Tipuri constitutionale

aspectele fizice ale omului se ntipresc ca o mbinare dinamic i

evolutiv a FONDULUI NATIV cu acela DOBNDIT

Prima clasificarea tipurilor constitutionale a fost acuta de catre

Hipocrate:
- tipul sanguin - domina sangele
- tipul flegmatic - predomina flegma
- tipul coleric predomina bila galbena
- tipul melancolic - predomina bila neagra
Acest descriere a fost folosita ulterior pentru a caracteriza din
punct de vedere psihic individul.

Scoala franceza ca definit tipurile in functie de

predominanta unui aparat: cerebral, muscular,
respirator, digestiv.
Scoala italiana - a clasificat tipurile in persoane
breviline sau persoane longiline. Fiecare categorie
poate fi stenica sau astenica.

Scoala psihiatrica germana a descris urmatoarele

tipuri:
- individul normal, atletic
- tipul picnic - scurt, stenic
- tipul leptosom - inalt si slab

Tipurile individuale comportamentale sunt

clasificate in functie de reactivitatea psihica a
individului:
- tipul comportamentala A - persoane active,
ambitioase
- tipul comportamentala B - persoane mai putin
active, mai apatice

Exista trei tipuri somatice functie de caracteristici evidente:

grosimea oaselor, masa musculara, strat adipos.
Ectomorful - slab si subtire, cu masa musculara si strat adipos reduse, oase subtiri de
obicei, in genereal longilin. Metabolismul sau rapid face ca acumularea de masa
musculara sa fie foarte dificila, chiar si proteinele fiind arse pentru energie. Se pare ca si
absorbtia nutrientilor este deficitara. Ectomorfii au rate metabolice foarte mari,fiind
foarte greu pentru ei sa acumuleze masa musculara si sa castige in forta.

Endomorful este mare, cu oase groase, bazin si umeri lat isi strat mare de grasime,
masa musculara mare, mai ales in partea inferioara a corpului, apetit
mare .Le este mai usor sa se ingrase si sa acumuleze grasime, Trebuie sa sa- si
concentreze eforturile mai mult pe maximizarea pierderilor de grasime.

Mezomorful- masa musculara mare, umeri lati, solduri inguste

stat adipos subtire. Castiga usor masa musculara, fara a
acumula insa si grasime.
Sunt acei binecuvantati genetic; ei au nevoie de un stimul mai
mic(antrenament) pentru a obtine aceleasi efecte pe care le
obtin ceilalti.

Clasificarea lui Sigaud

Dup Claude Sigaud (1862-1921) cu completrile lui Luis Corman (1901-1965), exist
4 tipuri morfologice
Tipul respirator (bronho-pulmonar) etajul mediu al feei i gtul sunt mai dezvoltate,
dnd un aspect poligonal feei
- nasul este lung i nrile sunt largi
- toracele este lung i lat iar abdomenul mai redus
- musculatura fesier mai puin dezvoltat
- predispoziie spre afeciuni respiratorii (bronite,
pneumonii, astm, emfizem, etc.)

Tipul digestiv (gastro-intestinal) - etajul

inferior al feei este mai dezvoltat,
- faa are form de par
- gtul e gros i scurt
- trunchiul este scurt i ndesat, membrele scurte,
- predomin abdomenul care este voluminos musculatur bine dezvoltat, uniform repartizat
Tipul muscular (musculo-articular) -conformaie Tipul cerebral (musculo-articular) - corpul este
atletic, cu membrele - ndeosebi cele inferioare gracil, trunchiul subire i alungit
- membrele sunt lungi i subiri
mai bine dezvoltate dect trunchiul
- musculatura e redus, lipsit de for
- articulaiile, mai ales cele ale membrelor
,-este rapid si foarte inteligent, dar care are o
inferioare, sunt bine dezvoltate
- predispoziie spre boli articulare, musculare i rezisten limitat (tip mercurian)
- predispoziie spre boli mintale, cerebrale,
ale vaselor de snge
nervoase sau viscerale pe fond nervos

Clasificarea lui Luis Corman este mai mult fizionomic dect

morfologic dar c aduce completri clasificrii lui Sigaud.
Corman, dup fizionomie gsete dou tipuri extreme cu numeroase
subtipuri intermediare
Tipul dilatat - are faa rotund cu ochi
largi, rotunzi
- nrile sunt deschise
- este spontan i duce o via debordant,
cu mult implicare sentimental
Tipul contractat - are faa prelung, ferm
osoas, aproape triunghiular cu un nas
drept cu nrile strnse
- ochii sunt scufundai n orbite
- este inteligent, lipsit de sim practic,
inadaptabil, nesociabil

Corman considera c exist dou ovale concentrice ale feei;

-ovalul mare, care cuprinde toat faa i reprezint eliptica forelor
energetice disponibile,
- ovalul mic, delimitat de buze, nas i ochi reprezint, care reprezint
eliptica forelor senzoriale.

etajele fetei dupa Corman

Clasificarea lui Pende folosete drept criterii tonusul indivizilor i

lungimea lor n raport cu limea.
- din punctul de vedere al tonicitii,= stenic i astenic
- dup raportul longitudinal/transversal,= longilin i brevilin.

stenic

astenic

Clasificarea lui Pende = se ia n considerare raportul dintre nlime i

limea corpului, nu nlimea absolut
Tipul longilin stenic nalt , drept, musculos, cu scheletul dezvoltat, semntor t
tipului muscular din clasificarea lui Sigaud
-cu un metabolism remarcabil cu o uoar dominare a anbolismului
- nclinat spre boli ale apartului locomotor, hipertensiune, tulburri neuro-vegetative.
Tipul longilin astenic- nalt ,ncurbat, aton, cu capul uor nclinat nainte, cu
umerii czui
- rezisten sczut, integrare social greoaie
- predispus spre boli infecioase - mai ales ale aparatului respirator, reumatism,
boli de snge.

Tipul brevilin stenic - scund drept, musculos dar ndesat, gt gros,

umeri crnoi, membre mici, flci mari, schelet solid, cap oval sau
dreptunghiular
- metabolism n care predomin catabolismul
- nclinat spre ateroscleroz, obezitate
Tipul brevilin astenic scund ,aton, cu o slab dezvoltare
muscular (ligamente slabe),cu tendina de a forma
depozite adipoase mai ales pe abdomen, cu capul rotund,
gtul scurt, membrele relativ mici, uneori deformate (tip
asemntor celui digestiv din clasificarea lui Sigaud)
- predispus spre diabet, varice, artroze, gut, boli
hepato-biliare.

Morfotipuri feminine
descrise de Nicola Pende completate de Punescu-Podeanu,
+ 2 tipuri aparte 1.tipul mini matroan descrise de Ionescu i Dumitrache
2. tipul tiroid descris de Dr. Sandra Cabot).
Si subtipuri -hipoandru, hipogin, venusian, ginoid
Tipul prepuberal - corp de adolescent cu o constituie
juvenil (sni mici, corp gracil,)
- dezvoltarea raporturile corporale este armonioas
-un subtip hipoandru, cu umerii uor mai largi dect bazinul
-un subtip hipogin cu diametrul bazinului cu ceva mai mare
dect cel al zonei umerilor, cu toate c bazinul este ngust.

Tipul matern

Tipul prepuberal (stnga), tipul matern

(centru)
i modelul etalon (dreapta)

un subtip matern venusian (hipotiroid), cu gt scurt

i gros, cu adipozitate dezvoltat i n zona scapular i
abdominal,
un subtip matern ginoid (ovarian), cu dezvoltarea
pronunata doar a formelor feminine de la nivelul
oldurilor, feselor i coapselor.
- metabolismul este mai lent, existnd tendina de a
dezvolta boli metabolice (litiaze, dislipidemii) sau
hormonale.

Subtipurile venusian
si ginoid
din cadrul tipului matern

Tipul matern
un subtip matern venusian (hipotiroid), cu gt
scurt i gros, cu adipozitate dezvoltat i n zona
scapular i abdominal,
un subtip matern ginoid (ovarian), cu dezvoltarea
pronunata doar a formelor feminine de la nivelul
oldurilor, feselor i coapselor.
- metabolismul este mai lent, existnd tendina de a
dezvolta boli metabolice (litiaze, dislipidemii) sau
hormonale.

Tipul tiroid dezvoltarea pronunat a membrelor, mai

ales al celor inferioare, n comparaie cu trunchiul, corpul
avnd un aspect longilin.
Din punct de vedere funcional, tipul tiroid se opune celui
matern, caracterizndu-se printr-o funcie tiroid tonic,
metabolism rapid, lipsa tendinei de ngrare, apariia
sporadic a celulitei - cu localizare limitat, n zona
fesier sau subfesier.
- dup Dr. Sandra Cabot, femeile acestui tip fiind
mereu ncordate nervos, recurg la orice form de
deconectare, unele vicioase (cafea, igri, alcool, etc.).
- majoritatea sportivelor i modelelor aparin tipului tiroid.

Tipul android corpul are accente

masculine, fr ca organele genitale i snii
s prezinte ntotdeauna modificri
(diametrul pelvian este mai mic egal cu cel
scapular, baza toracelui larg, musculatura
mai dezvoltat, adipozitate mai accentuat
pe trunchi dect pe membre (constituie de
tip mr), pilozitate excesiv, seboree,
comportament mai voluntar cu tendinei
dominatoare)

Caracterele sexuale primare si

secundare la brbat i la
femeie

Transformrile determinate de
pubertate la fete
Transformrile determinate de
pubertate la biei

TIPURI PSIHOLOGICE
Personalitatea se definete ca fiind ansamblul unitar i individual, psihologic i
fiziologic, rezultat din contopirea unor elemente nnscute i a altora dobndite,
care determin nsuirile unei persoane
Hippocrate (460-377 i.H.) clasifica temperamentele dup trsturile lor mai pronunate,
diferenele dintre oameni se datoreaz dominanei mai mari a uneia dintre cele
patru umori autonome care circul prin organism sngele, bila neagr, bila galben
i flegma (este vorba de umori, nu de secreii).

Tipuri temperamentale
- Sangvinul predomina singele
- Melancolicul - predomina bila neagra
- Colericul predomina bila galbena
-flegmaticul predomina flegma

Psihiatrul german Kurt Schneider a descris n 1923, mai multe tipuri

psihologice:
1. Tipul hipertimic (hipomaniacal), care se caracterizeaz prin optimism, superficialitate,
ignoran, orgoliu i supraevaluare,
2. Tipul depresiv, opus celui mai sus descris, este trist, pesimist, sceptic, sumbru, obosit,
indecis, lipsit de idealuri, fr energi
3. Tipul anakast (obsesiv - compulsiv) se caracterizeaz prin meticulozitate, obsesie pentru
ordine i curenie,
4. Tipul fanatic (paranoic) este asemntor colericului, caracterizndu-se prin orgoliu
excesiv, supraevaluare, rigiditate psihic, deseori manifest agresivitate.
5. Tipul mitoman (histronic) se caracterizeaz prin atitudine teatral i demonstrativ,
tendin de a denatura realitatea, nevoie continu de afeciune ,rafinament vestimentar.
6. Tipul megaloman este o form excentric a tipului mitoman, caracterizat prin dorina
cronic de a prea mai mult dect este. Astfel, excentricitatea se combin cu mitomania i
cu orgoliul. Megalomanului i palce n mod deosebit s se afieze i s fie linguit
7. Tipul instabil, d dovad de o mare instabilitate a dispoziiei i de labilitate
comportamental. La acest tip apare o predispoziie spre o conduit antisocial.
8. Tipul exploziv se caracterizeaz prin puseuri impulsive, primitive, violente. Oriunde se
fal, ntrein o atmosfer tensionat.
9. Tipul apatic este incapabil de compasiune, de empatie, de regret. Este rece n relaii i nu
se angajeaz n nimic dac nu este absolut obligatoriu.
10. Tipul abulic este lipsit de voin, influenabil, indecis, cu o conduit schimbtoare,
11 Tipului astenic i este caracteristic constituia fizic i psihic fragil, din care rezid o
rezisten slab la solicitrile musculare sau mentale. Fiind foarte sensibil, i face mereu
probleme de contiin.

Nebel din Laussane (Elvetia) si Vannier (francez, elevul sau) au remarcat

ca anumite persoane s-au nascut cu o morfologie particulara si dezvolta o anumita
patologie specifica, careia ii corespund anumite remedii.

Vannier a descris
trei tipuri constitutionale dupa sarurile de calciu de la nivelul scheletului:

carbonic, fosforic, fluoric

Tipul carbonic- cu o constitutie robusta, cu o tonicitate

mare, rigid, riguros, meticulos, lent

Tipul fosforic- inalt, zvelt, normalitate ligamentara,

instabil, hipersensibil, entuziast, dezordonat, visator,
fragil, epuizeaza repede rezervele de aparare
Tipul fluoric- dizarmonic, asimetric, hiperlaxitate ligamentara, atitudine moale, instabil, intuitiv,
dezvolta distrofii, malformatii, anevrisme

In Ayurveda, medicina traditionala indiana, exista trei tipuri constitutionale

care pot fi diferite pentru aceeasi persoana la nivel fizic si psihomental:
- tipul KAPHA, - tipul PITTA , - tipul VATA
tipul KAPHA
este armonios dezvoltat,
plin, corpolent, relativ lent in gandire si actiune, dar are stabilitate
si coerenta;
tipul PITTA - este atletic,
nu da impresia de masivitate
ci de rafinament si eleganta in
miscari, este adaptabil, rapid in
gandire si actiune;
tipul VATA - este relativ osos
cu articulatii proeminente, poate
fi genial, are idei inovatoare,
creative si de avangarda.