Exhumandu-l pe Eminescu

Dac de-un strbun voi da

vreodat pe osea,
La un col de privire piezi,
De-l voi vedea stnd
n bta-i rezemat,
Atuncin genunchi voi brzda prin
cimentul rece, cu mainele goale voi cuta
s-I dau napoi rna ce mie mi-a lsat,
Prin ani i ani, prin vremurile toatecare m-a fcut strin de moarte.