Sunteți pe pagina 1din 11

FLUIDE DE FORAJ

Functiile fluidului de foraj


Fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri principale:

hidrodinamic dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particulele de roca
dislocata de pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate

hidrostatic prin contrapresiunea creata asupra peretilor, el impiedica surparea


rocilor slab consolidate si patrunderea nedorita in sonda a fluidelor din
formatiunile traversate

de colmatare datorita diferentei de presiune sonda-straturi, in dreptul rocilor


permeabile se depune prin filtrare o turta din particule solide, care
consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate.
Totodata, turta de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau
coloana de burlane si rocile din pereti, diminueaza uzura prajinilor si a
racordurilor

de racire si lubrifiere fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele


active ale elementului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role si
lagarele motoarelor de fund

motrice cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice,


fluidul de foraj constituie agentul de transmitere a energiei de la suprafata la
motorul aflat deasupra sapei

informativ urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul


adus la suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si asupra
fluidelor din porii lor

In anumite situatii, fluidul de foraj poate indeplinii si alte atributii: plasarea pastei de
ciment in spatiul ce urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie,
degajarea garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de
exploatare si tubing-ul suspendat in packer, omorarea sondei, etc.
Fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile traversate

sa-si pastreze proprietatile, in limite acceptabile, la contaminare

sa-si mentina insusirile tehnologice la temperaturile si presiunile ridicate ce


vor fi intalnite in sonde si la variatiile lor din circuit

sa permita investigarea geofizica a rocilor si fluidelor continute in porii lor

sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului de sonda

sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul intreruperilor


de circulatie

sa conserve permeabilitatea straturilor productive deschise

sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele


freatice

sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus

sa permita sau chiar sa favorizeze obtinerea de viteze de avansare a sapei cat


mai mari

sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar pomparea


lui sa aiba loc cu cheltuieli minime

Este nerealist sa se incerce prepararea unui fluid care sa raspunda la toate aceste
conditii si atributii. Pentru o anumita situatie concreta se alege fluidul cel mai convenabil.
Conditiile primordiale pe care trebuie sa le indeplineasca fluidul de foraj
Pe tot parcursul traversarii unui anumit interval, in orice punct al lui - atata timp cat el
este liber, netubat - trebuie indeplinite conditiile:

unde:

presiunea fluidelor din porii rocilor


presiunea noroiului din sonda
presiunea de fisurare a rocilor
Daca prima conditie n-ar fi indeplinita, fluidele din pori ar patrunde in sonda si ar

avea loc o manifestare eruptiva; daca n-ar fi indeplinita a doua conditie, noroiul s-ar pierde in
strate.

Tipuri de fluide de foraj


Fluidele de foraj dispersate au la baz sistemul dispers ap-argil i ndeplinesc
cerinele de stabilitate, colmatare i gelificare, necesare forajului, fiind constituite din
materiale ieftine i uor de procurat.
Ele sunt preparate la suprafa din argile bentonitice, adesea activate, cu bune
proprieti coloidale, dar nglobeaz i particule argiloase sau inerte din rocile traversate.
n dreptul stratelor consolidate sau insensibile la ap, la adncimi moderate, sistemul
ap-argil poate fi utilizat ca atare. Cnd se traverseaz roci argiloase care se disperseaz ori
se umfl, roci solubile, strate productive sau cnd argila de preparare nu asigur proprietile
structurale dorite, sistemul trebuie ameliorat ori stabilizat. Se introduc, n cantiti reduse,
diveri aditivi cu rol de fluidizani sau nvscoani, reductori de filtrare, stabilizatori ai
proprietilor la temperaturi ridicate ori la aciunea contaminanilor, lubrifiani, antispumani,
ageni anticorozivi, etc. Fluidele naturale devin tratate.
La concentraii de 60-250 kg/m3, n funcie de randamentul argilei, se prepar noroaie
cu proprieti structurale i de filtrare satisfctoare, avnd densitatea 10501150 kg/m3.
Dac se utilizeaz argile slab bentonitice, este nevoie de concentraii mai ridicate i se ajunge
la 12501350 kg/m3 i chiar mai mult. Densiti mai mari se obin adugnd materiale
inerte, cu densitate mare, fin mcinate: noroaiele sunt ngreuiate.
Noroaiele naturale i modific rapid proprietile n prezena unor contaminani cum
sunt: pachete groase de marne i argile hidratabile, sruri solubile, temperaturi mari, gaze.
Pentru sistemul ap-argil aflat ntr-un echilibru natural, domeniul optim al pH-ului,
la care i vscozitatea este minim, se situeaz ntre 7,5 i 8,5. Pentru noroaiele naturale pHul nu trebuie sa depeasc valorile 910.
Fluidele de foraj inhibitive sunt fluide care previn sau ntrzie hidratarea, umflarea i
dispersarea rocilor argiloase. Ele manifest o reactivitate minim cu pereii argiloi ai sondei
i cu detritusul respectiv. Se utilizeaz la traversarea intervalelor groase de argile, argilite i
marne foarte sensibile la ap, pentru a prentmpina unele dificulti neplcute nvcoarea
exagerat a noroiului, aglomerrile de detritus, manonarea sapei, instabilitatea pereilor
(strngeri sau excavaii).

Asemenea fluide sunt recomandabile i la deschiderea stratelor productive murdare


(cu particule argiloase).
Ca fluide inhibitive sunt desemnate doar acele fluide care au la baz tot sistemul
apargil pentru crearea proprietilor reologice. Fluidele fr argil, cele cu coninut
redus de argil posed i ele, de regul, un caracter inhibitiv, care el le permite s menin
coninutul sczut de particule active.
Emulsiile inverse, cu activitatea fazei apoase echilibrat, sunt cele mai eficiente la
traversarea rocilor argiloase.
Mediul apos al noroaielor capt nsuiri inhibitive prin adaos de electrolii, polimeri
de protecie, substane tensioactive, anumii fluidizani, substane hidrofobizante i prin
reglarea pH-ului.
Fluidele de foraj srate pot lua natere prin contaminarea noroaielor dulci cu sarea
dizolvat din rocile traversate ori cu apa ptruns din strate n sond, prin utilizarea apei de
mare la preparare sau prin adugarea intenionat a srii.
Sunt considerate noroaie srate, cele care au peste 1 g NaCl/100 cm3.
Fluidele srate au o oarecare aciune inhibitiv, n funcie de concentraia de sare i de
prezena fluidizanilor defloculani. Dar, n general, se evit folosirea lor n acest scop,
deoarece sunt corozive, iar sarea diminueaz efectul fluidizanilor, antifiltranilor i
emulsionanilor, spumeaz i afecteaz carotajul electric de rezistivitate.
Proprietile fluidelor de foraj
Compoziia, calitile sau carenele unui fluid de foraj sunt definite printr-o serie de
proprieti, unele dintre ele comune tuturor tipurilor de fluide, altele specifice doar anumitor
categorii.
Densitatea fluidelor de foraj
Aceast proprietate reprezint masa unitii de volum. Densitatea fluidului de foraj se
alege astfel nct presiunea exercitat de coloana de fluid s previn surparea rocilor
neconsolidate din perei i afluxul nedorit al fluidelor din porii rocilor traversate de sond.
Fluidele cu densitate ridicat diminueaz viteza de avansare a sapei, sunt scumpe i dificil de
meninut pompabile i stabile.
Vscozitatea aparent si gelaia fluidelor de foraj
4

Vscozitatea aparent a unui fluid reprezint proprietatea lui de a opune rezisten la


curgere. Cantitativ, vscozitatea, notat cu , este o masur a acestei rezistene i se definete
ca raport ntre tensiunea de forfecare i viteza de forfecare dv/dx i este constant pentru
fluidele newtoniene.
Fluidele de foraj sunt sisteme eterogene care nu se supun legii de curgere newtoniene:
curgerea lor nu poate fi descris prin intermediul unui singur coeficient de vscozitate.
Proprietile reologice ale fluidelor de foraj
Aceste proprieti caracterizeaz comportarea la curgere a fluidelor de foraj, inclusiv
rezistena la deplasare a unor corpuri n masa fluidelor. Proprietile reologice permit s se
evalueze presiunea i energia de pompare a fluidelor de foraj, condiiile de splare i
evacuare a detritusului, presiunile efective n dreptul unor strate instabile ori purttoare de
fluide, pericolul de eroziune al pereilor.
Proprietile tixotropice ale fluidelor de foraj
n general, prin tixotropie se nelege gelificarea unei soluii cnd este lsat in repaus
i revenirea gelului n soluie prin agitare. Fenomenul este specific soluiilor coloidale, n care
particulele dispersate sunt ionizate.
Fluidele de foraj cu proprieti tixotropice sunt capabile s menin n suspensie
materialele inerte de ngreuiere i detritusul, nsuire necesar mai ales atunci cnd se
ntrerupe circulaia.
Capacitatea de filtrare i colmatare
Datorit diferenei dintre presiunea fluidului din sond si cea a fluidelor din porii
formaiunilor traversate, o parte din faza liber a noroiului ptrunde n porii rocilor. Simultan,
pe pereii sondei se depun particule solide, sub forma unei turte de colmatare.
Cu ct permeabilitatea turtei este mai sczut, cu att grosimea turtei depuse i
volumul de filtrat sunt mai reduse. Turtele de colmatare sunt, n general, compresibile;
permeabilitatea lor scade odat cu presiunea. Viteza de filtrare crete cu temperatura,
deoarece scade vscozitatea fazei lichide.
Coninutul de particule solide, ap i petrol
Pentru fluidele de foraj pe baz de ap i argil, faza continu este alctuit din argile
i materiale de ngreuiere, iar faza lichid din ap si, eventual, motorin, n cazul n care
5

noroiul a fost emulsionat. La fluidele pe baz de produse petroliere faza lichid este alctuit
din motorin i ap, iar faza solid din materiale de ngreuiere i cele folosite pentru controlul
proprietilor colmatate si structurale.
Coninutul de nisip
Nisipul imprim fluidului de foraj proprieti abrazive i erozive, reducnd durata de
lucru a echipamentului de foraj. n concentraii excesive, el creeaz pericol de prindere a
garniturii la oprirea circulaiei. De aceea, pe ct posibil, el trebuie eliminat din noroi.
Coninutul de gaze
Gazele ptrund n noroi din stratele gazeifere traversate, iar aerul prin spumare, n
timpul ngreuierii i al tratamentelor chimice.
Capacitatea de schimb cationic
Proprietile noroaielor de foraj i comportarea lor la contaminri sau tratamente sunt
determinate, n cea mai mare msur, de coninutul de argile active, hidratabile i
dispersabile, de tipul bentonitelor. Dintre diversele metode de msurare a capacitii de
schimb cationic, cea mai operativ i mai utilizat este metoda albastrului de metilen.
Stabilitatea
Fluidele de foraj sunt sisteme de disperse, eterogene; lsate n repaus, n sonda sau n
habe, dar i in prezenta unor contaminani, au tendina s-i separe fazele: particulele solide
se depun, faza lichid se separ la suprafa, emulsiile i spumele se sparg.
Indicele pH
Aciditatea sau alcalinitatea unui fluid de foraj, n care se afl disociai diveri
electrolii, este exprimat de indicele pH logaritmul zecimal negativ al concentraiei
momentane de ioni de H+.
n general, fluidele de foraj sunt bazice: pH > 7. Cele naturale, preparate din ap i
argil, netratate, au pH-ul cuprins ntre 7 i 8, iar cele tratate au pH-ul ntre 8 i 13. Valoarea
optim a -ului depinde de tipul noroiului.
Coninutul de cloruri
Un fluid de foraj poate conine clorur de sodiu, de potasiu, calciu i magneziu.
Intereseaz mai ales coninutul de sare, deoarece ea constituie un contaminant frecvent al
noroaielor de foraj.
6

Alcalinitatea i coninutul de var


Alcalinitatea unei soluii exprim excesul de anioni n raport cu cel de cationi.
Deoarece scara pH-ului este logaritmic, la valori mari alcalinitatea poate varia considerabil
fr ca pH-ul s se modifice sensibil. n plus, la concentraii ridicate, o parte din substanele
bazice sunt nedisociate i nu influeneaz pH-ul. De aceea, pentru fluidele cu bazicitate
ridicat, cum sunt noroaiele cu var sau gips, alcalinitatea este o proprietate mai relevanta
dect pH-ul.
Pentru sonda proiectata, se vor alege urmatoarele tipuri de fluide de foraj:
Interval forat

Gradientul de presiune

Tip fluid Densitatea fluidului

bar/m

------

kg/m3

0 - 720

0,11

Dispersat

1255

720 - 3008

0,13

Inhibitiv

1405

3008 - 4008

0,15

Inhibitiv

1555

Proprietatile reologice ale fluidelor de foraj


Pentru intervalul 0 1025 m

vascozitatea plastica:

tensiunea dinamica de forfecare:

Pentru intervalul 720 3008 m

vascozitatea plastica:

tensiunea dinamica de forfecare:

Pentru intervalul 3008 4008 m

vascozitatea plastica:

tensiunea dinamica de forfecare:

Volumele de noroi necesare

Intervalul 0-720 m:

Intervalul 720 - 3008 m:

[
(

)]
)]

Intervalul 3008 4008 m:

[
(

)]

)]

Cantitatile de materiale necesare prepararii fluidelor de foraj


Densitatile componentelor fluidului de foraj:

Densitatea apei,

Densitatea argilei,

Densitatea baritei,

Pentru cele 3 intervale vom avea nevoie de urmatoarele cantitati de materiale:

Intervalul 0-720 m (corespunzator coloanei de ancoraj) - pentru forajul


corespunztor coloanei de ancoraj s-a optat pentru un fluid de foraj natural,
alctuit din ap i argil.
{

Masa de argila este:

Volumul de apa este:

Intervalul 720-3008 m (corespunzator coloanei intermediare) pentru forarea


acestui interval, s-a optat pentru un fluid de foraj inhibitiv, ngreuiat.
ngreuierea se va face pe fluidul de foraj utilizat la forarea intervalului
anterior.
{
(

este volumul noroiului natural pe care s-a fcut ngreuierea

{
Din acest sistem rezult volumul i masa de argil necesar preparrii noroiului
precum i volumul de ap:

Masa de argila este:

Volumul de apa este:

Intervalul 3008-4008 m (corespunzator coloanei de exploatare) pentru


forarea acestui interval, s-a optat pentru un fluid de foraj inhibitiv, ngreuiat.
ngreuierea se va face pe fluidul de foraj utilizat la forarea intervalului
anterior.
{
(

este volumul noroiului natural pe care s-a fcut ngreuierea

{
Din acest sistem rezult volumul i masa de argil necesar preparrii noroiului
precum i volumul de ap:

Masa de argila este:

10

Volumul de apa este:

11

S-ar putea să vă placă și