# https://autotehnic.wordpress.

com/2012/04/20/distributia-variabila/

DistriDistributia variabila
April 20, 2012
Prin distributie se intelege ansamblul organelor motorului cu ardere interna care permite
umplerea cilindrilor cu incarcatura proaspata si evacuarea gazelor arse din cilindri. Cuprinde:
colectoarele de admisie si evacuare, supapele, arborii cu came, componente ce asigura
transmiterea miscarii de la came la supape (arcuri, tacheti, tije, culbutori etc. ), lantul/cureaua de
distributie si pinioanele de angrenare.
Toate motoarele moderne cu aprindere prin scanteie (pe benzina) au nevoie de
aplicarea distributiei variabile pentru a putea satisface cerintele din ce in ce mai severe de
economicitate, emisii poluante si performante dinamice, dupa cum mentionam si intr-un articol
anterior.
Se spune ca distributia este variabila atunci cand durata de deschidere si inaltimea de ridicare
ale supapelor sunt variabile si, deasemenea, momentele de deschidere si inchidere ale acestora nu
sunt fixe. In literatura de specialitate acestea sunt cunoscute sub numele de VVA (Variable Valve
Actuation System) sau VVT (Variable Valve Timing System).
Denumirile de mai jos de care probabil ati auzit, folosite si comercial de catre
producatori, reprezinta denumiri ale unor sisteme/solutii de distributie variabila:
- Valvetronic de la BMW;
- VVEL de la Nissan (Variable Valve Event and Lift);
- VTEC de la Honda;
- VarioCam Plus de la Porsche;
- MIVEC de la Mitsubishi (Mitsubishi Innovative Valve timing and lift ElectronicControl) ;
- Valvematic de la Toyota;
- Multiair de la Fiat etc.
Mai jos gasiti cateva imagini cu sistemul de distributie variabila Valvetronic de la BMW:

Componentele distributiei Valvetronic si pozitiile relative in cazul ridicarilor maxima si minima

ale supapelor:

Mai jos si modul de functionare:

Fiecare dintre aceste sisteme prezinta avantaje si dezavantaje, unele sisteme dedistributie
variabila mai putin sofisticate asigura doar varierea momentelor de deschidere si inchidere ale
supapelor, fara sa modifice duratele fazelor. Altele mult mai sofisticate sunt capabile sa varieze
mai multi parametri, cum ar fi: inceputul si sfarsitul fazelor, inaltimea de ridicare a supapei,
duratele de deschidere sau combinatii ale acestora.
De exemplu un sistem ceva mai sofisticat este Valvetronic de la BMW care impreuna cu
sistemul original BMW-VANOS permite varierea tuturor parametrilor de distributie
variabila mentionati mai sus.
butia variabila
April 20, 2012
Prin distributie se intelege ansamblul organelor motorului cu ardere interna care permite
umplerea cilindrilor cu incarcatura proaspata si evacuarea gazelor arse din cilindri. Cuprinde:
colectoarele de admisie si evacuare, supapele, arborii cu came, componente ce asigura
transmiterea miscarii de la came la supape (arcuri, tacheti, tije, culbutori etc. ), lantul/cureaua de
distributie si pinioanele de angrenare.
Toate motoarele moderne cu aprindere prin scanteie (pe benzina) au nevoie de
aplicarea distributiei variabile pentru a putea satisface cerintele din ce in ce mai severe de
economicitate, emisii poluante si performante dinamice, dupa cum mentionam si intr-un articol
anterior.
Se spune ca distributia este variabila atunci cand durata de deschidere si inaltimea de ridicare
ale supapelor sunt variabile si, deasemenea, momentele de deschidere si inchidere ale acestora nu
sunt fixe. In literatura de specialitate acestea sunt cunoscute sub numele de VVA (Variable Valve
Actuation System) sau VVT (Variable Valve Timing System).
Denumirile de mai jos de care probabil ati auzit, folosite si comercial de catre
producatori, reprezinta denumiri ale unor sisteme/solutii de distributie variabila:
- Valvetronic de la BMW;
- VVEL de la Nissan (Variable Valve Event and Lift);
- VTEC de la Honda;
- VarioCam Plus de la Porsche;
- MIVEC de la Mitsubishi (Mitsubishi Innovative Valve timing and lift ElectronicControl) ;
- Valvematic de la Toyota;

- Multiair de la Fiat etc.

Mai jos gasiti cateva imagini cu sistemul de distributie variabila Valvetronic de la BMW:

Componentele distributiei Valvetronic si pozitiile relative in cazul ridicarilor maxima si minima

ale supapelor:

Mai jos si modul de functionare:

Fiecare dintre aceste sisteme prezinta avantaje si dezavantaje, unele sisteme dedistributie
variabila mai putin sofisticate asigura doar varierea momentelor de deschidere si inchidere ale
supapelor, fara sa modifice duratele fazelor. Altele mult mai sofisticate sunt capabile sa varieze
mai multi parametri, cum ar fi: inceputul si sfarsitul fazelor, inaltimea de ridicare a supapei,
duratele de deschidere sau combinatii ale acestora.
De exemplu un sistem ceva mai sofisticat este Valvetronic de la BMW care impreuna cu
sistemul original BMW-VANOS permite varierea tuturor parametrilor de distributie
variabila mentionati mai sus.

# http://www.reparatiiturbine.ro/tachetul-hidraulic/

Tachetul hidraulic

Parte componenta a sistemului de distributie pentru motoarele cu ardere

interna,tachetul este responsabil de transmiterea miscarii de
la cama la supapa. In functie de tipul sistemului de distributie, OHC sauOHV,
tachetii se monteaza intre supape si arborele cu came, respectiv intre tijele
impingatoare si arborele cu came. In ceea ce priveste modul lor de
functionare, vom analiza in cele ce urmeaza principalele caracteristici ale
tachetilor pentru cele doua tipuri: mecanici si hidraulici.
Tachetii pot fi atat mecanici cat si hidraulici. Principala problema pe care o ridica insa
tachetul mecanic este data de asa-numitul joc termic, un fenomen care apare cand motorul
este rece. Este vorba practic despre jocul dintre cama si tachet, in cazul distributiei de
tip OHC, respectiv dintre tija impingatoare si culbutor, in cazul distributiei OHV. Avand in
vedere acest neajuns precum si faptul ca odata cu cresterea uzurii pieselor jocul se

accentueaza determinand aparitia fenomenului cunoscut ca bataie a tachetilor, s-a impus

identificarea unei metode tehnice pentru eliminarea acestor inconveniente.

Tachetul hidraulic
Datorita principiului sau de functionare, tachetul hidraulic este recunoscut ca avand
capacitatea de a elimina complet jocul dintre cama si tachet. Cum este posibil acest lucru?
Tachetul hidraulic este prevazut la partea din interior cu o camera de ulei in care este
introdus ulei sub presiune de catre sistemul de lubrifiere al motorului. De asemenea,
tachetul mai este prevazut cu o supapa de sens si un arc elicoidal care mentine contactul
dintre corpul tachetului si cama pe perioada cat aceasta este inactiva.
In momentul in care cama devine activa (impinge tachetul), supapa de sens ramane inchisa
iar uleiul din camera va fi astfel comprimat. Iar, avand in vedere incompresibilitatea uleiului,
acesta se va comporta ca un corp rigid fapt ce va permite camei sa actioneze asupra
supapei. Mai pe intelesul tuturor, pe perioada in care cama este activa, miscarea se
transmite in urmatoarea ordine: cama >>> corp tachet >>> ulei >>> cilindru >>> supapa.
Tachetul hidraulic este foarte usor de recunoscut intrucat prezinta intotdeauna un canal
exterior (prevazut cu o serie de orificii) prin care circula ulei sub presiune din sistemul de
ungere al motorului.
De ordin mecanic in absolut toate cazurile, defectiunile tachetului hidraulic se produc ca
urmare a unui ulei contaminat cu diverse impuritati. Practic, patrunderea oricaror particule
solide in interiorul acestuia poate determina o functionare necorespunzatoare a supapei de
sens. Acest lucru face ca uleiul sa scape din camera de inalta presiune iar tachetul nu va
mai actiona asupra supapei. Din fericire insa, orice astfel de probleme pot fi foarte usor
remediate prin simpla curatare de impuritati a tachetului.

Tachetul hidraulic (sectiune)

OHC sistem de distributie fara tije impingatoare, cu arborele cu came montat in chiulasa
motorului
OHV sistem de distributie cu arborele cu came in blocul motor, la care antrenarea
arborelui se face de regula cu lant metalic

# http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/59-distributie-fixa.html

Modul de funcionare al sistemului de distribuie

(2)
Sistemul de distribuie al unui motor cu ardere intern pentru automobile este ansamblul tuturor
pieselor care permit schimbarea periodic a gazelor din cilindrii. Pentru a funciona, un motor cu ardere
intern are nevoie de aer proaspt sau amestec aer-combustibil care trebuie introdus n cilindri, n locul
gazelor arse, reziduale care trebuie evacuate. Pe scurt sistemul de distribuie asigur introducerea
aerului/amestecului proaspt n cilindri i evacuarea gazelor arse.

Componentele sistemului de distribuie

Motoarele n patru timpi au sisteme de distribuie cu supape. Exist i sisteme de distribuie cu
lumini/fante (motoarele n doi timpi) sau cu sertare (automobile de curse) sau combinate, lumini i supape
(motoarele n doi timpi).

Foto: Componentele sistemului de distribuie (OHC) pentru un motor cu 4 cilindrii i 12 supape.

Sursa: Wikimedia Commons
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

roat dinat de antrenare a arborelui cu came (distribuie pe curea)

chiulas
canale de legtur cu galeria de evacuare
supap de evacuare
culbutor supap de evacuare
axul culbutorilor (evacuare)
axul culbutorilor (admisie)
supap de admisie
culbutor supap de admiei

Roata dinat de antrenare (1) este conectat prin intermediul unei curele de distribuie de arborele
cotit. Poziia arborelui cotit trebuie sincronizat cu poziia arborelui cu came pentru c deschiderea i
nchiderea supapelor (4 i 8) se face n funcie de poziia pistoanelor n cilindru. Pentru sistemul
prezentat, acionarea supapelor se face prin intermediul culbutorilor (5 i 9).

Tipuri de sisteme de distribuie

n funcie de poziia i numrul arborilor cu came sitemele de distribuie pot fi:
o
o
o

OHV (OverHead Valves)

OHC (OverHead Camshaft)
DOHC (Double OverHead Camshaft)
Sistemul de distribuie OHV
Acest tip de sistem de distribuie are arborele cu came n blocul motor. Antrenarea arborelui se face de
obicei cu lan metalic. n plus, fa de sistemele de distribuie cu arborele cu came n chiulas, distribuia
OVH conine i tije mpingtoare.

Foto: Sistem de distribuie cu arborele cu came n blocul motor (OHV)

Sursa: Wikimedia Commons
1.
2.
3.
4.
5.
6.

arbore cu came
tachei
tije mpingtoare
culbutori
arcul supapei
supap

Arborele cu came (1) este antrenat de arborele cotit al motorului i acioneaz asupra tacheilor (2). Prin
intermediul tijelor mpingtoare (3) profilul camelor mping culbutorii (4) care deschid supapele (6).
Supapele sunt inute pe sediu de arcurile elicoidale (5).
Sistemul de distribuie OHC
Majoritatea motoarelor care echipeaz automobilele moderne sunt cu distribuie cu arborele cu
came nchiulas. n cazul n care fiecare cilindru are dou supape de admisie i dou de evacuare
sistemul de distribuie va avea doi arbori cu came (DOHC).

Foto: Sistem de distribuie cu arborele cu came n chiulas (DOHC)

Sursa: Wikimedia Commons
1. cam (arborele cu came)
2. tachet
3. arcul supapei
4. tija supapei
5. galerie de evacuare
6. talerul supapei
7. cilindru/camera de ardere
Sistemele de distribuie OHC, comparativ cu cele OHV, nu au tije mpingtoare. Acionarea supapelor
se face direct de ctre arborele cu came prin intermediul tacheilor i culbutorilor. n cazul n care sistemul
de distribuie are 4 supape pe cilindru n chiulas sunt doi arbori cu came care acioneaz direct asupra
tacheilor (DOHC).

Foto: Vedere supape din camera de ardere a motorului 7.0L

Foto: Vedere supape din camera de ardere a motorului Ecotec

V8 Chevrolet Corvette Z06

2.0L I4 VVT DI

Sursa: GM

Sursa: GM

Avantajul sistemelor de distribuie cu arborele cu came n chiulas (OHC, DOHC) este numrul de piese
mai mici. Lipsa tijelor mpingtoare i a culbutorilor cresc durabilitatea sistemului, scad vibraiile i permit
fucionarea la turaii mai mari.

Supapele
Supapa este alctuit din dou pari, talerul supapei, care obtureaz canalul din chiulas i tija
supapeicare primete micarea, ghideaz supape n timpul micrii i evacueaz o parte din cldura
transferat supapei.

Foto: Supape admisie i evacuare

Sursa: Mahle
Supapele se deschid n interiorul cilindrului pentru a beneficia de fora de apsare a gazelor ct timp
sunt nchise (etanare mai bun). Supapele de admisie, comparativ cu cele de evacuare, au diametrul
talerului mai mare deoarece orificiul de admisie este mai mare. Acest lucru favorizeaz umplerea mai
bun a cilindrului cu gaze proaspete n timpul admisie. Pentru a rezista la solicitri mecanice i termice
intense supapele sunt confecionate din oel nalt aliat.

Arborii cu came
Arborii cu came sunt antrenai de arborele cotit al motorului prin intermediul unei curele dinate
(distribuie pe curea) sau a unui lan metalic (distribuie pe lan). Arborii sunt executai din oel uor aliat
sau font aliat. Cantactul dintre came i tachei este ntodeauna lubrifiat cu ulei motor.

Foto: Arbori cu came (ai unui banc de 5 cilindrii) motor BMW V10
Sursa: BMW
Deoarece fiecare supap se deschide o singur dat pe un ciclu motor complet (dou rotaii ale
arborelui cotit), turaia arborelui cu came este jumtatea din cea a arborelui cotit.
Forma camelor determin durata i nlimea de deschidere a supapelor. Sistemul de distribuie la care
nlimea de deschidere i durata de deschidere a supapelor sunt fixe, invariabile se numete distribuie

fix. Un sistem de distribuie la care se poate varia durata sau nlimea de deschidere a supapelor se
numete distribuie variabil.

Tacheii
Tachetul este piesa care este acionat direct de ctre arborele cu came. Pentru a reduce zgomotul n
funcionare i pentru a compensa jocul termic se utilizeaz tacheii hidraulici. Jocul termic reprezint
distana dintre piesel n micare ale sistemului de distribuie (tija mpingtoare culbutor pentru OHV sau
cam-tachet pentru OHC), joc care variaz n funcie de temperatura pieselor. Jocul termic crete odat
cu uzura pieselor i are impact negativ asupra zgomotului i fiabilitii sistemului de distribuie.

Foto: Tachet hidraulic

Sursa: INA Schaeffler

# http://www.scrigroup.com/istorie-politica/stiinte-politice/Mecanismul-de-Distributieprin11335.php

Argument
Primele motoare nimerite pentru a echipa automobilele (dimensiuni mici dar cu
putere mare) au fost cele realizate de Daimler si Benz la sfarsitul secolului trecut. Spre
exemplu motorul lui Gottlieb Daimler, aparut in 1884 era monocilindric, functiona cu
petrol, amestecul carburant realizandu-se intr-un carburator elementar, cu antrenare si
vaporizare vacuumatica. Distributia era mixta : supapa de admisie cu arc, functiona prin
depresiunea arcului din cilindru, iar cea de evacuare era comandata de un arbore cu
came.
In 1886 Karl Benz a realizat un motor monocilindric in patru timpi de 0,66 CP la
250 rot/min cu ambele supape de admisie si de evacuare comandate prin came.
Treptat mecanismul de distributie s-a dezvoltat astfel incat in 1894 Enrico Bernardi
a realizat un nou motor monocilindric cu benzina, de 1,5 CP cu supapele in capul
cilindrului si ambele comandate. In 1908 Henry Ford realizeaza la celebrul sau Ford T,
capul blocului motor demontabil (chiulasa), iar supapele erau laterale, permitand astfel
interventia usoara la cilindri si supapele motorului.
Initial sistemul de distributie folosea actionarea vacuumatica a supapei de admisie
si cea mecanica pentru supapa de evacuare, trecandu-se apoi, numai la actionarea prin
arbore cu came a ambelor supape, care erau distribuite bilateral, folosindu-se chiulasa
in forma de T ; aceasta solutie constructiva conducea la folosirea a doi arbori de
distributie (cu came). Inconvenientul a fost indepartat prin distribuirea unilaterala a
supapelor si folosirea supapelor in forma de L incepand cu anii 1909-1910 (Renault,
Ford, Mercedes etc).
Imediat dupa aceasta, in 1911 inginerul Riebeyrolle realizeaza chiulasa cu
supapele suspendate sau in cap, obtinandu-se camere de ardere mai compacte, mai
favorabile arderii corespunzatoare a amestecului carburant. Constructia unor astfel de
motoare cu distributia in cap aveau arborele de distributie amplasat deasupra
chiulasei. Ambele solutii cu dispunere laterala sau cu dispunere suspendata au fost
folosite concomitent, ultima fiind mai frecvent intalnita la automobile de curse.
Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura umplerea
cilindrilor, intr-o anumita ordine, cu amestec carburant sau aer proaspat si evacuarea
gazelor arse.
Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru timpi sau doi timpi.
Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape, iar cele in doi
timpi, in general, nu au supape, si ferestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin

deplasarea pistonului de o forma speciala (cu deflector) asa-zisa distributie prin

lumini.
Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie au numai
supape de admisie sau numai de evacuare.
Dupa pozitia supapelor, mecanismele de distributie sunt :

cu supape laterale : la care supapele sunt plasate in blocul motor ; sistemul

nu se mai foloseste avand multiple dezavantaje ;

cu supape in cap : unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra

pistonului;

mixt (Rover) : supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.

Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa. De aceea, distributia din

acest punct de vedere este:

cu arbore cu came in carter : cel mai raspandit (motoarele D797-05, D2156

HMN 8, ARO-240, Dacia etc);

cu arbore cu came montat in chiulasa : supapele fiind comandate prin

culbutori (Lada 1200, Lada 1500, Fiat 1600, Mercedes-Benz etc). La acest
sistem, supapele sunt asezate inclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor
lor (la tipurile la care se folosesc culbutorii cu role se micsoreaza mult
uzura) ; arborele cu came este antrenat de arborele cotit printr-un lant
dublu, cu intinzator, sau curele dintate ;

cu arbore cu came pe chiulasa : ce comanda direct supapele (prin traversa

sau langheta), sistem simplu dar care necesita o buna etansare a
contactului supapa-ghid pentru a evita patrunderea uleiului in camera de
ardere (deci consum marit de ulei, cocsare de segmenti, gomarea
supapelor sau ancrasarea bujiilor).

CAPITOLUL I

Rolul mecanismului de distributie

Mecanismul de distributie este un ansamblu de piese care asigura umplerea

cilindrilor, intr-o anumita ordine cu amestec carburant sau aer proaspat si evacuarea
gazelor arse.

CAPITOLUL II

Tipurile mecanismului de distributie prin supape

Dupa tipul motorului, distributia poate fi pentru motoare in patru si doi timpi.
Motoarele in patru timpi utilizeaza mecanismul de distributie cu supape. Cele in doi
timpi, in general, nu au supape, ci ferestre in cilindri, care sunt deschise si inchise prin
deplasarea pistonului de o forma speciala (cu deflector)-este asa-zisa distributie prin
lumini.
Unele motoare in doi timpi, in special cele cu aprindere prin compresie au numai
supape de admisie sau numai de evacuare.
Dupa pozitia supapelor, motoarele in patru timpi pot avea mecanisme de
distributie cu :
supape laterale la care supapele sunt plasate in blocul motor ; sistemul nu se
mai foloseste avand multiple dezavantaje;

supape in cap unde supapele sunt montate in chiulasa deasupra pistonului ;

mixt (Rover), supapele fiind montate in bloc si in chiulasa.

Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa. De aceea, distributia

din acest punct de vedere este:
cu arbore cu came in carter - cel mai raspandit (motoarele D 795-05,D 2156
HMN 8,ARO-240,DACIA etc.);
cu arbore cu came montat pe chiulasa, supapele fiind comandate prin culbutori
(Lada 1200, Lada 1500, Fiat 1600, Mercedes-Benz, etc.).La acest sistem, supapele
sunt asezate inclinat, ceea ce micsoreaza uzura capetelor lor, iar la tipurile la care se
folosesc culbutori cu role se micsoreaza mult uzura; arborele cu came este antrenat de
arborele cotit printr-un lant dublu, cu intinzator ;
cu arbore cu came pe chiulasa, ce comanda direct supapele (prin traversa sau
langheta), sistem simplu dar care necesita o buna etansare a contactului supapa-ghid
pentru a evita patrunderea uleiului in camera de ardere (deci consum marit, cocsare de
segmenti, gomarea supapelor, sau ancrasarea bujiilor).
La PMI exista un moment in care supapele de admisie si evacuare sunt
deschise, cu acelasi unghi, numit incrucisarea (suprapunerea) supapelor. Efectele
acestui fenomen are urmari pozitive ca : imbunatatirea umplerii camerei de ardere,

racirea zonelor calde, atenuarea efectului detonatiilor, scaderea consumului de

combustibil, cresterea puterii motorului.

CAPITOLUL III

Scheme ale mecanismului de distributie prin supape

CAPITOLUL IV
Elementele componente ale mecanismului de distributie prin supape

Mecanismul de distributie prin supape se compune din : comanda distributiei 1,

2, 3, arborele cu came 4, tachetul 6, tija impingatoare 7, culbutorul 8, supapele 16 si 17
(cu ghidurile lor) si arcurile supapelor 19.
Functionarea : Arborele cu came 4, antrenat de comanda distributiei 1, 2, 3,
transmite miscarea supapei 16 pentru deschiderea ei prin intermediul tachetului 6, tijei
impingatoare 7 si culbutorului 8. Dupa trecerea camei, supapa se reaseaza pe scaunul
ei datorita arcurilor 18. Astfel, miscarea de rotatie a arborelui cu came se transforma in
miscare de translatie a supapei, periodic.

4.1 Arborele cu came

Asigura in timpul rotirii, prin forma si pozitia camelor, functionarea organelor de
distributie la momentele oportune si pe durata necesara.

Este confectionat din oteluri aliate prin matritare (D 797-05, D 2156, HMN 8) sau
prin turnare din fonta aliata (Dacia 1300, SR-211).
Arborele cu came este de forma cilindrica, prevazut cu fusuri de sprijin, came de
admisie si evacuare, un pinion de antrenare a pompei de ulei si a ruptorului-distribuitor,
un excentric de comanda a pompei de combustibil (MAS). Camele au un unghi de
decalaj si un profil, conditionate de numarul cilindrilor, de ordinea de functionare a lor,
de viteza de ridicare a supapelor si de tipul lor de deschidere fara socuri. Acestea
imprima unghiurile de avans si intarziere a deschiderii supapelor in cadrul ciclului motor.
Atat camele cat si fusurile sunt tratate termic, urmate de rectificare, pentru marirea
duritatii. Camele sunt de obicei in numar de doua pentru fiecare cilindru (una pentru
supapa de admisie si alta pentru evacuare).
Arborele cu came se monteaza in carter sau pe chiulasa, in lagarele de sprijin,
sub forma unor bucse 5, din otel cu material de antifrictiune in interior. Numarul fusurilor
(de obicei patru) si deci al lagarelor depinde de lungimea arborelui. Jocul axial este
limitat prin flansa de fixare 21. La capatul anterior se asambleaza roata dintata de
antrenare care primeste miscarea de la arborele cotit sau pinionul intermediar (D 79705, D 2156, HMN).
4.2 Tachetii
Comanda deschiderea supapelor, datorita miscarilor axiale imprimata de profilul
camelor de pe arborele cu came ; ei transmit miscarea prin intermediul tijelor
impingatoare si culbutorilor (la distributia superioara). La motoarele cu arborele cu came
pe chiulasa, acestia lipsesc, comanda supapelor fiind directa.
Ei au o forma cilindrica, uneori cu taler in partea inferioara (ARO), cu locas
semisferic in partea superioara pentru sprijinirea tijei impingatoare. Tachetii culiseaza in
ghidurile lor din blocul motor, care pot fi alezate direct, sau amovibile (SR-211) ; au
pozitie decalata axial fata de cama, pentru a le imprima in timpul functionarii si o
miscare de rotatie, pe langa cea de translatie in vederea uzurii uniforme si deci
prelungirii duratei lor de functionare. Unii au talerul semisferic in acelasi scop.
Tachetii se executa din otel sau fonta speciala (Dacia 1300) si se trateaza termic.
Locasurile tachetilor sunt acoperite cu capace cu garnituri de etansare. Ghidurile 3,
construite din fonta, sunt presate in canale practicate in blcul cu cilindri ; mentin tachetii
in aceeasi pozitie pe timpul miscarii rectilinii-alternative.
4.3 Tijele impingatoare
Sunt intalnite numai la distributia cu supape in cap, au rolul de a transmite
miscarea lineara de la tacheti la culbutori. Sunt sub forma unor tije pline, sau tubulare
(D 797-05 si D 2156 HMN 8), care, in partea inferioara au un cap semisferic de sprijin

pe tacheti, iar in partea superioara un cap sub forma de cupa, pentru contactul cu
suruburile de reglaj ale culbutorilor. Ele sunt ghidate in locasurile din blocul motor si
chiulasa. Limitele de deplasare laterala nu trebuie sa fie mai mari de 0,5mm.
4.4 Culbutorii
Prin miscarea lor oscilatorie comanda deschiderea supapelor. Sunt de forma
speciala, cu rate inegale pentru a imprima deplasari mari supapelor, la curse mici ale
tachetilor, deci uzuri si acceleratii reduse ale profilului camelor ; spre partea centrala au
un alezaj prevazut cu bucsa pentru asamblare pe axul culbutorilor, distantati intre ei prin
arcurile 14. Acestea poate fi singular (Dacia1300) sau din doua bucati 12, solidarizate
printr-o bucsa 13 (D 797-05).
Axul culbutorilor este tubular si se monteaza pe chiulasa prin intermediul
suporturilor 15. Culbutorii sunt turnati sau matritati din otel carbon (D 797-05 si D 2156
HMN) sau din fonta (ARO, SR-211).
La capatul de contact cu tija impingatoare, au alezaj filetat, unde se gaseste
surubul de reglaj, pentru jocul termic impus dintre culbutor si supapa. Ansamblul
culbutorilor este acoperit cu capacul chiulasei, etansat pe chiulasa prin intermediul unei
garnituri.
Culbutorii pentru motoarele cu arborele cu came pe chiulasa (Lada), au o
constructie speciala, surubul de reglaj fiind montat in chiulasa.
Axa culbutorilor, cu suporturile si arcurile distantiere, are rolul de a asigura
oscilatiile culbutorilor, ea avand totodata si rolul de rampa centrala de ungere pentru
piesele in miscare aflate in chiulasa.
Suporturile, fabricate prin turnare din aliaj de aluminiu, sunt fixate la chiulasa prin
suruburi. La suportul nr.3 sunt prevazute canale prin care uleiul din chiulasa trece spre
axele culbutorilor. Prin centrul suporturilor trec axele culbutorilor.
4.5 Supapele
Au rol diferit ; dupa destinatia lor sunt : de admisie 16 pentru deschiderea si
inchiderea orificiului de intrare a amestecului carburant sau aerului, si de evacuare 17
pentru expulzarea gazelor arse. Deschiderea lor are loc cand camele ataca tachetii si
transmit miscarea prin celelalte organe componente, iar inchiderea lor se face datorita
arcurilor supapelor.
Partile componente ale supapei sunt : talerul 1, tija 2 cu raza de racordare intre
ele, fateta 3 de asezare a talerului pe scaun (contrascaun) cu un unghi de 45 (mai rar
30) ; tija este prevazuta cu o degajare pentru piesele de fixare. Tija are rol de ghidare a

supapei si culiseaza in ghidul supapei ; capul ei de contact cu culbutorul se trateaza

termic pentru durificare.
Talerul supapei poate fi plat, concav (pentru supapele de admisie) sau convex
(pentru supapele de evacuare) caruia i se aplica un strat de stelit pe contrascaun
(stelitat) sau cu cavitate interioara pentru umplerea cu sodiu sau alte substante, care
diminueaza supraincalzirea supapelor.
Prin contrascaunele lor, supapele etanseaza perfect orificiile de admisie si
evacuare. Supapele se confectioneaza din otel aliat, cele de evacuare continand si
siliciu in compozitie, pentru micsorarea dilatarii termice. De obicei, talerul supapelor de
admisie are diametrul mai mare ca la cele de evacuare.

Ordinea de montare a supapelor in chiulasa, corespunzator cilindrilor, se face

incepand de obicei cu supapa de evacuare pentru cilindrul unu, apoi grupate cate doua
de acelasi fel (cate una pentru doi cilindri alaturati) alternand admisia cu evacuarea, iar
ultima fiind tot de evacuare pentru cilindrul final. Exceptie, la motorul D 797-05, care
incepe si sfarseste cu supapa de admisie.
4.6 Ghidurile supapelor

Permit culisarea tijelor supapelor in timpul deplasarii lor axiale. Sunt sub forma
de bucse, din fonta, pentru inlocuire in caz de uzura. Jocul dintre tija supapei si ghid
este de 0,05-0,01 mm pentru supapele de admisie si 0,008-0,012 mm pentru cele de
evacuare.
4.7 Scaunele supapelor
Pot fi asezate si frezate direct in chiulasa, sau amovibile, din fonta sau otel
refractar, presate in locasurile din chiulasa ; sunt frezate la 45o si rodate cu supapele
respective cu pasta pentru etansare ; latimea lor, uneori stelitata este 1,2-1,6 mm.
4.8 Arcurile supapelor
Mentin supapele pe scaunul lor cand sunt inchise si un contact intre supape si
came, prin intermediul celorlalte organe ale distributiei, in timpul deschiderii si inchiderii
lor. Ele se confectioneaza din otel arc, de forma elicoidala ; la unele motoare (D 797-05
si D 2156 HMN 8) se monteaza doua arcuri concentrice la fiecare supapa, petru
marirea sigurantei si reducerea dimensiunilor.
Arcul se monteaza prin mai multe procedee : cu disc de sprijin (taler) 19 si
semibucse conice 20 din otel (D 797-05 si D 2156 HMN 8, Dacia 1300) ; cu disc de
sprijin si pana introdusa in orificiul din capatul supapei ; cu disc sectionat, care se
sprijina pe capatul tijei supapei.
4.9 Diagrama distributiei
Reprezinta grafic momentele inceperii deschiderii si sfirsitul inchiderii supapelor
exprimate in grade de rotatie ale arborelui cotit (RAC) - deci fazele distributiei.
Se observa din cele doua diagrame prezentate, unghiurile diferite de avans la
deschiderea supapelor si de intirziere la inchiderea lor, pentru umplerea mai buna a
cilindrilor cu amestec carburant sau aer si o evacuare a gazelor arse cit mai completa.
O anumita perioada de timp, in PMI, se observa ca ambele supape sunt deschise,
fenomen denumit suprapunerea (incrucisarea) supapelor, care nu inrautateste
functionarea motorului, pentru ca inertia mare a fluxului de amestec carburant sau aer
proaspat si a fluxului de gaze arse impiedica amestecarea lor.

4.10 Cresterea fiabilitatii mecanismului de distributie

Autoturismul LANCIA K lansat pe piata in 1994 poate fi echipat cu 5 motoare
diferite, realizate fiecare in mai multe variante constructive:

cu 4 cilindri in linie ;

cu 5 cilindri in linie ;

cu 6 cilindri in V.
In cazul motoarelor cu 5 cilindri se pot intalni la :

M.A.S. cu 4 supape pe cilindru;

M.A.C. cu 2 supape pe cilindru.

Mecanismul de distributie cu 4 supape pe cilindru utilizeaza 2 supape de admisie

si 2 supape de evacuare pentru fiecare cilindru, comandate de doua axuri cu came,
amplasate in capul chiulasei, prin intermediul unor tacheti hidraulici. Cele doua axuri
sunt antrenate prin curea dintata, odata cu pompa de apa. Toate celelalte elemente
auxiliare sunt antrenate prin cureaua lata, cu profil in V-multiplu, cu flexibilitate foarte
mare, intinsa automat cu un intinzator, care ii asigura o functionare optima, fara
intretinere (prezentate in figura de mai jos).

Sistemul de distributie utilizeaza si un dispozitiv pentru modificarea fazelor

distributiei. El actioneaza electrohidraulic asupra axului cu came, care antreneaza
supapele de admisie si modifica avansul actionarii lor. Variatorul este comandat de
centrala electronica a automobilului (prezentat in figura de mai jos).

Prin utilizarea acestui variator se obtine o variatie de maxim 18 a avansului

axului cu came fata de arborele cotit si se realizeaza un spor de putere de 4CP la o
turatie de (2500 - 4500) rot/min.

In acelasi timp cuplul motor este mai ridicat pe un domeniu mai larg de turatii, in
special in zona turatiilor mici. Motorul are o functionare mai regulata la ralanti, iar
poluarea este mai scazuta.
Autoturismul ALFA ROMEO 155 S - are un motor cu 4 cilindri in linie, care
prezinta 4 supape pe cilindru (doua de admisie si doua de evacuare). Ele sunt actionate
de doua axuri cu came, amplasate in chiulasa (prezentat in figura de mai jos).

Axurile cu came sunt antrenate printr-o curea dintata de arborele cotit. Ca

particularitate constructiva prezenta unui sistem pentru modificarea fazelor distributiei,
in cazul supapelor de evacuare.
Dispozitivul este amplasat in capul axului cu came care comanda supapele de
admisie, intre ax si roata dintata de antrenare a distributiei.
Dispozitivul este antrenat electrohidraulic si este comandat de centrala
electronica a automobilului. El poate realiza o variatie maxima de 25 R.A.C. a fazelor
distributiei.
Supapele sunt amplasate in V (la 47) si se deschid intr-o camera de ardere
emisferica, profilata si de scobitura din capul fiecarui piston.
Actionarea variatorului este conceputa astfel incat sa ofere un cuplu de motor
mai mare la regimul de turatie scazuta, sa mareasca regularitatea in functionare si sa
micsoreze emisiile poluante.

CAPITOLUL V

Comanda mecanismului de distributie prin supape

Prin comanda distributiei se transmite miscarea de la arborele cotit la arborele cu
came ; aceasta poate fi cu : roti dintate, cu lant, cu curea dintata.
5.1 Comanda prin roti dintate
Este formata din doua roti dintate : pinionul conducator pe arborele cotit 1 si
roata dintata de pe arborele cu came 2, care are un numar dublu de dinti la motoarele in
4 timpi, pentru realizarea raportului de transmisie 1:2 (deci contact direct intre pinionul
conducator si cel condus (Aro-240, SR-211)). Unele motoare mai au un pinion
intermediar 3, pentru reducerea dimensiunilor.
Pentru micsorarea zgomotului, dantura este inclinata, roata condusa putand fi si din
textolit. La motoarele Diesel (D 797-05 si D 2156 HMN 8), roata dintata intermediara 3
antreneaza, pe langa roata arborelui cu came 2 si pe cea a pompei de injectie 4. Pe
rotile dintate sunt imprimate repere, care trebuie sa coincida pentru asigurarea
efectuarii fazelor de distributie la momentul potrivit.
5.2 Comanda prin lant
Este formata din doua roti dintate de lant, miscarea de la arborele cotit la
arborele cu came transmitandu-se printr-un lant cu role, care poate fi dublu sau triplu
pentru micsorarea uzurii (Dacia 1300, Lada 1200 si Lada 1500). Aceasta reduce mult
zgomotul si uzura. La motoarele cu arborele cu came pe chiulasa (Lada 1200 si 1500),
este mai lung si ghidat de o roata dintata intinzatoare. Unele constructii pot avea
intinzator mecanic (Lada), sau mecanohidraulic (Dacia 1300), ambele sisteme sunt
plasate intr-un carter etans.
5.3 Comanda prin curea
Este, in locul lantului, folosita la Fiat 125, este mai simpla, silentioasa, nu
necesita carter etans, amortizeaza vibratiile torsionale ale arborelui cu came.

CAPITOLUL VI

Intretinerea mecanismului de distributie prin supape

Operatiile principale de intretinere sunt : verificarea vizuala a etanseitatii

capacului distributiei cu blocul motor, a starii arcurilor si pozitia culbutorilor, asigurarea
supapelor, etanseitatii capacului de chiulasa, reglarea jocului termic dintre culbutor si
supapa, iar la nevoie, si verificarea punerii la punct a distributiei. Ultimele doua operatii
necesita o atentie deosebita. Reglarea jocului termic dintre culbutori si supape se face
la rece sau la cald pentru a permite dilatarea libera a supapei si a evita ramanerea ei
deschisa cand motorul este cald. Jocul se mareste in timpul exploatarii, provocand
zgomote anormale, reduce timpul si cursa deschiderii supapelor, inrautatind umplerea
cilindrilor cu amestec carburant si aer si evacuarea gazelor arse. Acest joc se regleaza
periodic, dupa tipul motorului si indicatiile fabricii constructoare, la valorile din tabelul de
mai jos. La motoarele cu supape laterale, jocul se regleaza intre tachet si supapa iar la
cele cu supape in cap, intre culbutori si supape, astfel :
se scoate capacul chiulasei, se roteste arborele cotit (cu manivela sau prin
antrenare cu un levier de volant sau chiar prin cureaua ventilatorului), pana ce pistonul
cilindrului 1 este adus la PMI, la sfarsitul compresiei (ambele supape sunt inchise) ;
aceasta se observa si prin coincidenta marcajelor de pe roata de curea a arborelui cotit,
cu cel de pe capacul distributiei sau de pe volant si carterul ambreiajului, sau blocul
motor ;
se slabeste apoi piulita de blocare a surubului de reglaj de la culbutori si in timp
ce aceasta se mentine fixa cu cheia, se procedeaza la reglarea surubului cu surubelnita
(cheie speciala la Dacia 1300) ; se controleaza jocul cu un calibru de interstitii
corespunzator dimensional, care va trebui sa alunece cu frecare intre capatul
culbutorului si cel al supapei, dupa care se fixeaza pozitia surubului, cu piulita. Aceleasi
operatii se executa la toate supapele care nu sunt atacate de culbutori (pistoanele la
PMI) si la alti cilindri. Se roteste apoi arborele cotit cu 180 si se repeta procedeele de
mai sus pana se regleaza toate supapele, dupa care se face o verificare. Reglarea
supapelor se poate face si in ordinea de functionare a motorului.
Punerea la punct a distributiei se face de constructorul motorului pentru
totdeauna, marcandu-se pinioanele cu semne, astfel incat la reparare sa se respecte
reglajele. Aceasta consta in pozitionarea arborelui cu came fata de arborele cotit si
reglarea jocului dintre culbutori si supape, sau dintre tacheti si supape (la distributia
laterala).

Punerea la punct se executa astfel :

se demonteaza una din rotile de la angrenajul distributiei sau lantul de

distributie ;

se verifica strangerea chiulasei si suporturile culbutorilor ;

se regleaza jocul dintre supape si culbutori la valoarea indicata ;

se aduce pistonul cilindrului 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la

inceputul deschiderii, prin rotirea arborelui cotit si a arborelui cu came ; acest moment
se determina cu ajutorul unui ceas comparator montat pe chiulasa, palpatorul fiind in
contact cu supapa ;
se imobilizeaza arborele cu came in aceasta pozitie, apoi se cupleaza pinionul
de distributie sau lantul, astfel incat reperele de pe ele sa corespunda pozitiei indicate
(cel de pe arborele cotit cu cel de pe arborele cu came, sau cel intermediar si restul
rotilor dintate de la angrenajul distributiei) ;

se regleaza din nou jocul supapelor.

Daca rotile dintate nu mai au repere, punerea la punct se poate face montand pe
volant un disc gradat la 360 grade si prin antrenarea arborelui cotit si arborelui cu came,
se aduce pistonul de la cilindrul 1 in pozitia in care supapa de admisie va fi la inceput de
deschidere. Se face verificarea unghiurilor de deschidere si inchidere a supapelor si la
ceilalti cilindri, corespunzator diagramei de distributie, dupa care se monteaza
angrenajul distributiei.

CAPITOLUL VII

Defecte ce apar in exploatare

Cele mai frecvente defectiuni care pot provoca zgomote anormale, functionarea
neregulata a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt : zgomote la
comanda distributiei, batai ale culbutorilor sau tachetilor, functionarea neregulata cu
zgomot datorita uzurii camelor de la arborele cu came, functionarea neregulata cu
rateuri in carburator sau colectorul de evacuare, gruparea sau blocarea supapei,
arderea sau deformarea talerului supapei, ruperea supapei, deformarea sau ruperea
arcului supapei.

Zgomotele la comanda distributiei sunt datorate uzurii danturii rotilor dintate

sau a lantului de distributie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv
auditiv) in zona anterioara a motorului.
Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar in cazul cand au dinti rupti (rata din textolit de
pe arborele cu came) se inlocuieste intreg angrenajul distributiei ; la inlocuirea numai a
pinionului defect, zgomotul se mentine.
Uzura lantului de distributie duce la alungirea lui si poate sari peste unul sau doi
dinti de pe pinioane (deci modifica fazele de distributie, provocand mersul neregulat al
motorului, sau poate sari de pe rotile dintate si motorul se opreste). Remedierea consta
in inlocuirea lantului si pinioanelor distributiei.
Bataile culbutorilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de
frecventa inalta (ascutita) si sunt provocate de jocurile termice prea mari ; motorul
functioneaza neregulat, cand jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafetelor
frontale ale culbutorilor sau supapelor. Depistarea se face cu stetoscopul in partea
superioara a motorului sau prin simpla ascultare cu urechea.
Remedierea consta in reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cand sunt uzuri
ale unora dintre suprafetele din contact acestea se rectifica cu piatra abraziva,
mentinand profilul initial (mai ales la capul culbutorului).
Tachetii uzati si alezajele lor marite, provoaca jocuri anormale si deci, batai.
Cauzele pot fi : ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilor care nu se mai
rotesc. Depistarea zgomotelor se face in zona de mijloc a motorului prin ascultarea cu
stetoscopul.
Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual
busindu-le) iar cele amovibile se inlocuiesc.
Functionarea neregulata, uneori cu zgomot a motorului este indeosebi
urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt
corecte, motorul functioneaza neregulat datorita uzurii camelor. Acestea pot fi controlate
numai prin demontarea culbutorilor si asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe
fiecare tija impingatoare, masurand cursa la fiecare in parte in timp ce se roteste
arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile maxime ce corespund
varfurilor camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8 1 mm,
uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came.
Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de
evacuare are loc cand jocul termic dintre supape a fost reglat la o valoare prea mica,
supapele nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri in carburator (pentru
supapele de admisie) sau la esapament (pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele

supapelor se ard iar scaunele de supapa se pot fisura. Cand la ralanti motorul
functioneaza neregulat, supapele nu etanseaza, chiar daca jocul termic a fost corect
reglat.
Remedierea consta in primul caz, in reglarea jocului dintre culbutori si supape
corect, iar daca urmarile sunt mai grave (supapele arse sau scaunele fisurate) se
inlocuiesc, rodandu-le pentru etansare (inchidere perfecta).
Daca neetansarea supapelor este cauza functionarii neregulate a motorului,
atunci se demoteaza ansamblul chiulasei si se face rodarea lor cu pasta, pana se
reface etanseitatea.
Griparea sau blocarea supapei provoaca functionarea neregulata a motorului si
chiar oprirea lui la turatii reduse, scaderea puterii, rateuri in colectorul de admisie sau
evacuare (dupa felul supapei gripate). Depistarea anomaliei se face prin demontarea
bujiilor sau injectoarelor (M.A.C.) si se roteste arborele cotit cu demarorul ; dupa
suieratul ce se aude in colectorul de admisie sau evacuare se determina felul supapei
blocate. Defectiunea poate fi determinata si cu ajutorul compresometrului sau a
semnalizatorului acustic.
Cauzele griparii sunt : jocul prea mic dintre supapa si ghidul ei, sau a jocului
termic necorespunzator, depuneri de calamina pe tija supapei si pe ghidaj (ca urmare a
uleiului necorespunzator, sau pierderilor de compresiei).
Remedierea consta in refacerea jocurilor normale la supapele defecte, pe
parcursul drumului sau in atelier.
Arderea sau deformarea talerului supapei este cauzata de jocul termic prea
mic al supapei, jocului prea mare in ghidul ei, ceea ce face ca suprapunerea pe scaun
sa nu mai fie corespunzatoare si talerul supapei sa se deformeze si chiar sa se arda.
Remedierea consta in refacerea jocurilor normale, iar ghidurile supapelor uzate se
inlocuiesc.
Ruperea supapei este un defect deosebit de grav pentru ca poate produce
avarii prin spargerea chiulasei, cilindrului, blocului motor si chiar incovoierea bielei si
arborelui cotit. Este o defectiune mai rar intalnita si poate fi provocata de arderea
supapei, cand motorul functioneaza pe timp indelungat cu jocul termic prea mic, sau
oboselii materialului, coroziunii sau prelucrarii.
Remedierea se face inca din faza cand se impune verificarea si reglarea jocului
termic, care, daca n-a fost refacut la timp, se poate arde supapa.

Defectiunea se depisteaza prin zgomote si rateuri puternice si se executa in

atelier. Daca s-a ajuns la ruperea ei, motorul trebuie oprit imediat pentru ca poate
provoca avarii si atunci remedierea devine laborioasa si costisitoare.
Deformarea sau ruperea arcului supapei este provocata in general din cauza
materialului sau tratamentului termic necorespunzator, dar si datorita functionarii prea
indelungate, ceea ce-i micsoreaza elasticitatea, iar motorul manifesta intreruperi ; arcul
se mai poate rupe si din cauza lovirii la montaj sau a coroziunii. Ruperea arcului poate
duce la caderea supapei in cilindru si spargerea pistonului de aceea motorul trebuie
oprit imediat pentru a nu se produce avarii mai grave.
Remedierea defectiunii se face prin introducerea unei saibe intre cele doua
bucati de arc rupt. Apoi se inlocuieste arcul in atelier fara demontarea chiulasei,
mentinand supapa pe locas cu dispozitivul special cu cioc, introdus in locul bujiei.
Cand supapa are doua arcuri (D 797-05, D 21576-HMN 8), chiar daca se rupe
unul dintre ele, ramane celalalt sa mentina supapa, dar se impune, inlocuirea ulterioara
a celui defect.

CAPITOLUL VIII

Repararea mecanismului de distributie prin supape

Uzurile cele mai frecvente ale componentelor mecanismului de distributie si

tehnologia de reparare se dau in continuare.
Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita :
uzurii rotilor dintate, la care grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea initiala,
impune inlocuirea lor ;

lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm, se inlocuieste.
Arborele cu came are urmatoarele defecte:

incovoierea arborelui cu came 1, se verifica cu ceasul comparator, in partea

centrala; daca depaseste 0,02 mm se indreapta cu o presa hidraulica;
uzura fusurilor de reazem 2, se reconditioneaza prin rectificare la cote de
reparatie;

 uzura camelor 3, datorita frecarii cu tachetii, se remediaza prin rectificarea

camelor pe masina speciala de copiat, la cota de reparatie ; cand depaseste limita, se
inlocuieste arborele cu came. Masurarea se poate face prin verificarea cursei de
ridicare a camei rezultate din diferenta
dintre inaltimea a si diametrul partii
cilindrice b ;
1-incovoierea arborelui cu came ;
2-uzuri ale fusurilor de reazem;
3-uzura camelor ;
4-ciupituri si exfolieri ale camelor si
fusurilor ;
5-uzura sau deteriorarea orificiilor filetate pentru fixarea pinionului de distributie.

Locurile posibile de aparitie a defectelor si uzurilor la arborele cu came ale

motorului D 2156 HMN 8
ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor 4, se indeparteaza cu piatra abraziva
sau pe masini de rectificat ; daca depasesc adancimea de 1mm, se rebuteaza
arborele ;
uzura sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distributie se
reface prin alezare si refiletare la cota majorata ;
uzura canalului de pana pentru roata dintata de distributie, se constata cu un
sablon si se reconditioneaza prin marirea latimii canalului, montand o pana majorata
sau se executa un alt canal decalat cu 90.
Tachetii prezinta : uzuri, porozitati sau rizuri pe tije si taler ; se indeparteaza prin
rectificare la diametrul prescris folosind piatra abraziva adecvata. Ghidurile tachetilor se
reconditioneaza sa corespunda jocului prescris.
Tijele impingatoare : incovoierea tijelor se remediaza prin indreptare ; uzura
locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de reglaj ale culbutorilor, se
reface prin rectificare, dupa sablon.
Culbutorii prezinta : uzura capului de comanda a tijei supapei, se reface cu
piatra abraziva dupa sablon respectandu-se raza si unghiul prescris ; uzura bucsei de
asamblare pe ax, impune inlocuirea ei ; uzura filetului pentru surubul de reglaj, se
remediaza prin refiletare la cota majorata, folosindu-se surub corespundator.

Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si talerelor ;

pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri ; bataia radiala a talerului fata de tija si
rectiliniaritatii tijei, se face cu ajutorul unui dispozitiv prevazut cu doua ceasuri
comparatoare.
Defectele posibile ale supapei sunt :
uzura tijei, se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie ; daca depaseste
limita admisa se rectifica cu 0,05 mm, se cromeaza si se rectifica la treapta a II-a de
reparatie ; jocul intre tija si ghidul supapei este 0,03-0,08 mm ;
uzura capului tijei, se reconditioneaza prin rectificare pana la disparitia urmelor
de deteriorare ;

uzura contrascaunului de la talerul supapei se remediaza prin rectificare la

45 5 minute cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat grosimea partii

cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare se face rodarea
fiecarei supape pe scaunul ei cu pasta si incercarea etanseitatii.
Arcurile de supapa se pot deforma, astfel incat elasticitatea lor sa nu mai
corespunda. Se verifica cu un dispozitiv special lungimea arcurilor in stare libera si
comprimata la sarcini bine determinate ; daca nu corespund se inlocuiesc.
Ghidurile de supapa pot prezenta uzuri ale alezajului lor. Acestea se rectifica la
cota de reparatie si se asambleaza prin imperechere cu supapele a caror tije se
incadreaza in jocurile prescrise.
Se rebuteaza toate organele mecanismului de distributie care prezinta fisuri,
crapaturi, sufluri, rizuri pronuntate inclusiv arsuri ale talerelor supapelor sau arcuri rupte.
Masurile de protectie a muncii recomanda ca nici un reglaj sau verificare sa nu se
execute in timpul functionarii subansamblurilor sau agregatelor.
BIBLIOGRAFIA
1.
NEGRUS E. , SOARE I. , TRANCU T. - Incercarea Autovehiculelor , Editura
Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1983
2.
GAIGINSCHI R. , DROSESCU R. - Siguranta Circulatiei Rutiere , Editura
Tehnica , Bucuresti 2004
3.
NEGULAIASA V. - Miscarea Autovehiculelor , Editura Poliron , Iasi , 1996
4.
LUNGU D. Indrumator Privind Transporturile Rutiere , Editura Transport
Rutier , Bucuresti , 2000

5.
DINU R. - Manual de Pregatire Pentru Obtinerea Atestatelor Profesionale ,
Editura PromoTrans , Bucuresti , 2003
6.
GHEORGHE I. Managementul Transporturilor , Editura Eficient , Bucuresti ,
2001
7.
ABAITANCEI D. Motoare Pentru Automobile , Editura Didactica si
Pedagocica , Bucuresti , 1957
8.
CHIRIAC V. Automobilul in Romania , Editura Flux , Bucuresti , 1994
9.
FRATILA GH. Calculul si Constructia Automobilului , Editura Didactica si
Pedagocica , Bucuresti , 1977
10. GHIULAI C. Mecanica Automobilului , Editura Tehnica , Bucuresti , 1965
11. STOICESCU A.P. Mecanica Automobilului , Institutul Politehnic , Bucuresti ,
1973
12. UNTARU M. Automobile , Editura Didactica si Pedagocica , Bucuresti , 1968
13. URDAREANU T. Propulsia si Circulatia Autovehiculelor cu roti , Editura
Stiintifica si Eciclopedica , Bucuresti , 1987
14. POTINCU GH. Automobile , Editura Didactica si Pedagocica , Bucuresti ,
1980
15. IONESCU M. Tehnici de Intretinere , Exploatare si Reparare a
Autovehiculelor Rutiere , Editura Didactica si Pedagocica , Bucuresti , 1997
16. BREBENEL A. Autoturisme si Performante , Editura Sport-Turism , Bucuresti
, 1983
17. *** Auto-pro , Bucuresti 1996-1997
18. *** Automobile DAEWO , Craiova , 2002
19.

*** Automobile Solenza , Pitesti , 2004

# http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/137-arbore-came.html

Arborele cu came
(2)
Arborele cu came este organul mecanismului de distribuie care comand deschiderea supapelor din
poziia nchis, pn la deschiderea maxim. De asemenea controleaz aezarea supapei pe sediu n
faza de nchidere. Arborele cu came, n funcie de tipul sistemului de distribuie, este amplast n blocul
motorsau n chiulas, paralel cu arborele cotit.

Foto:
Arbore
Sursa: GM

cu

came

motor

6.2

V8

(Cadillac

CTS-V)

Arborele cu came este o pies unitar, cu geometrie complex, ce conine came de admisie i
deevacuare. Decalajul unghiulare ntre came depinde de ordinea de aprinderea a cilindrilor. La
motoarele cu 4 supape pe cilindru, DOHC, sunt doi arbori cu came, unul pentru supapele de admisie iar
cel de-al doilea pentru supapele de evacuare.

Foto: Chiulas
Sursa: GM

cu

doi

arbori

cu

came

motor

Ecotec

2.0

L4

16V

DI

Turbo

n timpul funcionrii motorului, n timpul deschiderii supapelor, se trasmit fore care solicit arborele cu
came la ncovoiere. Solicitarea de nconvoiere poate provoca dezaxarea arborelui cu came n raport cu
supapele, ceea ce produce defeciuni grave ale sistemului de distribuie.
Pentru a asigura rigiditatea arborelui cu came acesta se sprijin pe chiulas (sau pe blocul motor) prin
intermediul unor fusuri. n locaurile fiecrui fus sunt prevzute orificii prin care este adus uleiul sub
presiune din sistemul de ungere.

Foto: Arbore cu came motor Ford 5.8 V8

1. fus
2. cam
3. roat dinat
Arborele cu came este antrenat de arborele cotit prin intermediul unei curele dinate sau a unui lan
metalic. Este deosebit de important ca micarea arborelui cu came s fie sincronizat cu cea a arborelui
cotit pentru a deschide supapele la momentul corect, n funcie de poziia pistonului din cilindru.
n funcie de motor, pe lng acionarea supapelor, arborele cu came are prevzut i o roat dinat
care are rolul de a antrena arborele de intrare al pompei de ulei. La motoarele mai vechi, prin aceeai
roat dinat se antrena i distribuitorul sistemului de aprindere precum i pompa de benzin
mecanic (Dacia 1310).

Foto:
Sursa: Bosch

Sistem

de

injecie

direct

de

benzin

1. arbore cu came
2. pomp de benzin de nalt presiune
3. ramp de combustibil
4. injector
5. piston
6. calculator de injecie
La motoarele pe benzin cu injecie direct, pompa de benzin de nalt presiune este de asemenea
acionat de arborele cu came. Pe acesta este prevazut rotor cu rectangular, cu vrfurile rotunjite. n
acest mod la fiecare rotaie complet a arborelui cu came, pompa de injecie are 4 faze de ridicare a
presiunii.
La motoarele termice n patru timpi un ciclu motor complet se face la fiecare dou rotaii complete ale
arborelui cotit (720). Pe durata unui ciclu complet supapele trebuie s se deschid o singur dat, la
admisie i la evacuare. Din acest motiv viteza de rotaie (turaia) arborelui cu came este la jumtate fa
de turaia motorului (arborelui cotit).

Arborele cu came se fabric din oel aliat sau font aliat, prin forjare, turnare sau strujire din bare de
oel. Camele i fusurile sunt supuse unor tratamente termice de clire pentru creterea rezistenei
mecanice.

Camele sunt prelucrate direct n materialul arborelui. Acestea transform micarea de rotaie n
micare de translaie alternativ. nlimea i viteza de deschidere a supapelor depind de profilul camei.

Foto: Punctele extreme ale profilului camei

PMI

deschiderea
B

deschidera
C

nchiderea
D nchiderea supapei de admisie

punctul

mort
supapei
supapei
supapei

interior
evacuare
admisie
evacuare

de
de
de

Ambele came sunt decalate unghiular n raport cu PMI (punctul mort interior) al motorului. Supapa de
admisie se deschide cu avans, nainte ca pistonul s ajung la PMI iar supapa de evacuare se nchide
cuntrziere, dup ce pistonl a trecut de PMI.
Profilul camei trebuie s ndeplineasc mai multe condiii n ceea ce privete legea de ridicare a
supapei. Este de dorit ca supapele s se deschid/nchid n cel mai scurt timp posibil, s rmn n
poziia de deschidere maxim ct mai mult timp i n acelai timp micarea s se fac lin i fr ocuri.

Foto:
L
S

Elementele

unghiul
unghiul

geometrice
de
de

separaie
suprapunere

ale

camei
al
al

lobilor
lobilor

hAD

nlimea
de
ridicare
hEV nlimea de ridicare a supapei de evacuare

supapei

de

admisie

La motoarele cu distribuie fix avansul i ntrzierea deschiderii supapelor sunt constante, indiferent
de punctul de funcionare al motorului. Din acest motiv trebuie fcut un compromis ntre consum de
combustibil, funcionare stabil la turaii mici i performane dinamice.
Tabelele de mai jos sintetizeaz influenele asupra funcionrii motorului la modificarea poziiei
arborelui cu came n raport cu o poziie nominal:
Efectele modificrii fazelor de distribuie
Creterea avansului

Creterea ntrzierii

Supapa de admisie este deschis mai devreme

Supapa de admisie se nchide mai trziu

Admisia aerului ncepe mai devreme

Admisia aerului ncepe mai trziu

Crete cuplul motor la turaii joase (datorit umplerii mai bune Se mrete turaia maxim a motorului (putere mai mare la
cu aer)

turaii mari)

Foto:
Animaie
Sursa: Wikimedia Commons

arbore

cu

Efectele modificrii unghiul de separaie al lobilor (L)

Reducerea L

Creterea L

Cuplul motor maxim se obine la turaii mai joase

Crete cuplul motor la turaii mari

Crete cuplul motor maxim

Scade cuplul motor maxim

Banda de putere este ngustat

Banda de putere se lrgete

came

Presiunea n cilindru este mrit

Presiunea n cilindru este redus

Crete probabilitatea de detonaie

Scade probabilitatea de detonaie

Faza de comprimare dureaz mai mult

Faza de comprimare dureaz mai puin

Comprimarea efectiv a aerului crete

Comprimarea efectiv a aerului scade

Depresiunea la ralanti este redus

Depresiunea la ralanti este mrit

Stabilitatea regimului ralanti este deteriorat

Stabilitatea regimului ralanti este mbuntit

Crete efectul de recirculare intern a gazelor de evacuare Scade efectul de recirculare intern a gazelor de evacuare

La un sistem de distribuie fix unghiul camelor (avansul/ntrzierea deschiderii supapelor) se poate

optimiza pentru turaii mici sau pentru turaii mari, nu pentru ambele n acelai timp.
Sistemele de distribuie variabil (MultiAir, Valvetronic & VANOS, VTEC, VarioCam, etc.) elimin
acest dezavantaj prin modificarea fazelor de deschidere i/sau a nlimii de ridicare a supapelor n
funcie de punctul de funcionare al motorului termic.

# http://www.e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/60-faze-distributie.html

Fazele sistemului de distribuie fix

(0)
Un sistem de distribuie pe lng piesele componente este caracterizat i de fazele de deschidere i
nchidere ale supapelor. Durata i momentele de deschidere i nchidere ale supapelor se numesc faze
de distribuie.
n cazul sistemelor de distribuie fix fazele de distribuie depind de caracteristicile geometrice ale
camelor. Profilul unei came este compus dintr-un cilindru de baz i un lob. Durata deschiderii, nalimea
de ridicare i profilul micrii supapei este dat de geometria lobului camei.

Foto:
Sursa: e-automobile.ro

Profilul

unei

came

Momentele de deschidere i nchidere ale supapelor, n funcie de poziia arborelui cotit, nu au loc la
exact la PMI i la PME ci au avans i ntrziere. Astfel supape de admisie se deschide cu avans fa de
PMI i se nchide cu ntrziere fa de PME iar supapa de evacuare se deschide cu avans fa de PME i
se nchide cu ntrziere fa de PMI.

Foto:
Sursa: e-automobile.ro

Profilul

DSE

deschiderea
SE

nchiderea
DSA

deschiderea
SA nchiderea supapei de admisie

ridicrii

supapei
supapei
supapei

supapelor

de
de
de

evacuare
evacuare
admisie

Datorit decalrii deschiderii i nchiderii supapelor n raport cu PMI i PME la trecerea din evacuare n
admisie exist o period n care ambele supape sunt deschise.
Fazele de distribuie trebuie s se optimizeze astfel nct s se asigure cel mai bun compromis ntre
gradul de umplere cu aer proaspt al cilindrului, ct mai puine gaze arse reziuale n cilindri i un lucru
mecanic de pompaj minim (lucrul mecanic de pompaj este cel consumat de motor pentru introducerea de
gaze proaspete n cilindri).

Foto: Fazele de distribuie

Sursa: Wikimedia Commons
1
2
A
B
C
D evacuarea

reale

datorate

decalrii

nchiderii

deschiderii

supapelor

PMI
PME
admisia
comprimarea
destinderea

Deschiderea supapei de evacuare (DSE) se face cu avans fa de PME deoarece lucrul mecanic
consumat pentru evacuarea gazelor va fi mai mic. Deoarece supapa de evacuare se deschide pe cursa
de destindere gazele arse vor pierde o parte din presiune iar cnd pistonul ncepe cursa de evacuare va
ntmpina o rezisten mai mic din partea gazelor arse. Avansul deschiderii supapei de evacuare poate
avea valorii n jurul de 60 rotaie arbore cotit.
nchiderea supapei de evacuare (SE) se face cu ntrziere dup PMI pentru a asigura o evacuare
mai bun a gazelor arse. ntrzierea la nchidere, dup PMI, a supapei de evacuare poate avea valori n
jur de 30 rotaie arbore cotit.
Deschiderea supapei de admisie (DSA) se face cu avans fa de PMI pentru a asigura umplerea
mai bun a cilindrilor cu gaze proapspete. n momentul n care pistonul ncepe cursa de admisie este
bine ca supapa de admisie s fie deja deschis pentru a facilita curgerea aerului proaspt. Orientativ
avansul la deschiderea supapei de admisie poate avea valori n jur de 20 rotaie arbore cotit.
nchiderea supapei de admisie (SA) se face cu ntrziere dup PME pentru a optimiza umplerea
cilindrilor cu aer proaspt. Datorit ineriei aerului curgerea n cilindrii are loc i dup ce pistonul ncepe
cursa de comprimare. Supapa de admisie fiind deschis i dup ce pistonul trece de PME umplerea cu
aer proapspt se face mai bine. ntrzierea la nchiderea supapei de admisie se face cu valori n jur de 60
... 70 rotaie arbore cotit.
De reinut c valorile avasului i ale ntzierii fazelor de distribuie depind n principal de tipul motorului
(benzin sau diesel) i de tipul sistemului de admisie al aerului (aspirat sau supraalimentat). Pentru

motoarele cu distribuie fix, fazele sunt de asemenea fixe, indiferent de regimul de funcionare al
motorului.