Introducere:

In aceasta lucrare voi prezenta pe scurt metodele de imbunatatire a eficientei retelelor

celulare ,voi explora unele probleme si provocari din cercetare , voi descrie pe scurt care sunt
obiectivele unui drive test si optimizare. Apoi voi dezbate modul de implementare a unei retele
eterogene bazate pe cellule micro,pico si femto si modul prin care se face handoverul intre
celulele mici si macrocelule .
Eficienta energetica dar si imbunatatirea calitatii serviciilor in reteaua celulara este o
problema tot mai mare pentru operatorii de telefonie mobile, nu doar pentru a mentine profitul
dar si pentru a reduce efectul mediului inconjurator.Aceasta tendinta pentru eficientizarea retelei
motiveaza autoritatile si operatorii retelelor sa cerceteze tehnologi noi pentru a aduce o
imbunatatire a intregii infrastructuri.
Tehnologia telefoniei mobile s-a dezvoltat radical in ultimii ani, dovada fiind si aparitia
smartphonurilor iar acest trend nu se asteapta sa aibe o incetinire in viitorul apropiat, aceasta
tehnologie fiind continuu imbogatita cu noi servicii si dispozitive inovatoare wireless in
domeniile de consum si electronice profesionale (aparate foto , e-books), senzori (alarme de foc),
dispozitive de parcare de la masina, etc.
Odata cu aceasta evolutie a aparut si nevoia de folosire a serviciilor cu o capacitate de
transfer de date mai mare, asfel dezvoltandu-se generatia

3G/UMTS (Universal Mobile

Telecommunications System) folosita in prezent, iar in viitor se doreste trecerea la 4G in forma

de LTE (Long Term Evolution). Pentru densificarea retelei wireless s-a dezvoltat si folosit asa
numitele picocells si femtocells acestea avand un rol foarte important in economisirea de energie
in reteaua wireless si cresterea capacitatii acestei retele, aceasta noua tendinta a impins
cercetatorii catre un inovator nou domeniu numit Green Cellular Networks

(de ex: 4 micro

statii acopera mai bine o zona decat o macro statie si foloseste mai putina energie)

2. Prezentarea generala a retelei

Cresterea exponentiala a cererii pentru rate de transfer mai mari si alte servicii in retelele
fara fir,necesita o desfasurarea mai densa a statiilor de baza in interiorul celulelor de retea. In
timp ce implementarile conventionale de retea macro-celulare sunt mai putin eficiente, exista

posibilitatea ca acestea sa nu fie din punct de vedere economic flexibil in privinta modificarii
arhitecturii retelei curente. Macrocelule sunt in general concepute pentru a oferi o acoperire mare
si nu sunt eficiente in furnizarea de date la o rata mare. Un mod evident de a face retelele
celulare mai eficiente in privinta energiei in scopul de a sustine traficul de date la o viteza
ridicata este scaderea distantei de propagare intre noduri ,reducand astfel puterea de
transmisie.Prin urmare,implementarea solutiile retelelor celulare bazate pe cellule mai mici,cum
ar fi micro,pico si femto sunt foarte promitatoare in acest context.

Fig.1 Exemplu de retea heterogena tip

Femtocells - sunt de obicei amplasate in medii de interior gen case, cladiri , hale; pot servi de la
4 pana la 32 de utilizatori in acelasi timp si au o arie de acoperire destul de mica, avand o raza de
acoperire de pana la 10m -12m ; puterea de transmisie este si ea destul de redusa si este undeva
sub 100mW;
Picocells - sunt de obicei folosite in zone publice deschise cum ar fi centrele comerciale, gari,
statii de autobus; ele pot servi mai multi utilizatori in acelasi timp fata de o femtocell si are in
acelasi timp si o arie de acoperire mai mare cu raza de acoperire de pana la 200m; puterea lor
variaza intre 250mW si 2W
Microcells -

sunt de obicei utilizate outdoor in zonele urbane si rurale cu o populatie

concentrata , au o raza de acoperire de pana la 2 Km si suporta un trafic de date mai ridicat.

3. Planificarea

retelei heterogene

3.1 Descrierea planificarii retelelor heterogene

In momentul in care se doreste implementare unei retele de telefonie mobile intr-o zona
virgina, departamentul de planing utilizand diverse programe de simulare verifica posibilitatea
de acoperire a unei arii in momentul amplasarii unei antene intr-o anumita locatie in functie de
relief, mediu rural sau urban si posibile obstacole intalnite. In cazul in care aria de acoperire este,
mai mare se face planificarea pentru un numar optim de statii de baza, care sa deserveasca acea
zona alegandu-se mai multe puncte nominale pentru noile statii la care sunt precizate azimuturile
pe care vor fi amplasate sectoarele noului site.

Pentru planificarea unei retele departamentul de planning trebuie sa tina cont de:

posibilele obstructionari ale semnalului de diverse obstacole(relief, cladiri,

vegetatie);

pierderile de semnal datorita patrunderii in interiorul cladirilor;

atenuarea semnalului pentru utilizatorii din interiorul cladirilor;

Criterii de selectie pentru pozitionarea site-urilor:

Criteriul incluziunii presupune de cate ori un site poate sau nu poate fi

considerat ca facand parte din etapa de planificare a retelei, respective site-urile
care nu ndeplinesc conditiile cerute vor fi introduse n etapa de planificare doar
daca justifica anumite avantaje i nu n ultimul rnd cele de ordin financiar.

Criteriul prioritatii implica selectarea site-urilor cu cea mai mare probabilitate

de fi acceptate n etapa de planificare, iar acestea este de preferat a fi alese doar
dupa o vizita prealabila la faa locului si analiza anumitor caracteristici fizice ale
zonei.

Dupa stabilirea punctelor nominale pentru viitoarele locatii se vor face vizite in teren
pentru a culege informatiile actualizate iar in cadrul acestor vizite se fac asa numitele SAR-uri
(site aquizition raport) in care sunt atasate poze panoramice de la 0 la 360 si pozele pe
azimuturile alese pentru viitoarele sectoare. In functie de locatiile gasite in teren se va modifica

planul initial pentru amplasarea noilor site-uri si se va alege modul de conectare la retea existent
astfel: in zonele in care exista fibra optica se va alege aceasta solutie iar unde aceasta posibilitate
lipseste se vor folosi conexiunile prin microunde.

Fig.2 Antena MW

Conectarea la retea a unei statii noi se va face de preferinta din doua surse diferite astfel
incat in cazul in care una dintre legaturi pica site-ul sa aiba protective si a poata sa emita mai
departe.

Fig.3 Simulatea unei conexiuni prin MW

In stadiul in care incepe implementarea unei retele, initial in zonele in care nu se cunoaste
100% puterea de acoperire a acelei arii vor fi folositi piloni mobili sau antene omni urmand apoi
ca dupa efectuarea drive-testului sa se optimizeze reteaua in functie de necesitati si cerinte. O
astfel de abordare a fost folosita la inceput si pentru implementarea retelei GSM in anumite zone
pentru firma Orange iar o data cu trecerea timpului si cresterea numarului de utilizatori si
totodata si crestera cerintei tot mai mari pentru numarul de utilizatori aceste antene omni care au
o acoperire de 360 au fost inlocuite cu antene sectoriale unidirectionale, acestea din urma avand
o arie de acoperire mult mai mare si o calitate mai buna.

Fig.4 Antena Omni cu caracteristicile de acoperire

Fig.5 Antena sectoriala cu caracteristicile de acoperire

Aceste antene sectoriale sunt utilizate astfel incat pe un site sa se asigure pentru fiecare
lob principal de radiatie al fiecarei antene component a lui, o buna acoperire a imprejmuirilor
fara prezenta unor obstacole care sa blochere acest lucru, antena trebuie sa fie amplasata in asa
fel incat lobul sau principal sa nu se intersecteze cu lobul principal al altei antene.
Printre principalele tipuri de antene sectoriale pot nentiona cele cu polarizare vertical,
cele standard omnidirectionale cu caracteristica de directivitate cu unghi de 33, 65 si 88.
Este bine cunoscut faptul c pentru diferite medii de propagare (tipuri de teren) n etapa
de implementare a reelei sunt utilizate modele de propagare care pot fi:
empirice - bazate pe ecuaii obinute n urma unor msurtori intensive, modele utilizabile doar
pentru medii identice cu cele n care sau fcut determinrile, mici modificri ale caracteristicilor
mediului determinnd erori mari ale modalitii de predicie legate de propagarea undei
semi-empirice - combinaie ntre modelele empirice i deterministe (combinaie Cost-Hata cu
Knife Edge)
deterministe propagarea undei este descris de traseul acesteia ntre antena emitoare BSNodB i receptoare UE n urma fenomenelor de reflexie, difracie i mprtiere. Aceste modele
pot fi dezvoltate pentru o anumit reea n parte, sunt bazate pe tehnica de propagare optic i
descriu cu mare acuratee propagarea undei, ns au dezavantajul unui timp mare necesar pentru
calcule. Printre principalele modele folosite pentru implementarea i dezvoltarea reelei
amintesc:
1. Modelul Okumura-Hata&CostHata, adaptat prin msurtori i anumii factori de corecie
la domeniul de frecvene specificreelelor 3G, astfel:

frecvena 1500 2000 Mhz;

distana (raza celulei - R) macrocelule 1-20 km;

nlimea antenei de emisie HBs 10 - 200 m;

nlimea antenei staiei mobile hUE 1-10m.

Fig.6 Valori ale factorilor de corectie specifici zonei

2. Modelul Cost&Walfish-Ikegami, model ce caracterizeaz propagarea undei n mediul

urban, antena BS poziionat la nivelul sau deasupra acoperiului cldirilor, pierderea total a
cii de propagare compus din dou tipuri de pierderi, pe calea de vizibilitate direct LOS (Line
of sight) i pierderi pe calea de vizibilitate obturat NLOS (Non line of sight), prin fenomene de
difracie i mprtiere la nivelul acoperiurilor i strzii, respectiv deplasrii UE.

Fig.7 modelul Walfish-Ikegami

Totodata pentru amplasarea scestor site-uri sau gasit diverse locatii in functie de aria pe
cere doresc sa o acopere, ele fiind amplasate atat la nivelul solului cat si pe blocuri, piloni si s-au
folosit sectoare distante la intrari in tunel cat si in tuneluri, parcarile subterane, acestea de multe
ori fiind camuflate pentru a nu putea fi observate de trecatori.

Fig.8 Site-uri amplasate la nivelul solului

3.2 Retele heterogene/Green network

Cu trecerea timpului pentru inbunatatirea semnalului indoor dar si marirea capacitatii de
transfer au fost implementate in retea noi tipuri de echipamente cum ar fi fempto-celulele si picocelulele.
O micro/pico celula este o celula in retelele de telefonie mobila deservita un SB cu
energie scazuta care are o are mica de acoprire si cu traffic ridicat precum un

centru

commercial,o zona rezidentiala,o statie de tren ,un hotel,etc.In timp ce aria de acoperire a
micro/pico celulei este de cateva sute de metri,aria de acoperire a femto celulei este proiectata
pentru a deserve suprafete mai mici precum casele private. Aceasta este de obicei de doar cateva
metri si sunt in general conectate prin cablu de banda lunga la o linie de abonat digitala (DSLDigital subscriber line). Celulele mai mici,datorita dimensiunilor scazue sunt mai eficiente in
furnizarea acoperirii de banda larga.

Fig.9 Picocells si femtocells

O analiza efectuata de OFCOM si Plextek a concluzionat ca implementarea de cellule

femto ar putea avea un raport de 7:1 avantaj operational energetic asupra expansiunii de
macrocelule pentru a acoperi aceeasi zona de interior.Simularile demonstreaza ca,cu doar 20%
din utilizatorii cu pico cellule, o desfasurare comuna de macro cellule si pico cellule intr-o
retea,poate duce la scaderea consumului de energie cu pana la 60% comparative cu o retea bazata
doar pe macro cellule. Un alt avantaj al celulelor mici este faptul ca ele pot folosi benzi de
frecventa mai mari in scopul oferirii de rate de transfer ridicate si pentru localizarea de transmisii
radio. Cu toate acestea, prin implementarea prea multor cellule mici in macro cellule poate
reduce eficienta SB-ul macrocelulei deoarece acesta va trebui sa functioneze in conditii de
sarcina mica. Prin urmare, investigarea atenta a diferitelor strategii de implementare ar trebui sa
fie facuta in scopul de a gasi cea mai buna modalitate de implementare aAcelulelor mici.
In urma unei simulari cu trafic maxim,utilizarea de micro SB a avut doar un rezultat cu
effect moderat asupra zonei unde a existat consumul de energie si a depins serios de puterea de
compensare a consumului atat de zonele macro cat si de zonele micro.
La o scara larga, desfasurarea de celule femto poate duce la un consum ridicat ,se
implementeaza o reducere de energie care permite SB cu celule femto sa opreasca transmisia si
procesarea cand nu sunt implicate intr-un apel activ. In funcie de modelul de trafic de voce,
acest mecanism poate permite realizarea unei economii de energie in medie de 37,5% ,iar pentru
un scenariu cu trafic ridicat, poate realiza o reducere de pana la 5 ori in cazul situatiilor de
mobilitate, in comparatie cu o transmisie pilot fixa. O abordare mai degraba radial, pentru a crea
o legatura intre retele (ad-hoc) complet centralizate (celulare) si descentralizate in scopul de a
realiza implementarea mai eficienta a reelei, este o schimbare spre auto-organizare a reelelor cu
cellule mici. Cu toate acestea, predictia de acoperire si performanta, gestionarea interferentelor si
managementul mobilitatii impreuna cu problemele de scuritate, sunt doar unele din problemele
intampinate in proiectarea unei astfel de retele.

Fig.10 Retea heterogena

Datorita pierderilor foarte mari prin folosirea continua a statiior de baza pentru
comunicarea cu dispozitivele terminale cat si crearea legaturii cu macrocelula, s-a incercat
economisirea energiei folosite asfel creandu-se posibilitatea de a opri temporar folosirea statieiSleep Mode, cand acest lucru este necesar datorita traficului scazut sau inexistent; emisia radio
fiind intrerupta se reduce si nivelul de radiatii, iar pentru dezvoltarea si modernizarea acestui
proces industria telecomunicatiilor investeste foare multe resure.

Pentru intrarea in sleep mode trebuie indeplinite 3 cerinte:

reducerea consumului de energie;

sa garanteze disponibilitatea retelei mobile din acea zona;

sa minimizeze degradarea perceputa de utilizator.

Intrarea in sleep mode specifica cand , cum si care BS intra in sleep mode in asa fel incat
degradarea perceputa de utilizator sa fie minima.
Iesirea din sleep mode specifica cand, cum si care BS trebuie sa isi reia functionarea odata cu
cererea crescuta a traficului, cu o degradare minima a serviciilor oferite utilizatorului.
Iesirea din sleep mode se face atunci cand una din BS vecine care a preluat in itial traficul
acestei statii ajunge la saturatie sau depaseste un anumit procent de ocupare. Pentru a nu se
deteriora serviciile si a evita intreruperile de apel iesirea din sleep mode se va face progresiv
pana la atingerea capacitatii normale, iar iesirea din sleep mode se poate face si partial, fiind
acoperita doar partea care necesita suplimentarea de traffic.
In tehnologia curenta UMTS si LTE este esentiala pastrarea unei intrari si iesiri din sleep
mode progresiva, asfel: in cazul unei intrari rapide a BS in sleep mode se poate pierde
conexiunea cu telefonul mobil, la fel se poate intrerupe conexiunea intre telefon si o statie aflata
la distanta daca un BS aflat in imediata apropiere a telefonului isi reia activitatea brusc. Totodata,
daca procesul progresiv de trecere de la un mod la altul este prea lung, poate afecta economia de
energie datorita faptului ca pe perioada procesului energia folosita de BS este aproape similara
cu cea folosita in momentul in care statia are puterea operationala completa. Asfel s-au dezvoltat
sisteme si tehnici de calcul pentru a optimiza aceste tranzitii in functie de cererea din momentul
respectiv.
Totodata, BS-urile sunt conecate la o macrocelula care decide daca o statie intra sau nu
in sleep mode, sau daca pe acele BS-uri s-a ajuns la suprasarcina( numarul de apeluri simultane
nu poate depasi numarul maxim stabilit de operator pe acea statie), in acest caz traficul fiind
suplimentat de catre macrocelula.

Fig.11 Etapele intrarii in Sleep Mode

3.3 Evolutia standardelor folosite UMTS/LTE principalele caracteristici

UMTS a evoluat n timp. Prima variant realizat a fost UMTS 99. De atunci, n cadrul
ETSI i, apoi, al 3GPP, s-au realizat mai multe variante de UMTS, fiecare dintre acestea
adugnd noi caracteristici la cele anterioare. Pn n prezent s-au dezvoltat variantele 99, 4, 5,
6 i 7. Compatibilitatea ntre reele UMTS i alte reele este strns legat de evoluia UMTS, care
s-a dezvoltat pornind de la reelele de generaia a doua de comunicaii mobile celulare, n primul
rnd de la GSM
Principalele caracteristici:
Release 99 si 4(2004):
adug noi faciliti pentru utilizator;
ofer o mai bun integrare cu reelele IP, cu accent pe folosirea IPv6;
introduc noi procedee pentru managementul sesiunilor multimedia;
pun accent pe comutarea de pachete, eliminnd comutarea de circuite;
introduc criterii de apreciere i de control a calitii transmisiei n funcie de serviciul
oferit;
permit aplicarea unor procedee de mrire a vitezei de transmisie la utilizator att pentru
sensul ascendent ct i pentru sensul descendent de transmisie
Release 5(2004):
mbuntirea interfeei radio, incluznd clasificarea staiei de baz TDD, precum i
mbuntirea DSCH;
mbuntiri ale reelei de acces radio;
evoluia modului de transport n UTRAN;
mbuntiri ale LCS;
mbuntiri ale securitii reelei securitatea domeniului reelei;
folosirea HSDPA, arhitectura AMC codare i modulaie adaptiv;
conectarea ntre domenii a nodurilor RAN n noduri multiple de reea de baz;
folosirea n partaj a UTRAN n modul conectat;
introducerea subsistemelor IMS;
realizarea de aplicaii transparente cap-la-cap pentru aplicaii mobile, flux n mod
pachet;

 mbuntiri ale OSA;

folosirea CAMEL, faza 4;
mbuntirea mediului de execuie mobil;
folosirea codecurilor cu rat multipl, adaptive, de band larg;
interfee terminale - mbuntiri ale pachetului de instrumente de lucru pentru modelul
local;
rezolvarea unor probleme referitoare la taxare i operare, administrare, ntreinere;
mbuntiri ale GERAN;
realizarea de QoS cap-la-cap;
mbuntiri ale serviciului de mesaje;
comutarea serviciului i revenirea la informaia digital nerestricionat, UDI;
aceptarea echipamentelor de utilizator de generaii anterioare.

Release 6(2004):
Introducerea IMS n faza 2, care conine:
Conlucrarea ntre reele IMS i reele cu circuite comutate, reele IMS i reele
non-IMS, reele IMS cu acces independent (cu 3GPP2);
Management de grup (prezen, mesagerie, conferin);
Taxarea IMS;
Intercepia autorizat (legal).
Folosirea MBMS;
Promovarea unor servicii, inclusiv PoC (cu OMA);
Scenarii de conlucrare WLAN;
Servicii de tip apas (push services);
Recunoaterea vorbirii i servicii realizate prin voce;
Managementul drepturilor digitale (cu OMA)
mbuntirea FDD pe sensul ascendent;
Extensia de codec adaptiv, multi-vitez, de band larg, pentru audio de calitate
superioar;
Fluxuri de pachete;
Profil generic de utilizator;

 Prezena;
Blocarea clasei de acces i protecia la suprancrcare;
Managementul taxrii pentru WLAN, PoC etc.

Release 7:
Antenelor MIMO;
TDD cu 7,68 Mcip/s;
Servicii GERAN conversaionale;
Alte mbuntiri ce includ IMS, LCS, servicii de video i voce.