IC 7.

Băncile centrale şi politica monetară

1. Implementarea măsurilor de politică monetară

Instrumente de politică Ţintă operaţională Ţintă intermediară de Obiectiv de politică

monetară de politică monetară politică monetară monetară

1. Instrumente directe: 1. Rata dobânzii de 1. Rate ale dobânzii de 1. Stabilitatea

- măsuri administrative ale politică monetară pe piaţa interbancară preţurilor
băncii centrale.
2. Stimularea
sau sau
creşterii economice
2. Instrumente indirecte:
- Operaţiuni de piaţă 2. Baza monetară 2. Masa monetară în 3. Reducerea ratei
deschisă; sens larg şomajului
- Facilităţi permanente de sau sau 4. Stabilitatea
credit şi depozit; sistemului financiar
- Rezerve minime 3. Cursul de schimb 3. Cursul de schimb
obligatorie (pentru fonduri
atrase în monedă naţională
şi în valută).

Mecanisme de transmisie a politicii monetare

2. Cadrul de politică monetară

Ţintirea agregatelor monetare (“monetary aggregates targeting”) – ţinta operaţională de politică monetară este baza monetară.
Ţintirea cursului de schimb (“exchange rate targeting” - consilii monetare sau regimuri de curs de schimb care urmăresc
menţinerea fixă a cursului de schimb sau variaţia acestuia în anumite limite prestabilite) - ţinta operaţională de politică monetară
este cursul de schimb.
Ţintirea inflaţiei (“inflation targeting”) - ţinta operaţională de politică monetară este rata dobânzii.

7- 1
Întrebări
1. De ce este imposibil controlul simultan al bazei monetare, ratei dobânzii de politică
monetară şi cursului de schimb?

2. Există în prezent ţări care folosesc ţintirea cursului de schimb?

3. Ce efect, asupra sistemului bancar, are o majorare sau o reducere a ratei dobânzii
minime obligatorii?

4. Ce măsuri administrative a luat BNR în ultimii ani?

3. Instrumente indirecte de politică monetară – Operaţiunile de

piaţă deschisă (Open Market Operations)

Operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncilor Centrale membre ale Sistemului European
al Bancilor Centrale sunt:

a) Operaţiuni repo („Repurchase Agreement”) şi reverse repo:

Într-o operaţiune repo Banca Centrală cumpără de la băncile comerciale la un moment

iniţial t0 titluri de stat la un preţ P0 cu obligaţia fermă de a le revinde la un moment

ulterior t1 la un preţ P1 stabilit în momentul încheierii contractului.

Pe scurt, operaţiunea poate fi descrisă astfel:

Moment Banca Centrală Băncile comerciale

t0 Cumpără titluri de stat la P0 Vând titluri de stat la P0 (primesc

lichiditate)

t1 Vinde titluri de stat la P1 Cumpără titluri de stat la P1

Deoarece P1 > P0 , diferenţa reprezintă profitul Băncii Centrale şi preţul plătit de băncile

comerciale pentru lichiditatea primită la t0 . Relaţia dintre P1 şi P0 este următoarea:

t
P1 = P0 + P0 ⋅ r ⋅ , unde r este rata dobânzii (denumită şi rata scontului), iar t este
360
numărul de zile scurse între t0 şi t1 .
Operaţiunile reverse repo se desfăşoară în sens opus:
Moment Banca Centrală Băncile comerciale

t0 Vinde titluri de stat la P0 Cumpără titluri de stat la P0 (lichiditatea

sistemului bancar se diminuează)
t1 Cumpără titluri de stat la P1 Vând titluri de stat la P1

7- 2
b) Swap valutar:

Într-un swap valutar, cumpărătorul de swap cumpără la t0 o cantitate de valută la

cursul de schimb spot (cel înregistrat pe piaţă în acel moment), cu obligaţia de a

răscumpăra aceeaşi cantitate de valută la t1 la cursul de schimb forward stabilit în

momentul încheierii contractului. Diferenţa dintre cursul spot şi cursul forward se
numeşte puncte de swap. Pe scurt, o operaţiune de swap în care Banca Centrală este
cumpărătoare poate fi descrisă astfel:
Moment Banca Centrală Băncile comerciale

t0 Cumpără o cantitate de EUR la Cs - Vând o cantitate de EUR la Cs

cursul spot (primesc lichiditate denominată în
RON)
t1 Vinde o cantitate de EUR la CF - Cumpără o cantitate de EUR la CF
cursul forward
În această operaţiune, câştigul sau pierderea se cunoaşte doar în momentul t1 când se
compară CF (stabilit în t0 ) cu cursul spot înregistrat pe piaţă în acel moment.

c) Operaţiuni definitive cu titluri (vânzare/cumpărare de titluri):

O operaţiune definitivă cu titluri, în care Banca Centrală este cumpărătoare poate fi
descrisă astfel:
Moment Banca Centrală Băncile comerciale

t0 Cumpără titluri de stat (sau alte Vând titluri de stat (sau alte active
active eligibile) la un preţ P eligibile) la un preţ P (primesc
lichiditate)
t1 - -

d) Împrumuturi colateralizate cu active eligibile:

Acestea sunt împrumuturi pe care Banca Centrală le acordă băncilor comerciale
garantate cu active eligibile. La scadenţă băncile comerciale rambursează principal +
dobândă.

e) Atragere de depozite:
Acestea sunt depozite atrase de Banca Centrală de la băncile comerciale. La scadenţă
Banca Centrală retrunează depozitul + dobândă.

f) Emisiune de certificate de depozit:

Banca Centrală poate emite certificate de depozit cu discount – băncile comerciale le
achiziţionează în momentul emisiunii la un preţ de emisiune (PE), iar Banca Centrală le

7- 3
răscumpără la scadenţă la valoarea lor nominală (VN). Relaţia dintre PE şi VN se
stabileşte prin relaţia:

VN æ t ö÷
PE = sau PE = VN çç1- rdisc ⋅ ÷
1+ r ⋅
t çè 230 ÷ø
360
Unde r este rata dobânzii aferentă certificatelor de depozit, t este perioada pe care au

fost emise certificatele de depozit, iar rdisc este rata de discount.

Tabelul1. Clasificarea operaţiunilor de piaţă în funcţie de rezultatul asupra

lichidităţii sistemului bancar
Retragere de lichiditate (sterilizare) Injectare de lichiditate
Reverse repo Repo
Vânzare de swap Cumpărare de swap
Vânzare de titluri Cumpărare de titluri
Atragere de depozite Împrumuturi colateralizate cu active
eligibile
Emisiune de certificate de depozit

Aplicaţii:

1. În urma unei licitaţii, Banca Centrală încheie un acord repo cu o bancă comercială
cu următoarele caracteristici: preţul iniţial de tranzacţionare al tilurilor de stat 10.000
RON, numărul de titluri de stat 100, rata dobânzii 9%, durata contractului 30 de zile.
Stabiliţi modificările pe care le produce acest contract în bilanţul băncii comerciale şi al
Băncii Centrale la încheierea şi la maturitatea contractului.

2. În urma unei licitaţii, Banca Centrală încheie un acord reverse repo cu o bancă
comercială cu următoarele caracteristici: preţul iniţial de tranzacţionare al tilurilor de
stat 10.000 RON, numărul de titluri de stat 200, rata dobânzii 8,5%, durata
contractului 14 zile. Stabiliţi modificările pe care le produce acest contract în bilanţul
băncii comerciale şi al Băncii Centrale la încheierea şi la maturitatea contractului.

3. Banca Centrală încheie un contract de swap valutar din poziţia de cumpărător cu o

bancă comercială cu următoarele caracteristici: data încheierii contractului 1.05.X,
valuta tranzacţionată EUR, suma tranzacţionată 10.000.000, cursul spot 4,23, puncte
de swap 0,15, data maturităţii contractului 1.06.X. La maturitate cursul spot este egal
cu 4,3. Stabiliţi modificările pe care le produce acest contract în bilanţul băncii
comerciale şi al Băncii Centrale la încheierea şi la maturitatea contractului.

7- 4
4. Banca Centrală încheie un contract de swap valutar din poziţia de vânzător cu o
bancă comercială cu următoarele caracteristici: data încheierii contractului 1.05.X,
valuta tranzacţionată EUR, suma tranzacţionată 20.000.000, cursul spot 4,2, cursul
forward 4,4, data maturităţii contractului 1.06.X. La maturitate cursul spot este egal cu
4,3. Stabiliţi modificările pe care le produce acest contract în bilanţul băncii comerciale
şi al Băncii Centrale la încheierea şi la maturitatea contractului.

5. Banca Centrală cumpără de la băncile comerciale 100 de titluri de stat la preţul de

98% din valoarea nominală (VN=10.000 RON). Stabiliţi modificările pe care le produce
acest contract în bilanţul băncilor comerciale şi al Băncii Centrale.

6. Banca Centrală vinde băncilor comerciale 200 de titluri de stat la preţul de 102%
din valoarea nominală (VN=10.000 RON). Stabiliţi modificările pe care le produce acest
contract în bilanţul băncilor comerciale şi al Băncii Centrale.

7. Banca Centrală determină faptul că trebuie să sterilizeze 8 mld RON din economie.
Ce operaţiuni de piaţă poate să realizeze în acest scop ştiind următoarele informaţii:
preţul curent al titlurilor de stat este 97% din valoarea nominală (VN=10.000 RON), rata
dobânzii de politică monetară este 8,5%, cursul spot RON/EUR este 4,23, certificatele
de depozit pe care le emite Banca Centrală au maturitatea de 60 de zile şi valoarea
nominală de 10.000 RON.

8. Banca Centrală determină faptul că trebuie să injecteze 6 mld RON în economie. Ce

operaţiuni de piaţă poate să realizeze în acest scop ştiind următoarele informaţii: preţul
curent al titlurilor de stat este 97% din valoarea nominală (VN=10.000 RON), rata
dobânzii de politică monetară este 8,5%, cursul spot RON/EUR este 4,23, certificatele
de depozit pe care le emite Banca Centrală au maturitatea de 60 de zile şi valoarea
nominală de 10.000 RON.

9. Banca Centrală emite certificate de depozit cu valoarea nominală de 5.000 RON pe

30 de zile la o rată a dobânzii de 9%. Determinaţi rata de discount.

7- 5
Rezolvări şi indicaţii:
æ 30 ö÷
1. P0 = 100 ⋅10.000 = 1.000.000, P1 = P0 ⋅ çç1 + 0, 09 ⋅ ÷ = 1.007.500
çè 360 ÷ø
t0
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Titluri de stat + 1.000.000 Conturile curente ale băncilor comerciale + 1.000.000

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Titluri de stat - 1.000.000
Contul curent la Banca Centrală + 1.000.000

t1 : P1 - P0 = 7.500 reprezintă un profit pentru Banca Centrală şi o pierdere pt banca

comercială. În ambele cazuri este afectat profitul, deci implicit capitalul propriu.
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Titluri de stat - 1.000.000 Conturile curente ale băncilor comerciale - 1.007.500
Capital propriu + 7.500

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Titluri de stat + 1.000.000 Capital propriu - 7.500
Contul curent la Banca Centrală - 1.007.500

æ 14 ÷ö
2. P0 = 200 ⋅10.000 = 2.000.000, P1 = P0 ⋅ çç1 + 0, 085 ÷ = 2.006.611
çè 360 ÷ø
t0
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Titluri de stat - 2.000.000 Conturile curente ale băncilor comerciale - 2.000.000

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Titluri de stat + 2.000.000
Contul curent la Banca Centrală - 2.000.000

7- 6
t1 : P1 - P0 = 6.611 reprezintă un profit pentru banca comercială şi o pierdere pt Banca
Centrală. În ambele cazuri este afectat profitul, deci implicit capitalul propriu.
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Titluri de stat + 2.000.000 Conturile curente ale băncilor comerciale + 2.006.611
Capital propriu - 6.611

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Titluri de stat - 2.000.000 Capital propriu + 6.611
Contul curent la Banca Centrală + 2.006.611

3. t0 Banca Centrală cumpără 10.000.000 EUR la cursul spot 4,23 RON/EUR deci
plăteşte băncii comerciale 42.300.000 RON.
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Valută + 42.300.000 Conturile curente ale băncilor comerciale + 42.300.000

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Valută - 42.300.000
Contul curent la Banca Centrală + 42.300.000

t1 Banca Centrală vinde 10.000.000 EUR la cursul forward 4,23 + 0,15 = 4,38
RON/EUR deci primeşte de la bănca comercială 43.800.000 RON. Cum Banca Centrală
putea vinde în acel moment valuta pe piaţă la un curs de 4,3, ea înregistrează un profit

de (4,38 - 4,3)⋅10.000.000 = 800.000RON . Această sumă reprezintă o pierdere pentru

banca comercială.
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Valută - 43.000.000 Conturile curente ale băncilor comerciale - 43.800.000
Capital propriu + 800.000

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Valută + 43.000.000 Capital propriu - 800.000
Contul curent la Banca Centrală - 43.800.000

7- 7
4. t0 Banca Centrală vinde 20.000.000 EUR la cursul spot 4,2 RON/EUR deci
primeşte de la bănca comercială 84.000.000 RON.
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Valută - 84.000.000 Conturile curente ale băncilor comerciale - 84.000.000

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Valută + 84.000.000
Contul curent la Banca Centrală - 84.000.000

t1 Banca Centrală cumpără 10.000.000 EUR la cursul forward 4,4 RON/EUR deci
plăteşte băncii comerciale 88.000.000 RON. Cum Banca Centrală putea cumpăra în
acel moment valuta pe piaţă la un curs de 4,3, ea înregistrează o pierdere de

(4, 4 - 4,3)⋅ 20.000.000 = 2.000.000RON . Această sumă reprezintă un profit pentru

banca comercială.
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Valută + 86.000.000 Conturile curente ale băncilor comerciale + 88.000.000
Capital propriu - 2.000.000

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Valută - 86.000.000 Capital propriu + 2.000.000
Contul curent la Banca Centrală + 88.000.000

5.
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Titluri de stat + 980.000 Conturile curente ale băncilor comerciale + 980.000

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Titluri de stat - 980.000
Contul curent la Banca Centrală + 980.000

7- 8
6.
Bilanţul Băncii Centrale
Activ Pasiv
Titluri de stat - 2.040.000 Conturile curente ale băncilor comerciale - 2.040.000

Bilanţul băncii comerciale

Activ Pasiv
Titluri de stat + 2.040.000
Contul curent la Banca Centrală - 2.040.000

7. Sterilizarea presupune retragerea excesului de lichiditate din sistemul bancar.

Conform tabelului 1, operaţiunile de piaţă care pot fi realizate în acest scop sunt:
a) vânzarea de titluri de stat la preţul de 9.700 RON  82.474 de titluri;
b) reverse repo – la încheierea contractului Banca Centrală vinde titluri de stat la preţul
de 9.700, urmând ca la maturitatea contractului să le răscumpere;
c) swap valutar – la încheierea contractului Banca Centrală vinde valută în valoare de 8
mld/4,23=1,9 mld EUR la cursul spot 4,23 urmând ca la maturitate să răscumpere
valuta;
d) atragerea de depozite în valoare de 8 mld RON la o rată a dobânzii apropiată de 8,5%;
e) emisiunea de certificate de depozit la valoarea nominală de 10.000 RON. Preţul de
10.000
emisiune aferent acestor certificate este PE   9.860,31 . În consecinţă,
60
1  0, 085 
360
Banca Centrală va emite 8 mld/9860,31 = 811.333 certificate de depozit.

8. Banca centrală poate injecta lichiditate în sistemul bancar, folosind următoarele

operaţiuni (vezi tabelul 1):
a) cumpărarea de titluri de stat la preţul de 9.700 RON  82.474 de titluri;
b) repo – la încheierea contractului Banca Centrală cumpără titluri de stat la preţul de
9.700, urmând ca la maturitatea contractului să le vândă;
c) swap valutar – la încheierea contractului Banca Centrală cumpără valută în valoare
de 8 mld/4,23 = 1,9 mld EUR la cursul spot 4,23 urmând ca la maturitate să vândă
valuta;
d) acordarea de credite colateralizate cu activ eligibile în valoare de 8 mld RON. Rata
dobânzii va fi apropiată de 8,5%.

9. rd  8,933%

7- 9
 4. Mecanismul de transmisie al politicii monetare

Răspundeţi la întrebările următoare folosind mecanismul de transmisie al politicii

monetare încorporat în modelul de proiecţie al BNR (www.bnr.ro – Politică monetară –
Mecansimul de transmisie):

Întrebări:

1. Ce variabile afectează rata dobânzii de politică monetară în mod direct?

2. Explicaţi în ce fel afectează ratele la depozite şi credite o creştere a ratei dobânzii
de politică monetară?
3. Cum afectează creşterea ratelor dobânzii la credite şi depozite consumul şi
economisirea? Ce efecte au acestea asupra cererii interne?
4. Cum afectează cursul de schimb creşterea economică?
5. Cum afectează evoluţia cererii interne rata inflaţiei?
6. În ce procese macroeconomice sunt esenţiale anticipaţiile agenţilot economice cu
privire la inflaţie? Cum afectează aceste procese rata curentă a inflaţiei?
7. Ce şocuri pot afecta o economie? Daţi exemplu de un şoc de ofertă care ar putea
afecta economia descrisă. Ce efect ar avea asupra inflaţiei apariţia unui
asemenea şoc?

7 - 10
Analizaţi figura de mai jos şi explicaţi ce relaţie există între rata dobânzii de politică
monetară, ratele dobânzii la facilităţile permanente şi ratele dobânzii de pe piaţa
interbancară. Explicaţi cum menţine Banca Centrală Europeană această relaţie.

0
1-Jan-99
1-Jul-99
1-Jan-00
1-Jul-00
1-Jan-01
1-Jul-01
1-Jan-02
1-Jul-02
1-Jan-03
1-Jul-03
1-Jan-04
1-Jul-04
1-Jan-05
1-Jul-05
1-Jan-06
1-Jul-06
1-Jan-07
1-Jul-07
1-Jan-08
1-Jul-08
1-Jan-09
Facilitatea de depozit Operatiunea de refinantare de baza
Facilitatea de credit EONIA

Bibliografie

Mishkin, Frederic S. - The Economics of Money, Banking and Financial Markets

(7th Ed.) – Chapter 17 and 18

Banca Naţională a României – www.bnr.ro – Politică Monetară

Banca Centrală Europeană – www.ecb.int – Monetary Policy

Implementarea Politicii Monetare în zona euro – document BCE disponibil online

la: http://www.ecb.int/pub/pdf/other/gendoc2008ro.pdf

Buletin Lunar – a 10-a aniversare a BCE – document BCE disponibil online la:
http://www.ecb.int/pub/pdf/other/a10aaniversareabce200806ro.pdf?

The European Central Bank - History, role and functions. Second revised version,
2006 - document BCE disponibil online la:
http://www.ecb.int/pub/pdf/other/ecbhistoryrolefunctions2006en.pdf?82666ec2
51f0c7ae70cfdd795cb31933

The monetary policy of the ECB (second edition, January 2004) - document BCE
disponibil online la:
http://www.ecb.int/pub/pdf/other/monetarypolicy2004en.pdf

7 - 11