IEM Procese si Interactiuni Energetice

IEM Surse de energie

IEM Conversia energiei

Efecte termoelectrice
Aceasta lucrare are drept obiectiv modelarea numerica a efectelor termoelectrice Seebeck si Peltier,
care au loc intr-un termoelement (TE) [1]. Celulele termoelectrice reprezentate in Fig. 1 au o grosime
neglijabila, astfel incat analiza plan-paralela a proceselor termice si electrice care au loc la nivelul lor
este acceptabila: in aceste structuri densitatea de curent, J, nu are componenta dupa z si, ca si
campul de temperatura, este independenta de aceasta coordonata.
Materialul semiconductor (InSb) din care sunt construite celulele este omogen, izotrop, iar paramentrii
sai depind doar de temperatura.

a celula subtire
b celula groasa
Fig.1 Elemente termoelectrice. Dimensiunile sunt in milimetri. Grosimea celulelor este 1mm. [2]
Fiecare celula este in contact cu o sursa calda (marginea din dreapta) si o sursa rece (marginea din
stanga). Bornele electrice sunt marcate cu linie groasa in Fig.1.
In lucare se vor determina caracteristicile de mers in gol (Rs ) si scurtcircuit (Rs0) pentru cele
doua structuri care functioneaza in regim de generator termoelectric: fluxul de caldura asociat
gradientului termic stabilit de sursele calda si rece produce o tensiune electromotoare Seebeck (un
camp electric Seebeck). Aceasta, la randul ei, poate genera un curent electric intr-un circuit extern, Rs.
In acest context, efectul Peltier contribuie la reducerea eficientei conversiei termoelectrice.
Modelul fizic asociat acestor procese este descris de legea conductiei termice si legea conductiei
electrice, respectiv

q="
J # k{
$T + % T J ,
{
123
Joule

Fourier

Peltier

#$" = &{
J + % $T ,
123
Ohm

(1)

Seebeck

este potentialul electric

este rezistivitatea electrica, (T)
J este densitatea
de curent
!
este coeficientul Seebeck, (T)
T este temperatura
q este densitatea fluxului de energie (caldura)
k este conductivitatea termica, k(T)
In regim stationar,

" # J = 0, " # q = 0,

(2)

"# $ {k (T )#T " %(T )TJ " &J} = 0,

1444424444
3

(3)

respectiv

fluxul de caldura

IEM Procese si Interactiuni Energetice

IEM Surse de energie
IEM Conversia energiei

"# $ {%(T )#& + %(T )' (T )#T } = 0.

1444424444
3

(4)

fluxul electric

Caracteristicile de mers in gol si scurtcircuit se determina pentru gradientii termici (diferenta de

temperatura intre peretii cald rece) TH-TC = 273+10, 20, 40, 60, 80, 100.

Modul de lucru: Model navigator

Complexitatea fluxurilor termic si electric necesita utilizarea modului de lucru PDE Coefficient Form
(c1) pentru temperatura si (c2) pentru potential electric.
At enti e! Se renumesc variabilele u, T si respectiv u2, V.

Constructia geometriei: Draw

Coordonatele ecran pot fi alese in intervalul

{ x " y} = {[#1,K,17] " [#1,K,11]} "10#3 m ,

iar celulele

termoelectrice (Fig.1) pot fi construite utilizand unealta linie poligonala. Pentru inceput se va
considera celula subtire (Fig1,a). Geometria celulei groase poate fi redata ulterior, convenabil, prin
reeditarea geometrie celulei subtiri. Pentru identificarea bornelor de acces (temperatura si potential
electric) este utila marcarea (etichetarea)
! segmentelor de frontiera corespunzatoare acestora.

Definirea coeficientilor dependenti de temperatura: Options / Expressions /

Scalar expressions

Numele

Expresie

Semnificatia

condel

1./(8e8*(T^(-5.333)))

Conductivitatea electrica

alpha

(-3.2+0.01*(T-273))*1e-4

Coeficientul Seebeck

1.4*1e5*T^(-1.65)

Rezistivitate termica

Definirea constantelor: Options / Constants

Temperaturile surselor calda si rece

Nume

Expresie

Trece

273

Tcald

Trece+10

Se va modifica ulterior (20, 40, 60, 80, 100)

Aceste proprietati corespund materialului semiconductor din care sunt fabricate celulele (InSb), la
temperatura de lucru de 300 K.

Coeficientii PDE: Physics / Subdomain Settings

Ecuatia cu derivate partiale si conditiile la limita COMSOL pentru modelele fizice stabilite sunt
convectie
' difuzie convectie sursa *
"# $ ) c#u + %u " & , + au + -#u = {f in .
(
+ absorbtie
sursa
14442444
3
flux conservativ

(5a)

IEM Procese si Interactiuni Energetice

IEM Surse de energie
IEM Conversia energiei

)n " (c#u + $u % &) + qu = g % h T

*
+ hu = r

pe '(

(5b)

pe '(

unde

c coeficientul termenului de difuzie al fluxului conservativ, c(T)

coeficientul termenului convectiv al fluxului conservativ, (T)
termenul sursa al fluxului conservativ
a coeficient de absorbtie
coeficientul termenului convectiv
f termen sursa
u temperatura, T, sau potentialul electric, V
q coeficientul termenului de absorbtie (pentru frontiera)
g termenul sursa (pentru frontiera)
hT transpusa lui h (observatie: h fiind scalar, hT=h)
multiplicator Lagrange

Particularizarea ec. (5) pentru cele doua probleme conduce la urmatoarele definitii ale coeficientilor:
Coeficientii

Problema

Problema de
transfer de
caldura
(Temperatura)

Sintaxa
!
COMSOL

Problema de
camp electric
(Potentialul
electric)

& $%
$T )
"#( + "
+
' $x
$x *

' %$
%T *
"#$) + &
,
( %x
%x +

& $%
$T )
"#( + "
+
$y *
' $y

' %$
%T *
"#$) + &
,
%y +
( %y

!
alpha*condel*(Vx+alpha*Tx)
alpha*condel*(Vy+alpha*Ty)

-V*condel*(Vx+alpha*Tx)
-V*condel*(Vy+alpha*Ty)

%T
%x
%T
"#$
%y

-alpha*condel*Tx
-alpha*condel*Ty

k (T )

Ec. (3)

condterm

1
"(T )

Ec. (4)

Sintaxa
COMSOL

"#$

0
0

0
0

condel

0
0

0
0

0
0
0
0

Atentie! Se stabileste valoarea Tcald pentru temperatura initiala n problema de transfer de caldura
Physics / Subdomain Settings / Init

Conditiile de frontiera: Physics / Boundary Settings

Problema de transfer de caldura.

Se stabilesc urmatoarele conditii la limita
Boundary

28

Tip

Dirichlet

Dirichlet

Trece

Tcald

2-27
Neumann

Numerotarea segmentelor de frontiera este dependenta de modul in care s-a construit geometria. In
acest tabel, segmentele 1 si 28 sunt bornele termice (izoterme) ale celulei (Fig. 1).

IEM Procese si Interactiuni Energetice

IEM Surse de energie
IEM Conversia energiei

Problema de camp electric.

La functionare in gol curentul la bornele celulei este zero.
Pentru simularea functionarii n gol potentialul bornei electrice negative (2) se fixeaza
zero, iar pentru borna pozitiva (27) precum si restul frontierei se impune conditia
Neumann omogena (componenta normala a densitatii de curent electric este nula).
La functionarea in scurtcircuit tensiunea la bornele celulei este zero.
Pentru simularea functionarii n scurtcircuit potentialele bornelor electrice se stabilesc
zero, (conditie Dirichlet omogena), iar pentru restul frontierei se impune conditia Neumann
omogena (izolata electric).

Boundary
Tip

2
Dirichlet

27
gol

scurtcircuit

Neumann

Dirichlet

1,3-26,28
Neumann

Numerotarea segmentelor de frontiera este dependenta de modul in care s-a construit

geometria. In acest tabel, segmentele 2 si 27 sunt bornele electrice ale celulei (Fig. 1).

Postprocesare: Postprocessing

In postprocesare si pentru rezolvarea chestiunilor de studiat sunt necesare urmatoarele precizari:

Densitatile de curent electric si de caldura

Densitatile curentilor electric si de caldura sunt exprimate in forma conservativa prin [ec. (5)]

"(c#u + $u " %) .

(6)

Astfel, componenta normala a densitatii curentului electric la borna electrica pozitiva 27 este
(normala exterioara este orientata homoparalel cu versorul axei Oy, respectiv n = j)

!
%
(
'
*
'
- condel * Vy - ( -alpha * condel * Ty ) * V* .
43 1444
424444
3*
' 142
$y
' " #V
*
#y
&
)

(7)

Componenta normala a densitatii curentului de caldura la borna termica rece 1 este (normala
exterioara este orientata antiparalel cu versorul axei Ox, respectiv n = -i)

!
&
)
(
+
(
" k12
* Tx + (alpha * condel * ( Vx + alpha * Tx)) * T - ( -V * condel * ( Vx + alpha * Tx))+ .
( 3 1444442444443
14444
4244444
3+
( k #T
+
$
%
x
x
' #x
*

(8)

Pentru calculul curentului electric de scurtcircuit si al curentului de caldura se recomanda definirea

unor variabile dependente Options / Expressions / Scalar expressions

IEM Procese si Interactiuni Energetice

IEM Surse de energie
IEM Conversia energiei

Numele

Expresia

Semnificatia

dens_Jx

-(condel*Vx)+(-alpha*condel*Tx)

Densitatea curentului
electric, proiectia dupa Ox

dens_Jy

-(condel*Vy)+(-alpha*condel*Ty)

Densitatea curentului
electric, proiectia dupa Oy

dens_Tx

-(condterm*Tx+(alpha*condel*(Vx+alpha*Tx))*T(-V*condel*(Vx+alpha*Tx)))

Densitatea curentului de
caldura, proiectia dupa Ox

dens_Ty

-(condterm*Ty+(alpha*condel*(Vy+alpha*Ty))*T(-V*condel*(Vy+alpha*Ty)))

Densitatea curentului de
caldura, proiectia dupa Oy

Tensiunea de mers in gol [V]

Tensiunea de mers in gol se calculeaza ca diferenta de potential intre bornele electrice. In modelul
analizat, borna electrica pozitiva (27) nu este echipotentiala. Pentru determinarea tensiunii de mers in
gol se va utiliza valoarea medie a potentialului la aceasta borna, care se poate calcula in modulul de
postprocesare Postprocessing / Boundary integration se integreaza potentialul electric pe
aceasta borna si valoarea integralei se imparte la lungimea suportului (2 mm).

Curentul electric de scurtcircuit [A]

Curentul electric de scurtcircuit poate fi calculat la una dintre cele doua borne electrice, de exemplu la
borna pozitiva (27). Se integreaza densitatea de curent electric (dens_Jy) Postrocessing /
Boundary intergration.
Atentie! Nu uitati sa inmultiti valoarea integralei cu grosimea celulei (1 mm).

Curentul de caldura [W]

Curentul de caldura poate fi calculat la una dintre cele doua borne termice, de exemplu la borna rece
(1). Se integreaza densitatea de curent de caldura (dens_Tx) Postrocessing / Boundary
intergration.
Atentie! Nu uitati sa inmultiti valoarea integralei cu grosimea celulei (1 mm).

Nota: Urmatoarele variabile interne COMSOL pot fi utile in postprocesare:

Boundary

alux, aluy, au, beu, cux, cuy, f, gax, gay, nalu, ncu, nga, qu, nga, u, ux, uy

Subdomain

abscux, abscuy, alux, aluy, au, beu, cux, cuy, dau, f, gax, gay, u, ux, uy, uxx, uxy, uyx, uyy

u se inlocuieste cu T respectiv V, daca pentru temperatura si potential electric au fost utilizate

notatiile T, respectiv V.

Chestiuni de studiat

Ct de bun este rezultatul numeric obinut? Pentru a stabili acest lucru efectuai
urmtoarele teste de acuratee numeric:
Pentru regimurile de mers in gol si scurtcircuit: verificai bilanul curentilor de
cldur la bornele termice (laturile izoterme).
Pentru regimul de mers in gol: Modificand rezolutia retelei de discretizare,
verificati ca valoarea medie a potentialului electric la borna pozitiva (27) de la o
retea (mai grosiera) la alta (mai fina) sa conserve patru cifre semnificative
folositi rafinarea generala, o data, apoi rafinarea frontierei (toate segmentele ei)
prin constrangerea dimensiunii celui mai mare element la 4e-3, 3e-3.

IEM Procese si Interactiuni Energetice

IEM Surse de energie
IEM Conversia energiei

Pentru regimul de scurtcircuit: verificai bilanul curenilor electrici la bornele

electrice.
Ridicai caracteristica de mers n gol pentru cele dou celule, pentru gradienii termici
(diferena de temperatur ntre pereii verticali, borne termice) TH-TC = 273+10, 20, 40,
60, 80, 100. Comentai rezultatele obinute. Care este zona de funcionare liniar? Cum
determinai panta acestei caracteristici pentru zona liniar?
Ridicai caracteristica de mers n scurtcircuit pentru cele dou celule, pentru gradienii
termici (diferente de temperatura la peretii verticali) TH-TC = 273+10, 20, 40, 60, 80, 100.
Comentai rezultatele obinute. Care este zona de funcionare liniar? Cum determinai
panta acestei caracteristici pentru zona liniar?
Analizai comparativ comportarea celor dou celule mersul in gol si scurtcircuit.
Comentai efectele Peltier i Seebeck care efect este util i care efect scade eficiena
celulei? Argumentai.
Discutai efectul Joule, fa de efectele Seebeck, Peltier.
ntocmii un raport care documenteaz rezultatele analizei efectuate.
Studiu individual: Adugai un subcapitol referitor la efectele termoelectrice analizate:
Peltier, Seebeck. O referina util este http://en.wikipedia.org.

Termen: urmtoarea sedinta de laborator, dupa ncheierea lucrarii.

ATENIE! Nu se accepta rapoartele intarziate.

Bibliografie
1.
2.

3.
4.

Okumura, H., Yamaguchi, S., Nakamura, H., Ikeda, K., and Sawada, K., Numerical computation of
thermoelectric and thermomagnetic effects, http://lanl.arxiv.org/list/cond-mat/9806
Ikeda, K., Nakamura, H., and Yamaguchi, S., Geometric contribution to the measurement of
thermoelectric power and Nernst coefficient in strong magnetic field, ICT97, Dresden, Germany (1997),
http://xxx.lanl.gov/abs/cond-mat/9709152.
Morega, Al.M. and Morega, M., A FEM model for thermoelectric and thermomagnetic effects, Rev.
Roumaine Sci. Techn. Electrotech. et Energ., 48, 2-3, pp. 187-197, 2003.
Morega, Al.M. and Morega, M., A FEM Analysis of Thermoelectric and Thermomagnetic Phenomena of
Solids, OPTIM 2004, May 2004, Brasov, Romania.