Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Scriitori Bisericesti

    Încărcat de

    Dragos-Florin Mihailescu
    5 vizualizări32 pagini

    Titlu original

    Scriitori bisericesti

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    5 vizualizări32 pagini

    Scriitori Bisericesti

    Încărcat de

    Dragos-Florin Mihailescu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 32
    [Pleroma anul VI nr. 1 (2004) 17-48] PREMISE PATRISTICE ALE FORMARII . DOCTRINEI DESPRE LIBERTATEA VOINTEI IN GANDIREA TEOLOGICA RASARITEANA + de Emanuel Conyac Introducere Problema vointei libere a dominat in mare masura gindirea filozofica si teologici din antichitate p4na astizi. GAndirea filozofica si religioasi pigani a promovat atat fatalismul, cit si concepria despre libertate ca atribut fundamental al fiintei umane, iar crestinismul a fost pus in situatia de a-si defini si el pozitia in aceasta privinga, att in cadrul rasiritean, cAt si in cel apusean, catolic sau protestant. Injelegerea_premiselor traditiei_teologice risaritene cu privire la problema libervayii voingei este necesara pentru a evalua diferengele exegetice si doctrinare dintre gandirea evanghelici si cea ortodoxi si pentru a rispunde obiectiilor ginditorilor ortodocsi risariteni fari de pozitia evanghelica. Obiectivul acestui studiu il constituie analiza unor autori revendicati de traditia bisericeasci risiriteani, analizi realizat3 prin prisma unor texte reprezentative pentru gindirea patristic timpurie. Trebuie sa precizim ci unii dintre acesti ginditori apartin spatiului apusean, cel putin prin locul in care si-au desfasurat activitatea. Sunt, de pilda, prezenti in studiul nostru Irineu si Hipolit, doi scriitori care si-au desfagurat activitatea preponderent in Apus, dar care sunt de extractie orientali. Irineu, 18 Emanuel Contac de pilda, s-a format la Smyma, pe langi Polycarp, iar Hipolit provenea si el din Orient. Lipseste din analiza noastra un nume influent din patristica timpurie, Origen, care, nefiind considerat ortodox de Biserica rasariteana, a fost lasat in mod deliberat in afara discutiei. GAndirea lui cu referire la acest subiect este atit de complexa, incat ar merita un studiu aparte, Chiar dacd nu i-am consacrat 0 sectiune fn acest articol, influenya Tui este evidenta in scrierile unor autori patristici si vom incerca si o punem in evidengi, acolo unde considerim necesar aceasta. Tustin Martirul (c. 100-165) Unul dintre primii parinti bisericesti care abordeaza problema libertatii voinyei omenesti este Iustin Martirul (: 100- 165), important apologet de limba greaca. Iustin s-a nascut la Flavia Neapolis, in Samaria, in zona care altadati se numea Sihem,! in apropierea fantanii lui Iacov. Astizi, orasul modern construit pe vechiul sit poarti numele Nabulus si este situat pe teritoriul actual al Cisiordaniei2 Tustin, ai cirui pirinti nu erau evrei, pare si fi fost o persoana foarte bine educata, care a calatorit mult. Dupa ce a incercat numeroase sisteme filozofice, gustul sau rafinat ba indreptat spre Socrate si Platon. Apoi L-a descoperit pe Hristos, iar tranzitia de la platonism la crestinism i s-a pirut un pas 1 Claudio Moreschini, Enrico Norelli, {storia literaturii crestine vechi grecesti gi latine, de (a apostolul Pavel la Constantin cel Mare, vol. 1, Iasi, Polirom, 2001, p. 222. ? Richard R. Ring, Justin the Martyr, Saint” in The orld Book Encyclopedia, vol. 11, Chicago, World Book, 1991, p 203-204. Premise patristice risaritene ale doctrinei liberului arbitru 19 natural. Ulterior, a ajuns sa creada ci att Avraam, ct si Socrate, puteau fi socotiti crestini avant /a lettre, ei anticipand in egali masuri credinya in Hristos.* Iustin ajunge chiar sa preia un motiv din apologetica iudaici, sustinand ca ceea ce este bun tn filozofia greaca a fost preluat din cirtile lui Moise, mult anterioare acesteia5 Apologiile sale, ucrari de aparare a credingei crestine in fata erudiilor zilei si a tmpararului Antoninus Pius, contin si referiri la libertatea de alegere care il caracterizeazi pe om. In Apologia intdi, Tustin supune unei critici severe ideile pagine despre caracterul implacabil al soryii, aratand ca lucrurile care se intampli nu au loc printr-o necesitate a destinului. Profetii din vechime, de pilda, au sustinut ci pedepsele si risplatirile se vor acorda fiecaruia potrivit faptelor, ceea ce atrage implicit rispunderea omului tn raport cu acriunile sale. [...] daca nu ar fi asa, ci totul s-ar intampla potrivit destinului, atunci nu ar mai exista nici libertate personala. Cici daci de ja destin ar fi cineva bun si altcineva riu, atunci nici cel dintdi nu ar fi demn de lauds, nici celilalt nu ar trebui si primeasci blamul.& Se pare ci apelul la profetii nu este tocmai intmplator, deoarece, in opinia lui Iustin, ele constituie un argument rational forte in favoarea crestinismului. Este deci lesne de inteles de ce > A. Cleveland Coxe, ,,Introductory Note to the First Apology of Justin Martyr” in Ante-Nicene Fathers, vol. 1, Albany, Ages Software 2.0, 1997, p. 295. * John Peter Kenney, ,Patristic Philosophy”, sect. ,,Early Christian Platonism” in Routledge Encyclopedia of Philosophy, CD-ROM, versiunea 1.0, 1998, 5 Moreschini & Norelli, op. cit., p. 224. © Sfancul Tustin Martirul si Filozoful, Apologia indi, XLII, in Apologeti de limba greacd, Bucuresti, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romine, 1997, p. 71. 20 Emanuel Contac Tustin aloca peste o treime din prima .1pologie discutiei despre profeti si profetii.” Omul, arati apoi apologetul grec, prin libera lui alegere savargeste lucrurile bune sau rele. Daca el ar fi bun sau rau de la destin, atunci nu ar mai putea oscila de la o extremitate la alta. fn cea de-a doua sa Apologie, Tustin reia tema libertatii, polemizand de aceasta data impotriva stoicilor. Potrivit autorului, lucrurile care se intampla nu au loc prin forta destinului, caci fiecare savarseste in chip liber, atat binele, cat si riul: Dar, pentru ci Dumnezeu a ficut de la inceput neamul ingerilor si al oamenilor inzestrandu-i cu libertate, pe bunx dreptate acestia isi vor primi pedeapsa in focul cel vesnic, pentru cele ce vor gresi, Natura oricirei fipturi este capabilx de rautate si de virtute; cici nimeni n-ar avea nici un merit daca nu ar putea alege intre cele dous cai.” Tustin face referire si la ingeri, pentru ca, in gindirea sa, ingerii cizugi sunt la originea politeismului pe care el incearca si-l combata; acesti ingeri au reusit si se fact adorati ca divinitati si tot ei au provocat intotdeauna moartea oamenilor care i-au demascat, incepand cu Socrate si continudnd cu crestinii.? Ca 0 ironie trista, Tustin Martirul {nsusi avea si moari martirizat, urmirit de ura unui filozof cinic rival, pe nume Crescent, !9 exponent al unui sistem pe care apologetul grec il plasa in gama inselaciunilor izvodite de ingerii cizuri. Tustin considera deci ci omul nu poate fi supus destinului; mai mult chiar, este inadmisibil si se spuni cd Dummezeu este impasibil fata de ceea ce se intampli, caci aceasta ar insemna fie si-L implicim pe Dumnezeu in coruptia universului, fie si 7 Morenschi & Norelli, op. cit, p. 223. Justin, Ipolagia a dona, VU, in Apologeti de limb ereacd, p. 108-109 ° Moreschini & Norelli, op. cif, p. 223. "9 thid, p. 222. Premise patristice risaritene ale doctrinei liberului arbitru 21 spunem ca binele si riul sunt nimic, ceea ce este de neconceput si impotriva oricarei ragiuni. Conceptul de liber arbitru, sau de libertate, apare si in Dialog! eu indent Tryfon. Tustin insista, ca si in \pologii, c& Dumnezeu i-a ficut pe ingeri si pe oameni liberi. Tot Dumnezeu a hotarat si vremea pana la care a considerat ci este bine ca ei si aiba acest exercitiu al liberului arbitru.!! Iar daci Dumnezeu Prevesteste adesea cA unii dintre ingeri si dintre oameni vor fi pedepsiti, aceasta se datoreazi nu faptului ca ei au fost facuri astfel, ci prestiinyei lui Dumnezeu. Dumnezeu a stiut mai dinainte despre acesti oameni ca ei vor fi rai. Dar daci ei se pociiesc, vor avea parte de mila lui Dumnezeu.!2 Asadar, in concepyia lui Iustin, omul este creat liber si se mentine liber, pentru ca, ulterior, in functie de alegerile lui, si Primeasci risplata in eternitate. Tustin pare atit de preocupat sa combati conceptille filozofice stoice, sau conceptiile fataliste care au dominat o vreme indelungati spatiul elenist, incat nu-si propune analiza acestei probleme dintr-o perspectiva biblica. in incercarea de a demonstra superioritatea crestinismului in raport cu celelalte religii sau sisteme filozofice, este dispus si meargi foarte mult fn sensul opus acestora, prezentind o fiinpi_ umani emancipata de sub robia destinului si capabila si aleagi in mod liber intre bine si rau, chiar daca aceasta inseamma ignorarea unor aspecte biblice care vorbesc despre deteriorarea chipului divin in om si erodarea grav a capacititii sale morale de a face binele, chiar si atunci cdnd il recunoaste din punct de vedere intelectual. Concepria lui Tustin Martirul, desi insuficient conturata, a avut © influent serioasa asupra parintilor si scriitorilor bisericesti care au urmat. Incercarea sa de a defini relatia dintre crestinism si "Tustin Martial, Diaiogu! ax inden! Trsfon, Cll, in

    S-ar putea să vă placă și