Date generale

Localizare
geografic:Europa de Sud
Denumire
oficial:Republica Italian
Capitala:Roma
Moneda:euro
Form de
guvernmnt:republic
Ziua naional:2 iunie
Suprafaa:301.230 km2
Populaia:58.751.711 loc.
Limba oficial:italiana
Religia:catolici 85%

Relieful.Aceast ar cuprinde o
parte continental, format din
versantul intern al arcului Alpilor
i din Cmpia Padului, i o alt
peninsular ocupat de lanul
muntos al Apeninilor, de dealuri
i de nguste cmpii litorale; se
adaug o serie de insule, ntre
care Sardinia; Sicilia; Elba.
Clima. Clima este continental n
Nord, cu ierni relativ reci i veri
clduroase, i mediteranean n
Sud precum i peninsular cu
veri secetoase i calde, iar iernile
ploioase i blnde.Temperatura
scade de la sud spre nord.
Vegetatia. Este predominant
mediteraneana (ierburi si arbusti
). In zonele montane exista
paduri de foioase si paduri de
conifere. In Abruzzi exista un
parc natural care conserva
elementele de flora si fauna
mediteraneana.

In ultimii ani economia italiana a cunoscut o cretere deosebita

datorita unui efort antreprenorial susinut, combinat cu o politica
comerciala liberala.
Masurile luate pentru restabilirea unei politici fiscale ncurajatoare,
stabilitatea monedei si rata sczuta a dobnzilor, au permis Italiei sa
adere la Uniunea Monetara Europeana si sa adopte moneda comuna,
euro, in calitate de membru fondator, la 1 ianuarie 1999.
Din acel moment, pana la sfritul anului 2001, tarile care au aderat la
Uniunea Monetar Europeana au adoptat euro ca moned virtual
pentru tranzacii i ca unitate de cont. Bancnotele euro circul de la 1
ianuarie 2002, nlocuind moneda naional.
Declansarea celei mai profunde crize din istoria economic recent a
afectat, n mod inevitabil, i Italia, determinnd nregistrarea in
perioada 2008-2010 a celei mai mari reduceri a PIB-ului.

 Conform estimrilor ISTAT (Institutul de Statistic

Italian) Produsul Intern Brut al Italiei a inregistrat, in
anul 2009, o scadere cu 4,9% fata de nivelul
inregistrat in 2008; se apreciaza ca este cea mai
mare diminuare inregistrata din 1971 si confirma
faptul ca Italia, in 2009, era in plina criza, fapt
demonstrat si de cresterea deficitului bugetar de la 2,7% la -5,3% (38 miliarde euro) si de nivelul ridicat al
raportului datorie publica/PIB, datoria publica
suferind o crestere de la 106,1% la 115,8% (nivelul
del mai ridicat din UE).
Datoria public a Italiei a ajuns n luna mai 2010 la
nivelul de 1.827 miliarde de Euro (circa 116% din
PIB), fiind pe primul loc n Europa i a patra la nivel
mondial.
Din punctul de vedere al repartitiei geografice,
punctul slab al structurii economiei il reprezinta
Mezzogiorno (sudul Italiei), care se diferentiaza
radical fata de regiunea centrala si mai ales de cea
nordica.

Industria(bazat pe materii prime din import) i este reprezentat

prin:industria textil,alimentar,siderurgie,electronic i
electrotehnic,chimic.
Dezvoltat este i industria construciilor de
maini:automobile,tractoare.
Majoritatea ramurilor industriei din Italia s-au dezvoltat in nord, iar
triunghiul Torino-Milano-Genova este principala zona industriala.
In sud, Neapole si Taranto se produce otel. Produsele textile se
fabrica in toate orasele industriale din partea nordica. Industria
alimentara este dezvoltata si unele produse alimentare sunt
exportate, in special paste fainoase, branzeturi, vin si legume
conservate,
Modelul de dezvoltare industriala este bazat pe o strategie flexibila
si o puternica retea de intreprinderi mici si mijlocii, deosebit de
dinamice si cu o rentabilitate ridicata, organizate pe zone sau
sisteme locale de lucru, precum si pe mari intreprinderi, precum
FIAT, FINMECCANICA,
PIRELLI, ENEL si ENI, care in ultimii 20 de ani au suferit puternice
restructurari.

 Pentru construirea unei baze energetice sigure, Italia a optat

pentru dezvoltarea hidroenergiei si a importului unei cantitati
mari de petrol.
Principalele centre de rafinare a petrolului sunt situate in
porturi cum ar fi:Millazo,Priolo(ambele n Sicilia),Cagliari,Porto
Torres
(n Sardinia) i Genoveva;alte mari capaciti sunt situate n
nordul industrial,n apropiere de Milano,Torino i Novara.
Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in
intregime importat, caci extractia de petrol italian este
neisemnat.
Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona
Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata
sa importe annual.
Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t anual.
Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si
Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna,
Porto Marghera, Livorno, Mantova, Roma.

Import petrol barili/zi

600

550

500
400

Series1

320 310

300

220

200
100

190 180 160

110

In
di
a
Co Ja
po
re
ni
ea
a
de
Su
d
Tu
rc
ia
Ita
lia
Sp
an
ia
G
re
cia

Ch
i

na

Crbunii i gazele naturale.Pentru acoperirea nevoilor

energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia
si extinse exploatarile din celelalte bazine carbonifere.
Productia de gaze naturale este in scadere.

Dependenta statelor europene de gazele ruseti(2009)

 Productia de otel si fonta a

crescut vertiginos,mai ales
productia de otel care detine locul
3 in Europa si locul 9 pe glob.
Industria siderurgica este
dezvoltata mai mult in porturi,
datorita importului materiilor
prime pe mare
Centre ale productiei de otel se
gasesc situate in orasele:
Genova Carnigliano, Serto San
Giovanni, Milano, Torino,
Marghera, Napoli,Taranto,
Piombio.

Primele 10 rii productoare de oel(2007)

ara

Populaia(mil.t)

1.China

482

2.Japonia

120

3.SUA

98

4.Rusia

70

5.R.Coreea

51

6.Ucraina

43

7.Germania

33

8.Brazilia

32

9.Italia

21

10.Frana

14

Cei mai importani importatori de minereu de fier(2006)

ar

mil$

1.China

4856,2

2.Japonia

3311,4

3.Germania

1080,3

4.Frana

564,8

5.Italia

468,7

Industria chimic
In Italia industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata
prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte
chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano,
Brescia, Novara, Roma, Napoli.
Dup incheierea n anul 2010 cu o cretere semnificativ(+8% n
volumul total),Italia se confunt cu o cretere mai puin dinamic
deoarece este caracterizat de tensiuni puternice ale costurilor
ridicate ale materiilor prime.
Acest lucru a fost afirmat chiar n a doua jumtate a anului 2010,din
cauza creterilor mari ale materiilor prime
de sintetice i naturale.

Producia chimic
(indici 2005=100)

Mondo
+5,1%

130

Nivelurilor de producie n
UE n chimie primul
trimestru 2011, comparativ
cu 2007 (% schimbare)

125
120

Chimice de baz

115

UE27
+4,5%

110
105

Pesticide

-3.1%
+11.9%

Vopsele,adezivi,cerneluri -12.3%
Alte specialiti

+3.1%

95

Detergeni i cosmetice

+2.2%

90

Fibre

-17.1%

100

85
80

Chimica
2005

2006

2007

2008

2009

2010

-1.5%

2011

Fonte: elaborazioni su dati American Chemistry Council, Cefic

Produse chimice:rata de cretere

Produzione chimica, export chimico
e produzione industriale in Italia
(indici in volume, 2007=100)
110
105

Export chimico

100
95
90

Chimica

85

Industria

80
75
70

2007

2008

2009

2010

2011
Fonte: elaborazioni Federchimica su Istat

Exportul este singurul sprijin pentru cresterea economic a

Italiei
Export totale di

chimica
(indici 2007=100, in valore) Germania

130
120

Paesi UE
esclusa
Germania
Italia

110
100
90
80
70

2007

2008

2009

2010

2011

Export totale extra UE di

chimica
(indici
2007=100, in valore)
140

Germania

130

UE esclusa
Germania

120
110

Italia

100
90
80
70

2007

2008

2009

2010

2011

Fonte: Eurostat, Istat

Cele mai dinamice sectoare ale produciei mondiale chimice

Produzione chimica mondiale

Var % gennaio- giugno 2011 rispetto a

2008

Ian - giu 2010

Chimica per lagricoltura

13.9

4.6

Chimica per il consumo

6.8

5.3

8.4
5.1
6.9
9.9
15.3
17.8
8.8
2.6
11.3

6.6
5.0
7.3
5.0
15.6
8.7
5.8
4.4
6.3

8.6

6.1

Chimica di base
Inorganici
Organici
Resine plastiche
Gomme sintetiche
Fibre man-made
Chimica delle specialit
Vernici e adesivi
Altre specialit
Chimica

Fonte: elaborazioni su dati American Chemistry Council

 Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul

sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a
lanei s-au dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este
si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin
dupa lansarea matasii artificiale.
Industria textila italiana prelucreaza materie prima
autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import
(lana, bumbac).
Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia
ocupand un loc important in lume cu productia de lana.
Cele mai importante centre sunt in nordul tarii precum
n:Piemont,Lombardia i Veneia.

 Industria pielariei si a confectiilor din

piele este larg dezvoltata in regiunile
Piemont si Lombardia.
Italia import piei brute.Incaltamintea si
produsele de marochinarie italiene sunt
competitive pe piata mondiala, fiind
recunoscute pentru calitatea lor ridicat.

Industria constructoare de maini

Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea
joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una din subramurile
cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor.

In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia,

Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze,
autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc.

Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino

este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De
asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti,
care au adus atata mandrie Italiei.
Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile
Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.
Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt
indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano,
Cremona si Verona.

Topul celor mai bune maini din Italia(2008)

1.Ferrari Enzo
2.Lambourghini Countach
3.Fiat 500
4.Ferrari 250 GTO
5.Lambourghini Mureielago
6.Alfa Romeo Spider
7.Lancia Stratos
8.Ferrari 308 GTP
9.Masserati Bora
10.Fiat Panda

Principalii productorii mondiali de nave comerciale(2003)

Nr.cr Producia (mii tdw)
t

Ponderea n
producia
mondial

Ponderea
n producie
mondial

Coreea de Sud

16 326

33,3

Japonia

14 038

28,6

China

5 564

11,3

Italia

2 003

4,1

Germania

1 536

3,1

Polonia

1 447

2,9

S.U.A

893

1,8

Croaia

876

1,8

Frana

802

1,6

10

Spania

705

1,4

43 200

100,0

Total mondial

Ierarhia celor mai importani constructori navali dup volumul

comenzilor(01.01.2004)
Originea
principalelor
firme
constructoar
e

Volumul
comenzilo
r(mii ctg)

%din
comenz
ile
mondia
le

Originea
principalelor
firme
constructoar
e

Volumul
comenzilo
r(mii ctg)

%din
comenzile
mondiale

1.Coreeea de 26 368
Sud

37,8

6.Polonia

1 705

2,4

2.Japonia

19 076

27,2

7.Croaia

1 061

1,5

3.China

9 327

13,4

8.Taiwan

1 038

1,5

4.Germania

1 778

2.5

9.SUA

835

1,2

5.Italia

1 772

2,5

10.Romnia

814

1,2

Industria alimentara este raspandita peste tot; se

poate spune ca este ramura industriala cel mai
uniform repartizata in teritoriu. Italia se remarca prin
produsele de patiserie, ulei de masline, zahar,
conserve de peste si vin.
Industria alimentar i agricultura Italiei are mult de
suferit din cauza comercializrii produselor
importate, de proast calitate, de o valoare estimat
la 60 mld de euro, dar care sunt vndute sub nume
de brand italiene.
Agricultura i industria alimentar a Italiei este
estimat la 300 mld de euro pe an, n care nu se
include comerul cu terenuri agricole, transportarea
i comercializarea produselor cu amnuntul n
magazine i supermarketuri.

Italia este unul dintre cei mai

mari producatori de vinuri din
lume, alaturi de Franta si
Spania, productia sa
reprezentand aproape 20% din
productia mondiala de vin.

O mare parte din cantitatea de

vin de aici este vin de masa
vino da tavola, aproape 2
miliarde de litri pe an, pe cand
categoriile DOC-DOCG si IGT
reprezinta 1,5 miliarde,
respectiv 1,3 miliarde de litri
anual.

Potrivit documentelor oficiale, aproape 2,1 miliarde de litri de vin merg

catre piata externa, cele mai importante piete fiind Germania,
SUA,Marea Britanie, Franta si Elvetia.
In Italia activeaza peste 2 milioane de producatori de struguri, ale
caror podgorii ocupa acum aproximativ 900.000 de hectare, 340.000 de
crame si 45.000 de imbuteliatori.
Mai mult de jumatate dintre producatorii de vinuri au propriile lor vii
(80% dintre producatori au mai putin de 5 ha, pe cand numai 1% dintre
acestia detin mai mult de 50 de ha de vie).

Producia de vin(2011)
Primele productoare
de vin

Producie vin(milioane
hectolitri)

1.Frana

44.7

2.Italia

42.58

3.Spania

35.14

4.SUA

19.92

5.Argentina

16.25

6.Australia

10.9

7.Africa de Sud

9.79

8.Chile

9.1

9.Germania

8.76

10.Portugalia

5.87

Agricultura: Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din

PIB, ramane un sector important al economiei.
Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel
mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in
special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate
in Campia Padului. Este cel mai important producator european de
orez, cu cele 14 milioane de tone annual, productia fiind
reprezentativa si pe plan mondial.
Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la
6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a Pen. Italice si
in Calabria.

Top 5 ri productoare de porumb n Uniunea European

2011
ara

Producia
milioane tone

Frana

15.9

Romnia

11.4

Italia

9.2

Ungaria

Germania

4.6

Sursa:COCERAL

Prinicipalele ri productoare de pere, 2008*

ara

Producia(t)

1.China

12,625,000

2.Italia

840,516

3.SUA

799,180

4.Spania

537,400

6.Argentina

520,000

7.Coreea de sud

425,000

8.Turcia

349,420

9.Japonia

325,000

Principalele productoare de portocale(tone)2005*

1.

Brazilia

17.804.600

2.

Statele Unite

8.266.270

3.

Mexic

3.969.810

4.

India

3.100.000

5.

Italia

2.533.535

6.

China

2.412.000

7.

Spania

2.149.900

8.

Iran

1.900.000

9.

Egipt

1.789.000

10.

Indonezia

1.311.703

 Via-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip

industrial sunt caracteristice pentru Puglia. Vinul provenit din
aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec
si mai putin aromat.
Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia
mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in
Puglia, maslinul fiind absent numai in Nord.

 Crestera vitelor nu este

dezvoltata pe masura
posibilitatilor oferite de natura si
nici pe masura necesitatilor de
consum ale populatiei.
Bovinele sunt crescute in ferme
de tip industrial din Campia
Padului si din Alpi. In Italia
Peninsulara domina cresterea
oilor si caprelor. Italia importa din
ce in ce mai multa carne si
produse lactate.
Pozitia geografica a Italiei a
favorizat pescuitul, pestele fiind
folosit in consumul direct sau in
industria alimentara.
Cu toate acestea, agricultura
ramane deficitara. Ca si industria,
agricultura este mai slab
dezvoltata in Sud.

Transportul: Reteaua de transport a

Italiei este diversificata , dezvoltata si
modernizata. Volumul principal al
transporturilor este asigurat de caile
rutiere. Italia este strabatuta de o retea
densa de sosele modernizate si de
autostrazi. Autostrada Soarelui strabate
intreaga peninsula, facilitand schimbul
de produse si penetratie turistica spre
statiunile din Sud.
Caile rutiere 290.000km, din care
6.800km autostrazi. Ele sunt mai dense
in Nordul tarii. In Alpi si in Apenini, de-a
lungul cailor de comunicatie, s-au
construit numeroase tuneluri si
vaiducte.
Transporturile maritime au un rol
dominant in schimbul extern de marfuri
al Italiei.
O retea densa de linii aeriene acopera
teritoriul tarii, iar aeroporturile
internationale Roma si Milano leaga
Italia de marile aeroporturi
internationale ale celorlalte tari.

Tuneluri feroviare de mari dimensiuni

Denumirea

Anul intrrii
n funciune

Lungimea(n m)

Seikan(Japonia)

1989

53 800

Eurotunel(Frana-Marea
Britanie)

1994

51 500

Simplon(Elveia-Italia)

1905

19 823

Apenini(Italia)

1934

18 506

Saint-Gothard(Elveia)

1882

15 003

Comer exterior
In anul 2009, volumul comerului bilateral a fost de 9 miliarde euro,
in scadere cu 23,62% fade anul 2008.
Italia se situeaz pe locul 2 in topul partenerilor comerciali ai
Romniei, cu o pondere de 13,29% din volumul total al comerului
exterior al trii noastre.
Exporturile au fost de 4,4 miliarde euro, in scadere cu 14,35% fa
de aceeai perioad a anului 2008 i importurile de 4,6 miliarde
euro, in scdere cu 30,93% fa de 31 decembrie 2008 .
Pe fondul scderii mai accelerate a importurilor din Italia fa de
exporturile ctre aceast pia, se observ o diminuare a
debalanei comerciale in relaiile bilaterale, la 31 decembrie 2009
soldul fiind de - 102,60 milioane euro (comparativ cu 1401,33
milioane euro la 12 luni 2008).

Clive Gifford-Geografia enciclopedie pentru ntreaga familie-Editura

Teora
S.Negu(2005)-Geografie economic mondial-Editura Meteor
Press,Bucureti
Statele lumii(2007)Antologie-Editura Steaua Nordului
V.Efros(2006)-Geografie ecoomic mondial
www.scribd.com/doc/57205207/Industria-siderurgica
www.scritube.com/geografie/Italia1434879.php
http://www.forbes.ro/Topul-celor-mai-mari-producatori-de-vinuri-dinlume_0_1264.html
http://www.forbes.ro/Topul-celor-mai-mari-producatori-de-vinuri-dinlume_0_1264.html
http://www.aiig.it/ITALIA%20VISTA%20DALLE%20CARTE/industria.htm
http://www.ziare.com/economie/petrol/care-ar-fi-cele-mai-afectate-tari-de-ocriza-a-petrolului-din-iran-1154826