C

Caap
piitto
ollu
ull 5
5.. M
ME
ET
TO
OD
DA
AS
ST
TA
AN
ND
DA
AR
RD
DC
CO
OS
ST
T ii
M
E
T
O
D
A
D
I
R
E
C
T
C
O
S
T
I
N
G
METODA DIRECT COSTING
S
Cu
urrss
Su
up
po
orrtt d
dee C
C
Co
on
nttaab
biilliittaatteeaa d
dee G
Geessttiin
nee
A
n
u
l
2
0
1
4
Anul 2014
Mai multe informaii gasii n cartea Control de gestiune, Editura ASE 2009,
Autor Sgrdea Florin (paginile 118-154)

5.5 Metoda standard-cost

5.6 Metoda direct costing
5.5. METODA STANDARD COST
Probleme de discutat:
1. Metoda standard-cost- prezentare teoretica
2. Calculatiile standard pe produs-etape n eleborarea calculaiilor
3. Abaterile de la costurile standard
1. Prezentarea metodei
Metoda standard cost este o metoda de tip integral sau absorbant de determinare a
costurilor prestabilite.
Structurarea cheltuielilor in cadrul metodei se face dupa doua critetii:
a. Dupa separarea cheltuielilor in directe si indirecte
b. Dupa separarea cheltuielilor in variabile si fixe
Acesta dubla clasificare a cheltuielilor da posibilitatea atat a stabilirii legaturii intre
cheltuieli si purtatorul de cost /sectorul de activitate, respectiv intre cheltuieli si
evolutia volumului fizic al productiei.
Cheltuielile indirecte de impart in :
- cheltuieli variabile pe produs
- cheltueili fixe pe centru
Acesta structurare va determina si articolele de calculatie specifice metodei,
respectiv:
* materii prime si materiale directe
* manopera directa
* regie ( cheltuieli indirecte de productie si cheltuieli generale si de administratie)
Definitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de studii,
analize sau pornind de la unele masuratori precedente si corijate pe parcurs.
Standardele pot fi cantitative si valorice.In raport cu modul de calcul si cu
conditiile la care se refera standardele pot fi : ideale, normale i reale.

Elaborarea calculatiei costurilor standard pe produs

Aceasta presupune elaborarea calculatiilor standard pe structura articolelor de
calculatie specifice metodei respective:
- calculul costurilor standard pentru materiale
- calculul costurilor standard pentru manopera
- calculul costurilor de regie standard.
a. Calculul costurilor standard pentru materiale (directe)
Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot fi identificate pe
produs si implicit au o legatura directa cu realizarea produsului.
Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua
elemente :
- norma de consum ( consumul standard )
- pretul standard.
Norma de consum este determinata prin studii, devize, masuratori, proiecte, etc.
Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii pentru
acele materiale.
Relaia de calcul este:

C h st .m a t = C s * Ps
unde :
Ch st. mat = Costuri standard cu materiale
Cs consumul standard i Ps - pretul standard
Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indiferent
care este cantitatea previzionata ce se va fabrica. Cheltuielile standard pentru materiale
se determina pentru fiecare material care intra in componenta unui produs.
Exemplu: Pentru a obtine o unitate de produs A se folosesc 3 materii prime si
materiale directe.
Cantitatile standard si preturile standard sunt redate de jos:
Calculul costului standard pentru materiale pentru produsul A
Fel material
UM
Cs
Ps
Valoare
(standard valoric) cost standard pt
materiale
Material X
10
Kg
10
1
Y
100
Buc
5
20
160
Z
l
2
80
Total
270

b. Calculul costurilor standard pentru monopera direct)

Se stabilesc pentru manopera directa identificabila pe purtatorul de cost in momentul
identificarii.
Pentru aceasta calculatie se impune a se cunoaste:
- timpul standard ( norma de timp) acesta se stabileste prin devize, antemasuratori pentru
fiecare categorie de operatie care trebuie efectuata, intru-cat pentru o anumita operatie este
necesara o anumita calificare sau specializare;
- tariful de salarizare standard - acesta se regaseste de regula in contractul colectiv de
munca, unde tarifele sunt stabilite pe specializari sau categorii.
Costul standard pentru manopera se stabileste pe unitatea de produs pentru fiecare operatie
in parte.
Relatia de calcul este:

Chst .man = ts * Tss

unde:
Ch st. man- costuri standard cu manopera
ts - timpul standard ( norma de timp)
Tss tariful de salarizare standard
Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei operatiuni, Tss
si ts regasindu-se in tabelul de mai jos.
Calculul costului standard pentru manopera pentru produsul A
Fel material
UM
Cs
Ps
Valoare
(standard valoric) cost standard pt
materiale
Ore
1,50
10
Material X
Ore
2,15
10
Y
Ore
5.2
10
Z
Total

c) Calculul costurilor de regie standard

Costurile de regie se refera la :
- regia centrului de responsabilitate ( cheltuieli indirecte de productie );
- regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de administratie).
Pentru determinarea calculatiilor standard de pleaca de la :
* cheltuieli de regie standard din ultimul an sunt realiste pentru ca sunt din
perioada cea mai apropriata, dar fiind pe o singura perioada (1 an) nu dau posibilitatea
stabiliarii comportamentului cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei in evolutia
acestora, inconvenient regasit in principal pentru cheltuielile cu caracter mixt, respectiv au o
componenta variabila si una fixa.

* evolutia cheltuielilor de regie pe ultimii 5-10 ani, caz in care se pot stabilii stat
cheltuielile medii cat si legaturi intre cheltuieli si productie in evolutie. Totusi, aceste
cheltuieli trebuie sa fie comparabile si reprezentative in timp, atat dpvd al cuantificarii dar si
dpdv al capacitatii de productie la care se refera.
Indiferent de alternativa de mai sus, pentru calculul costurilor de regie standard se
folosesc doua procedee:
- procedeul analitic
- procedeul global
PROCEDEUL GLOBAL
Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent, fie o medie a
cheltuielilor de regie pe mai multi ani.
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de comportamentul acestora
( variabil, fix sau mixt).
Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din anii
precedenti, cheltuieli care sunt corectate ( corijate ) cu cresterea sau micsorarea volumului de
activitate standard fata de volumul de activitate din perioada precedenta.

Vhs
Vh
Vhs volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul cheltuielilor de
regie
Vh - volumul mediu de activitate din perioada precedenta
Chreg .st = Chreg . per . prec *

Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de volumul de
activitate, dar in realitate numai cheltuielile variabile sunt dependente de volumul de
activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atunci cand in cadrul cheltuielilor
de regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 lei.
Vhs = 54.000 h
Vh = 60.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fixe.
Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament, dar acestea
sunt prezentate numai pentru a prezenta inexactitatea procedeului.
Ch reg standard = 500.000 x 54000/60000 = 450.000 lei
Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, formula de mai sus se aplica numai
pentru cheltuielile variabile intruct cele fixe sunt cheltuieli de structura sau de capacitate i
raman nemodificate.

Chreg .st = Chreg .st (var) + Chreg .st ( fixe )

Ch = 500.000

Ch var = 30% = 150.000 lei

Ch fixe = 70% = 350.000 lei

Ch reg standard variabile = 150.000 x 54000/60000 = 135.000 lei

Chreg .st ( fixe ) = 350.000 um

Ch reg standard = 135.000 + 350.000 = 485.000 lei.

PROCEDEUL ANALITIC
Ia in considerare totalitatea datelor din perioada precedenta. Acesta presupune
tratamentul cheltuielilor indirecte in functie de caracterul acestora, respectiv varaiabil,
fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de regie la nivelul unui centru de responsabilitate (cheltuieli
indirecte de productie) intalnim cheltuieli care au comportament variabil, fix sau mixt.
In cadrul cheltuielilor de le nivel de administratie cheltuieli generale, toate
cheltuielile au caracter fix .
Prezentarea procedeului se va face prin exemplificare pentru prima categorie
de cheltuieli de regie.
Cheltuielile de regie se impart in :
- cheltuieli de regie pe centru de responsabilitate ( variabile, fixe, mixte)
- cheltuieli de regie generale (fixe).

I. Cheltuielile fixe:
Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de volumul de
activitate. In consecinta, cheltuielile fixe medii ale perioaei precedente devin cheltuieli
standard.

ChF .st = ChF

II. Cheltuielile variabile:
Cheltuielile variabile sunt dependente de volumul fizic al productiei si in
consecinta vor fi influentate de acesta.
Etape:
1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:

Chvar .u =

Chvt
Vh

2. Determinarea cheltuielilor variabile standard potrivit relatiei:

Chv.st = Vhst * Chvu

III. Cheltuielile mixte

Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare media acestora. Se impune
separarea partii variabile de partea fixa utilizand procedeul punctelor de maxim si de
minim.
Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii de cheltuieli vor fi tratate
dupa regula de mai sus.
Aplicarea procedeului punctelor de maxim si de minim presupune :
- determinarea cheltuielilor variabile unitare
Chvu =

Chmax Chmin
Qmax Qmin

Vhmax - Vhmin

- determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada de

gestiune

Chvt = Chvu *Vh(t )

- determinarea cheltuielilor fixe totale dintr-o anumita perioada de gestiune
ChF .T ( t ) = ChT( t ) ChvT ( t )

Cheltuiala mixta standard se determina dupa relatia :

Chmixt .st = Chv.st + ChFst
Cheltuielile variabile standard se determina pornind de la cheltuiala variabila
unitara determinata prin procedeul punctului de maxim si de minim ponderata cu
volumul de activitate standard.
Chv.st = Chvu *Vhs
ChFst = ChF( t )

Observatie: Cheltuielile de regie standard cu materialele si manopera se determina

pe unitatea de produs, in timp ce cheltueilile de regie standard se determina pentru intregul
volum de activitate standard care la randul lui este determinat de productia fizica tandard.

Cunoscand cheltuielile stabdard pe cele trei articole de calculatie specifice metodei

( materiale, manopera, regie), se determina in sinteza cheltuielile standard pe produs, pe
baza fisei cheltuielilor standard pe produs.
FIA COSTULUI UNITAR STANDARD
Fia cheltuielilor standard pe produs
UM
Articol de calculaie

Norma de
consum Cs (ts)

- Produsul A Ps
( TSS)

Valoare
(standard)

I. Materiale directe
Kg
- mat. X
Kg
- mat. Y
Kg
- mat. Z
II. Manopera directa
Ore
- operatia 1
Ore
- operatia 2
Ore
- operatia 3
III. Regie productie *
IV. Cost standard de producie
* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de activitate si, in mod implicit, pe
produs, in functie de numarul de ore pe produs, fie prin aplicarea unui procent la
cheltuielile directe [ ( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de procent numai
la o anumita categorie de cheltuieli directe ].
In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de
productia standard.
III. CALCULUL ABATERILOR DE LA CHELTUIELILE STANDARD
Abaterile se determin pe structura articolelor de calculatie specifica metodei. Astfel, vom
avea :
- abateri de la cheltuielile standard cu materialele
- abateri de la cheltuielile standard cu manopera
- abateri de regie standard.
In cadrul acestora, abaterile vor fi determinate pe cauzele care le-au generat.
1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele se determin pe cele dou
cauze care le-au generat :
a) norma de consum
b) preul de aprovizionare
In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate att pentru o unitate de produs ct
i pentru ntreaga cantitate fabricat (producie efectiv i nu producie standard).

Relaii de calcul :
- abateri de la norma de consum pentru materiale
* pe produs
Acm ( p ) = (Ce Cs ) * Ps

Ce- consum efectiv

Cs- consum standard
Ps- pre standard
* pe total producie fabricat
Acm (tp / Q ) = (Ce Cs ) * Ps * Q

tp- total producie

Q- producia efectiv realizat
- abateri de pre pentru materiale
* pe produs
A pm ( p ) = Ce * (Pe Ps )

Pe- pre efectiv

* pe total producie
A pm (tp ) = Ce * (Pe Ps ) * Q

Abaterea de la cheltuielile standard cu materialele pentru ambele cauze, se

determin la rndul ei, att pe produs ct i pentru ntreaga cantitate de produs.
- abaterea de la cheltuielile standard cu materiale
# pe produs

A.ch.st.mat( prod ) = Ce * Pe Cs * Ps
sau
A.ch.st.mat ( prod .) = Acm ( p ) + A pm ( p )
* total producie

A.ch.st.mat.(tp ) = (Ce * Pe Cs * Ps ) * Q

sau
A.ch.st.mat .(tp ) = Acm (tp ) + A pm ,(tp )
tp total productie

APLICAIE
O unitate fabric un produs A obinut din trei feluri de materiale: x, y i z.
Cantitatea fabricat este de 5000 buc.
Consumurile standard, preurile standard, datele efective i modul de calcul al
abaterilor se prezint mai jos :
Fel
materia
l
X
Y
Z
Total

Consum

Pre

U
M

Cs

Ce

Ps

Pe

Prod.

Prod.

Prod

Kg
Kg
Kg

10
5
2

9
6
2

1000
20000
80000

1200
20000
75000

-1000
20000
0
19000

-5000000
100000000
0
95000000

1800
0
-10000
-8200

9000000
0
-50000000
-41000000

800
20000
-10000
10800

4000000
100000000
-50000000
54000000

Ap

Ac

Q =5.000 buc pentru produsul A

Acm ( p ) = (Ce Cs ) * Ps

x= (9-10)*1.000=-1.000
y=(6-5)*20.000= 20.000
z=(2-2)*80.000= 0
Acm (tp ) (Ce Cs ) * Ps * Q

x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000
y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000
z= (2-2)*80.000*5.000=0
A pm ( p ) = Ce * (Pe Ps )

x=9*(1.200-1.000)=1.800
y =6*(20.000-20.000)=0
z=2*(75.000-80.000)=-10.000
A pm (tp ) = Ce * (Pe Ps ) * Q

x=9*(1.200-1.000)*5.000 =9.000.000
y=6*(20.000-20.000)*5.000=0

A totala

z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000
2) Abaterea de la cheltuielile standard cu manopera se determin pe cele dou
cauze care le-au generat :
a) abateri de la norma de timp (timpul standard)
b) abateri de la tariful de salarizare standard
Se calculeaz att pe produs ct i pe total produs, dar i pe fiecare operaiune n
parte, efectuat pentru realizarea unui produs.
Relaii de calcul pentru abaterile pentrz manopera:
a) Abateri de la timpul standard cu manopera ( Ats )
* pe produs

Ats.man ( p ) = (t e t s ) * Tss
t e - timpul efectiv
t s - timpul standard
Tss- tariful de salarizare standard
* pe ntreaga producie

Ats .man (tp / Q ) (t e t s ) * Tss * Q

b) Abaterea de la tariful de salarizare standard cu manopera ( ATss )
* pe produs

A Tss . man

(p )

= t e * (Tse Tss

Tse- tarif de salarizare efectiv

* pe ntreaga producie

ATss.man (tp / Q ) = t e * (Tse Tss ) * Q

Dup calculul abaterilor pe cele dou cauze, se determin i abaterea cumulat pe
cele dou cauze (abaterea total de la cheltuielile standard cu manopera).
* pe produs

Ach.st .man ( p ) = t s * Tse t s * Tss

sau
Ach.st .man (tp / Q ) = Ats.man ( p ) + ATss.man ( p )

* pe intreaga productie
A

= (te * Tse ts * Tss ) * Q

sau
A

=A

ch. st .man t tp
Q

ch. st .man tp
Q

Tss .man tp
Q

+A

ts .man tp
Q

Exemplu: se calculeaz similar cu abaterile pentru materiale.

3) Abaterile de la cheltuielile de regie standard- se determin pe urmtoarele

cauze:
a) abateri de la bugetul nerecalculat sau calculat (abateri de volum)
b) abateri de capacitate
c) abateri de randament
a) Abateri de la bugetul nerecalculat sau recalculat

de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compar cheltuielile efective cu cheltuielile din
bugetul iniial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai puin relevante ntruct volumul
de activitate standard nu este comparabil ntotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv.
Desigur c pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora rmne constant, dar cheltuielile
variabile sunt influienate de volumul de ac tivitate.
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcia unui nou buget) n funcie de volumul
efectiv de activitate.n acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante.
Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite i abateri de
volum.
b) Abateri de capacitate sunt determinate n funcie de gradul de utilizare a capaciti
de producie.
c) Abaterile de randament pe lng gradul de utilizare al capaciti, se ine seama i
de rentabilitatea realizat (volumul fizic de produse realizat.

Volumul activitatii exprimat in ore :

- standard 4.000
nu avem abatere de capacitate
- efectiv 4.000
Q (buc) 1 bucata la 2 ore :
- standard
2.000
abateri nefavorabile
- efectiv
1.500

5.6 METODA DIRECT-COSTING

Probleme supuse dezbaterii:

1. Prezentarea general a metodei DIRECT-COSTING

2. Analiza relaiei pre-cost-volum
3. Calcule de optimizri in Direct Costing
1. Prezentarea general

Direct-Costing este o metod de calcul de tip parial care are la baz separarea costurilor n
variabile i fixe i luarea n considerare la determinarea costului unitar numai a
cheltuielilor variabile .

Reine !!!!

Costul de producie (conform Direct Costing) se formeaz

numai din cheltuielile variabile din intreprindere

Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structur sau cheltuieli de capacitate i

sunt raportate pertotal activitate, fr a fecta fiecare produsn n parte.
Fiecare produs va genera un pre de vnzare unitar, o cheltuial variabil unitar i o
contribuie brut unitar.
Caracteristici
Dependende in raport de
cine?
Cum se urmresc ?

Cheltuieli Variabile
dependente de produs

Cheltuieli Fixe
dependente de capacitate

se urmresc pe produs

se urmresc pe total

Pentru fiecare produs vandut cunoatem:

-

un pre de vnzare unitar Pvu

un cost unitar ctu determinat n funcie de cheltuielile variabile unitare
o contribuie brut unitar Cbu

Ctu = Chvu
costul unitar = cheltuiala variabil unitar
Cbu=Pvu-ctu

Contribuia brut unitar (marja de participare la profit) este utilizat pentru

acoperirea cheltuielilor fixe i pentru obinerea unui anumit profit.
Cheltuielile fixe i profitul se urmresc i se determin numai pe total ntreprindere.
- pe total ntreprindere
pe produs

Pvu

ctu

Cbu

devin:
total intrep.
(Q)

CA

CVT

CBT

CHELTUIELI TOTALE = CVT+CFT

CVT- cheltuieli variabile totale

CFT- cheltuieli fixe totale
CBT - contribuia brut total
Profitul(P)=Venituri totale(CA)-Cheltuieli Totale
P=CBT-CFT
CBT=CA-CVT
P=CA-CVT-CFT

Metoda ia n considerare o producie fabricat, vndut i ncasat. Potrivit

relaiilor de calcul de mai sus, schema de anasamblu utilizat pentru calculaie n metoda
direct-costing, se prezint astfel:
Nr.crt
1.
2.
3.
4.
5.

Explicaie
Cifra de afaceri
Cheltuieli variabile totale
Contribuia brut la profit (1-2)
Cheltuieli fixe
Rezultatul (Profit/Pierdere) (3-4)

La nivel de produs se regsesc primele trei elemente:

- pre vnzare unitar Pvu
- cheltuiala variabil unitar ctu
- contribuia brut unitar la profit Cbu

Simbol
CA
CVT
CBT
CFT
P

2. ANALIZA RELAIEI PRE-COST-VOLUM I INDICATORI

SPECIFICI METODEI DIRECT-COSTING

n cadrul unei ntreprinderi, se afl ntr-o corelaie deplin volumul de activitate cu

pretul i cheltuielile variabile, iar pe de alt parte, volumul de activitate cu capacitatea de
producie i implicit cheltuielile fixe. Acestea sunt n corelaie cu purttorul de cost
(produsul) care pe de o parte genereaz cheltuieli dependente de acestea, iar pe de alt
parte necesitatea existenei unei anumite capaciti de producie.
Aceast corelaie se exprim cu ajutorul urmtorilor indicatori:
1 Punctul de echilibru Pe = CFT/cbu
2 Factorul de acoperire Fa = CFT/d sau Fa = CBT/CA
3 Coeficient siguranta Dinamic Ksd = (D-d)/d
sau Ksd = Beneficiu Brut/CBT

4. Intervalul de siguran Is= D-d

CA= Cifra de afaceri
CFT =chelt fixe totale;
cbu = Pvu-cvu
d = CFT/Fa
Pvu = Cvu/(1-cvu)
M/cv marja pe costuri variabile Pvu-cvu
Rata marjei pe costuri variabile RMcv = 100%-CV/CA*100

Explicatii

Cantitate fabricata si vinduta (Bucati)

Pret vanzare unitar
Cifra de afaceri
Cheltuieli variabile unitare
Marja Bruta unitara
Marja Bruta Totala
Rata marjei brute unitare
Cheltuieli fixe totale
Rezultat brut total
Punctul de echilibru fizic bucati
Valoric sau desfaceri la nivel punct echilibru (d)
Factorul de acoperire %

Simbol

Koeficient de siguranta dinamic%

(indice de securitate)
Pret de vinzare propus pentru un Fa dat lei/buc
Interval de siguranta lei
Indice de prelevare Ip= CFT/CA x100

Qv
Pvu
CA
cvu
cbu
CBT
RM/cv
CFT
Rb=Ca-Cvt-Cft
Pe=CFT/cbu
Pe= Cft/RMcv
Fa= CFT/d
Fa=CBT/CA
Fa cbu/pvu
KSD=(D-d)/D
KSD=Pb/CBT
Pvu=(Cvu/(1-Fa)
Is= D-d
Ip= CFT/CA x100

Procentul cifrei de afaceri critice

Durata de atingere in luni DUR
Durata de atingere in zile DUZ

d/D
DUR = d/D*12
DUR = d/D*360

Sume

100,000.00
10.00
1,000,000.00
7.00
3.00
300,000.00
30%
120,000
180,000
40,000
400,000
30%
30%
30%
60%
60%
10
600,000
12.00%
40.00%
4.80
144.00

Calculul levierului operaional !!!

Levier operational =
Variatia relativa
Rezultat.*100

500%

(R1-R0)/R0/(CA1CA0)/CA0

DELTA

Delta/T0

Variatia T1-T0
20,000
6,000

Crestere%
4.00%
20.00%

Variatia relatativa CA
Moment T0
500,000
30,000

Cifra de afaceri
Rezultat

Moment T1
520,000
36,000

1. PUNCTUL DE ECHILIBRU SAU PUNCTUL CRITIC SAU PUNCTUL MORT

este reprezentat de acel acel nivel de activitate la care cheltuielile sunt egale cu veniturile
iar rezultatul este 0, adic nu avem nici profit nici pierdere.
Cheltuielile fixe se acoper din contribuiile brute unitare.
Orice unitate de produs obinut sau realizat peste nivelul punctului de echilibru
va genera un profit egal cu contribuia brut unitar
n schimb, oprice produs nerealizat pna la nivelul punctului de echilibru va genera
o pierdere egal cu contribuia brut unitar.
Relaii de calcul:
- cnd unitatea fabric i vinde un produs

Pe =
-

Cheltuieli. fixe.totale
Cbu

cnd unitatea fabric i vinde mai multe produse se calculeaz un punct de

echilibru teoretic. Acel punct de echilibru teoretic se va pondera cu greutatea
specifica a cantitatii vandute dintr-un produs in total cantitati vndute.

Pe =

Cheltuieli.totale. fixe
Cbu

Cbt
Qvi
Qvi - cantitatea de produse vndut i ncasat
Cbu =

Pei = Pe x Gi
unde: gi =

qvi
qvi

Punctul de echilibru poate fi exprimat:

- cantitativ respectiv cantitatea de produse ce trebuie fabricat i vndut
pentru ca cheltuielile s fie egale cu veniturile (pentru acoperirea tuturor cheltuielilor).
Este exprimarea, relaia principal a punctului de echilibru.

Pe =
CA

valoric, respectiv CA la nivelul punctului de echilibru

Cheltuieli. fixe.totale
Cbu

Pe

- cantitativ

= Q( Pe ) * Pvu

- valoric

Pvu - preul de vnzare unitar

Q Pe este Pe exprimat cantitativ.
-

procentual arat de cte procente din ntreaga producie fabricat de

ntreprindere este nevoie, astfel nct se ajung la nivelul punctului de
echilibru.

Pe =

Q( Pe )
Qvi

*100

Cunoscnd punctul de echilibru se poate stabili i ce cantitate de produse trebuie

fabricat i vndut pentru a obine un anumit profit.
Relaia de calcul va fi:

Q fvi / Pr ofit.dorit =

Cheltuieli. fixe.totale
Cbu

Q fvi / Pr ofit .dorit - cantitatea fabricat, vndut i ncasat pentru profitul dorit

Exemplu:

O unitate produce i vinde un singur produs. Se cunosc urmtoarele:

- cost unitar ctu = 7 lei
- pre vnzare unitar Pvu = 10 lei
- Q =100.000 buc
- cheltuieli fixe totale 120.000
Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3

Pe =

CA

ChFT 120.000
=
= 40.000buc
Cbu
3

Pe

= 40.000 *10 = 400.000lei

Pe =

40.000
*100 = 40 0 0
100.000

Ce cantitate trebuie fabricat i vndut astfel nct ntreprinderea s obin un

profit de 6000 lei ?

Q / Pr ofit.dorit =

ChFT + Pr ofitul.dorit 120.000 + 6000

=
= 42.000buc
Cbu
3

Care este cheltuiala total pentru 42.000 buc ?

CA=Q*Pvu = 42.000*10= 420.000 lei

ChT = ChVT + ChFT = (Chvu * Q ) + ChFT = (7.000 * 42.000) + 120.000 = 414.000 lei
P

= CA ChT = 420.000 414.000 = 6000 lei

Cheltuiala fix rmne aceeai, corelm producia cu cheltuielile variabile.

Pragul rentabilitii se poate exprima i n procente fa de cifra de afaceri (Pr) dup
formula:
Pr =

d
450.000.000
x100 =
= 50% .
D
900.000.000

La nivelul unei perioade de gestiune 12 luni se pune problema cand se atinge acest prag de
rentabilitate.

d
x100 x12
D
d
Dz = Pr x360 = x100 x360
D

Dl = Pr x12 =

Data ( n luni ) de atingere a pragului de rentabilitate = 12 x Pr= 12x50%= 6 luni.

Data ( n zile ) de atingere a pragului de rentabilitate = 360 x Pr= 360x50%= 180 zile.

Exemplu:

n cazul n care ntreprinderea produce i vinde mai multe produse:

- se fabric 3 produse A, B, C n urmtoarele cantiti:
* produs A 30.000 buc
* produs B 20.000 buc
* produs C 10.000 buc
- contribuia brut unitar 180.000
- cheltuieli fixe totale 120.000 lei.

Pas 1. S se determine punctul de echilibru teoretic ca raport intre cheltuielile fixe totale si
contributia bruta unitara medie .

Cbu =

Pe =

Cbt
180.000
=
= 3 lei
Q A + Q B + QC 30.000 + 20.000 + 10.000

ChFT
Cbu

120.000
= 40.000 buc
3

Pas 2. Se determina punctul de echilibru fizic in functie de ponderea fiecarui

produs in parte in total productie fabricata dup relaia Pei = Petxgi
qvi
unde: gi =
qvi
PeA = 40.000 x 0,5 = 20.000 buc.
PeB = 40.000 x 0,33 = 13.333 buc.
PeC = 40.000 x 0,17 = 6.667 buc.
Total
40.000 buc.

2. FACTORUL DE ACOPERIRE (Fa)- exprim rentabilitatea potenial i se

calculeaz procentual.
Cu ct factorul de acoperire este mai mare, cu att contribuia produsului respectiv
la realizarea de profit este mai mare.
Relaia de calcul:
a) Pe baza contribuiei brute i a cA
- calculul pe produs
Fa =

Cbu
*100
Pvu

pe total produse

Fa =

Cbt
*100
CA
Pe

b) Pe baza cheltuielilor fixe i a CA la nivelul Pe

Fa =

ChFT
*100
CA
Pe

Cunoscnd factorul de actualizare se poate determina CA la nivelul Pe.

CA

Pe

ChFT
Fa

Din relaia de calcul pe produs se mai poate determina i Pvu

Pvu =

Chvu
1 Fa

Exemplu:

O ntreprindere produce i vinde o cantitate de Q vi = 100.000 buc

Pvu=10 lei/buc
ctu= 7 lei/buc
ChF T =12.000 lei
S se determine factorul de acoperire.
- pe produs

Cbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei
Fa =

Cbu
3
*100 = *100 = 30 0 0
Pvu
10

- pe total produse

CA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei
Fa =

300.000
*100 = 30 0 0
1.000.000

Cb t =100.000*3=300.000 lei

Pe =

ChFT 120.000
=
= 40.000 Q
Pe
Cbu
3

120.000
*100 = 30 0 0
400.000
chvu
7
7
Pvu =
=
=
= 10
1 Fa 1 0,3 0,7

Fa =

Factorul de acoperire st la baza fundamentrii deciziei privind lansarea n

fabricaie a unor produse, meninerea n fabricaie sau scoaterea din fabricaie a unor
produse.
Se vor menine sau lansa n fabricaie produse cu un Fa cel mai ridicat i implicit
vor fi scoase din fabricaie produse cu Fa cel mai sczut sau negativ.
3. COEFICIENTUL DE SIGURAN DINAMIC Ks exprim n cifre relative
cu ct pot s scad vnzrile astfwel nct unitatea s ajung la nivalul Pe (s nu intre n
zona pierderilor)

Se calculeaz n mai multe variante:

1. Ks =

CA CA
CA

Pe *100

2. Ks = G g
G reprezint n procente vnzrile totale (100)
G reprezint punctul de echilibru exprimat %
3. Ks =

P
*100
Cbt

Exemplu:

Pe baza exemplului de la factorul de actualizare s se calculeze Ks.

Ks =

1.000.000 400.000
*100 = 60 0 0
100.000

Ks=100-40=60%
Ks =

180.000
*100 = 60%
300.000

%P =

40.000
*100 = 40%
100.000

CA=1.000.000=Pvu*Q

P = Cbt ChFT = 300.000 120.000 = 180.000

4. Intervalul de siguran Is exprim n valori absolute cu ct pot s scad
vnzrile astfel nct ntreprinderea s ajung la nivelul Pe.

Is = CA CA

Pe

= 1.000.000 400.000 = 600.000

- primi doi factori sunt cei mai importani Pe i Fa

Fundamentarea deciziei privind vanzarile pe baza
factorului de acoperire Fa

Cu cat factorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la profit este mai
mare .

1. Pe =

ChFt
Cbu

Cbu
*100
Pvu
Cbt
*100
2. Fa =
CA
ChFt
Fa =
*100
CA / PE
Fa =

CA CA / PE
*100
CA
3. Ks = G g
Ks =

Ks =

P
*100
Cbt

4. Is = CA CA/PE
Metoda direct costing este att o metoda de calculaie cat si o metoda de analiz !!!!

Cbu = Pvu ChVu

P/P = Cbt ChFt

Exemplu privind adoptarea deciziei pe baza factorului de acoperire.

O intreprindere produce si vinde trei produse: A, B si C. Situatia pe produse cat si

situatia pe total se prezinta astfel :

Nr.
Crt
1.
2.
3.
4.
5.

Situatia initial
Indicatori
de calcul

Cifra de afaceri
Cheltuieli variabile
Contributia bruta la
profit (3=1-2)
Cheltuieli fixe
Profit ( 5=3-4)

Produsul A
Sume
%
150.000
100
69.000
46
81.000
54
-

Situatia pe produse
Produsul B
Produsul C
Sume
%
Sume
%
90.000
100
60.000
100
45.000
50
66.000
110
45.000
50
-6.000
-10

69.000 reprezinta 46% din CA ( 150.000 * 46% )

CF = 300.000 * 30% = 90.000
P = 300.000 * 10% = 30.000

TOTAL
Sume
%
300.000 100
180.000
60
120.000
40

90.000
30.000

30
10%

CBT= CA CVT

Rezulta ca din 120.000 lei avem :

- 90.000 cheltuieli fixe
- 30.000 profit.
Aceste elemente se acoper din contributia bruta totala.
Se impune scoaterea din fabricatie a produsului C si realizarea unei cifre de afaceri
suplimentare (care sa acopera cifra de afaceri de la produsul C) la produsele A si B sau
numai la produsul A (intru-cat are factorul de acoperire cel mai ridicat).
Fa A =

Cbt
81.000
*100 =
*100 = 54%
CA
150.000

FaB =

Cbt
45.000
*100 =
*100 = 50%
CA
90.000

Nota : Conducerea intreprinderii decide ca dupa scoatarea din fabricatie a produsului C,

cifra de afaceri care s-ar pierde de 60.000 lei s fie acoperita in mod egal (50%) de catre
produsul A si produsul B, intru-cat au totusi factorul de acoperire apropriat, iar o crestere
echilibrata va conduce la evitarea unor riscuri privind vanzarile.

Situatia pe produse dupa scoatarea din fabricatie a prodului C si alocarea egala a

cifrei de afaceri a acesteia catre produsul A si B
Nr.
Crt
1.
2.
3.
4.
5.

Indicatori
de calcul

Cifra de afaceri
Cheltuieli variabile
Contributia bruta la
profit (3=1-2)
Cheltuieli fixe
Profit ( 5=3-4)

Produsul A

Produsul B

Total

Sume
180.000
82.8001
97.200

%
100
46
54

Sume
120.000
60.000
60.000

%
100
50
50

Sume
300.000
142.800
157.200

%
100
47,6
52,42

90.000
67.200

30
22,4

Concluzii :
Prin scoatarea din fabricatie a produsului C si realizarea aceleiasi cifre de afaceri,
dar cu produsele A si B car au o contributie bruta mai mare, s-a ajuns la cresterea
contributiei brute totale de la 40% la 52,4%, crestere care se regaseste in profit ( profitul a
crescut cu 124% de la 30.000 situaia iniiala la 67.200 lei in situaia final)

180.000 * 46% = 82.800

100 47,6 = 52,4

Optimizarea rezultatului exploatrii pe baza factorilor

care contribuie la realizarea acestuia
La realizarea produselor si implicit a profitului, contribuie urmatori factori:
1. Pretul de vanzare
2. Volumul fizic al productiei
3. Cheltuieli variabile unitare
4. Cheltuieli fixe totale
5. Structura productiei
Interpretarea acestori factori si rolul lor in optimizarea rezultatului, trebuie facuta
prin prisma contribuitie pe care o au ( cresteri, micsorari sau modificari de stuctura).
P/P = CA ChVt ChFt
Influenta factorilor de mai sus in optimizarea profitului, privita si in corelatie cu
indicatorii specifici metodei direct-costing ( Fa, Ks, Is, Cbr), se prezinta astfel:

1. Majorarea pretului de vanzare cu un anumit procent sau cu o anumita suma va

conduce la cresterea de profit egala cu produsul dintre majorarea de pret si
productia fabricata.

Profitul suplimentar =

(Cantitatea vanduta *majorarea de pret)

2. Majorarea volumului fizic al productiei vandute cu un procent sau cu o

anumita cantitate si implicit suma, va conduce la un profit suplimentar cu
produsul dintre cantitatea vanduta in plus si Cbu.
Profit =

( Cantitatea vanduta in plus * Cbu )

Cbu
*100
Pvu
Factorul de acoperire ramane nemodificat pentru ca Cbu si Pvu nu s-au modificat
Fa =

Fa nu se modifica ,

Pe nu se modifica , Ks,

3. Reducerea cheltuielilor variabile unitare cu un anumit procent sau o anumita

suma, va conduce la un profit suplimentar egal cu produsul dintre cantitatea
vanduta si reducarea de cost.

Profitul suplimentar =

(Cantitatea vanduta * reducerea de chelt.variabile)

Reducearea cheltuielilor variabile unitare conduce implicit la cresterea contributiei

brute unitare si implicit totale.

4. Reducerea cheltuielilor fixe cu o anumita suma (reducere care se face pe total

cheltuieli fixe si implicit pe total intreprindere, produse), va conduce la un
profit suplimentar egal cu reducerea respectiva de cheltuiala.
Profitul suplimentar = reducerea de chelt.fixe
Nu au loc modificari pe elementele care tin sau sunt generate direct de produs (Pvu,
Cbu, cvu ).
Modificarea structurii productiei, respectiv cresterea ponderii produselor cu
factorul de acoperire mai ridicat, concomitent cu scaderea ponderii produselor (scadere cu
acelasi procent) cu factorul de acoperire redus, mai mic.
Aceasta modificare va genera un profit suplimentar, egal cu diferenta dintre
cresterea de produse ponderate cu Cbu si diferenta de produse ponderata cu Cbu la
produsele cu factorul de acoperire cel mai ridicat.
Profitul suplimentar Ps= qa * Cbua qb * Cbub
qa - cresterea cantitatii de produse si implicit ponderea la produsul cu factorul de
acoperire ridicat ( produsul a in cazul nostru)
qb - cantitatea de produse in minus la produsul cu afctorul de acoperire mai
scazut
Profitul suplimentar este in fapt o contributie bruta suplimentata generata
de cresterea ponderii produselor cu contributia bruta mai ridicata.

Studiu de caz privind optimizarea profitului la SC Soficon Construct in

metoda Direct-Costing

Dispunei de urmtoarele informaii privind fabricaia i desfacerea a trei

produse:
Produse

Cantitate

A
B
C

Pu lei-buc

20.000
30.000
50.000

24
26
15

Valoare lei

Cvu lei-buc

480.000
780.000
750.000

CH fixe
totale-lei

10
18
14,5

250.000

Se propun urmtoarele ipoteze de optimizare a profitului !!!

1. Cresterea pretului de vinzare cu 10%

2. Majorarea volumului fizic al productieicu 20%

3. Reducerea cheltuielilor variabile unitare 15%
4. Reducerea cheltuielilor fixe 20%
5. Modif structurii productiei si desfacerii : creterea vanzrilor la produsul cu factorul
de acoperire cel mai mare cu 10% i diminuarea cu aceeai cantitate a vanzarilor la
produsul cu Fa cel mai mic.

Situaia optimizrilor efectuate- valori ipotetice

Ip1
Ip2
Ip3
Ip4
Ip5
Explicatii

Situatia
initiala

Ipotezele
privind
optimiz.
Profitului
A
B
C
Volumul
desfacerii din

24
26
15
2.010.000

Crestere
pret de
vinzare

Majorare
Volum fizic
al Qv

Reducerea
cheltuieli
variabile
unitare

Reducerea
cheltuielilor
fixe

Modif
structurii
productiei
si
desfacerii
: + la
produs cu
fa mare
- la produs
cu Fa mai
mic

10%

20%

15%

20%

10%

26,4
28,6
16,5
2.211.000

24.000
36.000
60.000
2.412.000

8,5
15,3
12,325
2.010.000

200.000
2.010.000

22.000
30.000
45.000
1.983.000

Situatia finala
ca urmarea a
actiunii
tuturor
factorilor
pornind de la
modificarea
structurii
prod. fab. si
vindute

26.400
36.000
54.000
2.617.560

care:
A
B
C

480.000
780.000
750.000
1.465.000

528.000
858.000
825.000
1.465.000

576.000
936.000
900.000
1.758.000

480.000
780.000
750.000
1.245.250

480.000
780.000
750.000
1.465.000

528.000
780.000
675.000
1.412.500

696.960
1.029.600
891.000
1.440.750

A
B
C

200.000
540.000
725.000
545.000

200.000
540.000
725.000
746.000

240.000
648.000
870.000
654.000

170.000
459.000
616.250
764.750

200.000
540.000
725.000
545.000

220.000
540.000
652.500
570.500

224.400
550.800
665.550
1.176.810

280.000
240.000
25.000
27,11%

328.000
318.000
100.000
33,74%

336.000
288.000
30.000
27,11%

310.000
321.000
133.750
38,05%

280.000
240.000
25.000
27,11%

308.000
240.000
22.500
28,77%

472.560
478.800
225.450
44,96%

58,33%
30,77%
3,33%
250.000

62,12%
37,06%
12,12%
250.000

58,33%
30,77%
3,33%
250.000

64,58%
41,15%
17,83%
250.000

58,33%
30,77%
3,33%
200.000

58,33%
30,77%
3,33%
250.000

67,80%
46,50%
25,30%
200.000

295.000
922.018

496.000
740.952

404.000
922.018

514.750
657.077

345.000
737.615

320.500
868.975

976.810
444.857

54,13%

66,49%

61,77%

67,31%

63,30%

56,18%

83,00%

12,44%

11,31%

10,36%

12,44%

9,95%

12,61%

7,64%

Chelt.
Variabile

Contributia
Bruta la Profit
A
B
C
Factorul de
acoperire
Fa=CBT/CA
A
B
C
Cheltuieli
Fixe
Profit
desfaceri la
nivelul
punctului de
echilibru
d=CFT/Fa
Ksd =
Profit/CBT
Indice de
prelevare Ip=
CFT/CA x100

Succes la Examen !!!!