Sunteți pe pagina 1din 210
BUILD UP Skills QualiShell Schema natională de calificare pentru forta de muncă din constructii pentru
BUILD UP Skills QualiShell Schema natională de calificare pentru forta de muncă din constructii pentru

BUILD UP Skills QualiShell Schema natională de calificare pentru forta de muncă din constructii pentru realizarea de anvelope de înaltă performantă ale clădirilor

MANUAL DE CURS pentru MONTATOR SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ

performantă ale clădirilor MANUAL DE CURS pentru MONTATOR SISTEME TÂMPLĂRIE TERMOIZOLANTĂ Versiunea 1 Iulie, 2014

Versiunea 1

Iulie, 2014

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Acest document a fost elaborat în cadrul proiectului BUILD UP Skills QualiShell, derulat în perioada 1 octombrie 2013 – 31 mai 2015 în cadrul programului Energie Inteligentă Europa finanțat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Intreprinderi Mici și Mijlocii (EASME).

Proiectul BUILD UP Skills QualiShell urmărește dezvoltarea și implementarea la nivel național a schemelor de calificare a montatorilor de sisteme opace de termoizolare a anvelopei clădirii și a montatorilor de sisteme de tâmplărie termoizolantă, prin dezvoltarea de instrumente care să permită introducerea cunoștințelor și competențelor adecvate în calificările relevante și să stimuleze evoluția sistemului național al calificărilor, respectiv a viziunii actorilor cheie din sectorul construcțiilor, asigurând trecerea efectivă de la practicile curente de realizare a clădirilor la realizarea corectă a clădirilor cu consum de energie aproape egal cu zero în România.

Acest raport reprezintă livrabilul D4.2 din cadrul pachetului de lucru WP4 si prezinta continutul propus pentru „Manualul de curs” aferent programei de pregatire teoretica si practica a cursului de formare profesională pentru calificarea „Montator sisteme tâmplărie termoizolantă”.

„Montator sisteme tâmplărie termoizolantă”. Întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestui raport

Întreaga responsabilitate pentru conţinutul acestui raport revine autorilor. Acesta nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia Uniunii Europene. Nici EACI, nici Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru orice utilizare care poate fi făcută din informaţiile conţinute în prezentul raport.

Informaţii suplimentare

Mai multe detalii privind BUILD UP Skills QualiShell pot fi găsite la www.iee- robust.ro/qualishell

Mai multe detalii privind proiectele BUILD UP Skills pot fi găsite la www.buildupskills.eu

Mai multe detalii privind Programul IEE pot fi găsite la http://ec.europa.eu/intelligentenergy

2

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

CUPRINS

INTRODUCERE

 

7

1. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

 

8

1.1. Particularităti ale frontului de lucru si a tipurilor de activităti care se vor desfasura la locul de muncă

8

1.2. Modul în care se realizează organizarea de santier si a unitatii de productie si cerinţe specifice de respectat

10

1.3. Cerinţe privind organizarea spaţiului propriu de lucru si asigurarea cerintelor necesare pentru desfasurarea în flux tehnologic a lucrărilor executate

10

 

1.3.1.

Notiuni de ergonomia muncii

 

10

1.4. Tipuri de mijloace de muncă utilizate

 

11

1.5. Planificarea, selectarea si procurarea de materiale, instrumente relevante, echipamente - Proceduri de cumpărare, primire si distributie

12

2. APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA SI SECURITATEA ÎN MUNCĂ SI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

 

14

2.1. Sănătatea si securitatea în muncă pe santier si unitati de productie

 

14

 

2.1.1.

Norme generale de protectia muncii

 

15

2.2. Tipuri de accidente si măsuri de prim ajutor

16

 

2.2.1.

Tipuri de accidente

 

16

2.2.1.1.

Riscuri de accidentare si/sau de afectare a sanatatii determinate de manipularea manuala a maselor

18

2.2.1.2.

Riscuri de expunere la agenti chimici - Azbestul

 

19

2.2.2.

Masuri de prim

ajutor

19

2.2.2.1.

Masuri la nivelul locului de munca privind acordarea primului-ajutor

 

19

2.3. Echipamentul individual de muncă si de protectie si materiale igienico-sanitare

21

 

2.3.1. Tipuri de echipamente de lucru si de protectie

 

21

2.3.2. Materiale igienico-sanitare

 

22

2.3.3. Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca

 

23

3. APLICAREA NORMELOR DE PROTECTIE A MEDIULUI

 

24

3.1. Cadrul legislativ si de protecţie a mediului

 

24

3.2. Conservarea

calităţii

factorilor

de

mediu

-

Protectia

resurselor

naturale

si

 

conservarea biodiversitatii

 

24

3.3. Norme generale de protecţie a mediului

 

25

3.4. Tipuri de deseuri

 

26

3.5. Manipularea si gestionarea deseurilor la locul de muncă

 

27

3.6. Tipuri de incidente si accidente de mediu si măsuri de interventie

 

28

 

3.6.1.

Azbestul

29

3.7. Măsuri de prevenire a poluării

 

29

3.8. Proprietăti, caracteristici, functii si utilizări ale diferitelor materiale în clădiri si constructii

30

4. ASIGURAREA CALITĂTII LUCRĂRILOR EXECUTATE

 

32

4.1.

Cerinţe

tehnice

ale

lucrărilor

de

confecţionare

vitraje

izolante

si

tamplarie

termoizolanta

 

32

3

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

 

4.1.1.

Criterii de acceptare a defectelor la geamurile izolante

 

32

4.2. Tipuri de materiale utilizate

 

33

4.3. Metode de control al calitătii la locul de montaj al tamplariei

 

33

4.4. Indicatori de calitate pentru materiale/componente ale sistemelor de tamplarie

 

34

4.5. Tipuri de deficiente întâlnite in derularea lucrărilor

 

35

4.6. Verificarea defectelor si punerea în aplicare a actiunilor corective

 

35

4.7. Principii de îmbunătătire a calitătii care trebuie să fie monitorizate în activitătile de montaj

35

4.8. Echipamente utilizate de montatorul de tâmplărie

 

36

5. INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

37

5.1. Tipuri de instrumente si echipamente de mână si electrice de lucru

 

37

5.2. Cerinte si proceduri privind întretinerea echipamentelor

 

37

5.3. Principii de depozitare si manipulare a instrumentelor si echipamentelor de mână si electrice

38

5.4. Scopul

întretinerii

echipamentelor

de

lucru

si

consecintele

utilizării

unui

 

echipament neconform

 

38

5.4.1.

Mentenanţa

38

6. ASIGURAREA MATERIALELOR PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCTII

 

40

6.1. Cerinte privind modul de organizare a activitatii montatorului de sisteme tamplarie termoizolanta

40

6.2. Documentatia tehnica

 

41

 

6.2.1.

Notiuni generale

 

41

6.2.2.

Reguli de cotare

41

6.2.3.

Documentatia tehnica pentru lucrari de montaj tamplarie

 

41

6.2.4.

Simboluri utilizate pentru descrierea elementelor de tamplarie

 

42

6.3. de

Tipuri

sisteme

de

profiluri

utilizate

pentru

tamplaria

termoizolata

si

 

caracteristicile acestora

 

43

6.3.1.

Tamplaria

din

aluminiu

43

6.3.2.

Tamplaria

din

PVC-U

44

6.3.3.

Tamplarie din lemn stratificat

 

44

6.3.4.

Tamplaria din otel

 

45

6.3.5.

Tamplaria

din

structuri mixte

 

45

6.3.6

Tamplaria din fibră de sticlă

46

6.4. Notiuni despre componentele de bază ale tamplariei termoizolante

 

47

6.5. Notiuni despre confectionarea sistemelor de tamplarie termoizolata

50

6.6. Accesorii de montaj

 

51

 

6.6.1. Spuma poliuretanică

 

51

6.6.2. Siliconul

 

55

6.6.3. Sistem de etansare cu folii la exterior si interior

 

57

6.6.4. Bandă de etansare precomprimată

 

61

6.6.5. Cale pentru montaj

 

62

6.6.6. Dibluri si suruburi

63

6.6.7. Bride de montaj (ancore)

63

6.6.8. Solbanc

 

63

6.7. Protectia anticoroziva a suprafetelor

 

64

6.8. Solicitari mecanice si caracteristici geometrice ale profilelor

 

66

 

6.8.1.

Modulul de rigiditate la solicitarea de încovoiere – (E • I)

67

6.8.2.

Coeficient

de dilatare

 

68

7. DEPLASAREA ÎN VEDEREA EFECTUĂRII MONTAJELOR

 

69

7.1.

Tipuri de dispozitive de ridicat si transportat

 

69

7.1.1. Caracteristici functionale

 

69

7.1.2. Utilizarea dispozitivelor de ridicat si transportat

 

69

4

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

7.1.3.

Tipuri de dispozitive de ridicat si transportat

 

69

7.2. Metode si echipamente utilizate pentru manevrele de transport

73

7.3. Proceduri de manipulare /purtare a tâmplariei si vitrajelor izolante

 

74

7.3.1. Depozitarea temporara a sticlei pe santier

 

74

7.3.2. Depozitarea temporara a tâmplăriei pe santier

75

7.3.3. Manipularea manuală

 

75

7.3.4. Manipulare mecanica

76

7.4. Tipuri de daune care pot apărea în timpul manipulării si transportului tamplariei si componentelor si a deseurilor rezultate din activitatea de montaj

76

7.5. Dificultăti / riscuri în pozitionarea tamplariei si componentelor pe mijlocul de transport si modul de a le depăsi

77

7.6. Factori de risc intalniti pe parcusul deplasarii in vederea efectuarii montajului

 

77

8. PREGĂTIREA LOCURILOR DE MONTAJ AL TÂMPLĂRIILOR

 

79

8.1. Caracteristici constructive ale obiectivelor civile si industriale

79

8.1.1.

Tipuri de constructii în care sunt efectuate lucrările de montaj tâmplării

 

79

8.2. Masuri pentru prevenirea sau minimizarea deteriorarilor aduse cladirilor

80

8.3. Tipuri de componente sau materiale periculoase care ar putea fi descoperite si ce actiuni trebuie să fie luate în aceste cazuri

81

8.3.1.

Azbestul

81

8.4. Modalitati de verificare a golurilor noi sau restructurate dacǎ îndeplinesc cerintele din documentatia tehnicǎ aplicabilǎ la executie

88

8.4.1. Releveul

 

88

8.4.2. Măsurătoarea

 

91

8.4.3. Dimensiuni de executie

92

8.4.4. Demontajul ferestrelor sau usilor existente

 

94

8.5. Cerinte specifice pentru montarea tamplariei la o cladire care are deja montat ETICS

96

8.6. Cerinte

minime

necesare

privind

modalitatile/procedurile

de

semnalizare

conform prevederilor HG 971/2006

 

101

8.6.1. Cerinte minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la lucul de munca

101

8.6.2. Cerinte minime generale privind panourile de semnalizare

 

103

8.7. Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca puse la dispozitie pentru lucrari temporare la inaltime

104

8.7.1. Norme pentru lucrul la inaltime

 

104

8.7.2. Mijloace colective de protectie

105

8.7.3. Utilizarea echipamentelor individuale de protectie (EIP)

 

107

8.7.4. Masuri de prevenire si protectie

 

107

8.8. Cerinte minime privind recuperarea si depozitarea deseurilor rezultate în cazul dezafectarii tâmplăriei preexistente si/sau a corectarii la dimensiune a golurilor tehnologice de montaj

108

9. MONTAREA SISTEMELOR DE TÂMPLĂRIE

 

112

9.1. Conditii

tehnice

si

tehnologia

de

montaj

pentru

sistemele

de

tamplarie

termoizolanta

 

112

9.1.1. Caracteristici pentru definirea calităţii unui sistem de tâmplărie

 

112

9.1.2. Noţiuni de mecanică aplicată: Transmiterea forţelor si Amortizarea solicitărilor statice

114

9.1.3. Mecanisme de transport al umidităţii

 

115

9.1.4. Principiul separării planelor de etanşare

115

9.2. Montajul ferestrelor si usilor

 

119

9.2.1. Consideratii tehnice ale montajului sistemelor de tamplaraie

 

termoizolanta

 

127

9.2.2. Final de inspectie - Lista de verificare

 

135

9.3. Asigurarea legaturilor cu alte componente de constructive - variante constructive

 

137

5

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

 

9.3.1. Asamblarea profilelor de contact cu fereastra

137

9.3.2. Protejarea muchiilor prin intermediul coltarelor; jonctiune fereastra perete adiacent la exterior

138

9.3.3. Etapele montajului unei ferestre, cu aplicarea foliilor si benzilor

139

9.3.4. Izolarea termica in zona de record a ferestrei cu peretele adiacent

140

9.4.

Marcajul C E - Produsul respecta legislatia UE

145

9.4.1. Obligaţii generale ale producătorilor

146

9.4.2. Etape pentru aplicarea marcajului pe produs

147

9.5.

Ventilarea cladirilor

151

9.5.1.

Gaurile de drenaj pentru realizarea drenarii

152

9.6.

Vitraje termoizolante

154

9.6.1. Proprietati fizice ale sticlei

154

9.6.2. Valoarea "Ug" a vitrajului izolant

155

9.6.3. Tipuri de vitraje izolante

158

9.6.4. Criterii de apreciere a aspectului vitrajelor izolante

158

9.7.

Factori de mediu care influenteaza calitatea tamplariei

166

9.7.1. Condensul

166

9.7.2. Localizarea condensului pe geam

169

9.7.3. Cum se reduce condensul

170

9.8. Eficienta la locul de munca

174

9.9. Măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor

175

9.10. Igiena si securitatea muncii

176

 

9.10.1.

Efectuarea instructajului de protectie a muncii, precum si testarea cunostintelor în domeniul protectiei muncii

176

10. APLICAREA MECANISMELOR INDEPENDENTE ALE TÂMPLĂRIILOR

179

10.1.

Sisteme de protectie la acţiunea radiatiei solare

179

10.1.1. Rulouri

179

10.2.2. Obloane

183

10.2. Sisteme protective impotriva insectelor

184

10.3. Tipuri de glafuri si modalităţi de montare a acestora

186

10.4. Grile de ventilare autoreglabile

188

11. ASIGURAREA CONTROLULUI FUNCŢIONAL AL TÂMPLĂRIILOR

192

11.1. Verificarea respectarii sistemelor montate in conformitate cu documentatia tehnica de executie

192

11.2. Verificarea continuitatii barierelor critice, perete adiacent si tamplarie

192

11.3. Întreţinerea ferestrelor

193

11.4. Norme de calitate

196

11.5. Managementul calităţii

197

11.6. Asigurarea satisfacţiei beneficiarului

199

11.7. Inspectia si diagnosticarea tamplariei pentru vicii ascunse de fabricatie si greseli de proiectare

200

11.8. Ordonanţă nr. 21/1992, protecţia consumatorilor

versiune actualizata la data de 27/12/2008, privind

201

11.9. Evolutia

proiectarii ferestrelor

202

11.10.Evolutia metodelor de montaj a ferestrelor

204

12. REFERINŢE

 

207

13. AUTORI / CONTRIBUTORI

210

6

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

INTRODUCERE

Manual de curs pentru „Montator sisteme tâmplărie termoizolantă” a fost redactat avand la baza programa de pregatire teoretica si practica a “Standardului Ocupational pentru Educatie si Formare Profesionala”, conform Anexa 1b la Standard Ocupational. Manualulul a fost structurat pe capitole astfel incat fiecarei competenţe din Standardul Ocupational sa-i corespunda un capitol in manual.

Capitolele de la 1-6 sunt alocate Modulului de curs Competente generale si capitolele de la 7-11 sunt alocate Competentelor ocupationale din Standardul Ocupational.

Modulul Competente generale

1. Organizarea locului de muncă

2. Aplicarea prevederilor legale referitoare la sănătatea si securitatea în muncă si

în domeniul situaţiilor de urgenţă

3. Aplicarea normelor de protecţie a mediului

4. Asigurarea calităţii lucrărilor executate

5. Întreţinerea echipamentelor de lucru

6. Asigurarea materialelor pentru lucrările de constructii

Module Competente ocupationale

7. Deplasarea în vederea efectuării montajelor

8. Pregătirea locurilor de montaj al tâmplăriilor

9. Montarea sistemelor de tâmplărie

10. Aplicarea mecanismelor independente ale tâmplăriilor

11. Asigurarea controlului funcţional al tâmplăriilor

7

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

1. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

1.1. Particularităti ale frontului de lucru si a tipurilor de activităti care se vor desfasura la locul de muncă

Munca se realizează în echipă, alături de alţi muncitori montatori de sisteme tamplarie termoizolanta sub coordonarea directă a şefului de echipă, a şefului de secţie sau a şefului de şantier, conform unor proceduri stricte şi a regulamentelor de ordine interioară proprii companiilor, comportând un anumit grad de autonomie din partea muncitorului montator. Atitudinile principale cerute la locul de muncă sunt: disciplina, responsabilitatea, conştiinciozitatea, seriozitatea, rigurozitatea şi atenţia.

Activitatea se desfăsoară în spaţii deschise/închise, pe santiere sau la sediul beneficiarilor, în locaţii acoperite/neacoperite, la nivelul solului sau la înălţime, în condiţii meteo variate (ploaie, ninsoare, ceaţă, vânt, temperaturi înalte sau scăzute etc.), în medii de muncă diverse si solicitante. Calitatea lucrărilor decurge din respectarea riguroasă a procedurilor de lucru, a proiectelor de execuţie şi de arhitectură, precum şi a normativelor tehnice în vigoare.

Programul de lucru:

In regim de santier sau program personalizat la beneficiari individuali ce au resedinta in cladiri/locuinte;

Unul sau doua schimburi, 8ore/zi, in functie de modul de organizare al activitatilor si termenele de predare asumate contractual;

Primavara si toamna un schimb poate fi si de 10ore/zi.

Atribuţii si responsabilităţi pentru practicarea ocupatiei Montator sisteme tâmplărie termoizolanta

Asigurarea materialelor pentru lucrările de izolaţii ce urmeaza a fi realizate, respectiv recepţionează documentaţia de montaj ţinând seama de coordonatele adresei unde se va efectua montajul, verifică tâmplǎria cu vitraj izolant, identifică materialele pentru securizarea si semnalizarea zonei de lucru, în funcţie de tipul de montaj ce urmează a fi realizat;

Se deplaseaza în vederea efectuării montajelor, respectiv pregăteste transportul tâmplǎriei si a mijloacelor de muncă conform graficului pentru realizarea lucrǎrii de montaj, transportă tâmplǎria si mijloacele de muncă respectând regulile de circulaţie pe tot parcursul deplasării pânǎ la locul de montaj, manipulează tâmplǎria si mijloacele de muncă ţinând seama de configuraţia tâmplăriei si de spaţiul de depozitare temporară al beneficiarului;

Pregăteste locurile de montaj al tâmplǎriilor prin degajarea spaţiul de montaj/demontarea tamplariei vechi ţinând cont de caracteristicile constructive ale obiectivelor civile si industriale;

Monteaza tâmplăriile, respectiv aranjează elementele de tâmplǎrie respectând succesiunea utilizării în montaj, măsoară cotele tâmplǎriei prin compararea valorilor din documentaţia de montaj cu cele ale golului de montaj, poziţionează tâmplǎria în golul de montaj, fixează tâmplǎria utilizând elemente de prindere si mijloace de găurire adecvate si etansează tâmplǎria perimetral pe rostul de montaj;

8

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Aplica mecanisme independente ale tâmplǎriilor: montează rulourile, fixează glafurile, etansează pragurile, etc;

Asigura controlul funcţional al tâmplǎriilor, respectiv realizează reglajele post montaj si intreţinerea tâmplăriei montate, repară tâmplăria prin aplicarea măsurilor necesare în funcţie de tipul neconformităţii constatate;

Efectueaza toate lucrările în conformitate cu reglementările relevante în constructii aplicabile la cladirea în care are loc montajul, respectiv aplica cunostintele din principalele reglementări din domeniul constructiilor care afectează industria ferestrelor si protectia adecvată a anvelopei opace in zona de izolare a jonctiunii de montaj etc.

Pentru relizarea tuturor acestor activitati, “Montatorul sisteme tâmplărie termoizolanta” are de asemenea atributii si responsabilitati generale referitoare la organizarea locului de munca in toate etapele desfasurarii activitatilor, aplicarea prevederilor legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca si in domeniul situatiilor de urgenta, aplicarea normelor de protectie a mediului, asigurarea calitatii lucrarilor executate si intretinerea curenta a echipamentelor de lucru aflate in inventarul propriu.

O bună organizare a locului de muncă presupune:

Identificarea particularităţilor frontului de lucru, avându-se în vedere toate aspectele relevante pentru desfăşurarea activităţilor, în funcţie de tipul lucrării de executat, pe baza indicaţiilor oferite de persoanele abilitate şi în funcţie de graficul de execuţie;

Respectarea organizării de şantier, având în vedere toate cerinţele specifice şantierului şi caracteristicilor lucrărilor de executat, pe întreaga perioadă de desfăşurare a lucrărilor, conform regulamentului de ordine interioară al companiei;

Preluarea mijloacelor de muncă pentru activitatea curentă, conform procedurilor interne ale companiei, având în vedere specificul tuturor activităţilor care urmează să fie desfăşurate;

Organizarea spaţiului propriu de lucru, cu dispunerea ordonată a mijloacelor de muncă din inventarul propriu, asigurând păstrarea liberă a tuturor căilor de acces şi toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea în flux tehnologic a activităţilor.

Montatorii

următoarele condiţii:

îşi

desfăşoară

activitatea

la

locul

punerii

în

opera

a

tâmplăriei,

în

Temperatura aerului corespunzător anotimpului;

Umiditatea aerului corespunzător anotimpului;

Curenţi de aer în incinte parţial protejate prin închiderea golurilor construcţiei;

Spaţii încălzite / parţial încălzite / neîncălzite, după caz/amplasament;

Zgomot de nivel ridicat în timpul lucrului (zgomot de impuls);

Iluminat artificial, natural, mixt;

Pulberi (praf rezultat din lucrările de fixare a tâmplăriei).

9

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

1.2. Modul

în

care

se

realizează organizarea

de santier si a unitatii

de

productie si cerinţe specifice de respectat

Cerinţe minime pe şantierul temporar sau mobil în care se desfăşoară lucrări de construcţii sau de inginerie civilă:

Pe toată durata realizării lucrării angajatorii şi lucrătorii trebuie să respecte obligaţiile generale, în special în ceea ce priveşte:

 

Menţinerea şantierului în ordine şi într-o stare de curăţenie corespunzătoare;

Alegerea amplasamentului posturilor de lucru, ţinînd seama de condiţiile de acces la aceste posturi;

Stabilirea căilor şi zonelor de acces sau de circulaţie;

 

Manipularea în condiţii de securitate a diverselor încărcături;

 

Intreţinerea, controlul înainte de punerea în funcţiune şi controlul periodic al echipamentelor de muncă utilizate, în scopul eliminării defecţiunilor care ar putea să afecteze securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

Delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare şi înmagazinare a diverselor materiale, în special a materialelor sau substanţelor periculoase;

Condiţiile de deplasare a substanţelor şi materialelor periculoase utilizate;

Stocarea, eliminarea sau evacuarea deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărîmări, demolări şi demontări;

Adaptarea, în funcţie de evoluţia şantierului, a duratei de execuţie efectivă stabilită pentru diferite tipuri de lucrări sau faze de lucru;

Interacţiunile cu orice alt tip de activitate care se realizează în cadrul sau în apropierea şantierului.

1.3.

Cerinţe

privind

organizarea

spaţiului

propriu

de

lucru

si

asigurarea

 

cerintelor

necesare

pentru

desfasurarea

în

flux

tehnologic

a

lucrărilor

executate

 

Spaţiul propriu de lucru este organizat, urmărind dispunerea ordonată a mijloacelor de muncă din inventarul propriu;

Spaţiul propriu de lucru este organizat, asigurând păstrarea liberă a tuturor căilor de acces;

Spaţiul propriu de lucru este organizat, asigurând toate condiţiile necesare pentru desfăşurarea în flux tehnologic a activităţilor;

Spaţiul propriu de lucru este organizat, avându-se în vedere necesităţile de desfăşurare ale celorlalţi membrii ai echipei;

Spaţiul propriu de lucru este organizat în funcţie de amplasarea acestuia.

1.3.1. Notiuni de ergonomia muncii Noţiunea de ergonomie se traduce din limba greacă ca ergos – muncă şi nomos – legea naturală. Ergonomia muncii este definita ca stiinta adaptarii muncii (a metodelor, mijloacelor si mediului) la om si a omului la munca. Ergonomia la locul de munca are in principal rolul de a armoniza relatia intre muncitor, mijloacele de munca si obiectul muncii in vederea asigurarii conditiilor care sa permita

10

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

acestuia desfasurarea unei activitati corespunzatoare, cu un consum minim de energie si o senzatie de buna stare fiziologica. Prin „loc de muncă” se înţelege suprafaţa sau spaţiul în care muncitorul sau o echipă de muncitori acţionează cu ajutorul uneltelor de muncă asupra obiectelor muncii în vederea extragerii sau transformării lor potrivit scopului urmărit. În vederea adaptării factorului uman la activitatea sa în proiectarea ergonomică a locului de muncă se va ţine seama de dimensiunile antropometrice, dimensiuni care variază de la individ la individ în funcţie de sex, zona geografică, regimul de viaţă, practicarea unor sporturi. În ce priveşte corpul omenesc în proiectarea locurilor de muncă este necesar de asigurat: poziţia comodă a capului, stabilirea poziţiei corecte de muncă, înălţimea de lucru.

Principalele principii de organizare ergonomică a locurilor de muncă sunt următoarele:

Economia mişcării ce permite scutirea angajatului de efort inutil, de îndepărtarea în timp a senzaţiei de oboseală şi menţinerea la un nivel satisfăcător a disponibilităţii de lucru;

Executarea concomitentă a activităţilor de supraveghere pasivă a funcţionării utilajelor şi activităţii manuale;

Executarea concomitentă a activităţii manuale cu ambele mâini;

Deplasările pot fi reduse prin alegerea adecvată a amplasării sculelelor si echipamentelor astfel incat sa permita micşorarea traiectoriei de deplasare;

Folosirea gravitaţiei.

Pentru menţinerea la un nivel suficient a productivitatii şi disponibilitatea de lucru a montatorului se planifica judicios pauze pe parcursul lucrului. Este de dorit ca incaperea de lucru sa fie spatioasa, aerisita si luminoasa, astfel incat sa se asigure, pentru orice loc unde se desfasoara un proces de munca, conditiile de suprafata, microclimat, iluminat natural sau artificial.

1.4. Tipuri de mijloace de muncă utilizate

Mijloace de muncă = totalitatea mijloacelor materiale cu ajutorul cărora oamenii actionează asupra obiectelor muncii, modificându-le potrivit scopului urmărit de ei.

Instrumente de mǎsurare: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc;

Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan;

Scule electrice: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita electrica;

Masina transport auto pentru transportul tamplariilor, uneltelor si instrumentelor de lucru utilizate;

Accesorii:

- elemente flexibile: frânghii, cabluri, chingi;

- organe de prindere a sarcinilor: cârlige, ochiuri, bene, greifere;

- organe de blocare si frânare: opritoare, frâne;

- elemente de ghidare si acţionarea elementelor flexibile: role, roţi, tobe (tambure);

- dispozitive de ridicat: vinciuri (cricuri), scripeţi, palane, ventuze etc.;

- scari;

11

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

- cabluri de alimentare cu energie electricǎ, prelungitoare, stechere;

- elemente de prindere: dibluri, suruburi, cleme, agrafe, bride etc.;

- documentaţia tehnică: manual montaj specific sistemului de profile, instrucţiuni de lucru, schiţe tehnice, schiţă a golului de montaj, etc;

Materiale de securizare/semnalizare: panouri, culori de securitate, etichete, semnale luminoase/acustice etc.;

Materiale si sculele specifice reparaţiei: detergenţi intensivi, cârpe umede, perie sisal, răsini de reparaţie, creion cu vopsea, sârmă de adaos din PVC, dispozitive de slefuit etc.

1.5. Planificarea, selectarea si procurarea de materiale, instrumente relevante, echipamente - Proceduri de cumpărare, primire si distributie

Asigurarea standardelor de servicii pentru clienţi: nivelul de servire în funcţie de cerinţele si aşteptările clienţilor este stabilit de standarde, pentru asigurarea căruia este necesară cercetarea nevoilor şi cerinţelor clienţilor referitor la nivelul de servire, stabilirea nivelului de servire logistică a clienţilor, evaluarea decalajului dintre nivelul aşteptat de clienţi şi cel efectiv oferit, adoptarea nivelului de servire logistică, în funcţie de cerinţele clienţilor. Cumpărarea: are rol major în crearea de valoare în cadrul procesului logistic, şi cuprinde următoarele activităţi: stabilirea necesităţilor de aprovizionare, alegerea surselor de aprovizionare, planificarea modului de realizare a aprovizionări, evaluarea periodică a performanţelor furnizorilor, determinarea cantităţii economice a comenzii. Transportul: este una din activităţile esenţiale a logisticii mărfurilor. În acest sens activităţile care stau la baza transportului sunt: alegerea celei mai adecvate modalităţi de transport, evaluarea şi selecţia mijloacelor de transport la care apelează firma sau cele care sunt în dotare. Stocarea: importantă pentru că oferă utilitatea de timp aşteptată de clienţi şi este a 2- a ca pondere în totalitatea costurilor, capabilă să creeze unităţi de timp şi loc. Obiectivul central urmărit îl constituie asigurarea unei aprovizionări continue, adoptată specificului cererii şi cu costuri cât mai mici. La nivel operaţional, acest obiectiv se concretizează în decizii referitoare la:

Mărimea unei comenzi

Frecvenţa şi momentul lansării comenzilor

Mărimea stocului de siguranţă pentru evitarea rupturilor de stoc

Deci, stocarea presupune să se ştie când să se comande şi cât să se comande. Pe măsură ce stocurile se epuizează, conducerea firmei trebuie să ştie la ce nivel al stocurilor existente să se lanseze o nouă comandă de aprovizionare. Acest nivel al stocului este numit "Prag de comandă" sau de reîmprospătare.

Pragul de comandă trebuie să fie cu atât mai înalt cu cât timpul de onorare a comenzii este mai lung, rata de utilizare a mărfurilor din stoc este mai mare şi cu cât nivelul servicilor oferite clienţilor este mai înalt. Dacă timpul de onorare a comenzii şi rata de utilizare a produsului de către clienţi sunt variabile, atunci pragul de comandă se fixează la o valoare mai înaltă pentru a avea la dispoziţie un stoc de siguranţă. Din punct de vedere al mărimi cantităţilor ce trebuie comandate, cu cât este mai mare cantitatea comandată, cu atât mai rar trebuie lansate comenzile. Depozitarea: noţiunea de depozitare are o sferă de cuprindere mult mai mare decât cea de stocare. Dacă stocarea presupunea doar staţionarea produselor pentru o

12

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

perioadă de timp, într-un anumit loc, depozitarea, în sensul modern al cuvântului presupune şi desfăşurarea anumitor activităţi, realizarea unor servicii, care pot avea un rol important în logistica mărfurilor. Pentru realizarea funcţiilor sale, orice unitate de depozitare organizează o serie de activităţi, cum sunt:

Recepţia produselor intrate;

Să asigure păstrarea şi protecţia lor;

Sortarea;

Constituirea loturilor pentru etapele următoare ale circuitului logistic;

Pregătirea lor pentru expediţie.

Functionarea sistemului de planificare a cerintelor de materiale se bazeaza pe urmatoarele inputuri informationale:

Previziunea vânzarilor. Caracterul derivat al cerintelor de materiale presupune estimarea prealabila a cererii pentru produsul final, pentru un anumit orizont de timp. Informatiile privind nivelul estimat al vânzarilor viitoare pot fi furnizate de compartimentul de marketing si vanzari al firmei.

Comenzile clientilor. Solicitarile efective ale clientilor, pentru perioada urmatoare, constituie un alt input esential. Lansarea din timp a comenzilor de catre clienti faciliteaza procesul de planificare la nivelul din amonte al lantului de aprovizionare – livrare.

Programul de productie principal. Este elaborat în functie de cerere, pentru un anumit orizont de timp divizat pe perioade de durata mai mica (nu neaparat egale).

Lista de materiale. Indica toate articolele necesare pentru crearea fiecarui ansamblu sau subansamblu care face parte din produsul final. Lista de materiale este o structura a produsului final, detaliata pe mai multe niveluri. Articolele pe care le include o anumita componenta sunt prezentate pe niveluri inferioare succesive.

Evidenta stocurilor. Pentru determinarea cerintelor de materiale sunt necesare informatii privind stocurile disponibile. Datele considerate se refera la: (i) stocurile de articole existente efectiv în spatiile de depozitare ale firmei; (ii) materialele care au fost comandate deja la furnizori si urmeaza sa fie primite de firma; (iii) durata intervalului de reaprovizionare pentru fiecare articol necesar.

13

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

2.

APLICAREA PREVEDERILOR LEGALE REFERITOARE LA SĂNĂTATEA SI SECURITATEA ÎN MUNCĂ SI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

2.1.

Sănătatea si securitatea în muncă pe santier si unitati de productie

Cerinţele minime generale de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile sunt stipulate in Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006.

Planul de securitate şi sănătate al şantierului trebuie să facă parte din proiectul lucrării şi să fie adaptat conţinutului acestuia. Planul de securitate şi sănătate al şantierului trebuie:

să precizeze cerinţele de securitate şi sănătate aplicabile pe şantier;

să specifice riscurile profesionale care pot apărea;

să indice măsurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor profesionale;

să conţină măsuri specifice privind lucrările care se încadrează în una sau mai multe categorii.

Planul de securitate şi sănătate al şantierului trebuie să conţină cel puţin următoarele:

informaţii de ordin administrativ care privesc şantierul;

măsuri generale de organizare a şantierului;

identificarea riscurilor şi descrierea lucrărilor care pot prezenta riscuri pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

măsuri specifice de securitate în muncă pentru lucrările care prezintă riscuri; măsuri de protecţie colectivă şi individuală;

amenajarea şi organizarea şantierului, inclusiv a obiectivelor edilitar-sanitare, modalităţi de depozitare a materialelor, amplasarea echipamentelor de muncă prevăzute de antreprenori şi subantreprenori pentru realizarea lucrărilor proprii;

măsuri de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea;

obligaţii ce decurg din interferenţa activităţilor care se desfăşoară în perimetrul şantierului şi în vecinătatea acestuia;

măsuri generale pentru asigurarea menţinerii şantierului în ordine şi în stare de curăţenie;

indicaţii practice privind acordarea primului ajutor, evacuarea persoanelor şi măsurile de organizare luate în acest sens;

modalităţi de colaborare între antreprenori, subantreprenori şi lucrătorii independenţi privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Măsurile de coordonare stabilite de coordonatorii în materie de securitate şi sănătate şi obligaţiile ce decurg din acestea trebuie să se refere, în special, la:

căile sau zonele de deplasare ori de circulaţie orizontale şi verticale;

condiţiile de manipulare a diverselor materiale, în particular, în ceea ce priveşte interferenţa instalaţiilor de ridicat aflate pe şantier sau în vecinătatea acestuia;

limitarea manipulării manuale a sarcinilor;

delimitarea şi amenajarea zonelor de depozitare a diverselor materiale, în mod deosebit dacă se depozitează materiale sau substanţe periculoase;

14

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

condiţiile de depozitare, eliminare sau de evacuare a deşeurilor şi a materialelor rezultate din dărâmări, demolări şi demontări;

condiţiile de ridicare a materialelor periculoase utilizate;

utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă şi a instalaţiei electrice generale;

măsurile care privesc interacţiunile de pe şantier.

2.1.1. Norme generale de protectia muncii Normele generale de protectie a muncii cuprind principii generale de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale precum si directiile generale de aplicare a acestora. Prevederile Normelor generale de protectie a muncii, atat cele referitoare la securitatea in munca, cat si cele referitoare la sanatatea in munca, constituie cadrul general pentru elaborarea normelor specifice si a instructiunilor proprii de securitate a muncii.

Responsabilitati specifice

Responsabilitatile angajatorului:

In vederea asigurarii conditiilor de protectie a muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca, se asigura cadrul necesar privind:

- adoptarea la desfasurarea proceselor a tuturor normelor de protectie a muncii, prin a caror aplicare sa fie eliminate riscurile;

- stabilirea pentru salariati si pentru ceilalti participanti la procesul de munca, prin inserarea in fisa postului a atributiilor si raspunderilor ce le revin in domeniul protectiei muncii, corespunzator functiilor exercitate;

- elaborarea regulilor proprii pentru aplicarea normelor de protectie a muncii, corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca;

- asigurarea si controlarea cunoasterii si aplicarii, de catre toti salariatii si participantii la procesul de munca, a masunlor tehnice, sanitare si organizatorice din domeniul protectiei muncii;

- asigurarea de materiale necesare informarii si educarii salariatilor si participantilor la procesul de munca: afise, pliante si alte asemenea cu privire la protectia muncii;

- informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire necesare;

- angajarea numai a persoanelor, care in urma controlului medical de medicina a muncii si a verificarii aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute;

- intocmirea unei evidente a locurilor de munca cu conditii deosebite (vatamatoare, grele, periculoase, precum si a accidentelor. de munca, bolilor profesionale, accidentelor tehnice si avariilor);

- asigurarea functionarii permanente si corecte a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice;

- asigurarea realizarii masurilor stabilite de inspectorii de protectia muncii cu prilejul controalelor sau al efectuarii cercetarilor accidentelor in munca;

15

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

- asigurarea accesului la serviciul medical de medicina a muncii si conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente de munca;

- asigurarea utilizarii de catre personalul angajat a echipamentului individual de protectie;

- asigurarea gratuita a materialelor igienico - sanitare persoanelor care desfasoara activitatea in locuri de munca al caror specific impune o igiena personala deosebita.

Responsabilitatile angajatilor Aplicarea normelor de protectie si igiena a munci precum si a masurilor

organizatorice intreprinse va fi asigurata de fiecare persoana incadrata in munca, pe parcursul intregii perioade de derulare a contractului de munca prin:

- insusirea si respectarea normelor de protectie a muncii si masurilor aplicare a acestora stabilite de catre companie;

- desfasurarea activitatii in asa fel incat sa nu expuna la pericole de accidentare sau imbolnavire profesionala atat persoana proprie, cat si celelalte persoane participante la procesul de munca;

- aducerea de indata la cunostinta conducatorului locului de munca despre aparitia oricarei defectiuni tehnice sau alta situatie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

- aducerea de indata la cunostinta conducatorului locului de munca a accidentelor de munca suferite de persoana proprie si de alte personane participante la procesul de munca;

- oprirea lucrului la aparitia oricarui eveniment, indiferent de grad sau pericol, cauzator de producerea unui accident si informarea imediata a conducatorul locului de munca;

- utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care i-a fost acordat;

- acordarea relatiilor solicitate de organele de control si de cercetare in domeniul protectiei muncii.

2.2.

Tipuri de accidente si măsuri de prim ajutor

2.2.1. Tipuri de accidente Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie pot fi:

a. Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)

Factori de risc mecanic:

- suprafeţe sau contururi tăioase, înţepătoare (disc polizor, vârf ascuţit la freză, burghiu, cioburi sticlă, muchii ascuţite etc.); - proiectarea de particule rezultate în urma procesului de pregătire a golului, în vederea montării tâmplăriei din aluminiu şi mase plastice; - uneltele manuale acţionate electric/pneumatic (vibraţii pe timpul funcţionării, erori de manipulare); - accidentul rutier provocat din diferite cauze pe timpul deplasării de la sediul organizaţiei la sediul beneficiarilor sau invers;

Factori de risc electric:

- electrocutarea

prin

atingere

directă

sau

indirectă

(deteriorare

izolaţii

cabluri electrice, tablouri electrice deschise, comutatoare defecte);

16

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

b. Chimici (acizi, substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive)

- substanţe chimice utilizate la etanşarea tâmplăriei; la demontaj azbestul

c. Biologici

- atacuri animale (câini fără stăpân), mucegai, insecte, reptile în locaţii ale clienţilor.

Factorii de risc proprii mediului de muncă sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor de mediu specifici, precum şi de apariţii ale unor condiţii de muncă inadecvate. Accidentele de munca se pot produce prin neutilizarea echipamentelor de protectie, contactul cu obiecte taioase, intepatoare sau abrazive.

Consecintele asupra omului pot fi: taieturi, lovituri, intepaturi, leziuni asupra mainilor, afectiuni auditive, afectiuni pulmonare, accidente grave si deces.

a. Factori de risc fizic

- calamitate naturală (inundaţie, furtună cu aspect de vijelie, grindină, viscol, seisme) – aplicare necorespunzătoare a planurilor de intervenţie, de evacuare în situaţii de urgenţă, nerealizarea acţiunilor de simulare pentru evacuare;

- zgomot de impuls de nivel ridicat în timpul lucrului apropiat de LMA de la posturi de lucru învecinate, de la unelte manuale acţionate electric/ pneumatic.

b. Factori de risc proprii sarcinii de muncă

- oboseala sistemului muscular şi osos ca urmare a efortului dinamic şi a

lucrului în poziţie preponderent ortostatică, poziţii vicioase, poziţii forţate, spaţii înguste;

- efort dinamic la executarea operaţiunilor de manipulare nemecanizată

prin purtarea tâmplăriei, a geamului termoizolant la amplasamentul beneficiarului (pe culoare, scări, la etaje diferite etc.);

- stres cauzat de ritmul intens de lucru, concentrare pentru soluţionarea

aspectelor specifice de montaj, în condiţii de mediu de muncă şi atmosferice diferite.

c. Factori de risc proprii executantului

- lovirea montatorilor/personalului beneficiar din apropierea locului montării, nesincronizarea la lucrul în echipă;

- căderea liberă de materiale, scule, obiecte, materiale de construcţie de la nivele superioare, în caz de organizare eronată a operaţiunilor suprapuse (în cazul şantierelor de construcţii, locuinţe / clădiri, birouri în renovare etc.);

- deplasările cu pericol de cădere de la acelaşi nivel prin dezechilibrare, prin alunecare (inclusiv la deplasarea pe suprafeţe alunecoase), împiedicarea la executarea operaţiunilor de manipulare a tâmplărie, a geamului termoizolant la locul de montare;

- deplasările cu pericol de cădere de la înălţime prin dezechilibrare, păşire în gol, alunecare (goluri tehnologice, schele, podine, scări de acces) la locul de montare;

- blocarea căii de acces şi căii de evacuare de la locul montării în caz de situaţii de urgenţă;

- utilizarea uneltelor manuale tăietoare, uneltelor manuale portabile acţionate electric/pneumatic;

17

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

- intervenţia neautorizată la instalaţia electrică interioară la locul de montare, îndepărtarea apărătorilor de protecţie ale echipamentului de muncă, utilizarea cablurilor electrice cu izolaţie deteriorată - electrocutare;

- conducerea cu viteză excesivă sau necorespunzătoare tipului de autovehicul şi încărcăturii, viteza neadaptată categoriei de drum pe care circulă cu autovehiculul;

- alunecarea la coborârea din caroseria autovehiculului, fără să utilizeze scara mobilă de urcare/coborâre;

- lovirea de mijloacele de transport intern, de utilaje, prin deplasarea pe căi interne de acces nemarcate, nesemnalizate (în cazul şantierelor de construcţii, locuinţe /clădiri birouri în renovare etc.);

- lucrul sub influenţa băuturilor alcoolice, substanţelor stupefiante sau medicamentelor cu efect similar acestora la locul de montare;

- utilizarea telefonului mobil fără dispozitiv hands free, în timpul executării lucrărilor de montare a tâmplăriei cu geam termoizolant;

- tăieturile grave, ca urmare a spargerii sticlei din geamul termoizolant, pe timpul manipulării, montării tâmplăriei;

- neverificarea fixării tâmplăriei, a geamului termoizolant, împotriva deplasării sau căderii de pe stativul special, înainte de plecarea în cursă;

- utilizarea necorespunzătoare / neutilizare a echipamentului individual de protecţie (mănuşi de protecţie, ochelari de protecţie etanşi, bocanci de protecţie, mască de protecţie de praf, antifoane, cască de protecţie, echipament specific lucrului la înălţime etc.);

2.2.1.1. Riscuri de accidentare si/sau de afectare a sanatatii determinate de

manipularea manuala a maselor Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii, determinate de manipularea manuala a maselor, luand in considerare urmatoarele elemente de referinta:

caracteristicile masei; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca masa este:

- prea grea sau prea mare;

- incomoda sau greu de apucat;

- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze;

- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexia ori rotatia trunchiului;

- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri;

efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare daca:

- este prea mare;

- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului;

- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat;

- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila;

caracteristicile mediului de munca; caracteristicile mediului de munca pot determina o crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca:

- nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii;

- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina dezechilibrare;

18

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila;

- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la diferite niveluri;

- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;

- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare;

cerintele activitatii; activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare:

- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala;

- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare;

- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport;

- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat;

factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca:

- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva;

- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare;

- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar.

2.2.1.2. Riscuri de expunere la agenti chimici - Azbestul

Angajatorul trebuie sa asigure reducerea expunerii angajatilor la locul de munca la pulberea generata din azbest si/sau din materiale cu continut de azbest, in special prin aplicarea urmatoarelor masuri:

reducerea cat mai mult posibil a numarului angajatilor expusi sau care pot fi expusi la pulberea provenita din azbest sau din materiale cu continut de azbest;

proiectarea proceselor de munca astfel incat sa se evite degajarea pulberii de azbest in aer. Daca acest lucru nu este posibil din punct de vedere practic, pulberea trebuie captata cat mai aproape de sursa si evacuate.

curatarea si intretinerea in mod eficient si periodic a tuturor cladirilor si/sau instalatiilor si echipamentelor utilizate in fabricarea sau tratarea azbestului;

stocarea si transportul in ambalaje sigilate si etichetate in mod corespunzator a azbestului ca materie prima;

colectarea si transportul de la locul de munca in timp cat mai scurt posibil, in ambalaje adecvate, inchise, etichetate, cu indicarea continutului de azbest a deseurilor. Deseurile trebuie tratate in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare referitoare la deseuri toxice si periculoase.

2.2.2. Masuri de prim ajutor

2.2.2.1. Masuri la nivelul locului de munca privind acordarea primului-ajutor

Primul ajutor reprezintă un complex de măsuri de urgenţă şi se aplică în cazul accidentelor înainte de intervenţia cadrelor medicale. Pentru obţinerea rezultatelor dorite în acordarea primului ajutor, salvatorul trebuie:

să-şi păstreze calmul, să fie eficace şi rapid în luarea deciziilor şi măsurilor de acordare a primului ajutor;

să cunoască toate regulile de acordare a primului ajutor.

19

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

La locul unde s-a produs accidentul si pana la interventia cadrelor medicale de specialitate, primul-ajutor trebuie acordat de catre persoane care sunt pregatite in acest scop – salvatori. Salvatorul nu inlocuieste medicul, dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:

inrautatirea starii accidentatului;

aparitia complicatiilor;

producerea mortii victimei.

Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica, repetata in mod periodic,

pentru ca salvatorii sa poata actiona oricand si oriunde.

O persoana care nu este pregatita ca salvator NU trebuie sa intervina cu orice pret; obligatiile sale sunt:

sa nu atinga victima;

sa cheme pe cel mai apropiat salvator;

sa anunte accidentul si sa solicite ajutor calificat;

sa organizeze protectia victimei;

sa previna extinderea starii de accident.

Cum se anunta accidentul?

Apelul de prim-ajutor trebuie sa contina informatii despre: ce s-a intamplat, locul accidentului, accesibilitatea drumului, numarul victimelor si starea acestora, tipurile de leziuni produse, identitatea apelantului.

Persoana care face apelul trebuie sa astepte confirmarea corecta a mesajului transmis si sa ramana la telefon pentru a primi eventuale recomandari legate de modul in care se poate acorda primul-ajutor la fata locului.

Cum se protejeaza victima?

Se identifica riscurile care persista pentru a proteja victima si persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate.

Se suprima riscurile.

Se instituie un "baraj de securitate" in jurul victimei, indepartand persoanele neavizate.

Cum se examineaza victima?

Se cerceteaza semnele care indica faptul ca viata victimei este amenintata:

sangereaza abundent; raspunde la intrebari; respira; are puls.

Se stabileste ordinea de prioritate a interventiilor.

Se realizeaza triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor in functie de gravitatea lor.

Este foarte important sa va creati un mediu sigur in care sa acordati primul-ajutor. Ce trebuie sa faceti ca sa va protejati:

nu intrati in contact direct cu fluidele pacientului (sange, saliva) deoarece se pot transmite boli;

folositi echipament de protectie, masti, manusi;

asigurati-va ca victima este intr-o zona lipsita de pericole (trafic auto, pericol electric, termic, de prabusire etc.).

20

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Cum se acorda primul-ajutor?

Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si are puls: asezarea in pozitie de siguranta; acoperirea victimei; supravegherea circulatiei, a starii de constienta si a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.

Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls: degajarea (eliberarea) cailor respiratorii; manevra Heimlich; respiratia "gura la gura" sau "gura la nas".

Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls: reanimare cardio- respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie "gura la gura" sau "gura la nas").

Daca victima sangereaza abundent: compresie manuala locala; pansament compresiv; compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

Daca victima prezinta arsuri: spalare abundenta cu apa.

Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari: oricare ar fi semnele, se actioneaza ca si cum victima ar avea o fractura, evitand deplasarea ei si respectand toate eventualele deformari la nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

Daca victima prezinta plagi: plagi grave – asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat, compresie pentru oprirea sangerarii etc.; plagi simple – curatarea si pansarea plagii.

2.3. Echipamentul individual de muncă si de protectie si materiale igienico- sanitare

2.3.1. Tipuri de echipamente de lucru si de protectie

Imbracaminte de protectie si lucru: imbracaminte impermeabila, imbracaminte de iarna, imbracaminte reflectorizanta, sorturi de protectie, caciuli/sepci

Incaltaminte de protectie si lucru: bocanci, cizme, cizme electroizolante

Manusi de protectie, casti de protectie a capului, casti-antifoane, viziere si ochelari de protectie

Elemente de protectie pentru lucrul la inaltime

Indicatoare, detectoare, benzi reflectorizante

Truse de prim ajutor.

a. Echipamentul individual de muncă reprezintă echipamentul care are ca scop protejarea îmbrăcămintei şi/sau a încălţămintei lucrătorului (ex. halate, şalopete, bocanci, pantofi etc.); costul acestuia se suportă în proporţie de 50% de către lucrător, cu excepţia cazului în care angajatorul a optat pentru un anumit tip de echipament, inscripţionat cu sigla unităţii. În acest caz, echipamentul de lucru este suportat în totalitate de angajator.

b. Prin Echipament Individual de Protecţie (EIP) se înţelege orice echipament destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător (ex. măşti de gaze/praf, centuri de siguranţă, mănuşi de protectie, încălţăminte de protecţie cu bombeu metalic, şorţuri de protecţie, ochelari de protecţie, casca de protectie, casti pentru urechi etc.) pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai multor riscuri care ar putea să-i pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice element suplimentar sau accesoriu proiectat în acest scop.

21

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Cheltuielile necesare privind dotarea cu echipament individual de protectie sunt suportate integral catre angajator (conform prevederilor HG 1048/2006). Echipamentul individual de protectie este destinat in principiu utilizarii individuale. In cazul in care, prin forta imprejurarilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane, se vor lua masuri corespunzatoare pentru ca diferitilor utilizatori sa nu le fie afectata starea de sanatate sau de igiena.

Angajatorul poate furniza doar EIP care:

este în conformitate cu specificaţiile de securitate şi sănătate;

oferă protecţie fără să prezintă un pericol major în sine;

este adecvat pentru condiţiile relevante;

este ergonomic;

se potriveşte lucrătorului.

Dacă se anticipează accidentări sau vătămări ale sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie să furnizeze EIP pentru:

protecţia capului;

protecţia picioarelor;

protecţia ochilor şi a feţei;

măşti respiratorii;

protecţia corpului.

În lucrările de construcţii, orice lucrător (inclusiv şoferii de camioane şi operatorii de echipamente de muncă) trebuie să poarte încălţăminte de protecţie. Bocanci de protecţie conform categoriei S3 CE EN 345:

Bombeu metalic;

Blană sintetică pentru confort termic;

Lamelă metalică inclusă în talpă pentru creşterea nivelului de securitate;

Rezistenţă mecanică mare;

Sistem şoc absorbant incorporate;

Talpă antiderapantă, antistatică;

Talpă rezistentă la uleiuri şi carburanţi.

Orice lucrător ce riscă accidentări ale capului cauzate de căderi de obiecte sau materiale, sau cauzate de mase fluctuante, sau de ciocniri cu obstacole, trebuie să primească casca de protecţie adecvata. Aceasta se aplică mai ales lucrărilor de construcţie în apropierea sau vecinătatea schelelor şi a locurilor de muncă la înălţime, lucrări în zona elevatoarelor, a echipamentelor de ridicare, macarale şi conveioare şi echipamente cu percuţie.

Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl protejează purtarea echipamentului individual de protecţie. Totodată, asigură instruirea lucrătorului şi dacă este cazul, organizează antrenamente pentru modul de purtare a echipamentelor individuale de protecţie.

2.3.2. Materiale igienico-sanitare

Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit angajatilor in scopul asigurarii igienei si protectiei personale, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale.

22

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Trusele sanitare de acordare a primului ajutor medical constituie materiale igienico-sanitare.

2.3.3. Semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locurile de munca Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz, in mod permanent sau ocazional.

Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze astfel:

- prin panouri (indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim-ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor;

- prin eticheta (pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante periculoase; aceste mijloace trebuie plasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei;

- prin panouri de avertizare sau etichete

- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie.

Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel:

- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta;

- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol.

23

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

3. APLICAREA NORMELOR DE PROTECTIE A MEDIULUI

3.1. Cadrul legislativ si de protecţie a mediului

Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări este reglementată de numeroase documente legislative atât la nivel european cât şi la nivel naţional.

Aplicarea legislatiei europene privind mediul Conventia de la Århus, în vigoare din 2001, are ca obiectiv implicarea publicului în activitătile legate de mediu, facilitând accesul la informatii, participarea la procesul decisional si accesul la justitie în acest domeniu. Registrul electronic al emisiilor si transferurilor de poluanti este deja accesibil publicului. Odată cu introducerea Directivei 2008/99/CE în anul 2008, UE a stabilit măsuri de natură penală pentru a asigura o protectie mai eficace a mediului.

În România, protecţia mediului este reglementată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, aprobata prin Legea 265/2006, cu modificarile si completarile ulerioare. Statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop:

accesul la informaţia privind mediul, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate prevăzute de legislaţia în vigoare;

dreptul de asociere în organizaţii pentru protecţia mediului;

dreptul de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii şi legislaţiei de mediu, emiterea actelor de reglementare în domeniu, elaborarea planurilor şi programelor;

dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul organizaţiilor pentru protecţia mediului, autorităţilor administrative şi/sau judecătoreşti, după caz, în probleme de mediu, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu;

dreptul la despăgubire pentru prejudiciul suferit.

3.2. Conservarea calităţii factorilor de mediu - Protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii

Autoritatea centrala pentru protectia mediului, cu consultarea autoritatilor centrale de specialitate care gestioneaza resursele naturale, elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor, de conservare a biodiversitatii, de gospodarire durabila a resurselor naturale si pentru asigurarea sanatatii umane. La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei zone este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia, urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural, de conservare a functiilor ecosistemelor si de ocrotire a organismelor vegetale si animale, inclusiv a celor migratoare, cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul si/sau autorizatia de mediu, precum si monitorizarea proprie pana la indeplinirea acestora. Suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica sunt gestionate de detinatorii legali numai in cazul in care acestia se angajeaza sa aplice masurile de conservare stabilite de autoritatea centrala pentru protectia mediului.

24

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Necesitatea protecţiei naturii în general şi a biodiversităţii, în special În sens larg, protecţia naturii are ca obiectiv principal păstrarea nealterată a ecosistemelor naturale şi a fondului genetic la nivel global şi regional, în vederea asigurării echilibrului între componenetele naturale ale mediului, pe de o parte şi între acestea si societatea umană, pe de altă parte. Termenul biodiversitate înglobează ansamblul format din totalitatea formelor de viaţă vegetale şi animale şi ecosistemele din care acestea fac parte, interacţionând unele cu altele şi cu componenetele lipsite de viata ale mediului.

În condiţiile actuale, când pe teritorii extinse presiunile exercitate de diferitele moduri de utilizare a terenurilor asupra capitalului natural al planetei au atins valori critice protecţia şi conservarea naturii ocupă un loc prioritar în domeniul preocupărilor specialiştilor în ştiinţele Pământului. Poluarea fizică, chimică, biologică pot afecta, de la caz la caz, în mai mică sau mai mare măsură, speciile vegetale şi animale, inclusiv mediile de viaţă ale acestora.

Gestionarea deseurilor, cunoscută si ca Managementul deseurilor, se referă la educatia privind colectarea, transportul, tratarea, reciclarea si depozitarea deseurilor. De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activităti umane si la reducerea efectului lor asupra sanatatii oamenilor, a mediului sau a spectului unui habitat. Gestionarea deseurilor are ca scop si economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părtilor recuperabile. Deseurile gestionate pot fi atât solide cât si lichide sau gazoase, precum si cu diverse proprietăti (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora. În Romania activitatea de gestionare a deseurilor este fundamentată pe OUG 78/2000, care implementează o serie de directive ale Consiliului Europei.

3.3. Norme generale de protecţie a mediului

Având în vedere impactul major pe care îl generează asupra mediului înconjurător, întreprinderile trebuie să se conformeze normelor UE de protecţie a mediului în multe domenii, precum calitatea aerului şi gestionarea substanţelor chimice sau a deşeurilor.

Reducerea poluării, combaterea schimbărilor climatice, conservarea biodiversităţii şi folosirea mai judicioasă a resurselor naturale fac parte din comportamentul unei întreprinderi responsabile faţă de mediu şi reprezintă priorităţi ale celui de-al şaselea program de acţiune pentru mediu al UE. Contribuţia la dezvoltarea durabilă poate fi considerată o investiţie cu beneficii pe termen lung pentru întreprinderi. Conformarea la normele de protecţie a mediului ajută, de asemenea, la crearea unor noi pieţe pentru produsele ecologice şi stimulează cercetarea şi inovarea.

Politica de mediu a UE aderă la două principii fundamentale:

principiul precauţiei - dacă o politică sau o activitate riscă să dăuneze mediului sau sănătăţii umane, se iau măsuri urgente

principiul „poluatorul plăteşte” - poluatorul are responsabilitatea de a preveni şi remedia eventualele daune asupra mediului.

25

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Standardele de mediu sunt văzute din ce în ce mai mult ca o încurajare spre folosirea alternativelor mai puţin periculoase, spre utilizarea materiilor ecologice în stadiul de proiectare al unui produs, spre încurajarea reciclării şi minimizarea depozitării deşeurilor. Deşeurile din construcţii şi demolări sunt identificate ca un flux prioritar de deşeuri de către U.E. deoarece pot constitui o sursă pentru reciclare şi refolosire în industria construcţiilor. Întreprinderile trebuie să se conformeze legislaţiei privind evitarea, reciclarea şi reutilizarea deşeurilor.

3.4. Tipuri de deseuri

Deşeurile din construcţii şi demolări sunt deşeurile rezultate din activităţile de construire, renovare, reabilitare, reparare, consolidare, demolare a construcţiilor civile,

a

construcţiilor industriale, a structurilor edilitare, a infrastructurii de transport precum

şi

a activităţilor de dragare şi decolmatare.

Tipuri de deşeuri din construcţii şi demolări Deşeurile din construcţii şi demolări includ:

materiale rezultate din construcţii şi demolări clădiri – ciment, cărămizi, ţigle, ceramică, roci, ipsos, plastic, metal, fontă, lemn, sticlă, resturi de tâmplărie, cabluri, soluţii de lăcuit/vopsit/izolante, materiale de construcţii cu termen de valabilitate expirat;

materiale rezultate din construcţia şi întreţinerea drumurilor - smoală, nisip, pietriş, bitum, piatră construcţii, substanţe gudronate, substanţe cu lianţi bituminoşi sau hidraulici;

materiale excavate în timpul activităţilor de construire, dezafectare, dragare, decontaminare etc. - sol, pietriş, argilă, nisip, roci, resturi vegetale.

Obiectele şi materialele uşor de îndepărtat din structura ce este demolată (mobilă, draperii şi covoare, echipamente electrice) şi care, nu sunt considerate a face parte din respectiva structură, nu sunt considerate deşeuri din construcţii şi demolări.

Deşeurile periculoase din deşeurile de construcţii şi demolări pot include:

materiale periculoase – azbest, gudroane şi vopsele, metale grele (crom, plumb, mercur), lacuri, vopsele, adezivi, policlorură de vinil, solvenţi, compuşi bifenili policloruraţi, diverse tipuri de răşini utilizate pentru conservare, ignifugare, impermeabilizare etc.;

materiale nepericuloase care au fost contaminate prin amestecare cu materiale periculoase – ex. materiale de construcţii amestecate cu substanţe periculoase, materiale amestecate rezultate în urma activităţii de demolare neselectivă etc.

soluri şi pietrişuri contaminate cu substanţe periculoase.

Deşeurile din construcţii şi demolări ce conţin compuşi bifenili policloruraţi şi similari acestora (denumiţi generic PCB) pot fi reprezentate de: cleiuri cu conţinut de PCB, duşumele pe bază de răşini cu conţinut de PCB, echipamente electrice (ex. condensatori) ce conţin ulei cu PCB, substanţe ignifuge, substanţe utilizate pentru controlul prafului (de ex. în mixturile asfaltice), adezivi speciali, plastifianţi (materiale

26

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

de umplere a îmbinărilor de beton, elemente din cauciuc utilizate pentru etanşarea tâmplăriei), coloranţi etc.

Deşeurile din construcţii şi demolări cu conţinut de azbest pot include: materiale de izolare a diferitelor structuri şi suprafeţe, funii, corzi, ţesături, cartoane, hârtii, produse din azbociment, produse cu bitum, plăci de pardoseală, vopsele, compuşi adezivi şi de îmbinare cu conţinut de azbest etc.

Solurile şi pietrişurile contaminate pot proveni atât din activităţile de construcţii şi demolări (ex. terenuri contaminate ca urmare a nerespectării disciplinei în construcţii şi a unei gestionări defectuoase a substanţelor chimice periculoase şi a deşeurilor) cât şi din decopertarea terenurilor contaminate în urma desfăşurării unor activităţi de producţie ce au avut loc anterior pe amplasament.

De multe ori deşeurile nepericuloase sunt generate în amestec cu deşeurile periculoase, mai ales în cazul demolărilor „clasice”, necontrolate. De aceea, trebuie realizată o separare prealabilă a acestora, separare ce poate fi realizată pe o platformă special amenajată pe amplasamentul şantierului unde sunt realizate lucrările.

Din activitatea de dezmembrare a tâmplăriei rezultă deşeuri care trebuie valorificate şi eliminate. Gestionarea deşeurilor, respectiv transportul şi depozitarea lor temporară reprezintă o responsabilitate a montatorului de tâmplărie care execută înlocuirea tâmplăriilor vechi în clădiri civile sau industriale. Deşeurile rezultate din operaţiuni de degajare a amplasamentului sunt:

moloz, spărturi şi alicărie (deşeu de beton, mortar de zidărie şi tencuială, cărămidă, izolaţii din bca, spărturi de pardoseli şi şape, panouri izolante);

deşeu metallic;

tâmplărie metalică;

deşeuri materiale (sticlă, elemente din plastic, cartoane şi pânze bitumate, textile, hârtie, uşi şi ferestre);

Tehnologia de realizare a demolărilor, demontărilor şi curăţeniei amplasamentului cuprinde următoarele categorii de lucrări:

Desfacere învelitori, tâmplării, aticuri, elemente de finisaj;

Sortare şi depozitare materiale;

Transport.

3.5.

Manipularea si gestionarea deseurilor la locul de muncă

Deşeurile din construcţii, demolări, demontări de tâmplării sunt stocate la locul de generare. Apoi sunt transportate la depozitele de deşeuri ori la operatorii economici care oferă servicii de tratare (recuperare resturi metalice, concasare beton şi cărămizi). O altă alternativă este reprezentată de tratarea deşeurilor la locul de generare (pe amplasamentul pe care se realizează construcţia sau demolarea), mai ales în cazul amplasamentelor mai mari.

27

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Sortarea deşeurilor obţinute din demontarea tâmplăriei se va realiza la locul de producere, de către montatori, iar depozitarea temporară va trebui realizată împreună cu beneficiarul în recipienţi separaţi, alţii decât cei care constituie punctele de precolectare a deşeurilor urbane sau pe domeniul public. În ceea ce priveşte selecţia zonei unde vor fi stocate temporar deşeurile rezultate, posibilităţile sunt următoarele:

în cazul activităţilor de construcţii: în planul organizării de şantier trebuie să fie prevăzute zone de stocare a deşeurilor din construcţii; stocarea se poate realiza în grămezi sau în containere metalice (în funcţie de cantităţile generate);

stocarea materialelor care pot fi reutilizate / reciclate se realizează într-o zonă special desemnată, în containere metalice.

Se recomandă ca pentru fiecare categorie de deşeuri reciclabile în parte să se asigure un container separat, şi anume:

sticlă;

metal;

plastic;

lemn;

alte resturi de materiale de construcţii.

Transportul se efectuează în funcţie de cantităţile generate pe fiecare tip de deşeuri cu mijloace manuale (saci, roabe, căruţuri, stivuitoare manuale) sau mecanizate (remorci, autocontainiere). La selectarea modului de transport al deşeurilor între sursa de generare şi facilitatea pentru stocare temporară trebuie evitate soluţiile de transport al deşeurilor în condiţii care ar putea duce la poluarea mediului prin împrăştierea deşeurilor; de aceea trebuie luate măsuri pentru asigurarea stabilităţii acestora în mijloacele de transport.

3.6. Tipuri de incidente si accidente de mediu si măsuri de interventie

Principalele măsuri generale de protecţia muncii stabilite de legislaţia în vigoare, aplicabile activităţilor de construcţii sunt valabile şi în cazul activităţii de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase din construcţii şi demolări/înlocuiri de tâmplării.

Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi nepericuloase /inerte sau contaminate cu substanţe periculoase. De aceea, este necesar ca ele să fie colectate separat. Unele substanţe periculoase eliberate în timpul demolării pot contamina nu doar celelalte deşeuri din construcţii şi demolări, ci se pot răspândi şi în aer sau pot pătrunde în sol, expunând la riscuri muncitorii care lucrează la demolări. Deşeurile periculoase precum azbestul, plumbul şi PCB sunt prezente în cantităţi mai importante în clădirile care sunt demolate. Stocarea deşeurilor periculoase din construcţii şi demolări se realizează în general în containere de metal de mare capacitate. În cazul în care pe amplasamentul şantierului există o platformă betonată ce poate fi utilizată (grad de înclinare redus, acces facil), se recomandă utilizarea acesteia pentru amplasarea containerelor. Containerele utilizate trebuie să asigure un grad ridicat de impermeabilizare astfel încât să nu permită scurgerea de lichide din recipienţi în timpul manipulării (stocării) şi al transportului. Este obligatorie utilizarea de containere care să poată fi închise şi securizate.

28

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Stocarea deşeurilor periculoase se realizează separat, pe categorii, în funcţie de caracteristicile acestora şi de posibilităţile de identificare existente (personal cu experienţă şi cunoştinţe în această problematică).

Principalele posibile riscuri privind securitatea lucrătorilor implicaţi în activităţile de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase si periculoase din construcţii şi demolări sunt generate de:

zgomotul şi vibraţiile generate de către utilaje/echipamente/scule automate în cursul operaţiilor de demontare tâmplării şi de manipulare a deşeurilor;

pulberile generate în cursul activităţilor de demontare a tâmplăriilor vechi şi de manipulare a deşeurilor;

lucrul la înălţime;

manipularea maselor (posibila manipulare manuală a unor deşeuri de dimensiuni mari ce sunt stocate);

expunerea la azbest si compuşi bifenili policloruraţi şi similari ai acestora, adica plastifianţi (materiale de umplere a îmbinărilor de beton, elemente din cauciuc utilizate pentru etanşarea tâmplăriei).

3.6.1. Azbestul Puţine materiale sunt la fel de răspândite ca azbestul şi la fel de de periculoase pentru sănătatea umană. Caracteristicile azbestului au dus la utilizarea sa vastă în construcţii. Utilizarea cea mai frecventa a fost în amestec cu ciment şi/sau bitum, cu care se puteau realiza multe produse, printre care:

plăci plane sau ondulate;

tuburi;

ţigle;

hornuri;

rezervoare/boilere;

tencuială;

materiale de impermeabilizare.

Periculozitatea materialelor cu conţinut de azbest depinde de eventualitatea dispersării în aer a fibrelor care pot fi inhalate. Criteriul cel mai important de evaluat în

acest sens este friabilitatea. Materialele friabile pot elibera spontan fibre din cauza coeziunii interne limitate (mai ales dacă sunt supuse unor factori de deteriorare precum vibraţii, curenţi de aer, infiltraţii de apă) şi pot fi uşor deteriorate în timpul intervenţiilor de întreţinere.

3.7. Măsuri de prevenire a poluării

Directiva Cadru 2008/98/CE privind deşeurile are ca obiectiv principal reducerea la minimum a efectelor negative ale generării şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului. Obiectivele majore privind gestionarea deşeurilor sunt:

minimizarea efectelor negative ale producerii şi gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului;

reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii lor;

favorizarea punerii în practică a ierarhiei deşeurilor.

29

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Ierarhia deşeurilor aşa cum este prezentată în cadrul Directivei Cadru 2008/98/CE privind deşeurile, se aplică în cadrul legislaţiei şi a politicilor în materie de prevenire a gestionării deşeurilor, în următoarea ordine descrescătoare a priorităţilor:

prevenirea apariţiei deşeurilor

pregătirea pentru reutilizare

reciclarea deşeurilor

alte operaţiuni de valorificare; ex.: valorificarea energetică

eliminarea deşeurilor

Întreprinderile trebuie să se conformeze legislaţiei privind evitarea, reciclarea şi reutilizarea deşeurilor.

3.8. Proprietăti, caracteristici, functii si utilizări ale diferitelor materiale în clădiri si constructii

In constructii sunt folosite materialele naturale sau artificiale. Drept materie primă pentru fabricarea materialelor de constructie servesc materialele de provenientă:

Minerală (calcar, pietris, nisip, gips, granit, marmura etc.)

Vegetală (lemn, deseuri, agricole etc.), unele

Produse metalice, chimice, petroliere (bitum, polimeri, gudroane etc.)

Materialele de constructie se produc în întreprinderile industriei materialelor de constructie. Materia lor primă se extrage din zacaminte nemetalifere carbonatice, argiloase, nisipoase, de gresie, de roci eruptive si metamorfice.

După destinatie, materialele de constructie se împart în:

materiale de zidărie;

lianti;

agregate;

materiale hidroizolante;

materiale termoizolante;

materiale fonoizolante;

materiale de finisare.

a. Materialele de zidărie pot fi:

- naturale – obtinute din roci dure sau semidure, poroase sau compacte (piatră brută, blocuri de piatră si calcar, granit, gresie etc.);

- artificiale (caramida, olane etc.).

La finisarea clădirilor si edificiilor monumentale se folosesc plăci naturale cu factură pilită, slefuită, lustruită-netedă, mată-catifelată, netedă cu luciu de oglindă etc. cum sunt: plăci subtiri de granit (25-30mm grosime) si de marmură (10 mm grosime) pentru placarea peretilor. Drept materiale de constructie se folosesc pe larg elementele prefabricate din beton armat.

b. Lianti sunt: varul, cimentul, ipsosul, sticla lichida, argila, bitumurile, gudroanele, răsinile etc.

30

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Varul de constructie se foloseste ca liant de bază pentru mortare de tencuială sau ca adaos plastifiant la mortarele de ciment.

Ipsosul de constructie este unul dintre cei mai răspânditi lianti aerieni.

Cimentul se foloseste în cele mai diverse domenii ale constructiilor. Se deosebesc:

- ciment portland;

- ciment portland de zgură;

- ciment portland cu puzolană;

- cimenturi aluminoase;

- expansive;

- fără trasare;

- de zgură sulfatică.

Bitumul se întrebuintează la constructiile hidrotehnice, la executarea izolatiei hidrofuge, învelitorilor etc.

Gudroanele se folosesc la fabricarea materialelor izolante, plăcilor pentru pardoseli, masticurilor fierbinti si reci.

c. Agregatele pot fi naturale si artificiale. Din cele naturale fac parte calcarul, nisipul, piatra Ponce, pietrisul, tuful, azbestul etc. Agregatele se folosesc ca materiale de zidărie, ca adaos activ la lianti, ca agregat pentru mortare usoare, ca material de lustruire etc. Agregatele artificiale sunt zguri si roci arse (deseuri industriale).

d. Materialele hidroizolante se folosesc la acoperirea surafetelor contra actiunii apei si vaporilor. Se deosebesc materiale în rulouri, masticuri de bitum si de gudron. Materialele în rulouri se împart în materiale cu bază (carton, hartie, panza de sticla îmbibate cu lianti organici – bitum, gudron) si fără bază, obtinute din amestecuri de lianti cu umpluturi. Materialele hidroizolante protectoare sunt ruberoidul, cartonul asfaltat etc.

e. Materialele termoizolante se întrebuințează pentru protectia constructiilor contra încălzirii sau pierderilor de caldura. Se deosebesc materiale termoizolante dure (betonuri celulare, perlită, sticlă spongioasă, diatomite etc.) si flexibile (vată minerală, pâslă, carton gofrat etc.).

f. Materialele fonoizolante servesc pentru izolarea acustică. În acest scop se folosesc vata minerală, plăcile fibrolemnoase si panourile prefabricate cu învelis perforat.

g. Materialele de finisare sunt mortarele, lacurile si vopselele, plăcile si foile de căptuseală etc.

h. Metale (otel, fonta, aluminiu) se folosesc pentru constructiile portante (poduri, clădiri industriale) si ca armătură.

31

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

4. ASIGURAREA CALITĂTII LUCRĂRILOR EXECUTATE

4.1. Cerinţe tehnice ale lucrărilor de confecţionare vitraje izolante si tamplarie termoizolanta

Aspectul Vitrajelor izolante Este considerată defect de aspect orice asimetrie la nivelul aspectului geamului care ar putea jena un observator care priveşte, prin geam, mediul exterior. Condiţii de examinare

1. Observatorul se află:

în încăpere;

la o distanţă de 1,50 metri faţă de geam.

• la o distanţă de 1,50 metri faţă de geam. 2. Priveşte • către exterior; •

2. Priveşte

către exterior;

perpendicular pe geam;

30 de secunde fiecare geam.

3. Luminozitatea:

În absenţa razelor soarelui care să cadă direct pe geam.

4. Se consideră ca fiind defect, în funcţie de condiţiile de examinare:

Asimetria punctuală (tip bulă) care depăşeşte 1 mm;

Asimetria liniară (tip zgârietură) care depăşeşte 8 mm

4.1.1. Criterii de acceptare a defectelor la geamurile izolante

Dimensiunea

Defecte

maxime

Asimetrie

Asimetrie liniară 1) (tip zgârietură)

geamului

admise

punctuală

(tip

bulă)

 

Toate dimensiunile

 

0

> 2 mm

> 12 mm

S

≤ 0,80 m 2

 

4

   

0,80 m 2 < S ≤ 1,80

 

6

1 – 2 mm

8 – 12 mm

m

2

S

≥ 1,80 m 2

6 + 3/m2

   

1) Defectul liniar cu o grosime de peste 1 mm este considerat defect punctual.

În cazul geamurilor cu şprosuri integrate, condiţiile de observare sunt aceleaşi ca şi în cazul părţii vizibile a geamului.

32

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Îmbunătăţirea performanţelor geamurilor necesită utilizarea geamurilor cu depunere. Acestea pot genera modificări în privinţa redării culorilor. Această variaţie de nuanţă nu constituie un defect. Metoda de fabricaţie a sticlei cu depunere nu permite evitarea uşoarelor variaţii de nuanţă de la o producţie la alta. Este posibilă apariţia unei diferenţe de nuanţă între un geam şi geamurile alăturate. Această variaţie de aspect nu constituie un defect. Efectele optice - efectele colorate care nu sunt permanente se datorează unor fenomente optice de descompunere a luminii prin geam, ca un curcubeu şi nu sunt considerate asimetrii. Ele sunt inerente componentelor utilizate şi nu denaturează calităţile geamurilor izolante.

4.2.

Tipuri de materiale utilizate

Materialele de etanşare: spuma poliuretanica, silicon, banda aluminium-butyl, banda precomprimata

Materialele de fixare: pene de montaj, cale geam, dibluri si suruburi de montaj, bride de montaj, ancore, solbanc

Materiale de placare a cordonului de etansare

4.3.

Metode de control al calitătii la locul de montaj al tamplariei

Vizual

Controlul conformitatii produsului cu comanda, conform fisei de produs - Numărul de bucăţi, tipul deschiderii, forma ferestrelor, dotarea cu accesorii;

- Controlul sudurilor si a imbinarilor mecanice:

a. verificarea zonelor de contact si a suprafetelor debavurate;

b. verificarea surplusului de sudură la colţurile interioare.

- Controlul garniturilor de etanşare:

a. tipul garniturilor utilizate;

b. fixarea corectă în canal (în special îmbinările la unghiuri şi la

capete);

Masurare cu ruleta Controlul dimensional al ferestrei, conform fisei de produs: dimensiuni rame si cercevele, glafuri, rulouri etc.

Cu echerul sau masurare diagonale Controlul unghiurilor drepte: abaterea de la unghiul de 90 0 .

Vizual si cu ruleta

Controlul existenţei şi poziţionarii orificiilor de drenaj si evacuare a apei:

a. existenta orificiilor;

b. pozitia orificiilor.

Vizual, masurare cu ruleta si prin manevrare Controlul feroneriei:

a. amplasare balamale;

b. existenţa capacelor de acoperire pentru balamale;

c. amplasarea minerului sau a broastei.

Vizual si prin manevrare

33

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

- Control estetic si functional;

- Deformare, zgârieturi;

- Inchidere circuit cinematic feronerie si broasca.

4.4.

Indicatori

de

calitate

pentru

materiale/componente

ale

sistemelor

de

tamplarie

“Calitatea reprezintă ansamblul caracteristicilor unei entitaţi materiale sau nemateriale care-i conferă aptitudinea de a satisface necesitaţile exprimate”. Privită ca un concept, noţiunea de calitate include două aspecte:

un aspect de tip caracteristică tehnică, conformitatea cu specificaţii prevăzute în documente;

un aspect de tip valoric, o valoare a produsului, acea capacitate de a fi conform necesităţilor şi a satisface anumite necesităţi.

Calitatea entităţii finite căreia i se atribuie un calificativ calitativ este rezultatul unei însumări de calităţi: o calitate a proiectării, una datorată fabricaţiei, o calitate a montajului realizat etc. Caracteristicile pot şi trebuie să sufere modificări în timp, adaptându-se necesităţilor în schimbare. Caracteristicile îmbracă un număr tot mai larg de aspecte, depăşind domeniul fabricaţiei, din calitatea produsului făcând parte în egală măsură uşurinţa de întreţinere, disponibilitatea, fiabilitatea, precum şi aspecte economice sau/şi ecologice.

Evaluarea calităţii depinde de analiza calităţii, ambele trebuind a fi conectate la toate componentele calităţii: control, specificaţii, îmbunătăţiri. Evaluarea poate fi pusă în practică prin cunoaşterea caracteristicilor de calitate cărora li se ataşează un sistem de indici, indicatori şi coeficienţi. Nivelului de calitate i se atribuie fie:

valoare numerică care să indice conformitatea / neconformitatea;

un calificativ – acceptabil, excepţional, scăzut;

un indice, indicator, coeficient.

Noţiunea de control al calităţii este cel mai frecvent asociată însă cu sensul mult mai restrans de inspecţie. În acest fel, controlul se rezumă la activitatea de măsurare, verificare, comparare, încercare a uneia sau a mai multor caracteristici ale unei entităţi şi compararea lor cu valorile incluse în specificaţii.

Indicatorii calităţii sunt expresii numerice ale laturii cantitative a produsului/serviciului analizat, exprimând nivelul, structura şi dinamica acestora.

Indicatori ai nivelului calităţii produselor:

grad relativ de perfecţiune;

indicatori analitici simpli, parţiali;

ponderea producţiei fără defecte;

indicatori economici – cost, produse noi etc.

34

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Non-calitatea este subîmpărţită în categorii:

neconformităţile – nesatisfacerea unor specificaţii;

defectele – nesatisfacerea unei condiţii de utilizare prevăzute;

defectările – încetarea capacităţii unui produs de a îndeplini funcţiile cerute; defectările pot să apară datorită execuţiei (fabricaţiei) necorespunzătoare sau datorită utilizării defectuoase.

4.5.

Tipuri de deficiente întâlnite in derularea lucrărilor

Tipuri de deficienţe întâlnite in derularea lucrărilor de montaj:

documentaţie incomplete;

schiţe incomplete;

măsurători greşite;

încadrări eronate în articole de deviz;

calcule incorecte;

înregistrări neconforme cu realitatea;

lipsa planeităţii suprafeţelor suport;

montaj necorespunzator al tamplariei;

tablou de tamplarie gresit, neconform cu schita de executie;

dimensiuni executie vitraj izolant;

lipsa accesoriilor din comanda: maner, glaf, plasa tantari etc.;

protecţii neconforme ale jonctiunii de montaj tamplarie perete adiacent ;

întreruperi în etanşarea izolaţiilor.

4.6.

Verificarea defectelor si punerea în aplicare a actiunilor corective

Modalităţi de remediere:

completarea documentaţiei;

refacerea măsurătorilor şi a calculelor;

reîncadrarea corectă în articole de deviz a cantităţilor de lucrări sau a operaţiilor, redesenarea schiţelor etc.;

înlocuirea accesoriilor defecte/distruse/compromise;

executia tabloului de tamplarie, conform contract si schitei de executie ;

completarea sau reetansarea jonctiunii de montaj.

Cauza producerii deficienţelor:

diverse disfuncţionalităţi în activitate;

erori umane;

cunoaşterea insuficientă a programelor specializate de întocmire a devizelor;

lucrul sub presiunea timpului.

4.7. Principii de îmbunătătire a calitătii care trebuie să fie monitorizate în activitătile de montaj

Îmbunătăţirea calităţii reprezintă un ansamblu de măsuri care au drept obiectiv reducerea variabilităţii unui proces cu scopul reducerii la minimum a produselor neconforme.

35

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Principiile managementului calitatii totale sunt:

cerintele clientilor;

managementul prin fapte;

managementul bazat pe angajati;

îmbunatatirea continua a calitatii.

Asigurarea calităţii având ca obiectiv fundamental satisfacerea necesităţilor clientului, la care participă în mod conştient întregul personal al întreprinderii şi la care sunt antrenaţi furnizorii, subcontractanţii, clienţii, în spiritul îmbunătăţirii continue, reprezintă noul concept de calitate, numit principiul calităţii totale.

Conceptul “calitate totală” are la bază următoarele principii:

implicarea tuturor compartimentelor întreprinderii în realizarea şi ameliorarea calităţii;

în cadrul fiecărui compartiment toţi salariaţii au atribuţii precise privind calitatea;

problema calităţii este în primul rând o problemă de evitare a non-calităţii (imperfecţiuni, neconformităţi, defecte etc.) dar totodată de creştere a nivelului calitativ al produselor sau serviciilor;

toate etapele traiectoriei produsului sunt luate în considerare în vederea asigurării calităţii.

4.8.

Echipamente utilizate de montatorul de tâmplărie

Mijloace de muncă

Autoturism de serviciu (modele diferite);

Dispozitive manuale acţionate electric (bormaşina);

Trusa de scule, unelte manuale.

Echipamente:

Echipamente de lucru: Echipamentul individual de lucru si Echipamentul individual de protectie (EIP)

Echipamente de muncă: (unelte manuale, unelte manuale acţionate electric, scule, dispozitive de măsurare, scări, chingi fixare, stative etc.);

Echipamente de muncă puse la dispoziţie pentru lucrări temporare la înălţime, scări si utilizarea schelelor

Echipamente de muncă puse la dispoziţie pentru ridicat si transportat

Materialelor necesare securizării şi semnalizării zonei de risc specific stabilită pentru zonele de montaj (care sunt expuse traficului pietonal şi/sau stradal).

36

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

5. INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR DE LUCRU

5.1.

Tipuri de instrumente si echipamente de mână si electrice de lucru

Instrumente de mǎsurare: ruleta, vinclu, nivela optica, nivela cu laser, echer, compas, fir cu plumb, furtun de nivel, dreptar cu bula, poloboc, rulete sau dispozitive de masurare electronica, aparate pentru verificarea geamului Low- E, aparat pentru verificarea umiditatii.

Scule manuale: diverse tipuri de chei, surubelnite, patent, cleste, ciocan, capete bit pentu surubelnita, lopatica de plastic pentru montant geam, ventuze pentru transportul geamului, dalti pentru lemn cu diferite latimi, chei tubulare, chei imbus, pistol pentru spuma, chingi, pistol pentru silicon.

Scule electrice: flex, rotopercutor, picamer, masina de gaurit, surubelnita electrica, polizor unghiular pentru demolari la santier, bormasina electrica cu mandrina, polizor, fierastrau pendular pentru debitarea panelului.

5.2.

Cerinte si proceduri privind întretinerea echipamentelor

Pentru echipamentele de muncă utilizate în sectorul constructii trebuie să se garanteze îndeplinirea, încă din faza de proiectare si fabricatie, a cerintelor esentiale de securitate si sănătate prevăzute de legislatia europeană si natională. Echipamentele, inclusiv uneltele de mână, cu sau fără motor, trebuie să fie:

bine proiectate şi construite, ţinându-se seama, în măsura în care este posibil, de principiile ergonomice;

menţinute în stare bună de funcţionare;

folosite exclusiv pentru lucrările pentru care au fost proiectate;

manevrate de către lucrători având pregătirea corespunzătoare.

Pentru prevenirea accidentelor de muncă provocate de curentul electric, echipamentele de muncă trebuie verificate la recepţie, înainte de darea în funcţiune şi apoi periodic în exploatare, precum şi după fiecare reparaţie sau modificare. Serviciul/departamentul/secţia întreţinere sau firmele specializate trebuie să întocmească lista verificărilor periodice pentru fiecare echipament de muncă electric şi respectiv să execute aceste verificări. Este strict interzisă punerea sub tensiune a echipamentului de muncă care nu a corespuns la una din verificări.

Echipamentele electrice utilizate pe şantierele temporare sau mobile trebuie să fie montate, întreţinute şi exploatate astfel încât să se asigure protecţia împotriva pericolelor de incendiu sau explozie, iar lucrătorii să fie protejaţi corespunzător contra riscurilor de electrocutare.

Toate echipamentele de muncă electrice trebuie alimentate direct dintr-un tablou electric de distribuţie, printr-un circuit electric individual, prin instalaţie electrică fixă şi circuit separat. Pot face excepţie echipamentele de muncă care îşi schimbă frecvent amplasamentul şi care se admite să fie alimentate prin prize şi cordoane speciale pentru instalaţii electrice mobile, în execuţie medie sau grea sau conducte electrice armate, după caz. La exploatarea echipamentelor electrice trebuie sa existe urmatoarele documente:

37

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

instructiuni de exploatare;

instructiuni de protectie impotriva pericolului de electrocutare;

instructiuni de interventie si acordare a primului ajutor in caz de electrocutare;

programul de verificari periodice ale echipamentelor electrice impotriva pericolului de electrocutare. Verificarea mijloacelor si a echipamentelor electrice de protectie inainte de utilizare, de punerea in functiune, dupa reparatii sau modificari, si apoi periodic (in exploatare) trebuie sa se faca in conformitate cu prevederile normelor specifice. Pentru operatiile de intretinere si reparare a echipamentelor electrice, in instructiunile de securitate a muncii trebuie prevazute masuri privind esalonarea corecta a lucrarilor si organizarea locului de munca, astfel incat sa se evite accidentele. Receptionarea si punerea in functiune a unui echipament electric trebuie facut numai dupa ce s-a constatat ca s-au respectat normele de protectia muncii.

Uneltele manuale vor fi verificate la inceputul fiecarui schimb. Este interzisa utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezinta intr-o stare tehnica corespunzatoare. Folosirea uneltelor de percutie deformate, inflorite, stirbite sau improvizate este interzisa. Este interzisa folosirea echipamentelor electrice improvizate sau necorespunzatoare. Este interzis ca in exploatarea, intretinerea si repunerea in functiune a unui echipament electric, sa se aduca modificari fata de proiect.

5.3. Principii de depozitare si manipulare a instrumentelor si echipamentelor de mână si electrice

Instrumentele si echipamentele de mână si electrice de lucru vor fi depozitate în locuri ferite de umezeală, de agenţi corozivi şi de praf, în mod special mijloacele de măsură se păstrează în cutii de lemn şi se şterg cu o cârpă curată înainte de a fi introduse în cutii.

La executarea lucrarilor la inaltime, uneltele manuale vor fi pastrate in genti rezistente si vor fi fixate corespunzator, pentru a fi asigurate impotriva caderii.

In timpul transportului, partile periculoase ale uneltelor manuale, ca taisuri, varfuri etc., vor fi acoperite cu teci sau aparatori adecvate.

5.4. Scopul întretinerii echipamentelor de lucru si consecintele utilizării unui echipament neconform

5.4.1. Mentenanţa În conformitate cu SR EN 13306, mentenanţa se referă la „combinaţia tuturor acţiunilor tehnice, administrative şi manageriale pe durata ciclului de viaţă al unui echipament având rolul de a-l menţine sau de a-l repune într-o stare în care poate executa funcţia dorită”.

Mentenanţa este un termen generic pentru o varietate de operaţiuni din sectoare extrem de diferite şi din toate tipurile de medii de lucru. Activităţile de mentenanţă includ:

Inspecţie;

Încercare;

Măsurare;

38

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Înlocuire;

Reglare;

Reparare;

Întreţinere;

Detectarea defecţiunilor;

Inlocuirea componentelor;

Service;

Lubrifiere, curăţare.

Mentenanţa periodică este esenţială pentru menţinerea siguranţei şi fiabilităţii echipamentelor, utilajelor şi mediului de lucru, pentru asigurarea continuitatii productivităţii, pentru fabricarea produselor de calitate superioară şi menţinerea competitivitatii companiei. Aceasta are, de asemenea, un impact asupra securităţii şi sănătăţii în muncă. Lipsa mentenanţei sau o mentenanţă inadecvată poate da naştere unor situaţii periculoase, accidente şi probleme de sănătate.

Consecintele utilizării unui echipament neconform duc la producerea de accidente

din cauza instalaţiilor electrice defectuoase (cabluri, fişe, echipamente) - şocuri şi arsuri, incendii, aprinderea în medii potenţial inflamabile sau explosive;

cauza uneltelor de percutie deformate, inflorite, stirbite sau improvizate;

deoarece echipamentele de ridicare nu sunt inspectate şi nu sunt întreţinute cu regularitate - lanţurile de ridicare sunt murdare/corodate şi cedează, provocând căderea încărcăturilor grele.

39

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

6. ASIGURAREA MATERIALELOR PENTRU LUCRĂRILE DE CONSTRUCTII

6.1. Cerinte privind modul de organizare a activitatii montatorului de sisteme tamplarie termoizolanta

Locul de muncă trebuie să fie organizat astfel încît:

- să se asigure condiţiile de protecţie şi igienă a muncii;

- să se evite poziţiile forţate şi nefireşti ale corpului montatorului şi să se asigure posibilitatea schimbării poziţiei corpului în timpul lucrului prin amenajarea locului de muncă, prin folosirea echipamentelor tehnice corespunzătoare, prin optimizarea fluxului tehnologic.

Locul de muncă solicită un efort fizic si neuropsihic sporit si în care există factori nocivi de natură fizică, chimică sau biologică: se vor prevedea măsuri de asigurare a unui ritm şi regim de muncă care ar preveni vătămarea sănătăţii montatorilor.

Montatorii prestează munca într-un microclimat cald (peste 30 grade C) sau în unul rece (sub 5 grade C): vor beneficia de pauze pentru refacerea capacităţii de termoreglare a organismului, ale căror durată şi frecvenţă se stabilesc în funcţie de intensitatea efortului şi de valorile componentelor microclimatului. În acest scop se vor asigura spaţii fixe sau mobile cu microclimat corespunzător.

La angajarea femeilor ca montatori se va ţine seama de particularităţile morfofuncţionale şi stările fiziologice specifice lor.

Montatorul isi desfasoara activitatea in echipa. Astfel, in unele echipe de succes există 4 factori centrali:

obiectivele echipei trebuie să fie clar înţelese şi asumate de toţi membrii echipei;

procedurile de luare a deciziilor şi planificarea activităţii trebuie să implice echipa în întregul ei;

toţi membrii echipei trebuie să fie clarificaţi în ceea ce priveşte procesul (ce trebuie făcut, de către cine, când, cu ce resurse);

echipa trebuie să-şi revadă şi analizeze periodic munca, ca parte a dezvoltării procesului.

Selecţia membrilor unei echipe se va face ţinând seama de:

obţinerea unei diversităţi corespunzătoare de competenţe tehnice în domeniu;

compatibilitatea personalităţilor membrilor;

acordul lor în ceea ce priveşte stilul de muncă;

natura sarcinilor care trebuie rezolvate;

cunoştinţele şi abilităţile necesare.

Experienţa demonstrează că numărul optim de membri ai unei echipe este între 3 şi 10, cele mai eficiente fiind echipele compuse din 5-7 membri.

Conduita montatorului de tâmplărie Lucrările de montaj trebuie să fie executate cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă, într-un interval de timp limitat, fără zgomot şi în condiţii de curăţenie.

40

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Comunicarea cu clientul căruia i se va realiza lucrarea de montaj ţine cont de conduita membrilor echipei de montaj care vor pune în operă montarea tâmplăriilor. Principii de conduită:

punctualitatea;

aspectul curat al echipamentelor de lucru;

aplicarea unui stil de comunicare cu caracter profesional;

afişarea manierei ordonate de lucru;

respectarea sferei private a clientului;

informarea asupra locului de parcare;

stabilirea persoanei de contact din partea beneficiarului;

realizarea etapei de recepţie a produsului încorporat, respectiv a tâmplăriei;

obţinerea confirmării clientului.

6.2.

Documentatia tehnica

6.2.1.

Notiuni generale

Desenul de ansamblu este reprezentarea grafică a unui complex de elemente (piese) legate organic si functional. Ele alcătuiesc un dispozitiv, o instalatie sau o masină.

Un grup de piese legate funcţional între ele, care fac parte dintr-un ansamblu mai complex, sunt reprezentate printr-un desen de subansamblu. Din desenul de ansamblu trebuie să rezulte următoarele informaţii:

forma şi poziţia elementelor componente (piese, subansambluri);

modul de funcţionare;

modul de asamblare (montare);

dimensiunile de montare şi funcţionare;

modul de legare cu ansamblurile învecinate.

La întocmirea documentaţiei pentru un ansamblu existent (desen de releveu), se parcurg, succesiv, următoarele etape:

întocmirea schiţelor pentru elementele componente;

întocmirea desenelor la scară pentru elementele componente;

executarea schiţei pentru ansamblu;

executarea desenului la scară pentru ansamblu.

6.2.2. Reguli de cotare

În desenele de ansamblu, de regulă, se trasează următoarele categorii de cote:

cote de gabarit, care dau informaţii despre mărimea ansamblului (lungime, lăţime, înălţime); în general, sunt aproximative;

cote de legătură, care se referă la elementele prin care ansamblul respectiv se conectează la piesele sau la ansamblurile învecinate;

cote funcţionale, care se referă la anumite dimensiuni importante dintr-un ansamblu

cote de montaj, care sunt necesare în faza de montaj;

alte cote, care sunt necesare pentru operaţiile de asamblare şi montare şi care nu rezultă din desenele de execuţie ale pieselor componente.

6.2.3. Documentatia tehnica pentru lucrari de montaj tamplarie

Desenul de ansamblu este întocmit de către arhitect sau constructor şi cuprinde tabloul de tâmplărie cu toate detaliile solicitate de beneficiar, respectiv configuraţii constructive, tipuri de deschidere, culori, accesorii.

41

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Există două tipuri de desen de ansamblu:

desen de ansamblu al tabloului de tâmplărie (ansamblul general în cadrul construcţiei);

desen de ansamblu al fiecărui element component al tabloului de tâmplărie.

Desenul de execuţie este întocmit de tehnolog/inginerul de producţie pe baza tabloului de tâmplărie şi a fişei de măsurători efectuate de montatori. Acesta cuprinde:

descrierea configuraţiei constructive pentru modelul ales de beneficiar;

dimensiunile de execuţie şi dacă este cazul, cuplajele necesare efectuării montajului tâmplăriei;

culoare, tipul profilului, armături, garnituri, tipul feroneriei, pachetul de geam, descriere accesorii.

6.2.4. Simboluri utilizate pentru descrierea elementelor de tamplarie Se figureaza prin “linia continua” de pe cercevea faptul ca aceasta se deschide catre observator. “Linia intrerupta” arata ca dimpotriva, cerceveaua se misca departandu-se de observator.

Vedere din interior cu deschidere interioara

de observator. Vedere din interior cu deschidere interioara Vitraj fix în Fereastra Fereastra Fereastra
de observator. Vedere din interior cu deschidere interioara Vitraj fix în Fereastra Fereastra Fereastra
de observator. Vedere din interior cu deschidere interioara Vitraj fix în Fereastra Fereastra Fereastra
de observator. Vedere din interior cu deschidere interioara Vitraj fix în Fereastra Fereastra Fereastra
de observator. Vedere din interior cu deschidere interioara Vitraj fix în Fereastra Fereastra Fereastra

Vitraj fix în

Fereastra

Fereastra

Fereastra

stulp

Fereastra

cu

rama

cu

simplă

cu

dublă

oscilanta/oscilo-

deschidere

deschidere

deschidere

basculanta

oscilo-glisanta

(deschidere

sau oscilo-

 

batanta)

batantă

(deschidere sau oscilo-   batanta) batantă Usa cu deschidere interioară Conventii: Usa exterioară cu

Usa cu deschidere interioară

Conventii:

batantă Usa cu deschidere interioară Conventii: Usa exterioară cu deschidere Usa cu deschidere atât

Usa

exterioară

cu

deschidere

interioară Conventii: Usa exterioară cu deschidere Usa cu deschidere atât interioară, cât şi exterioară

Usa cu deschidere atât interioară, cât şi exterioară (uşile tip “Saloon”)

Fereastra/usa este batanta stanga daca privita dinspre partea in care se deschide are balamalele pe partea stanga;

42

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

Fereastra/usa este batanta dreapta daca privita dinspre partea in care se deschide are balamalele pe partea dreapta;

La structurile in doua canaturi deschiderea stanga / dreapta se refera la canatul care se deschide primul, pe care este amplasat manerul.

6.3. Tipuri de sisteme de profiluri utilizate pentru tamplaria termoizolata si caracteristicile acestora

Tamplaria termoizolanta este un element indispensabil constructiilor moderne. Plecand de la necesitatea de a izola termic incintele carora le sunt destinate, s-au dezvoltat sisteme de tamplarie complexe folosind ca materie prima diverse profile realizate in special din materiale ecologice. Principalele tipuri de materiale utilizate pentru tamplaria termoizolata sunt:

- Aluminiul cu/fara rupere de punte termică;

- PVC

- Lemnul, stratificat sau masiv

- Otelul cu/fara rupere de punte termică

- Structuri mixte: aluminiu-PVC, aluminiu-lemn.

- Fibră de sticlă

Deosebit de importante pentru definirea calităţii unui sistem de tâmplărie sunt caracteristicile acestora.

Principalele functii care trebuiesc asigurate de catre o ferestra sunt urmatoarele:

- confortul termic;

- confortul fonic;

- siguranta in exploatare;

- ventilatia;

- design-ul;

- transmisia luminii.

6.3.1. Tamplaria din aluminiu Este primul sistem de tamplarie pentru care s-a utilizat geamul termoizolant (termopan-denumit astfel dupa numele primei companii care l-a fabricat). Dintre avantajele utilizarii sistemelor de tamplarie din aluminiu se poate enumera:

- durata de viata ridicata; practic profilele din aluminiu sunt garantate „pe viata‟ singurul element care trebuie luat in calcul in acest caz este calitatea acoperirii acestora;

- rezistenta mecanica ridicata, utilizand profile din aluminiu se pot realiza structuri portante de mari dimensiuni fara a implica si alte tipuri de materiale;

- foarte buna izolare termica si atenuare fonica, realizata in special cu ajutorul altor materiale ca poliamida, PVC etc. ;

- foate buna rezistenta la actiunea factorilor externi (impact, factori de mediu,etc.);

- posibilitatea de a realiza structuri complexe, avand in vedere si usurinta de prelucrare a aluminiului;

- posibilitatea realizarii tamplariei intr-o gama larga de culori, profilele din aluminiu pot fi folosite natur-nevopsite (caz in care oxidarea in timp poate duce la neuniformitati ale aspectului), vopsite in camp electrostatic (intr-o gama foarte larga de culori) sau anodizate-eloxate (cateva nuante specifice procesului de anodizare);

43

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

- posibilitatea de a realiza culoare diferita la exterior fata de interior pentru aceeasi tamplarie (bicolor – culoarea compenentei exterioare a profilelor din aluminiu separata prin material termoizolator-poliamida de profilul interior care poate avea o alta culoare);

- aluminiul este complet reciclabil si ignifug;

- intretinere usoara.

Tâmplăria de aluminiu cu rupere de punte termică pentru ferestre oferă calităţi termoizolante şi o greutate proprie redusă. În plus, rezistenţa superioară la acţiuni mecanice permite utilizarea unor profile de secţiuni mai reduse, crescând astfel aria suprafeţei vitrate şi randamentul iluminatului natural. Rezistenţa mare la acţiunea factorilor de mediu şi timp conferă profilelor din aluminiu o durată de viaţă mare, respectiv menţinerea calităţilor iniţiale o perioadă îndelungată.

6.3.2. Tamplaria din PVC-U

Este foate des intalnita datorita urmatoarelor avantaje:

- pret de cost scazut;

- excelenta izolare termica si fonica; realizata in special prin forma sectiunii profilelor: dimensiuni de gabarit, numarul de camere, grosimea peretilor etc.;

- posibilitatea de a realiza o gama larga de tipuri de ferestre;

- PVC-ul este un material reciclabil;

- posibilitatea de a realiza structuri portante in combinatie cu alte materiale (otel, aluminiu). Datorita modulului de elasticitate foarte redus aceste profile necesita armaturi din otel.

Pentru PVC este obligatorie stabilizarea cu materiale speciale pentru :

- mentinerea proprietatilor la temparaturi ridicate (se extrudeaza la 180-200 0 C si se sudeaza la 250 0 C);

- cresterea rezistentei la actiunea luminii solare;

- cresterea rezistentei la actiunea factorilor meteo (temperatura, umiditate,etc).

Stabilizatori utilizati, in ordine:

- Bariu/Cadmiu;

- Plumb;

- Plumb/Bariu/Cadmiu;

- Calciu/Zinc.

Principalele motive pentru renuntarea la stabilizatorii pe baza de plumb au fost ecologice si referitoare la sanatatea oamenilor. Concentratia totala de stabilizatori este de 5,3% din care Pb 2,2%. => pe 1 m de toc+foaie (320 g) avem ~70 g Pb => pe o fereastra 1000x1000 avem ~300 g Pb In urma testelor efectuate referitoare la stabilitatea la culoare, rezistenta la rupere la lovirea cu un ciocan, rezistenta colturilor s-a constatat ca nu exista diferente semnificative intre profilele stabilizate cu Pb si cele stabilizate cu Ca/Zn.

6.3.3. Tamplarie din lemn stratificat

Este inca utilizata pe scara larga dar mai ales prezenta la constructiile vechi. Lemnul

stratificat este un material mai sigur din punctul de vedere al pastrarii caracteristicilor geometrice in timp decat lemnul masiv. Dintre avantajele tamplariei din lemn se pot enumera:

- design clasic si placut;

44

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

- incadrarea perfecta in mediul natural;

- posibilitati de realizare a geometriilor complexe; plecand de la gama larga de metode de prelucrare;

- etansare termica si atenuare fonica foarte buna; atunci cand se folosesc elemente aditionale: garnituri EPDM sau PVC;

- gama larga de culori si esente;

- produs ecologic.

Elementele de lemn stratificat folosite în procesul de producţie al ferestrelor şi uşilor cu vitraj izolant au în componenţa lor în general 3 straturi de material lemnos, lipite cu adeziv pe bază de apă, rezistent la umiditate. Aceste straturi, lucrând independent, anulează tensiunile interne din cadrul lemnului, asigurând stabilitatea profilului de tâmplărie. Deasemenea, prin modul de dispunere a fibrelor în straturile componente, scade substanţial sensibilitatea la umiditate a lemnului. Menţinerea caracteristicilor iniţiale, pe o durată teoretic nelimitată, se obţine prin recondiţionare anuală prin ceruire.

6.3.4. Tamplaria din otel

Este intalnita tot mai putin in aplicatiile rezidentiale dar este inca folosita in alte

domenii (industrial, comercial) datorita urmatoarelor avantaje:

- portanta excelenta a structurilor si rezistenta foarte buna la impact; datorata proprietatilor mecanice ale aliajelor utilizate;

- posibilitatea de a realiza structuri complexe, datorita si posibilitatiilor de imbinare multiple;

- atenuare fonica si termica foarte buna, atunci cand se folosec elemente aditionale: garnituri, poliamide etc.;

- posibilitate de vopsire intr-o gama larga de culori;

- otelul este complet reciclabil;

- comportare excelenta la foc, datorata in special temperaturilor ridicate la care apar modificari ale structurii moleculare;

- durata de viata ridicata, utilizandu-se materiale de pasivare corespunzatoare.

Ferestrele şi uşile din profile de oţel cu rupere de punte termică se caracterizează prin rezistenţe mecanice mari, recomandându-se pentru închiderea golurilor de dimensiuni mari cu lăţimi reduse de profil. Prezintă dezavantajul greutăţii proprii mari şi rezistenţei reduse la coroziune. Ferestrele şi uşile din oţel inoxidabil au avantajul de a rezista la acizi în condiţii extreme, fiind o soluţie de luat în calcul pentru construcţiile din zonele de litoral.

6.3.5. Tamplaria din structuri mixte

Acestea au fost create in special pentru a imbunatati performantele structurilor simple realizate dintr-un singur material. Astfel, tamplaria din PVC placata cu aluminiu poate prezenta la exterior caracteristicile unei tamplarii din aluminiu, preluand in acelasi timp performantele termice ale tamplariei din PVC, iar tamplaria din aluminiu placata cu lemn (la interior) va avea performatele fizico-mecanice ale tamplariei din aluminiu dar si „caldura‟ lemnului. Realizarea de structuri mixte de tamplarie necesita o precizie a executiei sporita plecand de la compatibilitatiile/incompatibilitatiile dintre materiale (coeficienti de dilatare diferiti, posibilitate de oxidare/imbatranire ridicata etc.). Tâmplăriile mixte din lemn stratificat cu profile de aluminiu sau din lemn stratificat cu profile de PVC sau din aluminiu (profilele din lemn stratificat - material ecologic - se dispun la interior, iar în contact cu exteriorul se dispun profilele din PVC sau aluminiu,

45

BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

rezistente la acţiunea factorilor de mediu) combină avantajele celor două materiale componente, eliminând în mare măsură dezavantajele fiecăreia dintre ele si oferă:

calitatea superioară controlată a lemnului stratificat asigură absenţa deformărilor şi crăpăturilor în timp;

posibilitatea alegerii din numeroase esenţe de lemn;

nu necesită tratare (vopsire) ulterioară;

paletă foarte bogată de culori.

6.3.6Tamplaria din fibră de sticlă Este foarte rezistenta, contrar faptului ca in denumirea sa contine cuvantul “sticla”. Fibra de sticla nu este sticla, ci este un plastic ranforsat format din polimeri extrem de robusti si rezistenti ai sticlei. Este comparata cu fibra de carton, insa este mai flexibila decat aceasta, de aceea mai usor de utilizat in domeniul constructiilor. In plus, in afara faptului ca este foarte rezistenta, este si neinflamabila. Prin această tehnică, armaturile de oţel nemaifiind necesare, se asigură o reducere a costurilor cu 90%. Se elimina punţile termice cauzate de utilizarea armăturilor de oţel. Tâmplăria din profile de poliester armat cu fibră de sticlă prezintă cea mai buna performanţă din punct de vedere energetic.

din profile de poliester armat cu fibră de sticlă prezintă cea mai buna performanţă din punct

46

din profile de poliester armat cu fibră de sticlă prezintă cea mai buna performanţă din punct
BUILD UP Skills QualiShell D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

BUILD UP Skills QualiShell

D4.2 – Manual de curs pentru montator sisteme tâmplărie termoizolantă

6.4. Notiuni despre componentele de bază ale tamplariei termoizolante

Componentele tamplariei termoizolante sunt: toc, cercevea, montant, profile imbinare, bagheta, inversor, armatura, cheder, feronerie, vitraj izolant, panel, prag de aluminiu.

Sitemele de profile din PVC-U se clasifica dupa numarul de camere: 2, 3, 4, 4, 5, 6 si 7 camere

<