Criminologie

Curs 10

4.12.2012

Modelul Curativ de Politica Penala

Pag 97.
Modelul clasic represiv in materie de politica penala devenise in buna masura
inoportun la sfarsitul celui de-al 2 lea razboi mondial , marcat de foarte multa violenta
si de un numar enorm de pierderi de vieti omenesti . Majoritatea punctelor de vedere din
acea peioada converg catre ideea ca modelul represiv de politica penala nu contribuie la
prevenirea si combaterea criminalitatii intrucat nu ia in considerare cauzele acestui
fenomen .
Cresterea spectaculoasa a ratei criminalitatii era o dovada a faptului ca pedeapsa
si severitatea acesteia nu mai aveau capacitatea preventiva prin efectul intimidant al
sanctiunii penale . Avand la baza ideiile formulate de doctrina apararii sociale incep sa se
contureze in aceea perioada o serie de institutii de politica penala apartinand unui model
curativ ( de tratament ).
Acest model viza :
1)
Axarea politicii penale pe ideea de resocializare a infractorului.
2)
Adoptarea unor metode de tratament care sa contribuie la reinsertia sociala a
infractorului .
3)
Adoptarea unor tehnici de individualizare a sanctiunii penale care sa
contribuie la cresterea eficientei tratamentului atat cu prilejul individualizarii
judiciare a pedepsei penale cat si in perioada executarii pedepsei .
4)
Adoptarea unor masuri de ordin sociocultural si economic , destinate sa il
ajute pe infractor dupa executarea tratamentului.
Ideiile mentionate au fost transpuse intr-un set de masuri de politica penala dupa
cum urmeaza :
a)
Individualizarea : Presupune mai intai un examen al personalitatii
infractorului urmat de formularea unui diagnostic criminologic si de elaborare a unui
program de tratament de resocializare . Acestea stau la baza atat a individualizarii
judiciare a sanctiunii penale , cat si a individualizarii executarii pedepsei in penitenciar .
(De ex: Un om care savarsea o infractiune era dus in arest , o echipa de medici il testau ,
il ascultau luau referinte despre trecutul lui personal si stabileau : acest om este perfect
recuperabil , a savarsit pentru prima oara o infractiune , ii propunem instantei sa ii dea o
sanctiune pecuniara , sau in alt caz: ii propunem instantei sa ii dea o pedeapsa in care sa
i se aplice prin tratamente purtare ( adica prin ce mijloace de resocializare sa fie supus
la inchisoare ) instanta decidea tratamentul de resocializare iar penitenciarul punea in
practica ce spunea instanta .)
b) Tratamentul de resocializare in penitenciar cat si in stare de libertate viza
imbunatatirea tendintelor reactionale ale condamnatului , perfectionarea aptitudinilor
acestuia , modificarea atitudinilor fata de societate si reannoirea motivatiilor . Partea

slaba a tratamentului de resocializare deriva din faptul ca presupunea implicarea si

cooperarea infractorului la transformarea propriei personalitati .
In SUA ideea de tratament de resocializare a fost consacrata juridic in sistemul
pedepselor cu durata nedeterminata combinate cu masura eliberarii conditionate pe
cuvant (sau sistemul paroling ).
Prin acest sistem pedeapsa penala nu este fixa ci se afla intre un minim si un
maxim .
Daca persoana condamnata in perioada executarii minimului da dovezi temeinice
de indreptare se va decide asupra momentului cand va fi eliberat conditionat pe cuvant .
( cum functioneza acest sistem ? : Pentru o infractiune de viol in sistemul clasic european
legea penala prevede o pedeapsa intre 3 si 7 ani , in functie de modul de savarsire a
infractiunii , instanta aplica o sentinta de 5 ani , in sistemul paroling instanta decide o
sentinta intre 3 si 15 ani : infractorul executa 3 ani , in acesti 3 ani el se implica intr-o
multime de programe pentru a arata ca se indreapa , la indeplinirea termenului de
eliberare conditionata comisia va decide daca infractorul este eliberat sau nu . Daca este
eliberat : va fi dat in grija unui ofiter si i se va impune sa se prezinte periodic sa fie
verificat . In cazul in care este un individ care nu arata semne de resocilizare adica este
recalcitrant va sta 15 ani sa isi execute sentinta ).
Tot in sistemul anglo-saxon s-a inventat institutia probatiunii , spre deosebire de
eliberarea conditionata pe cuvant care presupune executarea unui minim in penitenciar ,
probatiunea presupune lasarea in libertate a infractorului imediat dupa condamnare si
asigurarea unui tratament de resocializare pe o perioada de gratie .
O alta institutie de acest fel inventata in Marea Britanie este suspendarea
pronuntarii sentintei . Aceasta masura este aplicabila pentru infractiuni mai putin grave
savarsite de persoane cu o conditie sociala buna . ( Sa zicem ca cineva a savarsit o
infractiune si anume un abuz in serviciu , acest om pana in acel moment a avut o conditie
sociala ireprosabila . Instanta analizeaza cazul si decide : am hotarat sa nu pronuntam
sentinta in cazul infractiunii savarsite de dumneata timp de 2 ani de zile . In cazul in care
persoana are o purtare ireprosabila , cazul lui se claseaza adica nu va mai fi judecat ).
Alta modalitate de sanctionare non represiva a fost reprezentata de executarea
pedepsei cu inchisoarea in semi-libertate sau semi-detentie.
In timpul saptamanii infractorul este liber si participa dupa caz la activitati de
invatamant sau economice , iar la sfarsit de saptamana precum si in vacante sau concedii
se va afla in penitenciar . ( Ex : faptuitorul este student , el nu a savarsit o infractiune
foarte grava , de luni dimineata pana vineri la pranz el se afla la facultate , dar vineri la
pranz se va duce la penitenciar pana luni dimineata , toate acestea pentru o perioada
determinata de timp . Aceasta masura era practicata in tari socialiste : China , alaturi de
masuri ultra - represive , ex: impuscarea pe stadion .)
Masuri ultra-represive in materie de masuri penale la gasim in tariile islamice si
sunt masuri de exceptie cum ar fi : in caz de furt nu se aplica pedeapsa cu moartea ci se
va aplica taierea mainii.
Alaturi de aceste masuri s-a trecut la reformarea sistemelor in penitenciare ,
reformare care a permis tratamentul de resocializare a infractorului. In unele tari s-a ajuns
la exagerari in sensul ca in penitenciar infractorul are conditii vadit mai bune decat in
libertate . ( Ex : Penitenciarul din Nevada unde detinutii erau infractori din domeniul

informatic , acest penitenciar nu are gardieni , celule . Acesti infractori care accepta sa se
duca acolo accepta sa li se faca un contract de munca in domeniul informatic . Ei pot fi
vizitati de familie , iar cu banii pe care ii castiga pot sa isi cumpere diferite lucruri , ca de
exemplu: televizor , haine , etc. Daca ei vor evada vor fi dusi la un penitenciar federal sau
statal ).

Tendinte Moderne in Politica Penala

Revolutia tehnologica Internetul => rezultanta , consultanta , procesul

globarizarii cu tendinta spre globarizare economica internationala efecte cresterea
criminalitatii organizate trans-nationale , cu alte cuvinte globalizarea criminalitatii.
Globalizarea terorismului.
Globalizarea criminalitatii informatice.
Globalizarea spalarii banilor proveniti din afaceri ilicite .
Globalizarea exportarii deseurilor toxice , alternativ problematica
respectarii drepturilor si libertatiilor fundamentale ale omului. Consecinta politica
penala nu mai poate fi o problema a traditiilor culturale nationale .
Tendinta certa de armonizare legislativa in materie penala si procesual
penal .
Rolul Natiunilor Unite .
Rolul Natiunilor Unite in materia armonizarii legislatiilor penale si procesual
penale este realizata prin rezolutiile adoptate cu prilejul congreselor specializate cu tema :
Prevenirea criminalitatii si tratamentul delicventilor.
La aceste congrese alaturi de specialisti sunt invitati reprezentantii puterilor
legislative si executive din tariile membre , ministrii de justitie , procurori generali , etc.
Rezolutiile adoptate nu sunt obligatorii sunt de recomandare , dar guvernele ,
considerea ca este datoria lor sa puna in aplicare aceste rezolutii.