Sf.

Ioan Gura de Aur

Discutii despre Steaua de la Betleem n care se aduc dovezi contra sustinatorilor
astrologiei
Textul de fata este extras din volumul Omilii la Evanghelia dupa Matei
B n traducerea Pr. D. Fecioru (pe pg. 4)

colectia PS

Iar daca S-a nascut Iisus n Betleemul Iudeii, n zilele lui Irod mparatul, iata magi
de la rasarit au venit n Ierusalim zicnd: Unde este mparatul iudeilor care S-a nascu
t? Ca am vazut steaua Lui n rasarit si am venit sa ne nchinam Lui (Matei 2, 1-2).
I
Avem nevoie de multe privegheri, de multe rugaciuni, ca sa putem interpreta text
ul acesta, sa aflam cine erau acesti magi, de unde au venit, din ce pricina, ce
i-a facut sa vina si n sfrsit ce e cu steaua aceasta. Dar mai bine spus, daca vret
i, sa vorbim mai nti de cele ce spun dusmanii adevarului. Ca att de mult i-a pornit
pe ei diavolul mpotriva noastra, nct ncearca si din textul acesta sa faca arme mpotr
iva adevarului.
- Dar ce spun ei?
- Ei spun: Iata ca s-a aratat o stea la nasterea lui Hristos! Deci aceasta-i o do
vada ca astrologia este adevarata. daca Hristos S-a nascut dupa legile astrologi
ei, pentru ce mai spuneti voi crestinii, ca Hristos a pus capat astrologiei, ca
a aratat ca destinul nu are putere, ca a nchis gurile demonilor, ca a alungat rat
acirea si a facut sa piara orice vrajitorie ca aceasta?
- Te ntreb nsa: Ce afla magii de la stea? Ca Hristos era mparatul iudeilor? Dar nu
era mparatul acestei mparatii, precum nsusi a spus lui Pilat: mparatia Mea nu este di
n lumea aceasta (Ioan 18, 36). Nimic nu L-a aratat ca mparat: nici lancierii, nici
scutasii, nici caii, nici perechile de catri; nici altceva de acest fel n-a avut
n jurul Lui, ci a dus o viata smerita si saraca, purtnd cu El din loc n loc doispr
ezece oameni smeriti.
Dar chiar daca stiau ca este mparat, pentru ce au venit? Ca nu e treaba astrologi
ei, dupa cum nsisi astrologii spun, sa cunoasca din stele pe cei care se nasc, ci
sa prezica, dupa ceasul n care s-a nascut cineva, care-i va fi viitorul. Magii, n
sa, n-au fost de fata cnd a nascut Mama, nici n-au stiut timpul cnd S-a nascut Hri
stos, asa ca n-au putut lua de aici un temei, ca sa spuna, dupa miscarea stelelo
r, care va fi viitorul Pruncului; dimpotriva, ei au vazut n tara lor, cu multa vr
eme nainte, aratndu-se steaua si au venit sa vada pe Cel nascut.
Dar acest lucru este mai nelamurit dect cel mai dinainte. Ce motiv i-a convins? N
adejdea caror bunatati i-a facut sa plece de la atta distanta ca sa se nchine mpara
tului? Chiar daca avea sa fie mparatul lor, nici asa plecarea lor n-ar fi fost mo
tivata. Iar daca Pruncul S-ar fi nascut n palatele mparatesti si daca tatal Lui, mp
aratul, ar fi fost de fata, atunci de buna seama ai fi putut spune ca au venit s
a se nchine Pruncului nascut, cu gndul de a cinsti pe tatal Lui, iar prin asta sa
atraga asupra lor bunavointa mparatului. Dar asa, nici nu se gndeau ca este mparatu
l lor, ci mparatul unui popor strain si al unei tari tare departe de tara lor si
nici nu se asteptau sa vada un barbat n puterea vrstei! Atunci pentru ce au facut
o calatorie atta de lunga, pentru ce I-au dus daruri, pentru ce au facut toate ac
estea cu riscul attor primejdii? ntr-adevar si Irod s-a tulburat si poporul s-a ne

linistit, cnd au auzit din gura magilor ca au venit sa se nchine mparatului iudeilo
r, Care S-a nascut.
- Dar magii n-au prevazut asta!
- N-ai nici un motiv sa graiesti asa. Chiar de-ar fi fost tare prosti, atta lucru
puteau sa-si nchipuie ca se duc ntr-o tara unde mparateste un alt mparat si ca daca
vestesc un alt mparat dect mparatul de atunci si vor atrage asupra lor moartea.
Atunci ce i-a facut sa vina sa se nchine unui prunc nfasat n scutece? Daca ar fi fo
st barbat n puterea vrstei s-ar putea spune ca se asteptau la vreun ajutor din par
tea lui de venea peste ei primejdie. dar si asta ar fi fost cea mai mare prostie
, ca un persan, un barbar, care nu avea nici o legatura cu poporul iudeu, sa vre
a sa plece de acasa, sa-si paraseasca tara, rudele si cunoscutii, ca sa se duca
si sa se supuna unei mparatii straine.
II
Daca asta ar fi fost o prostie, apoi cele facute de ei mai pe urma ar fi fost o
prostie si mai mare.
- Care?
- Sa plece ndata dupa ce au facut o calatorie att de ndelungata, dupa ce s-au nchina
t Pruncului, dupa ce au tulburat pe toata lumea! La drept vorbind, ce simbol mpar
atesc au vazut? Au vazut doar o coliba, o iesle, un Copil n scutece si o Mama sar
aca. Cui i-au dus darurile? Pentru ce? Oare era pentru ei lege si obicei sa cins
teasca asa pe mparatii nou nascuti de pe fata ntregului pamnt? Aveau, oare, datoria
sa colinde mereu toata lumea si sa se nchine, nainte de urcarea lor pe tronul mpar
atesc, celor despre care stiau ca vor ajunge mparati, chiar daca snt de origine jo
asa si nensemnata? Asta n-o poate sustine nimeni. Asadar pentru ce I s-au nchinat?
Daca s-au nchinat pentru niste cstiguri imediate, atunci ce se asteptau sa primea
sca de la un Copil si o Mama nevoiasa? Iar daca s-au nchinat pentru niste cstiguri
viitoare, de unde puteau sti ca-si va aminti, de tot ce-au facut ei, Copilul Ca
ruia I s-au nchinat pe cnd era n scutece? Si daca si-ar fi spus ca Mama are sa-I ad
uca aminte de toate, apoi nici asa nu erau vrednici de lauda, ci de pedeapsa, ca
L-au aruncat pentru atta lucru ntr-o primejdie atta de mare. De altfel se vede din
Evanghelie ca Irod tulburndu-se, l cauta, se interesa de El si ncerca sa-L omoare.
Cel care vesteste peste tot locul ca va ajunge mparat cineva care n copilarie nui dect un simplu muritor, nu face altceva dect sa se arunce n ascutisul sabiei si s
a aprinda nenumarate razboaie mpotriva lui.
Ai vazut cte lucruri absurde se ivesc, daca judecam omeneste si dupa simtul comun
venirea magilor? Si nu-s numai attea, ci poti gasi si mai multe, care pun proble
me si mai mari dect cele amintite.
Dar ca sa nu ngramadesc nedumeriri peste nedumeriri si sa va ametesc, haide sa de
zlegam problemele puse de steaua de la nastere. Daca vom afla ce stea a fost, de
unde a fost, daca a fost o stea din multele stele sau alta dect celelalte, daca
a fost o stea adevarata sau numai una aparenta, atunci vom ntelege cu usurinta si
pe toate celelalte.
- De unde vom capata raspuns la aceste ntrebari?
- Chiar din cele scrise n Evanghelie. Ca n-a fost una din stelele cele multe, dar
, mai bine spus, dupa parerea mea, n-a fost nici stea, ci o putere nevazuta, car
e a luat chip de stea, se vede n primul loc din mersul ei. Nu este, nu este vreo
stea care sa mearga pe cer cum a mers steaua aceasta; noi vedem ca si soarele si

luna si toate celelalte stele merg de la rasarit la apus; steaua aceasta, nsa, m
ergea de la miazanoapte la miazazi, ca asa se afla Palestina fata de Persia. n al
doilea loc, si din timpul n care s-a aratat putem vedea ca steaua aceasta n-a fo
st una din multele stele. Nu se vedea noaptea, ci ziua namiaza mare pe cnd stralu
cea soarele; putere pe care n-o au nici stelele, nici luna; ca luna depaseste n s
tralucire pe toate celelalte stele, dar cnd se ivesc razele soarelui, se ascunde n
data si dispare. Steaua aceasta, nsa, prin marimea stralucirii sale, a biruit si
razele soarelui; stralucea mai tare dect ele; lumina mai puternic, desi era alta
lumina.
n al treilea rnd, se vede ca nu era una din celelalte stele, pentru ca aparea si a
poi iarasi disparea. Pe drumul pna n Palestina steaua se arata conducnd pe magi; cnd
au ajuns n Ierusalim s-a ascuns; apoi iarasi, cnd magii au parasit pe Irod, dupa
ce-i spusesera pricina pentru care venisera si au plecat, steaua iar s-a aratat;
si acest lucru nu poate fi miscarea fireasca a unei stele, ci a unei puteri nzes
trate cu o ratiune deosebita. Nici nu avea un drum propriu; mergea cnd magii treb
uiau sa mearga; cnd stateau ei, statea si ea; slujea tuturor celor de trebuinta.
era ca stlpul cel de nor din pustie: oprea si scula tabara iudeilor atunci cnd tre
buia (Ies. 13, 21-22). n al patrulea rnd, se vede bine ca nu era o stea precum cel
elalte stele din chipul n care a aratat locul unde s-a nascut Pruncul. Ca n-a ara
tat locul ramnnd sus pe cer - de altfel nici nu putea sa le arate locul de ramnea s
us -, ci l-a aratat pogorndu-se jos. Stiti doar ca locul era att de mic ct putea nca
pea o coliba, dar mai bine spus, ct putea ncapea trupul unui prunc; iar o stea obi
snuita nu putea sa arate un astfel de loc pentru ca o stea sta la o naltime foart
e mare si nu poate sa arate un loc att de mic, nici sa-l faca cunoscut celor care
vor sa-l gaseasca. De lucrul acesta poti sa te ncredintezi uitndu-te la luna; des
i este cu mult mai mare dect stelele, totusi pare ca este aproape de toti locuito
rii lumii raspnditi pe o ntindere att de mare de pamnt. Spune-mi, te rog, cum ar fi
putut steaua sa arate locul asa de ngust al ieslei si al colibei de n-ar fi paras
it naltimea aceea, de nu s-ar fi pogort jos si n-ar fi stat chiar deasupra capului
Pruncului? Acest lucru l lasa evanghelistul sa se nteleaga cnd spune: Si iata steau
a mergea naintea lor, pna a venit si a stat deasupra unde era Pruncul (Matei 2, 9).
Iata, dar, cte pricini ne arata ca steaua aceasta nu era una din multele stele al
e cerului si ca ea nu s-a aratat potrivit legilor care guverneaza creatia vazuta
.
III
As putea fi ntrebat:
- Dar pentru care pricina s-a aratat steaua?
- Ca sa mustre nesimtirea iudeilor si sa le ia orice cuvnt de aparare pentru nere
cunostinta lor. Pentru ca Cel nascut avea sa puna capat vechii vietuiri, pentru
ca avea sa cheme ntreaga lume la nchiderea Lui - ca avea sa fie nchinat si pe apa s
i pe uscat -, de aceea chiar de la nceput deschide neamurilor usa, voind sa instr
uiasca pe ai Sai prin cei straini. Pentru ca iudeii n-au tinut seama de profetii
lor, care necontenit le vorbeau de venirea Lui, Dumnezeu a facut sa vina niste
pagni, dintr-un pamnt ndepartat, sa caute pe mparatul nascut printre ei, si astfel s
a afle iudeii din gura persilor ceea ce nu voisera sa afle de la profeti; si ast
fel sa se convinga de nasterea lui Hristos, de vor fi oameni cu judecata; dar de
se vor mpotrivi, sa fie lipsiti de orice aparare.
Ce cuvnt de dezvinovatire ar mai putea gasi iudeii ca n-au primit pe Hristos dupa
ce au avut marturiile attor profeti, dupa ce au vazut ca magii L-au primit numai
prin aratarea unei stele si ca s-au nchinat Celui nascut? Ceea ce au facut cu ni
nivitenii trimitnd pe Iona (Iona 1, 2), ceea ce au facut cu samarineana (Ioan 4,

7) si cananeanca (Matei 15, 22), aceea au facut si cu magii. De asta le si spune

a Hristos: Barbatii niniviteni se vor scula si-i vor osndi! mparateasa de la miazaz
i se va scula si va osndi neamul acesta (Matei 12, 41-42). i vor osndi, ca aceia au
crezut n El pe temeiul unor marturii foarte slabe, pe cnd iudeii n-au crezut, desi
au avut cele mai puternice marturii.
- Dar pentru ce Dumnezeu, mi s-ar putea spune, i-a adus pe magi prin aratarea st
elei?
- Si ce-ar fi trebuit sa faca? Sa le trimita profeti? Magii n-ar fi primit martu
ria profetilor! Sa le trimita glas din cer? Nu l-ar fi luat n seama! Sa le fi tri
mis nger? Dar si pe acesta l-ar fi trecut cu vederea! De aceea Dumnezeu lasa la o
parte toate aceste marturii si, facnd mare pogoramnt, i cheama pe o cale obisnuita
lor: le arata o stea mare si deosebita de celelalte stele, ca sa-i minuneze si
prin marimea si prin frumusetea nfatisarii ei, dar si prin felul mersului ei. Pav
el a facut la fel: elinilor le vorbeste pornind de la altarul de pe Aeropag (Fap
te 17, 22-31), aducnd ca marturie pe poetii lor; iar iudeilor, care traiau dupa l
ege, le vorbeste pornind de la taierea mprejur si de la jertfe. Pentru ca fiecare
om iubeste acelea cu care este obisnuit, de aceea att Dumnezeu ct si oamenii trim
isi de El pentru mntuirea lumii se folosesc de ideile si de faptele cu care lumea
era obisnuita. Sa nu socotesti, dar, ca e ceva nevrednic de Dumnezeu ca a chema
t prin o stea pe magi ca sa se nchine lui Hristos! Daca gndesti asa, atunci ataci
toate prescriptiile iudaice: si jertfele si curatiile si nceputurile de luna noua
si chivotul si nsusi templul. Ca toate acestea si-au luat nceput din pricina nepu
tintei lor de a se ridica cu mintea mai presus de cele materiale. Totusi Dumneze
u, pentru mntuirea celor rataciti, a ngaduit iudeilor sa I se slujeasca prin acest
e acte de cult, prin care si pagnii, cu mici deosebiri, slujeau demonilor, pentru
ca, departndu-se ncetul cu ncetul de obiceiul lor, sa-i ridice la filozofia cea nal
ta. Asa a facut si cu magii; a vrut sa-i cheme prin aratarea unei stele, ca sa-i
nalte cu mintea mai sus de propria lor gndire. Pentru ca, dupa ce i-a condus si i
-a calauzit si dupa ce i-a adus lnga iesle, nu le mai vorbeste prin stea, ci prin
nger. Asa au ajuns ncetul cu ncetul mai buni. Acelasi lucru l-a facut Dumnezeu si
cu ascalonitenii si cu gazeii. Cnd a fost dus chivotul legii n cele cinci orase, o
rasele au fost lovite cu rana de moarte si nu gaseau nici o scapare din nenoroci
rile venite peste ele; atunci au chemat ghicitori, au adunat tot poporul si caut
au sa gaseasca scapare de rana aceea trimisa de Dumnezeu. Ghicitorii le-au spus
sa njuge la un car, n care sa puna chivotul legii, doua vaci, cu vitei primi-nascu
ti, nepuse nca la jug, si sa le lase sa mearga fara sa le mne cineva; asa vor cuno
aste daca nenorocirea a fost trimisa de Dumnezeu sau daca a fost adusa de o boal
a oarecare. Ghicitorii au spus ca daca vacile vor rupe jugul, pentru ca n-au mai
fost puse la jug si se vor ntoarce la viteii care mugesc, atunci nenorocirea se
datoreste ntmplarii; dar daca vor merge drept, fara sa le pese de mugetul viteilor
si fara sa se rataceasca, cu toate ca nu cunosc drumul, atunci e lamurit ca mna
lui Dumnezeu s-a atins de orasele acelea. Dupa ce ghicitorii au grait asa, locui
torii acelor orase au crezut spusele lor si au facut cum le-au poruncit (I Regi
5, 1-6. 13). Si Dumnezeu, facnd iarasi pogoramnt, a urmat sfatul ghicitorilor si n
-a socotit nevrednic de El sa mplineasca spusele ghicitorilor si sa-i faca vredni
ci de credinta n cele spuse de ei. Fapta savrsita atunci a fost mai mare, pentru c
a chiar potrivnicii lui Dumnezeu au dat marturie de puterea lui Dumnezeu si pent
ru ca dascalii lor au grait asa cum voia Dumnezeu. Se pot vedea si alte multe ca
zuri n care Dumnezeu rnduieste la fel lucrurile. de pilda cazul vrajitoarei din En
dor (I Regi 28, 7-25) se aseamana cu cazul de mai sus al rnduielii lui Dumnezeu;
pe acesta l puteti lamuri singuri pe temeiul spuselor mele de mai nainte.
Acestea v-am spus despre steaua de la Nasterea Domnului; dar voi puteti spune si
mai multe, ca zice Scriptura: Da prilej nteleptului si mai ntelept va fi (Proverbe
9, 9).
IV

Trebuie, nsa, sa ne ntoarcem la nceputul cuvintelor citite din Evanghelie.

- Care este nceputul?
Iar daca S-a nascut Iisus n Betleemul Iudeii, n zilele lui Irod mparatul, iata magi
de la rasarit au venit n Ierusalim (Matei 2, 1).
Magii mergeau dupa steaua care i conducea si au crezut; dar iudeii n-au crezut ni
ci pe profeti, desi le vorbisera n urechile lor.

- Dar pentru ce evanghelistul ne-a spus si timpul si locul nasterii lui Iisus, z
icnd: n Betleem si: n zilele lui Irod mparatul ? Pentru ce ne-a vorbit si de datoria
Irod?
- Pentru ca mai era un Irod, acela care omorse pe Ioan Botezatorul (Matei 14, 1-1
2), acela era tetrarh, pe cnd acesta mparat. Evanghelistul a aratat de asemeni si
timpul si locul nasterii lui Iisus, pentru ca sa ne aminteasca niste profetii ve
chi. Dintre acestea, una a profetit-o Miheia, spunnd: Si tu, Betleeme, pamntul lui
Iuda, nicidecum nu esti mai mic ntre domnii lui Iuda (Mih. 5, 2); alta a profetito patriarhul Iacov, aratndu-ne exact timpul si dndu-ne un mare semn al venirii Lui
: Nu va lipsi domn din Iuda, nici povatuitor din coapsele lui, pna vor veni cele g
atite lui si Acela va fi asteptarea neamurilor (Facere 49, 10)
Merita, nsa, sa raspundem la ntrebarea: De unde le-a venit magilor gndul sa se duca
sa se nchine lui Hristos si cine i-a ndemnat?
Dupa parerea mea, lucrul acesta nu se datoreste numai stelei, ci si lui Dumnezeu
, care a pus n miscare sufletul lor, asa precum a facut si cu mparatul Cir, determ
inndu-l sa elibereze pe iudei din robie (Iezdra 1, 1-11). Dumnezeu n-a facut asta
nimicindu-le libera vointa. La fel si cu Pavel, l-a chemat printr-un glas de su
s (Fapte 9, 4-6), iar prin aceasta a facut cunoscut si harul Sau, dar si asculta
rea lui Pavel.
- dar pentru ce dumnezeu n-a descoperit tuturor magilor nasterea lui Hristos?
- N-aveau sa creada toti; acestia erau mai nclinati a crede dect ceilalti. nenumar
atele neamuri au pierit, dar profetul Iona a fost trimis numai la niniviteni (Io
na 1, 2); doi tlhari au fost pe cruce, dar numai unul s-a mntuit (Luca 23, 39-43).
Vezi-le virtutea magilor nu din aceea ca au venit n Palestina, ci si din aceea ca
au vorbit cu ndraznire cu Irod. ca sa nu-i dea impresia ca snt niste nselatori, ai
spun d steaua care i-a calauzit, de lungimea drumului, graindu-i cu ndraznire: Am
venit sa ne nchinam Lui (Matei 2, 2). Nu s-au temut nici de mnia poporului, nici d
e tirania mparatului. De aceea eu cred ca acesti magi au ajuns si n tara lor dasca
li concetatenilor lor. Daca nu s-au ferit sa faca asta n Iudeea, apoi cu att mai m
ult au avut curajul sa vorbeasca acasa la ei, mai ales ca acum aveau n urechile l
or si cuvintele dumnezeiesti ale ngerului si marturia profetului.
Si auzind Irod s-a tulburat si tot Ierusalimul mpreuna cu el

(Matei 2, 3).

Pe buna dreptate s-a tulburat Irod, pentru ca, fiind mparat, si temea tronul lui s
i al copiilor lui.
- Dar Ierusalimul, pentru ce s-a tulburat? Doar profetii l prezisesera de mult pe
Hristos, ca va fi mntuitor, binefacator si liberator. Pentru ce, dar, s-au tulbu
rat iudeii?
- Mnati de acelasi gnd, pentru care si mai nainte se departasera de Dumnezeu, binef

acatorul lor, si se gndeau la carnurile din Egipt (Iesire 16, 3; Numeri 11, 4-5),
desi dobndisera o libertate ca aceea.
Tu, nsa, uita-mi-te ct de precisi snt profetii! Profetul Isaia a vestit mai dinaint
e nasterea, zicnd: Si ar fi dorit sa fi fost arse cu foc, ca Prunc s-a nascut noua
, Fiul, si ni s-a dat noua (Isaia 9, 5-6). Dar iudeii tulburndu-se n-au cautat sa
vada ce s-a ntmplat, nici sa mearga dupa magi, nici sa-L afle. Asa au fost iudeii!
Mai certareti si mai nepasatori dect toti oamenii. Ar fi trebuit ca chiar ei sa
se mndreasca ca printre ei s-a nascut mparatul, ca au atras la ei pe persi, ca au
sa aiba pe toti oamenii supusi lor, ca lucrurile mergeau spre mai bine si ca mpar
atia lor ajunsese chiar de la nceput asa de stralucita. dar ei nici asa nu s-au f
acut mai buni; si doar nu de mult scapasera de robie. dar chiar daca iudeii n-ar
fi stiut nimic de aceste lucruri nalte si nespuse, era firesc sa se gndeasca, num
ai pe temeiul celor petrecute sub ochii lor, ca daca acum tremura atta de mparatul
nostru abia nascut, cu mult mai mult se vor teme si se vor supune Lui mai trziu,
cnd Pruncul va creste si cnd cele ale noastre vor fi mai stralucite dect cele ale
barbarilor. Dar nimic din acestea nu i-a trezit. Att de mare le era prostia si od
ata cu asta si invidia. [...]
Si adunnd pe toti arhiereii si carturarii poporului,
i-a ntrebat:

Unde este sa Se nasca Hristos?

Iar ei i-au spus lui:

n Betleemul Iudeii

(Matei 2, 1-5).

I
Ai vazut ca toate s-au facut spre mustrarea iudeilor? Atta vreme ct iudeii nu-L ve
deau pe Hristos, nu erau stapniti de invidie si dadeau marturie despre adevar; da
r cnd I-au vazut slava adusa de minuni, stapniti de invidie, n-au mai spus adevaru
l. Adevarul, nsa, iesea la lumina pe toate caile si tocmai dusmanii l ntareau mai m
ult.
Iata si aici ct de minunat si de neobisnuit a rnduit Dumnezeu lucrurile! Si magii
si iudeii afla unii de la altii ceva mai mult dect stiau; si se nvata unii pe alti
i. Iudeii au aflat de la magi ca o stea L-a propovaduit pe Hristos n tara persilo
r; iar magii au aflat de la iudei ca Cel propovaduit de stea a fost vestit de pr
ofeti cu multa vreme nainte. Astfel ntrebarea pusa de Irod a ajuns dovada unei nvat
aturi mai clar e si mai precise si pentru magi si pentru iudei. Si astfel dusman
ii adevarului snt siliti sa citeasca naintea lui Irod si a magilor, fara voia lor,
scrierile care vorbeau despre adevar, snt siliti sa talmaceasca profetia, chiar
daca n-o talmacesc toata. Au vorbit numai de Betleem si ca din el va veni Cel ce
pastoreste pe Israel, dar n-au mai adaugat continuarea profetiei, ca sa linguse
asca e mparat.
- Si care-i continuarea profetiei?
- Si iesirile Lui dintru nceput, din zilele veacului!

(Miheea 5, 1).

- Dar pentru ce Hristos, daca avea sa vina din Betleem, a trait dupa nastere n Na
zaret si a ntunecat profetia?
- N-a ntunecat-o, ci a lamurit-o mai mult. Tocmai faptul ca Mama Sa locuia n Nazar
et arata ca nasterea lui Hristos n Betleem s-a facut potrivit rnduielii lui Dumnez
eu. De aceea n-a plecat ndata dupa nastere, ci a mai ramas nca patruzeci de zile,
ca sa dea prilej celor ce voiau sa cerceteze totul cu de-amanuntul. Ca multe era
u cele ce ndreptateau o astfel de cercetare pentru cei ce ar fi voit sa examineze

n mai de aproape lucrurile. Cnd au venit magii n Ierusalim, tot orasul a fost pute
rnic tulburat si odata cu orasul si mparatul; a fost adus ca marturie profetul Mi
heea, au facut mare sfat si s-au mai ntmplat n Ierusalim si alte fapte, pe care Luc
a le povesteste cu de-amanuntul; de pilda cele cu privire la Ana si la Simeon (L
uca 2, 25-38), la Zaharia (Luca 1, 5-25), la ngeri si la pastori (Luca 2, 8-18).
toate acestea snt ndestulatoare pricini pentru cei ce vor sa examineze mai de apro
ape lucrurile, ca sa descopere cele petrecute n Betleem. daca magii, care veniser
a din Persia, au cunoscut locul nasterii lui Hristos, apoi cu mult mai usor pute
au sa-l afle locuitorii Ierusalimului. La nceput, la nastere, Hristos s-a aratat
iudeilor prin multe minuni; dar pentru ca iudeii n-au voit sa-L vada, a stat un
timp ascuns; apoi, printr-un alt nceput, S-a descoperit cu mai multa stralucire (
Matei 3, 13-17). Acum nu magii, nici steaua, ci Tatal L-a propovaduit de sus; si
Duhul S-a pogort atragnd glasul acela peste capul Celui botezat; si Ioan, cu toat
a ndraznirea, striga de-a lungul ntregii Iudei, umplnd cu nvatatura sa tinuturile lo
cuite si nelocuite; si marturia minunilor si pamntul si marea si toata zidirea sl
obozeau stralucit glasul despre El. La nasterea Sa s-au petrecut attea minuni cte
puteau sa arate n liniste pe Cel venit pe lume. Si ca sa nu spuna iudeii: Nu stim
cnd S-a nascut si nici n ce loc , Dumnezeu a rnduit venirea magilor si celelalte pe c
are le-am spus. Deci iudeii nu pot avea nici o scuza ca n-au cercetat cele ce se
petrecusera.
II
Uita-te ct de precise snt cuvintele profetiei! Profetul n-a spus: Va locui n Betleem ,
ci din tine va iesi (Miheea 5, 2). Deci profetia spune ca se va naste acolo. Dar
unii iudei au nerusinarea sa spuna ca aceste cuvinte s-au spus despre Zorobabel.
Cum s-ar putea sustine asta? Doar iesirile lui n-au fost dintru nceput, din zilele
veacului! Cum s-ar putea aplica lui Zorobabel cuvintele de la nceputul profetiei di
n tine va iesi , cnd Zorobabel nu s-a nascut n Iudeea, ci n Babilon? De aceea a si fo
st numit Zorobabel, pentru ca acolo s-a nascut. Cei care cunosc limba siriana nte
leg cuvntul Zorobabel. Pe lnga cele spuse si timpul de mai trziu ntareste marturia.
Caci ce spune profetia?
Si tu, Betleeme, nicidecum nu esti cel mai mic ntre domnii lui Iuda

(Matei 2, 6).

Profetul arata pricina stralucirii Betleemului spunnd ca din tine va iesi . Si nimen
i altcineva n-a facut stralucit si vestit locul acela, ci numai Hristos. Dupa ce
S-a nascut vin sa vada ieslea si locul colibei oameni de la marginile lumii. Ac
est lucru l-a aratat mai dinainte profetul spunnd: Nicidecum nu esti cel mai mic nt
re domnii lui Iuda , adica ntre conducatorii de semintii. Prin aceste cuvinte a cup
rins si Ierusalimul. Dar nici asa iudeii n-au luat n seama profetia, desi folosul
i privea pe ei. Aceasta e pricina ca profetii nu vorbesc la nceput att de vrednici
a lui Hristos ct de binefacerile facute de Hristos iudeilor. Cnd Fecioara a nascut
, ngerul zice: Vei chema numele Lui: Iisus ; si adauga: ca El va mntui pe poporul Sau
de pacatele sale (Matei 1, 21). Iar magii n-au spus: Unde este Fiul lui Dumnezeu , c
i: Cel ce S-a nascut, mparatul iudeilor (Matei 2, 2). n profetie iarasi nu s-a spus:
Din tine va iesi Fiul lui Dumnezeu , ci: povatuitor Care va pastori pe poporul Meu
Israel (Matei 2, 6). Ca profetul trebuia sa vorbeasca la nceput cu mai mult pogora
mnt, si ca sa nu-i scandalizeze, dar sa si propovaduiasca mntuirea lor, spre a-i a
trage mai mult. Primele marturii, cele din timpul de dupa nastere, nu spun ceva
deosebit despre Hristos, cum spun marturiile despre minunile savrsite mai trziu de
El, care vorbesc mai lamurit despre slava Lui. Asculta ce spune profetul despre
copiii care-I cntau imne dupa savrsirea multelor Sale minuni: Din gura pruncilor s
i a celor ce sug ai savrsit lauda (Psalmi 8, 2); si iarasi: Ca vor vedea cerurile,
lucrul degetelor tale (Psalmi 8, 3). Aceste din urma cuvinte l arata Creator al un
iversului. Profetia spusa despre El dupa naltare, l arata de aceeasi cinste cu Tat
al: Zis-a Domnul Domnului meu: sezi de-a dreapta Mea (Psalmi 109, 1), iar Isaia sp
une: Cel ce S-a ridicat sa conduca neamurile; n El vor nadajdui neamurile (Isaia 11

, 10).
- Dar pentru ce, m-ar putea ntreba cineva, profetul Mihneia spune ca Betleemul nu
este cel mai mic ntre domnii lui Iuda, cnd satul acesta a ajuns vestit nu numai n
Palestina, ci n toata lumea?
- Cuvntul profetului a fost adresat deocamdata iudeilor; de aceea a si adaugat: Va
pastori pe poporul Meu Israel , cu toate ca a pastorit lumea ntreaga. Dar, dupa cu
m am spus, profetul nu vrea sa scandalizeze deocamdata pe iudei, dar le descoper
a ca va pastori si pe toate celelalte neamuri.
- Dar pentru ce profetul spune ca va pastori pe poporul iudeu, cnd nu l-a pastori
t?
- Dar asta mai cu seama s-a si ntmplat! Spunnd aici Israel a aratat pe iudei care au
crezut n El, iar Pavel, interpretnd acest loc, spunea: Nu toti din Israel snt Israel
, ci numai cti s-au nascut prin credinta si fagaduinta (Romani 9,6-7). Iar daca nu
i-a pastorit pe toti, e pacatul si vina lor. Ar fi trebuit sa I se nchine mpreuna
cu magii si sa slaveasca pe Dumnezeu, ca a venit peste ei un timp ca acela care
sa le dezlege toate pacatele lor. Si doar nu auzisera nimic de judecata, nici d
e pedepse, ci de un pastor linistit si blnd! Dar ei fac dimpotriva: se tulbura, s
e framnta si mai trziu pun la cale fel de fel de viclenii.
Atunci Irod chemnd n ascuns pe magi, i-a ntrebat cu de-amanuntul despre vremea n care
s-a aratat steaua (Matei 2,7).
Irod cauta sa omoare pe Cel nascut; dar asta nu mai e furie, ci curata nebunie;
caci cele spuse si cele ntmplate erau de ajuns sa-l opreasca de la orice ncercare c
a aceasta. Cele ntmplate nu erau fapte omenesti; nu erau fapte omenesti ca o stea
sa cheme din naltul cerului pe magi, sa-i porneasca pe niste barbari ntr-o calator
ie att de ndepartata spre a se nchina Celui aflat n scutece si n iesle si ca profetii
sa-L prezica de demult; toate acestea, precum si toate celelalte, erau fapte ma
i presus de om. Totusi Irod n-a tinut seama de nici una din ele.

Asa e rautatea! Cade n groapa sapata de ea nsasi; ncearca lucruri imposibile. Uitate la nebunia lui Irod! De credea profetia si de-o socotea de neschimbat, trebui
a sa stie lamurit ca ncerca ceva cu neputinta; si iarasi, de n u credea perofetia
si nu se astepta sa se nfaptuiasca spusele ei, atunci n-ar fi trebuit sa se team
a si sa se nfricoseze si nici sa puna la cale viclenia. Deci si ntr-un caz si n alt
ul viclenia lui era de prisos. Apoi era o nebunie fara margini sa-si nchipuie ca
magii au sa-l prefere pe el n locul Celui nascut, pentru Care facusera atta drum.
Cnd magii ardeau atta de dragul Pruncului, nainte de a-L vedea, cum mai putea Irod
nadajdui sa-i convinga sa-L tradeze dupa ce-L vazusera si fusesera ncredintati si
de profetie? Si totusi, desi erau attea motive care sa-l opreasca de la acest gnd
, Irod a ncercat: Si chemnd n ascuns pe magi, i-a ntrebat . si nchipuia ca iudeii vo
ta sa scape Pruncul; nici Irod nu-si putea nchipui ca iudeii sa alunece n atta nebu
nie, nct sa vrea sa dea n minile vrajmasilor pe aparatorul lor, pe Mntuitorul lor, pe
Cel ce a venit pentru eliberarea poporului. Irod, deci, i cheama n ascuns si-i ntr
eaba, nu de timpul n care S-a nascut Pruncul, ci de timpul n care s-a aratat steau
a, ntinznd cu multa dibacie cursa. Dupa parerea mea steaua trebuie sa se fi aratat
cu multa vreme nainte de nasterea Pruncului, pentru ca magii au trebuit sa faca
multa vreme pe drum ca sa ajunga n Palestina chiar n momentul nasterii; ca trebuia
sa I se nchine Lui pe cnd era n scutece. Deci steaua li s-a aratat cu mult mai nain
te, pentru a arata ca nasterea Lui este minunata si neobisnuita. Daca li s-ar fi
aratat n rasarit chiar n momentul n care S-a nascut Pruncul n Palestina, magii n-ar
mai fi ajuns sa-L vada nfasat n scutece, deoarece calatoria le lua mult timp. Sa
nu ne minunam de lor, deci, daca Irod a poruncit sa fie ucisi pruncii de doi ani
si mai mici (Matei 2,16); mnia si teama l fac sa mareasca timpul, pentru mai mult
a siguranta, ca sa nu-i scape nimeni.

Asadar, Irod a chemat pe magi si le-a spus:

Mergeti si cercetati cu de-amanuntul despre Prunc; si daca-L veti afla, vestiti-m
a, ca si eu venind sa ma nchin Lui (Matei 2,8).

Ai vazut ct de lipsit de judecata a fost Irod? Daca vorbesti drept, pentru ce ntre
bi n ascuns pe magi? Iar daca vrei sa pui la cale o nelegiuire, pentru ce nu-si d
ai seama ca magii vor descoperi viclenia ta tocmai pentru ca i-ai ntrebat ntru asc
uns? Dar, dupa cum am spus, cnd un om e stapnit de rautate face prostii din ce n ce
mai mari. Irod n-a spus: Mergeti de aflati de mparat , ci: de Prunc . Nici numele de m
arat nu voia sa-l rosteasca. Dar magii, datorita bunei lor credinte, nu si-au da
t seama de asta; ca nu-si puteau nchipui ca Irod ar putea merge att de departe cu
rautatea nct sa ncerce a vicleni mpotriva unei rnduieli att de minunate a lui Dumneze
. Au plecat, deci, magii fara nici o banuiala, gndindu-se la cele ce stiau ei si
la cele ce auzisera de la altii.
Si daca steaua, pe care o vazusera n rasarit, mergea naintea lor

(Matei 2, 9).

Ca pentru asta s-a si ascuns steaua, ca magii, pierzndu-si calauza, sa fie siliti
sa ntrebe pe iudei si sa se faca tuturora cunoscuta nasterea lui Hristos. Dupa c
e au ntrebat si dupa ce au avut dascali pe dusmanii lui Hristos, steaua iar s-a a
ratat. Uita-te ct de minunat se desfasoara lucrurile! Din mna stelei i ia de mna pe
magi poporul si mparatul; iar acestia l aduc pe profet ca sa-i nvete cele ce se pet
receau n Betleem. Iar mai trziu din mna profetului i ia ngerul, care-i nvata totul. D
ci de la Ierusalim la Betleem steaua le arata drumul; ca steaua i-a nsotit de aco
lo iarasi. Si s-a facut aceasta ca sa afli si de aici ca steaua nu era o stea ca
toate celelalte, ca nici o stea nu merge cum a mers aceasta stea. Si nu numai c
a merge, dar mergea naintea lor, i tragea dupa ea si-i calauzea n miezul zilei.
IV
Poate ca cineva ar ntreba:
- Dar de ce mai aveau nevoie de stea de vreme ce cunosteau locul nasterii?
- Ca sa le fie aratat Pruncul. Asta n-o stiau! Casa nu era mare; iar Mama Pruncu
lui era lipsita de stralucire si necunoscuta. Trebuia, deci, ca steaua sa-i duca
chiar la locul unde S-a nascut. De aceea, ndata ce-au iesit din Ierusalim s-a ar
atat steaua si nu s-a oprit nainte de a ajunge la ieslea nasterii. Minunea a urma
t minunii. Amndoua erau pline de minune: si nchinarea magilor si mergerea stelei na
intea lor; erau ndestulatoare sa atraga chiar pe cei cu totul mpietriti la suflet.
daca magii ar fi spus ca au auzit de nasterea Pruncului din gura profetilor sau
ca ngerii au vorbit cu ei ndeosebi, n-ar fi fost crezuti; dar asa, steaua aratata
pe cer a nchis gura tuturor, chiar a celor mai nerusinati. Mai mult: cnd steaua a
ajuns deasupra Pruncului, steaua s-a oprit. Iar ca o stea, cnd sa se ascunda, cnd
sa se arate si n sfrsit sa se opreasca dupa ce iar s-a aratat, nseamna ca era o st
ea cu o putere mai mare dect a unei stele obisnuite. Asta a ntarit si mai mult cre
dinta magilor. De aceea s-au si bucurat. S-au bucurat ca au gasit ce cautau; s-a
u bucurat ca au ajuns vestitorii adevarului; s-au bucurat ca n-au facut n zadar a
tta cale. Att de mare le era dorul de Hristos! Si venind steaua s-a oprit chiar de
asupra capului Pruncului, aratnd ca dumnezeiesc este Pruncul. Oprindu-se, steaua
i-a facut sa se nchine Pruncului, nu ca niste simpli barbari, ci ca unii din cei
mai ntelepti dintre barbari. Vezi ce rost mare a avut steaua? n afara de profetie
si de interpretarea arhiereilor si carturarilor magii au dat atentie si stelei.
Sa se rusineze Marcion*, sa se rusineze Pavel din Samosata**, care nu vor sa vad
a ce-au vazut magii, stramosii Bisericii!*** Sa se rusineze Marcion, cnd vede ca
Dumnezeu este nchinat n trup! Sa se rusineze Pavel, cnd vede ca nu este nchinat numa

i ca simplu om! Ca este Dumnezeu n trup o arata scutecele si ieslea; iar ca magii
nu I s-au nchinat ca unui simplu om, o arata darurile acelea att de bogate aduse
de ei lui Hristos, pe cnd era nca Prunc, daruri care de obicei se aduc numai lui D
umnezeu. Sa se rusineze si iudeii mpreuna cu Marcion si Pavel, cnd vad ca le-o iau
nainte barbarii si magii si cnd nici dupa acestia nu nteleg sa vina sa se nchine lu
i Hristos! Ca tot ce s-a facut atunci a fost o prenchipuire a celor viitoare! Chi
ar de la nceput, de la nasterea lui Hristos, s-a aratat ca neamurile pagne o vor l
ua-o naintea poporului iudeu.
- Atunci pentru ce, ar putea ntreba cineva, pentru ce Hristos n-a spus de la ncepu
t apostolilor, ci mai trziu: Mergnd, nvatati toate neamurile ? (Matei 28,19).
- Pentru ca, asa cum am spus si mai nainte, nchinarea magilor era o prenchipuire si
mai nainte-vestire a celor viitoare. Trebuia ca iudeii sa vina nti la Hristos; dar
cnd de bunavoie si-au tradat propria lor binefacere, lucrurile au luat o alta nto
rsatura. Nici la nastere nu trebuia sa vina magii naintea iudeilor; nici nu trebu
ia ca niste oameni de la o asa departare sa le-o ia naintea celor care locuiau ch
iar n Ierusalim si nici nu trebuia ca niste oameni, care nici nu auzisera de prof
eti, sa alerge naintea celor care locuiau chiar n Ierusalim si nici nu trebuia ca
niste oameni, care nici nu auzisera de profeti, sa alerge naintea celor ce cunost
eau din copilarie profetiile. Dar pentru ca si-au ignorat cu totul propriul lor
bine, persii o iau naintea ierusalimlenilor, lucru pe care l spune si Pavel: Trebui
a sa va graim voua mai nti cuvntul Domnului; dar pentru ca v-ati judecat pe voi nev
rednici, iata ne ntoarcem la neamuri (Fapte 13,46). Iudeii ar fi trebuit sa alerge
dupa ce au auzit de la magi, daca mai nainte nu crezusera; dar n-au voit. De ace
ea, pe cnd iudeii dormeau, pagnii au alergat naintea lor.
V
Sa cautam deci sa fim si noi ca magii! Sa ne liberam de obiceiurile cele pagnesti
, sa ne departam mult de ele, ca sa vedem pe Hristos; ca si magii nu L-ar fi vaz
ut daca nu s-ar fi departat mult de tara lor. Sa ne departam de lucrurile cele p
amntesti, ca si magii, atta vreme ct erau n Persia, vedeau numai steaua; dar cnd s-au
deparat de Persia au vazut pe Soarele dreptatii; dar, mai bine spus, nici steau
a n-ar fi vazut-o daca nu s-ar fi ridicat de-acolo cu rvna. Sa ne ridicam, ar, si
noi. Lasa-i pe toti ceilalti sa se tulbure! Noi sa alergam la casa Pruncului! S
a nu ni se potoleasca dorul chiar daca mparati, popoare si tirani ne-ar taia drum
ul! Asa, vom departa din calea noastra toate greutatile. Ca si magii n-ar fi sca
pat de primejdia ce le venea din partea mparatului, daca n-ar fi vazut Pruncul. na
inte de a-L vedea, erau nconjurati din toate partile de frica, de primejdii, de t
ulburari; dupa ce I s-au nchinat liniste si siguranta! Acum nu-i mai primeste ste
aua, ci ngerul, ca, prin nchinare ajungnd preoti, I-au adus si daruri. Paraseste, d
ar, si tu poporul iudeu, orasul tulburat, pe tiranul ucigas, nalucirea cea lumea
sca, grabeste-te spre Betleem, unde este casa pinii celei duhovnicesti. Esti past
or? vino si vei vedea pe Prunc n coliba! Esti mparat? Nu vii sa-L vezi? Atunci nu
ti-i de folos porfira mparateasca! Esti mag? Asta nu te mpiedica deloc, numai daca
vii sa-L cinstesti si sa I te nchini Lui, nu ca sa calci n picioare pe Fiul lui D
umnezeu! Fa aceasta cu cutremur si cu bucurie! Pot sta mpreuna bucuria si cutremu
rul! Vezi sa nu fii ca Irod si sa spui: Ca venind, sa ma nchin Lui si venind sa vre
i sa-L ucizi!
Ca lui Irod se aseamana toti cei care se mpartasesc cu nevrednicie cu sfintele ta
ine! Unul ca acesta, spune Pavel, va fi vinovat fata de trupul si sngele Domnului (
I Corinteni 11, 27), pentru ca au n ei nsisi pe mamona, pe tiranul pe care-l supar
a mparatia lui Hristos, tiran mai nelegiuit dect Irod. mamona vrea sa stapneasca si
trimite pe cei ai lui sa se nchine lui Hristos numai de forma, dar l junghie cnd i
se nchina. Sa ne temem, dar, ca nu cumva sa avem chip de rugatori si de nchinator

i, dar cu fapta sa facem cele potrivnice. Cnd vrem sa ne nchinam, sa aruncam totul
din mini! De avem aur sa-l dam lui Hristos, sa nu-l ngropam n pamnt! Daca barbarii
aceia I-au adus atunci aur ca sa-L cinsteasca, cine esti tu de nu dai nimic celu
i ce are nevoie de ajutor? Aceia au facut atta drum ca sa vada pe Cel nascut, dar
tu ce aparare mai poti avea cnd n-ai de trecut nici o ulita ca sa cercetezi pe u
n bolnav sau pe un ntemnitat? Ni-i mila negresit de bolnavi, de ntemnitati si de v
rajmasi, dar tu n-ai mila nici de Stapnul si de Binefacatorul tau! Magii I-au adu
s aur, dar tu abia de-I dai o pine! Magii au vazut steaua si s-au bucurat, dar tu
vezi chiar pe Hristos, strain si gol, si nu-ti tresare inima! Care dintre voi c
ei de fata, care ati fost ncarcati cu attea binefaceri, ati facut o cale atta de lu
nga de dragul lui Hristos, ca barbarii aceia, dar mai bine spus, mai filozofi de
ct filozofii? Dar pentru ce vorbesc de cale lunga? Multe femei de ale noastre snt
att de trndave nct nu merg nici o ulita ca sa vada pe Hristos n ieslea cea duhovnicea
sca, daca nu snt purtate de catri! Altii, desi pot merge pe picioarele lor, totusi
n loc sa vina la biserica prefera afacerile si teatrele. barbarii aceia, nainte d
e a-L vedea, au facut atta cale de dragul lui Hristos; tu, nsa, nici dupa ce L-ai
vazut n-ai rvna lor, ci-L lasi pe Hristos si dai fuga sa vezi pe actori. l vezi pe
Hristos culcat n iesle si-L parasesti ca sa vezi femei pe scena. De cte trasnete
nu-s vrednice astfel de purtari?

_______
* Marcion, eretic din secolul al doilea, predica antiteza dintre dreptate si har
, lege si Evanghelie, iudaism si crestinism. Dupa el totul si are originea n doua
principii vesnice si necreate: un Dumnezeu bun si un Dumnezeu drept, dar rau, cr
eatorul lumii materiale si autorul Vechiului Testament.
** Pavel din Samosata, episcop al Antiohiei, eretic din sec. III, condamnat de t
rei sinoade tinute n Antiohia ntre 264 si 268, tagaduia Dumnezeirea lui Hristos.
*** Sf. Ioan Gura de Aur numeste pe magi stramosi ai Bisericii, pentru ca, nainte
de ntemeierea Bisericii, magii au propovaduit pe Hristos.