Sunteți pe pagina 1din 9

Ameliorarea trandafirilor

Student:Battlay liviu
Anul:3
Grupa:477

Genul Rosa cuprinde circa 400 de specii. Numarul soiurilor de trandafiri existente
in cultura depaseste ordinul zecilor de mii. Iata doar cateva din cele mai cunoscute soiuri
de trandafiri.
La noi in tara unul dintre cei mai cunoscuti amelioratori de trandafiri este Stefan
Wagner, care are create peste 50 de soiuri de trandafiri.
n partea de vest a rii cultura trandafirului este slab reprezentat, tocmai de aceea
Facultate de Horticultur i Silvicultur din Timioara a efectuat un studiu in cadrul
lotului didactic al disciplinei de floricultura care urmareste comportarea diferitelor soiuri
noi introduse n cultur n Romnia, prin acordarea unei atenii deosebite a celora ce
merit a fi cultivate pe suprafee extinse datorit calitilor pe care le dobndesc
(rezistena la boli i duntori, rezisena la factorii stres etc.). O mare parte a coleciei de
soiuri de la Baza Didactic este reprezentat de soiuri de trandafir din clasa
Theahibrizilor ntrucat acestea au potenialul cel mai mare de valorificare, datorit
eleganei, mrimii i parfumului florilor i posibilitii folosirii multiple a acestora (t.
Wagner, 2002).
2. MATERIAL I METOD
Materialul vegetal folosit n studiu a fost reprezentat de 3 soiuri de trandafir din clasa
Thea hybrida i anume: Chrysler Imperial, Krnenburg i
Sterling. Primele dou sunt remontante iar al treilea are un singur val de nflorire vara.
Alegerea celor trei soiuri pentru prezentul studiu s-a fcut inndu-se seama de
caracteristicile diferite a acestora sub aspectul productivitii florilor, a lungimii tijelor
florale, a calitii florilor dar i a caracteristicilor prezentare de acestea la nmulirea prin
butai i folosirea diferitelor substraturi de nrdcinare. n vederea stabilirii celor mai
bune substraturi de nrdcinare, experiena a fost organizat n 6 variante, dup cum
urmeaz: perlit, turb cu perlit, turb cu nisip, turb, nisip i nisip cu perlit. Fiecare
variant experimental a avut 3 repetiii a 15 butai fiecare, martorul fiind reprezentat de
ctre media experienei. Premergtor punerii butailor la nrdcinare s-a fcut tratarea
acesora cu stimulatori de nrdcinare, folosind produsul Radistim. Interpretarea statistic
a datelor obinute s-a realizat folosind variaiei.
3. REZULTATE OBINUTE
Din cercetrile efectuate asupra celor trei soiuri de trandafir, sub aspectul mrimii florilor,
se remarc soiul Krnenburg, acestea avnd n medie 14.15 cm n diametru, la polul opus
situndu-se soiul Sterling care a format flori cu un diametru mediu de
9.52 cm. Lungimea tijelor florale la cele trei soiuri luate n studiu a variat n limitele 67.4
cm i 112.5 cm cu precizarea c soiul Krnenburg a nregistrat valori foarte semnificativ
pozitive fa de media experienei. Totodat, soiurile cercetate au prezentat i
caracteristici diferite privind nrdcinarea butailor pe diferite substraturi, cea mai bun
variant n cazul soiului Chrysler Imperial dovedindu-se a fi substratul format din
amestec de turb cu perlit (12.29) n timp ce rezultatele cele mai slabe s-au obinut n
cazul folosirii substratului turb cu nisip (9.83). Soiul Krnenburg s-a dovedit a da
rezultatele cele mai bune cnd s-a folosit ca substrat de nrdcinare turba (14.46) aceasta
fiind totodat cea mai bun variant din cadrul tuturor variantelor cercetate la cele trei
soiuri. Cele mai puin bune rezultate sub aspectul nrdcinrii butailor de lstari n
cazul soiului Krnenburg s-au obinut cnd s-a folosit ca substrat amestecul de nisip i
perlit. Soiul Sterling a obinut rezultatele cel mai puin satisfctoare din cadrul

experienei efectuate astfel c pe substratul turb cu nisip a nrdcinat n medie un


numr de 7.9 butai din totalul de 15 folosii iniial.
4.CONCLUZII
Cercetrile efectuate n anul 2009 asupra celor trei soiuri de trandafiri sub aspectul
calitii florilor (diametrul florilor i lungimea tijelor florale) dar i a nrdcinrii
butailor de lstari pe diferite substraturi de nrdcinare ne permit s desprindem
urmtoarele concluzii:
Soiul Krnenburg s-a remarcat ca fiind cel mai valoros sub aspectul rezultatelor
obinute n ceea ce privete diametrul florilor (14.15 cm) i a lungimii tijelor florale
(107.43 cm);
Substratul pe care au nrdcinat cel mai bine butaii de lstari s-a dovedit a fi turba n
cazul soiului Krnenburg (14.46); n timp ce rezultatele cele mai slabe s-au nregistrat in
cazul folosirii ca substrat de nrd- cinare a amestecului turb cu nisip, la soiul Sterling
(7.9).
Cercetatorii au recomandat ca n cazul n care se dorete nfiinarea unei culturi de
trandafir n cmp n partea de Vest a rii, cu precdere n zonele nvecinate oraului
Timioara s se in seama de rezultatele prezentate n aceast lucrare. Soiul Krnenburg
care s-a dovedit
superior celorlalte soiuri cercetate este demn de luat n considerare, innd seama att de
rezultatele nregistrate de acesta n prezenta cercetare ct i de alte caracteristici care vor
fi descrise n lucrarile ce vor urma celei prezente. Totodat, precizeaza c dei celelalte
soiuri cercetate nu au obinut rezultate comparabile cu cele ale soiului Krnenburg, nu
trebuie exclus sau limitat cultivarea lor, acestea putnd prezenta caracteristici
superioare sub aspectul parfumului florilor, al pstrrii lor i al rezistenei la factorii de
stres, pe care sperm s le putem cerceta i prezenta n viitoarele lucrri.

In fiecare an, echipa de cercetare a creatorului de trandafiri Meilland, formata din


Alain Meilland, Michle Richardier si Jacques Mouchotte, initiaza programe de
hibridizare, de creare a noi soiuri. Sunt realizate anual intre 5 si 8.000 de incrucisari,
reprezentand aproximativ 120.000 de flori fecundate artificial din luna aprilie pana la
sfarsitul lunii iulie.
Selectia se face in modul urmator: dupa ce capsulele sunt colectate, iar semintele sunt
sortate si insamantate, in jur de 250.000 de plantule (puieti) din toate liniile de productie
intra intr-un proces de selectare foarte strict, urmarit cu atentie. Acesta dureaza intre 8 si
10 ani in cazul trandafirilor de gradina si intre 4 si 6 ani in cazul tufelor de trandafiri
destinate productiei de flori taiate.
Varietatile selectate sunt apoi testate in 15 unitati de cercetare proprii, distribuite in toata
lumea, la latitudini diferite, cu conditii climatice si soluri diferite. La sfarsit, doar o
duzina dintre aceste varietati vor fi lansate pe piata.
Trandafirii noi, moderni (soiurile de dupa anul 1920) au o structura cromozomica
tetraploida, adica fiecare nucleu celular contine patru seturi de cromozomi, doua
masculine si doua feminine. Cromozomii sunt intodeauna pereche imparitatea inseamna
sterilitate. Trandafirii vechi, in schimb, sunt dificil de incrucisat, caci structura lor
cromozomica e variabila diploida, tetraploida sau chiar pentaploida.
Putem spune ca, in procesul de hibridare, se face o remaniere cromozomica (voita) in
cursul reproducerii sexuate. Cromozomii analogi la tata si la mama se imperecheaza.
Se scindeaza, apoi se impreuneaza din nou, in mod diferit, fiecare element femeiesc
alaturandu-se unui element barbatesc.
Atunci cand fac o incrucisare, fie incearca sa introduca noi gene care se vor combina cu
celelalte, diferite, dand nastere unei combinatii noi, care nu exista inca in natura, fie
incearca sa concentreze genele existente pana la un anumit nivel, pentru a obtine o
caracteristica clar definita.
Uneori se intampla ca, aleator, o legatura genetica apropiata sa se rupa si sa apara una
noua, favorabila. In acest caz, cel care face hibridarea e fericit daca obtine separarea unei
trasaturi nedorite si a unei caracteristici apreciate, cum ar fi boala patarea neagra si
parfumul soiului respectiv.
La trandafiri, daca se incearca intensificarea unei anumite caracteristici, e bine sa se
incerce adaugarea genelor potrivite. De exemplu, in cazul rezistentei la frig a unui soi:
daca scopul este sa obtina unu trandafir care sa poata inflori la temperaturile scazute din
nordul Frantei, vor incerca adaugarea de gene ale rezistentei la frig.
Iata etapele incrucisarii sexuate, prin polenizare, la trandafiri:
1. Se indeparteaza staminele unei flori de trandafiri ale carei petale si sepale au fost deja
indepartate.

2. Floarea este acum pregatita pentru a fi fecundata, fiind redusa la organele sale
reproducatoare femeiesti.

3. Este pregatit polenul (ajuns la maturitate).

4. Se initiaza hibridizarea, depunandu-se cu grija polenul pe stigmate.

5. Florile fecundate sunt protejate cu un saculet.

6. Dupa un timp, apare fructul, rezultatul incrucisarii.

7. Semintele continute in fruct se insamanteaza, iar dupa un timp apar plantule.

Varietatile Meilland sunt protejate prin patente, certificate de drepturi de creator


si, in Europa, din aprilie 1995, prin certificate ale Uniunii Europene, care garanteaza 25
de ani de protectie creatorului de noi soiuri de flori. Astazi, Meilland detine peste 1.000
de patente la nivel international, dintre care 50% sunt obtinute in ultimii trei ani, si detine
600 de marci inregistrate.

Bibliografie:
http://revistaflacara.ro/doctor-in-trandafiri/
http://www.agir.ro/buletine/995.pdf
http://www.meilland.com/fr/meilland_creation-hybridation.html
http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=1340
http://www.famousroses.eu/ro_trandafiri_gradina/creare-soiuri-noi-hibridizareatrandafirilor-de-gradina-la-Meilland-International/