Test 1

I Formarea Criminologiei ca Stiinta

1.1 Identificati premizele obiective si subiective ale aparitiei criminologiei ca stiinta.
La baza aparitiei criminologiei se afla atit premise de ordin obiectvi,cresterea fortelor de productie,dezvoltarea
proprietatii care ca rezultat sa oglindit in cresterea accentuate a fenomenului criminal,kare la rindul sau a facut simtita
nevoia organizarii pe baze stiintifice a luptei impotriva criminalitatii. Cit premizele subiective acestea sunt date de ideile
unor savanti juristi, in perioda revolutiilor burghezo-demokratice. In rindurile acestora se inskriu socialistii utopiei
primitive, iluministii, demokratii revolutionary si socialistii utopiei tarzii.
1 ) Socialitii utopiei primitive sunt reprezentai de Thomas Morus i Thomaso Campanella.
Thomas Morus n renumita sa lucrare despre insula imaginar Utopia' (loc care nu exist), pune n lumin cauzele
criminalitii ornduirii feudale i protesteaz contra pedepsei cu moartea si celor corporale. Referindu-se la criminalitate
arat c acest fenomen i are originea n proprietatea privat Condamnnd represiunea,a evideniat importana msurilor
educative aplicate condamnailor, n scopul reintegrrii lor sociale
Iluminitii. Sub influena iluminitilor criminologa a nceput s se constituie ca o preocupare distinct a spiritului
uman.Au teza potrivit creia infracionalitatea i are originea n mizerie, ignoran i nedreptate social
n viziunea lui Montesquieu sarcina principal a omului de tiin este s determine principiile generale obiective pe care
se situeaz pentru a studia raional evenimentele, oamenii i lucrurile.
Un prim principiu definitoriu "nullum crimen nulla poena sine lege",se gsete n doctrina lui Montesquieu n prelungirea
teoriei separaiunii puterilor n stat, puterea judectoreasc fiind chemat s aplice legea, nu s-o creeze.
Un al doilea principiu const n aceea c legile penale speciale nu sunt eterrne sau absolute, ci relative, acestea fiind
limitate n aciunea lor asupra criminalitii n timp i spaiugeografic.
Fiecrei categorii de crime trebuie s-i corespund penaliti pe msura gradului de pericol social"
Al patrulea principiu formulat de Montesquieu ar trebui s domine securitatea societii contra criminalitii i anume:
"legea statului nu trebuie s provoace nfricoarea oamenilor, ba chiar sadmit din partea cetenilor o iertare fa de
infractori
3) Democraii revoluionari au fost acei care au luptat pe baricadele revoluiilor burghezo-democratice. Marat - om politic
deosebit, a sesizat legtura dintre criminalitate i ornduirea existent, precum i caracterul de clas al criminalitii.
Radicev, s-a ocupat de determinanii criminalitii sub aspecte fenomenologice cu referire la cauzele i condiiile
acestui fenomen, precum i la personalitatea infractorului, utiliznd pentru prima dat metoda statistic.. Comun pentru
toi democraiirevolutionari a fost faptul c ei au sesizat, c sursa criminalitii rezid n existena proprietii private.
4) Socialitii utopiei trzii .Saint-Simion accentua influena factorilor economici asupra comportamentului uman, ca
factori criminogeni decisivi. Inasemenea mod el relev caracterul de clas al criminalitii, iar cauza principal a
fenomenului infracional se afl n forma proprietii private.
Charles Fourier la cauzele criminalitii mai relev: diferena dintre sat i ora; dintre munca fizic i cea
intelectual; diferenierea de venituri ntre oameni i ca rezultat creterea fenomenului criminalitii
Robert Owen este i el de prere c izvorul criminalitii se afl n proprietatea privat. Criminalitatea ar putea fi lichidat
doar ntr-o societate care sa aib la baz proprietatea comun, o munc comun i o repartiie a bunurilor dup necesiti.
El este considerat ca fiind precursor al "socialismului tiinific".
altfel rezolvatPremise obiective:-cresterea fenomenului criminal 1 - cresterea fortelor de productie- dezvoltarea
proprietatii- necesitatea organizarii pe baze stiintifice a luptii impotrivacriminalitatii.
Premise subiective:I.socialistii utopiei primitive.. 1.Reprezentantii utopiei primitive:Thomas Morus(1478-1535),Thomaso
Campanella
. Lucrarile: insula imaginar Utopia (loc care nu exist),(Thomas Morus), Civitas solis Cetatea
soarelui(Thomaso Campanella).3. Tezele: - pune n lumin cauzele criminalitii ornduirii feudale i protesteaz contra
pedepsei cu moartea ipedepselor corporale prevzute de legile medievale ca remedii necesare aprrii ordinii
sociale(T.M);- i-a imaginat o societate care s aib la baz proprietateacomun, munca i repartizarea veniturilor dup
nevoi (T.C).II. Iluministii.1. Denumirea: secolul luminilor, deoarece se ocupa de preocuparea distinct a spiritului
uman.

2. Ginditori celebri: Hugo Grotius, Spinoza, F.Bacon,J.Looke, Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Diderot,Lamartine,
Helvetius, Cesare Beccaria.3. Lucrari:- F.Bacon(1561-1626), n lucrarea sa Novumorganonumarat c, tiina este
putere; oamenii nu pot stpni natura dect supunndu-se legilor ei; a cunoate cu adevrat nseamn a cunoate prin
cauze. Baruch Spinoza(1632-1677), n lucrarea sa fundamental intitulat Etica, demonstra contemporanilor si c
universul are un numr infinit de atribute, de nsuiri eseniale, dintre care omul cunoate numai dou: ntindereai
gndirea.-Charles-Louis de Secondat-Montesquieu avand la bazaumratoarea operaDivinitatea are legile sale, lumea
material are legile sale, animalele au legile lor, omul edominat de legile sale, n opera sa fundamental este de acunoate
spiritul legilor i a rspunde la ntrebarea extrem dedificil: ce sunt i cum sunt legile dup legea lor. Principiile
lui Montesquieu:* teoriei separaiunii puterilor n stat, puterea judectoreascfiind chemat s aplice legea, nu s-o creeze.*
legile penale speciale nu sunt eterne sau absolute, ci relative, acestea fiind limitate n aciunea lor asupracriminalitii n
timp i spaiu geografic.* diversitatea msurilor profilactice corespunztoarecriminogenezei societii.* ar trebui s
domine securitatea societii contracriminalitii i anume: legea statului nu trebuie s provoace nfricoarea oamenilor,
ba chiar s admit din parteacetenilor o iertare fa de infractori.
4. Merite: Iluminismul a adus raiunea la crma tuturor lucrurilor i fenomenelor.
5. Critici: Cea mai fundamental este opera intitulat DelEsprit des Lois (Geneva, 1748 n 2 volume) i esteconsacrat
criticii feudale n condiiile afirmrii ornduiriicapitaliste. ( Montesquieu.III. Democraii revoluionari
1. Scopul: rsturnarea vechiului sistem feudal2. Reprezentantii: Robespierre, Danton, Sant-Juste i Marat
3. Reprezentantii rusi: Dobroliubov, Cernevski, Heren, Belinski, Radicev.
4. Meritele comune: au sesizat, c sursa criminalitii rezid n existena proprietii private.IV.
Socialitii utopiei trzii
1. Reprezentanti: Saint-Simon, Charles Fourier i Robert Owen.- Saint-Simon- accentua influena factorilor economici
asupracomportamentului uman, ca factori criminogeni decisivi. nasemenea mod el relev caracterul de clas al
criminalitii,iar cauza principal a fenomenului infracional se afl nforma proprietii private.-Charles Fourier- la
cauzele criminalitii mai relev:diferena dintre sat i ora; dintre munca fizic i ceaintelectual; diferenierea de venituri
ntre oameni i carezultat creterea fenomenului criminalitii.- Robert Owen este i el de prere c izvorul criminalitii
seafl n proprietatea privat. Criminalitatea ar putea filichidat doar ntr-o societate care s aib la bazproprietatea
comun, o munc comun i o repartiie a bunurilor dup necesiti. El este considerat ca fiindprecursor al socialismului
tiinific

Analizati etapele de constituire a Criminologiei

-Prima etapa este marcata de activitatea celebrului medic militar italian Cesare Lombroso (1835-1909),care in baza
unei sinteze creatoare,mbogatit de propriile sale cercetari, a publicat in anul 1876 lucrarea intitulata Omul
delicvent in care sustine ca ar fi gasit imaginea-model al infractorului,descriindu-l ca pe o fiinta predestinata sa
comita crime datorita unor sintagme fizice si psihice innascute.C.Lombrosso a fost supranumit si creatorul
antropologiei criminale.
- A doua etapa este legata de activitatea profesorului de drept si sociologie Enrico Ferri (1856-1929),care in lucrarea
sa Sociologia Criminala,aparuta in 1881, analizeaza rolul infractorilor sociali in geneza criminalitatii , motiv pentru
care a fost considerat intemeietorul criminologiei sociologice

A treia etapa,care aduce,de fapt, si consacrarea termenului in cercetarea fenomenului criminalitatii este marcata de
activitatea magistratului Raffaello Garofalo (1851-1934),a carui celebra lucrare intitulata Criminologia,apare la
Napoli in anul 1885. Autorul incearca sa depaseasca granitele cu care se confrunta criminologia in secolul al XIXlea.Anume 1885 a fost considerat de catre majoritatea criminologilor ca reprezentind momentul nasterii
criminologiei ca stiinta

1.3 Proiectati directiile noi ale investigatiilor criminologice contemporane.

II Resocializarea infractorului
2.1 Definiti notiunea si conceptul de resocializare a infractorului.
Resocializarea este un proces educativ,reeducativ,si de tratament aplicat persoanelor condamnate penal,prin care se
urmareste readaptarea infractorilor la sistemul de norme si valori general acceptate de societate,in scopul reintegrarii
sociale a acestora si prevenirii recidivei.Procesul de resocializare are urmatoarele caracterisitic:
-vizeaza persoanele care au savirsit deja o infractiune
- are drept scop imediat prevenirea recidivei,fiin,in acest sens o componenta a prevenirii speciale.
-constituie un demers social realizat in mod stiintific de personalul special calificat in acest scop.
Metodele resocializariii sunt:educarea,reeducarea si tratamentul.Implicind abandonarea unui mod de viata si optarea
altuia,resocializarea presupune o rupere completa cu trecutul, un control institutionalizat,exercitata in anumitestabilimente
de profilare presupune:-restructurarea profunad a personalitatii individului care acomis un delict,in ideea prevenirii
repetarii unor noi actedelincvente.-asigurarea unor conditii de viata compatibile cu demnitatea umana si in conformitate
cu normele comunitatii.Realizarea unei resocializari normale si eficienyte aindividului este conditionatat de o serie de
factori dintre carecei mai importanti sunt:
1-factorii care definesc caracteristicele si elementele specificeale institutiei in care se deruleaza procesul
de resocializare(centru de reeducare penitenciar,etc.)
2-factorii care definesc individualizarea sanctiunii si durata acesteia,precum si masurile de asistenta sociala ,educativa, si
medicala, adoptate in functie de personalitatea fiecarui delincvent

2.2 Argumentati rolul diagnosticului criminologic si al prognosticului social in sfera resocializarii infractorului.
Diagnosticul criminologic este cea mai importanta latura a criminologiei clinice, deoarece constatarea corecta si stabilirea
diagnozei bolnavului social vor permite elaborarea fara intirziere a pronosticului si tratamentului infractorului.Pt
arealiza si formula un diagnostic cit mai real ,este necesar sa se parcurga 3 etape succesice:
1-aprecierea capacitatii infractionale-presupune satbilirea trasaturilor psihologice din care este formata personalitatea
orientata antisocial.Acest grup de caracterisitic pot fi stabilite prin compararea indicilor bio-psihologici cu cei sociali care
pot fi obtinuti in urma examenului medico-psihologic si incadrul unei anchete sociale.
2-evaluarea inadaptarii sociale-a 2 etapa importanta adiagnosticului criminologic.Fiecare individ are un anumitnivel de
dezvoltare a aptitudinilor fizice ,psihice siprofesionale,iar in final tinde spre un anumit statut social.Deregula vor deveni
criminali persoanele mediocre,dar cuaspiratii care depasesc posibilitatile lor reale.acestia vor aveaun comportament
inadecvat si vor fi respinsi de mediul socialinalt in care au nimerit intimplator sau in virtutea unorcircumstante de hazard.
3-aprecierea stariii de periculozitate vizeaza o sinteza aprimelor 2 etape:a capacitatii infractionale si a inadaptarii sociale,
prin aprecierea gradului de intensitate al fiecarui laturi.De ex,capacitatea infractionala este foarte
puternica,iaradaptabilitatea este foarte buna,putem obtine cea mai gravaforma a pericolului social in persoana infractorilor
cu gulerealbe.In sfirsit o importanta aparte a studierii diagnosticului criminologic reprezinta faptul ca acesta serveste
drept baza pt o alta etapa-a pronosticului social.Pronosticul social este a 2faza a criminologiei clinice in care starea de
periculozitate demoment a unui infractor trebuie combinata cu situatiileprobabile in care subiectul va evolua in viitor
2.3 Propuneti programe de tratament psihologic al infractorului

Instruirea profesionala si speciala a condamnatului, urmarindu-se formarea deprinderilor de a exercita o anumita

munca dupa eliberare;

Regenerarea valorilor unei vieti particulare si familiale;

Diversificarea ocupatiilor de agreement si culturale;

Limitarea senzatiei de izolare de problemele sociale;

Pregatirea pt revalorificarea raporturilor cu semenii lor dupa elibarare

Cea mai raspindita metoda de tratament in criminologia occidental, bazata pe criminologia clinica, este
psihoterapia. Aceasta metoda cunoaste mai multe sub metode, dintre care cele mai cunoscute sunt:
1)psihoterapiile individuale
2)psihoterapiile colective
Din lista psihoterapiilor individuale fac parte:
- psihanaliza;
- Psihoterapia rationala.
Pshihanaliza vizeaza identificarea motivelor inconstiente ale tulburarilor si dezechilibrarilor sufleteste specifice
infractrorului.,Pentru ca acestea sa fie inlaturate ori macar controlate , ele trebuie privite interior si cunoscutte.
In pofida faptului ca este o metoda unica si foarte eficienta aplicarea psihanalizei in R.M intimpina mari
dificultati.Aceasta se datoreaza lipsei specialistilor de inalta calificare, precum si conditiilor speciale de tratament
durata tratam. 3-4 ani cu o frecventa de 4-5 ori pe saptamina.
Psihoterapia rationala propulseaza ideea de represiune psihologica si consta in actiunea, prin internmediul
rationamentului a terapeutului asupra mecanismelor psihologice si culturale ale infractorului petru al determina sa
se autocenzureze si sa adopte decizii prorii in spiritul respectului fata de fnomele de convietuire sociala.Astfel,
psihologul il determina pe infrator sa se autocontroleze si sa-I cenzureze comportamentul, sa nu sa se lase
influentatsi intimidat de partenerii sai si sa nu mai adopte conduite infrationale.Printre cele mai raspindite metode
de psihoterapie colectiva se inscriu
- psihoterapia de grup
- psihodrama
- metoda relatiilor de grup.