Diversele diferente dintre sistemele de fisiere face suportarea tuturor sisteme de fisiere

dificila. Caracterele permise in numele de fisier, literele mici sau literele mari, si prezenta
diverselor atribute de fisiere face implementarea unei singure interfete pentru fiecare sistem
de fisier o sarcina descurajatoare. Sistemele de operare tind sa recomande folosirea (si sa
suporte nativ) sisteme de fisiere create special pentru acestea (de exemplu NTFS pentru
Windows si ext3 si ReiserFS pentru GNU/Linux). Totusi, in practica, drivere tertiare sunt de
obicei disponibile pentru a permite accesul la cele mai comune sisteme de fisiere (de exemplu
NTFS este accesibil in Linux prin NTFS-3g si ext2/3 si ReiserFS sunt disponibile in Windows
prin FS-driver sau rfstool)
Suportul pentru sistemele de fisiere este foarte variat printre sistemele de operare moderne,
desi sunt cateva sisteme de fisiere comune pentru care aproape toate sistemele de operare
includ suport si driveri. Sistemele de operare variaza la suport de sistem de fisier si la mediile
de stocare pe care pot fi instalate. In Windows, fiecare sistem de fisier este de obicei limitat in
practica pentru anumite medii de stocare; de exemplu, CD-urile trebuie sa foloseasca ISO
9660 sau UDF, iar incepand cu Windows Vista, NTFS este singurul sistem de fisier pe care
poate fi instalat sistemul de operare. Este posibila instalarea GNU/Linux pe mai multe tipuri
de sisteme de fisiere. Spre deosebire de alte sisteme de operare, GNU/Linux si UNIX permit
orice sistem de fisier, indiferent de mediul de stocare pe care este instalat, fie ca este vorba
despre un HardDisk, un CD/DVD, un stick USB sau chiar continut pe un fisier localizat in alt
FS.
i. Driverii de dispozitive
Un driver de dispozitiv este un tip specific de software de computer dezvoltat pentru a permite
interactiunea cu dispozitive hardware. Practic, constituie o interfata de comunicatie cu
dispozitivul, prin interfata specifica sau subsistemul de comunicatie la care dispozitivul este
conectat, trimitand comenzi sau primind comenzi de la dispozitiv, iar la celalalt capat,
interfetele necesare sistemului de operare si aplicatiile software. Este un program specializat
dependend hardware ce este de asemenea specific sistemului de operare ce permite altui
program, de obicei un sistem de operare sau pachet de software sau program de computer
ruland sub kernel-ul sistemului de operare sa interactioneze in mod transparent cu un
dispozitiv hardware si de oicei furnizeaza procedurile necesare pentru interfata hardware
asincrona dependenta de timp.

23
AK Network 2011

Scopul cheie al dezvoltarii de driveri este abtractia. Fiecare model de hardware (chiar si in
aceiasi clasa de dispozitive) este diferit. Modele noi sunt lansate de catre producatori pentru a
furniza performante mai fiabile si de obicei aceste modele noi sunt controlate diferit.
Calculatoarele si sistemele lor de operare nu pot sti cum sa controleze toate dispozitivele, nici
acum si nici in viitor. Pentru a rezolva aceasta problema, sistemele de operare, in esenta,
dicteaza cum sa fie controlate diversele tipuri de hardware. Functia driver-ului de dispozitiv
este apoi sa traduca functiile apelate de sistemul de operare in functii recunoscute de
dispozitiv. In teorie, un nou dispozitiv, ce este controlat intr-un nou mod, ar trebui sa
functioneze corect daca un driver potrivit este disponibil. Noul driver va asigura ca
dispozitivul sa apara ca functionand corect din punctul de vedere al sistemului de operare.
Sub versiuni de Windows, inainte de Vista, si versiuni de Linux inainte de 2.6, toata executia
driverilor era co-operativa, insemnand ca daca un driver intra intr-o structura infinita acest
lucru ar provoca caderea intregului sistem de operare. Revizii recente ale acestor sisteme de
operare includ pre-emptie de kernel, unde kernel-ul intrerupe driverul pentru a-i da sarcini si
apoi se separa de proces pana primeste un raspuns de la driverul de dispozitiv sau ii da mai
multe sarcini.
j. Retelistica
Acum majoritatea sistemelor de operare suporta o mare varietate de protocoale de retea,
hardware si software pentru folosirea acestora. Acest lucru inseamna ca toate calculatoarele ce
ruleaza sisteme de operare diferite pot participa intr-o retea comuna pentru a partaja resurse
precum procesarea, fisiere, imprimante si scanere folosind fie conexiuni prin cablu sau
conexiuni wireless. In mod esential, retelele permit unui sistem de operare sa acceseze
resursele unui computer indepartat pentru a suporta aceleasi functii ca si cum acele resurse ar
fi fost conectate direct la computerul local. Acestea includ totul, de la simpla comunicatie, la
folosirea sistemelor de fisiere in retea sau chiar partajarea hardware-ului video sau audio unui
alt computer. Unele servicii de retea permit ca resursele unui computer sa fie accesate
transparent, precum SSH ce permite utilizatorilor conectati la retea sa acceseze direct interfata
de linie de comanda a computer-ului.
Retelistica client/server presupune un program pe un computer undeva ce se conecteaza
printr-o retea la alt computer, numit server. Serverele ofera diverse servericii catre alte
calculatoare din retea si utilizatorilor. Aceste servicii sunt de obicei furnizate prin porturi sau
24
AK Network 2011