Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Galbenelele
Galbenelele sunt plante medicinale cunoscute din vechime (sec XII), fiind cultivate si in scopuri
ornamentale.
Acestea contin substante minerale 10%, ulei volatil 0,2%, soponozida triterpenica, acid glicuronic,
glucoza si galactoza.
Galbenelele sunt plante anuale sau bienale cu radacina pivotanta lunga de cca. 20 cm si grosa pana la
1 cm.
Tulpina este erecta, inalta de 40-80 cm, cu 5-25 de ramificatii, foliata pana la inflorectente,
pubescenta.
Frunzele sunt alterne, sesile, intregi, pubescente sau glabere.
Inflorescentele sunt antodii terminale (20-50 pe o tufa) formate din flori lingulae periferice, de culoare
portocalie si din flori centrale sterile, tubuloase, galbene- portocalii.
Fructele sunt achene. Greutatea a 1000 seminte este de 8-15 g, iar intr-un gram intra cca 100-150
seminte. Planta prezinta un miros balsamic puternic.
I . 2 . Raspandire
Originara din regiunile mediteraneene si vestul Asiei, specia s-a raspandit aproape in toata Europa ca
planta ornamentala. In Romania se cultiva in toate zonele agricole.
I . 3 . Particularitati si cerinte biologice
Galbenelele rasar dupa 6-12 zile de la semanat. Dupa 20-25 zile de la rasarire apar butoni florali,
dupa 38-50 zile incepe infloritul, iar dupa 60-75 zile incep sa se matureze semintele.
Indepartarea sistematica a inflorescentelor conditioneaza abundenta infloritului, care ia sfarsit odata
cu perioada de vegetatie.
Temperatura
Galbenelele au cerinte moderate fata de temperatura. Semintele germineaza foarte bine la
temperatura de 20-30 C dar pot germina si la temperaturi mai scazute. Plantele sunt rezistente la
ingheturi trecatoare de -2 C, -4 C.
Apa
Galbenelele nu au pretentii ridicate fata de apa, insa in anii cu precipitatii reduse si pe soluri cu
textura usoara slab aprovizionata cu apa, irigarea este necesara.
Lumina
Plantele au pretentii moderate fata de lumina.
Solul
Se dezvolta bine pe toate tipurile de sol, chiar si pe cele mlastinoase, dar productia de inflorescente
este mai mare pe solurile mai fertile, afanate, cu umiditatea suficienta, care se incalzescz usor
pete
ce
pot
acoperi
in intregime. Mai tarziu acest invelis devine pulverulent.
uneori
limbul
frunzelor
Alta boala mai putin frecventa este patarea bruna a frunzelor produsa de ciuperca Entyloma
colendulae de bary, care se manifesta sub forma de pete la inceput de culoare galbena-verzuie, apoi
bruna. Plantele puternic atacate raman desfrunzite.
Patarea cenusie a frunzelor este produsa de cercospora calendulae sacc. Atacul se manifesta prin
aparitia pe ambele fete ale frunzelor a unor pete circulare, de culoare cenusie, inconjurate de o dunga
galbena-verzuie. Pentru prevenirea bolilor mentionate se vor lua masuri de respectare a igienei
culturale.
Dintre daunatori s-au depistat in materia prima vegetala depozitatat insectele Ptinus fur L. si Atropus
pulsotorium l.
II . 10 . Recoltarea
Recoltarea se executa cand s-au deschis primele 2-3 randuri de flori ligulate, incepand cu luna iunie si
continuand pana in octombrie. Recoltarea se face pe timp insorit, de indata ce s-a ridicat roua pana
seara.
Semintele se recolteaza la maturitatea deplina, cand au un aspect cafeniu si se desprind cu usurinta
din inflorescenta. Florile ligulate si antodiile se culeg manual in cosuri, la inceput la intervale de 2-3
zile apoi mai rar. Cu cat se recolteaza mai regulat, cu atat plantele formeaza mai multe inflorescente.
De pe un hectar se realizeaza productii medii de 15-30 g flori ligulate in stare proaspata sau 40-90 g
inflorescente proaspete.
Din loturile destinate producerii materialului de inmultire, care se recolteaza cu combina sau manual
cu secera, se pot obtine productii medii de 6-8 g seminte/ha.
recomandari:
biliare
colecistopatii
dismenoree
vaginala
plagi
ulceratii
degeraturi
- eczeme
Mod
de
administrare:
Intern:
-infuzie (1-1/2 lingurite la cana), 2-3 cani pe zi, intre mese pentru ulcer si gastrite
-tinctura (20 g macerate 8 zile in 100 ml alcool), de 3 ori pe zi, cate 30 picaturi
Extern:
bai,
cataplasme
cu
infuzie
sau
tinctura
diluata
cu
apa
1/10
spalaturi
vaginale
cu
infuzie
Intra in formula ceaiurilor gastric 1 si 2 si gastric cicatrizant.
Capitolul V : BIBLIOGRAFIE
-Gedeon k, et al, 1954, Pharmazic, 9
-Ivan V. et al, 1980, Herlea Kom, 2
-Roventa I, Popa Z, Pascu, 1974, Tehnologia culturii speciei Calendula officinalis LsoiurileGigant Pacific si Balls Masterprice, Red. Centrocoop, Bucuresti
-Emil Paun, Aurel Mihalea, Anela Dumitrescu, Maria Verzea, Oltea Cosocariu,Tratat de plante
medicinale si aromatice cultivate, vol I, Ed Academiei R. S. R. , Bucuresti, 1986
-Florentin Craciun, Mircea Alexan, Carmen Alexan, Ghidul plantelor medicinale uzuale, Bucuresti,
1988
-Coiciu E, Racz G-Plante medicinale si aromatice, Ed. Academiei, Bucuresti, 1962
-Craciun Fl, Bojor O, Alexan M-Farmacia naturii, vol I-II, ed Ceres, Bucuresti, 1976-1977
-Dobrescu D-Farmacoterapia, Ed. Medicala, Bucuresti, 1981.