Bulimia nervosa

Informatii generale
Cum poti fi ajutat?
Primii pasi spre o alimentatie normala
Informatii generale
Notiunea bulimie provine din cuvantul grecesc bulimos care inseamna ceva de genul foame de lup.
Articole referitoare la aceasta afectiune se pot gasi chiar si in perioada antica, insa doar incepand cu
initierea termenului Bulimia nervosa de catre G.Russel in 1979 se foloseste aceasta notiune iar simptomele
ii sunt stiintific descrise.
Cum poti fi ajutat?
A recunoaste si accepta faptul ca ai o perturbare a comportamentului alimentar constituie unul dintre cei
mai importanti pasi spre insanatosire. La fel de important este sa incepi sa-ti schimbi acel comportament
alimentar in unul sanatos, normal. Multor oameni le este frica sa inceapa a se alimenta normal deoarece
cred ca odata ce incep sa manance, nu se vor mai putea opri.
Desigur nu este nici un motiv de a se ingrijora pentru asa ceva.
Primii pasi spre o alimentatie normala
Este important sa nu te ocupi doar de identificarea cauzelor dereglarii obiceiurilor tale alimentare ci sa si
incercerci sa adoptezi un comportament alimentar sanatos.
Informatii generale
In ultimii 20 ani cazurile de bulimie s-au inmultit. Se poate da un procentaj de 2 pana la 4% de persoane
periclitate a deveni ubulimie la categoria de femei aflate la o varsta intre 18 si 35 ani. Aproximativ 95% din
totalul persoanelor afectate sunt femei. Varsta tipica la care apare aceasta boala e putin mai inaintata,
comparand cu anorexia nervosa. Evolutia bulimiei poate incepe cu simptome similiare anorexiei.
Simptome
Caracteristica acestei boli consta in excese de mancare asa numite foame de lup dupa, in majoritatea
cazurilor, afectatii isi provoaca perfect constienti greata pentru a voma. In timpul acestor excese se
consuma de obicei acele alimente tabu care sunt grase si dulci. Pana la 50.000 de calorii poate ajunge
consumul de alimente in timpul unui exces de mancare. Frecventa unor astfel de cazuri de infulecare si apoi
vomare poate fi de la 1-2 pe saptamana, pana la 20 pe zi. La fel de variabila este si durata mancarii
abuzive.
De regula se petrec aceste situatii intr-o totala intimitate a persoanei afectate iar percepute sunt ori deloc
ori prea tarziu de catre partenrul de viata sau de catre familie. Un profund sentiment de rusine si
invinovatire care apare dupa un astfel de exces este principalul motiv pentru care se ascunde chiar si de cea
mai buna prietena. Pentru a putea mananca dupa pofta, se intampla ca persoanele bulimice sa-si faca
datorii sau chiar sa fure din lipsa de bani. Dar vomarea poate fi provocata si dupa o simpla masa in care
nimic nu a depasit normalul.
Pe langa vomare se mai apeleaza si la alte metode care ar putea frana consecintele unei mese copioase,
precum purgativele, medicamente pentru diminuare poftei de mancare, posturi, medicamente care sa
afecteze activitatea glandei tiroidiene, etc.
Un alt criteriu tipic bulimiei este permamenta preocupare a afectatiilor cu tot ceea ce are legatura cu
mancarea, caloriile, greutatea corporala, diete si fizic. Bulimicii pot avea o greutate normala pe cat una
subnormala sau excedentara, insa de obicei idealul lor in greutate este foarte scazut. Doua aspiratii
principale ii caracterizeaza, de a mananca oricat si orice si totusi de a ramane slab sau de a slabi. Bulimia
este solutia la care se apeleaza pentru a le indeplini pe cele doua, folosind o singura cale.
Substratul
Fiecare femeie(sau barbat) care sufera de bulimie are un individual drum al suferintei astfel incat nu pot
generaliza cazurile intr-un singur model deoarece nu ar corespunde realitatii.
Totusi sunt unele caracteristici in manifestarea bulimiei, care se intalnesc la multi (nu la toti) dintre afectati:
bulimicii sunt adesea oameni foarte controlati. Intre manifestarile tipice bulimiei, in general viata lor este
sub control si sunt chiar apreciati de cei din jur pentru meritele lor. Femeile afectate nu au rareori in trecutul
lor o experienta sexuala negativa care se le fi afectat psihicul.
Precum am mentionat deja, bulimia la inceput poate lua forme asemanatoare anorexiei, sau poate urma

perioadei de anorexie, iar asta se poate intampla, datorita clacarii nervoase, dupa perioade indelungate de
infometare si franare a poftei de mancare. De frica ca se vor ingrasa si fiind constienti ca poftele lor de
mancare nu pot fi usor franate, chiar datorita faptelor anterioare, apeleaza la unele metode precum
vomarea.
In aproape toate cazurile, viata sentimentala este puternic afectata si dereglata, prin urmare persoanele
dragi, care cunosc problema, nu vor mai putea face diferenta intre emotii si sentimente provocate de
afectiunea lor si cele care le stau in fire. Caracteristic femeilor care sufera de bulimie, dar si in celelate
cazuri de perturbari ale comportamentului alimentar, este respectul de sine foarte scazut sau chiar
inexistent, care de-a lungul anilor va fi tot mai puternic afectat.
Urmarile
Comportamentul bulimic nu este unul public, de regula duce la o tot mai adanca insingurare. Dar totusi
afectatii se implica direct in problemele si evenimentele sociale si se inatampla sa fie persoane apreciate de
cei din jur pentru bunele sfaturi pe care le dau. Insa in ceea ce priveste lumea lor interioara, nu prea este
dezvaluita prietenilor sau familiei si se evita confruntarea cu propriile probleme din viata. Faptul ca bulimicii
astfel incearca si insista sa-si rezolve singuri problemele si traiesc cu gandul ca nimeni nu e in stare a-i
intelege duce la depresii care pot deveni cronice si astfel la o mai puternica adancire in groapa bulimiei.
Aceste situatii pot conduce la dezvoltarea altor dependente precum dependenta de droguri, tutun sau alcool
sau pot contribui la formarea unei perturbari psihice precum Borderline.
Bulimia poate conduce la inceperea si insitenta de a pastra relatii dificile, greu de inteles si in care apar usor
dificultati si la fel poate distruge vechi relatii sau prietenii care inainte erau placute.
Pe langa aceste consecinte psihice apar desigur si cele fizice: anemie datorita vomarii, purgativele
administrate excesiv si alimentatia gresita duce la o marire sau imflamare a gladelor salivare (care este
vizibil la exterior), datorita acidului gastric apar probleme cu dintii (afectiuni grave ale coroanei dintiilor),
diaree si/sau constipatie (adesea una dupa alta), ingrosarea pielii, bataturi sau coji pe podul palmei datorita
provocarii vomei (degetul sau mana in gat), tulburari a circulatiei sanguine, s.a.
Cum poti fi ajutat?
Cel mai dificil e sa-ti accepti situatia, fara a te complace in ea: ai o problema, ai o tulburare a
comportamentului alimentar. Al doilea pas ar fi sa intanzi mana dupa ajutor. Multi dintre noi considera ca
problemele personale trebuie rezolvate in intimitate fara a-i lasa pe ceilalti sa se implice.
Persoanele care sufera de o perturbare alimentara sunt independente si nu sunt obisnuite sa-si
impartaseasca gandurile si sentimentele celorlalti si in nici intr-un caz unui psiholog. E posibil sa ne simtim
jenati sau de parca i-am deranja sau le-am indesa pe gat probleme noastre celorlati (stiu din propria
experienta). De aceea mi te adresez direct si-ti spun ca: NU este o rusine sa ai probleme! NU este o rusine
sa ai o perturbare a comportamentului alimentar! NU esti singur(a)!!!
Aceasta problema este mult prea mare pentru a o rezolva singur, fara sa apelezi la persoanele de incredere
sau specializate in domeniu. Ajutorul exista si iti va fi oferit, daca il ceri. Nu trebuie sa ramai vesnic prizonier
al acestei afectiuni. Nu este doar bine sa apelezi la ajutor, ci este necesar.
In strainate exista mai multe forme de terapie, si anume: terapie individuala, cea in familie si cea in grup.
Se administreaza si unele medicante in timpul terapiei iar cei a caror situatie e critica vor fi internati la
spital.
In Romania inca nu m-am documentat indeajuns cum se procedeaza in astfel de cazuri. Multi doctori de
familie probabil nu vor realiza gravitatea problemei tale. In acest caz iti recomand sa te consulti cu alti
doctori, pana cand vei gasi unul care stie cum sa reactioneze corect in cazul tulburariilor de comportament
alimentar. Sunt desigur si aici psihologi si presupun ca sunt in stare sa trateze aceasta afectiune. Problema e
ca aici, contrar tarilor din occident, casa de sanatate nu acopera costul tratamentului, prin urmare va trebui
sa bagi mana adanc in buzunar pentru a putea beneficia de un tratament profesionist.
Repet din nou, nu sunt medic! Dar as dori ca aici sa va puteti forma macar o imagine de ansamblu
referitoare la tulburarile alimentare.
Terapia individuala
Astfel iti este posibil sa-ti cunosti mai bine terapeutul si sa dobandesti o anumita incredere in el. In
momentul in care vei avea incredere in el, iti va fi mult mai usor sa lasi frau liber sentimentelelor care atat
de mult timp le-ai tinut ascunse. Vei putea sa incepi sa te concetrezi asupra cauzei perturbarii tale, care e ea
si cum poti sa o depasest. Vei incepe sa intelegi de ce si cum perturbarea a devenit calea principala de
tratare a problemelor si vei incepe sa-ti doresti sa gasesti o cale mai sanatoasa. Majoritatea sedintelor vor
trata centrul de greutate a perturbarii tale alimentare. Unele persoane merg zilnic la terapeut, altii o data la

saptamana sau chiar mai rar. Cantitatea si periodicitatea sedintelor tale o vei putea stabili dupa voia ta si
dupa acceptul psihologului tau.
Terapia in grup
Aceasta poate fi de ajutor celor care vor sa-si revina, care vor sa se detaseze de problemele lor cauzate de
aceasta afectiune si celor care vor sa auda experientele, situatiile si parerile celorlalti membrii ai unui grup.
Vei fi pentru prima oara inconjurat(a) de persoane care stiu exact prin ce treci si nu te vor judeca deoarece
judecandu-te, se judeca indirect pe ei. Probabil ai considerat intr-un moment dat ca esti singur(a) pe
pamant care se confrunta cu asa ceva, iar acum vei reliza ca nu e asa. Astfel de grupuri se intalnesc de
obicei o data pe saptamana pentru a discuta ceea ce-i afecteaza: despre tulburare in sine, despre metode si
posibilitati de a schimba aceasta situatie si pana la cele mai ascunse, posibilele sau improbabile cauze care
duc la o astfel de afectiune. Membrii unui grup se sprijina reciproc si se ajuta in schimbarea
comportamentului alimentar sau in a gasi solutii optime problemelor lor.
Aceste grupuri nu sunt conduse de cineva care lucreaza sau se confrunta cu aceste cazuri ci exista o
persoana care se ocupa de coordonarea grupurilor si in stabilirea intalniriilor si a ordinii in cadrul acesteia.
Membrii grupului se pot intalni oriunde si oricand acestia bine-voiesc.
In cazul in care se vor aduna in de-ajuns membri in forum, m-am gandit, sa organizez astfel de intalniri
(probabil pe judete) in care sa poata participa oricine din forum. Dar pana acolo mai este drum lung.
Terapia in familie
Aceasta forma a terapiei implica doar acele persoane care sunt foarte apropiate afectatului. Acestia pot fi
parintii, fratii sau surorile, verisori sau verisoare, bunici, parteneri si prieteni foarte apropiati, in general
persoane intre care exista o legatura afectiva foarte stransa.
De obicei o perturbare a comportamentului alimentar indica faptul ca in familie exista probleme precum:
cearta nejustificata sau care intervine des, problemele cauzate de consumul de droguri sau alcool, molestari
fizice sau abuz sexual, lipsa de comunicare, probleme financiare sau lipsa de afectiune. Toate acestea pot fi
discutate intr-o astfel de sedinta in care sa participe si unii membrii ai familiei. Insa pentru a lua parte la
terapie, membrii familiei trebuie intai sa-si dea consimtamantul, sa participe direct la discutii si mai ales sa
fie deschisi si pregatati in a lua unele decizii care sa schimbe situatia actuala sau sa-si recunoasca vina si
contibutia la adoptarea afectatului unui astfel de comportament alimentar.
Tratament medical
Este important ca sanatatea ta sa fie supravegheata de un medic care sa fie informat de situatia ta. Pot
aparea multe complicatii iar daca acestea nu sunt tratate, pot fi fatale. Iti recomand sa fi deschis si sa
vorbesti cu medicul tau despre starea sanatatii tale. Nu uita de secretul profesional care trebuie respectat de
acesta. Doar asa vei putea gasi calea optima spre o insanatosire. La fel de important este, precum am mai
spus, ca medicul tau sa fie familiarizat cu perturbarile alimenatre pentru a sti cum sa reactioneze.
Daca esti bulimic, ar fi indicat sa mergi regulat la stomatolog pentru a fi constient de situatia dintiilor tai.
Un nutritionist ar fi cel mai bine pregatit pentru a te pune in tema cu mancarea normala. Deoarece toate
simturile sunt amortite, probabil nu vei putea fi in stare sa decizi singur de inseamna mancare normala si
mananca normal. Acesta iti va putea chiar intocmi un plan de alimentatie care te va ajuta la inceput foarte
mult.
In unele cazuri medicamentele au fost de ajutor in procesul de insanatosire. Antidrepresive precum Prozac,
Paxil si Zoloft (in cazul meu a fost Xanax) se administreaza in cazurile in care persoanele afectate devin
puternic depresive. In plus pot ajuta in rarirea cazurilor de infulecare si apoi vomare. Totusi nu trebuie
vazute medicamentele ca o cale unica de abordare. Ele dau randament in paralel cu alte metode de
tratament.
Daca greutatea ta este extrem redusa sau daca cazurile de infulecare si apoi vomare sunt dese in cursul
unei zile, atunci internarea intr-un spital ar fi indicata sau chiar necesara. Se poate ca terapia sa nu fie
suficienta iar persoana afectata sa aibe nevoie de cineva care sa-i controleze alimentatia atunci iar
internarea este indicata. In unele tari exista clinici speciale pentru aceste cazuri in care te poti interna, insa
in Romania cum aceasta problema este aproape deloc dezbatuta, nu exista vreo astfel de clinica.
Primii pasi spre o alimentatie normala
Este important sa nu te ocupi doar de identificarea cauzelor degeglarii obiceiurilor tale alimentare ci sa si
incercerci sa adoptezi un comportament alimentar sanatos. Multor persoane le este frica sa manance normal
deoarece presupun ca se vor ingrasa sau odata ce au inceput sa manance nu se vor mai putea opri. Insa
aceasta grija este total nejustificata. Este necesar de mult timp pana a putea afirma ca ai un comportament
alimentar normal si mai ales este indicat ca acel proces sa fie cat se poate de incet abordat pentru a evita

posibilele dezamagiri sau panicari care vor cauza pierderea a tot ceea ce ai reusit sa obtii.
Daca ai un comportament bulimic sau mananci extrem de mult fara a-ti provoca vomarea, incearca sa
mananci de 3 ori pe zi in cantitati normale plus 3 mese mici intre cele principale. Aceste mese ar trebui sa
fie zilnic cam la aceasi ora. La inceput poate te va ajuta un plan de alimentatie, conform caruia vei sti clar ce
sa mananci fara a-ti creea apoi puternice sentimente de vinovatie sau nesatisfactie. Nu manca pe langa
acestea. Carbohidratii precum cereale, paste fainoase, orez, paine, si desigur fructele si legumele ar trebui
sa constituie circa 50-60% din cantitatea totala zilnica pe care o consumi. Grasimile (lipidele) sunt la fel
substante organice care ar trebui sa ocupe un procentaj de 25% din totalul zilnic, pe cand proteinele precum
ouale, carnea rosie, lactatele si carnea de pasare ar fi indicat sa nu depaseasca un total de 10-15%.
Daca iti vei permite sa mananci mai des si mai mult s-ar putea sa te chinuie sentimente de vinovatie,
disperare sau de parca ai fi ratat ocazia de a te insanatosi, iar acestea vor conduce la noi excese de
mancare si apoi la vomare. La inceput evita alimentele care-ti fac mai mare pofta pe altele sau cele care
dupa ce le-ai mancat sa iti creeze sentimente precum sus amintite. Cu timpul, incetul cu incetul vei putea
manca ce doresti stiind ca nu te mai afecteaza starea de spirit. Dar atentie, plan de alimentatie nu inseamna
cura de slabire. Uita de acel numar care iti indica greutatea deoarece acel simplu numar iti va controla din
nou viata.
Pune-ti imediat deoparte cantarul (sau metrul)! Aceste metode de masurare te pot impiedica considerabil in
atingerea scopului tau. Gandeste-te in acelasi timp la faptul ca nu esti un numar oarecare astfel incat acea
cifra indicata de cantar nu va schimba absolut cu nimic calitatiile tale, si bazeaza-te pe faptul ca esti o
persoana adorabila care nu are nevoie de o cifra care sa-i dirijeze viata. Incearca sa iti gasiti un hobby sau o
alta ocupatie care sa-ti acapareze atentia dupa fiecare masa pentru a-ti fura gandurile care iti inpanzesc in
mod mintea. Daca te simti incomod si te deranjeaza sentimentul de satietate, incearca sa practici exercitii
de respiratie.
Inceteaza cu numaratul caloriilor, lucru care-ti va afecta alimentatia. Mai bine incercati sa te concentrezi
asupra altor lucruri, precum aflarea si invatarea a ceea ce inseamna de fapt o alimentatie normala.
Observarea obiceiurilor alimentare ale celorlati poate fi destul de ajutator. Uneori mai ajuta sa iti imaginezi
mancarea ca un medicament indispensabil. Chiar daca nu-l vrei, esti constient ca e necesar pentru a te
insantosi si pentru a reveni la o viata normala. Sau imagineaza-ti ca mancarea e pentru tine ceea ce e
combustibilul pentru un utilaj; fara acesta masina nu va functiona niciodata.
Gadeste-te ca acea voce din subconstient minte trebuie sa mananci, orice ti-ar spune aceasta. Astfel vei
reusi sa dobandesti din nou controlul asupra vietii tale. Multi oameni considera ca detin controlul atunci cand
nu mananca, insa adevarul e ca exista intr-adevar un control dar nu tu il detii ci acea perturbare alimentara
care iti spune sa refuzi mancarea. Daca faci excesiv sport, incearca incetul cu incetul sa reduci pana atingi
cote normale ale activitatii fizice.
La inceput ai putea incerca sa mananci mecanic, adica sa-ti stabilesti la diferite ore ale zilei mese in timpul
carora sa mananci cate ceva chiar daca nu-ti este foame, deoarece mecanismele corpului care indica foamea
si satietatea nu functioneaza inca. Cu timpul insa desigur aceste sentimente vor reaparea iar tu vei putea
manca dupa sentiment. Gandeste intotdeauna ca NU exista aliment care sa genereze ingrasarea atata timp
cat este consumat intr-o anumita masura.
Renunta la produsele dietetice. Cumpara alimente care iti sunt gustoase si nu pe acelea care sti ca au un
continut redus de calorii. Alimentatia normala necesita timp si incearca sa nu te pripesti si nici sa nu
accelerezi acest proces de insanatosire. La inceput va fi o adevarata provocare care-ti va da bataie de cap,
dar cu timpul va ajunge sa faca parte din viata ta zilnica, precum respiratia. Nu te vei mai irosi gandurile cu
astfel de probleme si te vei simti liber sa incepi tot felul de activitati noi care iti vor imbucura viata.