Sunteți pe pagina 1din 4

Tipuri d proprietate

1. Prop priv a cet romani (kviritara)


Elementele:
1. ius posidente - dr d poseda
2. Ius utende d folosinta
3. ius abudente dr d dispozitie
4. Ius vende. Dr de a revindeka a une pers terte
5. Ius fruente dr d a obtine venituri.
nota bene: orice venit sau beneficiu kare pot fi obtinute in urma exploatarii unui bun
2. Prop statului
3. Prop pelegrinilor
4. Prop provinciala

Tema: dr reale asupra bunurilor


de regula proprietaru cu bunu sau are la indamana posesia folosinta si dispozitia. In
situatia cand o persoana se foloseste d bunul altei pers se spune k acea persoana
poseda bunul respectiv.
Servitute:
perdiala d pamant
personala

30.09.08
TEMA 7: Notiuni introductive cu privire la obiligatie.
1. Definitie. Elementele,
2. izvoarele
3. clasificarea

def: obl este rap jur in temeiul karei o parte num kreditor poate cere o anumita
prestatie unei akte parti debitor kare refuzand sa execute prestatia poate fi
konstransa la executare prin jud.
Conform art 512 al 1, in virtutea raportului . .
Dupa Gayus, obl este leg d drept prin kare suntem siliti a plati ceva conform dr
cetatii noastre.
4. Dupa Paul, esenta obl nu konsta in a face ka un lukru sau o servitute s devina a
noastra, ci k a face pe cineva pt a ne da ceva.
Dupa Gayus, dr rom cuprinde Ius rerum, prop + dr reale.
Notiunea Obl sa format din epoka cea mai veke iar originea ei se konfunda ku
originea kontraktulu. Provine de la ob liqare - a fi legat. In urma procedurii manus
inectio tema 3, creditoru ii lega mainile debit si il plasa in inkisoarea sa privata.
Etapele d evol:
1. In societatea gentilika, dak o pers era viktima unui delect, toti memb colectivitatii
ii luau apararea, d aici apare obl de aparare reciproca.
2. Intro perioada mai tarzie dr d razbunare a fost substituit cu o intelegere d
despagubire.
3. Constituia in faptul ka pagubasul il elibera pe delicvent din lanturi pana a fi
akitata despagubirea cu konditia ka delicventul lasa gaj (insa se avea in ved un gaj
insufletit). La aceasta etapa, obl devine a fi formata din datoria si raspunderea.
4. Sa bazat pe intelegere intre garant si pagubas prin garantul se obliga sa
plateaska pagubasului in kazul refuzului delicventului. Concluzie: legatura materiala
este substituita cu cea juridica.
5. Mai tarziu, delicventul putea singur sa devina garant pentru promisiunea sa.
6. Delicventul a inceput sa re oblige direct fata pagubas.
ELEMENTELE obl:
Rap obl ca orikare alt raport este compus:
1. Subiect
2. Obiect
3. Continut
4. Sanctiune

Subiecte sunt: creditorul reus crevende, este sub activ pt k creditoru e titularu dr d
creanta (dr d a pretinde d la debitor executarea unei prestatii). B) reus debendi, sub
pasiv pt k are obligatii
obiectu obl este ceea ce tre s faka debitoru io folosu kredij: poate fi obiect a) dare cand deb este obl sa instituie in fol cred sau sai transmita dr d propr asupra unui
bun. C) facere - orice aktiune pozitiva la kare este oblig deb. C) nonfacere - debit
este obl sa se abtina de la savarsirea unor aktiuni p kare ar fi putut sa le faka dak
nar fi existat rap obligational.
D) praestare - debit este obl la prestarea unor serticii.
3. Continutul - totalitatea d dr si obl care exista intrun raport obligational.
4. Sanctiunea - sunt masurile d constrangere puse la dispozitia creditorulu prin
intermediul karora isi poate satisface in mod fortat dr sau d creanta.
5. Izvoarele obl- dupa Gayus:
a) contraktele
b) quasi contraktele
c) delictele
d)quasi del
La teoria dr civ izv sunt:
Acte juridice: intotdeauna este rezultatu exprimarii dorintei unei pers. Def: AJ este
aktiunea indreptata la stabilirea, mod sau stangerea dr si obl. AJ se clasifika in:
a) unilaterale
b) bisimultilaterale=contracte
Aj unilat este rez vointei unei singure persoane (testament, procura). In actul jur b)
participa cel putin 2 parti (vanzare-cumparare)
CONCLUZIE: notiunea aj este mai larga dekat not contrakt. Orice kontrakt este aj
dar nu orice aj este contract.
Faptele jur sunt evenim
Fapte juridice: care nu depind d dorinta noastra dar produc efecte juridice,
genereaza dr si obl pt sub d dr in temeiul legii. Ele se clasifika:
a) licite - cvazicontrakte ( a) gestiunea d afaceri b) plata nedatorata c) imbogatirea
fara just temei)

b) ilicite - delicte (persoana careia in urma unei aktiuni ilicite ia fost creat un
prejudiciu poate pretinde d la delecvent repararea acestui prejudiciu. Altfel spus, rs
jur poate fi contraktuala pt neexecutarea obl si delictuala pt cauzarea d prejudiciu).
CLASIFICAREA obl:
1. Obl civ si naturale - civ sunt acele, executarea fortata a karor poate fi pretinsa pe
cale judiciala. Nat - executarea depinde d buna kredinta a debitorului. Obl civ sunt
cu sanctiune si cele nat fara sanctiune.
..2. Obl divizibile, indiv.

S-ar putea să vă placă și