MIHAIL SADOVEANU

(1880-1961)

Mihail Sadoveanu s-a nascut la 5 noiembrie 1880, la Pascani, ca fiu al

avocatului Alexandru Sadoveanu si al Profirei Ursache, fata de razesi. Urmeaza
gimnaziul "Alecu Donici" la Falticeni. In timp ce studia la gimnaziu, in 1896,
intentioneaza a alcatui, impreuna cu un coleg, o monografie asupra lui Stefan
cel Mare, renuntind, insa, din lipsa de izvoare. Apoi urmeaza cursurile Liceului
National din Iasi. Debuteaza in revista bucuresteana Dracu in 1897. In 1898
incepe sa colaboreze la Viata noua alaturi de Gala Galaction, N.D.Cocea, Tudor
Arghezi si altii, semnind cu numele sau, dar si cu pseudonimul M.S.Cobuz.
In 1904 se stabileste la Bucuresti,, se casatoreste si va avea unsprezece
copii. In acelasi an are loc debutul editorial cu patru volume deodata - Povestiri,
Dureri inabusite, Crisma lui Mos Precu, Soimii - in care Sadoveanu manifesta
predilectie deosebita pentru istorie. Nicolae Iorga va numi anul 1904 "anul
Sadoveanu".
In 1910 este numit in functia de director al Teatrului National din Iasi. In
acest an publica volumele Povestiri de seara (la Editura Minerva), Genoveva de
Brabant, brosura Cum putem scapa de nevoi si cum putem dobindi pamint s.a.
Colaboreaza la revista "Samanatorul", dar se va simti mai apropiat spiritului
"Vietii Romanesti". In 1919 editeaza, impreuna cu Tudor Sarghezi, la Iasi,
revista Insemnari literare. In decembrie, reviasta isi anunta incetarea aparitiei:
Viata romaneasca isi porneste iar munca pentru cultura si folos. Noi, cei de la
INSEMNARI LITERARE, reintram in curentul ei cu modestele noastre mijloace.
In editura revistei iesene publica volumul de nuvele Umbre si brosura In
amintirea lui Creanga, iar la Editura Luceafarul - volumul Priveghiuri. In 1921
devine membru al Academiei Romane. In 1926 reprezinta Societatea Scriitorilor
Romani, impreuna cu Liviu Rebreanu, la Congresul de la Berlin. In 1936
M.Sadoveanu, G.Topirceanu, M.Codreanu si Gr.T.Popa scot, incepind cu luna
ianuarie, revista lunara Insemnari iesene. La moartea lui G.Ibraileanu,
M.Sadoveanu scrie despre personalitatea criticului. Moare la 19 octombrie 1961

la Bucuresti si este inmormintat, in 21 octombrie, la Cimitirul Bellu, linga

Mihai Eminescu.
Luat in totalitate, M.Sadoveanu e un mare povestitor, cu o capacitate de a
vorbi autentic enorma. (George Calinescu)
Epoca in care scrie Sadoveanu este epoca marelui roman realist, dar si a
romanului modern.Cel ce a fost supranumit "Ceahlaul prozei romanesti" sau
"Stefan cel Mare al literaturii romane" ori "... al treilea mare Mihai din istoria
poporului roman" - Mihai Sadoveanu - una dintre principalele si maiestuasele
coloane de lumina ale culturii si ale existentei noastre - si-a consacrat extrem de
bogata sa creatie artistica, adunata in peste 120 de volume, unui singur erou:
poporul roman, surprins in iferite ipostaze si intruchipari si evocat in felurite
momente, incepind din cele mai indepartate timpuri ale alcatuirii fiintei
neamului si pina in contemporanietate. Eroii lui Sadoveanu sint exponenti ai
unor categorii, tipuri sau arhetipuri, exemplare pentru umanitate prin faptele lor;
autorul a creat o lume prin Vitoria Lipan. Tudor Soimaru, Stefan cel Mare,
razesi si boieri, pescari, haiduci, militari, popi, avocati, vinatori, diplomati,
functionari, negustori. Sadoveanu urmareste conditia sociala si cea istorica a
individului, descriind lumea satului si a tirgurilor de provincie, realitatile
prezente, dar si cele care apartin istoriei sau a unui trecut imemorial, pe care
documentele nu-l pot atesta.
Sadoveanu este creatorul romanului istoric romanesc. El vede istoria ca
pe o scena imensa, in care se misca comandanti de osti si mari voievozi, intr-un
spatiu epopeic, legendar si mitic. Originalitatea operei este data de capacitatea
de a se contopi cu lumea evocata, astfel incit un singur narator, autorul insusi,
povesteste viata din trecut si cea de azi.
Ceea ce da farmec povestirii este taina care se cere dezvaluita si la care
noi, cititorii, ajungem treptat, prin lecturi reluate, descoperindu-i muzica,
dominarea trairilor, starea de echilibru si semnificatia tacerii sadoveniene.
Sadoveanu este, asadar, un scriitor de tip "arhaic", atras de "epopeic,
mitic si tragic".
"Ca si poezia lui Eminescu, proza lui Sadoveanu atinge fondul cel mai
adinc al specificitatii noastre." (G.Calinescu)

BIOGRAFIE
MIHAIL SADOVEANU
(1880-1961)

1880

Pe data de 5 noiembrie, se naste la Pascani, nregistrat pentru nceput sub

numele mamei sale.
1887 Mihail Sadoveanu este n clasa I la scoala primara din satul Vatra
Pascani. Primul sau nvatator, Mihai Busuioc, i va marca hotartor
evolutia. n povestirea "Domnu Trandafir" este evocata figura celui care
l-a nvatat "ortografia si istoria".
1891 Termina scoala primara din Vatra Pascanilor, dar, pentru a putea
frecventa cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni, este nevoit
sa repete clasa a IV a, deoarece trecea de la o forma de nvatamnt
"rural" la unul "urban". Soarta face ca unul dintre colegii sai de clasa sa
fie Eugen Lovinescu, fiul directorului scolii, marele critic literar de mai
trziu. n jocurile lor copilaresti, Sadoveanu va fi n rolul "haiducului", n
timp ce Lovinescu va fi "poteras".
1895 Moare mama sa, Profira Ursaki, moment pe care viitorul scriitor l va
evoca n povestirile de mai trziu. Tot n acest ani se deruleaza faimosul
esec ntruchipat de teza de la matematici, consecinta fireasca a
ratacitorilor si visarilor de la Nada Florilor. ntre 1895-1896, va fi nevoit
sa repete clasa a III de gimnaziu. n toti acesti ani petrecuti la Falticeni,
penduleaza ntre lecturile profitabile si evadarile n natura.
1897 n saptamnal "Dracu" din Bucuresti, apare schita Domnisoara M din
Falticeni, semnata cu pseudonimul Mihai din Pascani. n toamna acestui
an se nscrie la Liceul national din Iasi, liceu care azi i poarta numele.
Este perioada definitorie pentru formarea sa, avnd parte de o serie de
profesori renumiti, n frunte cu cunoscutul filolog junimist Vasile Burla,
directorul liceului.
1898- Continua colaborarea la diverse publicatii ale vremii: Vieata noua,
1899 Pagini literare, Opinia.
1900 Dupa absolvirea Liceului National se nscrie la Facultatea de Drept din
Bucuresti, dupa ndemnul tatalui sau. Nu va urma pentru multa vreme
aceste cursuri, fiind atras de mirajul literaturii. ncepe scrierea
povestirilor ce vor constitui volumul de peste ctiva ani, Dureri
nabusite. Ia hotarrea eroica de a trai din scris.
1

1901
1904

1906
1908
1910
1913
1915
1918

1921
1922
1923
1925
1926
1927

1928
1929
1930

Se va stabili la Falticeni, casatorindu-se, n acelasi an, cu Ecaterina Blu.

Primeste un post de copist la Casa Scoalelor, n Bucuresti. n acest an se
produce o prima mare cristalizare a acumularilor sadoveniene: aparitia
succesiva a patru volume de proza: Povestiri, Soimii, Dureri nabusite,
Crsma lui mos Precu. Faptul face ca acest an sa fie supranumit "anul
Lui Sadoveanu" (N. Iorga).
Se rentoarce la Falticeni, de unde va ncepe o rodnica si ndelungata
colaborare cu revista Viata Romneasca. I se publica, printre altele,
Floare ofilita si Amintirile caprarului Gheorghita.
i apar volumele: Duduia Margareta, O istorie de demult, Oameni si
locuri.
Este numit director al Teatrului National din Iasi (pna n 1919).
Ia parte la campania din Bulgaria, ca sublocotenent si apoi locotenent.
Apare romanul Neamul Soimarestilor, marcnd o noua etapa
scriitoriceasca.
Dupa ncetarea razboiului mondial, Sadoveanu se va stabili la Iasi, n
fosta casa a lui Kogalniceanu din Copou (azi muzeul "Mihail
Sadoveanu"). Este locul cel mai fericit al existentei sale, att din punct de
vedere familial, ct si artistic. Aici va concepe peste 30 de titluri din
opera sa.
Moare tatal sau, Al. Sadoveanu. Devine membru cu drepturi depline al
Academiei Romne.
Concepe bijuteria literara Dumbrava Minunata, care va apare n 1926.
Rosteste faimosul sau discurs de receptie la Academia Romna, facnd
elogiul poeziei populare.
Apare romanul Venea o moara pe Siret, pornit din loggia cladirii
cantacuzinesti din Pascani, de unde se vedea ca-n palma valea Siretului.
Tara de dincolo de negura si Dumbrava minunata.
Ajunge, n obisnuitele peregrinari prin tara, n zona Oasa, descoperind
"raiul" de la Valea Frumoasei si de la Bradu-Strmb, un alt important
spatiu de inspiratie pentru cel care era, deopotriva, vnator, perscar,
scriitor. Face, de asemenea, o calatorie n Olanda, tot cu consecinte
literare cunoscute (Olanda).
Prolificul scriitor publica ntr-un ritm sustinut, practic nemaintnit n
spatiul nostru literar: Hanu-Ancutei, Demonul tineretii, Olanda,
mparatia apelor.
O alta capodopera sadoveniana iese de sub tipar: Zodia cancerului sau
Vremea Ducai-voda, roman istoric.
mplinind 50 de ani, "maestrul" era sarbatorit pe plan national,
cunoscnd toate onorurile civile. La editura Cartea romneasca apare
romanul Baltagul, scris "dintr-o rasuflare" n circa doua saptamni.

1932
1934
1935
1937

1939
1940
1942
1943
1944
1946

1952
1958
1961

Nunta domnitei Ruxandra.

Viata lui Stefan cel Mare, scriere romantata ce anunta capodopera n trei
volume Fratii Jderi.
Ucenicia lui Ionut, primul volum din trilogia mai sus numita.
Cartile lui Sadoveanu sunt arse n pietele publice de manifestanti aflati
sub semnul fanatismului si intolerantei politice. ntr-un generos "Protest
al intelectualilor", scriitorul este aparat de valorosi oameni de cultura ai
vremii.
I se nmneaza diploma de "Doctor honoris causa" al Universitatii
iesene, n urma raportului citit de profesorul Octav Botez.
Apare Divanul persan, carte pe care nsusi autorul o aseaza ntre
preferintele sale.
Apare ultima parte din trilogia istorica Fratii Jderi: Oamenii Mariei Sale.
ntr-un fel de protest fata de ororile civilizatiei, Sadoveanu se retrage n
Valea Frumoasei; unul dintre rezultatele acestei retrageri va fi volumul
Povestile de la Bradu-Strmb.
Ororile razboiului l ating din greu: Paul-Mihu, fiul cel mai tnar al
scriitorului, moare la Turda, n luptele de eliberare a Transilvaniei. Casa
din strada Witting 12 este lovita de bombe.
ncepe sa ocupe diferite functii social-politice n perioada comunista.
Plateste greu tribut ideilor societatii socialiste, publicnd carti nereusite,
dupa metoda realismului socialist: Pauna Mica, 1948; Mitrea Cocor,
1949; Clont de fier, 1951.
Vechiul roman Soimii, publicat n 1904, este reluat n ultima scriere
sadoveniana importanta: Nicoara Potcoava.
La E.S.P.L.A. apare volumul Aspecte din si opera lui Mihai Sadoveanu,
cu fotografii de Dan Grigorescu, sub ngrijirea lui Constantin Mitru.
Bolnav de ctiva ani, aproape orb si marcat de dureri familiale, se stinge
din viata la 19 octombrie. Este nmormntat la cimitirul Bellu, alaturi de
Eminescu si Caragiale.

Mihail Sadoveanu - prezentare generala

Sadoveanu este un scriitor cu individualitate distincta in literatura romana

si universala. Este un realist cu viziune romantica si un romantic care aduce
detalii ca un realist, un contemplativ.
Scriitorul evoca istoria unui popor, dandu-I dimensiuni mitice,
individualizand-o. el este in primul rand un povestitor, iar povestirea capata
rezonante de poem sau balada, pastrand accente de revolta si un profund
sentiment de nemultumire, generat de nevoia de libertate. In acest sens,
descoperim tendinta de retragere in trecut, si de rezistenta in fata civilizatiei
(Hanu Ancutei, Tara de dincolo de negura).
Indivizii sunt conditionati istoric si social, supusi legii sau lipsei de legi,
careia I se substituie legea baltagului, nescrisa: fapta unuia devine fapta
tuturor, sangele cere sange si mortii poruncesc celor vii.
Eroii lui Sadoveanu sunt exponentii unor categorii, tipuri sau arhetipuri,
exemplare pentru umanitate prin faptele lor. Originalitatea operei este data de
capacitatea scriitorului de a se contopi cu lumea evocata, astfel incat un singur
narator, autorul insusi, povesteste viata din trecut si cea de azi.
O categorie de personaje sunt taranii, al caror univers spiritual ii obliga sa
considere mandria muncii cea mai de pret in viata omului. Sadoveanu descrie
retragerea taranilor din fata civilizatiei, precum si sentimentul dezradacinarii si
al alienarii. Satul sau este vazut in procesul de pauperizare a taranului in lupta
cu administratia, cu boierii.
Personajele capata fizionomia si dimensiunea locului in care traiesc. In
primele creatii inspirate din lumea satului, se resimt influente naturaliste. Mai
tarziu, scriitorul insista asupra explicarii relatiilor sociale dintr personaje, opera
sa devenind un adevarat studiu social, moral si psihologic.
Mihail Sadoveanu este un creator de atmosfera; universul prozei sale cu
subiect din viata targurilor este inchis, sufocant, in el se consuma destinele
tragice ale familiei burgheze si mic-burgheze inecate de prejudecati. Mediul este
sufocant, existenta este stearsa. Dar spiritele aspira spre o alta lume, ele nu
raman sa se ofileasca, incearca sa se salveze - depasirea conditiei se rezolva insa
tragic.
Conditia istorica a individului presupune, la Sadoveanu, introducerea
personajului in spatiu si timp, in formula evocarii. Scriitorul creeaza romanul
istoric romanesc. Lucrarile se intemeiaza pe o larga informare, autorul
explorand epopeea, istoria mediteraneean, hindusa, povestirea laica persana si
araba, balada si basmul romanesc, cronicarii, scrierile lui Nicoale Iorga.
Sadoveanu reconstituie epic istoria Moldovei din timpul lui Stefan cel Mare

pana la Duca-Voda, dezvoltata intr-o tema unica, lupta pentru independenta

nationala si dreptate sociala.
Istoria Moldovei este prezentata in trei etape: secolul al XV-lea (Stefan
cel Mare), secolul al XVI-lea (Ion-Voda cel Viteaz), secolul al XVII-lea (Stefan
Tomsa, Vasile Lupu, Duca-Voda). Pe langa personajele cunoscute in romane
istorice, scriitorul creeaza arhetipuri, modele exemplare care traiesc intr-o patrie
eterna. Sadoveanu opune, astfel, elementele de permanenta ale unei culturi
impresionante prin vechime si profunzime celor nestatornice si alunecatoare.
Autorul insusi devine personaj prezent in istorie; interferand planurile
temporale, subliniaza vechimea si departarea. Desi situate in timp, personajele
gandesc in vremuri si mai vechi, mai de demult, iar povestire, nuantata de
sugestii, prin gesturi haiducesti, romantice, extraordinare, devine poem, capata
dimensiuni de balada.

Mihail Sadoveanu - opera literar

Mihail Sadoveanu este creatorul romanului istoric romnesc. Este un
mare povestitor, alturi de Jon Neculce (perioada veche) i de Jon Creang
(perioada marilor clasici).
Mihail Sadoveanu a lsat o oper monumental concretizat n peste 100
de volume.
Se debuteaz cu o schi Domnioar N. din Flticeni, ntr-o revist din
Bucureti, n 1897. Din 1901 Mihail Sadoveanu colaboreaz la revista
Smntorul, fiind coaptat n redacia acestei reviste. Anul 1904 nseamn
marea intrare a lui Mihail Sadoveanu n literatura romn prin debutul editorial
cu patru cri: Povestiri, Crma lui mo Precu, Dureri nbuite, Soimii.
Referindu-se la acest aspect, Nicolae Iorga preciza c anul 1904 trebuie
numit anul literar Mihail Sadoveanu. Acest debut editorial anun nc de pe
acum marile teme ale creaiei sadoveniene: viaa celor muli i necjii, interesul
pentru istorie, dragostea fa de natur.
n acelai timp cele patru cri evideniaz excepionalul talent de
povestitor al lui Mihail Sadoveanu. n 1907 apare la Iai revista Viaa
romneasc i Mihail Sadoveanu va deveni un colaborator al acesteia.

Romanele istorice:
Soimii (1904), Neamul oimretilor (1915), Zodia cancerului sau
vremea Duc-i Vod (1929), Creanga de aur (1933), Viaa lui tefan cel Mare
(1934), Fraii Jderi : Ucenicia lui Ionu (1935), Izvorul Alb (1936), Oamenii
Mriei sale (1942), Nicoar Potcoav (1952)
Romane sociale:
Baltagul (1930), Strada Lpuneanu, nsemnrile lui Neculai Manea, Mitrea
Cocor
Opere nchinate naturii:
mpria apelor, Valea Frumoasei, ara de dincolo de negur,
Povetile de la Bradu, Strmb, Istorisiri de vntoare
Povestiri:
Bordeienii, Hanu-Ancuei (1929), Dureri nbuite, Apa mrilor
Viaa trgurilor de provincie:
Locul unde nu s-a ntmplat nimic (1933), Barca linitii, Haia Sanis, Floare
ofilit
Lucrri memorialiste:
Anii de ucenicie, Cele mai vechi amintiri
Pentru meritele sale Mihail Sadoveanu a fost primit n Academie, rostind
cu acest prilej un discurs de recepie Poezia popular.
Dup al doilea rzboi mondial Mihail Sadoveanu a fost recunoscut ca o
mare personalitate a vieii politice i literare. A fost preedintele Uniunii
Scriitorilor.
n anii obsedantului deceniu Mihail Sadoveanu face nite compromisuri,
scriind romanele Mitrea Cocor i Puna mic, romane complet lipsite de orice
valoare literar. Din vasta oper sadovenian se remarc proza istoric de foarte
bun calitate, operele nchinate naturii i cele care evoc atmosfera apstoare a
trgurilor de provincie.
ntreaga oper triete prin excepionalul talent de povestitor al autorului.