1 Formarea conceptului regizoral a lui Andrei

erban

Este fascinant cutarea lui Andrei Serban. Este fascinant s descoperi cum
si-a format echipa de la La MaMa, n cap cu actrita Priscilla Smith, cum a
plecat cu artistii ntr-o aventur spiritual numit Trilogia antic si cum
fenomenul nu s-a stins nici dup douzeci de ani. Pentru cititorul romn
avizat cartea naste si emotii speciale, care nsotesc studiul metodei lui
Serban, al tehnicii si inovatiilor, al spiritului su tumultuos si provocator, al
originalittii sale. Dup douzeci de ani de la experienta american cu
Trilogia, Andrei Serban are forta si nebunia s o ia de la capt n Romnia, la
Teatrul National din Bucuresti, a crui directie o preia din '90 pn n '93.
Vine nsotit de principalele lui colaboratoare - Priscilla Smith si Valois
Mickens - d auditii spectaculoase, si formeaz trupa si ncepe lucrul,
antrenamentul special si complex pentru Trilogie. Noi erau oamenii cu care a
cutat solutii si rspunsuri la ntrebrile lui Brook si ale sale, un artist matur
si experimentat acum. Metoda si stilul snt n mare aceleasi, materialul este
proaspt, extrem de maleabil si disponibil la ceva att de nou si de profund.
Trilogia recstig ovatiile publicului si ale criticii de pretutindeni.
Cartea lui Ed Menta despre Andrei erban se citeste cu o mare curiozitate

indiferent de tipul de receptor. Ea n-are cum s epuizeze o asemenea

personalitate vulcanic si spectaculoas n sine, si nici nu-si propune asta.
Dezvluind cte ceva din laboratorul lui Andrei Serban, incit la analiz si
meditatie. Teatrul romnesc de dup '89 este marcat profund de prezenta sa
n tar, de revolutia pe care a declansat-o n constiintele unor artisti, a
publicului. n 1999, Andrei Serban a fost laureat cu Premiul pentru Excelent
n Cultura Romneasc si Premiul Eliott Norton al criticii teatrale din Boston
pentru Excelent n teatru. O Excelent care ne lipseste. Ea continu ns s
mpart lumea n pro si contra, de-a dreapta si de-a stnga unei idei. Si asta
ntr-un mod zgomotos, spectaculos, cu o voluptate greu de egalat. Fr
revenirea lui Andrei Serban-artistul n Romnia postdecembrist nu stim cum
ar fi artat portretul teatrului liber, desctusat. Structura incandescent a lui
Andrei Serban a reusit, ntr-un timp foarte scurt, s declanseze dezghetul
rapid al unui iceberg interior. Puterea focului topitor a fost ntetit si prin
lemnele aruncate, e drept nu cu atta tam-tam ritualic, de marii artisti ntorsi Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Giurchescu - si de arta cu care au reanimat,
zguduit si coalizat spiritele. Un foc cu mai multi ochi pe tabloul unei societti
supuse unui lant de experiente politice, civice, morale la care nu a gndit
vreodat. Havel scria undeva si cred c exprima foarte concret si plastic,
totodat, ceea ce ni s-a ntmplat:"Cderea comunismului a smuls acest vl
unificator, iar lumea a fost surprins picotind n fata exploziei multimii de
diferente neasteptate, ascunse dincolo de el; fiecare dintre acestea - aflat
vreme ndelungat n penumbr - a simtit nevoia fireasc de a atrage atentia,
de a-si scoate n evident unicitatea si deosebirea fat de celelalte" (din
Fantasmele salvrii de Vladimir Tismneanu, Ed. Polirom). Citind cartea
profesorului Ed Menta mi mbogtesc chipul unui artist mare si drag. Dar se

mai ntmpl un lucru. Am retrit, la alte cote, starea de incandescent

artistic a primilor ani de libertate si democratie, dup o lung perioad de
ncarcerare. Dar ncarcerarea a nsemnat si solidaritate, chiar clandestin, si
euforia unei culturi fcute din spirit de frond, purttoare de semnele istoriei
si ale salvrii. Sntem n anul de gratie 1999. Privesc n jur. Nici euforie, nici
generozitate, nici focul prjolitor al creatiei. Cu cteva exceptii, care s
confirme regula. Atta dezbinare si disperare, atta impostur, confuzie, haos
si neputint, la urma urmelor, n-am simtit nainte. O dezamgire incurabil sa instalat, ca expresie, n mintile si pe fetele celor mai multi. Se st cu garda
ridicat pentru orice posibil atac, fie doar si imaginar, si, pentru o mai solid
aprare, se loveste n jur pentru siguranta minuscul de a fi dat primul.
Satisfactia, bucuria, nebunia creatorului si a creatiei poti servi rarisim si n
doze homeopatice. Nu te mai nfrupti din voluptatea unui moment, a unei
stri a comunicrii reale dintre artisti.

erban a profitat de toate ocaziile pentru a cltori la Festivalurile studeneti n

Europa de Est ca s vad teatru. Un spectacol anume l va marca profund. n 1967
la Wroclaw l cunoate personal pe regizorul Jerzy Grotowski. Cu un an n urm
acest i ctig reputaia internaional cu spectacolul Prinul Constant la Theatre
des Nations la Paris.
coala fcut n Instituit i-a fundamentat o baz solid pentru viitoarea carier n
privina literaturii dramatice i a spectacolului de teatru. La 23 de ani avea deja n
spate ani de studiu i de practic n teatrul profesionist. Mai trziu la venirea sa n
Statele Unite n plin micare off-off Broadway, n perioada anilor 60-70, avea s
aprecieze acest lucru.

La Teatrul Bulandra nu numai Liviu Ciulei, dar i ali regizori romni ca Lucian
Pintilie i David Esrig l-au marcat profund. Lucrul cu Liviu Ciulei a nsemnat
prealabil primul moment decisiv din cariera sa de regizor. n dulba-i postur de
profesor i autor de texte incitate, directorul artistic al Teatrului Bulandra a fost un
mentor pentru majoritatea tinerilor regizori romni. n 1967, Ciulei le-a chemat pe
erban- pe atunci un tnr de 24 de ani- pun n scen Iulius Cezar. Scenografia
a fost fcut chiar de Ciulei. erban s-a decis s monteze piesa n stil Kabuki, ceea
ce, spune el, contravenea liniei dure a realismului socialist impus de oficialitile
romne. Binneles a ieit scandal spune erban.
Trebuie explicat contextul artistic i social de atunci n Romnia, ca s nelegem
nceputul carierii lui Andrei erban. ncepnd cu 1948, cnd partidul comunist, cu
ajutorul militar rusesc, a luat puterea n Romnia, principalul curent posbelic n
ar, ca dealtfel n aproape tot lagrul socialist, era realismul socialist. Teatrul
romnesc era marcat de un soi de conformism de stat i de gustul pudibond
burghez, fr vreo semnificaie. Experimentul era inexistent.Explic Lucian
Pintilie. Dina cauza izolrii politice i culturale, artitii romni erau foarte doritori
s cunoasc noile direcii din Statele Unite i Europa. Probabil din pricina c
majoritatea crilor ajunse nn minele oamenilor de teatru se refereau la partea
vizual i pentru c Ciulei era de formaie arhitect, orientarea spre vizual parea fi o
motenire de durat lsta regizorilor romni, incluzindu-l i pe Andrei erban.
Totii, chiar i dup epoca stalinist, sub presiunea politicului asupra artisticului,
din dorina vie de a se altura colegilor lor din Europa la spargerea tiparelor
artistice i culturale, cum spune Mike Steele, Colaboratorul revistei American
Theatre:
Oamenii de teatru au devenit experi n mersul pe srm... Pentru c piesele
romneti de actualitate erau puricate de autoriti, regizorii preferau piesele

clasice prfuite, care nu strneau bnuieli. Deveniser maietri n citirea

subtextelor, n descoperirea asemnrilor cu prezentil i punctarea lor prin
reinterpretare, prin aluzii i metafore vizuale meteugite.
Fostul critic romn, actualmente dramaturg la teatrulGuthrie, Michael Lupu,
adaug:
Ieit din epoca stalinist, Romnia privea arta, mai ales teatrul ca pe un mijloc
de educaie i propagand. Se acorda teatrului o mare importan i un serios
sprijin financiar. Prin urmare, devenise un refugiu pentru oamenii de talent. Aici
se putea vorbi nu numai despreliteratur, ci i despre starea lumii. Aceasta a adus
la ascuirea capacitii regizorilor de a descoperi i invstig textele abandonnd
ideile preconcepute.
Ct privete cariera lui erban, reamarca de mai sus reflect cu siguran
tendinele din spectacolele de mai trziu, cum ar fi contraversata Livada cu viinii
montat la Lincoln Centre n 1977. Unii critici americani l-au acuzat de deformare
a textului cehovian din pricina excesului vizual i a burlescului. Tot ei blamau
hgustul gustul lui erban de a rstlmci textele clasice, de la vechii greci pn la
Shakespeare.
nc din studeni, erban vroia s vad un teatru original. Dorea ca spectacolele lui
s fie complet altfel dect tot ceea ce vzuse n teatrul romnesc. Probabil c
instinctiv asta l-a fcut s citeasc despre kabuki aproape total necunoscut atunci n
Romnia. La Teatrul Bulandra, ca regizor profesionist la 24 de ani lucra deja cu
vedete consacrate ale scenei romneti i juca cu plcere rolul de enfant terrible.
Se inspira din teatrul japonez fr s-l urmeze strict, ca form. Profund marcat de
lectura despre spectacolele stilizate ale lui Meyerhold, eban a creat un Iulius

Cezar teatral i ritualizat care pur i simplu a ocat publicul i critica, obinuii cu
un realism tradiional. El i Ciulei au mprtit suprafaa de joc ntr-o zon cu
nisip n centru i dou tribune laterale, ca o aren. Senatorii romani erau aezai pe
gradenele din sal. Ghicitorul aprea pe o ramp deasupr publicului, ca ca un
dansator No pe un Hanamichi. Micarea era fcut aproape integral n slow motion.
Asasinarea lui Cezar era un ritual de cinci minute care ncepea de sus din tribun,
iar corpul acestuia aluneca din brae n brae, fiind de tot attea ori njunghiat. n
final, trupul lui Cezar aproape gol era acoperit cu nisip i snge n lupat corp la
corp cu Brutus, provocnd totodat spaim i adulaie. Aceast imagine uluitoare a
fost foarte mult imitat n teatrul romnesc, avnd probabil conotaii politice legate
de recenta venire la putere adictacorului Nicolaie Ceauescu. n aceast btlie din
actul cinci, actorii n tog i armuri ridicau mult nisip, iritnd ochii publicului din
seara premierii, astfel nct soia unui important critic de teatrul, n agitaia strnit,
i-a pierdut plria. Am devenit brusccelebru, constata erban. Bineneles
pesctacolul i-a sporit reutaia de regizor contraversat. Dup cincisprezece ani, n
calitate de director artistic al Teatrului Guthrie din Minneapolis, Liviu Ciulei l va
invita din nou pe erban s monteze de data asta Nunta lui Figaro de
Beaumarchais.
n ciuda cronicilor proaste din presa romneasc despre Iulius Cezar, spectacolul a
fost considerat un foarte mare succes n rndul studenilor i opaozanilor culturii
oficiale, iar erban a regizat n continuare: o pies Elisabetan Arten din
Faversham, Omul cel bun din Sciuan de Brecht ( premiul pentru cel mai bun
spectacol n 1969) i Noaptea ncurcturilor de Goldshmit, consolizndu-i
renumele de tnr regizor care atac piese de genuri diferite. Dup aproape 30 de
ani, erban e nc foarte mndru de spectacolul cu piesa lui Brecht pus la Piatra
Neam un ora cu provincie. n aceast prim montare a piesei lui Brecht, erban a

nchipuit spectacolul ca o eplic direct la evenimentele de la Praga: Situaia din

Cehoslovacia ne-a umplut de furie violent i ne-a determinat s-l abordm pe
Brecht nu rece i distant, ci cu pasiune fierbinte. Nota erban. Angajarea declarat
plitic a spectacolului se va dovedi a fi improprie lui erban, cci montrile de mai
trziu ale piesei vor fi mai puin ncrncenate i mai imaginative.
ntre timp o sun de ntmplri benefice l-au ajutat p erban s prseasc
Romnia, n 1969. Pe cnd se afla la Praga n 1968, producatoare american Ellen
Stewart a fost ntrebat de un ziarist romn ce tia despre teatrul romnesc. A spus
c vzuse cu cva ani n urm la Zegreb un spectcaol studenesc, dar nu-i mai
amintea numele regizorului. Dorea s-l invite La MaMa. erban nu a citit articolul,
n schimb a fost felicitat de prieteni care l i vedeau plecat S.U.A. erban a
considerat aricolul drept politee diplomat.
Totui, peste o sptmn, a primit o invitaie pficial de la Ellen Stewart. erban
nu avea pe atunci paaport, dar cu ajutorul Fundaiei Ford problemele s-au
rezolvat. n 1969 a ajuns n Statele Unite credea c venise doar pentru trei luni, dar
defapt era nceputul carierii sale.