Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RecensĂmÎntul PopulaŢiei 2004 ПЕРЕПИСЬ НАСЕЛЕНИЯ 2004 Population
RecensĂmÎntul PopulaŢiei 2004 ПЕРЕПИСЬ НАСЕЛЕНИЯ 2004 Population
pe care le are asupra creşterii populaţiei, fertilităţii, participării la activitatea economică şi asupra nivelului de instruire a
populaţiei ţării, poate influenţa evoluţia societăţii în ansamblu.
Structura după starea civilă relevă faptul că în 2004 persoanele căsătorite constituiau 58,5% din totalul
populaţiei în vîrstă de 15 ani şi peste. Persoanele necăsătorite deţineau o pondere de 25,9%, cele văduve de 10,1%, cele
divorţate oficial de 4,2%, iar cele despărţite - 1,2%. Femeile divorţate erau de 2 ori mai numeroase decît bărbaţii
divorţaţi, iar femeile văduve de 3,8 ori depăşeau numărul bărbaţilor văduvi. În mediul urban atît bărbaţii necăsătoriţi şi
cei divorţaţi, cît şi femeile cu aceeaşi stare civilă, deţineau o pondere mai majoră decît în mediul rural, respectiv bărbaţii
cu cîte 5,6 şi 2,5 puncte procentuale şi femeile cu cîte 9,3 şi 6,2 puncte procentuale. În mediul rural persoanele
căsătorite şi cele văduve deţineau o pondere mai majoră decît în mediul urban.
Conform datelor recensămîntului din 1989, persoanele căsătorite deţineau o pondere de 68,5 %, cele
necăsătorite de 17,0 %, persoanele văduve de 9,8 % şi cele divorţate şi despărţite de 4,4 %.
Se impune a fi menţionat că la recensămîntul din 2004 s-a colectat, pentru prima dată, informaţia despre starea
civilă de fapt a populaţiei. Numărul total al cuplurilor recenzate a constituit 801 mii, din care 58 mii au declarat că sînt
căsătoriţi neoficial, adică trăiesc în uniune consensuală. Din totalul persoanelor care au declarat că trăiesc în uniune
consensuală 68,7% sînt locuitori din mediul rural.
Rezultatele recensămîntului din 2004 a confirmat tendinţa de descreştere a fertilităţii populaţiei feminine.
Contingentul fertil (femeile în vîrstă de 15 – 49 ani) constituie 64,8% din numărul total al femeilor în vîrstă de 15 ani şi
peste, faţă de 65,3% în 1989.
Din numărul total de femei în vîrstă de 15 ani şi peste, care au indicat numărul de copii născuţi vii, fiecare a
patra femeie nu a născut nici un copil, 20,2% din femei au născut 1 copil, 30,3% femei au născut 2 copii, 13,2% femei 3
copii, 4,9% femei 4 copii şi 5,4% femei au născut cîte 5 şi mai mulţi copii.
Comparativ cu 1989 a crescut ponderea femeilor care nu au născut nici un copil cu 3,4 puncte procentuale, cu
0,5 puncte a femeilor care au născut 1 copil, cu 1,5 şi 0,2 puncte procentuale a femeilor care au născut respectiv 2 şi 3
copii. Tendinţa este inversă, în schimb, la femeile care au născut 4 sau 5 şi mai mulţi copii, ponderea lor micşorîndu-se
respectiv cu 1,0 şi 4,5 puncte procentuale.
S-a constatat faptul că fenomenul fertilităţii este diferit în mediul urban şi cel rural. Dacă numărul mediu de
copii născuţi vii la 1000 de femei, la nivel de ţară, a fost de 1720, atunci în mediul rural acest indicator a fost de 1,6 ori
mai mare faţă de cel din mediul urban, constituind respectiv 2035 şi 1270.
2
RECENSĂMÎNTUL POPULAŢIEI 2004 ПЕРЕПИСЬ НАСЕЛЕНИЯ 2004 POPULATION CENSUS 2004
Alăturat cu informaţia vizînd limba maternă, în cadrul recensămîntului din 2004 a fost obţinută şi informaţia
despre limba în care vorbeşte de obicei populaţia. Din numărul total a locuitorilor ţării, 58,8% vorbesc de obicei în
limba moldovenească, 16,4% în limba română, 16,0% în limba rusă, 3,8% în limba ucraineană, 3,1% în limba găgăuză
şi 1,1% în limba bulgară. În alte limbi, decît cele enumerate, vorbeşte de obicei 0,4% din populaţie şi tot atîta populaţie
nu a indicat limba în care vorbeşte de obicei.
Cu toate că majoritatea ucrainenilor, găgăuzilor şi bulgarilor au indicat ca limbă maternă, limba naţionalităţii
sale, fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar şi fiecare al patrulea găgăuz vorbesc de obicei limba rusă.
Moldovenii care vorbesc de obicei limba rusă constituie 5,0% din total.
Din rîndul minorităţilor etnice, 6,2% de ucraineni, 4,4% de ruşi, 1,9% de găgăuzi, 2,2% de români şi 7,1% de
bulgari au declarat că vorbesc de obicei limba moldovenească.
Pentru prima dată în cadrul recensămîntului populaţiei a fost obţinută informaţia vizînd numărul cetăţenilor
Republicii Moldova, care a constituit 3371082 persoane sau 99,6% din totalul populaţiei ţării. Cetăţenia altui stat aveau
6486 persoane (0,2%) şi 5374 persoane erau fără cetăţenie.
Din rîndul cetăţenilor Republicii Moldova 12705 persoane au declarat că au dublă cetăţenie. Numărul
locuitorilor care n-au indicat cetăţenia era de 390 de persoane.
NIVELUL DE INSTRUIRE
Rezultatele recensămîntului din 2004 mărturisesc despre modificări
ŞI GRADUL DE esenţiale în structura nivelului de instruire şi gradul de alfabetizare a populaţiei
în vîrstă de 15 ani şi peste.
ALFABETIZARE
Numărul persoanelor cu nivelul de instruire superior şi general
AL POPULAŢIEI (secundar şi obligatoriu) reprezintă 86,6% din totalul persoanelor în vîrstă de 15
ani şi peste, faţă de 75,5% în 1989. Persoanele cu nivelul de instruire primar
deţineau 10,1% şi cei fără studii primare 2,2%, faţă de 14,3% şi respectiv, 6,6% în 1989. Femeile pentru prima dată au
înregistrat performanţe la nivelul de instruire superior şi mediu de specialitate, depăşind cu 6,3 puncte procentuale
bărbaţii cu acelaşi nivel de instruire.
Se menţine decalajul între nivelul de instruire al populaţiei din mediul urban şi cel rural. În mediul urban
persoanele cu nivelul de instruire superior şi general (secundar şi obligatoriu) reprezintă 93,9% din numărul total al
persoanelor în vîrstă de 15 ani şi peste, în mediul rural acest nivel de instruire îl aveau 81,7% (cu 12,2 puncte
procentuale mai puţin).
Asemenea discrepanţe erau şi între genuri. Bărbaţii şi femeile din urbe aveau acest nivel de instruire respectiv
cu 9,3 şi 15,1 puncte procentuale mai mult decît bărbaţii şi femeile din sate. În 1989 discrepanţele erau mai majore la
acest nivel de instruire. Între mediul urban şi cel rural era de 24,9 puncte procentuale în favoarea mediului urban, între
bărbaţii şi femeile din oraşe şi sate discrepanţele constituiau respectiv 21,6 şi 27,6 puncte procentuale, de asemenea în
favoarea celor din oraşe.
Se impune a fi menţionat că creşterea nivelului general de instruire a populaţiei a avut ca consecinţă o reducere
a numărului neştiutorilor de carte. Proporţia populaţiei analfabete a scăzut de la 3,6% în 1989 la 1,1% în 2004. A scăzut
numărul neştiutorilor de carte atît în urbe cît şi în sate, respectiv cu cîte 1,3 şi 3,9 puncte procentuale. În ambele medii
de viaţă femei analfabete sînt de 4 ori mai multe decît bărbaţi analfabeţi.
STRUCTURA Recensămîntul din 2004 a fost primul care a furnizat informaţii privind
distribuţia populaţiei după religie.
CONFESIONALĂ
Din numărul total al populaţiei ţării, 93,3% s-au declarat de religie
A POPULAŢIEI (confesiune religioasă) ortodoxă. Din rîndul persoanelor de altă religie
(confesie), urmează a fi menţionaţi: baptiştii, reprezentînd aproximativ 1,0% din
total; adventiştii de ziua a şaptea, cu o pondere de 0,4% din total; penticostalii, cu o pondere de 0,3%; creştinii de rit
vechi şi creştinii după Evanghelie, care au înregistrat cîte o pondere de 0,15% şi de alte religii, decît cele enumerate,
1,1% din total populaţie.
Numărul persoanelor care s-au declarat atei şi fără religie a fost de 46 mii sau 1,4% din total. Religie
nedeclarată a fost înregistrată pentru 75,7 mii de persoane, reprezentînd 2,2% din populaţia ţării.