Ce este comunicarea

Comunicarea reprezint schimbul de mesaje ntre cel puin dou persoane, din
care una emite (exprim) o informaie i cealalt o recepioneaz (nelege), cu
condiia ca partenerii s cunoasc codul (s cunoasc aceeai limb). Instrumentul
comunicrii este limba. Limbajul corpului (mesaje transmise prin tonalitatea vocii,
expresia feei, poziia corpului, gesturi, etc) reprezint, de asemenea, o parte
important a comunicrii. O bun comunicare presupune combinarea armonioas a
limbajului verbal (mesaje transmise oral, scris i citit) cu cel nonverbal (exprimat
prin semne, gesturi, desene).
Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri dintre care, cel logic (cel al
cuvintelor), reprezint doar 7% din totalul actului de comunicare, 38% are loc la
nivel paraverbal (ton, volum, vitez de rostire) i 55% la nivel nonverbal (expresia
facial, poziia, micarea etc).
Prin comunicare ne exprimm gndurile, sentimentele, dorinele, inteniile,
experienele trite, primim i oferim informaii. Din dinamica acestor schimburi,
prin nvare, omul se construiete pe sine ca personalitate.
Capacitatea de a comunica reprezint o premis a procesului de construire a
relaiilor interpersonale i de integrare social.
Muli oameni consider procesul comunicrii ca fiind un proces simplu,
deoarece la majoritatea persoanelor el decurge uor. Dac ne gndim totui ce
anume reprezint comunicarea, vom fi surprini de ct de complex este acest
proces n realitate.
Vorbirea folosete buzele, limba, palatul moale, laringele i plmnii. Scrisul i
cititul presupun coordonare vizuo-manual. Limbajul semnelor/gesturilor
utilizeaz mna, palma, precum i ntregul corp. Limbajul desenelor implic
controlul vizual i manual. Dar aceste instrumente, n parte, nu sunt suficiente
pentru comunicare; cele mai importante instrumente de care avem nevoie sunt
nelegerea i capacitatea de a nva.
Comunicarea i limbajul reprezint lstarul osaturii psihice prin care se
dezvolt i se exprim comportamentul i personalitatea uman, marcnd valenele
acestora i nivelul expectaiilor individului n sistemul de integrare n comunitate,
prin care se urmrete maximalizarea potenialului socio-cultural. Acest proces
ncepe de la natere i evolueaz n funcie de zestrea nativ, dar mai ales n raport
de condiiile de mediu, mai mult sau mai puin favorabile, astfel nct comunicarea
i limbajul introduc note difereniatoare ntre diferitele persoane i contribuie la
definirea, n ansamblu, a profilului psihologic al omului. nc din copilria
timpurie, achiziiile din acest domeniu se produc n etape sau n trepte, iar calitatea

i cantitatea acestora constituie pietre de temelie pentru construcia devenirii

umane. Emil Verza, Tratat de logopedie, vol II

Limbajul este definit ca activitate psihic ntre oameni prin intermediul

limbii, aa cum reiese i din definiia dat de Rubinstein: ,,Limbajul este limba n
aciune. Limbajul reprezint axul sistemului psihic uman, fcnd posibil
fenomenul de contiin; activitatea limbajului nu se oprete odat cu ntreruperea
comunicrii cu alii, ci se pstreaz i pe parcursul strii de veghe i chiar n timpul
somnului.
Limbajul face posibil definirea omului, cu toate atributele sale i contribuie
la crearea unui anumit statut n cadrul societii, prezentndu-i particularitile
individuale. Prin limbaj, oamenii au posibilitatea de a coopera n munc, de a-i
comunica experiena de via, de a-i fixa experiena social-istoric, de a-i
organiza ideile i activitatea, de a se forma ca personaliti i de a-i dezvolta
contiina individual i social, limbajul fiind forma cea mai nalt de exprimare
i manifestare individual a omului. Limbajul conserv experiena generaiilor
anterioare, devenind un bun al omenirii i, n acelai timp, modalitate de
cunoatere i de relevare a existenei nconjurtoare. Limbajul, ca fenomen social,
se mbogete se dezvolt n permanen, att din punctul de vedere al
exprimrii, ct i al multiplelor influene ce acioneaz asupra sa.
Limbajul este o activitate deosebit de complexa, iar deprinderea sa este dificila si
de lunga durata. De la un copil la altul se observa deosebiri importante in ceea ce
priveste varsta de debut a limbajului, claritatea cuvintelor si bogatia vocabularului.
Deprinderea limbajului presupune trei componente esentiale: buna functionare a
aparatului fonator; asimilarea, memorarea si adaptarea sistemului lingvistic la
situatie; si in cele din urma, dorinta copilului de a intelege si nevoia sa de a se
exprima.
Copiii incep sa invete inca din viata intrauterina, atunci cand aud si raspund la
vocile familiare. Perioada in care invata cel mai mult este cuprinsa in intervalul
dintre 2 si 5 ani. Intre 15 si 18 luni, copilul intelege in general mai mult decat poate
exprima in cuvinte. Acest decalaj in vorbire este de obicei urmata de o explozie de
cuvinte intre 18 si 24 luni.

Atingerea anumitor repere in deprinderea limbajului variaza mult de la un copil la

altul. Unii copii - in special fetitele - sunt mai avansati, in timp ce altii progreseaza
mai lent.
Un copil caruia i se vorbeste sau citeste frecvent dobandeste mai rapid
competentele lingvistice, aceste doua actiuni avand un mare impact asupra
modului in care copilul va fi capabil sa se exprime mai tarziu. Un copil caruia i se
vorbeste sau citeste foarte rar va invata sa vorbeasca mai tarziu decat alti copii de
aceeasi varsta.

Etapele dezvoltarii limbajului la copil:

in cursul primelor luni, limbajul bebelusului se compune din plansete specifice
de la 2 luni, bebelusul rosteste primele vocale aa, ee .
de la 6 luni, bebelusul pronunta cateva silabe be, be, be .
de la 9 luni, bebelusul articuleaza primele cuvinte: ma-ma si ta-ta .
la aproximativ 1 an, copilul incepe sa distinga obiectele si fiintele care ii sunt
aratate sau denumite
la 2 ani, copilul pronunta unele cuvinte, deformandu-le
la 3 ani, copilul repeta fraze
incepand de la 5 ani, limbajul copilului se imbogateste pe masura ce mediul sau
social se largeste

Cauzele tulburarilor de vorbire

Problemele auditive pot interfera cu abilitatea copiilor de a intelege si deprinde
limbajul. De aceea, toti copiii cu un retard in vorbire trebuie sa fie supusi unui test
de masurare a acuitatii auditive (audiometrie). Unele tulburari de dezvoltare,
precum autismul, pot de asemenea constitui o cauza a intarzierii de deprindere a
limbajului.
Este important ca dezvoltarea limbajului la copil sa fie monitorizata. Numeroase
probleme de limbaj si vorbire pot fi corectate cu ajutorul unui tratament, in special
daca sunt depistate de timpuriu.
Se estimeaza ca tulburarile de vorbire apar la 6 din 100 copii.

Cum putem incuraja deprinderea limbajului la copil

Parintii care ii vorbesc sau citesc copilului, si mai tarziu incurajeaza conversatiile
cu acesta aduc o contributie majora la dezvoltarea limbajului si exprimarii.
Vocabularul unui copil de 2 ani depinde in mod direct de timpul pe care parintii sau
alte persoane l-au acordat pentru a-i vorbi.
Nou-nascutii sunt programati sa invete, iar majoritatea parintilor sunt profesori
excelenti. Interactiunile si conversatiile pe care parintii le poarta cu copii sunt lectii
perfecte pentru deprinderea limbajului. Vorbitul, cititul si cantatul sunt activitati
suficiente pentru a-i ajuta pe cei mici sa vorbeasca.
Parintii sunt sfatuiti sa-i citeasca copilului inainte de varsta de 6 luni si sa continue
aceasta activitate zilnic. Cititul este deosebit de important pentru deprinderea
limbajului din mai multe motive. In timpul acestei activitati, intre parinti si copii se
creeaza o legatura speciala. Copilul poate pune intrebari si face propriile observatii.
Cititul ii ofera copilului posibilitatea de a invata cuvinte pe care nu le-ar intalni in
conversatiile zilnice. Cititul frecvent va contribui la dezvoltarea limbajului
copilului si, mai tarziu, la imbunatatirea abilitatii de a citi si a performantelor
scolare.

Sfaturi practice:

incurajati

bebelusul

sa

vorbeasca

repetand

unele

cuvinte

vorbiti cat mai des copilasului, pronuntand cuvintele in mod clar si distinct
cantati-i si cititi-i copilului
oferiti-i copilului un model bun de exprimare orala
incercati sa reactionati la orice metoda de comunicare utilizata de copil de
exemplu,

atunci

cand

arata

cu

degetul

sau

face

diverse

gesturi

oferiti-i copilului cat mai multe ocazii de a se intra in contact cu alti copii pentru
a participa la conversatiile lor
la 5 ani, invatati copilul sa accepte deosebirea dintre ceea ce are de spus si
ascultarea celorlalti
ascultati cand copilul vrea sa spuna ceva (si nu o jumatate de ora mai tarziu)
nu fortati niciodata copilul sa vorbeasca

 nu criticati si nu ironizati modul in care vorbeste copilul; dimpotriva, incurajati-l

nu dati semne de nerabdare atunci cand copilul vorbeste prea lent sau face greseli

nu

intrerupeti

copilul

si

nu

terminati

propozitiile

in

locul

lui

asteptati sa termine copilul fraza si apoi reluati, pronuntand corect cuvantul sau
expresia gresita si insistand pe partile omise sau exprimate gresit de copil
nu fortati copilul sa vorbeasca in fata unui grup de persoane, dar permiteti-i sa
faca acest lucru daca el isi doreste

Atentie
Daca, in ciuda eforturilor dumneavoastra, considerati ca dezvoltarea limbajului
copilului nu este suficienta in raport cu varsta lui apelati la un logoped. Marea
majoritate a tulburarilor de limbaj pot fi corectate si rezultatele sunt cu atat mai
eficiente cu cat sunt incepute mai timpuriu.
Nu mergeti pe principiul "Cu timpul...". Apelati la un logoped!

Etapele dezvoltarii limbajului

Este important s tim limitele de vrst ntre care copilul achiziioneaz anumite abiliti, pentru
a observa n ce msur copilul se dezvolt mai ncet i dac are nevoie de ajutor.
Ghid pentru descrierea evoluiei comportamentului n general i comunicrii i limbajului n
special :
Vrsta Comportamentul
Privete n direcia sunetului sau i schimb poziia corpului ca rspuns la
sunet.
Privete la persoana care ncearc s-i atrag atenia prin vorb sau micare.
Urmrete sunetul, micnd capul. Rde.
Vocalizeaz ca rspuns la atenia ce i se acord.
0-1 ani Repet propriile sunete dac sunt repetate de aduli.
Gngurete (serii de silabe).
Caut contactul vizual deseori, timp de 2-3 minute.
Vocalizeaz ca s atrag atenia.
Repet aceeai silab de 2-3 ori ( ex: ma-ma-ma), prin imitare.
Imit cucu-bau.
Face cu mna pa-pa, imitnd adultul.
Rspunde la gesturi cu gesturi.
Emite 4 sau mai multe sunete diferite.
Urmrete conversaia, privind la cei care vorbesc.
ndeplinete comenzi simple, nsoite de gesturi.
nceteaz activitatea, cel puin momentan, n 75% din cazuri, atunci cnd i se

spune ,,nu.
Privete la obiecte familiare cnd sunt numite.
Rspunde la propriul nume, privind sau solicitnd s fie luat n brae.
Se manifest ca rspuns la intrebri simple (ex: ,,Unde este mingea?)
Arat o parte a corpului (ex: nasul).
Combin 2 silabe diferite in jocul verbal.
Imit intonaia vocii celorlali.
Folosete un cuvnt cu sens ca s denumeasc o persoan sau un obiect.
Spune 5 cuvinte diferite (poate folosi acelai cuvnt pentru obiecte diferite).
Converseaz, stlcind cuvintele.
Folosete gesturi pentru a-i exprima dorina c mai vrea.
Imit folosirea obiectelor uzuale (ex: ceac, linguri, etc).
Caut sursa de sunete din afara incperii (ex: sonerie, motociclet, chemri ale
1-2 ani copiilor etc.).
Emite sunete (onomatopee) sau folosete aceste sunete pentru a numi un animal
(ex: vaca este ,,mu-mu).
Execut 3 comenzi simple, fr s i se dea indicaii prin gesturi.
Rspunde prin privire sau atingere la solicitarea de a arta 6 obiecte familiare.
Arat sau atinge 3 imagini dintr-o carte cnd sunt numite.
Arat 3 pri ale corpului.
Spune 10 cuvinte.
i spune la cerere numele/numele de alint.
Rspunde la ntrebarea ,,Ce-i asta?, denumind obiecte familiare.
Cere ,,mai mult sau ,, mai vreau.
Poate da sau arta la cerere.
Rspunde la ,,sus i ,,jos micnd capul corespunztor.
Imit adultul n activiti simple (ex : scuturatul hainelor).
Arat spre el cnd este ntrebat ,,Unde este (numele su)?.
Se joac cu un alt copil, fiecare fcnd activiti diferite.
Combin cuvinte i gesturi pentru a-i face cunoscute dorinele.
tie ce s faca n situaii uzuale (cnd iese afar, la mas, la culcare etc).
Numete ali 5 membrii ai familiei, inclusiv animalele preferate.
Arat 12 obiecte familiare cnd sunt numite.
Numete 4 jucrii.
Cere un aliment dac i este cunoscut, folosind numele acestuia cnd l vede
(ex:lapte, biscuit).
Numete 3 pri ale corpului la o ppu sau alt persoan.
St cu adultul pentru a privi o carte cu imagini timp de 5 minute.
Spune ,,Te rog! i ,,Multumesc! cnd i se aduce aminte.
Rspunde corespunztor la folosirea adjectivelor obinuite (ex: obosit, fericit,
rece, mare, etc)
La cerere, pune obiectele n, pe, sub...
Folosete corect unele adjective obinuite (ex: fierbinte, mare, etc).
Numete aciuni.
Rspunde la ntrebarea ,,Ce face (numele)?, pentru activitile obinuite,
2-3 ani simple.
Altur 1 substantiv i 1 adjectiv sau 2 substantive in propoziii de 2
cuvinte(ex:minge mare).
Combin o aciune cu un obiect, formnd propoziii.
Asociaz un substantiv cu un verb (ex: ,,tata pleac).
Mimeaz aciuni i repet cuvntul final al fiecrui vers dintr-un cntec.
Folosete un anume cuvnt pentru a-i exprima nevoia de a merge la toalet.

Asociaza un verb sau un substantiv cu ,,acolo, ,,aici, n propoziii de 2

cuvinte (ex: ,,Scaun aici).
Combin doua substantive pentru a exprima posesia (ex: ,,maina tata).
Selecteaz obiecte simple descrise prin folosirea lor (ex: ceac, farfurie, etc.).
Rspunde la ntrebarea ,,Unde este...?.
Asociaz un substantiv, un verb i un ajectiv ntr-o propoziie de trei cuvinte (ex:
,,tata maina mare, ,,tata merge serviciu).
Folosete propriul nume ca rspuns la ntrebarea ,,Cine vrea?.
Indic imaginea unui obiect uzual , descris prinb ntrebuinarea lui.
Ascult poveti simple.
Arat pe degete ci ani are.
i spune sexul cnd este ntrebat dac este feti sau biat.
ndeplinete dou comenzi legate ntre ele (ex: ,,Du-te la u i nchide-o!).
Urmrete i numete dou personaje familiare de la televizir (desene animate).
Folosete forma corect a pluralului.
Folosete verbe neregulate la trecut (ex: a fost, a plecat, a fcut, etc).
Pune ntrebri: ,,Ce e asta/aia?.
Folosete ,,asta/aia n vorbire.
Folosete mai mult ,,eu/mie/al meu dect numele propriu.
Folosete ,,nu pentru a exprima refuzul sau neplacerea.
Rspunde la ntrebarea ,,Cine? indicnd numele.
Folosete forme de posesiv (ex: ,,a lui tati).
Folosete articolul hotrt i nehotrt n vorbire.
Folosete cteva substantive care desemneaz categorii (ex: animal, mncare,
jucrii, etc).
Folosete propoziii din 4 cuvinte.
Identific sunetele nalte i pe cele joase n jocuri muzicale.
Salut adulii cunoscui fr s i se aminteasc.
3-4 ani Poart o conversaie simpl.
Numete obiecte mari i mici.
Arat 10 pri ale corpului la comand verbal.
Numr pn la trei, imitnd.
Spune ce urmeaz ntr-o poveste simpl i repet.
Rspunde la apeluri telefonice pentru aduli sau vorbete cu persoane cunoscute.
Pune ntrebri de tipul ,,Unde...?, ,,Cine...?.
Construiete propoziii interogative cu ,,este la nceput.
Este atent 5 minute n timp ce i se citete o poveste.
ndeplinete comenzi ca rspuns la : nuntru, afar, n spate, sus, etc.
Numr 10 obiecte prin imitaie.
Folosete ntrebri cu ,,De ce...? i ascult raspunsul adultului.
Numete la cerere 3 culori; numete 3 forme geometrice.
ndeplinete o serie de 2 comenzi necorelate.
i spune numele ntreg, cnd i se cere.
Rspunde la ntrebri simple, de tipul ,,Cum este?.
Repet propoziii sau serii de sunete.
Folosete trecutul verbelor regulate (ex: srit, lovit, etc.).
Folosete adjectivele care indic mrimea n situaii uzuale.
Vorbete despre o experien recent.
Rspunde la ntrebri de tipul ,,De ce...?, legate de evenimentele dintr-o
povestire simpl.
Spune la ce folosesc obiectele uzuale.
Exprim aciuni viitoare prin formule de tipul ,,trebuie s..., ,,o s..., ,,vreau

s....
Vorbirea i este neleas de persoane din afara familiei.
ndeplinete o serie de 3 comenzi.
Poate alege o pereche de obiecte/imagini la cerere.
Folosete verbele la optativ (ex: a putea, a vrea etc).
4-5 ani Folosete fraze de tipul: ,,Am lovit mingea i ea a ieit n strad..
Poate indica, la cerere, partea de sus i de jos a diferitelor obiecte.
Poate s indice absurditile dintr-o imagine.
Folosete cuvinte ca sor, frate, bunici etc.
Spune cuvintele corespunztoare care lipsesc din construciile de tipul
analogiilor opuse.
Poate spune o poveste cunoscut fr ajutorul imaginilor.
Indic imaginea care nu se potrivete ntr-o anumit categorie (ex: ,,Care nu este
animal?).
Spune dac 2 cuvinte rimeaz sau nu.
Folosete propoziii complexe (ex: ,,Ea vrea s plec pentru c...).
Poate spune dac un sunet este tare sau ncet.
Poate indica : ,,cteva, ,,multe sau ,,mai multe obiecte .
i spune adresa; i spune numrul de telefon.
Indic ,,cel mai mult, ,,cel mai puin, ,,cteva, ,,puine obiecte.
5-6 ani Spune glume simple.
Relateaz ntmplri din experiena sa zilnic.
Indic locaia sau direcia folosind prepoziiile: de la, ctre, peste, departe de...,
etc.
Rspunde cu o explicaie la ntrebarea ,,De ce?.
Aeaz 3-5 imagini, reprezentnd o poveste, n succesiune logic i spune
povestea.
Definete cuvinte.
Poate s dea opusul (antonimul) unui cuvnt.
Poate rspunde la ntrebri de genul ,,Ce se ntmpl dac...?.
Folosete corect noiunile de ,,ieri i ,,mine.
ntreab ce semnificaie au cuvintele noi sau nefamiliare lui.
Urmtorul tabel conine parametrii de dezvoltare a copilului, pe etape de vrst, n domenii aflate
n interdependen:
Vrsta
Limbaj
0-3 luni
Tip la natere.
Reacioneaz la
clopoel.
Zmbete.
Gngurete.
Vocalizeaz. Plnge
tare, mult cnd se
sperie.
Se ntoarce la
3-6 luni
chemare.
Emite silabe.
Imit sunetele
vorbirii.
Pronun ,,tata /
6-9 luni
mama nespecifice.
Combin silabe.

9-12 luni

12-18 luni

18-24 luni

24 luni3 ani

3-5 ani

Vorbete neclar
(bolborosete).
Pronun ,,tata /
mama specifice.
Pronun 1-2 cuvinte.
Pronun 3-6 cuvinte.
Arat 2
poze/fotografii la
cerere.
Combin/asociaz
cuvinte.
Numete o
poz/fotografie la
cerere.
Arat 6 pri ale
corpului la cerere.
Arat 4
poze/fotografii la
cerere.
Vorbete pe jumtate
inteligibil.
Numete 4
poze/fotografii la
cerere.
Denumete 2 aciuni
la cerere.
Folosete corect
pluralul.
Folosete pronumele
personal.
tie 2
adjective/nsuiri.
ntreab ,,Ce e asta?.
Numete 4 culori la
cerere.
Arat pe degete ci
ani are.
Folosete corect
prepoziiile (ex. n,
pe, desupra, peste,
sub, la).
Vorbete inteligibil.
i spune numele
ntreg la cerere.
Definete 5 cuvinte.

Evoluia comportamentului verbal al copilului

Atunci cnd se constat ntrzieri n dezvoltarea limbajului, pe lng efectuarea
anamnezei i a examinrii logopedice care duc la cunoaterea cauzelor ntrzierilor, este
important s se tie gradul acestora. Scala de dezvoltare elaborat de Punescu i Toncescu red
gradul de dezvoltare a limbajului copilului ntre 0 i 3 ani:

Vrsta Manifestrile comportamentului verbal

(n luni)
1. Reacii motorii generalizate la zgomote puternice
2. ipete difereniate dup felul necesitii
3. Manifestri vocale de tipul sunetelor guturale
4. Producerea unor scurte manifestri vocale
5. Rspuns prin reacie generalizat la vocea uman
6. Vocalizarea lui ,,ah, ,,uh, ,,ub, ,,ab, ,,eh
7. Vocalizri diverse
8. Vocalizri din poziia culcat
0-3
9. Vocalizri difereniate afectiv
10.Vocalizri n joc sonor (melodic)
11.Ascultarea spontan a vocii umane
12.Reacie de nviorare la vocea uman
13.Gngurit ca expresie a strilor de bine
14.Gngurit n joc sonor
15.Silabe cu sunete uor articulate
16.Se disting articulatoric vovale i consoane labiale
17.Gngurete la o relaie impersonal
1. Rspuns vocal la o relaie impersonal
2. Lalalizare
3. Mimic adecvat n timpul lalalizrii
4. Lalalizarea n cadrul unui joc spontan
5. Muzicalitate n gngurit
6. Gnguritul ca expresie a unei stri agreabile
7. Traducerea vocal a nemulumirii
8. Silabe n joc spontan
3-6
9. Primele silabe articulate: ma-ma, ta-ta
10.Utilizeaz spontan cteva cuvinte
11.Expresie vocal a nerbdrii
12.Expresie vocal a nemulumirii la dispariia unui obiect ndrgit
13.Adresrea vocal spre o persoan care ,,vorbete
14.Discriminare ntre o vorbire afectiv i una dojenitoare
15.Imitarea de sunete i rspuns la pronunarea acestora (reduplicare)
16.Repet cu plcere 2 silabe legate printr-o pauz: ma-ma, ta-ta etc
17.Utilizeaz silabe cu modulaii afective n cadrul unui dialog
1. Articuleaz bine mai multe silabe
2. Pronun distinct ,,da
3. Expresie vocal de satisfacie n relaiile cu obiectele ndrgite
6-9
4. Variaii tonale de lalalizare i silabisire
5. Reacii vocale de surpriz la ntmplri necunoscute
6. Interjecii vocale
7. Reacioneaz bine la unele comenzi simple
8. Leag dou silabe ntr-o structur sonor (ta-ta, ma-ma)
9. Expresie vocal n timpul aciunii cu obiectele
10.Imit pronunia multor consoane
11.Pronun singur unele consoane
12.Reacii de confuzie la cuvintele necunoscute
13.Se adapteaz compotamental la cuvintele cunoscute (utilizate des)
14.Distinge cuvintele cunoscute de cele necunoscute
15.nelege sensul unor cuvinte i ce reprezint acestea

Luna de
manifestare
0.5
1
0.151
12
1.15
1.15
1.25
2
2
2
2
2
3-4
3-4
2-3
2-3
3-4
4-5
4-5
4-5
4
5
5-5.15
5
6
6
6.15
5-6
5-6
6
6
5-6
6
6-7
7
7
7.3
7.5
8
7-8
7-8
8
8
8
8
8.15
8-9
9

9-12

12-18

18-24

16.nelege sensul unor gesturi

17.Rspunde la unele gesturi uzuale
18.Rostete sunete articulate expresiv
19.Imit majoritatea sunetelor
1. i organizeaz reaciile comportamentale pe baz verbal
2. ,,Vorbete vocaliznd cu jucriile sau obiectele ndrgite
3. Imit (repet) silabe
4. Rspunde prin acte sau atitudini la cuvinte
5. Expresie vocal n faa linguriei i paharului
6. Expresie vocal n faa unor culori
7. Pronun 2-3 cuvinte bisilabice
8. Denumete cu o silab(sau cu sunete structurate personal) obiectele
9. Imit multe cuvinte la cerere
10.,,Interpreteaz un ordin verbal manifestnd rezisten
11.Rspuns adecvat comportamental nsoit de verbalizri la ordinele
simple
12.nelege i execut sarcini simple, formulate verbal
13.Reacie la cuvinte inhibitorii
14.Expresie vocal cnd se privete n oglind
15.Utilizeaz cuvntul ,,mam n apel
16.Utilizeaz silabe sau sunete special formulate pentru apel
1. nelege o cerere verbal i o execut
2. Execut sarcini transmise verbal n 2-3 secvene
3. nelege o cantitate considerabil de cuvinte (sensul acestora) ntr-un
context situaional
4. nelege gesturile adultului i le imit cu sens
5. Numete jucrii sau imagini prin onomatopee
6. Utilizeaz n conversaie un jargon specific
7. nelege o ntrebare simpl
8. nelege sensurile gesturilor adultului (de protecie, de ameninare)
9. nelege interdicia
10.Pronun spontan de la 3 la 20 de cuvinte
11.Denumete corect cteva obiecte
12.Face apel prin intermediul cuvintelor
13.Utilizeaz cuvinte cu sens n propoziie
1. Cunoate i se exprim prin formule de politee
2. Cunoate denumirea prilor corpului
3. Indic la cerere aceste pri
4. Recunoate imaginile dintr-o carte (3-5)
5. Denumete cteva imagini
6. Pronun un numr de 20-30 de cuvinte
7. Unete dou cuvinte ntr-o propoziie (substantiv + verb)
8. Face asociaii de cuvinte, cutnd consonane
9. Identific obiectele dup determinarea lor
10.Poate denumi cea mai mare parte dintre obiectele familiare
11.Poate distinge la cerere 7 imagini din 10
12.Apar primele propoziii cu legtur ntre cuvinte
13.Utilizeaz n conversaii cu precdere propoziii
14.Cunoate sensul prilor de vorbire care indic poziia spaial (sus,
jos, dedesupt etc)
15.Apar n vorbire pronumele, adjectivele (n proporie redus)
16.Vorbete despre sine la persoana a III-a,numindu-se cu numele mic

9
9
9
9
10-12
10
10-11
10-11
10
10
10-11
11
11-12
11-12
12
12
12
12
12
12
12-14
13-14
13-14
13-14
14
13-14
15
15
17-18
13-18
17
18
15-18
18-20
18
18-20
18-19
19-20
18-24
18-24
20-24
23-24
24
24
24
24
24
24
24

24-36

17.Poate repeta cuvinte compuse din 2-5 silabe

18.Stpnete aproximativ 100 de cuvinte
19.Apar primele ncercri de fraze
1. Se organizeaz prin structura gramatical a limbii vorbite
2. Poate repeta (prin memorare) 2-4 cuvinte
3. Folosete propoziii de 3-4 cuvinte
4. Folosete fraze cu relaii de subordonare ntre propoziii
5. nelege un expozeu de 3-6 propoziii
6. nelege un expozeu complet n cadrul unei conversaii
7. Folosete pronumele personal n mod curent
8. Folosete operaia de flectare a cuvintelor (cazuri, numr, gen etc)
9. ,,Citete o imagine compus
10. Utilizeaz timpul trecut

24
24
24
24-36
26-28
26-28
28-36
30
36
30
24-30
28-34
30

Fiecare item = 1 punct

Etapa 0-3 luni = 17 puncte
Etapa 3-6 luni = 17 puncte
Etapa 6-9 luni = 19 puncte
Etapa 9-12 luni = 16 puncte
Etapa 12-18 luni = 13 puncte
Etapa 18-24 luni = 19 puncte
Etapa 24-36 luni = 17 puncte
Scorul nu este absolut, la fiecare etap putnd exista diferene de 2-3 puncte, fr ca acest fapt s
indice o tulburare. Lipsa a 5-7 puncte pentru o etap are o semnificaie negativ i semnaleaz o
tulburare a ritmului de dezvoltare al limbajului.