Un posibil craniu de extraterestru si tablite cu cea mai veche scriere din lume 03.03.2008 Asezata la poalele Ceahlaului, pe malul stng al lacului Bicaz, localitatea Farcasa s-a remarcat, pna nu demult, doar prin frumusetea de neegalat a locului si prin bogatia traditiilor populare. Descoperirile uimitoare facute de un profesor din partea locului au avut insa darul sa strneasca largi controverse in rndul istoricilor si sa aduca asezarea in centrul atentiei, transformnd-o intr-un tinut al misterelor greu de elucidat. Aici au fost gasite tablite din lut imprimate cu pictograme care s-ar putea dovedi a fi forme ale celei mai vechi scrieri din lume. Mai nou, tot aici a fost descoperita o ciudata structura pietrificata (foto), semannd izbitor cu craniile extraterestrilor gasiti in cursul incidentului de la Roswell, SUA care inca strneste semne de intrebare si provoaca vlva si in ziua de astazi. Dumitru Ionita este doctor in istorie, filosofie si drept international. Locuieste in Farcasa si actualmente este profesor de stiinte socio-umane la liceul din Borca. In palmaresul descoperirilor sale - pe care, de altfel, le-a si strns intr-o impresionanta si inestimabila colectie - sunt in cluse sceptrul voievodal ceremonial al lui Stefan cel Mare, icoana lui Daniil Sihastru, paftalele lui Petru Rares, blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza si harta cartografului Ortelius, in care apare pentru prima oara Dacia pe globul pamntesc. In ultima vreme, profesorul Ionita si-a concentrat aria cercetarilor sale in arealul locului de bastina, convins fiind ca acesta ascunde comori istorice care abia asteapta sa fie scoase la iveala. Convingerea sa a inceput sa fie confirmata in momentul in care pe raza localitatii Farcasa a descoperit cea mai lunga conducta de aductiune a apei din tara, construita din olane de ceramica si datnd din perioada epocii feudale. Nu dupa mult timp, in situl arheologic deschis in punctul denumit Vadu Rau, profesorul a gasit nu mai putin de 120 de tablite din lut ars, inscriptionate cu simboluri protoliterate - imagini reprezentnd forme primitive de scriere ale populatiei din perioada neolitica. O descoperire asemanatoare fusese facuta in 1961 la Tartaria, judetul Alba, insa acolo au fost gasite doar trei tablite, cu o vechime mult mai mica dect cea a celor din Farcasa. Tablitele protoliterate descoperite de profesorul Ionita s-au dovedit a data din perioada anilor 5.500 inainte de Hristos si sunt identice, ca forma si mod de exprimare, cu cele din anticul Sumer si din Insula Pastelui. Deosebirea este insa aceea ca tablitele sumeriene, considerate pna recent a constitui prima forma de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel putin 1.000 de ani mai noi dect cele descoperite la Farcasa. Acest lucru dovedeste, in mod indiscutabil, nu numai vechimea si continuitatea oamenilor de pe aceste meleaguri ale noastre, ci si faptul ca primele scrieri din lume au aparut la noi, si nu in alta parte a globului pamntesc, a afirmat istoricul Ionita. El a mai spus ca va face toate demersurile pentru a ni se recunoaste acest lucru pe plan international. Extraterestrul de la Farcasa O alunecare de teren produsa in imediata apropiere a sitului arheologic deschis la Farcasa de profesorul Dumitru Ionita avea sa-i prilejuiasca acestuia o descoperire mult mai plina de mister dect cea a tablitelor protoliterate. In golul lasat de pamntul care o luase la vale, el 1/
a gasit o structura pietrificata, cntarind sase kilograme si
masurnd 37 de centimetri in inaltime. Respectiva structura seamana izbitor cu craniile extraterestrilor care au facut obiectul controversatului si mult-mediatizatului incident petrecut la 7 iulie 1947 la Roswell, in New Mexico, SUA. Atunci, un fermier american gasise pe cmp cadavrele unor extraterestri, lnga ramasitele unor OZN-uri prabusite. Desi oficialitatile SUA s-au straduit si inca se mai straduiesc sa musamalizeze incidentul, acesta inca mai face vlva si in ziua de astazi. Acum, el ar putea capata o intarire a veridicitatii sale, ca urmare a descoperirii facute recent de profesorul Ionita. Acesta va supune analizelor structura gasita, insa crede ca aceasta este un craniu pietrificat de extraterestru, care dovedeste implicarea in viata umana a fiintelor din univers inca din cele mai vechi timpuri. Poate ca aici a fost tinutul atlantilor pomeniti in scrierile antice, fiinte gigantice din alte lumi si disparute odata cu timpul, a spus profesorul din Farcasa. El isi sustine ipoteza si pe scrierile anticului Martial, care pomeneste de hyperboreenii din nordul Dunarii si de Ceahlaul din imediata apropiere a localitatii Farcasa, muntele cel mare si faimos unde zeii s-au legat cu juramnt sa lupte impotriva gigantilor. La spusele istoricului grec se adauga o legenda care circula si azi printre localnicii din zona si care istoriseste ca plaiurile acestea au fost locuite cndva de un neam de uriasi, grozav de inalti si de tari, care au fost in cele din urma infrnti de urgia cereasca. Reale sau nu, ipotezele avansate de profesorul Ionita ramn enigme care vor fi deslusite mai devreme sau mai trziu. Ct se poate de real ramne insa obiectul ciudat, in forma de craniu, pe care el l-a descoperit in vecinatatea localitatii sale de bastina, Farcasa. Morminte de 4.000 de ani vechime si meteoriti care provoaca cutremure Profesorul si doctorul in istorie Dumitru Ionita (foto) adnceste misterul locului, afirmnd ca a descoperit si alte vestigii interesante si ca a fost martorul unor incidente ciudate produse in zona. Imediat dupa descoperirea presupusului craniu pietrificat, el a gasit in aproximativ acelasi areal o stela funerara datnd, dupa prima sa opinie, din anii 4.000 inainte de Hristos. Ramne ca analizele de laborator sa dea verdictul final in privinta vechimii exacte a vestigiului. Acelasi profesor din Farcasa este aproape sigur ca un cutremur de mica intensitate, care a fost semnalat in decembrie anul trecut, a fost provocat nu de cunoscuta miscare a placilor tectonice, ci de caderea unui meteorit in zona localitatii Farcasa. In seara aceea am auzit o bubuitura pe munte, am simtit un cutremur usor si, a doua zi, am mers cu mai multi localnici la fata locului, unde am gasit un crater cu dimensiunile aproximative de sase metri adncime si doisprezece metri in diametru. In crater, erau mici ramasite ale unui obiect aparent metalic, adnc infundate in pamnt, a afirmat Dumitru Ionita. Desi au fost anuntate, oficialitatile nu au catadicsit atunci sa vina la fata locului, considernd ca este vorba de o exagerare sau de un fenomen ct se poate de pamntesc, de genul alunecarilor de teren. Ciprian Predescu