceea ce priveste poz celorlalte organe. Ficatul se depl in sus si in partea dreapta sub diafragma =>
mezsogastrul anterior devine micul epiplon, trecand in pozitie orizontala. A 2-a si a 3-a port ale
duodenului sunt antrenate catre dreapata, culcate si lipite de peretele dorsal al celomului. Mez dorsal a
suferit influentele acestor deplasari, pancreasul si splina(care se dezvolta in grosimea mezogastrului
dorsal) se deplaseaza din poz intiale si ocupa poz spatiale def in abdomen. In grosimea mezogastrului
ventral apar o serie de cav acare conflueaza, cele 2 foite peritoneale se apropie una de cealalta in mez
dorsal => reces hepato-enteric(divizeaza mez posterior in 2 segmente catre dreapta = lig hepato-cav, si
unul catre stanga: mezogastrul dorsal). Mai tarziu, recesul hepato-enteric devine omentul mare. Recesul
trimite cranial o prel intre esofag si mugurele pulmonar= reces pneumo-enteric. Se dezv diafragmul, o
parte din recesul pneumoenteric ramane supradiafrg si constituie bursa infracardiaca, aceasta dispare
repede, sau poate persista sub forma unor chisturi.