Sunteți pe pagina 1din 176

G.

T. BUZOIANU

HTUDIU CRITIC

CHEM ISRAELI%
ct

11

PARTEA I
*ACADEMIE!

./

EBREII

DE LA ORIGINA PANA LA CUCERIREA PALESTINEI

10.

"
-

NOUA IMPRIMERIE MOLDOVA DE SUS"


s

97

www.dacoromanica.ro

G. T. BUZDIANU

Chestia

Israelita
----*S45------

BOTO8ANI

Noua Imprimerie MOLDOVA DE SUS"


1897

www.dacoromanica.ro

CHESTIA ISRAELITA

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Amicul meu, d. Ioan Miclescu,

directorul ziarului Prutul", a inceput in numarul sau din 10 Aprilie, sa, trateze chestia Evreilor.
Cat e de arzatoare aceast ches-

tie toata lumea o stie si 0 simte.


N'as fi avut

d'o-canadata, ni-

mic de zis, daca, onoratut meu amic

n'ar fi fcut de cat sa semnaleze


vre-unul din milioanele de incidente mai mult sau mai putin reincidente produse de...
sa spun cuvintul de starea de

probabile

www.dacoromanica.ro

6 -barbarie in care Innotana, cu toata


preten0a de civilizatie in care zicem ea, ne gasim.
Dar nu.
In primul san articol, coRfratele
nostru, incepe s trateze chestia In
fond.

El declara, Inca, de la Inceput ca


chestia Israelita, la noi e o chestie
morala.
Respectez paxerea amiculul meu,

d. Ioan Miclescn, in modul cel mai


loial, i vol mtepta cii rabdare so-

lutia ce va propune, cu toate aste


nu me pot opri un singur moment,
de a me ridica IR contra acestei

pareri cmn ca, chestia israelita, poate


fi
la noi mai cu seam a o chestie

morala, inainte de a fi o chestie


etnica i ma mult Inca o chestie
economica,.
.* * *

ammte bine ,a fi citit


numeroase discursuri i foarte mult
remarcate pe acea vreme, chid, acum

vre-o doua-zeci de ani, faimosul

articol 7 din Constitutia noastra


era discutat de frunta01 tribunei
www.dacoromanica.ro

parlamentare. i amicul meu d.


Joan Miclescu, tI aduce de sigur
aminte i el, ca aeeste discutil erau
provocate de porunca pornita de

la Berlin, porunca care facea sa,


singereze inima neamului intreg.
Se discutase In congresul de la
Berlin o multime de chesth privitoare la soarta trista a popoarelor, care avusese nenorocirea sa
traiasca, o viata precara In Orientul
Europei i care de veacuri fusese

condamnate st sufere jugul unul


sclavagiu politic i economic impus

de o hnparatie, care nu cuno0ea


de stapan alt-ceva de cat arbitrarul

cel mai putin conform cu ideile


timpului.

i in acest congres, pe langa


ideile de salvarea popoarelor cre-tir e de sub dominatiunea semilunel,

s'a impus Romanilor, ca o condi-

-thine sine quanon, rezolvirea


chestiel Ebreilor.

Se cerea cu staruint, In con-

gresul de la Berlin, ea Romania sa,

acorde acestul neam de oameni

dreptul de cetatenie, fr eel mai


www.dacoromanica.ro

mic, fara, cel mai elementar control.

Valuri de elocint au izvorit de


la tribuna Senatului i Camerei in

acea vreme. Se parea ca, un in-

stinct puternic de conservare impingea pe distin01 oratori, earl,


poate fir. satie in destul, '1 aduceau aminte ca turma de oameni,

pentru care se pusese atatea insistente ca si li se dea drepturi


egale cu acelea ale .Romanilor,
nu fcuse nimic pentru aceasta
tara, ba Inca promiteau deja a-'1
face tot Mail posibil.
Se tie ca unul din membpii
congresului de la Berlin, represen-

tantul Frantei, Waddington, era


Ebreu. Mai mult, ca acest Ebreu
avea misiunea speciala de a im-

pune tutulor micilor popoare, c ire avusese nenorocirea de a trage brazda

cunoOintel binelui in Orientul In-

intunecat, cetatenia in masei


a acestui neam de oameni, care
ca,

n'are nimic comun cu neamul din


care facem parte nol.
Acest Waddington nu pierdea
nic o ocazie de a spune celor cart
www.dacoromanica.ro

'1 ascultau, ca, e o rut;line i o barbarie, de a mai lasa s traiasca

far& drepturi o surna, de oameni


in nite timpuri cand civilizatia a
scos la lumina, frumosul i In veci
nepieritorul principiu al .nationalitatilor.

Top, eel earl an vorbit in

fai-

moasa Adunare rornaneasca, drept

respuns la aceasta, impunerecaci


era o impunere, ba Inca una din

cele mai arbitraretop u fost In

deplina Intelegere de a nu acorda


drepturile impuse prin protocolul
de la Berlin.
Nici unul Insa, n'a atins chestia
a.a, cum trebuia atinsa. Nimeni nu
era preparat la aceasta. Elocinta
lor s'a desvoitat ca Intr'un Camp
pustiu, fara sa, atinga telul dorit.
Chestia Ebree nu era Inca, studiata,, prin urniare chtu-0 de putin
preparata.
*

Au trecut de atunci aproape


doua-zeci de ani de zile i, in acest
www.dacoromanica.ro

-10

restimp, multe, foarte mune evenimente s'au petrecut.


Oameni luminati i absolut desinteresat1 au adus la cunotinta
mulimei adevrur1, care au Indrumat cercetrile asupra 'raselor, instinctelor i Insu;drilor lor, pe -calea
cea larga a discutiunilor FAiin'iifice.
F,

In timpul de doua-zeci de mit

de munca intelectuala ce s'au strecurat de atunci i pAna asta-zI, a


ieit la iAtala ideea ca, intre rasa
i rasa exista, deosebiri de instincte i

de InsuOrI, a caror diversitate e


determinata mal IntaI de ceea ce
antropologii moderni numesc chi-

m ia samjeldi" i apol de medial social" a citruI Influenta


este In mare parte decisiva.

Nu mai e permis prin urmare

nimanul asta-zi s trateze 0 chestie


politica sau economica din puntul

de vedere moral ;;i nimenI nu o


mai face. Proba cea mal evidenta
o avem Inca vie inaintea noastra,.
Cine ar putea sa afirme ca poporul

grec n'a avut dreptul s se scoale


de la mic la mare, pentru a goni
www.dacoromanica.ro

11

de pe pamintul stApanit de veacurl,


pe usurpatorii, care dicteaza, si im-

pun vointa lor, cu totul contrarie

si credint,elor si nazuintelor vechilor stapinitort ?


Da, dar lumea cu minte, mintea
hisapsi a celcr, care conduc azi des-

tinele popoarelor din Europa, n'a

voit s urmeze acestor pomirl, penfrii c, odat stApilM peste imperiul


turcesc, Grecii -ar fi nesocotit si
si drepturile Romnilor din Macedonia si pe acelea ale Albanezilor
si pe acelea ale Bulgarilor, intr'un
cuvint drepturile tutulor nationalitWor, care tresc asta-z1 sub scutul
pasiv al imperiulul Otoman.
Din a ceasta, cauza pretentiile

Grecilor au fost respinse si nazuint,ele lor innusite.


i totusl Grecii constituesc un
popor cu un trecnt, un present si
un viitor, de sigur. Constituesc o
nationalitate, ale carei aspiratii nu
stint In desacord cu aspiratiile civilizatie1 moderne. Pamintul, care
formeaza, asta-z1 Grecia, precum si

o mare parte din cel ocupat de


www.dacoromanica.ro

12

usurpatori, a lost frmintat de Greci


din timpuri immemoriale. Pe acest

pamnt a izvorit, Inca din acele


timpuri, cea mai vie i cea mai
stralueitoare lumina a geniului Aric,

representat prin ginta pelasgica

a inflorit cea mai mai frumoas


civilizatie din ate eunoa0e Istoria.

Nu ar fi fost oare toate aeeste

consideratiuni suficiente, pentru ea

intreaga opinie din. Europa sa fi*


de partea acestor desmoteniti ?
i cu toate astea Europa a fost
tot de partea usurpatorulu secular.

Pe cand popoarele toate din

Europa simpatisan en bravul po-

por elin i 'I doreau izbinda deplina,

diplomatia intreaga s'a pus tocmal


In contra a cestui curent pornit din
cea mad nobila simtire i Grech au
fost nevoiti sa-'i Inghita aspiratiile
intr'un lung i dureros oftat.
De ce?
Este ca, in afilra, de ordinea morala, se considera, este prevalata

o alt ordine eu mult mai Inalta:


ceea a interesului, acea a nevoii
de a trai. Totul se poate permite
www.dacoromanica.ro

- i3 celor care cer, fie cu drept, fie,


fara, drept, cu conditia expresA
insa, ca s nu izbeasca, in interesul

in viata celor de la care

se cere.
Cine sunt Evreii?
Care este origina lor ?
Cum au parcurs ei drumul vietei
in decursul veacurilor ?
Cum s'au stabilit el in Romania?
Care sunt drepturile lor la viata
publica ?

i. mai presus de toate, care

dintre Evrei anume au dreptul sa


ceara, cetatenia romana .i cari nu?
MIA cate-va chestii ce'mi propun

a cerceta i desvolta in numerile


viitoare.

www.dacoromanica.ro

ORIGINA
Din marea i numeroasa familie
semitica, care popula, odinioara, ,

toata Asia mica, n'au mai rmas


astzi decat dou ramuri: Arabii,
care, din timpuri neprinse de Istorie, s'au aninat de stancele pustiei i Eereti, care nu s'au putut
anha nicaieri.
De veacuri indelungate neamul
acesta nu'O mai gasete rost pe
hme. Se pare cti singura hi menine a fost sa nernult,umiasca pe
toVi aceia, cu care a venit in
contact. Parc un blestem i-a urwww.dacoromanica.ro

15

marit prin veacurl, Sall tot caute


un culcu, ma adapost, o patrie ;
s o doreasca ca pe o ultim i
suprema nadejde, i totu1 sa, nu
o mai gaseasc nici o-data, ba

Inca, sa fie venic maltratati 0 go-

niO de prin locurile uncle ar

fi

putut s traiasca vreme multa.


* * *

Transformarea societAil omeneti


in decursul veacurilor este o lege

de la caie nici un popor nu s'a

putut sustrage, fara, a fi nimicit.


Evreil, singuri, au r6mas aceia0.
Exclusivismul lor ultra t, 1-a condus pe aceast cale gre0ta, din al
cArui faga flu vor mai putea ie1.

Iata pentru ce lupta, ce se da


in contra lor, nu e alt ceva cleat
o consecin0 normal a firei lor.
De la aceastA lupta nic ei, nici
noi flu ne mai putem sustrage.
Ea e fatal.
Este gre0t acela care crede ca,
aceast lupta, a inceput de ieri, de
alaltaieri.
www.dacoromanica.ro

16

Nu, ea exista, de la inceputul Istoriel.

Geneza, de sigur, nu era Inca,


scrisa pe vremea cand, protoparinOI Evreilor, cel de la Tigru f,d.

Eufrat, prindeau in mrejele lor pe


naivil, care porneau din Bactriana
i navaleau In campiile Asiel-Mici,
atraI find de faima bogatiilor nesfirite.

Au avut i el o patrie, nu Pa-

lestina, unde s'a desfaurat 1anW1

de evenimente, de care este p1M


vechiul tA noul testament,

ci o

alta, Chaldeea i mal in urma Asiria i Babilonia, tari renumite


prin admirabila lor fertilitate i.
care atrageau pe toate popoarele

tinere barbare" de prin prejur,

de la Nord i. de la Est.
Au format i el un popor de
sigur. Parin01 lor cel care au locuit aceste tinuturi timp de yeacurl nenumerate,

au avut civiliza-

Oa lor, ba Inca o civi1iza0e Inaintea careia remai uimit. N'a reuit insa nici o-data sa-qi formuleze
un mod de viat,a comun i. sa conwww.dacoromanica.ro

-17
ceap, ideea de patrie, ast-fel cum

a int,eles-o ceI earl au venit In


urma lor.
Rind pe rind ignobil i seducator, rebel i supus, cu o inlesnire

de a

se

incovoia

spaimnt.A-

toare, de o imoralitate constant,


Asiaticul apare in istorie , pe
data ce grupurl de oamenl se o-

fera gata a fi exploatate.

Acestea sunt cuvintele cu care


Marius Fontane, incepe al doilea

volum, Les Astatiques, din istoria sa universalA.

Ele caracteriseaz perfect firea


popoarelor semitice, care au fra-

mntat atatea vdacuri pamntul

Asiei-Minore. Ele constituesc un


resultat pe atat de adevllat pe cht
i de concis al istorii unei
trecute i disparute pentru
veci.
* * *

tiir4a, modern& demonstreazA,

pina la evidenta ca solul are o influen0 hota.ritoare asupra omulut


Daca aceasta e adev6rat, desigur
2

www.dacoromanica.ro

-18
ca, influenta mediului geografic a
faurit firea neamurilor cari, cele
dintai, au slasluit prin aceste
locurl.

Intre Eufrat F,ii Marea Rosie, de


la Marea Neagra si prima, la golful
Persic, pe o suprafatA de cate-va mi-

lioane cliilometri patrati, OmIntul


a oferit omului mai toate varieta.-

tile de sol si de china.: de la co-

linele tot-d'a-una verzi, la campiile

intinse, cari par fard margini ; de


la tinuturile muntoase, brazdate de
nenumarate riuri, pana la cmpiile
joase acoperite vesnic cu apele revrsate de fluvil. Aci e tara gra.dinilor incantatoare, la umbra carora omul bun si constient de frunm-

sqile natureI, poate astepta in pace


sfarsitul tuturor lucrurilor. Dincolo

pamant intins, unit, nude ochiul


caltorulul nu intalneste nici un
obstacol in cale. Mai dincolo e
campia fara aptt, campie trista,
gAlbue i neagra, acoperita, pe u-

nele locuri cu o iarba sub*e si


ingalbenita de arsita soarel, pe
alte locurI cu nisipurl fine si miswww.dacoromanica.ro

-19
catoare. De cea-l'alta, parte un sol

accidentat, en mun11 nu tocmal


Ina 11,1,

dar sfa,siat1 de urine vul-

canice, ale caror coaste sunt in-

verzite de apele care curg limpezi


si albastre ; iar virfurile stancoase
goale, albe si sterile.
Soarele Insus1 nu lumineaza, si
nu Incalzeste pretutindeni in ace1as1 fel. Prin uncle part1 senin

el se ridica falnic pe
dupa munti i apare in zorh diminee1 ca un zu bine-facator ;
maiestuos,

prin altele e invaluit de bruma, ea

de o haina stravezie, ca
cand
ar voi
ascunda razele, care
strabat spatiul in forma de sage0 ;
iar prin altele, catre mrile despre
miaza-zi, se ridica, inspaimantator,
despicand v6zduhu1 i arzand In calea lul oamenl ti frunze.
Prin intinsa cImpie, riurile serpuesc nesigure, Incola,cind
mele i ferindu-se de nisipurile, totd' a-una arzatoare, care le-ar inghita.

Ca si dansele, Asiaticul, framan-

tat de frica, avand in mintea lui


Un vrasmas, care '1 urmareste pas
www.dacoromanica.ro

-20
en pas, plin de dond unel vietl

fericite, insirmant, capabil de a face tot, comedian indemanatic, en


mil de fete, astut in ultimul grad,
pretutindenl i nicaieri, aril Mel o
forta de coesiune, invingator cliiar

and este invins,un popor in fine,


care n'a putut sa, priceapa in lunga lul via0, nicl sentimentul de
solidaritate nici pe acela de patrie.

Ideal n'au mut nici odata se-

mintiile lul Sem. N'au avut, nu au


i nu vor avea. Iubirea pentru el
se reducea la o primitiva i desaustatoare
bestiait.ite. Generositazn

tea, un sentiment absolut neonnoscut. Amicia, un contract de


da-mi sa4I dau." Curajul, o frica
de moarte.

Generator perfect, dar instru-

/I ment deplorabil, Asiaticul cunoa--

te r6u masura lucruriior. Manifestarile lul tree adeseori pand


la ultragin limita omeneasca a
sensatiunilor. Stapiln, porunca lui
.,este o cruzime ; rege, guvernul
su un despotism ; preot, autori71
71

tatea lul este o tiranie ; profet,


www.dacoromanica.ro

-21
prezicerea liii este un urlet; sol-

dal, bravura lul este un act, oribil,


,,filosof, quietitudinea lul este- o

laitate; comerciant, negotul lul


77

este o Inplatorie. Familia la den-

sul nu este de cat o siinpl

aso-

,7ciatie, produs al nevoilor vieil ai

consacrat de psahnl...
Acosta este Asiaticul pretutindein, de la marea Mediterana pand
la India, i atat de puternica, este

forta lui de asimilare, In cat, cu


toate invaziile Arilor naivl i generoi urma lor s'a transformat
on s'au nimicit, fara a ramAne
dupa danii alt-ceva de cat o slaba
i palida amintire.

Asiaticul de acum cate-va mu


de ani, traete asta-zI In poporul
ebreu, a carui fire s'a asc%it Inca
i mai mult pnin atatea veacuri
de prigonire.
La origina Ebreii nu se numiau
aa. Numirile de Ebrel, Israeliti i
Mosaici le au capatat mai tarziu.
Numele- de Ebrel fan capatat,
dupa ce s'a stabilit Abraham in Cha-

naan. LOcuitorh din acest iiiu


www.dacoromanica.ro

22

i-a numit Thris, Therim, Ebrei,

cuVint care insemneaza, : ,,Cel de


peste fluviu". (E vorba tot de at-el
Arab).

Rasa, din care a eqit Abraham


parintele prin excelenta, al ai eel mal
ll cestel seminth, primul
mare patriarch al lor" , a pornit
77

din Chaldeea, unde el (Ebreil) constituiau casta sacerdotala.

Nu departe de Virful nordic al

golfulig Persic, spre TiAsarit de riul

Tigru, se intindea regatul Elam,


care ocupa tot tinutul de miaza-zi
al Persiel de asta-zI, pAna, la poalele

marelul Platou, locuit pe atunci

'de Medri, noil izvor41 din Bactriana, rasa cea mal curata i -cea
mai desavIrita a albilor.
La vre-o cate-va leghe spre ra-

sarit de Imbinarea Tigrulul cu Eufratul, regh Elamulul ridicase ce-

tatea Susa, dupa numele careia


intreaga regiune s'a numit apol

Susiana.

Oraqul mal sus pomenit, a adapostit In zidurile sale, dupa cat se


www.dacoromanica.ro

23

stie, primele vestigil ale civilizatirmei semitice.


Dincolo de Tigru spre apus, se
intindeau trile locuite de Accazi i

Sumirl indepedente,

cunoscute
In caelasi timp si sub numele gene-

ric de Chaldea.
La un moment dat, o parte din
Elam cea despre muntil din th-

fu ocupata de nvalitorii
Iranului poporul non, mai alb la
sArit

fatA, mai frumos la chip, mal rzboinic i totu0 barbar"; iar restul,
de o parte si de cea Paha, a Sat-elArabului, hicepand ceva mai sus
de la imbinarea celor doua, brat,e
ale sale si panA, la tirmul mAril,
r6mase sub stpAnirea Kusitllor
(primilor Semit1), care se grupar,
In aceste tinuturi mlastinoase, de
fiica MtvAlitorilor i stabilir o ci77

vilizatie a lora partecivilizatie,

de a carel influenta, ne resimtim

Inca In zilele noastre1).


Un exemplu intre altele mult,: Intre portul
preutilor nostri (ortodoxI in special) si intru
portul preotilor chaldeanT de acum patru rn4
de aril, nu e maI nic o deosebite,

www.dacoromanica.ro

24

Inceputurile acestel civilizath nu


se cunosc 'in destul, cu toate miraculoasele si neasteptatele desco-

pern1 facute, mal en semM in


timpurile din urmtt.

Tot ce se poate sti si dovedi

este faptul ca pe ftrmurile joase,


baltoase si deci data toare de toate
boalele ale at-el-ArabuluI, s'au

aninat in veacurile negre ale trecutulul insondabil rasa aceasta, asi-

atiea pura, asiatica propriu zisa.


Cam cu vre-o 2500 de aril Inaintea erel noastrb, adica cam acmn
vre-o patru mii patru sute ant, un

popor numit in Genesa, Madai

(Medil de sigur), locuiau in apropiere de dnsiI spre rasarit. Acest


popor
dupa, cum spun analele
Chaldeane facea parte din neamul lul Jafet, Arian pin urmare si considerat ca un popor
barbar, pe cand ei, Chaldeanii, pe
acea vreme chiar, atinsese un grad
de civilizatie, de ale areI 'inceputurI el insist nu 's1 mai aduceart
aminte.

De uncle au putut veni aceste


www.dacoromanica.ro

25

popoare semitice ne intereseazA putin

de o cam data ; ceea ce ne_importa

fusa, si ceea ce voiesc a dovedi,


este fapul ca acest popor n'avea
nimic c num cri Mediiprimil Ail
care scoborise din platoul Pamir.

Cercetax.1 multe s'an facut In


timpurile din mina, en dorul de a
se gasi un semn oare-care de inrudire intre Semitil din Chaldea,
9i Aril' de la rasarit. Resultatul a
fost cu desavirsire negativ. Nu s'a
gasit niel o urma de Inrudire, absolut nici una.
Despre caraeterele naturale vol

vorbi mal tarziu. M6 grabese acum

a aduce o dovada, pe atit de huediata pe cat de palpabila, Ca 'intro


noi si el, nimic comun nu exista;

afara doar forma de om, care e

comuna la toate rasele.


Filologia moderna a fost un njutor pretios, spre a stabili filiatiunea neamurilor atit de multiple
i atit de diverse de pe supra-fata
globulut Cand rudenie exista intre
doua limbl, e o proba evidenta ca,
mat de aproape sau mal departe,
www.dacoromanica.ro

26

cele doua neamurI, earl vorbesc aceste doml, limbi, au o origina comuna.
Or, iath ce zice, in asta privint6,
cunoscutul linguist francez Hoye-

laque:
5,1' . Na nttilifti cd reideici5, nile limbilor semit ice i cele
indo-europene sunt cu deseirbTire deosebite uncle de
allele; dar ele se deosebese
incei si in ceea ce prire4te
Yfstructura lor insa-si. Flexi71

unea unora este en toad diferita

71de flexitmea celor alte


De acea,1 parere este i fflologul

german Schleicher, precum

Vhitne y, renumitul profesor de

lingnistica de la Royal College din


New-York.

Tql aceia, care s'au trudit sa

gAseasea, vre-o apropiere cat de


mica intre cele dona grupurl de

limbi, n'au putut reui, iar deceN.unea lor, a fost desavirita.


ProtoparintiI nWrii din nea-

mul lui Jafet, cmn zice Geneza ,

vorbiau prin urmare cu totul o alta


www.dacoromanica.ro

27

limba de cat Semitil din Asia anterioarti.

Iatt deci primul punct stabilit.


Sa vedem acum, cum stall lucru-

rile cu privire la rasa, Ia ceea ce

mal sus am numit chimia sangelul.


*

Toate sau mai toate caracterele


fisice i morale ale acestul popor, s'nu motenit i s'an mentinut
cu atita tenacitate in decursul atitor veacurl., In cat un exemplu
similar nu se gase0e de cat la un
singur popor din lume : Chinezii.
i Inca acestia din urma au o scuza.

Filosofia lor, toate credintele lor,


intreaga lor mor la s'a bazat i se
bazeaza Inca i asta-zi pe respectul
strainoOlor lor, pe actele i faptele
acestora. Ebreii n'au cunoscut asemenea sentimente. El nu fost vepic
condui de cel mal neVirmurit ego-

ism. Amintirea str6bunilor chiar,

n'au scos-o In evider4a de cat atunci

cand an fost siguri ca vor trage

lin profit personal. Vitalitatea este

la acest neaui de oamenl atit de


www.dacoromanica.ro

28

intensa, in cat nimic pe lume nu


o poate egala. Gra Oe acestel vitalitati, al carui seaman nu gaseste loc in istoria neamurilor, se
datoreaza faptul ca, in contra tutulor legilor naturale, acest neam -de
oameni si-a pastrat individualitatea

lul absohit intacta si fara, sa dea


gres un singur moment, timp de
40 si mal bine de secole !
Acest sentiment s'a mostenit deci

din tata in fiu, In decurs de mil

de anl, eu toate persecuOile si en


toate suferintile indurate, si numal Dumnezeu stie cat a suferit
acest neam de oameni, de cand a
luat nastere si pana asta-zi.
E o eroare de a judeca pe Ebrel
din puntul de vedere religios,
san si mai bine e o eroare a-1

judeca nuntal din puntul de ve-

dere religios, precum e o eroare si

mal mare a'l judeca n /Hirai din


puntul de vedPre umanitar sau moral. Parerea mea este ca, intr'a

chestie, ca aceea cu care ne ocupam, trebuie sa, -inem socoteala ina-

inte de toate, de caracterele nawww.dacoromanica.ro

29

turale ale celor ce voim a studia.


Rasa din care facea parte Abraham, si. care era ursita sa parcurga
un lung si nesfirsit numr de taxi
si de orase, traise vreme Indelun-

gata In aceste locuri, cnnoscute


sub numele de Chaldeea. Aci el

an suferit consecintile unel climI,


si. until mediu geografic implacabil,
care le-a modificat firea; si le-a

fixat shAirl noI, deosebite de ale


altor popoare.
Tinuturile ocupate In acele vie-

murI de Chaldeani nu erau Inca


pe deplin formate. Aluvioanele a(lus-e de Tigru si. Eufrat nu avusese

timpul sa se aseze pretutindeni si


sa formeze Incetul cu Incetul tarmuri stabile, pe care lumea sa
le locuiasca si sa le cultive. Existau

Inca marl Intinderi de locur) bal.toase, produse din revarsarea flu-

viuluI, care, sub influena arsitei


teribile a unul Soare tropical, exa-

lan miasme pestilentiale. Aceste


terenurl baltoase alternau Insa en
-(inuturi de o fertilitate neauzita.
Frica de vrajinasil. care I Inconjuran,
www.dacoromanica.ro

- 30 Turanil. la Nord i IranianiI la


Estde o parte, i fertilitatea so-

lulul, care le asigura existenta, de

alta, i-a facut sa nu paraseasca

aceste locurl, ci si sufere aci evoluia fatala a evenimentelor istorice.

De aci a urmat ca o consecinta


fatala i iremediabila, mal Intal
o grip, net,armurita de a's1 asigura
existenta i apoi boalele, care erau
endemice i al caror virus s'a In-

ifitrat Incetul cu Incetul In sangele


lor.

La un moment dat sangele lor


era atat de saturat de rautate, in
cat starea aceasta maladiva devenise pentru el o stare normala.
Pe langa ea, era un derivativ
puternic, lepra, a careI origina este

in Chaldeea, a fost pentru acetI


oamenI un fel de vaccin, care i-a
ferit In mare parte de alte boale
contagioase.
In acela0 timp Insa, virusulpesti-

1e4.al Ii turmenta.
Suferintele lor erau lungl ;;i dureroase i aceste suferint,I, de care

,;tiau bine ca nu pot scapa,


www.dacoromanica.ro

le

--

31

Inaspreau Inca i mal mult caracterul. Ve;nic irital, ve;nic cu teama


in suflet, de nol calamitat,i, tot
obi;nuindu-se CU cele existente, i

in acela;1 timp vequic cu virusul


In sange, fiinta lor psihica se trans-.
forma. Izolindu-se unul de altul,

pentru c1 aveau groaza sa se priveasca chiar, cand erau atin0 de


lepra,. el au devenit exclusivi;ti in
gradul cel mai inalt posibil ;i egoi;t1 Willa la cea din urma extremitate. Creerul bor nu mai cugeta
de cat la asigurarea zilel de maine,
in on ce chip i cu orl-ce pret.
cugetarea lor, degajata de
orl ce alte smitiri, care ar fi dat
na;tere la alte idel, s'a simplificat,
s'a ascutit i s'a Indreptat Intr'o sin-

gura directie. Nu a mal avut de


cat o singura tinta, un singur i.
suprem scop : Existenta pentru sine.

i la realizarea acestel tinte, ;i la


atingerea acestul scop, asiaticul din

Chaldea lucreaza cu 0 patima de


0 rar Indaratnicie, pentru ca conpul ha este ve;nic torturat i sancrele bul tot d'a-una In foc.
www.dacoromanica.ro

32

Aceast surescitatie de tot momenta II face sa fie ran, crud,


sanguinar si las. Patimile lul, cand
isbucnesc nu se mai pot infrana.
Un singur sentiment Ii domina
mai presus de tot tA de toate :
Frica. 0 frica de care nu's1 da socoteala, o tried, care '1 conduce a
comite ate o data acte de o bravura riediscutabil, dar care, prin
insa-s`i intensitatea patimei tare le
produce, transforma bravura intr'o
cruzime fara seaman.
A se bucura de toate bunurile
pamintesti, on uncle i on cand,
iata grija lul, i, Ca sa's1 atinga
scopul, el invoaca ajntorul tuturor

elementelor. El" Elohint,zeul

primordial invocat de parin01 luI


Abraham, este un zeu bun datator de lumina; principiul Insa-si al
luminei, luata in cel mai larg sens
al cuvIntului. Este un zeu bun, in
in tot cazul inofensiv. Cand s'au
simtit insa In pericol, Ebreii l'au
transformat intr'un Dumnezeu teribil, rOzbui Igor 44 i ran 0, In nu(Yaciunile ce-I vor adresa mai tarziu
www.dacoromanica.ro

33

Jehovah va trebui sa, extermine


pe tot1 dusmaniI lul Israel L.
Se vede ca formula a fost pe

jumatate gasita, cad, daca, nu tot,1


vrajmasil lul Israel au fost nimicitA,
Iehovah a reusit totusI sa-si. menOna
scumpul si iubitul popor in picioare

si sa-1 conduca la gloria de-a fi in


fruntea popoarelor celor mal civilizate, a comanda chiar regilor si
imparatilor din secolul XIX !
Teama mi-e ca, prima victima a
acestul dumnezeu, sa nu fie bietul
aran moldovean.
II
Am aratat "In capitolele precedente cum intre Semiti parintiI
Ebreifor, .i Ail parintii nostril,

nu existd nici o legatura fundamentala comma, nici ha ce priveste rasa, si mai puOn Inca, ce
priveste limba.

Dar in afara de aceste, ceea ce


mai diferin0aza Inca diferitele familii intre ele, sunt aceea ce, in
Etnografie, se chiama, caracterele
3

www.dacoromanica.ro

34

sociale ; moravuri si credinte In


general.

El bine, si ca moravuri, i ca

religie

i ca credinte in general,

deosebirea intre cele dona familii,


semitica, i arica, este desavirita.
Voiu discuta mai Intaiu una din
credintele fundamentale, credinta
ce s'a studiat cu 0 grip, deosebita
la toate popoarele, a canon civilizatie a jucat un nol oare care In
istoria omenirel.
Vol cerceta credinta despre Dumnezeu. E vorlyt s stim modul cum
a fost conceputa ideea despre

Dumnezeu de catre Arieni si cum


de catre Semiti. Nu am catu-si de

putin intentia sa discut religie ;


ceea ce voiesc a dovedi este numal faptul ca intre conceptia unora i cOnceptia celor alti, deo-

sebirea este fundamentala. Cand


voiu reusi sa dovedesc acest lucru,

tinta mea va fi atinsa.


Sa luam mal Intal pe An ,i,
ca s nu mi se mai obiecteze ca
Anh din India, fiind departe de
Chaldeea, au putut foarte bine sa
www.dacoromanica.ro

85

aiba o conceptie teista deosebita,


voiu lua tocmal pe Arianii vecini

de Semiti, pe aceia cu cari au


venit chiar in contact, pe Iranie-

nil lui Zaratustra, cunoscut i


sub numele /de Zoroastru.
*

lute() epoca departata, atit de

P'epartata in cit cronologicete nu


se poate preciza, inaltele i vast ele platourl ale Bactrianel erau
locuite de popoarele Iranice, frati

cu Aril din India i cu Aril care


populara mal in urma Europa,
cunoscuti sub numele generic de

Indo-Germani sau ihal Nile IndoEuropent


Se tie numal atit despre aceste
popoare ca,

in momentul de a

emigra spreWest, el tritiau in triburl. Triburile se Imparteau in

clanuri i clanurile in familh.

Din inceputurile iranice nu Re-a


ramas de cat un singur document :

Zend-Avesta, o colectie de mal

multe carti, a caror amintire a


fost din fericire perpetuata de catre
www.dacoromanica.ro

36

o sect,a, zoroastriana numita Papsis. Tot ce a parvenit prima la


noi nu sunt de cat mici resturl, de-

parte de a ne da o idee despre

totul documentului, dar care, totuO,

ne face sa ne dam seam& intr'un


mod precis, atit despre caracterul
acestor popoare cht i despre admirabila lor conformatie intelectuala.

Ceea ce reiese In primul rand

din Zend-Avesta este convingerea


c aceste popoare traiau independente i se conduceau de principii
curat umanitare. Temelia societatii
iranice era egalitatea. Ei n'au avut
la Inceput thci preoti, care s, puna
poporul in contact cu Dumnezeu,
nici idoll la care sa se inchine. A
trebuit s villa mai tarziu in con-

tact cu Semi,il, pentru ea sa iasa


la lumina magil, institutie curat
semitica care sa defigureze cea

mai curata conceptie religioasa, din

chte au existat pe pamnt.


.Orinend este zeul binelui, zeul
care da viata omului i intrebuinteaza toate fortele lui pentru a-i-o
www.dacoromanica.ro

37

face plaeuta. Este o fiintA abstract,


o putere necunoseuta,, in care omul,
cu cht o poate defini i personifica

mai putin, cu atit trebuie sa, OA


mai multa, incredere intrinsa.
De aci, ca resultat inevitabil, un
optimismu cu atit mai priincios
omului, cu Mt era mai netarmurit.
Dar omul, ca sA poata tral, trebuie

sa,

puna, in rnicare fortele

naturel. Si pAmntul, care 'I nutrete animalele, este in stare sag


nutreasca, i pe el. Pamntul deci
trebuie muncit pentru ca sa, dea
rodul bine-acator vietei. .,Ace la,

care incredi nfeaza pamentului o saminfa band, este mai

mare de cat acela care face


zece mil de jertfe", zice Zo-

roastru.
Si, pe crind muncete pamntul,
omul ateapta, cu grip, recolta. Ea

se produce Meet, trece prin mai

mune forme i este expus, Omit,


sa ajunga, la maturitate, la diverse
pericole. Sunt Vinturile reel, sunt
ploile i zapezile, sunt revarsrile
apelor, care ameninta, necontenit
www.dacoromanica.ro

38

munca smnatorulul. Toate aceste


sunt elemente r6u-facatoare i duph
cum exista un geniu bun, care are

grija de bunul traiu al omulul, tot


asa exista tin geniu r6u, care este
in lupta, vesnica cu dansul. Lenea,
orgoliul, somnul, iarna sunt copil
lui Ahriman, geniul ruthl dupti
cum strguil4a, ordinea, demnitatea,
mhndria sunt Ingeril, lul Ormuzd.
Atat de putin s'au ghndit Iranianil sa personifice pe Dumnezeul

sal faureaseh dupa chipul si


asemanarea lor, in cat, pentru el
Ormuzd representa num al lumina
curath, lumina care produce actiunea, lumina, care singura da vialor,

ta,

o prezinta sub mil de for-

me, unele mal incantatoare de cat


altele. Din Ormuzd email& sufletul,

care are nevoie de a se alimenta


cultivandu-se, duph cum corpul
are nevoie de alimente, spre a se
battri.

Moartea pentru iranian nu este


un triumf al raului nici o nimicire
total& a individulul. Moartea nu e
altceva de cat limita vieei. Grija
www.dacoromanica.ro

39

lui toata sta in aceea ca viata s


fie cat mai buna si cat mai lunga.

Dupa moarte sufletul se Intoarce

la izvorul de lumina, din care a


Oecat. De aceea el moare cn faia Intoarsa catre Soare si ultima
lui cugetare catre dansul se indreapta.

Cadavrul se ridica, pe o inaltime


uncle animalele terestre ,,murdare"

sa nu '1 poata atinge si a colo, eel

ramasi in viata asteapta in pace

descompimerea hit Soarele 'i ia


partea ce i se cuvine, iar ramasitile
cadavrului apartin pasarilor.
Trei zile dupa, moarte, sufletul
mortudui rmtmea Inprejurul cadavrului pazit de pasarile cerului,
apoi zbura catre soare. 1)

El este condus de fiica lui Or-

muzd, un alt eu2) sufletul universal


unul si acelasi. Un fel de Inger,

care n'are nimic comun en Ingeri


lui Isre1, intermediatori, curtieri
1) La taraniI nostril exist& Inca si asta-zi
cr dinta ca sufletul omulul, ramAne trel zile
in streasina easel i pe urmit zboar catre cer,
la Dumnezen.
2) Vezi Pompejo Geuer. La Mort.

www.dacoromanica.ro

40

sau comisionarl Intre Dumnezeu


i, oamenI pentru a le ierta pacatele i la rigoare a le Ingadui sa faca

altele din nou. Acest Inger, care

represinta sufletul care a atins

perfectiunea" este credinta respectata, este conqtiin(a intacta i neprihanita, este reflexul operilor sale

pentru omul care n'a cugetat qi


n'a practicat de cat binele.

Ceea ce este remarcabil in aceasta

credinta este faptul ca, omul nu se


considera sclavul credinteI Insa-1.
Are un cult adevarat i adanc
pentru lumina., nu o considera in-

sa ca pe un Dumnezeu absolut.

Iranianul adora, lumina, constata,


.

ca ea constituie, ca ea este principiul fundamental al viqeI O. atata tot. In. Zend-Avesta nu se


gasete nicl o ideie de resemnare
sau de fatalitate. De aci cuvintele
Intel ep tuluI Zoroastru: Mai bine

moartea de cat absenta lumind, acela care trdeste Ora


lumina, este un mort care
simte cei nu poate trar.
Iranianul lui Zoroastru se simte
www.dacoromanica.ro

41

mandni de a face el insu-si parte


din lumina,, cht priveste insa, fortele sau elemeptele ran facatoare
vietei, el se simte dator s lupte
cu ele, sa, le supuna, i apoi sa, se
serveasca, chiar cu dansele.
Iata In cate-va vorbe, fondamentul moralel lui Zoroastru. Iata,
cum 'slinchipuia Iraniainil pe Dumnezeu.

SA, vedem acum, ce se petrece


la Semiti, cum adica, au conceput
el pe Dumnezeu
Popoarele semitice din timpurile

vechi au adorat natura sub

dife-

rite aspecte.
Zeitatile lor erau piste fiinte, fie
de gen barbatesc fie femeesc. Manifestatiile active ale naturel erau
atribuite zeitAtilor barbatesti, pe
cand cele pasive zeitatilor femeesti.
Tree repede peste conceptia mon-

struoasa, despre creatiune a Ohaldeanilor primitivi, in care se vede


o multime de zel i zeite, create
de Ocean si earl inipuumutau toate
formele auimalelor locale cunoscute. In tabletele descoperite, mai
www.dacoromanica.ro

42

cu seama in timpurile din urma, si


descifrate, fie
fie

de Sm ith

de Lenormant,
i MO, se vd

zeitati sau genii sub forma de cat


cu botul de caine, tauri cu cap de
om,9 oamenY cu cap de vultur
o mulOme nesflrsita de monstrii,
cari populeaza pamentul i earl se
lupta vesnic intre dnsii.
Se vorbeste de un monstru origiliar, care poarta numele de Ognes.
Corpul lu era format din peste
iar capul sti era F,d de peste,
de om, pe cand, din coada de peste,
se desfacea, doua, picioare de om.
Acest monstru a descins printre
oameni

i-a invatat arta de a

&Ai. El se scula dimineata, o data,


cu rasaritul soarelui adich esia din
culcusul, uncle petrecuse noaptea,
umbla toata ziva din orais in oras,
invAind pe oameni, i seara cand
apunea soarele, se scobora si el in
Ocean, spre a se odilmi.

Incet, incet insa, cugetarea Secontinua evolutia si a-

mitilor

1). Maspero, ChaleA primitive,

www.dacoromanica.ro

43

ceste monstruozita0 dispar din


mintea popoarelor, inlocuindu -se

cu zei mai concrep, avind fie-care


pasiunile sale, precum F;;i puterea
sa de creator sau distrugator, bine
definite. TotuO, IAA la Iahweh,
principiul binelui i al re'ului nu
sunt nici bine concepute nici bine
definite. Toate aqiunile lor se confundau Cli manifosta0unile naturei

intr'un mod atit de confus, in en


adese-ori nu le gaseti bine rostul.
Ceea ce se degajeaza mai clar din
studiul acestei teogonii, este bizareria cugetarli acestor popoare si

tendi4a lor de a imprima in dorintele si actele zeilor doriatele 0


actele ion proprii.

Parintele lul Tahweli Iehova,

care a dominat i domina Inca, pe


Ebrel, este un zeu oribil, cunoscut
la Feniceni, Cartaginezi, Chananeani i la Amoniti sub numele de
Moloch. CADA se supara acest
izeu era teribil in mania mi si, ca
sa-lInduplece, i se aducea sacrificil

de copit
El era representant printr'o cowww.dacoromanica.ro

44

--

losala statuie de bronz, seobita In


mijloc. Cand trebuia sa se indeplinease!t, jertfa, metalul era ineadzit
pana, la rou i, pe eAnd limbile

de foc ti'neau afara, pe gura, pe


nas i pe ochI, atimei se aruncau
copil destinat1 a fi jertfa i se eonsumau 'In flacaril acestni iad in-

ventat de oament
Orori de felul acesta nu se intilnese la nici un popor din vechime. Tot Semitii au inventat crucea,
dar pentru a tintui pe dOnsa membrele celor suplieiati.

In opozitie en Moloch, este El,


cuvint care Insemneaza law ind,

putere, suveranitate. Prin unele

localitEiti se numete zeul bun i


producator A don, eunoscut i sub

numele de Tamuz, Zeg rens,


At is, Ham on i El iu m. Era

Insa mal in general ermosent sub


numele de Baal In Fenicia i. Bel
in Chaldeea. El avea de femee pe

zeita Belit sau Mir- Mil ita, cu-

noscuta de asemenea sub diferite


alte nume prin diferitele locuri ocupate de Semiti. Ast-fel, ea se nuwww.dacoromanica.ro

45

mea si Taaut inspiraloare

de

idel lugubre ; Zarpan it 2), child


inspira idei voluptoase. La Ninive aceeasl Zeitate se numia

/star, iar acest nume il purta o

zeitate sinistr. La Sidon se .nu-

mia Astarte, sau Astoret1t, la

Cartaginezi Sala sau S(ltant116


71

trista"

Renumele i faptele acestei zeite

resuna In toata istoria civilizath


popoarelor semite din anticitate.
Legenda spune cA din convietuirea Jul Baal Adon cu Myr-

Baalath nAstea toate bunt4i1 e pamntulut Zeul mortii


Milita

lima, Moloch, gelos fiind de Baal,

1.1 phndeste pe muntele Libanulm,


se lupt en dnsul si '1 ucide. Aceasta se intimpl la inceputul
verei. Din acest moment Zeul Mor0
2). Un rabin, ammo David Kinvi, spune cit
preotil acestel zeite, ii umpkau oclul cu plumb,
si and voia sit escite cultul vu1gu1u in amortire, el aprindeau foe in nauntrul idolulul care
o representa si, plumbul topindu-se, himea o
vedea pla,ngitnd.

(Contribution it revolution des idees par f.

Gener. Vezi de asemenea Oppert i Lenormant,


Commentaire sur Berose).

www.dacoromanica.ro

46

devine soarele arzator, care usucel,


si nfiniceste vegetatia.

In acest timp poporul intreg se


asocia la desolarea nature i, in
grupurI numeroase b rba

i femel,

cu parul despletit, ma1tratandu-s1


corpul i sfaOndu-sI carnea, se indreptau spre templu, unde se oficia
slujba divinuhi ucis. Aceasta ceremonie lugubra dura chteva zile

plima ce cadavrul era depus in


mormInt.
Do liul tinea ptina in toamn

ciind

lacrimile zeitel se uneau si se contopeau cu sIngele sotului el, pentru


usurarea neamulul semit. Imediat
insa dupa, ce treceau apte zile
dupa prima revolutie lunara, zeul
se ridicase la cer si atunci incepea
im alt-fel de orgie.
Tristetiei desnadajduite urma acum timp de seapte zile, o veselie
frenetica si, dupa, cum durerea Insese sfasietoare In timpul doliulul,
tot asa veselia depasea toate limi-

tele simturilor. Zeita Baalath se

tmpreunase cu iubittd. el Baal Adon


In cer, iar poporul credincios facea
www.dacoromanica.ro

47

acelasi lucru pe pament. Padurea,


sacra; se umplea de devoti, barbati
i. femeI, i in aceasta incinta sacra orgia se deslantuia furioas,
monstruoasa, oribila. La un moment
d at in padure nu mai incapea multi-

mea, care se tot gramadea mereu;


atunci lumea pornea spre cetate si
in cele din urma se revOrsal peste
campit Era un fel de omnigamie
generala, beat& de furia erotica,

care nu mita nimie i de la care

lipsea cea mai elementara notiune


de pudoare.
Toate aceste orori se petreceau
in numele cultului religios, cult ce
'I crease el insi-si.
Procesul evolutiei ideilor in aceasta epoca, departata, la Semiti,
nu poate avea alta, solutie de cat

cele ce am spus in capitolul precedent: o degenerare a sangelui pro-

dusa, din cauza nnui mediu geografic detestabil. Din acest punt
de vedere o judecata impartiala
nn '1 poata acuza.
A face Ebreilor de asta-z1 un
cap de acuzatie din faptul ca prowww.dacoromanica.ro

48 --

to-printiI lor '0 crease obiceiurI

de ale altor
popoare, insemneaza a abuza de o
superioritate la care n'ai contribta
pentru care nu te-al jertfit.
De acea istoriciI modernI, seninI
fara umbra de predilectie pentru un popor sau .altul, nici nu'I
cu totul deosebite

se muttumesc a povesti faptele i a trece uvr peste


comentariile atat de bogate, cand
acuza ; ei

e vorba de civilizLqia alter popoare.

Scopul meu, de o cam data, nu

e altul de cat s demonstrez

ca,

procesul de desvoltare a ideeI Intre An i Semiti este deosebit, ca

prin urmare, Inca de la Inceput,


cele doua semintiI, au constituit

doua entita0, doua iudividualitatI


deosebite una de alta.
'MI ramane, ca sa stabiliesc paralelismul Intre aceste doua, neamurl , sa

vorbesc despre Iah-

welt, de modul i de causele care

i-au dat natere, pentru ca comparatia sa se poata face cu Inlesnire.

Iata ce voi trata In

capitolul

viitor.
www.dacoromanica.ro

49

Genesa, vorbind despre creatiu-

nea lumel, spune c asa a voit,


asa a hotarat D-zeu, cel Etern.

Aceasta Thsemneaza ca in oredin0. Ebreilor, Dumnezeul lor, a

existat in tot-d'a-una ast-fel cum II


concepe Biblia ; ca nimica i nimeni
inaintea lui n'a existat in afara, de
Jedinsul. Dumnnzeul Ebreilor

hovah

a existat de la Incepu-

tul tutul or in c ep u turi I o r.

Voiu dovedi ea este inexact.


Credinta Ebreilor este unicti si
nu s'a schimbat intru nimic in decursul yea curilor. lehora exprima
eel mai curat monoteism. Iehova
intrupeaza, in sine si elementul binelui i pe acela al raului, iar ema-

natiunea MI Satan, nu este de

cat accidentala, de oare-ce despre


aceasta din urma. nu se vorbeste
pentru prima oara de cat In cartea
lul Job.
Rezultat al tutulor zeitatilor se-

mite anterioare, Jahweh acapereaza toate puterile si toate cali-

tatile acestora. Elohim este creatorul tutulor bunatMalor care In4

www.dacoromanica.ro

60

du1ce0e viata omulut Moloch este


zeul teribil, care arde chnpiile,nimicete oamenii, pustiete
mIntul.

pEt-

Iahweh este copilul lor natural,


Mel mostenete ca1iti1e i unuia
i celul

Cum ca Iahweh nu este Dumnezeul originar al Ebreilor, reiese

din car* ce se constata a fi fost


scrise Inainte de captivitatea ba-

biloniana,. Iii aceste ca,4l se spune


caEbreil credeau in demoni i stafil

care ramneau ascunse ziva prin


zidurile ruinior nelocuite, demoni
sau spirite care provocau toate
boalele i toatp nenorocirile.
aceasta se Intelege perfect.
Fil al Chaldeanilor, Chaldeanl el
Insa0 prin originA, Abraham i semintia lul ml se puteau sustrage de

la aceste credinti, el, earl constituiau Insa,1 casta preoteasca.


Faptul ca poporul ebreu a ajuns
la conceptia unul Dumnezeu unic,

datator de bine i de rau, se da-

toreaza la dotiA Imprejurarl.


Prima este contactul cu Iranianil,
www.dacoromanica.ro

51

contact care s'a intimplat inainte


de exodiul lui Abraham. A doua,
este izolarea ins-I
la un moa Ebreilor, cnd, Inment dat
conjurai de toate pki4ile de vrjmasi, au incheiat pactul formidabil,

care se menOne Inca i astA,-z1.


Pana s se incheie intr'un mod
definitiv acest pact intre Jehovah
i poporul FAIT iubit, a trebuit sa
se Inttimple multe lupte Intro acesta din urma, i cele l'alte divinit4i, care aveau, dac nu puterea
de a continua dominaOunea, cel
putin dreptul de vechime stabilit
de veacuri.
A trebuit deci s. treaca multi%
vreme pada, ce lupta sa se decidiL
in favoarea iui Iehova si numai In
mourthitul cand c,e1 a1i zei an fbst re-

cunoscu0. ca incapabili de a mai

sta pe tronul ridicat de veacuri,

numal atunci s'a declarat a tot puternicia lui i s'a Iicheit pactul
Intre el i poporul lui Israel.
E nevoie actun st tim care este
t,devrata origin t zeului Iahweh.
In limba ebraica, aceea care s'a
www.dacoromanica.ro

62

pastrat p'ana, ast-zil in ca,rtile sacre,

se gasete radAcina haya, care

insemneazA afi" cu 0 insemnatate

categoricA de a ft lost tot-cta-

una", de unde apol denumirea de


eel Etern". Nici o indoiala, CA cu-

vintul ebreu haya e un derivat al


rAtlacinel ha va, care insemneaza

a fl, a respira, i care se git-

sete In vechiul dialect a ssyro-ba-

bilonian. Prin urmare denumirea


primitiva, a lui Iahweb insemna
)1

eel dadAtor de viata., de suflare".

Dar zeittile antice ssiro-babiloniane ca i cele aramaice, ca i


cele feniciene i mai tarziu cartagineze, mai cu seamA cAnd atributiunile lor Imb Acase 0 forma, con-

creta Ii aveau fie-care rolurile impartite. Miele din ele aveau misiunea de a inmu4i vietAtile pe pamint prin amorul fisic i deci prin
reproductiune. Acestea erau divinitatile bine-acatoare i folositoare
omenirei. Altele aveau o misiune
distrugatoare, CUM, am vazut mai
sus pe teribilul Moloch, avid de singe

i a ca,rui furie nu se putea piton


www.dacoromanica.ro

53

de cat atunci cand flacarile din

nauntrul sau mistuiau copii poporului. i, cmn la inceput, inainte de


a'l spiritualiza definitiv, _Tahweh
era representat sub forma unui taur
de metal, aproape intocmai ca pe
Moloch al Fenicienilor, nu mai IA-

mane nici o indoiala ca actualul


Dumnezeu al lui Israel este flul
daca nu fratele Jul' Moloch.

Orl-cum ar fi, fiu san frate, un


fapt ramane cert.
Este ca noul sosit in panteonul
semit a stiut foarte bine sa's1 fac,
trebile. A eliminat pe toti. zeii, Care2i facean concurent si, in scurta
vreme, a Minas stapan pe situatie.
Cu toate acestea, chiar mai tar-

ziu Ebreii, pana a nu deveni un


popor de sine sttator, tot se mai

gandeau, din cand in cand la cateva

din vechile divinitati, pe care cu


greu putea s le uite, ca Asta-

roth, care a disprut o data en


poporul ce '1 adora si Milcom

al Amonitilor. Atunci Iahweh si-a


aratat furia.
Ebreilor necredinciosi, inchinawww.dacoromanica.ro

54

tori la alte zeittiV, el le zice prin


gura profetulul. Ezechiel : , Altarele
voastre vor fi dariMate. Idolil vos17

;trii vor fi sfarima0, veVi ctidea


ranitI de moarte la picioarele idovostrii infami, i cadavrele
voastre vor rem e Pe pamint, prin
ce voi veni en sti, vft tidic oasele
77

77

din jurul templelor voa stre. i cand

veV vedea cazind mortil iMpre


jurul vostru, atunci numai veVi
sti eine sunt, i ve0 recunomte
ca nu in zadar v'am amenir4at.
77

77

Acela care va fi depatte va muri

de ciuma eel care va fi aproape


va muri de sabie iar foamea va
extermina pe totI aceia earl se
;

7'

vor inchide In locuir4ele lor, pen-

tru c voiesc, anal' satisfac furia


mea in contra lor...
2/Nu va fi vale care s A nu se
umple de cadavrele lor, i nici
71

71

coama de munte... si voi pustii


pamIntrd...
AtuncI vetl recunoaste ca sunt
Iahweh.1)
77

9 Ezechiel. Vezi Iahweh et Satan. Gener (eitat.)

www.dacoromanica.ro

55

In schimb Ins, daca, 'qI va Intoarce fata de la idolil infamy,


care persista a-I face concurenta,
popornl ml Israel va fi poporul seu

iubit. El va fi u4inut de dnsul


cel Etern i cel a tot putemic"
77

In vecii vecilor. TotI NTAjma0 neamuluI lui Israel vor fi Ingemm-

chia0 san nimicitI de furia

lui,

iar poporul bine cuvintat va merge

din blruin0 In biruinta pana,

ce

va ajunge In pamintul fagAduintei,

In raiul pierdut odinioar, uncle


curge numaI lapte i miere...
Se Intelege uor cu cEtt graba,
Ebreii an acceptat aceasta din urmA, alternativd.

Tata cum s'a incheiat pactul.


Trebue s recunose ca ambele
parti contra ctante si -au tinut cuvIntul, caci pAna asta-zI mci o umbrA,
de motiv de reziliare 1111 s'a ivit

fie dintr'o parte fie dintealta.


Sunt d'atunci sute i mil de anl
siEbreii n' au clintit din credintajor.

AtIta tenacitate intr'un spatin de


timp considerabil nu se Intilneste
Ta

nici un alt popor pe

www.dacoromanica.ro

lume,

56

Exempht este unic In istoria neamurilor.

Au trait in toate partile locui-

bile. S'au acomOdat cu toate climele. Au suferit toate torturile fi-

sice si morale. Ei au remas totd'auna aceiasi. Si au trecut peste

capul lor atitea calamitati i atita de grozave, In cat ori-ce alt po-

por ar fi pierit fara s se mai destepte vr-o data.


El Insa au Indurat tot, cu o rabdare fara seaman si fara exem-

plu. Cauza este ca, in mijlocul celei

mai cumplite vijelii, In momentul

cand nici o nadejde n'ar mai fi

rOmas nimnni, credinta lor In cel

a tot puternic s'a menOnut ca


stinca de granit.

Totul de la dumnezeul ml Israel


si nimic fara dnsul !

Iata o deviza care a putut trai

cate-va mit de ani si care va continua de a trai Inca multa vreme.


La rindul seu, Iahweh i-a scapat
din toate nevoile i i-a calauzit
atit de bine, In cat asta-zi domina lumea.
www.dacoromanica.ro

57

III

Ceea ce a deosebit in tot d'auna pe oat de bestie si pe omul de


rasa' superioara de cel de rasa, inferioara este, Intre altele, conceptia divinitatii si consideratia ce a
avut despre jumatatea femenina a
uenulai
omenesc.
b

Am cercetat pe cea d'intal si


la Ari si la Semiti, in capitolele
precedente, si am vezut deosebirea.

SA, cercetam acum pe ceea d'a


doua. Ar fi se me departez prea
mult de scopul la care mi-am-pro-

pus sit ajung, daca asi aduce aci,


cel putin o parte din cercetrile
Monte cu privire la raporturile ce
exista intre barbat si femee, care,
la unele animate, ar putea servi ca
lectie multor neamuri omenesti. De
aceea tree fare, a le enunta maear.Trebue s notez insa numal atit ca,

la rasele inferioare, femeea se bucura de prea p-utina consideratie


0, en cat o rasa este mai bine dotata, cu atita consideratia ce se da
femeii este mai inalt.
www.dacoromanica.ro

58

Intre -rasa semit i cea arica,


deosebireadin acest punt de vedere -- este, ca si In alte privinte,
enoim.

Si demonstrez.

Se stie c rasa aricA, rasa din


care se trag toate neamurile care
locuiesc asta-zi Europa 1), s' a despttr-

tit, acum vre-o cate va mh de ani,


in momental exodiului din Va lea
Pamirului, In doua ramuri :
an /min, care au apucat spre apus
si care, mai thrziu, s'au amestecat
cu Semith, i Indienh Arya, care
au scoborit spre Sud i s'au Lsezat
pe vile Indului i Gangelta.
In privinta rasei mume, care a
dat nastere acestor dou rase suorl, avem prea putine date. Tot ce

se stie este ca ei, rfi primitivi,


traiau In triburi, vesnic in lupta

cii rasa turanicA,


vecinA, Gtilbenii de la Miaz-noapte". Fie-care
trib
avea o numire particulartl
1). Se escepteazit bine inteles TureiT, Tingle

r),

Finezil, Laponi i pAnrt Ia un punt oare


care BasciT, a cAror origin& a remas incrt sh se
stabileasca.

www.dacoromanica.ro

59

O. se IMO, 4ea In clanuri, iar fiecare clan se compunea din mai


multe farnilil inrudite.
Din cele scrise in Zend-Aresta

reiesa, ea aceste neamuri eran, pe


timpul ml Zoroastru, jumatate paston', jumAtate agricultori.
Cunoscand adinc aplecarea neamului ski spre agrieultura, pe care

marele legislator o eonsidera ca


pe eea mai nobila nmnca, Zorcastru sanetifica munca campului mai
presus de toate cele l' dte. k5i pentun ea sa '*1 ridice neamul, el
ii harazete o serie de legi, a caror
mortlitate constitue astA-zi Inca idealul celei mai perfecte eivilizatin uI.

Dupti ce '1 Invata folosul munceI

campului, el se gndete la Intarirea fain iliel, asigurandu-i feric irea,

pe care o cladete, en dexteritatea


unui maestru, pe baza respectului
i sthnel reciproce, aa ca, Inca de

Ja ineeput, femeea la Tranieni a


;st c on si derata ca egala barbatului.

In Voulidad, una din eaqile

ce compun Intreaga colectie a


www.dacoromanica.ro

60

Zend - Avestei,

torul precept :

se gdsete urma,-

Iiitiitanuldv

socie este cons iderat ina prejos de ori-ce"; iar rna departe

spune Ca, unirea barbatului


eu fenwea este actul cel inti
pleicut lul Ornumd". 1)
Sunt apoi, In aceasta, admira-

bila carte de legi, cate-va precepte


de o delicateta incomparabilA, fapt

care denotA nu numai nobletea


cugetArii i a moravurilor, dar

Inca, mai mult de cat ori-ce, adInc deosebire

dintre rasa aria, i

cea seruita.

Iat ce ziee ma departe en pi-

vire la copilele iranice :

Peirintele Iranian dispune (le flica sa i fratele de


sora sa. Tandra copild este
datei soulw seu, gatita cu

1). In aceste cArtI care compun Zend-Avesta,


Zoroastru spune ca, legile scrise intrinsele i-au
fost dictate de insu-s1 Ormuzd. AcelasT lucru
spune i Moise. Si el zice cit a prima de la
Iehovah cuprinsul celor zece table. Corn insa
Zoroastru este cu mult anterior legislatorului
Ebreu, orY eine int dege cit, si aci, ca in tot
restul, Moise n'a facut alt-ceva de cAt sit imiteze, dacit on sa plagieze.

www.dacoromanica.ro

61

tot ce

'1 tram ie; ea poortti


cereei I n ureeki. Ea este vir-

,,fjii

U nitneni din or tt

din prep, r tea atins Co-

raten ia eclor eincisprezece

gni._ 2) In afar, de darurile de


nunta, curAtfenia copilei constituit

singura '1 zestre.


Asi putea sa, me opresc aci, si-

uur au, din aceste dou trel cita-

Ouni, oil eine 's1 poate face o idee


despre modul cum erau Inzestrati
pariatil nostrii do acum 4000 mil-

de ani cel putin, dar nu me pot

opri sa nu adaog IncA cate-va trA-

suri, nu mai putin caracteristice,


ale modului cum aceste ntamurI

,Incepeau o viata., care mai tiarziu,


trebuia s fie infeetat de vi-

rusul altorl neamuu en

sAngele

corupt ;;i cu moravuri odioase.


Devenita sotie, tinra copiki 's1
ia rangul de companie a barbatului.

Fdrd sotie, in osta Viotti, no


existei Wei bucurie nici ferieire des(tyitvitet`.
2).

31. 1%ontnne Les Inmiens (op-citat).

www.dacoromanica.ro

6`2

Recompensa ce trebue s se acorde unui Iranian, dupa Zoroas-

tru, consta din : o sursa de apa


curgatoare, un teren irigat, un
77

pare cu animale folositoare, o ca-

sa inalt cu terasa, t o tinerd


fecioara, de ,chicisprezece ani.
In dorinta ce Zoroastru are de

a se imprima, in sphitul poporului


ski, idea de respect pe,ntru femee,
el merge Inca si mai departe.
Considerand pamantill, Sap-map1n(1d. ca pe fiica lui Ormuzd,
careia se aduce jertfe, i invoca-

tiuni tot asa trebnie sa se aduca,


omagil femeitor a chror cuvinte,
actin* i gandiri sunt sfinte si

earl sunt inteligente si bine instruite". De aceea femeea care

urmeaza aceste percepte ale legel,

este considerata de o potriva en

barbatul. Ea este suverana in casa


el si la nevoie poate ma chiar comanda.

La Arianh din India; se obser-

va aceea0 concepOe pentru femeie


si aceeiasi delicatqa In sentimente.

Primele imnuri vedice sunt awww.dacoromanica.ro

(3 3

dresate puterei a tot creatoare i

vOzatoare atoate' i d'aci, printr'o


drAgalash tranzitie, adoratia se

concentreaza pe obrazul divin al


tinerei fecioare.
Trebue sL te fael iubit de zei,

cum trebue sa te faci iubit de in-

bita ta", zice un imn. Aurora

daurit a splendoarel soarelul, flu


este mal frumoasa de vzut de cilt
obrazul tinerel fecioare", zice, un
altul. Apol : flacaii iubesc vocea
fetelor cum iubesc zeil laudele oamenilor". Aril tinerl, devin Inti
indragostiti, apol logodnicI ;;i. In
fine so0. i squl nu e stApanul,
nu e eful care ordona, iar femeia

nu e sclav care se supune. El o


considera ca pe 0 tovaraA. Are

constiinta de slabiciunea 01, tie ea,


trebue sa o nutreasca," i s'o sus-

tie in lupta vietei. El ador pe ,femeie cu aceia0 fragezime ca O. mai

Inainte ctind era fata, mare. Omul

i femeia in familia ariano este

barbatul i so0a, uni0 spre a da


nastere flulot discipolil tatalui",
www.dacoromanica.ro

64

Fin care

se transmite

traditia

arica 1).

Inainte de a se efectua hymenul,

barbatul se arata discret i supus,


iar tanara fata abia las sa se intrevada inclinarea el. i aceasta
discretiune Wit de delicata, o IntAlnim in ace1a0 timp la Grecl. in
eroinele lui Omer. Cine_ nu cunoa-

te visul tinerel Nausicaa pentru

a da un exemplu fiica regelM Alcinous, inainte de a oferi ospitalitatea IiTt Ulysse. Ziva cafatoriet
tale se apropie, .11 zicea Minerva in
vis,

i atunci va trebui s, te im-

brad cu Iiaiiie frumoase ; i sa dal


i

acelora care te you conduce ca

tire sotul tau. Ast-fel, tu vel catiga


un bun renume printre oameni, ;6.
vel inveseli pe tatal ;4i pe mama
ta" 2).

i pe cand se Intorcea de

la scaldatoare catre casa, Ulysse,

abia ajuns la tam, apare innaintea lor, coprins de teama de a


nu supetra naivit.itea

pudoarea

M. Fontnne, op. citat.


2) Chwisse Feder, La femme. Grecque.

www.dacoromanica.ro

-,- 65

copilei, care se oprise in loc- i '1


privea cu o admiratiune naiva.
Aceasta, dilicateta de sentimente
este apanagiul rasei albe, i in

special a Arilor. Ea a ridicat a-

tat de sus neamurile acesteI rase,.


In

cat vemic vor tine In mana

Melia care conduce omenirea spre


progres.

Casatoria este actul cel maI im-

portant din viata Arilor. -Pentru


ca ea sa fie placuta zeilor trebue
ca logodnicul sa fie tanar i tanara fata, frumoas. Iubirea nu este
numai o placere, dar o fericire i
numal tineretea, sincerg i vesela,
poate sa se confunde intr'un suris
71

fa ra impudoare". Sotul trebue sat-

sl

urmeze sotia Cum, soarele

urineazei pe divina si stralucitoarea aurora".

1.3arbatu1 nu 'I arata autoritatea de cat in anumite cazuri ci


pe cand in rezboaie el comanda

i ridic bratul, el nu este acasa,


de cat parintele Ingrijitor de femeea i copii lui; iar femeea
il ajuta, In toate trebile, fara a
www.dacoromanica.ro

66

pierde vre unul din drepturile el


de tovarsa.

Ea pastreaza vasele sacre, ea


culege plantele, estrage sucul
'1 lasa, sa fermenteze, intr'un cu-

vint ea face toate trebile,

uncle

nu se cere forta musculara.


Ori-ce femeie este Inchntata de
curagiul si de gloria sotului, care
o iubeste si tot ast:fel din toate
imnurile vedice, reiese respectul
simpatia ariannu1 pentru sotia
sa. Cand un .arian voeste stt adreseze zeilor o rugAciune si pen-

tru ca sa le arate cat de arzatoare este, el zico: Te invoc en


tandreta ce sotal are pentru sotia

Te rog cu credinta ce o

sotie are in sotal el...." Prim We


jertfa noastra, asculta rugaciunile
noastre si flu pentru noi, ceea ce

sotul este pentru tanara

mill

so-

Atat de mult s'a Mradacinat ideea


de fericire in casatorie, In cat barbatul, mal accesibil la vitiI de cat
fmeea, este convins ca, nu gaseste
www.dacoromanica.ro

67

alt scapare de cat casatoria In

care Ii construWe rdtimul refugiu.


Nu mai putin ginga0, este can-

tata solicitudinea mamei pentru


eopii s61,, care atharga la (Musa cu

increderea instinctiva ea numai

ea poate sa-i InOleaga". PrinidasMina Aditi 1) cum prime0e maimt


pe pruncul su".

aceasta ferilire nu poate fi


intrempta de cat de moarte.
lntr'un hun din Veda 2) poetul
oompara pe Mrityou 3) sa nu mai
ecere alte victime.

Atat de puternic este dorul de


a tfai, dar mark mai mult de fericirei casniciei, in cat inaintea
unul cadavru, inconjurat de toata
familia in lacrami, poetul printr'o
repede reactiune chtre placerile
vietei canta : Viata i moartea se
urmeaza. Fie-ne in ajutor protectiunea zeilor. SA ne cjm la pla1). Personificarea Naturei, Murna zeiior i a

oamen ilor.

'

2). Cl. Bader. La femme Hindoue.


3). Zeul Mortei.

www.dacoromanica.ro

68

aerea risulut si a dantaluI i ast-fel


sa ne prelungim existenta".
Iii fat,a mormntulul, care se deschide, vdduva este sustinuta de rudele familiel. Preotul o recomanda

fratelul mortulul, care de acum va


avea grij de dansa ; iar preotul
care oficiaza serviciul divin Ii zice :
11

Iar tu femee, mergi in locul

llunde este Inca viata pentru tine.


O ve gasi In copiI ce'Vi lasa all cela care nu mai. este".
PretutindenI unde femeile sunt
onorate, zice un alt imn, zeil sunt
multumiti ; iar unde nu sunt onorate, toate rugaciunele raman ste11

rile". i mai departe : Intre bar-

bat si femee trebue sa., se ment,ina


pawl, la moarte credix4a ; iar barbatul, conscient de forta lui i morala i materiala, trebue sa fie in

acelas timp un parinte ertator. El


nu trebue sa pedepseasca pe sotia
lui. Nu lovi nicl chiar cu o flore

o femee culpabila de o suta de


greseli, zice un precept indian.

Astfel era arianul in prima in-

ficirire a civilizatiunel.
www.dacoromanica.ro

69

Nu este oa,re aceSta idealul societat,ei moderne?

Sa vedem acum care este conceptia Semit'llor despre femee si


ce rol joaca, ea in istoria poporu-

lui ebreu.

IV

Nu me departez de subiect, dar


pentru a desvolta tema ce mi-am
propus,. simt nevoia de a o proba.
Pentru ca s ajung la acest stirsit i pentru ca fuel o obiect,iune
gerioasA s nu tail, putere de argument, trebue negresit s iau [anuI acestot evenimente psihologice
de se poate zice
IncA de la
inceput.
Este stiut F,d demonstrat e, in in-

treaga viat a lumilor de tot felul,

fie-care fapt, or de ce natura, ar

fie el, constituie o cauza ;1i un efeet in acelasi timp ; c prin urmare faptele, sinatirile
evenimentele, de orl-ce fel, sunt legate
intre ele intr'un mod atit de strins,
In cAt numal eel ce nu sunt pre-

www.dacoromanica.ro

70

gtit,1 pot nega aceasta legatura


intim.
.S'a spus si s'a Trobat de spirite

luminate si desbracate de orl-ce

patima
alta de cat aceia de a
gOsi adevrul
c deosebirea in-

tre rasa, si rasd nu e un cuvint


vag ; c aceasta deosebire se ma-

nifest mai cu srama in ceea ce


priveste sentimentul, luat in cea

mai larga. acceptie a cuvntulm ;


cO, in fine, alatmi cu aceasta deosebire determinatO de diferentiarea

raselor, intervin alte cauze, determinante i ele, cum, in primul rind,


mediul geografic, mediul sociologic, diverse. evenimente istorice,

contacta fie pin comeq, fie pin

invazii, precum si o mu4ime infinita de alte accidente,


A scruta, a cerceta, a cOuta nolul i infiuena ce fie caresau mai
multe, sau toate la un loc
din
aceste cause a determinat asupra
vieei unei popor, este
cred
singurul mijloc de a spune adverul
istoric.

Am ve'zat in capitolul precedent


www.dacoromanica.ro

71

cum Arianil
proto-pgrintil nostril
concepeau rolul ce trebuia
sa joace femeea In desvoltarea

propasirea neamulul. Este vorba

acum s vedem, ce idei aveau Semi ii In a ceast privin0.


El bine, iata ce gasim:
Istoria vechi a popoarelor semitice este dominata de instinctul
iubirel, in tot ce acest sentiment
are Intr. insul mal brutal si mal
clegradator. Ze4a Myr-IVIylitta, des-

pre care am vorbit mai sus, si care


representa cultul amorulul fisic, iii
se gasea numal la Babilonieni, ea
se adora de toate popoareLe semitice. Deosebirea consta numal in
aceea c numele i se sehimba dupa localitat,l. Aceasta, zeitate era
concretizarea vieel. Aman-

ta lui BelSoarele, ea era fecundata de dnsul in fie-care prima-

var,L, cantl i se arata, Impodobita


cu florl si cu verdea0. Imediat
dupa aceasta divina impreunare,
toate vietatile de pe suprafata pa-

mentului luau nastere i gustau


placerile nesfirsite ale vietel.

www.dacoromanica.ro

72

Dar cultul amorului fisic, nu se

mhrginea aci, cad, sub forma aceasta,- or`i eat de d,3sgustator ni


s'ar paxea, el tot ar ascunde intr'-

insul o umbra de poesie, care ar


contribui mult In a'l face seuzabil.

Nu, cultul procreatiunel se intindea Ia toate cele alte zeitgti marl


si mid, genii si demoni, la intreaga mitologie chaldeo-assiro-babiloniang.

Din aceasta, unitate de regim,


care se practica In ceruri, resulta
in mod fatal o promiscuitate generala pe pan:AA. Ast-fel femeea
nu era considerata ea o companie
dragalasa i demng a barbatului,
ei ca un instrument de placere si
de reproduetiune, intoemal cum se
considera i ze4a pe care o adora.
Toate monumentele i toate legendele babiloniene dovedesc pana

la evidenta influenta acestui cult,


care convenea atit de bine sangelui degenerat, sangelui tot d'aunain
foc al Chaldeanilor. Rawlinson1)
1) The Five-Great Monarehie

www.dacoromanica.ro

73

Illaspero 2) Culimore2) len-

sen 4) Haupt 5) leremias


Herodot, Phi ton [Ebreul] Strabon . . . Intr'un cuvint totl car.

cetatoril anticI i modernf cu privire la civilazatia popoarelor semitice din vechime, sunt unanimi
in a constata gradul de depravare
a simturilor, ne cunoscut i nepo-

menit Inca la alte popoare, contimporane sau nu cu dnel.


Este ad6verat ca, acest cult infam se practica i la Grecil de
pe coastele actualulul Levant, In
Efes, Alexandria, Milet i chiar la
Grecii onieni, dar iata tocmai influonta nefasta i ucigatoare a contactulul.
Nu exist legend& mitica, or inonuroent plastic, In care temeea dialdeana, representanta zeiteT MyrMylitta, sa nu joa ce rolul principal.
Pe monumente, fie ca so vede zeita
2) La civilisation Chaldenno
3) Oriental Cylinders.
4) Die kosmogonie der Baylonier
5) Das Babylonische Nimrodepos
6) Die Babylonipch-ASsyrischen Vrostellungen,
etc. etc.

www.dacoromanica.ro

74

Incoronata cu mitra cu

parul
filfaind, cu figura mandra, si pro-

vocatoare, fie ca se prezinta cu

un picior pe gittul unel leu, superIA In nuditatea el, fie-ca se represinta, inteun car, condus de doil

lel,ea sa, arata pretudindeni aceeasl


poftitoare insatiabila i provocatoare- de ddrinti. Toate aceste
:

monumente nu reprezinta alt-ceva

de cat divinizarI antropomorfice

ale femeil chaldeane, si In ace1a0

timp forma cea mal concreta a


civilizainnil faimosului regat din

valea Eufratelul.
Ast-fel era femeea asiatica de la
trmul mArii pana dincolo de atel-Arab, imagina fidela, a zeiteI
pretudindeni adorata,
cu firea
vesnic bantuita de o sete de amor
fisic irialterabila , sete,care coprindea

in sine ceva nelnteles, ceva nedeterminat, ceva imens ; sete, care


domina toate cele alte simir1 omenesti, fie chiar nobile, daca putem

presupune ca SemitiI le-au putut


avea vre-o data.
www.dacoromanica.ro

75 ---

In timpurile sale de splendoare


cetate renumith prin
i industria sa, printre
nenumAratele thrguri cotherciale,
in care i vindea produsele sale
thiraculoase, acumulind bogi1 nesfirsitel oferea la o epoca a anului,
tutulor natiunilor care o cunostean
fp cu care se afla In relatil de comert, im targ de o specie en total
Babilonul,
comertul

difarith, oferea carnea femeilor sale.


S'ar zice c Semith din Babi-

lon mat cu seama

inteun mod

Mconscient, cereau c elm' alte natiuni


s'angele lor, curat, sanatos i p1M
de vigoare. S'ar thai putea zice

ca, siraViau inteun mod instinctiv


nevoia de a se cosmopoliza.
La epoca acestui ta,rg pelerinil
soseau Iii carduri nenumArate, pe

multimea de drumuri ce conditceau de la cele patru puncte cardinale la faimoasa metrop, la a comertului asiatic.

In templul Zeitei femeile babiloniene cu capul incins de cordeaua


simbolica, , erau asezate, rinduri

rindini In incinta sacra,, mteptand


www.dacoromanica.ro

76

ne-care pe acelaorl-care ar fi el
-- care '1 va arunca moneda sacrA, i care '1 va zice Invoc

pentru tine pe Militta"

i ()n-

cat de ignobil ar fi fost 0, femeea

ast-fel preferatri i aleasa, trebuia


sa-'l tirmeze; alt-fel s'ar fi adus, cea

mal mare ofens zeIe1. Odata, pe


fie-care an, de la sclava cea mai
de jos pana, la dama din clasa cea
mal Ina1t toate femeile Babilonului trebuiau s indeplineasca aceasta, datorie, pentru c oil-ce
femee din Babilon, se considera ca
sotia lui Bel, i ori-ce om, care adora pe Bel, se identifica cu dInul

tot timpul cat dura aceast Farbtoare.

Aceasta era orgia universala.


Strainii din cele patru unghiuri ale

lumei veneau la acest tirg pentru


a sa imbata de placerile oraului
blestemat.

In afara de dinsa, servitorii tem-

plului zeitei Zirbanit, reproduceau aceleai scene oribile la zile


anuraite. Aci vinul curgea in valuri i hierodulii (servitori ai temwww.dacoromanica.ro

77

preotese, preotl etc.) Inaba,

tap de vinurl i de parfumuri, se


dadeau la toate transporturile erotice.
Pontificele, caye dirigea serbarea

alegea pe cea maI frumoas dintre


preotese, se urca cu dInsa pe platforma templului, uncle, sub tabernacol , se afla un pat de aur
acolo e sacrificau In onoarea
zeitel selimpe i adorate.

Poporul cauta a doua zi St afie


de la preoteasa aleas, cuvintele
ce i se spusese In timpul noptel
de catre zeita Ins-1, care se cobora din Inltimele cerulul i '1
vorbia in vis !...
Iatit In scurte cuvinte cum considerau vechil Semitl femeea i cIt

de departe erau el de conceptia


suav i nobil a Arianilor, earl

considerau unirea dintre so i soata,


ca prima datorie In via
i ca

unica conditie pentru fericirea inpentru propairea i Inmultirea neamulul.


Se intelege deci uor ca, en
asemenea moravuri, femeea semita,
www.dacoromanica.ro

78

era departe de a se bucura de acea


simpatie si consideratie, care la
Ariani, o facea sa fie sotia demna,,
egala cu barbatrd, mama, respec-

tata si venerata in adevar.

E fbarte posibil ca, la Inceputul

acestel civilizatii, femeea semita

sa, se fi bucurat du o oare care

preponderenta, de o care care suprem4ie. Aceasta suprematie insa


n'a putut dura multa vreme.
Pe data ce deschidem paginile
urintitoare ale aces-Lei pa* din istorie, atit de turmentata, vedem
pe Semit Inconjurat de so0i, de
sclave, de copii si servitori, si fiecare din aceste categorh de indivizi, care constituiau a panagiul exclusiv al seTblui familiei, 'si avea
rolul sen particular, pe care trebnia

sal joace negresit si din ale carei


prescriptium nu putea esi cu nici
un pret.
Rolul femee`i stiti care era?
Acela de a face copii
cat de
curind si cat de multi 1

Ce dar f ru mos dela Dun?,


www.dacoromanica.ro

79

nezeu copth".... zice un psalm

judaic.
Femeea, care era sterila, era
considerata ca un obiect netrebnic.
De alt-fel nici aceea, care 'si indeplinea aceasta obligatie, nu era mai

respectata,, cad era destul ca bar-

batul sa,-1 spuna intr'o hunit dimi -

neata cuvintele : Til nu mai

esti foneea mea"1), pentru ca

in adevitr, a doua zi, s piece.


Ca, o alta, ca, zece altele II lua
locul, aceasta era treaba sefului familiel. El era stapan absolut.
i avea drepthte, de oare-ce era
un obiceiu consfintit de lege, ca
mireasa sa fie cumprata,.
Fetele chaldeane nu se mritau,
ci se vindeau, cu forme in regula
inaintea magistratulul. 1) Parintii

nu lsau fata din manA pn ce

nu primeau costa Valoarea fetelor


varia dup frmnuset,e, dupa, etate
ci

dupa rangul re ocupa in

so-

cietate
1) Mitspero." La civiliSation chaldeenne.
9 Meissner. Beitrge 21.1111 altbabylonischen
Privatrecht. (Autor citat si de Maspero).

www.dacoromanica.ro

80

Mad se Intampla ca o fata, stt


nu corespund acestor conditiuni,
atuncI parinth cantau sa se scape
de dMsa, Imprumttand sau cednd
el insisl valoarea cu care voiau sa,
o taxeze.
Este adevarint ca clasele avute
ofereau zestre fetelor lor, ba in
unele imprejurari li creeau chiar
anumite privilegil ; totusi, conditia
femeil remadlea tot acea a unel
sclave, care putea fi aruncata, pe
strada,, oil cand se credea eft presenta el In casa, devenea inutila.
i in asta, dureroasa, conditie a
femeel, ea nu putea cer3 -divortul.
Prin lege i se acorda. Aceasta
Insa, se intampla de ordMar cu fe-

meile din clasa de sus. Cu toate


acestea, dadt vre una din aceste

-femel asa zise nobile, Inteun moment de mAnie ar fi l'ndraznit sa,

spuna sotuluI seu 1,11U nu esti


kirbatulmeu", soarta el se juca
o data, cu pronuntarea acestor cuvinte.

www.dacoromanica.ro

8r
Se arunca in fluviu i se inneca1).
Maspero adauga, ca, femeia aclul-

ter era sau ucisa, cu sabia, sau

destinata infamiel. Barbatul ultragiat II hia Imbrcamintea qi o arunca pe stracla.


Intre o femee maritata i o sclava,

deosebirea nu consta de cat in a-

ceia c cea d'Intati nu putea fi yinduta, In piat,A. Atit i nimic mal


mult. Luand acum in consideracie
faptul ca femeia legitima putea fi

repudiata orl cand, fara ca soOl

sa, aiba a da cui-va socoteala, les-

ne putem conchide ea familia la


Sem4iI din. Chaldeea, Babylon qi

Assyria se reducea la un simplu


concubinagiu, care se putea desface la prima ocazie i dupa voii4a numal a barbatului.
Familiile semite erau bogate in
.

ce prive0e numarul membrilor- ce


le compuneau. Copiil in genere erau numero1. Aceasta se explica,

prin faptul ca, alaturi cu femeea,


1),

Rawlinson. Oppert.... Lenormant (citati

p e Maspero).
6

www.dacoromanica.ro

82

eful familiel putea sa mai adaoge


maa, sau mal multe concubine, la-

sand la o parte sclavele.


MaI adese ori in clasele nobile,
sau maI bine in clasele dirigente,
eful familieI avea drept neveste
doua surorI; iar numarul concubinelor qi sclavelor creqtea in raport
direct cu bogatia individului.
Copiii care na0eau aparOneau
tot,1 familiel. Era totu1 o deosebire

intre copiii e41 din femeile legitime i cei nascuti de concubine


i cel nscut,i, din sclave.
Nu se considerau ca adevarati

frat,l de cat aceia cail sugeau a-

celeai lapte, adica, nhscuti din pna


si acea1 femee.

Intre fiii din aceasta categorie


primul nasout avea, prin traditie,
privilegii considerabile; el era destinat a fi, dupa, tatal, eful familiel.

Ca sa poata, obtine acest drept


era nevoe absoluta de bine-cuvintarea tatalul. Aceasta bine-cuvintare valora prin ea Insaqi 0 conwww.dacoromanica.ro

83

sfintire desavirita, chiar cand se


facea eroare 1) asupra persoanet
hi& tn cate-va vorbe ce fel de
moray url au motenit poporul Ebrei
de la strmo0 1u moravurl pe
care le-a pastrat cu sfintenie cata
vreme a trait poporul lui Israel.
El nu le-at parasit de cat dupa

ce s'a r6spandit pe intreaga Su-

prafata a globului.

I) Essau i Tacob Renan.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA
Intre Istoria poporulul lul Israel
i istoria chaldaica finil nu e catu1 de putin intrerupt. Atit Biblia,
cat i cercetarile savantilor sunt

de perfect acord asupra acestui


punt : Abraham, primul patriarch, piatra anghiulara a monumentului judaic, a plecat din Ur,
capitala Chaldeel i unul din cela
mai insemnate centre de civilizatie
chaldaica.
i Abraham i Nacor, fiul hi
Tareh, luara femei. Numele femeil
77

77
77

lui Abraham era Sara. Si Tareh

lua pe fiul su Abraham i pe

nepotul sett Loth, fiul lui Haran,


i pe nora sa Sara, femeea fiului
sell Abraham, i eu to-VI parasira
www.dacoromanica.ro

86

cetatea Ur qi se dusera, in tara


Chanaan".
71

Acest eveniment se Intimpla cam


acum vre.o doa, mu i mal bine

de anl Inainte de Christ.

Bib lia mal adaoga ins& ca, Abra-

ham fugea din Ur, pentru ca, asculta de porunca 1u Dumnezeu


cel Etern"....
Este vorba ata, dar de un Durnnezeu altul de cat cel cunoscutI
in Chaldeea i, mal presus de toate,

de un Dumnezeu unic. Ideea este


noua, dupa cum se vede, i, dacti,
firul istoric nu se intrerupe, in spiritul acestul om i a tutulor color

can l'au urmat in acest prim qi

hotantor exodiu, se facuse deja o

revolutie desavIrOta. In analele


chaldaice se vorbete ca. Abraham
a fost isgonit din cetatea Ur pentru

ca, refuza de a se mal inchina la

idolil, can constituiau o eivilizaie


ce se pierdea in noaptea timpuribor. In analele arabe, foarte vechl
si ele,
cad nu se tie cu precizie
cand aceasta semintie semitica s'a
desfacut de grosul popoarelor de
www.dacoromanica.ro

87

aceal rash i a emigrat in spre


pustiein analele arabe zic, se vede
eh Abraham fugea de aceia care '1

sileau sh se inchine unor divinit41 false.

-Totl, intr'un cuvInt, aceia, call


vorbese despre plecarea hi Abraham din oraqul seu natal, exprim
aceea0 idee. Singura Bib lia, scrish

de alt-fel cu mult In urmh, spune


ch a ascultat vocea celuI Etern"
vt- de aceea a plecat.

E1 bine, cu toti1 exprimh un mare

adevr istoric.
Abraham n'a fost alt-ceva de cat

fondatorul unel ideI nol

i.

unel

nol religiunI.
Vechia credinta, chaldaia 0 triesce traiul.

0 noh idee, i o credinth nouh,


mai raVonal, se impunea.
Cam In acela0 timp insh se IntImpla un alt eveniment.

MediIIranianil lui Zoroastru


ocupase deja valea Eufratului ,i
se pusese in contact cu Chaldeanil, Impingandu-I spre West i
Nord, unde au continuat mai thrziu,
www.dacoromanica.ro

88

subt imperiile Babilonulul i AssyrieI, vechile credintl.


S'a IntImplat in acel timp nu numal contactul a doua, neamurl deosebite, dar si ciocnirea a doua, idel,
a dou credinti opuse : politeismul

natural chaldaic cu monoteismul

spiritual al Iranianilor. Si se intelge


uor c eel osteniti cu credinta

vechi, priviau cu admiratie kleea


cea nou, cu atit mal mult cu cat,

intr'mi mod inconscient, aceasta


credin0 balocuia, in spiritul lor
nemultumit, un gol de care nu'si.
dau socoteala.

Abraham desigur era unul din-

teacetia.

Este constatat ast-zl ca ideea


monoteista, i'mbrtitisat de Abraham ,

a fost luata din Zend-Avesta1).


1). D-nul Israil Lewi, eruditul colaborator al

revistel Revue des etudes Juives" stabileste

identitatea aproape deplin& intre coneeptia biblic ii. si cea zoroastrian6 despre creatiunea lrtmeI si se intreabet, eu o naivitate adorabilli, care
din don& o fi originalul si care copia !
Cetitorii noOri ziee savantul scriitor, ne vor
B recunoscatori de a le face cunoscut noua solutie (?) data acestel probleme de care eminentul

www.dacoromanica.ro

89

S' a intimplat insa m4-lacru, foarte


natural de alt-fel.
Poporul caruia patriarchul biblic

voia s harazeasca noua credinta,


era departe de a poseda toate InsuOrile cerute, pentru a putea Imbria ideea cea noua in toata
curAenia i in toat intregimea el.
Voiesc sa, admit chiar un hcru
nostril atnie"1). Tnfluenta ebreo este nu maY
putin vizibilit in Zend-Avesta pe citt influenta
neo-platonicianit ; ea se observg, nu in doctritA,

dar in veclerile generale si in formrt".


Pentateueul si Avesta sunt singurile citrtl
religioase cunoscute, undo legislatia scoboarit
din cer pe p&mint, intro' serie de conversatiY,
maI mult sau maY putin fantastice, intre legislator i Dumnezeu. Ambele crI trateazit despre creatiune F.3 i omenire ; i in omenire vorbesc de rasa cea maY supermarA ; i in aceast6.
rasg, de religia cea maY adevrat'a. Ambele crtrtI

au de scop de a revela credinciosului regulele

vietA.
Concordante particulare arata, unitatea planulul.

Creqiunea lurnel: I. Iehova creazit lumea in

sease zile,

el creaz6.

succesiv lumina, cerul,

marea, p6inintul i plantele, stelele, animalele


si omul. II. Ahura Mazda (Ormuzd) creaz qi
el lumea in sase perioade, incepind cu cerul
si urmilnd cu apa, phmintul, plantele, animalel() i omul.
1) E vorbn de un coreligionar i colaborator la aceeap revietn, d. Alexaneru Kohut.

www.dacoromanica.ro

90

imposibil. Voiesc s, admit c, totl


Chaldeil care au urmat pe Abraham,
eredeau cu tot dinadinsul in acest

ideal, in acest ultim refugiu. 0

imposibilitate material, ins se opu-

nel la aceasta : era singele degenerat si spiritul dominat atita vreme


de cea-l'alta credintA, precum i
de atitea obiceiuri i moravurl alCreatiunea omuluf. In Genesg, omenirea des-

elude dinteo singurti, pitreche Adam si Eva.


Cuvintul Adam insemneadi el insus1 om. In
Avesta omenirea descinde de asemenea dinteo

singura. pereche : Mashya si Mashyana cuvintul

Mashya insemneaza, in limba zendico si el

tot om.

In privinta pitcatulul originar identitatea de

asemenea este perfectL.


Tot cam asa S cu deluviul.
.

Dar iat c. distinsul cercetittor a studidor


ebraice a1unec5, usor de tot asupra chestiel,

fArri, sit desvolte vre-o prob, sau cel putin vre-o


consideratie oare-care, i sfarseste cu o afirmatic

(pe care nu o dovedeste), prin intrebarea :


La care epocn s'au facut aceste Imprumuturl
de la doctrina judaic5 (?) i sub care forma'
La care epoca. ? De asta e vorba aci ?
Ar fi trebuit maI inthl s5, dovedeasc5, d-nul
Israil Lewi faptul cit Zenda Avesta a fost copiatit dupit Biblie, si pe urm5, sA, se intrebe la
ce epoca. i tocmaT lucrul acesta nu era usor
de dovedit. De aceea d-sa se strecoar5, frumusel
pe din dosul perdeleT.

Ca di, mitt cit este tot atilt de gresit pe cat

este de necinstit, nu voI avea alt-ceva de fitcut

www.dacoromanica.ro

- 91 tele, cu totul altele, de cat ale


poporulul aric, cu care venise In
contact. Prin urmare, on cat de
fericitl ar fi fost Chaldeil, care
au urmat pe Abraham, cu ideea
monoteista, el nu puteau sa, o pas-

treze ap, de curata, cum o luase


de la noil sositt Mazdeismul 1111
Zoroastru in mainele Sem4ilor tre-

buia in mod fatal sa clegenereze.


de cat sa restabilesc datele istorice i pentru
Moise i pentru Zoroastru.
Moise a trait la curtea faraonula Ramses II
si apoi la curtea lul Menephtah I, in secolul al
XIV inainte de Christ ; iar Zoroastru a trait
inainte de invazia Medilor in valea Eufratula,
adica inainte de secolul XXV inainte de Christ.
Cea ce insemneaza ca doctrina ml Zoroastru este
mal vechla de cat doctrina lul Moise cu cel puin 1100 de ant
Cred c e de ajuns. Ar fi in adevar straniu
sit admitem ca autorul Zend-Avesta sa fi visat
ca, cit cu o mie i mai bine de ani in urma,
va naste Moise, si-i va veni chef sa, se urce pe
muntele Sinai i acolo, in mijlocul tunetelor si
fulgerior s audit din gura lui Iehova fainioasele cuvinte, care alcatuese cele zece porunci.
De ce ne-am aventura sit credem un fapt care
n'ar contine in sine nimic natural, rdmic posibil si n'am urma calea logic& cum cit cel care

a venit in urma a copiat pe cel dinainte, cum


s'a {Tient si cum s'a urmat in tot-d'auna.
Ca Ebreii i Ebreo-filii voiesc s probeze pe
toate caile, numai aceea ce le convine, aceasta
e gu totul o alta socoteala.

www.dacoromanica.ro

92

Abraham insus1, marele reformator de se poate zice, a dat cel


d'inthl exemplul. El a imbratiqat
credinta intr'un dumnezeu unic,
etern", i a tot puternic, dar i-a
77

pAstrat obiceiurile. Poporul su nu


putea face mal mult de cat dinsul.
Iat un exemplu. Ca ori ce bun

Chaldeu, el 'i-a luat o femee, pe


frumoasa Sara ; a fost ins6 departe

de a fi multumit numal cu una.

Biblia ne spune cA, pe langa, Sara,


ba,trInul patriarch a mal avut vre-o

cate-vaservitoare, printre call Hagar, mama taciturnului Ismail 1).


Mal nault de cat atit. Credinta

Chaldeului Abraham despre fe-

mee nu s'a modificat in Ebreta A-

braham. Sara a fost vindut maI Intl faraonulul egiptean in schimbul


unel numeroase turme de ol, argint,
aur si sclavi de anabe-sexe 2), i
1) Abraham a avut, afar& de Isaac si Ismael

11191 multi altayoMeti si fete de la o a treia femee

numitft Qetura. Pe acestia i trirnise spre Orient


el flind Inca in viatit. Genesa Cap. XXV.
2) Abraham s'a stabilit calt-va timp in tinutul
Negeb sau extremul Sucl al Palestina si a
Cs luit la Gerar, capitala districtului filistean

www.dacoromanica.ro

08

apo lul Abimelek, regele Filistenilor.

Faptul este confirmat de Dib lie,


de i cam voalat. Aceasta se datoreste insa faptuluI ca, Bib lia n'a
fost scrisd pe timpul luI Moise
mal putin Inc pe timpul luI Abraham 3). Intre cele doua, personage
se

strecoara, un spaViu de timp

considerabil. E vorba de zece secole


cel put,in. Pe vremea lui Abraham,

Semi0 aveau o conceptie despre


rolul femeii In lunle cu totul alta
de cum o avem noi asta-zI i, cnd
cugetthn noi la moravurile din acele
vecin. Crezand ca Sara era Sora lul Abraham,

regele o transporta in haremul sat, dar fiind


avertisat de Dumnezeu, el o restitui lul Abraham
facandu-I daruil scumpe. I. Ha levy. Rvue
Semitique. Armee 111 pag. 125.

Femeile care intrau in palat nu erau aduse


in intimitatea regeluI de cat dupti, c. facuse
un stagiu, in timpul caruia ele erau parfumate
si impodobite Cu haine frumoase

setul III Genesa. (Acelasl)

Ver-

3) Priniul istoriograf judeu a inceput s lu-

creze numal in timpul domniel lul David. Acesta


era un fel de scrib insarcinat cu redactarea
evenimentelor memorabile ale fie-crtrel domna.
Marius Fontane (op citat).

I. Halevy (Recherches bibliques) discutand


data compunerel capitolulul XV din Genesit, o
fixeaza in timpul lul Solomon.

www.dacoromanica.ro

-,-- 94

vremuri avem absoluta, si imperioasa,

nevoie sa, ne desbracam de ori-ce


prejudiOu.

E nevoie

sa,

se tie

iara,s1 ca

vale a Nilului era de mult populata

cu. tot felul de nationalitatl, mal


cu seama asiatice.in special femeile

asiatice erau foarte mult apreciate


de Egipteni. De mult Inca asiaticil,
jucau in valea Nilului- rolul de histrioni, cantaret1, dantuitori, scribi,
negustori si preot,1 chiar. Femeile
asiatice in special placeau cu deosebire Egiptenilor, pentru ea, se
presentau in mai bune conditiunl.
Se stabilise deja de mult obiceiul
ca imigran01 asiatici s plateasca
Egiptenilor nevoia de a se stabili,
de a munci, de a trafica, ospitalitatea intr'un cuvint, cu surorile,

cu femeile si cu fetele kr. Era


aceasta de partea Egiptenilor, ca
un drept al segniorului, pe care '1
percepeat cu cea din urma, punctua-

litate. Nu e Fin =are catusi de


put/in de mirare ca Abraham s

nu fi facut alt-ceva de cat ceea ce

era in uz, ceea ce era stabilit,


www.dacoromanica.ro

95

ceea ce insg- 1 predecesoril si


facuse.

faptul ca, 0-a vindut femeea,


daca ne transportgm In acele tim-

puri, nu trebue sg ni sg parg, de


cat un act foarte natural, cu atit
mai malt cu cat recompensa acestul

tirg a fost In adevr demng de

invidiat,... Abraham a devenit Ir.


urmg foarte bogat in turme, aur,
argint i servitori de ambe sexe".
Biblia se incearca, s indulceasca

putin efectul acestor povestiri, cu


care totul se onoreazg. Ast-fel, ea
spune ea Iahweh am eninO, cu rezbuharea lul i pe Faraonul egiptean

pentru luarea Sara in haremul seu


i pe Abimelec regele Filistenilor,
pentru acela motiv.
In ambele cazurl insg furia teribilului Sabaot se inmoaie cu daruri
de turme numeroase.... etc. Cat

despre furia lui Abraham nu mai

poate fi vorbg. Versetul 14 (Cap. XX)

spune : Abimelek da lui Abraham


vite i sclavl de ambe sexe, in

dorinta de a se face ertat de gre-

ala comis, luindu-I femeea. Dou.


www.dacoromanica.ro

96

versurl mai jos insa gasim urmatoarea idee curat judaica: La


urma urmel Abraham n'avea nict
un drept de a fi Indemnisat,flincl
77

el insuli cauza inciden71

tului (sic) ; Sara singura avea


dreptul de a reclama in contra
II

77rapitorului seu" 1).

Grija ce pune scribul, care a


redactat aceste versuri, de a In-

valui cruditatea aclevarului, dovedeste ingustimea vederilor sale.


Traditia e mat frumoasa asa cruda
cum s'a transmis. El Insusi se da,
prins in versul urmator, cand, vor-

bind de cele ce s'au petrecut in


haremul lul Abimelek, dupa intro-

ducerea Sare, zice: Iachweh"


facuse stearpa (traducere sincera :

inchisese or ce sew) toata casa


lul Abimelek, din cauza Sarei

Prin urmare indoiala, nu mat

incape : Sara a fost vInduta si faraonulut egiptean i regelut filisteam In schimb, patriarchul sa
tutors In ara lui Chanaan, mai
9. I. Halevy(op citat)
www.dacoromanica.ro

97

bogat de cum ar fi visaf vre-o


data, ; iar in aceast -tiara soarta
nu'i a fost inal putin favorabila.
tia bine bAtrhaul ca, fara, avere
nimic nu e posibil pe asta lume, nici
chiar o propagmtda, religioasa.
Paginile Bibliei sunt pline de

fapte, care confirma cele spuse In


capitolele precedente. Istoriografii
tot1 care s'au ocupat cu aceastA,

parte a istorieI, n'au avut la Indemilna, un izvor mai pretios de


cat Biblia, totu0 nu cunoT3c chestie

istorica, a supra careia cercetarile


critice sa se fi trudit mai mult.
Or, faptele expuse in Biblie dovedesc pana, la evidenta, nu numal
descendenta poporuluf Ebreu, dar
chiar moOenirea tutulor a pueturilor sale, motenire ce in unele
trasuri generale eel putin se observa, Inca i astazi.
Iata. Inca o serie de fapte care
dovedesc actasta.
Dumnezeu, ea sa incerce ere-

dinta aliatului KA Abraham, 1i

poruncete sa'i aduca jertfa pe fiul


seu unic Isaac".
www.dacoromanica.ro

98

Bib lia adauga: Abraham, de


i foarte mahnit de pretentiile lul
Dumnezeu, pornete cu fiul seu

Igsac, la locul de jertfa, on cutitul


ascutit, gata sal injunghie, spre a
proba hil Duninezeu ca el, Abra-

ham, se One de cuvint. In momentul suprem insA, Dumnezen


oprete pe Abraham i'l arata un
berbece care patea... etc...
Inainteins de povestirea acestui
paragraf, aceemi Bib lie ne svorbete

despre greutatea cu care Dumnezeu

acordase lul Abraham gratia de a


avea un fiu legitim, un urma din
Sara, destinat sa, prepetueze neamul.
Se tie iarA1 ca la popoarele semi-

tice era i'n uz monstruoasa credinta


de a jertfi viata primilor nascuti lui
Moloch i am explicat in de ajuns
rudema dintre acest zen fenicianocartaginez cu Yahweh.
Cine ar indrazni s nege aceast
rudenie, cnd InstiV Biblia po-

vestete faptul artat mal sus? 1).

1) Abraham avea Ina, sr). ispOscasa o ulrimii

si suprema, incercare. Fiul seu Issac, in care


pusese atita inbire si atitea sperante, era sr01

www.dacoromanica.ro

99

Chestia este aa dar destul de


lamurita.

Ebra, ca i conshngenii lor din,


Chanaan, din Fenicia sau C trtegena,

aveau oribi1u obiceiu de a'0 ucide


copiii, fie spre a Imblnzi un D-zeu
Ingrozitor de rau, fie spre a pro-

ba unul alt Dumnezeu nu mai

putin rau, ct"t'l iubete i ca 'i este


devotat mai presils de ori-ce, mai
presus chiar de cea mal sfint i
cea mai di vina din simOile ornenesti

Cu Cat cuget mai mult, cu atilt


obiceiul acesta mi se pare mai putin natural.
Biblia, care o repets'a ---scris

mult mai tarziu, se Incearca In

zadar sa atenueze aceste orori. Ea

fie rapit, nu de vre-o boalit in contra areia


ar fi reclamat protectia divin, dar de catre
insusl Dumnezeu, care-I dAdu ordin, de a'l sacrifica pe tin munte. Sacrificiul copillor era un
obiceiu general la popoarele din Chanaan. Abraham .Ftiu srt arate cit iub:a maI mult pe Iahweh de cat ChammeaniI pe zeil lor, cad, pe
zfind acetia din urnitt ofereau (aruncau in foc)
prunciT lor, spre a departa de la (1141 nenorociri inevitabile... etc.
Genesa XXII XXIII (Vezi Rdvue Semitique, pag. 189. (Anul 1895).

www.dacoromanica.ro

100

spune ca Dumnezeu a voit numal.

sa Incerce pe Abraham, sa vada

daca favoritul 8au merge cu devo-

tamentul atit de departe, in cat


sa ';`i ucida copilul alit de mult

a;teptat ;i chiar daruit de densul (!)


In ni;te Imprejurari supreme, atunci
cand Abraham disperase de a avea
un mo;tenitor care sal _perpetueze
neamul.
i me Intreb : Ce tel de Dumnezeu era acela, care cerea asemenea sacrificii ?
Ce fel de laptura omeneasca
este aceea care poate concepe o

ast-fel de divinitate ?
Pe timpul lui David, cand a inceput stl, se -scrie Biblia, acest
raonstruos obiceiu nu se pierduse
Inca, de care ce se vorbia de din-

sul ca de ceva cimoscut ;i admis


de toata lumea.
Cat-va timp Ina inte, unul din

judecatoriI poporulul lui Israel. (al


9-lea judecator1), a nume Jeptheu,
1) Judecraoril erau mal mult nista cousilieri
alcsl si numiti pe tin timp drt, de cht piste

magistratY : adese-orT ci au jucat rolul ce sufe(if

jucau la Feniceieni si in special la Cartaginezi.

www.dacoromanica.ro

101

fiul lul Galaad

i la umii curti-

tizane, fu ales sufet de eatre Ebrel,


ca sA-1 scape de Ainonitii, cu care
se aflau In ,razboiu. Jephteu invinse
pe Amoniti i porni in triumf spre

reedin.ta. Fiica lul ii ei inainte

cantand i juctand, plina de fericire


cEt revedea pe tatal seu Intoretinduse victorios. Jephten o ucide, pentru ea Rigliduise clivinitapi ea va
ucide prima fiinta ee'i va ieF,d Inainte... Copila muri, fara sa murmure

alt ceva de cat regretul ca nu'1

utilizase virginitatea. 2)

Faptul acesta de sigur nu era

izolat, el eonfirma, un obiceiu barbar, monstruos, oribil, un obiceiu

ce mintea omeneasca nici ciind

9i nictieri n'a fost in stare sa conceaptt. Este en atit mai monstruos,

cu cat jertfa se facea In numele


lui Dumenzeu.
Ceea ce este Inca, i mai carac-

teristic, este ea, faptul aratat mai


sus se petrecea la anul 1243 sau
1242 inainte de Christ , el este
2) M. Fontane Op citat,

www.dacoromanica.ro

102

prin urmare posterior lul Moise cu


cel putin o sutA i mai bine de
ani. Prin urmare nici o posibilita-

te de a scoate pe Ebrei din cercul vicios i degenerat al popoarelor asiatice. In zadar sA cAsnete

Ernest Renan sA scoatA in relief


geniul civilizator al Ebreilor, el
Msu-sl e fortaf sa, recunoascA cA
intre Moloch O. Yahweh exista

rudenie strAns 1).


SA paina mai departe :
Issac are doi fii: Essau i Jacob.

Primul nAscut era un om simplu,


AAA nici o ambi-tiune alta, de cat
aceea de a continua viata -de nomad, dusti atAta vreme de neamul
care urmase pe fatal seu.
Jacob Ins, este tocmal contrariul. El are ambitiuni marl, el
voie0e sa urmeze i sA desAvIreascA opera Inceputa de moul
1). Ofranda premitillor si Oii urmare a primilor niiseu(i diviiiiti1, fu una din ideele cele
maT veclil ale popoarelor zise semitice. Moloch
si Iahweh in particular erau conceputl ca focul
care devor6, ceea ce i este oferit, asa ca., a da
lul D-zeu, insemna a da foculul s rnAnttnce.
Ernest Renan". Histoire du people d'Israe1,
Vol I. Pag. 120.

www.dacoromanica.ro

103

sOu, opera degenerata deja in mare


parte i redusa la cea mal simpla

expresie. 0 piedeca Ins se punea


de-a curmeziul planurilor lui: era
dreptul de prim nitscut pe care '1

poseda fr ttele sOu Essay.. Printr'un


subterfugiu, pe care Bib lia '1 explica

in modul cel mai naiv posibil, Ia-

cob fura fratelui s6u dreptul de


primogenitur, i devine stapan pe
situatie; iar Essau, desmotenitul,

pleaca de la caminul parintesc i


'i ratacete viata prin Intinsul necunoscut al stepelor i campiilor
goale, fara, a lsa nemic de seama
in urma lul. Se tie numai atit ca
i-a sfirit zilele In tinutul Edom,
situat in apropiere de Arabia, in
special de locurile ocupate de
fratele su vitreg tacutul" Ismael.
Iacob rein hue loculul i devine
adevratul fondaOr al poporului
israelit.
In scurtul coprins al acestui

studiu am vorbit prea putin de

un alt neam, vecin cu Semitil, asiatic i el, semit prin urmare, In


www.dacoromanica.ro

104

tot cazul de mult, foarte de mult


In contact cu poporul lul Israel
O. cunoscut de dansul. E vorba de

poporul aramean, care locuia 0.nuturile muntoase ale Armeniel de


asta-zi.

Dacacum sustine Renantoate

aceste nume : Abraham, Isaac, Israel


nu sunt alt-ceva, de cat nite

mituri, sau personificarea unor traditii departate, atunci, judecand lu-

crurile dupa chipul cum istoricii


caracterizeaza, pe Laban arameanul" socru lui Iacob, trebue sa, atribuim acestui popor ni0e aptitudini
nu mai puOn asiatice decat Chalde-

ilor i Ebreilor.
In studiile facute asupra SemiOlor, la Inceputul istoriel lor atat
de Intunecoase, grupul Ebreu se
gasete de o data, transplantat,
aproape de liarmul Mediteranel, in
regiunea Damascului, ratacind din
loc In loc dupa pa.uni.

Istoria numesc la Inceput pe

acest grup, probabil spr6 a'l deosebi de cele alte grupuri semitice,
Teraelt if I, adica urma0 ai lui
www.dacoromanica.ro

105

Terah

unil scriu Tareh

tatal lui Abraham, orginar din


cetatea Lin Cum Insa pe acea vreme,

si la Ebrel mai cu seama, tendinta


de a spiritualiza sau mal bine de
a diviniza originile, era puternictt,
Ebreii acestia, strabunii E breil or luI

David si maI tarziu ai celor de

asta-zI, perpetuau trad#ia emigra-Vunei lor din Caldeea, considerind

pe Abraham and ca pe un om,

and ca pe un zeu. CuvAntul Abra-

ham, derivat din Ab-Orham


insemna peirinte a multor 1)
popoare. A10, preseurtandu-1 In
Abram, II da semnificatia de
parintele cel prea Inalt" -Era con-

siderat ca un om bun, un adevarat parinte, pentru ca, eel dintai


poate

de sigur a cel dintil

cunoscut dintre SemitI refuzase


de a sacrifica pruncul sau zeulul.
neindurat. 0 alta versiune se pare

a circula printre ceI care, la umbra cortulul, povesteau trecutul,

1) Ernest Renan Histoire de peuple d'Israel


Vol. I. pag. 92

www.dacoromanica.ro

106

trasmintand legepda din generatie


in generatie. Se zicea ea D umnezeu i-a acordat lui aceasta gratie
fapt unic In istoria religioasa a
popoarelor semitice
de a primi
j ertfa maul. berbece In I o cul pruncului dorit. Se intelege uor (IA, astfel

indumnezeit de spiritul poporuluI,


Abraham i. urma0.1 lul erau ridicap mult in stima popoarelor Semitice. Afara de Ebreil terachiti,
alte popoare ca Edomitil, Moabith

etc., 'i faceau o onoare de a se

considera ca popoare ale WI Abra-

ham. Damascul chiar pune un


Abraham printre regii sai legendari.
Iacob auzise de bogatiile lui

Laban, arameanul c,i mai auzise


Inca si de frumusetea Raelet
Aceste doua consideratiuni au fost
de ajuns pentru ca sa-'1 hidemne
a face o calatorie In partea loculul.
Intre Jacob i Laban se deschide

o lupta, cad_ targul era prielnic


i de o parte i de cea l'alta.
Laban voia negreit s alba. de
&nem pe lacob, dal: voia sa se
www.dacoromanica.ro

107

scape mal Intal de fata cea mal


mare, Lea, care era urIta , iar

daca, era fortat sa dea pe Raela,


cel putin frumusetea ac*eia din
urma trebuia sa-1 procure oare
care avantaje.

p,ezultatul acesteI lupte a fost

ca Jacob a invins. Nu de geaba

invinsese el pe ingerul lui. Iehova,


nu de geaba primise el porecla de

Israel Invingatorul".

El reui sa ia O. pe Rachela, ba

Inca aceasta din urind lua cu

dansa (fura este termenul) toata


averea batranulul s6u tata
E caracteristic cum ace0I patriarchl nu se uitau la mijloace, spre
a aduna bogatii.
In urma acestul act Genesa
spune ca, Jacob avu apol turme
numeroase de vite, camile, servitoare
Si
sclavi..,.
s

Se Intelege. Aceasta era princi-

palul. Primuen vivere deinde

philosophari.

Trece vreme mu-lta

anil ur-

meaza anion hcob, cu nevestele


O. sclavil lui, -- un trib intreg
www.dacoromanica.ro

108

ratacesc din loc In loc, nomazi"


cantand locurI de ptivnat si AlOld cortul acolo, unde iarba II
ademenea.

Alte triburI, tot semitice,.reuise


s se anine, fie in vrecto oaza, fiepe flancul unul munte, fie pe tarmul mariI

aci ma/ cu seama.

Si aci gustau el deja deliciile vieteI


sedentare.

Se pare ca, la un moment dat,


Jacob i se urise cu viata ratacitoare ce ducea de atIta vreme.
In creerul popoarelor nomade nu
se poate forma notiunea vietei
lob

sedentare, de cat numai sub influenta unui mediu facut a nume sa


le sugereze aceasta. Si tocmal acest
mediu nu a lipsit, judecand dupa
varietatea regiunilor ce cutreera
si mai cu seama, dupa lndemnul celor alt1 Semiti.

Dar Iacob nu Oia cmn sti, inceapa, ca sa aiba un ora al lul,


chit ca mai pe urma din acel ora
sa '0 faureasca o tara Intreaga.
Trecerea unui popor de la sta-

rea nomada, In care traise veacuri


www.dacoromanica.ro

109

IntregI, la o viata sedentara, presupune un proces de transformare plin


de tot felul de vicisitudini, care
cere timp indelungat.
Jacob, se pare, n'avea vreme sa

astepte. El voia sa ajunga numal


de cat. A fost destul sa constate
binele ce tribul lui va trage dintr'o viat,a, sedentara, pentru ca
scopul sa fie atins cat do repede
si cu On ce chip.

Predecesoril lul se multumise a


acumula averi, dad' de, atuncl se
strecurase anl i ani, in care timp ideea vie01 sedentare putuse lua fiinta In creerul nomazilor. Iacob, de
sigur, i-a simit necesitatea.

Copil avea deja dol-spre-zece,

printre care si o fatil, Dinah, renumita rain frumusetea el. Sclavi


sclave destule, tnrme de vite numeroase, si camilele nu mal ajungeau sE transporte dintr'un loc
intr'altul atitea bogatil.
0 nevoie --imperioasa pHn urmare cerea, impunea lui Jacob sa se
aseze unde-va.
Dar uncle ?
www.dacoromanica.ro

110

In mersul lui vagabond, din cam-

pie in ctunpie i din oaza in oaza,

el se apropiase de oraul Sichem


(Naplusa actuala) i pusese ochiul

pe dinsul.

Nu de multa, vreme se apzase

aci un neam semit qi se alcatuise in

stat despotic, dupa cum se practicau lucrurile pe acea vreme.


P6 data, ce se ivira Jacob O.
cu lumea lui de oamenf i vite,
Regele Schemii,ilor cauta

sa, cu-

noasca pe i ioii sositi i, de la prima

intIlnire, puse ochii pe tinara Dinah, pe care o .i. ridica din cortul
parintilor sei i o transporta in
haremul hit Chestia de cinste la
Semiti nu exista, pe acea vreme cel

putin. Dorinta de a se imbogati


cu ori-ce chip i pe ori-ce cale,

iata ce a posedat, i ce va poseda


aceasta rasa cat va trai.
Urmand exeinplul moului seu
Abraham i al tatahii sau Isaac,
care vandu-se in acelex0 conditiuni
fie

care pe femeile

ion,

Jacob,

mai practic i. mai ambitios de


cat glorioii sel predecesori, conwww.dacoromanica.ro

111

sacea obiceiul stramoese, i incepu

tratativele cu regele Sichemuisui.


Reuzltatul acestor tratative a fost

ca Dinah va renifine pentru tot

deauna in haremul regeluI, iar cele


douA popoare, Israeli1 i Sichemitl,
se vor contopi. i pentru ca acest
tractat de aliant s aib81, o con-

sacrare decisiva, Regele si Intreg


poporul sichemit trebuia s se circumciza.

Orbit de pa tima ce'l inspirase Fbreea, Regele ordonA tutulor brbatilor din Sichem s suporte aceasta
operatie, i, pe child cu totiI sufe-

reau consecintele actuluI, cuprin0


de frigurI, emasculati., neputincio1,

bolnavi, Jacob i cu top aI lul se


reped asupi a lor i '1 ucide "Jana la
cel din urm.

Iata cum patrirarchul Jacob ,


parintele neamului lul Israel, a
devenit stapin pe cetatea Siehemulul.

Faptul este descris pe larg in

Ilibhe. Se vede Insa c scribul care


a consemnat faptul. a simtit nevoia
sa atenueze oroarea faptuluI, cad.
www.dacoromanica.ro

112

aduce o scuzA. ,E1 adaoga,: Iacob

a facut aceast crima,, pentru a'0


razbuna in contra regelui Sichemului de rapirea feel sale Dinah.
*i. aci, ca in multe ptirt,1 se observg, imediat judecata ingusta, i
naivitatea scribului, ca,ci, dup6. ordinea in care s'au petrec.ut faptele,

ideea de razbunare ar fi fest cer


putin tardiva,, din partea unui om
afg de detept Fi atat, de practicin
ace1a0 timp.
Dan, Iacob s'ar fi infuriat imediat dupti, rapirea fetel, atunci s'ar
fi putut admite explic4ille Bib liei

i'n loc de asta Insa, el se pune la


tocmeal cu regele hrapitor,, *i.
cine-va nu poate discuta bazele

unei aliante definitive F,d. pe via0,


de ell, fiind foarte liniOit.
Adeva,rul insti, este ca, Jacob a
profitat de ocazie, spre a'i pune

in practictt un plan, al ca,rui re-

sultat a fost una din cele mai odicase crime din ate se vtid tnirate
in ma, zisul vechiul testament.

www.dacoromanica.ro

113

Faptul este descris pe larg in


Bib lie. Se vede Ins at scribul, care
a consemnat faptul, a sinatit nevoia

sal atenueze oroarea, de oare ce'l


aduce o senza. El adaogg, : Iacob
77
71

)1

a fgcut aceasta, crimg,, pentru a's1


tzbuna in contra reut, elul. Siche.
mului de rApirea feel sale Dinah".

i aci, ca in multe 04, se ob-

serva, imediat naivitatea, judecata


Ingusta, a scribului, caci, dupa ordinea In care s'au petrecut faptele,
ideea de rzbunare ar fi fost cel
putin tardivg, din partea unul ora
atht de destept si atat de practic in
acelasi timp.
Daca Iacob s'ar fi Infuriat imethat dui:4 rapirea fetel, atuncI s'ar
fi putut admite explicatifie Bib liel ;

in loc de asta insa, el se pune la


tocmeala cu regele hrapitor, si
cine-va nu poate discuta bazele

unei aliante definitive si pe viatg,


de cfit find foarte linistit.
A devarul Ins este ca, Iacob a
profitat de ocazie, spre -a'si pune
in practicrt un plan, al ca,rui rezultat a fost una din cele mal odi8

www.dacoromanica.ro

114

oase crime din-cate se vad Inirate


In aa zisul vechiul testament.

Ceea ce este caracteristic in atitudinea liii Jacob, nu e faptul In


sine, cad, la urma urmel, nu trebuie sa tragem concluzii rele dintr'
un fapt barbar foarte comun, foarte
frequent i deci foarte posibil pe

acele vremurt Cu toata, alegerea


acestui popor de catre inaltul Jehova, el a putut prea bine sa comita,

tot felul de acte, unele mai reprobabile de cat altele. Pana i peste
actul, In adevar monstruos al lui
Jacob, tree, cum se trece peste toate

evenimentele istorice, unde viata


se prezinta In nite conditiuni asa,
In cat asemenea abomin4iuni nu
sunt nici de- cum nite acte extraordinare. Ceea ce reiese insa este
faptul ca, adunand toate actele
la un loc, si judecandu-le, ele
dau na0ere unui sistem bine

definit, unui drept politic, care se


urmeaza, se moOene0e i se perfectioneaza, din tata, In fiu, din

gener4ie In gener4ie. Iacob e


patruns de faptele, de modul de
www.dacoromanica.ro

115

a proceda, al tatalui i moului


sau i '1 imiteaza cu adaogirea
monstruozitatil aratata mai sus.
Mijloacele nu sunt cautate nici
cercetate daca, sunt san nu bune,
de acWi Intemeietori ai unui neam

care a strabatut cea mai lunga,


cale cunoscuta, in istoria omenirel.
Sunt sentimeute pe care acest neam

nu le-a cunoscut *i nu le va cunoa0e nici o data. Aa, ei n'au


cunoscut nici mila, nici generozitatea nici pietatea. Reducand toata
activitatea lor la ImbunatAirea
traiului lor, eu on ce prq, ei au
cautat sa'si Imu4easca cat mai
mult posibil mijloacele de aparare,

iar piedicele ce intalneau, le ocoleau, daca nu puteau face alt-fel,


sau le nimiceau... i aceasta far sa
atunci
dea dovada vre o data
ca

i mai pe urma, ca

in tot

d'aunade cel mai elementar scrupul.

De acum poporul lui Israel se


prezinta In istorie pe deplin constituit. El are un caracter perfect
definit, atat de bine definit, in cat
www.dacoromanica.ro

116

nu va desarma cat *va trai si orl


ce i s'ar intampla. On ce va face
si on ce va intreprinde, va fi in

numele Dumnezeului ce si-a faurit


dup5,chipul i asemnarea,luL Ebreil
aunt siguri ca tot ce nu va fi

Israel sau nu'l va apart,ine, va fi


exterminat de dansul fail% mila.

cu toate astea poporul ml


Israel numni bine n'a vazut de

la Zeul ales, zeul alcatuit de dIniL Jehovah nu a facut de cat sa-i


torture, cad ru cunosc nfl singur
popor in intreaga istorie, care sa

fi dus o via0 mai grea de eat

poporul ebreu. Scapat asta-zi de


sub jugul faraonilor, el nu va apuca
sa se constitue In stat ii va merge
sa, indure captivitatea unui Nabuchodonosor oare-care, unde e des-

tinat sa sufere umilini Inca si mai


atroce de cat In Egipt. Sca pat si
de aci, el cade in mfinile Romanilor.

Vesnic neastimparaVi, cu singele


foe, ei cauta sa
scape de jugul asupritorului, dar
aceste revolte sunt de regula ina-

tot d'auna in

busite in singe, pan& ce, spre a


www.dacoromanica.ro

117

sfiri o data cu acetI blestemap,


care reclamau In fie-care moment
vigilentia armatelor romane, statul
lor este niinicit, oraul lor, metropola faimoasa, al carul nume era
destinat sa strabata secoli, darImat Intr'un mod atat de cumplit,
In

cat nu mai ramasese piatra

langa _piatra. In intervale, ici


colo, la distal* maI mult or mai
putin departate, se ivesc oarecare clipe de independen0, i de
bravura ; dar acestea sunt numaI
nite clipe. Restul umiliri peste
umilirt La Babislon este actor i
spectator In acTasi timp
fara
voia luI

la srbaforile -criminale

date in onoarea zeului Belus. In


Egipt ei ridica cu umerii i cu

br4ele lor coloanele imense, cu care

se construesc nepieritoarele piraIn Palestina


mide. In taxa luI

sau

aiurea, a ctele Ebreului sunt

dominate de un despotismu fara


margini i grumajii iui gem necon-

tenit subt greutatea unel mantii


de plumb.
Nefericit papor !
www.dacoromanica.ro

118

Pe intinsul

nisipurilor,

ca 0

In incinta ormelor
colo ratacitor, colea supus gura 1111 nu
17

77
77

se deschide,

de

cat pentru a

exala un gemat de durere i de

lipsa,.

Cantecele lui sunt plan-

geri, poemele lui piste vaete.


Profetii blesteama i '1 ameninta
cu urgia celul de la care atepta
ajutor 0 protectie! Filosofit 1111

gem sub influenta blestemului ce'l


Ilurmarete ! Pana, i legislatorit
lul. Israel 1) nu face alt-ceva de

cat sa, blesteme 0 sa dispereze.


Influentat de thaprejurarI atat
de funeste, cu un sange stricat,
Inca de la origina, de ua mediu
77

implacabil, Ebreul nu putea 'A capete un caracter altul, de cat acela


ce a avut in tot d'auna, caracterul
unuI sclav. El va poseda in tot
d'auna sobrietatea mizeriel i loviturile uneI soarte fara mila. Res-

pect pentru munca n'a putut sa,


aiba, pentru ca, munca a fost pentru el vepic o pedeapsa. Notiunea
1) Pompejo Gener. Op. citat.

www.dacoromanica.ro

119

de libertate, era in mintea lui atit de


cufundata, in intuneric, In cat doar

o minune nesperata Ii va hrazi


poate aceasta dumnezeiasca fa-

voare. Viata de sclav, dusa un lung


i

neOrmuit numr de ani,

'1-a

facut astut, i cand a scapat de


biciul tiranuluI, i-a adus aminte
ca tot,1 1-au fost vrajma0, ea toti
au trait din munca lui, i i-a rasbunat
i 'i razbuna inea...

N'a capatat nimic de la nimen1


in decursul veacurilor i nici ca a
voit-o. Nici o schimbare nu s'a
putut face in sangele lui. A ramas

acela1 ca acum treI mil de ani

i acelaV v i ramane, cacl cand


se va schimba nu va mai fi. Aa
insa, cmn se gase0e, urgisit pretutindeni i de pretutindenl gonit,
gandul lul se indreapta batre cer,
cugeta zi i noapte la salvatorul,
la Mesia, care '1 va scapa de npraznica urgie qi care va gsi rostul

unei vie0 ark

eI,

i fart Dum-

Rezeu,

www.dacoromanica.ro

120

EbreiT in Egipt
Si lantl1 se urmeaza,, neintrerupt, acelasl tot acelasi. Faptele

decurg unul dintealtul fara, ca sa,

aduca, cea mai mica, schimbare firei


lucrurilor.

De acum, elementele care cornpun istoria acestul popor, incep a


lua o forma, mai concreta,. Putin
ctite putin, ele se desfac din mantia nesigura, a intunericulul. Le-

genda dispare si face loc istorieI


sigure, istoriel documentate.
Istoria lui Josef nu se mai poate

considera ca un mit, 'lid ca o le-

genda,. Vi4a Ira este luminata, documentatA, sigura.


Cine a fost Josef ?
Se tie ca, Jacob a avut doi-sprezece Udell si o fata,. Rubin, Simion,
Levi, Iuda, Isachar, Zabulon dim-

preuna, cu fata Dinah, erau copii


nascu0 de Lea; Dan, Naftali, Gad
i Asur, erau copil din sclave ; Iosef si Benjamin erau capatati de

la Rwla.

www.dacoromanica.ro

121

Se mai stie Ca, 'inch cu mult In-

ainte de Abraham cbiar, Ebreil

emigrau In Egipt, unde gaseau de


munca, o pace relativa, si o hrana,
suculenta In abondenta. Cu spiritul
lor ascutit, cu rtibdarea lor netaxmurita gata la toate sacrificiile qi

la toate umi1inile, el gaseau aci


un adapost sigur i speranta de a
obtine o situatie stralucita.
Las la o parte legenda geloziel

fiilor ml Jacob 14-1 contra luI Iosef,

until din preferitii batrinulul patriarh. A devOrul poate fi acesta, de


oare-ce Rasela era nevasta cea pre-

ferata, find mult mai frumoasa do

ct sora el Lea

OA cum ar fi, vindut san plecat


de buna voie, Josef ajunge in Egipt si devine scrib la Putifar, sub
numele de Zaphnat-Paneah. Des-

tept de sigur, frnmos la chip si

atragator la vorb doar era fiul


Raseleiel reuseste In scurt vreme
srt-'s1 caVige o reputatie serioas.

Averile lul Putifar erau conduse


de o mama dibace i Egiptenil aveau

un mare respect pentru oamenil


www.dacoromanica.ro

122

ageri in a rotuuji sumele.

Cali-

tatile lul ji fisice i morale l'au ri-

dicat atit de sus, in cat reuete

s ia de- sotie pe fiica unul preot,


fapt care i-a asigurat o situatie
splendida.

De aci i 'Ana la marea demnitate care 1 atepta nu mai era


de cat un pas. El infra, ma Intal

ca scrib la una din sectiunile ayerilor faraonului; iar, nu tirziu dupa


aceasta, deveni primul consilier al
tronului, un fel de Bismarc al anticitatii.
Politica lui fu numai economica,

e adevarat, dar remarcabila ca


spirit judaic.
Este extraordinar cum in aceasta,

privinta Semitil au fost tot-d'auna


neintrecuti. Sunt autori care sustin
ca, calitatile mercantile ale Ebrei-

lor dateaza numal de and rega-

tul lor a fost nimicit i el s'au raspandit pe suprafata globnlui. A-

cetia cauta a dovedi ca aptitu-

diuile lor comerciale au fost deter-

minate de indelungile persecutiuni din partea creOinilor. Eroare,


www.dacoromanica.ro

123

eroare. Voluntara sou impusa, dar


eroare, i Iosef este coa mai vie
dovatb.
Josef este cancelarul faraonului.
Se intimpla atunc In Egipt o
foamet ingrozitoare. Ce face Ebreul ? Prevazand rezultatul dezastros al Tecoltel, el cumpara toate
granele cu pretu1. ridicate si le
pastreaza in magazii pana ce foametea se declara, deslantnind jalea
peste tot regatul.
Se stie ca, fie care egiptean era
agricultor si proprietar rural 1).
Constrinsi de foame, bie0 propri-

etarl se duceau la curtea regelu1


si cereau sa imprumute graul necesar pentru hran. Inteligentul
ministrusi inteligent si a tot pu-

ternic le imprumuta grau, dar


nu pe credit Mei cu poli0, ci pe

amanet, ipoteca. Preprietarii n'a-

veau alt-ceva de emanetat de cat


portiunea de pamnt ce posedau,
prin urmare, rind pe rind, aceste
1) Vezi studitil meu Africa" pagilia 87, 88

si 89.

www.dacoromanica.ro

124

proprietatl deveneau proprietatea


regelul. CeI cart n'aveau propriet41, se angajau a plAti impozite
grele pe o parte sari pe toat
via0. i foametea a durat mult,
seapte an In ir, spune _legenda .
Poata cA , chiar pe acea vremeom fa-

raon oare care, sau orl-cine altul s'ar

fi gandit sA vie in ajutorul populatiunei chzuta intr'o ata de mare


suferinO, ; dar la chrm era Josef,
fiul hil Iaeob, ebreul cu simtul acaparator, semitul ineapabil de sentimente altruiste, prin urmare in-

capabil de a se gindi la alinarea

suferintilor unui. popor Intreg. N'au

fost seutitl de cett preotil, care


erau O. el Ebrel. In mare parte,
lul i pe care-I
compatriotI
favoriza si pentru ca erau de origina asiatica, i pentru c faceau
parte din casta sacerdotalA, cea
mal puternica, in stat, In Egipt
ea pretudindenl 1).
Egiptenh -s' au supus far a, sa mur-

inure si consecintile acestor Sri1) Marius Fontone. Op citat, pagina 135,

www.dacoromanica.ro

125

bile exploatrI s'a resimtit anI indelungat,I In urma, In tot regatul.


Situa0a lui Josef era splendida.
Regele era Incantat de abilitatea minis trulul, care tiuse s stoarca
din Insa,-11 mizeria poporului bo-

gatil nenumrate.
Preotil '1 admirau. Nobilii se temenu de dansul
miluiau protectia.
li poporul nu se resculase.

Popor muncitor cu deosebire,


popor prin urmare cinstit, el nu
pricepea Inca colosalul abuz de
putere al ministrulul strain. De
alt-fel, pe acea vreme, popoarele
nu capatase Inca obiceiul, de a se
rescula in contra unul ministru atat de agreat de suveran, atat de
absolut stOpIn pe viata i pe destinele lul.

0 rascoala nu s'ar fi putut IntImpla In Egipt, de cat In cazul


cand regele ar fi fost slab i poporul condus i sustinut de cel
marl, de preotl real cu seama.
i toemal acum nu era cazul.
Iosef avea en dansul pe faraon,
www.dacoromanica.ro

-- 126 -pe care '1 Imbogatise; avea apoi


pe preoti, pe care '1 desceptase in
traficurile lui, avea in fine pe notraficurile lui, avea in fine pe nope care '1 tinea sub picior.
Grija aceasta, de a pune pe eel

tail de partea lui, o avusese din


vreme i din vreme masuri suficiente fusese luate

Iata cum, la un moment dat,

Josef dispunea de Egipt. lath, cum


el devenise stap"anul a tot puternic, care dispimea de soarta celui

mai bogat regat din vechitue i


celui mai bine organisat.

Atunci
Biblia vorbete
Iosef 'i aduse aminte de frat'li
lul, care rataceau prin Chanaan
wsi le trimise vorba sa vie In Egipt, unde nu vor mai duce grija
zilei de mftine.
,

17

Bi fratii lul Josef, cu femeile, copiil, servitori i sclavi, sosira.


1) Citt de mult s'a modificat caracterul Ebreulul se poate vedea astit-zi chiar. Cel care voieste srt se conviugg, n'are dect sit obseive
cele ce s'au petrecut si se petrec incA in tara
noastra. De alt-f el este stiut cit tot ce e las
cant& sit se punit bine en cd tarT.

www.dacoromanica.ro

127

i. erau multl la numr".


Alti sewiti invadase cu vre-o

zece secole Inaihte Egiptul. Aces-

tia erau Hyksosii, (cuvant, care


Insemneaza, pastorl),

care Intre-

rupse un moment mersul civihzrel egiptene 1) si fondartt un stat


semit puternic in partea Nord-es-

tica a deltel, cu capitala In Tanis. Acesti Hyksosl au cunoscut


mai tirziu pe Israelii, cu care au
fost 'In contact mal cu seam in
epoca cand acestia din urma, se
aninase pe langa Hebron.
Dar Hyksosii s'au egiptianizat
cu timpul, cel putin parte dintr'Insil.

Drumul era deci facut, lasAnd


chiar la oparte pe eel alti asiatici
care erau atrasl in aceasta, tara,
de Inleznirea cu care 'si asigurau
un traiu mai bun si mai asigurat.
Cu temperamentul lor neastImparat, cu caracterul lor maleabil,
el au fost gata sa, Imbratiseze
1) Ernest Renan. Op eitat.

www.dacoromanica.ro

128

--

orl-ce fel de ocupatiune, afara de


aeeea a agriculturel.
Printre asiaticii, care se stabilise in Egipt, Ebreil erau cel mai
putini ua numar. Aceasta insemneaza ca, en toata vechimea ce
le acorda Bib lia, el au fbst printre
cel din urma Senaiti, care s'au
constituit in popor propriu zis.
Maid au fost chema-(I de Josef
In Egipt, fiii lul Jacob
poporul
Tsraelconcentrat de asta data i
unit, ducea o viata, precara, o viata
de lipsa si de mizerie in Chanaan.
El plecara deci fara intarziere.
lj nici ea, aveau de ce sa Intirzie.
Auzise de ispravile lui Josef si

stieau ca el erau acum a tot puternic in ara cea mai bogata din
lumea pe atuncl cunoscuta. Tri-

misul acestuia n'avu deel nevoie

sag roage mult. El plecara toi cu tot


ce posedau si, cand ajunse la mar-

ginile Egiptului, aIi trimii ai lui

Josef ii conduse in delta,in Onutul


Gessen ", I) ce Ii se destinase.
1) A1t1 autoi ii numesc Gosen".

www.dacoromanica.ro

129

A cest tinut constituia partea


cea mai fertila, nu numaI din delta, dar si din tot Egiptul. Pamint

de form4inne noua plin de ma-

teril organice, aceasta campie, acoperita, de vegetatie si udata de


numeroase

canale naturale, era

menita sa asigure cea mai fru-

moasa exist enta, unul popor, care

ar fi stiut si voit sa o cultive cu

staruinO, si cu iugrijire.
Iosef Inca cugetase la aceasta.
Cunostea el din traditie cat de
amara, e viata nomadului si maI

cu seama vi4a dusa de neamul


din care facea parte. Dorinta lui
intima era ca poporul Ebreu sa
devina sedentar, ocupandu-se cu
aub ricultura. El voia sa colonizeze

delta cu neamul lui si sa 1 egiptianizeze en tot dinadinsul. S'a Inplat insa in ambele dorintl.
Ebreil nrau devenit agricultori.
El nu s'au egiptianizat.

N'au putut deveni agricultorI,

pentru ca pana acum, de and


traiau ca Ebrel, el nu se ocupase
pro., riu zis cu munca campului.
www.dacoromanica.ro

130

Pastor1, da, fusese toata viata lor


si Inca cea mal mare parte dintr'insa nomazi, agricultorl insa nici
o data. Notiunea beneficiului muncit i indelung asteptat nu o ennostea nici ca avusese prilejul
sa, o cunoasea.

Nu s'au egiptianizat, pentru ca


spiritul i caracterul ebraic a impiedicat absorptiunea sangeluI ebreu in cel egiptean pentru ea
Ebreul, din momentul ce s'a nascut si pAna, asta-zI, a ramas eu
notiunea de Ebreu, incapabil de
a trai subt o alta denumire etno-

grafica. Au ramas deci si aci, cuin


au ramas pretutinden1 si in toate

timpurile, tot .Ebrei.

Istoria Ebreilor in Egipt este


trista si 1ndurerata. Este istoria
unul popor, care venise aci plin
de speraa4a de a gasi o viata mai
buna, mal usoara, o viata de pace i de odihnti, san cel puOn o
viata, pus& la adapostul grijeI de
ziva de maine.
www.dacoromanica.ro

131

Timp de un secol i mai bine,


n'au Intimpinat de cat umilinti atroce i sclavia cea mal
el

amara,.

In starea de barbarieba chiar

omul
In starea de semi-culturit
nu a putut- pricepe ca munca '01
are valoarea sa mtrenseca i ca
numai ea, munca, se ragp1ate0e ;
el voie0e ca intro relatiile dintre
om i om, cel care p1ate0e sala-

riul, cere, In schimb, cat mal multi%

munca, iar cel care munce0e, cere


In schimb o plata, cat mai mare.
Barbarul i semi-cultul, ambil de
o potriva, se revolta, cu uurinta
in contra avutulul puternic, care
le cere sacrificiul persoanel lor
sacrificiu ce adese-ori exagereaza
In schimbul unel sume pe care

o considera mica i neinsemnata.


Fericirea lor cea mai mare este atuna cand se pot bucura de bunuel, pentru care nu depusese nici
o munca, nu facuse nici un sacrificiu.

Notiunea de echitate, de echi-

libru Intre munca, i resplata, abia


www.dacoromanica.ro

182

asta-z1 se discutA serios

i i se

recunoaste valoarea, i totusi, ast-zi chiar, o punem cu multA


greutate in practicA.

Ebreul pe atunci era barbar


in asta, privinO, barbar a rA-

Inas pan& astA-zi. Resplata ce i se


da. In schimbul surnei ce depune,

e tot d'a una prea mica, i, daca


nu murmurA, cauza e ca, nu gAseste oportun. In schimb Ins sa-

larul ce plAteste el Insusl este tot


d'a una pica Mare pentru munca
ce primetse in schimb.

Intre Ebreul colonist si egipteanul de acum trei patru mil de


ani deosebirea era cNsvArsitA.
Gel d'intAl nu avusese Inca timpul
sA cunoascA avantagele vie0I sedentare, pe chta vreme Egipteanul

era de douA mu de an1 civilizat.


Nerabdatorl, intr'o continua miscare, Ebreil. din Gessen faceau un
contrast izbitor cu quietudinea m6surata a Egipteanulul, sigur de ziva
de mi.e i cugetand numal la lucrArl grandioase.
Ebreii nu cugetau de cat la mijwww.dacoromanica.ro

133

locul de a-'l satisface micile lor patirni. In toatft viata lor, atftt, de lunga,
atftt de zdruncinatet, el venic

au cautat formula mei organizatiunl sociale, fara, a o putea gasi.


Masura lucrurilor, care ordoneaza

o viata, papica, nu o cuno0eau.

Se certau. El de el erau nemultu-

miti. II1 pe el se urau. Tinutul

Gessen deja nn-1 mal Incapea.

Din Inaltdmea conceptiunil or sale


grandioase, faraonul Egiptului 'sl
aruncase de mult ochil asupra aces-

tel tnu1irnl neastimparate, pentru


executarea planurilor sale Achitectonice.

Egipteanulcetatean, a gricultor
sau artizan nu se putea Intrebuinta la ridicarea blocurilor de
piatra pe vhful acelor cldiri, care
uimesc lumea dupa trecere de miI

de ant

Cu miile i cu zecile de mil, Ebreil erau adu0' la locul de munca,


unde, sub paza biciului, el seivirpau
minunl.

Din ordinul lul Meneftah I invingatorul Libienior, el ridicara


www.dacoromanica.ro

134

ziduri imense pentru IntArirea Egiptulul spre Vest, fortaret,e, campurl intarite.
Devenise nite uvrierl abill, pe a-

tat de abill, pe cat de rabdatori i


supu1

Si se inmulteau.

Wau stat mal mult de cat un


secol In tinutul Gessen. In acest
timp el devenise numero1. S'a sem-

nalat In tot-d' auna Inmultirea populatiuneI Ebrec*I. Ce moOenire


frumoasa, a hii Yahweh, copiii ! Ce
recompensa frumgasa fructul panteculul", zice un proverb ebreu. A-

cest dar al procrearil II va avea


Ebreul pretutindeni, intr'un mod
coviritor. El se va bucura de dinsul in toate partile i in ori-ce imprejurart Bogati sau saracI, bucurindu-se de liberthte sau oprimatl,
traind In ghetos, in grupurI compacte salt raslatitl, casatoriile lor
vor II tot-d'auna bogate in copil.
Aceasta superioritate a poporuluI Ebreu nu va fi Intrecuta, nici
o data i de nicl un alt popor pe
lume,
www.dacoromanica.ro

135

i cu cat se inmulteau, cu atat


nevoile se Inmulteau i ele si vrajba

si certurile i nemultumirile. Ar fi
volt n cum un spatiu mai Intins de
cat coltul acela.
Un dor ascuns, dor care se implea ca o nevoie imediata, II tmpingea la duca. Inconscient visau
ei suspinau dupa spatiurile nesfirsite, strabatute sub alita soarelui,
qi la noptile racorite, petrecute sub
curt, cand '1 povesteau ispravile
lui Dumnezeu.

Atunci erau 1iber. Acum erau

sclavi ! Josef le facuse un serviciu

rail. Josef era blestemat. Le trebuia

un salvator, un nou Abraham.


De alta parte iarasi, viata sedentarA nu le aducea toate foloasele. Pentru o viata sedentarA se
cere a nume prescriptii higienice,
fAra care viata Inst-el devine imAceste prescriptil nu erau cunoscute de d'insil qi deci nu
erau urmate. Lipsa de curatenie
readucea lepra, careil faceau respingatori si desprquiti. Ieia 4a,
{31* erau sclavl, i ca nu puteau-jfi
www.dacoromanica.ro

136

alt-ceva de cat sclavi, patrundea


din ce in ce mai mult in spiritul
Egiptenilor. De aci... munci din ce
in ce inal grele insotite de mal-

tratari si de insulte.
Efreii incepura sa murmure.

Faraonul tin ea la dinsii, pentru ca,

avea nevoie de muncitori harnici,


care s-1 riclice piramidele, sa-1 sape
canalele si sa-'i zideasca, fortaretele.

Din ce in ce insa, mimcile im-

puse deveneau mai grele si nemultumirea lor mai accentuata.

Se gandeau deja la o not-a pa-

trie. Cautau deja orizonturi nol. Un


cer mai blajin si tin popor mal Indurator, mai frate !...

Tara Egiptulul, unde sperase o

viatX mai buna, devenise uninfern.

din care trebuiau sa iasa cu ori-ce


chip.

Cnd ideia crescu si Ina o forma

concreta in spiritul lor, cand toti


fura gata sa o puna in executare,
atunci aparu Moise.
Un secol de viata sedentara nu

reusise sa scoata din sufletul Ewww.dacoromanica.ro

137

breilor dorul de viata nomada ce


dusese atatea secole thainte.
In timpul domniel. lul Ramses
II cel bray" el fura osanditi sa
execute lucrarl peste m.tsura de
bTele. Imbatat de succesele militare obtinute, el visa noI victorii
ca sa, se puna, la adapostul unul

atac eventual din partea. yrajmailor, el proecta constructiunea a


doua orae intarite la marginea
nord-estica, a regatului, pe actualul istmu Suez. In acelaV timp
el relua saparea until canal, care
era destinat sa, uneasca Nilul cu
lacul Bal di 1) Scriitorii antici
sustin ea, Egiptenii n'au luat parte
la aceste lucrurt Sub conducerea
soldatilor, Ebreii au ridicat ormele
intarite i au stipat canalul. In
schimbul
unel mund de sclav, el
nu. au capatat de cat reconpensa
sclavului.

Cat a domnit Ramses II, Egip-

tul era tare i temut. Ebreil, incovoiat1 sub greutatea unor munci
1) Maspero. Op citat.

www.dacoromanica.ro

138

mai

pre sus

de

puterile lor,,

murmurau, dar n'au indraznit s

se revolte.
Sub Merenphtah urmaul lul Ramses, rzboaile continliA cu succes.
Numeroase popoare atacti, Egiptul, maI cu seama, Libienii despre
Vest. El sunt Invin1, dar alp vrAjma1 se ivesc i rzboaile reIncep.
LucrAri noi sunt necesare : numeroase fortarete, interminabile CImpurl Intrite. Toate erau executate
de Ebrei.
In acela1 timp, ca 0 consecinta-

fatala a attitor rzboaie, urmeazti


un fel de descompunere sociala,

un fel de desgust de via0 i decI


o slabiciune generala. Ebreil, neputand sa,-0 faca dreptate singuri,
se gandesc s paraseasca 0 t/ara,

care-I ucidea sub greutatea unor


munci mai pre sus de puterile lbr.
Iat care era starea spiritelor

pe cand Moise

'81

pregAtea planul

d) scapare sub cortul beduinilor

Madianip.
Si totuO, el nu ar fi Indrttznit

Incapoate thci o data sa parawww.dacoromanica.ro

139

seasca delta, dacd n'ar fi fost indemnatl, InsufletitI i condusl de


dInsuL

In privinta tinereteI lul Moise analele ebraice nu Se invoiesc.


Ma nethon sustine ca a fost cateva

vreme preot In Heliopolis, pe Cind

istoricul Joseph spune cd s'a rzbolt In Egipt ').


IBiblia, singurul document de
seama ce avem la Indemttn cu
privire la acest personaj miraculos,

ne spune ca el a trait de mic co-

pil la curtea faraonulul, curte corn-

pusa din generall, savanti, scriitori, histrionl si tot felul de saratanl asiaticl

atrasi

aci

de

munificenta africana. E greu sd

credem legenda biblica, care spune

ca, la un moment dat, faraonul


ar fi ordonat ca sd se ucidd totI

copiii de parte bArbdteasca al Ebreilor. Singura explicat'iune ce

am putea da acestul act oribil,


ar fi sal considerdm ca o pedeaps.a

in contra lor In cazul amd, exasI) M. Fontane. Op citat.

www.dacoromanica.ro

140

pera0 de atata urgie, el ar fi Incercat sa, se rscoale. Dar o res-

coala In contra faraonuluI nu e

semnalata nicl de Bib lie nicI de


vre Un alt document. Scriitoril
vechi Inca, nu pomenesc de ap.
ceva. De alta parte numele Moise
nu e semit, el este egiptean. Renan
crede, i poate cu drept cuvant,
ca acest nume nu este alt-ceva
de cat o derivqie a numelui Amoses. Cuvantul mos, de alta,

parte, in limba egipteana, Insemna

fiu. Solis singur, ar Insemna fiu


orfan de tata, fapt ce ar confirma
intru cat-va legenda. Tot Biblia
Insa, ne spune ca. pe tatal sari '1
chema Amram i pe mama sa Jo-

chabed. Aaron era fratele sau si

Miriam sora sa.


Se pare, zice Renan (Vol.I, *pag.
158 qi 159) ca, la oraqul Pa-Ramses,

unul din ormele fortificate

in timpul lul Ramses II, Ebreil


au conceput planul de a parasi
tinutul Gessen. Printre EbreI se
gaseau o multime de levip, egip-

teni intrebuint41 ca preotI al zewww.dacoromanica.ro

141

ilor local adoptap da Ebrel. Acetia, dimpreuna, cu alp Egipteni,

nemulcumip de domnia lui Meren-

phtah, ar fi contribuit mult la a-

ceasta decisiva hotarIre.


Or cum ar fi, ouml acesta clomina, intreaga istorie antic& a Ebreilor. Stiut este ca multe adevrur i. istorice au fost nimicite sau
estropiate de scribii, care au adunat mai tarziu elementele care
compun Biblia, figura lui totu1.
ramane 111 picioare ca un enorm
colos printre cei-l'all colo1 ai antichitatil departate.

Legenda urmeaza, foarte pro-

babila.

Indignat de modul barbar cum


era tratat neamul sOu, el cugeta,
inca de Pnar, la mijlocul de a'l
scapa. Se zice c a ucis un egiptean, care maltratase un Ebreu,
din care cauza a fost nevoit sa,
77

fuga in Arabia, unde a stat 40

de ani. Locul unde s'a oprit se


numia Madian. Poporul care se
afla aci, Madianipi, erau acel Arabi, despre care istoricii germani,
www.dacoromanica.ro

14q

Scherer qi Herren, ne spun ca

practicau mijlocirea intre comert,u1 Egiptului, al Chaldeei, i Iranului, pe cand alp Arabi, care locuiau mai la Sud, erau mijlocitorii maritimi Intre India i Egipt.
Pe drumul de pe uscat pe la
Madiancaravanele treceau zilnic
in sus i in jos. Aci Moise, fugit
de groaza razbunarii egiptene, a
stat patru-zeci de ani si in acest

restimp mintea ml agera a fost

pus la buna, incercare. Unica Ira


Onta era : sa'0 scape neamul de
peire, scuturindu-i lanWrile sclaviel, care '1 incatupse i s ridice
prestigiul lul Iehovah, Dumnezeul
stramo01or s61, prestigiu slabit de
catre pregii zeitqilor egiptene.

E adevarat ca legenda biblic


'i-a marit mult personalitatea, nu
e mai ptqin adev6rat insa ea numele acestui om a strabatut seeoln, stimat i adorat, pe cand alte
nume in adevr seanteetoade de
lumina i adevr, au disparut odata, cu popoarele ce au civilizat :
el a imprimat o credint,a, care
www.dacoromanica.ro

143

a rezistat cu o Indaratnicie fara


seaman, timp de peste patru mu
de anI si care va continua sa reziste Inca, =ha vreme.

In tinutul Madian, Moise a fost


remarcat de Yeter sau Yetro, care
'1 dadu pe fiica sa In casatorie.
Aci, spune Biblia, Moise auzi
cuvintul liii Dumnezeu Inteun rug
care ardea. Nu e nicl timpul nicl
locul sa analizez cauza care a dat
nastere acestel legende, fapt de
care istoria antica i Biblia in special abunda i abuzeaza. Ceea ce

este adevrat Insa este faptul ca


planul su, aci a fost elaborat. Afiandu-se pe drumul caravanelor,
care faceau comert Intre Egipt si

Chaldeea, invadata deja de Ira-

nianil lul Zoroastru, el era pus in con-

tact cu toate credintele.

i In timp

de zecl de anl, cu mintea 1u

a-

gera, el a putut s le cearna pe


toate i sa acorde fie-careia din ee
valoarea reala ce continea, precula

profitul ce avea sa traga Iu scopul ce 's1 propusese.


Cunostea deja destul de bine pe
www.dacoromanica.ro

144 --

Egipteni i le studiase firea. Mai

tia Inca un lucru, anume ca un


popor insubordonat cum erau Evreil , nu puteau fi dominat de
cat cu 0 singura arma : frica de
Dumnezeu.

Aceasta o invatase de la Egipteni, unde preotil conduceau destinele poporului.


Cugetand la toate eventualitatile,
cumpanind toate calitatile i defectele neamului ce voia sa scape,

el alcatui un plan nu numal de


eliberare a poporului Ebreu, dar
0 de organizare statornica.
N'a reu0t i n'ar fi reu0t chiar

un geniu mult mai mare de cat


Moise.

Din vastul i maretul plan, alcatuit in linite zi cu zi, timp de


patru-zeci de ani, n'a r6mas in
picioare de cat o singura idee ,
frica de Dumnezeu. Restul nu nu-

mai ca s'a spulberat ca cenua in


vint, dar chiar nu s'a putut cladi
nici odata. Ebreil n'au putut trai
ca na tie de sine statatoare. Putinul

spatiu de timp cat a durat


www.dacoromanica.ro

146

Imprat;ia unul Saul, until David,


unul Solomon,. 'Ana, la Herozi,
constitue o picatura, infini In vastul ocean istoric i, in acest caleidoscop imens, care se chian0 istoria omenirel, tabloul vietel poporului Ebreu, ca stat organizat,
ne apare ca cea mai cruda, ironie
a soartei.
Ramses II murise i Merenphtah
II luase locul pe tronul Egiptului.

Noi calamitap cazuse pe acest


popor. 0 invazie teribila despre

Vest din partea Libienilor, pusese


in pericol existenta taxii. A cest e-

veniment a determinat nol proiecte de fortific4iuni i alte lucrtixl de aparare. Tirania faraonu-

lui se simtea din ce in ce mal


grea i mal greu de suportat. PopulaiiIe semitice din delta, si in
special Ebreil se hotarase s scape
de urgie si sa, piece.

Pan la sosirea lui Moise din

Madian, Aron, excelentul vorbitor" intrqinuse a ceasta. idee printre Ebrel. Slabiciunea faraonului

si grija lui de a se apara de vrajwww.dacoromanica.ro

io

146

ma0, le dAduse curaj. Acum era


momentul de care trebuia sil, profite cu onl-ce pret.
Daca, an trebui sa, unmariin povestile Bibliel, am fi nevoitA sa
credem ea Moise, odat leIntors
pe malurile Nilului, an fi inceput

sti, trateze cu monarhul ca de la


putere la putere, ca, acesta s'ar fl

opus la plecarea Ebreilor din delta,


ca, an fi fost amenintatde MoiEe
cu toate urgille lui Dumnezeu. Ar
trebui sa, mai credem ca din ordi-

nul luI Moise, Dumnezeul lul Israel an fi taimis faimoasele zece


calamita,t,I peste Egiptul deja destul de Incercat in ultimile timpuri.
Nimic insa, din aceste fan tastice
poveti nu menita denumirea de
miracole.

Daca, vre una din mumiile pi-

ramidelor s'ar putea ridica din


anticele sarcofage :;i ar vedea cele
senise de Biblie in astel, privinta,

ar spune celor eau (Ted in po-

vestile el', ctt sunt or ignoranti1 or

de rea credinta ; le-ar mai spune


ca, bnoatele, inuOele acelea mari,
www.dacoromanica.ro

147

pustulele pe pielea oamenilor i a


animalelor, furtunile cu grindina,
vinturile care Intuneca lumina soarelui Cil nisipurile aduse din pus-

tie, boalele care lovesc In copiii


mici si in fine Nilul rou, care
exala Un miros nesuferit i care
iii e ast-fel de cat atunci and
se umfla si deborda peste malml,

nu sunt alt-ceva de cat fenomene


inerente acestui mediu bcr eourafic
b
i cu care Egiptvii, i eel de atunci

ca si cei de astzi, erau obisnuiti.

Se ob4nuise cu ele 0-Ebreil. In


timp de 100 de ani, cat &aim in
Egipt, ei avusese destul prilej sa le
cunoasca i sa le suporte. Plagile

acestea ar fi cazut peste Egipt si

fait, interventia lui Moise, cum mai


cazuse 0 cum se mai Intampla astazi
Inca.

Ceea ce r6mane adev6rat este


faptul ca atat Ebreii cat i alte
popoare semitice, cat i chiar o
parte din EgipteniI, care se am estecase cu din01, au cautat s scape
de urgia faraonului.

Trecerea prin marea Ro0e i


www.dacoromanica.ro

148

faptul ca in urma lor armata egipteana, cu faraon cu tot, a fost


inghitita, de valm.1, iar nu poate fi

privita ca un miracol, chiar de

s'ar fi intamplat intocmal asa cum


povesteste Bib lia. Se stie ca, dru-

mill pe la istmul Suez era pe-

riculos inainte de crearea canalumill actual. Ape le maril rosil, In


special cele din golful Heroopolitic,

erau perfide. Fluxul era foarte capricios, mal cu seama cand era ajutat de vinturl.

Nu se poate credo iarasl ca acelasi rege sa ordoane masacrul


tutulor copiilor noul nascutl, de
team a ca neamul Ebreu sa nu se prea
inmu4easca, si s se ia in goana, dupa
dinsil, tocmai cand se vedea scapat.
Contradiqia povestita de Bib lie este

evidenta. Acel carl au scris, mult


mal tirziu, aceasta parte a Bibliel,
nu si-au dat catusl de putin seama
de mediul in care s'a creat aceasta
legenda. E foarte posibil ca s'o fi
creat el insist
Ceea ce insa rmane caracteristic este ca, Dumnezeu a ordonat
www.dacoromanica.ro

149

poporulul Ebreu, prin gura lul


Aaron, sa irnprumute Egiptenilor
vasele necesaril, spre a2si lua cina,
precum si alte obiecte pretwase si ca,

la plecare. au uitat sa le restitue.


,57 voiu face ca poporul meu sa ob-

buna-vointh a Egiptenilor, aqa


cti, clind ve t;. pleca sti nu p1eca0 cu
milinne bcroale. Dar fle-care femee va
core de la vecina sa qi de la aceea
in casa di reia /ocueqta, scule de aur
,,fina,

71

qi halne, in scopul de a jefui pe Egiptenl."

www.dacoromanica.ro

PARTEA II

EXODIUL
Ebreii au trecut peste istmul
Suez.

In zarta departatd, culmea ascutitd a Sinaii se confunda cu


albastrul cerului, proecttind o path,
cenusie. Inaintea lor se Intindc
cmpia netedd i linigtita, pustie
de oameni, nesfirsitd, spatiu ne-

mdrginit, clre produce fiori. Spre


miazd zi se Intrezdrea oceanul de
nisipurl mivdtoare, care ardea aerul si'l facea ,nesuferit.
Drumul spre Chanaan era cunoscut, era insd periculos.
Ebreii '1 cunosteau i 'i mai aduceau Inca aminte.
De alt-fel, In lungul sir de ani
www.dacoromanica.ro

152

de suferintl, cat statuse iu delta

Nilulul, el avusese destule ocazil sa


afle de cele ce se petrecuse In

Ora, in care traise odinioara vi4a


lor nomada,
Sem4i1 din Chanaan suferise Invazia Philistenilor din Cipru, care
ocupase partea de Sud a Siriel, Pa-

lestina de mal pe urma.


Moise le fagaduise o tara, de
minunl, o Ora uncle avea sa, curga7 lapte si miere".. o Ora peste
care se vor face el stapanl, el
care traise un secol de sclavie.
Amintirea acestul secol nu trebuia sa se stearga, nici o data din
mintea lor.
Va trebui sa, se perpetueze tra-

ditia din neam in neam, din generaVe In generatie, cat va trai


lumea, cat va trai pamantul.
Ca, scapase de servitutea egip-

teana, nu puteau crede. Se uitau


cu grija inaintea lor, imprejurul
lor si se innumarau.
Se zice ca, erau peste 3 milioane de suflete. En popor intreg, si
www.dacoromanica.ro

153

o armata de peste 500,000 lupttori.


Aa spun analele.

Nu tiu de trebue sa pun baza,

pe ele, stiu numal atit ca, erau mu10.


i drumul era greu i poporul
Inca *i mai greu de COD dus.

Deja, parte dintr' in 0 , r egre tau


t,inutul Gessen, gras, fertil cu legumele in abondentl,, cu ceapa
duke, cu. gram din bielpg. Dar e-

rau du0 de speraqa unel vie0


mal bune, intr'o tara, unde vor
munci pentru dinii, unde nu vor

mal ridica stanele de piatra pe

virful piramidelor, nici 1, or mal sa-

pa, cat era ziva de mare,

Cana-

lurile, de care nu el aveau sa, se


foloseasca.

'apoi, mai era cuviatul lul Moise, care vorbise cu Dumnezeu


i cu cat inaintau, cu atit drumul
era mal penibil. Pajitele Inverzite i colinele vesele dispareau incetul cu incetul. Inaintea lor se
intindea acum nisipul, in care piciorul se scufunda. Era cat vedeau

cu ochiul, o mare galbena, a cawww.dacoromanica.ro

154

rei suprafat,a se mica necontenit


i peste cara razele soarelui se
revarsau stralucitoare i teribile.
i Inaintau mereu. Unde?
Pierduse natiunea loculw.
Incepuse sa piarda i iluzia ta-

li', unde curgea necontenit lapte


i miere".
CuvIntul acesta e tipic in Bi-

blie. El are o Insemnatate extraordinar. Un dor ascuns i persis-

tent de o viata abondenta a bintuit vesnic pe Ebrei.


Tara in care va curga vesnic
lapte i miere" !..

Unde o vor gasi? i credinta


lor nu a mers nici o data mai de

parte. Aci, pe ast pamAnt e totul.


Dincolo uhnic. Dincolo?... Nu

pricep ei acest cuvint. Cand Christ,

2000 de am In urma, le vorbia


despre viata de apoi, ei au 'is i
apol Pail crucilicat. Viata de apoi?
Un cuvint far& sens.

0 viata, alta de cat aci pe pa-

mint, nu pricepeau i nu pot pricepe nici asta-zi. Fericirea toata


numal pe acest phmint. Aci, nuwww.dacoromanica.ro

155 --

mal aci. Atunci la ce bun jertfa


vietel eta, timp trAim? La ce bun
altruismul, la ce bun binele aproapelni ?
SA cAntAm tara uncle curge

lapte si miere i s'o chutArn vesnic, necontenit, s'o cAutAin pAna


ce o vom gasi.
i an cAut4-o si-o cantA Inca.
Sunt de atunci cel putin 4 mil ani.
Ebreil, sub conducerea lul Moise,

pAseau Inainte, si greutatile viese Inmulteau In tie ce mo-

-tel.

ment.

In prima zi, dupa ce trecuse

marea Rosie, el prInzira In pustie.


Prinzal lor fu o sArbatoare. Ea se
repetA Inca astA-zI, o datA pe an.
Este Pastele.
Acum, mhicarea Incepea sa lipseascA. Moise se Ingrija, Mel poporul Incepuse set murniure. Incepea acum nerioda penibila a vieti1
din pustie, cu regrete disperate,
cu tipete i imprecatiuni, cu acuzarl i cu blesteme.

N'avem ce manca. Pentru ce

17am plecat din Egipt ?... Pentru ce


www.dacoromanica.ro

156

77

ne-al luat d'acolo ? EbreiT Faraonului ne biciuiau, scnibil notau

77

in schimb, seara, aveam cina noas-

77

lungimea zidurilor ridieate,

Clar

tra si stomacurile noastre erau


satisfacute".

71 "

Ce facem aci ? Prin aceste lo-

77curI nu putem semana. In nisipurl.


77

17

serninta nu incolteste. Nu creste


nicl vita, nici grant, nici ceapa.

Niel apa n'avem s bem."


Oh, de ce n'am murit cu totil
In Egipt, pe cftnd oala era plink
cu carre si ne guteam &I-tura?
Acuzau deja pe Moise ca a voit
moartea tuturor.
Toata aeeasta lume nu era corn-

pusa numal din Ebret In timpul


cftt statuse in Egipt, .61 se amestecase CU sange egiptean. In multe
din familiile israelite, zice Fontane,
mama era egipteana. Hagar, mama

lui Ismael nu fusese si ea egipteana ? Traditia era vechie....


Cele doua tipurl 'si pastrau
caracterul rasel. Fie-care din ele
regretau i blestemau in felul sau
plecarea din Egipt.
www.dacoromanica.ro

157

Moise avea sa lupte cu greutati


mal marl de cat 'al inchipuise.
Drumul prin pustie a durat trel
luni, dupa care ajunse la picioarele
muntelui Sinai. Biblia este plina
aci de povetile miracolelor lul

Iehova, care n'a lasat pe poporul


su sa piar In greaua incercare
prm care trecuse. Moise, care cunotea secretele pustiel, le-a dat
apa, lovind stinca cu toiagul providential", iar cel Etern le-a trimis" Diana cereasca i prepelite.
Cand ajunse la poalele muntelul
Sinai,

fu o mare sarbatoare de

gratitudine, pentru Dumnezeul care

avusese grija de (IMO in timpul


cat strabatuse pustia.
Moise se urea pe munte ca sa
vorbeasca lul Dumnezeu". Ei trebmau s atepta jos cuvantul sfant.
Cand scobori, Ii gasi stran1 In
77

jurul vitelului de aur".

Divinitatea egipteana se impusese, prea repede tolerata de Aaron, care nu pricepea Inca proectele frateltii sau i care poate era
www.dacoromanica.ro

158

bcrelos

de ascedentul ce luase asupra poporului.


Moise se infuria. El avsa c totul o alta conceptie despre viitorul
Dumnezeu al poporulm lul Israel.

La grip, i nevoi Invatase a cunoatse bine caracterul neamului

tia bine ca singurul Dumnezeu, care Par fi ajutat sa dompteze acea turma de nedesciplinati, era un Dumnezeu teribil
razbunator. Poporul se va supune
lui sau va pieri.
El spuse poporului c Dumnezeu i s'a aratat pe virful muntelui
sail i

intr'o ceata groasa si aeolo, "in mijlocul fulgerilor i traznetelor, i-a


dictat cele zece porunci.

0 cimna, care a decimat poporul lul Israel, a fost luata, ca o


pedeapsa divina pentru neascultarea lor.
Ideea de Dumnezeu unic devine
fundamentul credintel. judaice. I.

deea este zendica. De alt-fel Moise


se

vede ca a vut o

deosebita,

predilectie pentru religia lul Zoroastru, n'a putut insa, stel. paswww.dacoromanica.ro

159

treze tool& curat,enia. Cara cterul

semitic nu putea concepe un cult


atit de inalt si atfita de curat.
Ideea de Dumnezeu unic s'a fixat
desvh sit, indestructibilit,

totii1

ritul Insa a rmas tot asiatic. Pe


altarul stint singele curge in siroaie. Poporul trebuia sa imploare

pe Dumnezeu tnaintea altarulm


stropit cu singele jertfelor, a)a, cum

se practica odirioala de strmoii

lor.

lath, cum, in momentul de a NO.

spre Olul dorit, poporul luI Israel


primi botezul de sange.
Trecuse vreme mult de cand
nu mai vedeau sacrificndu-se fiinte

onaeneti. 0 sut de am cel pi4in,

cat satuse in Egipt. el nu mal

vezuse repetandu-se ororile feniciane sau babiloniane. Acum insa


calcau din non pe pAniftraul blestemat al Asiei si instinctul de 0dinioar, revenea cu pasl repezi,
fatal i impunator.
Faimosul decalog, conOna,tor al
celor zece porunci, e luat din ZendAve8ta. Nq e nimic schimbat. Fillwww.dacoromanica.ro

160

gerile i traznetele din muntele

Sinai, vorbise, cu doug miI de ani


inainte, lul Zoroastru, ace1ea0 cuvinte, call constituesc o Intreaga
i desvirita, civilizatie.

Sa cinstqt1 pe tatal i pe mama


i zilele tale se vor prelungi
In vecil vecilor in Imparatia cerurilor. SA nu ucizi ; sa nu necinstetI casa vecinulul tau , sa

ta,

r nu

furl; sa nu te facl marturie

mineinoas; sa nu doreti casa


1,
aproapeluI tau, Mel pe sclavul luI,

nicl pe serva 14 Mel vitele lin,


nici nimic din ce are el...
,7

Aceste percepte el le ascultau


uimi0., le-au invAat chiar. Preotil

lor le repetau la

fie-ce

moment,

nimic 1nsa din adinca i nepieritoarea morala, ce se degajeaza din


ele, nu s'au lipit de diniI.
Pe aceste precepte viitoarele neamuri mice au ridicat deja un monument nepieritor.
Moise le-a sapat cu litere de foc

pe virful unel piramide de ura i

rapacitate, de egoism i coruptiune.


i fenomenaltil colos va cauta FA
www.dacoromanica.ro

- 161

se aeze in Ierusalim, dar va fi


drimta. El se va rezidi din nou,

i va porni in lume, ducand cu

dinsul, ;4i imprimand pretutindenl,


toate seducciunile asiatice i toate
ignominifie.

Iata

greala cea mare a lul

Moise. A voit sa scape un popor


qi a dat naltere Limn Aldigsve-

rosh!...
Ideia lui Josef era cea adeverata. El tia bine ca neamul lui
nu va putea rezista timpului, de
cat facandu-1 sa,-0 piarda pornirile,

prin amestecul cu sangele bland


si calm al neamului barbaric din
Egipt.

El a cautat s faca contrariul.


El a cautat s pastreze carac-

terul primitiv al rasei i, eand


a vzut pericolul ce ameninta vastul sOu proiect, a recurs la lutemeierea unel credin0 intr'un Dumnezeu, unic in analele religioase
ale timpurilor.

A reuOt sa faca, ca consecinta,


din neamul su, un popor unic in
11

www.dacoromanica.ro

162

lume, unic In istorie ; dar acest


popor va strabate veacurile hula
prigonit 0, in toata lunga i Indurerata lor via0, Ebreil i0 vor bate

venic pieptul, implorand un salvator, care nu va sosi nici odata.


Iosef fusese, un om practic.

Daca n'ar fi putut Indruma pe

o cale thai buna neamul lul Israel


neamul su
cel p4m, l'ar fi
ferit de atatea nenorociri i de a-

tatea =flirt

Moise a lost un iluzionist.

Cu toata Indaratnicia lor de a


trai ca neam a parte, in timpul
cgor 100 ani, cat au stat in GesInsu0se multe din
sen, Ebreil
obiceiurile Egiptenilor. Fara Moise,

el ar fi rrnas poate Inca multa


vreme prin aceste locuri. Poate ca,
cu timpul, ar fi sfirit
data fiind

inferioritatea cond4iunel lor sos se piarda In noianul de


ciale
popoare, care i-au facut drum
p'aci, urmandu-0 nienirea lor venica i fatala. Poate ca... dar.cine ar
putea spune ce s'ar fi putut Intampla P!
www.dacoromanica.ro

163

A cum pornise.
Uncle?

Tara Mgaduita de Dumnezeu de-

venea un miragin. EbreiI, atata


timp nomaz1, se desobisnuise cu

viata rtacitoare, timp de 100 ani,


cat statuse in delta.
Ei mergeau inainte stralA thud
pustia i purfnd pe spetele lor
grentatea de plumb a razelor arzatoare ale unul soare implaeabil.

La poalele muntelni Sinai paposise destul. Nu aci insa se ga-

sise .tinutul imde eurge necontenit


lapte-

miere.

Trebuia st mearga inainte.


i mergeau.

Si pe masma ce inaintau, grentAile se immult,eau. Pe langa lipsa

de hrana, care devenea din ce in


ce mal simtita, erau boalele de

piele, care IP nimicea ori-ce energie.


Si murmuran.

Si blestemau.

Si regretau amar Egiptul, en

elima luI scaldata de valurile Mediteranel i racorita de vinturile


www.dacoromanica.ro

164

el, 0 cu paniintul

lul

atat de

darnic.

Ave Vi s'ajunget,I ", le spunea


Moise enervat de atatea plangerl
si de atatea blesteme. Apol, ca al
intimideze, adaoga intr'un acces
de furie. Nu, vol nu vep. ajunge
In pamintul fa,gAduinel. Nu, vol
nu-1 meritati, nicl vol Mel copil

voqtriI, pentru ca, nu stip sa, sufe-

riO. Jehova v'a pus la incercare,


vol ai murmurat i v' al revoltat.
,V6 yeti aduce aminte de drum-th ce Dumnezeu v'a facut s urmap' in pustie, timp de 40 de ani.
176 ve0 aduce aminte de chinurile

ce v'a facut stt suferip, pentru a


v6 umili, pentru a ye pune la incercare, dac sIntei,i in stare sa,-1
urmatI poruncile.
11

Vol imbta sagetile mele cu

sange".
/1

G-ladiul meu se va atura de

came."
0, de s'angele ucisilor si al captivilor"

si, de capul vrjmasulul".


copiii vostrii vor purta p4www.dacoromanica.ro

165
71

catul necredintel voastre, pana, ce

cel din urm dintre vol va pieri

hi pustie".

i cu toate astea, el Insu-sl. era

nelinistit.

Inaintase spre-Nord i ratacise


drumul. Cu cat mergea maI mult,
cu atat parea mal mult ea, se departeaza de cat se apropie de tara
ce intrevazuse atatea on In visele
lift. Child ajunse la tarmurile mril
Moarte si le vazu atat de triste si
de dezolate, atunci intelese el u-

surinta cu care scosese poporul

din Egipt, condus numaI de o inex-

plicabila temenitate i de o vaga,


speranta de a-'l duce la locul, unde
va putea trai i liber si imbelsugat.
Pierduse acum si drumul spre
Cbanaan. Iscoadele trimise se Intorceau fara alt rspuns de cat tot
pustie si iar pustie, IntinsA, dezolata, fara sfarsit.
Ceea ce cauta Moise, era un pamant roditor i liber. Pe aceasta,
latitudine fn Asia mica, altul nu pu tea gasi de cat pe cel Chanaan. Dar

acesta era oeupat de Rafaiml, go,


www.dacoromanica.ro

166

spre mare de Ketasl. Poporul

ni

lul Israel trebuia s ia cu orl-ce

pret in posesiune acest pamint, altfel era condamnat sA piara,. Odatit

instalati aci, trebuiau sa, se ciocneasca, cu Filistenil. In perspectiva, prin urmare li se deschidea
un sir de r6zboaie, ce nu se vor

curma de cat atuncl cand vor

trebui st reminte la individualita-

tea lor ca stat de sine statator si


vor umple pamantul.

Oare pentru asta plecase el din


Egipt

.... i child veti ajunge acolo,

yeti gasi In ale zicea Moise


bundent hambare pline cu grau,
pe care vol nu rati muncit, i vita,
care da, renun itele vinun, pe care
nicl plivit,
i yeti
nidi cales.
manca de ajuns i yeti. bea pasta
ce v6 veti. stinge setea. i v6
77

vol

nu ati sadit,

nicl sapat,
71

yeti satura. Dar nu voi, nicl fii


vostri, cacl cadavrele voastre vor
putrezi aci In pustie, pentru cEL
77

17atl cartit in contra ml Dumnezeu!


Dar tlactl voitl stti atingeti a77

www.dacoromanica.ro

167

77

ceast fericire, yeti trebui sa ye

imbArbga0 i sa, ve pregtiti de


lupth. Tehoya ye va ajuta. fehoya
71

a hotarIt nimicirea tutulor vrajma01or notri.


i cand Dumnezeu ye va ajuta
sa patruudeti in tara care va fi a
)7

71

voa stra, i va goni Inaintea voastra


popoarele, care o locuiesc acum
71

17

17
71

71

sau ye va ajuta sa-i nimiciti,

a-

tunci, vol yeti fi far& mila si fara


indurare pentru dIn01. Nu ye yeti
amesteca cu din01. Altarele lor le
ve0 darIma i idolil lor Ii vett ni-

77mici".

Chanaan trebuia cucerit.


Aci se redusese ultima speranth
a lui Moise.
Un thzboiu de navalitori contra
unor oameni panici, are mai de
obiceiu drept rezultat nimicireacelor

Erau deja patru-zeci de ani de


cand plecase din Egipt. BatrInii,

care '0 mai aduceau aminte de

tara lu care dusese 100 de ani de


sclavie, pierise.

0 noua, generatie ii luase locul,


www.dacoromanica.ro

168

Speranta ins intr'o 'arg bogatg,


nu se pierduse, dar iluzia de a o
afla numal cu ajutornl 1u Iehova
dispruse cu totul.
Acum se preparau de luptd.
Prima ciocnire serioasg o avurg
cu Moabiii, popor aezat din tim-

purl In partea de rsgrit a mrii


Moaite. Moabitii fura invinsl si

tara lor ocupata.


Imediat veni rfindul Amoreenilor gigantici" apol a Emoritilor,
nu mai Rutin pericul o
Si Moise se bucura.

Aceste victorh Ii apropiau din


ce in ce mai mutt de visul irealizabil.

Tara in care curgea veniclapte

si miere" trebuia cucerit de oare

co nu era libera. Trebuia ca barb.411 valizi sg se transforme In sol-

datI sdbatecI, in solda0 Thr mil


si cumptare. Trebuia sa curga
sange i sd se plateasca cu singe

tara in care curgea numai lapte


i miere.

Si s'a vrsat athta sange

;;i

a-

tfttea lacrami au curs, pang ce s'a


www.dacoromanica.ro

169

cucerit aceasth tara, In care numal lapte nu cmgea, in cat viata


efemera ce Ebreil au dus Intr'Insa
a fost mai amara de cat fierea.
A avut sau nu Moise cunostinta

de existenta aceqei trl ? De sigur ca da. Tara ChanaanuluI era


cunoscuta pin traditie ; ea fusese

doar vizitata de Abraham.


Ceea ce este Insa sigur, este ca.
Moise nu cunoscuse bine drumul.
Moise auzise de dinsa, de sigur.
I se laudase productiunile-I bogate,

gustase chiar din renumitele portocale de pe coastele Mediteranel


si cunotea dulceata smochinelor,
mal dulcI chiar de cat mierea".
Imaginatia lin de poiet, dorul nestins de a forma un popor, a caruI
viata sa strabata veacurile, vointa
71

lui nestiamutata de a face pe Dumnezeu respunzator de binele siraul

ce avea set sufere poporul luI Israel, Il facea sa mareasca lucrurile, si le marea atat de mult in
cat le denatura.
Exaltat de reusita Insa-s1 a acestei IntreprinderI grandioase, el
www.dacoromanica.ro

170

a nesocotit greutAile drumuldi s,i,


In loc stt urmeze calea spre Nord,
nevoit sa-s1 atinteasea mintea si
sa-O cheltuiasca energia, spre a
del:arta greutape ce se grama-

dead in cale, el apuca o direct,ie

gresita i ajunge la -armul. mareI


Moarte, in tinutul MoabiWor.
Ebreil rOspandise deja groaza
printre popoarele vecine. MoabitiI

se aliaza en Madianitil, spre a21


goni ; alt-fel, ziceau ei, aceasta
multime de strain) vor nimici hol-

dele i vor devora vitele ca un


norm stol de lcuste".

e-

Pe Arabii MadianiVi Moise Ii

cunotea destul. De e`i nu avea

teama, traise doar patru-zeel de


anl printre dIniL Grija lui de capetenie era s mfiltreze in cuo-b e-

tul poporuluI ea succesele obtinute

se datorau numai. lui Dumnezeu.


Iehova Ii inuse cuvintul : pang,
acum vrajmasii luI Israel fusese
invinst
Avea insa, de luptat mult cu
dinsul.

Balaam, preotul zeitei Baal Phewww.dacoromanica.ro

171

gor, una din nenumratele forme


ale zeitel. Myr-Milita, lasciva, 0
cruda, e trimis de MoabitI In campul Israilitenilor sa, predice cultul
asiatic, intemeiat de veacurl, i

sfirWe prin a ridic a laude

lui

Iehova.

Israel triumfa, day, in contact


en acest popor se striea. Opera lui
Moise, fragila, se sfarama. Pamintul blesteinat al Asiel le arde talpile F,;i moravurile infame ale pop orulul a si at i c Inv alu i e din non pe

oamenii lui krael. Moise ordona


Ebreilor sa nu comunice cu popo-

rul invins. Nu e ascultat. El ordona atunet uciderea eelor nesupu0 0 sangele condamnatilor eurge
in siroaie.
IZazboird in contra MoabiOlor fu
teribil i cruzimea invingatorilor
fara, seaman. Ca sit nimiceasca

cultul pacatos al zeitel Baal, el


ordona masacrul tuturor femeilor
moabite, nelasand in viata de cat

n u m al pe vergine. Pin e a s (Alan] ,

si-a perpetuat multa vreme in famliie aceasta demnitate, pentru


www.dacoromanica.ro

172

c strapunsese cu lancea pe Un
i pe o Moabit,

luptator Ebreu

care sacrificau cultului

amorului

In fata ze4e1 Baal Phegor.


Neamul lul Istrael forma acum

un popor si s prepara s devie


o naOune. Erau stapani deja pe
intreaga parte stAnga, a Iordanulul.

Moise 'i innumra poporul si re-

sultatul recensamAntului dadu sase

sute de mil luptatori.


i pamantul fagaduin0 le umpleau sufietul. PAna acum nu'l ga-

sise Inca. In loc de lapte si miere

cursese numai sange. Partea de


rasarit o ocupase deja triburile
Manase, Gad si Rubir, dar Chanaanul, cel adevrat se Intindea
dincolo

de Jordan 'Ana la ma-

rea Maditeran. Cele alte triburi


gaseasca, locul.
trebuiau sa,
Acum Incep timpurde epice ale
poporulul Ebreu. Succesele obti-

nute Ii imbarbateaza. 0 multime

de lume remasese fara pamint. Se


gcandeau deja la un inceput de organiza0e social, bazata pe o viat
sedentar. Nu era Inca o naOune,
www.dacoromanica.ro

173

dar era pe puntul de a deveni.


Instinctul nomad, se mai ivete

Inca, cu toate astea dorin-0, de a fi

stpini pe pamIntul altora era cu


mult mai puternica. tiau acum

ca era mult mai buna viata de

stapin, de cat viata precara a ratacitorului, care umbla din loc in


loc, venic nesigur de ziva de maine.

i cum acel pamint atit de dorit


nu se putea capata de cat respIn-

dind moartea printre posesorii de


fapt, i cum ajutorul Dumnezeului

lor, care le fagaduise moartea vraj-

mailor, nu le lipsea, ei vor veni


Meet Meet la conceptia unui individualism national, la care 'Ana acum

nu avusese Inca timpul sa, cugete.


Moise atinsese limita virstei In

care ori-ce energie nu mai este

posibila.

De pe Inaltimea muntelui Nebo,


el privete In spre zarea departata
a Mediteranei, i inneaca ultima
suflare, cu regretul ca, nu4 fusese

dat sa calce i el pamintul MOduin0i. El moare inainte de a'i


vedea visul urmanit cu atita Ina.www.dacoromanica.ro

174

ratnicie i lasa In urma lul o opera

atit de rau alcatuita, in cat ea va


constitui pentru Ebrel o intreaga
serie de nenorociri.

Urmasul 1i Moise, acela care

era menit sa-i savIrseasca opera si


sa-1 realizeze visul era losua.
Moise, o data recensamIntul facut, impartise poporul Ebreu In
doua-spre-zece triburi, dintre care
unul tribul lui Levi
trebuia
sa

traiasca din mila celor alte.

Cele doua-spre-zece triburl formau

un fel de confederatie, avand fiecare trib semnul sen distinctiv si


chiar interesele sale deosebite.
Erau Inca departe de a concepe

o unitate nationala si tot asa de


departe an ramas Inca si asta-zi.

Anarchia domnea liber i nestapInit In ctimpul Ebreilor. Luptele


avute, victoriile repurtate si sangele varsat le IndIrjise Inca si mai
mutt caracterul si le Impietrise inima. Singura legatura care-i tdnea strIns uniti intre dinsii, era
religia, pentru a carei cimentare
Moise I jertfise o via IntreagA.
www.dacoromanica.ro

175

atat de pozitivA era aceasta


idee noua printre ideile din acele
vremuri, i atata de puternica,, In
cat ea a putut strabate neclintita

neatinsa, cinci mil de aril aproape, prin cele mal amare si


si

mal .dureroase incercarl.

Ideea aceasta va face pe Ebrel


s braveze toate nenorocirile si
toate umilintele, dar tot ea II va
men-One i ca credinta, i ca naonalitate.

Ideea aceasta Ii va condamna


s duca venic o viata, de nomad
ratacind In spatiul pamintesc fara
rost i fara o anumita tinta, dar
tot ea va sfiri prin a'l conduce la
gloria nepieritoare de k;, -One in
mana destinele popoarelor. Ideea
aceasta va contribui in a'i face sa,
fie abhorat1 de neamurile cu care
se vor gasi in contact, dar tot ea
II vaiace rezistenO i tenaci, cum
n'a mai fost popor pe lume si 11
va Inv Aa cum sa, braveze toate
calamitatile.
Va intirzia multa vreme divinul

Saboat, pana ce

va One CUV1.11-

www.dacoromanica.ro

176

tul, lunga, F,4 i diu.eroasA, le va fi tncercarea; va sfirsi InsA prin a-'I


impune luinel ca pe un neam, dacA
nu ca pe un popor, dominator,
exclusiv, r6zbunator i rAu.

Iordanul e trecut. Unul chte u-

nul popoarele, care ocupase Pales-

tina, sunt Invinse

i pAmInturile

lor cucerite. In lupta de la Jericho:


Dumnezeu va porunci soareluI sa,
se Intunece, ca sa, orbeascA pe vraj-

masl, asigurind ast-fel victoria poporulul ales".


Si dupa fie-care victorie, poporul se retrAgea sub corturi. Aci se
ridicau tabernacolele, in jurul cArora se chnta gloria lul Saboat,
care 'I ajutase set ucicIA pe vra,jmash ce nu le Meuse nici un rAu,
s le jefuiascA avuturile, sa, le batjocoreascA fiicele !

Iata puntul de plecare al Intregel istorii a Ebreilor. Iata, enorma


gresahl, a lul Moise. NicI o notiune
practica, pentru nevoile sufletestl.
Cultura toatA, ce se degajeazA, de
atAtea veacurl din InvAttura luI
Moise, nu va avea alt scop de cAt
www.dacoromanica.ro

177

satisfactia fisica, i materiala a in


dividulni.

Nimic pentru sufiet, totul pentru corp.


i visul Ii s'a indeplinit in cele
din mina.

Acum 0 au un pdmint al lor,

o tarA, a lor.

Neamul lul Israel, rateitor de


veacurI, se va stabili i va Incepe
pentru &nail o erit nou. Poporul

Ebreu e pe puntul de a deveni o


natiune, ale ctirui interese se vor
generaliza.

El va avea orase si sate care '1


vor apartine,
va putea plati de
acum luxul de a avea regi i penjudecatori. i profeVi. i fiecare dintr'acestia, fie-care in felul
s0.1, va contribui la mArirea si la
decadenta lut

De acum se sfirseste cu viata

nomadA, en ingrozitoarea nesigu-

rant a zilel de mhine. Incepe o

alta viala eu totul nou i cu totul


alta de cat aceea ce dusese timp de
nenumrate veacuri.
Daca, Palestina nu era tocmai
www.dacoromanica.ro

178

taxa visatA, daca printr'Insa nu cur-

gea lapte i miere cum li se profetizase, era totuI o tara, care de

acum va fi a lor, pe care o vor

stapkni, i care le va asigura tra-

iul zilnic : visul lor de aur suprema

i unica lor dorinta,.


De acum Ebreil intra definitiv
in concertul natiunilor asiatice, de
care se simte insa cu desavirire
izolati. i din care cauza, vor pieri

ca natie i se vor respandi peste


tot pamMtul.
(SfArF,;itul pArti1 intilia)

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro