it Bille ceric ‘Alcairea goerala si clasificarea constructor Home Exploreaza Alcaluirea generala si clasificarea constructilor ‘Arhitectura construct Alcatuirea generala si clasificarea constructiilor 1.1. Alcatuirea generala a constructiilor Constructiile sunt produse imobile, care se folosesc in general acolo unde au fost create, find legate direct de teren. In spatiile construite se desfasoara diverse activitati cum sunt : odihna, recreerea, activiati sociale, profesionale si procese tehnologice specifice diferitelor ramuri industriale si agrozootehnice, Prezente deci in toate domenille de activitate, constructille joaca un rol esential in asigurarea calitatii vieti sia dezvoltaril societatii umane, Factorii esentiali care determina conceptia, alcatuirea si modul de executie a constructor sunt ‘omul, activitatea umana si natura. ‘Omul, indiferent de zona geografica, are nevoie de aceleasi conditl fiziologice si igienice (volume, gabarite, temperatura, umiditate, lumina, nivel sonor, etc ), determinate de anatomia si fiziologia sa , in vederea asigurarii celor mai bune conditii de sanatate, activitate, odinna si recreere, Activitatea umana, pentru care este destinata constructia are aspecte foarte diferite. Diversitatea proceselor functionale si tehnologice, care sporeste neincetat odata cu dezvoltarea economica si cu procesul tehnic si social, determina marimea si forma spatilor construite, modul de compartimentare si distibutie, legaturile pe orizontala si verticala, gradul de 444n796 iluminare, actiunile (mecanice, fizice, chimice si uneori biologice) ce decurg din procesele functionale sau tehnologice. In acelasi timp, realizarea constructilor se face si din considerente de ordin arhitectural si ubanistic. Natura, exercita asupra constructilor actiuni mecanice, fizice, chimice si biologice deosebit de variate, datorita tat conditilor de clima (vant, temperatura, precipitati, etc.), cat si datelor specifice amplasamentul (proprietatile fizico-mecanice ale terenului, prezenta apei subterane si gradul ei de agresivitate, seismicitatea etc.). 1.1.1, Partile principale si elementele componente ale cladirilor 1. Partile principale ale cladirilor Tinand seama de alcatuirea constructiva si rolul strtucturi, se evidentiaza doua parti principale ale cladirilor ; infrastructura si suprastructura, Infrastructura cladirii, situata sub cota 40,00, cuprinde fundatile, elementele contructive ale subsolului si planseul peste subsol, respectiv numai fundatille in azul cladirlor fara subsol. Executata in buna parte sub nivelul terenului natural, infrastructura vine in contact direct cu terenul asigurand incastrarea in teren si stabilitatea intregii constructi. Prin intermediul fundatilor itp ihwaw seit. comistintaleritectur-constructi/Alcatuirea-goneralasi-clasi 4472.9 Aplics Jnginer Constructor: emonsian.. SC Avasi NADLAN INVESTITII Bucur oles Arhitct penta poicete de ea. CAPITAL SMART SOLUTIONS, SRL Bucuresti Aalica‘vars ‘Alcairea goerala si clasificarea constructor infrastuctura transmite terenului de fundare toate . incarcalle care acioneaza asupra constructe Ipsne ie deco AC. Saban a anneal ay In cazul constructiilor situate pe terenuri in panta Bucuresti inrastructura 80 poate reaiza sub forma de rept. alsa Suprastructura cladirii cuprinde toate 3.5 Consnucins anemia. SCA\ nginer Consist. amenaiar.. SC Ava componentele constructive (verticale si orizontale) situate judusiies SRI Bucutest, deasupra colei£0,00m —,inclusivacoperisul Suprastructura se realizeaza din elemente care au rolul de Adlst 2 crea spatile necesare desfasurari proceselor a functionale sau tehnologice, spatiul constuit find delimtat MADLANAViSTiit ues in plan orizontal in incaperi de catre peret si pe verticaa in niveluri de catre plansee. ‘Aplica Peretii de pe conturul clad, prevazut cu ferestre, une Pletal Consus. ‘sunt pereti exteriori (sau de inchidere). In cazul existentei MANGES GROUP Bucuress: subsoluilr, primul planseu se numeste planseul de Asici subso, far utimul-planseul de pod sau planseulterasa,in a canna functie de modul de rezolvare constructiva a acoperisulu Suis zu cueiecdsct—CALIDAL Plaseele intermediare se numesc plasee curente. alia Numerotarea nivelurilor se face de jos in sus astfel P +n in cazul cladirilor fara subsol, respectiv S+P#n in azul cladirilor cu subsol, notatile S, P si n desemnand ‘subsolul, parterul (primul nivel) si numarul de etaje. In cazul cladirilor pe terenuri in panta cota +0,00m se poate fixa la nivelul unde se relizeaza accesul principal in cladire sau cel mai jos nivel cu procese functionale specifice cladirii respective (de exemplu camere de locuit), care se considera parterul cladir ALTE DOCUMENTE Circulatia pe verticala (intre nivelur) se realizeaza Sattacacosica prin intermediul scarlor. La cladirle civile (de locuit, ee cous administrative etc.)cu peste patru etaje se prevad siliftur, pein ava pe cuasi oes iar la cladirile industriale prevederea ifturlor este sisLA71pe Ncal AEM PARDOSEALA doterminata de procesele tehnologice, indiferent de A&chiecTURaUsoaka numarul de nivelur. RSCUAREA ge COMPAnENTASI DN La unele cladirietajate se prevad la parter spat PSSUUIERIPS mari care necesita inaltimi mai mari decat ale nivelulul Seq ccnsteuca ccurent (de exemplu holul). In multe situatiiaceste spati'se dezvolta numai pe o anumita porliune a parterului si alunci [| pe portiunea ramasa se prevede un etaj partial care se Search numeste mezanin (notat cu M), primul etaj find rivelul situat peste parter si mezanin Acoperisul este elementul (sau subansamblul) realzat la partea superioara a cladirilor, find cu pod sau de tip terasa, In cazul constructor care nu adpostesc procese functionle sau tehnologice (poduri, rezervoare, estacade etc.), partle principale sunt aceleasi : infrastructura (formata din fundatii) si suprastructura (care este chiar constructia propriu-zisa). 2. Elementele componente ale cladirilor Intreaga cladire, atat infrastructura cat si suprastructura, este formata din elemente de constructie. © parte din elemente alcatuiesc structura de reistenta a cladiril si se numesc elemente de rezistenta sau elemente structurale ; 0 alta parte nu contribuie la realizarea structurii de rezistenta (numite elemente nestructurale), rolul lor fiind hotarator in realizarea spatilor corespunzatoare (estetic si igienic) pentru desfasurarea proceselor functionale sau tehnologice. De asemenea, pentru buna functionare a cladirilor sunt necesare instalatiile de apa, incalzir electrice, ventilare, climatizare etc., acestea fiind, de asemenea, elemente nestrcturale. a) Elemente structurale formeaza, in ansamblu, structura de rezistenta a cladiri, Fiecare element structural preia incarcarile ce-i revin , in functie de pozitia sa conereta in structura, Prin imbinari se asigura legaturile dintre elemeniele structurale si conlucrarea acestora in cadrul structurli, care sub actiunea incarcarilor ce revin intregii constructii se comporta ca o structura spatiala complexa, Incarcarile verticale (sau gravitationale) sunt preluate de elementele structurale orizontale si transmise elementelor verticale care, la randul lor, le transmit fundatillor si acestea itp ihwaw seit. comistintaleritectur-constructi/Alcatuirea-goneralasi-clasi 4472.9 on‘vars ‘Alcairea goerala si clasificarea constructor mai departe terenului de fundare, Incarcarile orizontale (produse de vant, selsm sau datorate instalatilor tehnologice) sunt preluate initial in mod preponderent de plansee si apoi transmise elementelor structurale verticale, urmand ca prin intermediul fundatiilor sa fie descarcate pe terenul de fundare. Din categoria elementelor structurale fac parte: fundatiile, grinzile, placile, stal scarile, cablurile pentru acoperisuri sau poduri suspendate etc. Fundatiile sunt elemente care preiau incarcarile de la elementele structurale verticale si le transmit terenulul de fundare. Grinzile sunt elemente orizontale (uneori usor inclinate) de forma liniara (lungimea este mal mare in comparatie cu dimensiunile sectiunii transversale), actionate de incarcari verticale, obisnuit perpendiculare pe axa mediana a grinzit. Placile sunt elemente orizontale (uneori usor inclinate) do forma plana (grosimea este mica in comparatie cu celelalte doua dimensiuni), actionate de incarcari verticale de obicel perpendiculare pe planul median al plac Stalpli sunt elemente liniare verticale (uneor inctinati) actionati de incarcari verticale centrice sau excenttice, Stalpii, placile si grinzile pot fi elemente indipendente insa, in mod obisnuit, acestea se imbina intre ele si formeaza elemente structurale complexe. Astfel, stalpii si grinzile formeaza ‘cadre (in acest caz grinzile se numesc rigle), care pot fi etajate sau cu un singur nivel. Cadrele se dispun dupa ambele directii si improuna cu elementele de rezistenta ale planseelor formeaza structura de rezistenta a cladirii, asanumita structura in cadre. Diafragmele reprezinta elemente plane verticale (uneori inclinate) actionate de incarcari situate in planul lor median. Ansamblul diafragmelor unei cladiri, solidarizate cu elementele de resistenta a cladiriiformeaza structura cu diafragme, Grinzile cu zabrele (numite si ferme) sunt elemente structurale alcatuite din elemente liniare (bare) prinse arliculat in noduri caracterizate in general prin deschideri mai mari decat grinzile obisnuite, find utlizate la structuri de acoperisuri Arcele sunt elemente curbe utiizate pentrui anumite constructii cu deschideri mari Cablurile sunt elemente liniare flexibile ( nu preiau decat eforturi de intindere) utilizate pentru realizarea acoperisurilor cu deschideri foarte mari (de ordinul zecilor de metri) sau a podurilor suspendate. Scarile sunt elemente structurale cu forme diferite in functie de forma in plan si rezolvarea constructiva, cu 0 contributie mai putin importanta in ansamblul structurii de rezistenta, insa deosebit de importante pentru asigurarea circulatie’ si mai ales a evacuarii rapide si sigure a persoanelor in caz de pericol (de exemplu incendiu) b) Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul adecvat in spatille construite, in conformitate cu specificul proceselor functionale sau tehnologice. In functie de rolul functional, elementele nestructurate pot fi : de compartimentare, inchidere, izolare, etansare si finisaj, precum si elementele de instalatii Elementele de compartimentare (sau pereti de compartimentare) au rolul de a delimita pe orizontala spatiul construit in mod suplimentar fata de compartimentarea realizata prin pereti structurali, respectiv compartimentarea in ansamblu in cazul cand elementele structurale verticale sunt stalpi, Aceste elemente trebuie sa fie cat mai usoare deoarece greutatea lor proprio este preluata de elementele de rezistrenta ale planseelor si apoi transmisa elementelor structurale verticale. Elemntele nestructurale de inchidere (sau pereti cu rol exclusiv de inchidere) sunt destinati delimitarii spatiului construit fata de mediul exterior. Aceste elemente trebuie sa fie cat mai usoare deoarece greutatea lor proprie este preluata de rigle sau console scurte realizale pe conturul cladirior. Elementele de izolare si etansare asigura protectia cladirii impotriva transferului de caldura, a transmiterii zgomotului, impotriva umiditatii (precipitatii almosferice sau apa subterana din teren), a patrunderil aerului rece ete. Elementele de izolare si etansare se prevad in alcatuirea constructiva a anvelopiei cladiril si in rosturi (spatile libere ce raman la imbinari), fiind insa necesare si pentru elemente interioare (pereti de compartimentare sau plansee) in special pentru izolarea impotriva zgomotelor (izolare fonica) sau izolare trermica fata de incaperi mai reci Elementele de finisaj creeaza aspectul final al elementelor de constructii (structurale si nestructurale) si a intrgii cladiri, avand un rol foarte important in realizarea esteticitinteriorului si ‘exteriorului cladiril, Totodata, elemente de finisaj asigura intretinerea usoara si igienica a cladirior. itp ihwaw seit. comistintaleritectur-constructi/Alcatuirea-goneralasi-clasi 4472.9 a7‘vars itp ihwaw seit. comistintaleritectur-constructi/Alcatuirea-goneralasi-clasi 4472.9 ‘Alcairea goerala si clasificarea constructor Elementele de finisaj cele mai importante sunt : tencuielile, placajele, pardoselile, zugravelile, vopsitorile, lambriurile, tamplaria ete. Elementele de instalatii sunt necesare pentru exploatarea normala a cladirilor. Sunt categorii de instalatii necesare in toate tipurile de cladiri civile ( de exemplu pentru apa si incalzire), precum si instalatii specifice folosite la cladiri mai importante (de ventlare si conditionare a aerului). La cladiri industriale si agrozootehnice exista o mare diversitate de instalati, in functie de natura si complexitatea proceselor tehnologice. In mod frecvent unele elemnte de constructie indeplinesc simultan mai multe roluri : de rezistenta, izolare termica, etanseitate etc., cum este cazul peretilor exteriori sau planseelor, ‘Acestea au o alcatuire complexa, fiind formate din segmente distincte care asigura rezistenta, izolarea termica sau fonica, etanseitatea etc, 1.2. Clasificarea constructiilor Cea mai larga clasificare a constructilor are la baza criteriul destinatiei, deosebind doua grupe man: cladiri si constructil ingineresti 1.2.4, Cla Cladirite sunt constructi cu spatii construite inchise complet sau partrial in raport cu mediul inconjurator, cu compartimentari si dotari in functie de specificul activtalli umane pentru care este destinata cladirea respectiva Pe baza activitati desfasurate in cladir, acestea se clasifica in trei grupe de cladir 1.2.1.1. cladiri civile ; 1.2.1.2, cladii industriale 1.2.1.3, cladiri agrozootehnice 1.2.1.1. Cladirile civile sunt destinate unei game foarte largi de procese functionale, cele mai importante fiind : locuire, invatamant, sanatate, administratie, comert, sport, cultura, alimentatio publica etc. Unele din aceste procese functionale necesita spatiirelativ reduse, cum sunt cladirile de locuit (locuinte, hoteluri, camine, corpuri de cazare la spitale, cladirile administrative pentru birouri etc.), spatii de marime medie (scoli, gradinite)sau spatii mari ce urmeaza sa adaposteasca procese functionale cu un mare numar de cameni, cum sunt salile de spectacol, expozitl sau sport, amfiteatrele, magazinele universale etc., astfel de cladiri find dotate si cu spattl anexe. 1.2.1.2. Cladirile industriale au ca destinatie adapostirea diverselor procese tehnologice din toate ramurile industriel, Dimensiunile spatilor si incaperilor sunt determinate de particularitatile proceselor tehnologice si industriale si de modul de organizare a fluxului tehnologic (care reprezinta succesiunea stricta a proceselor tehnologice), avand in vedere tipul si marimea utilajelor, a spatior de lucru, instalatile , circulatile etc, Din categoria cladirilor industriale fac parte cladirile de productie (uzine, fabrici, hale, ateliere etc.) dar si o serie de cladiri anexe (in special pentru depozitare), 1.2.1.3, Cladirile agrozootehnice sunt destinate proceselor de productie din sectorul zootehnic (adaposturi pentru animale si pasari) si agrovegetal (sere, rasadnite, fabrici de nutreturi, cladiri Pentru vinificatie etc.), precum si cladirile auxiliare productiei (magazii de cereale, silozuri de nutreturi, garaje, remize, ateliore ete.) 1.2.2. Construetille ingineresti Constructile ingineresti cuprind o serie de constructii specifice din diverse domenii, cum sunt = pentru comunicatii : drumuri, cai ferate, poduri, tunele, piste aero - portuare , platforme, turnuri pentru antene, etc. ~ constructi hidrotehnice : baraje, canale, ziduri de sprijin, diguri etc. ; ~ constructiingineresti industriale : cosuri de fum, rezervoare, dedecantoare, silozuri, castele do apa, turnuri de racire, etc. ; - pentru producerea energie electrice : hidrocentrale, termocentralo, centrale nucleare etc, ; = pentru sport: trambuline pentru schi, turnuri de parasutism etc. 1.3. Conditii tehnice Pentru a corespunde scopului pentru care au fost create, constructile si elementele de constructie trebuie sa indeplineasca o serie de condi tehnice (exigente), care se pot grupa astfel capitale, mecanice, fizice, estetice si economice. 1.3.1. Conditii capitale‘vars ‘Alcairea goerala si clasificarea constructor Conditiile capitale au rolul de a asigura durabilitatea in timp a elementelor de constructio. slo anumita rezistenta la foc. a) Durabilitatea elementelor de constructie asigura exploatarea normala a cladirlor Pentru 0 perioada de timp stabilita. Este 0 conditie de baza deoarece celelaite conditi tehnice se pot realiza numai prin asigurarea conditiei de durabiltate. Durabilitatea este determinata de rezistenta materialolor din care sunt formate elementele de constructie la actiunea distructiva a mediului ce se manifesta prin inghet-dezghet, umiditate, microorganisme, agresivitate chimica, radiatii solare etc. b) Rezistenta la foc a elementelor de constructie este determinata de rezistenta la foc a materialelor din care sunt realizate. Clasele de combustibiltate sau de periculozitate a materialelor si substantelor existente precizeaza comportarea la foc a materialelor si elementelor de construct. Limita de rezistenta la foc este durata (timpul) pana in care elementul isi epuizeaza capacitatea de rezistenta la actiunea unui incendiu standard, definit de curba logaritmica temperatura-timp. Gradul de rezistenta la foc reprezinta capacitatea globala a constructiei de a raspunde la actiunea focului Pentru ca un element sa corespunda la un anumit grad de rezistenta la foc, el trebule sa indeplineasca ambele conditii minime, atat cea de combustibilitate cat si cea de limita de rezistenta la foc. Gradul de rezistenta la foc se specifica in mod obligatoriu in documentatia tehnico- le mecanice au rolul de a asigura preluarea si transmiterea incarcarilor si realizarea conitilor de siguranta pe toata durata de exploatare a constructiel, inclusiv in situatile limita cand incarcarile depasesc valorile uzuale (de exemplu in cazul unor cutremure puternice). Conditiile mecanice se impun in primul rand elementelor structurale si intregii structuri de rezistenta, le fizice sunt legate de factorii de mediu extern si din spatiul construit: temperatura, precipitati, umiditate, vant, nivel sonor, iluminare, insorire etc. Prin realizarea conditiilor fizice se realizeaza confortul interior (termic, acustic, de iluminare etc.) si a conditiilor de igiena. 1.3.4, Conditii estetice Conditiile estetice (sau arhitectural-estetice) urmaresc realizarea de constructii cu aspect placut, cu o plastica si compozitie arhitecturala corespunzatoare cladirii si amplasamentului Aceste conditii se realizeaza prin volumetria si proportile cladiii, distributia si evidentierea ‘spatilor si volumelor pe verticala si orizontala, prin elemente decorative, finisaje etc. si stabilrea lor este, in general, apanajul arhitectului 1.3.5 Condi Conditile economice se refera Ia alcatuirea constructiva si tehnologia de execute, urmarind realizarea unor indici tehnico-economici eficienti (pret de cost si consumuri de materiale cat mai reduse) si reducerea consumului de energie atat in executia cat si in ‘exploatarea contrctilor, eliminand procedeele cu consumuri mari de manopera si promovand introducerea progresului tehnic in constructi Pentru realizarea condililor economice se vor prevedea (in faza de proiectare) elemento care sa asigure siguranta necesara fara supradimensionari si consumuri exagerate de materiale. ANEXA LA CAPITOLUL 1. 1.4. Exigente si criterii de performanta sconor Elaborarea si aplicarea in constructii a conceptului de performanta reprezinta un mod organizat de stabilire a caracteristiclor caltative ale constructiei, astfel incat constructia sa corespunda tuturor exigentelor formulate de cel implicati in utiizarea ei © prima etapa a analizei de performanta o reprezinta stabilirea exigentelor utilizatorlor Pentru o constructie in functie de tipul activitati destasurate de utlizatori, tinand seama de posibile itp ihwaw seit. comistintaleritectur-constructi/Alcatuirea-goneralasi-clasi 4472.9 87‘vars ‘Alcairea goerala si clasificarea constructor modificarin timp, Astfel, pentru cladiri de locuit, se pot formula urmatoarele exigente: = exigente de siguranta (rezistenta structurala, stabilitate, siguranta la foc, securitate in exploatare etc.); - exigente de comfort (functionalitate, ambianta climatica, acustica, luminoasa, igienica, estetica, cetanseitate etc.) ; ~ exigente economice (durabilitate, consum de energie in exploatare, cost de intretinere etc. A doua etapa a analizei de performanta o reprezinta stabilirea exigentelor de performanta pentru elementele ce formeaza constructia. La acest grad de generalitate nu se precizeaza mijloacele concrete de realizare a elementelor (materiale, solutie constructiva, solutie tehnoilogica etc,). Astfel, pentru un element nestructural de inchidere se pot formula urmatoarele exigent: ~ de stabilitate (la presiunea vantului sau la socuri accidentale posibile) ; = sigurante de foc ; ~ de etanseitate la apa ; ~ higrotermice (rezistenta la transfer termic, riso de condens etre.) ; - vizualizare, realizate prin ferestre care, la randul lor, reprezinta elemente distincte carora li se stabilesc, in mod independent, propriile criretii de performanta; - economice (raport calitate - pret avantajos, intretinere, reparatii simple si necostisitoare etc.) Legea 10 - 1995 privind calitatea in construct instituie, in mod diferentiat in functie de categorille de importanta ale constructilor, sistemul cal constructii care impune realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existenta a constructilor a urmatoarelor cerinte: a) _rezistenta si stabilitate b) _ siguranta in exploatare ; ) — siguranta la foc 4) _ igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediulul ) _izolatie termica, hidrofuga si economie de energie ; f) _ protectia impotriva zgomotului Respectarea acestor cerinte devine obligatorie pentru investitori, cercetatori, proiectanti, verificatori de proiecte, fabricanti si funizori de produse pentru constructil, executanti, proprietari, Ultiizatori, responsabili tehnici cu executia, experti tehnici, precum si autoritatle publice si asocialiile profesionale de profi Totodata Legea10 - 1995 impune componenta sistemului calitatii in constructil, care ‘cupringe: a) _reglementarile tehnice in constructii; b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor ; c) _agrementele tehnice pentru noi produse si procedee ; d) _ verificarea proiectelor, a executiei si expertizarea proiectelor sia _constructiilor; ) _conducerea si asigurarea calitatii in constructit ; f) _autorizarea si acreditarea laboratoarelor de anaize si incercari in act construct; itatea de 9) _activitatea metrologica in constructii ; bh) receptia lucrari i) comportarea in exploatare si terventil in timp ; i) _ postutilizarea constru k) controll de stat al cali 1.5. Prescriptii tehnice in constructii Prescriptiile tehnice sunt documente tehnice si economice pentru constructii si instalatii aferente constructillor. Ele stabilesc modul de rezolvare oplima si unilara a problemelor ce intervin cu frecventa mare in procesul de proiectare, realizare si receptie din domeniul sistematizari, arhitecturii constructior, instalatilor, precum sia materialelor pentru constructi si instalati. lor; in construct itp ihwaw seit. comistintaleritectur-constructi/Alcatuirea-goneralasi-clasi 4472.9 67‘vars ‘Alcairea goerala si clasificarea constructor Prescriptiile tehnice ofera cadrul necesar unic pentru proiectarea, executia si receptia lucrarilor de construct si instalatii si introduc cele mai avansate metode privind calculul si ‘executia elementelor de construct si instalatii, avand un rol important in promovarea progresului tehnic. Principalele prescriptii tehnice sunt : standardele, normele interne, normativele tehnice, conditiile tehnice speciale, proiectele tip si cataloagele tip etc. Standardele sunt prescripli tehnice care contin principli si date studiate complet si verificate teoretic si practic si se refera la materiale, elemente si parti de construct, instalatii si alte dotari necesare constructor, avand mare aplicabiltate pe plan national, Prescriptii asemanatoare se elaboreaza si pe plan international de catre Organizatia Internationala da Standardizare (ISO), mai multe dintre acestea fiind asimilate ca prescriptil oficiale in Romania, Normele interne sunt prescriptiitehnice prin care se stabilesc date caracteristice pentru produsele si olementele inca nestandardizate sau reglementate partial prin standarde. Normativele sunt prescriptii tehnice care completeaza si detaliaza elementele din standarde, stabilind indrumari si metode concrete de aplicare in proiectare si executie. Normativele pot fi experimentale, cu aplicare conditionata si definitive. Instructiunile tehnice dau precizari suplimentare asupra prevederilor din standarde si normative, mai ales pentru anumite probleme cu caracter restrans. Conditiile tehnice speciale sunt elaborate de proiectanti pentru unele lucruri deosebite, care, prin natura lor, necesita anumite completari ale prescriptilor tefnice cu aplicare generala. ele tehnologice stabllesc modul de organizare si desfasurare a diferitelor procese de lucru ta executia constructilor, prin aplicarea celor mai eficiente metode. Projectele tip cuprind un ansamblu de piese scrise si desenate cu detalile pentru ‘executarea unei constructi, Ja care urmeaza sa se proiecteze numai fundatile, pe baza datelor reale ale terenului Cataloagele tip cuprind date si detalii pentru elementele prefabricate, precizandu-se caracteristrcle acestor elemente (dimensiuni, alcatuire, capacitate portanta etc.), precum si pentru detalii de executi Document fo A fost uti? Copiaza codul Comonteaza documertul " itp ihwaw seit. comistintaleritectur-constructi/Alcatuirea-goneralasi-clasi 4472.9 m