I. Preliminarii
Studiul exegetic asupra pasajului 2 Samuel 11:27-12:25 va fi abordat conform
modelului acrostihului D. I. S. E. C. T. I. A., prezentat în cartea „Exegeza naraţiunilor Biblice
1
– Analiza literară a Judecătorilor”. Pasajul biblic va fi supus următoarelor operaţii:
Delimitare, Încorporare, Segmentare, Evaluare, Conturare, Tabulare, Interpretare şi Analogie.
1
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
ciclului narativ « David – imparatul lui Israel » şi actului narativ « Războiul cu Amon şi
consecinţele lui » (10 :1-12 :31).
Simbolurile masoretice sunt prezente în text setuma « s »,3 este folosit de 3 ori şi
anume în versetele 10, 12 şi 13; iar paraş « @ », este folosit doar o singură dată, la sfârşitul
acestei naraţiuni.
Pe lângă aceste simboluri masoretice este prezentă marca temporală narativă
2. Încorporarea
Textul aflat in discutie nu ridica probleme mari de critica textuala. Se dau traduceri
alternative din LXX si TM: 12 :6 – « sa plateasca înşeptit » (LXX)4 dar « sa dea inapoi
impatrit » (TM) ; 12 :14 – « i-a stârnit aprig pe vrajmaşii Domnului » (LXX)5 dar « i-ai jignit
3
s
Consoana « » era folosită pentru a marca un „paragraf închis“ ( am'Wts. – setuma), adică un paragraf
separat de cel anterior printr-un blanc de nouă litere. Cu timpul această distincţie s-a pierdut, chiar dacă marcajul
s-a păstrat. BHS păstrează consoanele pentru marcarea subdiviziunilor textuale, chiar dacă împărţirea pe capitole
a căpătat preeminenţă asupra lor (un capitol nou începe întotdeauna cu un paragraf nou).
4
TM are « împătrit » (cifră a restituirii prezentă în Ex. 21 :37) acolo unde LXX propune « sa plateasca înşeptit.»
Se pare că greaca preferă multiplul de şapte (a se compara LXX, pentru Deut. 3 :22, cu TM si cu Theodotion).
5
« Vrajmaşii » par a fi o inserţie din grupul teologic, pentru a evita apropierea între un verb atât de negativ şi
numele divin. Pentru că fraza care rezultă nu se încadrează logic în context, versunile păstrând « vrajmaşii », au
încercat să modifice sensul verbului (Syr. « i-ai sprijinit », Vulg. « i-ai făcut să hulească » etc.). Traducerile
moderne inclină să corecteze textul (ex. BJ tu as outrage Yahve). Păcatul nu este doar încălcarea unor reguli
morale sau sociale, ci îl ofensează în primul rând pe Dumnezeu.
2
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
grav pe vrajmaşii Domnului » (TM) ; 12 :16 – « işi petrecea noaptea în sac » (LXX)6 dar « şi
a stat culcat şi toată noaptea » (TM) ; « de dragul Domnului » (LXX)7 dar « pentru Domnul »
(TM).
3
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
`wyl'(ae aB'îh;
la el. care venise
4
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
5
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
6
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
7
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
`lk;(aYOw: ~x,l,Þ
şi a mâncat. pâine
&.b.Teêw: T'm.c;ä
şi ai plâns ai postit
`~x,l'( lk;aToïw: T'm.q:ß dl,Y<ëh; tmeä ‘rv,a]k;
(w>
pâine. şi mănânci te ridici băiatul (când) a murit şi acum,
8
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
Pentru studiul paralel sunt prezentate următoarele versiuni în limba română: TDC –
Traducerea Dumitru Cornilescu, GBV8, EJSS9 – Ediţia Jubiliară a Sfântului Sinod, TSS –
Traducerea Sfântului Sinod 1982 şi Traducerea Personală. Acestea se vor prezenta în tabelul
de mai jos:
8
Biblia – Traducere Literară Nouă, Bucuresti 2001. Aceasta Biblie – Traducere Literară Nouă, completată,
revizuită şi actualizată, are la bază Biblia – Traducere Literară Dumitru Cornilescu 1931 şi este o prezentare
cursivă, într-o formă de exprimare lexico-gramaticală actuală, mai aproape de textul original sacru şi, de aceea,
într-o formă mai puţin literară.
9
Editia Jubiliară a Sfânului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române – este o versiune diortosită după Septuaginta
(LXX), redactată şi adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului spirjinit şi de alte persoane.
Această versiune aduce înlesnirea oferită de introducerile în cărţile biblice, belşugul de note şi comentarii
clarificatoare ale textului sfânt.
9
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
10
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
dormea la sînul ca o fiică. paharul lui bea dormise şi era lui şi la sânul lui
lui, şi o privea şi la sânul lui pentru el ca o se culca şi era
ca pe fata lui. dormea şi-i era fiică. pentru el ca o
ca o fiică. fiică.
4. Şi a venit un
călător la omul
4 A venit un 4 Şi a venit un 4 La omul bogat 4. Dar iată că a bogat şi a refuzat
călător la omul călător la omul a poposit un venit la bogat un să ia din turma
acela bogat. Şi bogat. Şi el nu a călător, dar el nu călător, şi gazda lui şi din cireada
bogatul nu s'a vrut* să ia din s'a îndurat să ia nu s-a îndurat să lui să pregătească
îndurat să se turma lui şi din din turmele lui şi ia din oile sale pentru călătorul
atingă de oile cireada lui, ca să din cirezile lui sau din vitele care venise la el;
sau de boii lui, pregătească ca să gătească sale, ca să şi a luat oiţa
ca să pentru călătorul pentru călătorul gătească cina omului sărac şi a
pregătească un care venise la el, care venise pentru călătorul pregătit-o pentru
prînz călătorului şi a luat oaia la el, ci a luat care venise la el, omul care venise
care venise la el; omului sărac şi a mieluşeaua ci a luat oiţa la el.
ci a luat oaia pregătit-o pentru omului sărac şi a săracului şi a
săracului, şi a omul care venise gătit-o pentru gătit-o pe aceea
gătit-o pentru la el". oaspetele său”. pentru omul care 5. Şi David s-a
omul care venise venise la el". aprins de mânie
la el.`` foarte tare,
5 David s'a 5 Şi mânia lui 5 Atunci David 5. Atunci s-a împotriva omului
11
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
aprins foarte tare David s-a aprins s'a mâniat cu mâniat David acela şi a zis
de mînie împotriva omului mare aprindere cumplit asupra către Natan: „Viu
împotriva acela şi i-a zis lui împotriva acelui acelui om şi a este Domnul că
omului acestuia, Natan: „Viu este om: şi a zis zis către Natan: fiul morţii va fi
şi a zis lui Domnul, omul David către "Precum este omul care a făcut
Natan: ,,,Viu care a făcut Natan: „Viu este adevărat că aceasta.”
este Domnul că aceasta este un Domnul: vinovat Domnul este
omul care a fiu al morţii. de moarte este viu, tot aşa este
făcut lucrul omul care a de adevărat că
acesta este făcut aceasta: omul care a 6. Şi pe mieluşea
vrednic de făcut aceasta să o dea împătrit
moarte. este vrednic de pentru că a făcut
moarte; lucrul acesta şi
6 Şi să dea 6 Şi să întoarcă 6 ''De şapte ori 6. Pentru oaie el pentru că nu a
înapoi patru mielul împătrit*, va plăti trebuie să avut milă.
miei, pentrucă a pentru că a făcut mieluşeaua, de intoarcă
săvîrşit fapta lucrul acesta şi vreme ce a făcut impătrit, pentru
aceasta, şi n'a pentru că n-a avut o faptă ca că a făcut una ca 7. Şi a zis Natan
avut milă.`` milă". aceasta şi n'a aceasta şi pentru către David: "Tu
avut milă!" că n-a avut eşti omul acela!
milă". Astfel vorbeşte
7 Şi Natan a zis 7 Şi Natan a zis 7 Atunci Natan a 7. Atunci Natan Domnul
12
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
lui David: ,,Tu lui David: “Tu zis: Nu, nu, nu, a zis către Dumnezeul lui
eşti omul acesta! eşti omul acela! către David: „Tu David: "Tu eşti Israel: Eu te-am
`` Aşa vorbeşte Aşa zice Domnul eşti omul care a omul care a uns pe tine rege
Domnul, Dumnezeul lui făcut aceasta! făcut aceasta. peste Israel şi Eu
Dumnezeul lui Israel: «Te-am Aşa grăieşte Aşa zice te-am scos din
Israel: „Eu te-am uns* împărat Domnul, Domnul mâna lui Saul.
uns împărat peste Israel şi te- Dumnezeul lui Dumnezeul lui
peste Israel, şi am scăpat din Israel: „Eu sunt Israel: Eu te-am
te-am scăpat din mâna lui Saul; Cel ce le-a uns uns rege pentru
mîna lui Saul; rege peste Israel: Israel şi Eu te-
tot Eu sunt Cel am izbăvit din 8. Şi ţi-am dat ţie
ce te-a scăpat mâna lui Saul, casa stăpânului
din mâna lui tău şi pe femeile
8 te-am făcut Saul * stăpânului tău la
stăpîn pe casa 8 şi ţi-am dat casa 8 Şi ţi-am dat 8. Ţi-am dat pieptul tău le-am
stăpînului tău, stăpânului tău şi casa domnului casa domnului pus; şi ţi-am dat
am pus la sînul soţiile stăpânului tău şi pe femeile tău şi femeile casa lui Israel şi
tău nevestele tău la sânul tău; domnului tău la domnului tău la Iuda. Şi dacă ar fi
stăpînului tău, şi şi ţi-am dat casa sânul tău şi ţi- sânul tău; ţi-am fost puţin ţi-aş fi
ţi-am dat casa lui Israel şi a lui am dat casa lui dat ţie casa lui adăugat ţie multe
lui Israel şi Iuda. luda şi dacă ar fi Israel şi pe a lui Israel şi a lui lucruri ca
Şi dacă ar fi fost fost prea puţin, Iuda: iar dacă Iuda şi, dacă acestea.
13
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
14
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
10
Expresia « este vrednic de moarte », litt. « fiu al morţii », aceeaşi ca în 1 Regi 20 :31 şi 26 :16, aici nu
reprezintă propriu-zis o sentinţă de condamnare la moarte, ci este doar o hiperbolă pentru a desemna un om
ticălos.
11
TM are « împătrit » (cifră a restituirii prezentă în Ex. 21 :37) acolo unde LXX propune « sa plătească înşeptit.»
Se pare că greaca preferă multiplul de şapte.
15
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
Adjectivul gentilic « hetitul »12 este redat de TDC cu majusculă deşi nu era de trebuinţă lucrul
acesta, TSS şi EJSS preferă varianta adjectivului specifică persoanelor – « heteul ». Toate
celelalte versiuni citate preferând postpunerea adjectivului iar GBV foloseşte adjectivul cu
iniţială mică « hetitul ». În general, adjectivele care exprimă naţionalitatea sunt puse în urma
substantivului pe care îl determină. În 12 :24-25 Numele lui Solomon a fost interpretat în
diferite feluri : teofor acropopat (« Salom » ca nume divin prezent, după unii, şi în toponimul
« Ierusalim »), sau anume « profan », construit pe verbul « a compensa », pentru că Solomon
compensează moartea fratelui său mai mare. El primeşte şi un al doilea nume,
12
În VT hitiţii sunt în primul rând un popor mare care a împrumutat numele sau întregii regiuni a Siriei, « Iosua
1:4 Ţinutul vostru se va întinde de la pustie şi Liban până la râul cel mare, râul Eufrat, toată ţara Hetiţilor, şi
până la marea cea mare, spre apusul soarelui. » ; în al doilea rând sunt un grup etnic care a locuit în Canaan din
vremuri patriarhale până după cucerirea israelită. Ei au fost numiţi literal « copiii lui Het » (Gen. 23 :3), după
strămoşul lor eponim, Het, un fiu al lui Canaan (gen. 10 :15).
16
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
lui Dumnezeu, Exod 22:1.13 Persoana care fura sau lua cu sila o oaie a unui om, era judecat de
către cei care erau în măsură şi trebuia să dea înapoi patru animale pentru acel singur care a
fost furat. În cazul în care, în momentul descoperirii vinovatului, animalul era încă în viaţă, cel
învinuit dădea doar două animale, plătind astfel păcatul său.
Poligamia. David a practicat poligamia (2 Samuel 3 :2-5; 11 :27). 14 Deşi interzisă prin
revelaţia completă a Noului Legământ, ea era tolerată în vremurile Vechiului Testament. Ea
era de asemenea practicată în mod nestingherit de către naţiunile înconjurătoare. Un harem la
curtea regală era un lucru acceptat. Deşi prevenit prin Legea Mozaica în privinţa numărului
mare de neveste (Deut. 17 :17)15, regele David a avut mai multe neveste. Unele din aceste
căsătorii, au avut, desigur, implicaţii politice, ca de exemplu căsătoria lui cu Mical, fiica lui
Saul, şi cu Maacha, fiica lui Talmai, regele Gheşurului. David a mai avut de nevastă şi pe
Abigail, soţia lui Nabal. Regele Solomon la fel a practicat acest fel de trăire, luându-şi soţii
chiar şi dintre femeile străine.
Postul. Legea Vechiului Testament prevedea o singură zi pe an de post naţional.
Aceasta era Ziua Ispăşirii, care se ţinea « în luna a şaptea, a zecea zi a lunii ». În timpul exilului
babilonian, se ţineau, de asemenea, posturi speciale în luna a cincea şi a şaptea, pentru a plânge
distrugerea Templului şi uciderea lui Ghedalia, guvernatorul lui Iuda. Întregul popor sau doar
anumite persoane ţineau post atunci când apăreau situaţii în care naţiunea era ameninţată.
În general, posturile erau însoţite de rugăciuni. Oamenii posteau în semn de sinceră
pocăinţă. În timpul postului, nu se mânca şi nu se bea. Alte obiceiuri includeau ruperea
hainelor, îmbrăcarea cu haine făcute din pânză groasă de sac, turnarea de praf şi cenuşă pe cap,
nepieptănarea părului şi nespălarea trupului. Însă profeţii şi mai târziu Isus, au arătat cât se
poate de clar ca aceste manifestări exterioare în timpul postului nu erau suficiente.
Transformarea spirituală era ceea ce conta cu adevărat. Texte care vorbesc despre post se
gasesc în: Levetic 16 :29; Neemia 1; Judecatori 20 :26; Estera 4 :16; Isaia 58 :3-5; Ioel 2 :13;
Iona 3 :5 etc.
David a păcătuit împotriva lui Dumnezeu, iar după ce i se descoperă nelegiuirea de
către Natan, se pocăieşte, smerindu-se şi postind pentru ca să fie iertat şi să fie vindecat copilul.
13
Exod 22 :1 « Dacă un om fură un bou sau o oaie, şi-l taie sau îl vinde, să dea cinci boi pentru boul furat şi
patru oi pentru oaia furată. »
14
2 Samuel 3 :2-5 « Lui David i s-au născut fii la Hebron. Întâiul lui născut a fost Amnon, din Ahinoam din
Izreel; al doilea, Chileab, din Abigail din Carmel, nevasta lui Nabal; al treilea, Absalom, fiul Maachei, fata lui
Talmai, împăratul Gheşurului; al patrulea, Adonia, fiul Hagitei; al cincilea, Şefatia, fiul Abitalei; şi al şaselea,
Itream, din Egla, nevasta lui David. Aceştia i s-au născut lui David la Hebron. »
11 :27 « După ce au trecut zilele de jale, David a trimis s-o ia (pe Bat-Seba), şi a primit-o în casa lui. Ea i-a fost
nevastă, şi i-a născut un fiu. Fapta lui David n-a plăcut Domnului. »
15
Deuteronom 17 :17 « Să n-aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată inima; şi să nu strângă mari
grămezi din argint şi aur. »
17
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
David respectă ritualul în timpul postului, s-a rugat, nu a mâncat, nu a băut, nu s-a spălat, şi s-a
îmbrăcat în sac. Postul acesta nu avea nici o valoare dacă nu intervenea o schimbare în modul
lui de viaţă. Pocăinţa lui David o dovedeşte Psalmul 51 care îl scrie în acele momente.
3. Segmentarea
În continuare, de la acest capitol, prelucrarea textului se va face într-o singură
versiune. Versiunea preferată de către autor este cea personală, deoarece s-a încercat o
traducere cât mai literară şi în care se pot evidenţia mai bine unele probleme de text şi pentru
că în paralel cu versiunea personală s-a pus varianta BHS. Vom evidenţia tipurile verbale
folosite şi repetiţiile.
Mărcile disjunctive textuale se vor observa în original şi se va face referire la ele în
ebraică. Simbolurile masoretice sunt prezente în text setuma « s », este folosit de 3 ori şi
anume în versetele 10, 12 şi 13; iar paraş « @ », este folosit doar o singură dată, la sfârşitul
acestei naraţiuni.
Pe lângă aceste simboluri masoretice este prezentă marca temporală narativă
este « rm;a' » (amar), care este tradus prin : a spune, a zice, a raspunde, a vorbi. In cele
18
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
Dumnezeu găsim în text expresia « Aşa vorbeşte Domnul : …»; dar, de fapt în acel moment
Natan este cel prin care vorbeşte Dumnezeu. Apoi în a doua ipostază ne este prezentat
dialogul ascuns între servitorii săi, în versetul 18. A treia ipostază o găsim în versetul 19 (între
David şi slujitori). Între versetul 19 şi 21 este versetul 20 care prezintă scena când David se
ridică, se duce la Casa Domnului şi se întoarce acasă, după ce află vestea tristă că i-a murit
copilul, de fapt acesta este subiectul dialogului între David şi slujitorii săi. Iar cea de-a patra
ipostază cuprinde versetele 21-23, fiind o discuţie tot între David şi servitorii lui.
Structura dialogului poate fi redată în felul următor :
Natan şi David vv. 2-14
Servitorii între ei v. 18
David şi servitorii săi v. 19
Servitorii şi David v. 21-23
19
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
20
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
ta,w> ^yn<©doa] tyBeä-ta, ^øl. eg’ şi Eu, Domnul voi împlini cuvântul acesta în faţa întregului
21
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
22
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
dwI©D' ar.Y:åw: 19
~yviêx]l;t.mi( ‘wyd'b'[] yKiÛ
dwIßD' !b,Y"ïw:
dl,Y"+h; tmeä yKiä
wyd'²b'[]-la, dwIôD' rm,aYO“w:
dl,Y<ßh; tmeîh]
Wrm.aYOðw:
`tme(
#r,a'øh'me dwI“D' û~q'Y"w: 20
#x;är>YIw:
%s,Y"©w:
Îwyt'êl{m.fiÐ ¿Atl{m.fiÀ
‘@Lex;y>w:
hw"ßhy>-tybe aboïY"w:
WxT'_v.YIw:
AtêyBe-la, ‘aboY"w:
la;§v.YIw:
~x,l,Þ Al± WmyfiîY"w:
`lk;(aYOw:
wyl'êae ‘wyd'b'[] WrÜm.aYOw: 21
hZ<ßh; rb"ïD'h;-hm'(
ht'yfi_[' rv<åa]
yx; dl,Y<Üh; rWbú[]B;
T'm.c;ä ‘
23
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
&.b.Teêw:
dl,Y<ëh; tmeä ‘rv,a]k;(w>
T'm.q:ß
`~x,l'( lk;aToïw:
rm,aYO¨w: 22
yx;ê dl,Y<åh; ‘dA[B.
yTim.c;Þ
hK,_b.a,w")
‘yTir>m;’a' yKiÛ
[;deêAy ymiä
hw"ßhy> ÎynIN:ïx;w>Ð
¿ynIN:x'y>À
`dl,Y")h; yx;îw>
tmeª ŸhT'ä[;w> 23
~c'ê ynIåa] ‘hZ< hM'l'Û
lk;îWah
dA[+ Abßyvih]l;
wyl'êae %lEåho ‘ynIa
`yl'(ae bWvïy"-al{) aWhßw>
ATêv.ai [b;v,ä-tB; tae… dwI©D'
~xeän:y>w: 24
h'yl,Þae aboïY"w:
HM'_[i bK;äv.YIw:
!Beª dl,Teäw:
hmoêl{v. ‘Amv.-ta, Îar'Ûq.Tiw:Ð
¿ar'q.Yiw==)
`Ab*hea] hw"ßhyw:
aybiêN"h; !t"ån" ‘dy:B. xl;ªv.YIw:
25
@ `hw")hy> rWbß[]B;
Hy"+d>ydIäy> Amàv.-ta,
ar'îq.YIw:
24
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
4. Evaluarea
Contribuţia nemijlocită a naratorului şi aspectele temporale ale naraţiunii au scopul de
a consolida descoperirile precedente. Timpul discursiv diferă în diferitele tradiţii textuale şi
între diversele versiuni dintr-o anumită limba. În tabelul următor se vor prezenta diferenţele
de timp discursiv, care va demonstra lucrul acesta :
Timpul real, reconstituit pe baza referinţelor din această naraţiune (2 Samuel 11:27-
12:25), cuprinde următoarele evenimente:
1. Fapta lui David nu place Domnului.
2. Dumnezeu trimite pe Natan la David.
3. Natan îi prezintă lui David parabola.
4. Într-o cetate sunt doi oameni. [ficţiune]
16
Cuvintele legate prin maqef au fost socotite ca o singură unitate.
25
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
26
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
Din cele 54 de evenimente 13 sunt fictive, şi anume [4-10], [12], [23], [45-47].
Evenimentele [4-10] se desfăşoară în cadrul parabolei expuse de Natan lui David.
Evenimentul [12] face referire la personajul fictiv « bogatul », din pildă. Evenimentul [23]
face referire la pedeapsa cuvenită lui David pentru păcatul lui. Iar evenimentele [45-48] fac
parte din discursul de pe urmă al lui David, referindu-se la ceva ce nu se putea întâmpla
niciodată. În evenimentul [48] apare propoziţia negată « dar el nu se va întoarce la mine. »
În naraţiune există mai multe discronologizări :
Evenimetul [1] face referire la păcatul lui David.
Evenimentele [16-18] fac referire la un episod din trecut care s-a întâmplat în
viaţa lui David înainte de înfăptuirea păcatului cu Bat-Şeba, şi uciderea lui Urie
Hetitul.
Evenimentele [19-21] se referă tot la un episod petrecut anterior, atrag atenţia
chiar asupra păcatului regelui David. Se petrece înainte de evenimentul [2]. Sunt
evenimentele care preced acţiunea din această naraţiune.
Evenimetul [23] deşi s-a amintit la evenimentele fictive, face referire la unele
evenimente care se vor întâmpla casei lui David. Acest eveniment [23] face
27
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
17
În versetul 20 naratorul ne dă detalii despre ce a făcut David după ce a murit copilul lui.
28
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
29
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
cuvenea pentru un om ca el, despre care spusese Dumnezeu : « Am găsit pe David, fiul lui
Iese, om după inima Mea, care va împlini toate voile Mele.» Expresia « vrednic de
moarte », litt. « fiu al morţii », (v. 5) aceeaşi ca în 1 Regi 20 :31 şi 26 :16, aici nu reprezintă
propriu-zis o sentinţă de condamnare la moarte, ci este doar o hiperbolă pentru a desemna
un om ticălos.
În versetul 7 Natan face alegoria : « Tu eşti omul acela ! » – David fiind bogatul din
pildă care a fost pusă în discuţie mai sus.
Expresia « Eu te-am uns pe tine… » este des folosită în Vechiul Testament atunci când
Dumnezeu cheamă pe cineva la o lucrare şi este pus în aceea slujbă. Termenul folosit în
limba ebraică pentru verbul « a unge » este « xv;m' ». În Vechiul Testament persoane şi
lucruri erau unse pentru a simboliza sfinţirea sau punerea deoparte pentru Domnul. În esenţă
ungerea este un act al lui Dumnezeu şi cuvântul « uns » este folosit în sens metaforic pentru a
indica acordarea favoarei divine sau numirea pentru o funcţie sau o poziţie specială în planul
lui Dumnezeu. În plus, ungerea, simboliza pregătirea în vederea slujirii şi este asociată cu
revărsarea Duhului lui Dumnezeu.
Expresia « ...şi Eu te-am scos din mâna lui Saul » - este folosită cu sens figurat, altfel
formulat fiind « ... şi Eu te-am izbăvit de sub autoritatea lui Saul ». Cuvântul « mâna » este o
metonimie şi se referă la autoritatea lui Saul, de sub care Dumnezeu l-a izbăvit.
În versetul 8 se găsesc un şir de metonimii, şi anume : « casa stăpânului tău »; « la
pieptul tău le-am pus » ; « casa lui Israel şi Iuda ». « Casa » se referă la cei care fac parte
dintr-o anumită familie sau dintr-un anumit popor. « La pieptul tău le-am pus » - sugerează
faptul că aceste femei au intrat sub autoritatea regelelui. Pieptul simbolizează puterea.
O alta metonimie apare în versetul 9: « Cuvântul Domnului » - o metonimie a efectului
intrată în uz curent poate fi considerată, prin care se subînţelege Dumnezeu Însuşi, iar nu
emisia sa vocală.
Prin metonimia « sabiei » (vv 9-10) sunt sugerate uciderea lui Amnon, revolta,
moartea lui Adonia şi sfârşitul tragic a lui Absalom. Anunţul va deveni mai concret în vv. 11
şi 12 şi va culmina în vv. 13-14, unde lui David i se spune limpede că pruncul născut va muri
ca pedeapsă.
Formula prin care s-a adresat Natan lui David, în mustrarea pe ca i-o adresează în
urma păcătuirii cu Bat-Şeba este foarte interesantă ; versetul 12: « voi împlini cuvântul
acesta... înaintea soarelui acestuia». Această expresie implică ideea potrivit căreia profetul
avea în vedere ceva (un lucru) ce se afla în palat (el a intrat în cameră 12 :1). De aici putem
întelege că autorul naraţiunii face referire la existenţa unui disc solar care era în sala tronului
30
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
din palatul lui David. Începând cu versetul 18 apar o serie de întrebari retorice : « şi cum să îi
spunem lui: "A murit copilul"? » ; « "Cine ştie dacă nu va fi îndurator Domnul şi va trăi
băiatul?" » (v. 22); « ...de ce să mai postesc? Sunt eu capabil să-l întorc înapoi? » (v. 23). Cea
de a doua, a treia şi a patra întrebare retorică exprimă unele adevăruri scripturale. Chiar dacă
întrebarea retorică nu aşteaptă răspunsul, de multe ori se înţelege. Cea de a doua întrebare ne
vorbeşte despre îndurarea lui Dumnezeu, aşa de frumos abordată de David în unii Psalmi ai
lui.18 A treia întrebare retorică ne vorbeşte despre necesitatea postului (se înţelege din
context). Şi în final cea de a patra ne vorbeşte despre incapacitatea omului de a privi în lumea
de dincolo, sau de a-i ajuta cu ceva pe cei ce trec în veşnicie.
În concluzie, naraţiunea conţine un număr important de efecte stilistice care trebuiau
evidenţiate.
Personajele.
Personajele sunt şi pozitive şi negative. În acest pasaj şi în general în cartea Samuel,
portretul regelui David este dramatic şifonat. Aşadar David apare ca un personaj negativ. Nu
este de neglijat pocăinţa lui David care aruncă o lumină pozitivă asupra lui. Natan este
prezentat ca personajul pozitiv care vine să îndrepte pe cel prezentat negativ. La fel ca şi
Natan, Bat-Şeba, servitorii şi batranii casei apar ca personaje pozitive chiar dacă sunt cu
caracter temporar.
În următorul tabel se observă modul în care naratorul îşi prezintă personajele,
evidenţiindu-se rezultatele vizibile:
Referentul 1: Domnului (ab) Domnul (ba, ec, ek, jl’, eg’, ek’, lp, mf)
Dmnezeu (ha)
Domnului (er, ei’, en’, ke, mh)
Domnul Dumnezeul lui Israel (ek)
Eu (el, em, eb’, ec’, eg’), Lui (es), m- (ex)
zero anaforic (en, eo, eq, ed’)
Referentul 2: Natan (ba) Natan (eb, ei, eh’, ej’, ja, mg)
prorocul (mg)
lui (fa), i- (eb, ej’)
zero anaforic (ba, bb, em’, mf)
Referentul 3: David (ab) David (ba, ea, ei, eh’, ej’, gb, ha, hb, jb, jl, jn,
18
Ps. 5:7, Ps. 18:35, Ps. 23, Ps. 25:6 etc.
31
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
32
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
33
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
Amon bătrânii casei, servitorii lui David, casa lui Israel şi Iuda şi casa lui David. Aceste
personaje işi păstreaza anonimatul datorită faptului că au o apariţie doar tranzitorie sau sunt
doar amintite.
În această naraţiune mai sunt prezente şi personajele fictive (imaginare), referenţii 8, 9,
10, cu ajutorul cărora este prezentată parabola. Acestea sunt trei la număr, şi anume, bogatul,
săracul şi călătorul.
5. Conturarea
În această etapă se vor oberva următoarele elemente : eroul (misiunea şi obstacolele) şi
momentele subiectului.
Eroul – misiunea – obstacolele
Alegerea eroului este destul de dificilă. După cum se observă în tabelul cu referenţii,
David este cel care are cele mai multe referinţe. Dar, datorită faptului că el nu are nici o
misiune bine conturată, va fi exclus pentru a fi considerat erou. Natan este propus pentru a fi
eroul naraţiunii. El are o misiune clar conturată şi anume aceea de a-i transmite lui David
Cuvântul lui Dumnezeu pentru ca să-i descopere păcatul. Profetul Natan este trimisul lui
Dumnezeu. El indeplineşte o misiune, rostind parabola oiţei săracului.
În continuare se vor prezenta obstacoleale. Primul obstacol este regele David, deoarece
el putea sa refuze primirea lui Natan înainte lui, datorită autorităţii pe care o avea. Al doilea
obstacol ar putea fi frica lui de consecinţele care ar fi putut urma după ce îi va descoperi
păcatul regelui. David putea să aibă o reacţie neaşteptată îndreptată înspre rău. Spre fericirea
profetului, David se pocăieşte.
Profetul învinge aceste obstacole, şi are curajul sa îi transmită lui David acest cuvânt
tranşant.
Momentele subiectului
Expoziţiunea. Prima scenă, reprezentată de versetul 11:27b, este expoziţiunea fiind
introducerea. Este evident faptul că fapta lui David nu a plăcut Domnului. Păcatul acesta nu a
putut fi trecut cu vederea de către Dumnezeu, ci El doreşte ca David să înteleagă că a păcătuit,
de aceea îl trimite pe Natan pentru a-i descoperi păcatul.
Intriga. Intriga o constituie scena când Natan îi desluşeşte lui David parabola şi îi
spune că el este omul înşelator din parabolă. « Tu eşti omul acela » - acesta este momentul
incitant, punctul care demarează conflictul.
Desfăşurarea acţiunii. Dumnezeu îi aduce aminte lui David, tot ce a făcut pentru el şi
apoi îi arată pe faţă nelegiurea. Îi rosteşte pedeaspsa datorită păcatului său. David se
34
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
recunoaşte înaintea celui ce l-a binecuvântat. Primeşte iertarea, dar pedeapsa rămâne.
Desfăşurarea acţiunii cuprinde şi rostirea parabolei şi chiar punctul culminant.
Punctul culminant. Este reprezentat de momentul când Dumnezeu îi spune lui David
că va muri copilul. Este un punct de maximă intensitate.
În naraţiune avem de a face şi cu un suspans final atunci când David plânge, posteşte
şi se roagă aşteptând ca Dumnezeu să renunţe la pedeapsa anunţată.
Deznodământul. Acest moment apare în versetul 18, când naratorul ne informează că a
murit copilul lui David. Din momentul acesta se atribuie intrigii un traiect descendent. David
are o reacţie neaşteptată.
Pasajul se încheie cu un epilog – naşterea lui Solomon. După cum spune WBC acesta
este un fel de climax mut al capitolelor 10-12.
6. Tabularea
Profilul intrigii este redat în felul următor:
U Momentul incitant
Punctul culminant
Suspansul final
7. Interpretarea
Figurile de stil. Din acest punct de vedere în naraţiunea noastră figurile de stil sunt
destul de numeroase faţă de alte naraţiuni biblice. Interpretarea figurilor de stil si a parabolei
prezentate de catre Natan lui David s-a facut la sectiunea « Evaluarea », in cadrul limbajului
35
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
figurativ (a se vedea pag. 23-25). Rolul lor este acel de a îmbogăţii textul, dându-i o valoare
semnificativă. Acţiunea şi conversaţiile personajelor sunt transparente. În naraţiune este
prezent un cadru cu verbul rma, fiind simplu şi aproape lipsit de topicitate, prin urmare
sunt configuraţii nemarcate ale cadrului. Discronologizările au un rol important în naraţiune.
Discronologizările cele mai importante sunt următoarele: [16-18]; [19-21] ; [23] ; [24] ; [27].
Evenimentele [16-18] este important deoarece Domnul îi aduce aminte de binefacerile pe care
i le-a făcut lui David cu scopul de a-i trezi conştiinţa spre pocăinţă, spre o stare de
recunoştinţă. Prin evenimentele [19-21] autorul face de cunoscut cititorilor păcatele lui David
pentru o mai bună înţelegere a textului. Evenimentul [23] ne expune nenorocirea care va veni
peste casa lui David din pricina păcatului său. O parte din pedeapsă se împlineşte chiar în
naraţiune – moartea copilului. Evenimentul [24] ne completează într-un fel referirile
anterioare la păcatele lui David. Şi în cele din urmă evenimentul [27] este important deoarece
este pricina morţii copilului Bat-Şebei.
Anonimatul personajelor. În naraţiunea de faţă personajele anonime sunt destul de
numeroase : bogatul, săracul, călătorul, prietenul lui David, soţiile lui David, femeile lui Saul,
vrajmaşii Domnului, fiii lui Amon, bătrânii casei, servitorii lui David, casa lui Israel şi Iuda şi
casa lui David. Personajele parabolei sunt anonime deoarece sunt insignifiante pentru a le fi
redată identitatea. În general, în pilde, anonimatul personajelor este păstrat. Slujitorii lui
David şi bătrânii casei sunt anonimi deoarece contribuţia lor deviază atenţia cititorului de la ei
la unul dintre personajele principale şi anume David. În situaţia aceasta se poate vorbi de
topicalizare. Anonimatul acestor personaje validează rolul lor secundar în desfăşurarea
acţiunii. Prietenul lui David nu este amintit, probabil din cauză că autorul doreşte să atragă
atenţia asupra detaliilor semnificative pentru intrigă. Aidoma şi soţiile lui David, femeile lui
Saul, fiii lui Amon, casa lui Israel şi Iuda şi casa lui David. Aici avem de a face cu
focalizarea.
8. Analogia
La fel ca profetul Natan au fost şi alţi profeţi, care aveau însărcinarea din partea lui
Dumnezeu să transmită mesajul divin împăraţilor lui Israel sau ai lui Iuda, fiind personajul
pozitiv în naraţiune. Astfel, în Vechiul Testament, profetul Samuel a mers în faţa regelui Saul
pentru ai transmite judecata lui Dumnezeu pentru fapta rea pe care a făcut-o. Împăratul Saul a
păcătuit prin neascultare de Cuvântul lui Dumnezeu, prin faptul că nu a nimicit în totalitate pe
Amalec şi a adus jertfe deşi nu avea autoritatea (1 Samuel 15 :1-35). Samuel îi descoperă
36
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
păcatul şi rosteşte judecata lui Dumnezeu, fiind lepădat de către Dumnezeu. La fel ca David,
Saul se căieşte, dar diferenţa este că David este iertat dar Saul nu primeşte iertarea.
Un alt exemplu este cel al împăratului Ezechia şi al prorocului Isaia (2 Împăraţi
20 :12-21). Pe Ezechia îl cuprinde mândria atunci când le prezintă solilor lui Berodac-Baladan
bogăţiile împărăţiei. Prorocul Isaia se prezintă cu acelaşi curaj dumnezeiesc şi îi rosteşte
regelui pedeapsa pentru păcatul lui. Spre deosebire de exemplul lui David şi al lui Saul,
Ezechia are o stare pasivă, pentru că nenorocirea nu se va întâmpla în timpul vieţii lui.
Bineînţeles că aceste exemple nu sunt identice, dar situaţia este asemănătoare din
punct de vedere al misiunii eroului naraţiunii.
În Noul Testament găsim o situaţie asemănătoare în Marcu 6 :14-28, unde Ioan
Botezătorul – prorocul, ne relatează Scriptura că a mers în faţa regelui Irod şi i-a descoperit
păcatul său. Irod trăia cu nevasta fratelui său. La fel ca ceilalţi profeţi, Ioan, fără nici o teamă
faţă de crudul împărat Irod îi descoperă păcatul. Irod i-a aminte la cuvântul transmis de
Dumnezeu, dar nu renunţă la a păcătui. Nici acest exemplu nu este aidoma situaţiei în care
este implicat Natan. Condiţiile spaţio-temporale în care se desfăşoara aceste întâmplări sunt
diferite.
Toţi regii amintiţi sunt prezentaţi într-o postură negativă iar profeţii sunt eroii pozitivi
care au misiunea de a transmite Cuvântul lui Dumnezeu.
În contemporaneitate, cei care au chemarea să vestească Evanghelia mântuirii trebuie
să o facă indiferent de situaţie, oricât de complicată ar fi. Dacă în timpurile trecute cei care
refuzau să vestească mesajul lui Dumnezeu erau pedepsiţi de către Domnul, la fel şi azi,
Dumnezeu are aceleaşi principii. Un om al lui Dumnezeu este gata sa îndure orice persecuţie
şi orice suferinţă.
37
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
De la text la homilie
II. Cuprins
Vom evidenţia câteva calităţi ale oamenilor lui Dumnezeu :
1. Omul lui Dumnezeu răspunde trimiterii divine (v. 1).
1.1. Natan este chemat de Dumnezeu la slujire (2 Samuel 7 :2 – « prorocului Natan »).
1.2. El nu întârzie să răspundă trimiterii lui Dumnezeu – « Domnul a trimis pe Natan la
David. Şi Natan a venit la el şi i-a zis... », (v. 1).
1.3. Natan îi transmite lui David Cuvântul lui Dumnezeu – « şi i-a zis... », (v. 1).
Adevăratul creştin este acel în care intra şi pune stăpânire Duhul lui Dumnezeu şi
Cuvântul lui Dumnezeu.
38
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
III. Incheiere
Natan a avut o misiune clară şi un scop precis. El îşi îndeplineşte misiunea şi îşi atinge
scopul : pocăinţa lui David. La fel ca el, noi avem o misiune pe acest pămant, suntem trimişi
de Dumnezeu pentru a transmite mesajul salvării în jertfa din Golgota. Oameni ai Duhului
vestind Cuvântul vieţii, având un fel de viaţă deosebit şi aducând speranţă în inimile
oamenilor ; toate acestea cu un scop precis – mântuirea multora şi intrarea în Împărăţia lui
Dumnezeu. Slujitori ai lui Hristos care indiferent de circumstanţe, renunţă la confortul lor, la
viaţa lor şi vestesc Cuvântul lui Dumnezeu.
39
Studiul exegetic al naraţiunii 2 Samuel 11:27-12:25 Măcelar Liviu – Anul II
40