Sunteți pe pagina 1din 19

ARGUMENT

In industria chimica si petrochimica,in urma reactiilor chimice sau a


transformarilor fizice rezulta amestecuri omogene sau eterogene.
Separarea fizica a amestecurilor omogene gazoase,lichide sau solide,in urma careia are
loc introducerea sau indepartarea unor substante (componenti) din amestecul
considerat,se numeste operatia de transfer de masa (substanta),iar procesele care au loc in
timpul acestor operatii se numesc procese de transfer de masa sau procese de difuziune.
Procesul de transfer de masa consta in trecerea substantei dintr-o faza in alta faza
aflata in contact .Schimbul de substanta intre fazele in contact,presupune deplasarea
relativa a componentilor in fiecare faza,deplasarea numita difuziune.
Directia de deplasare este data de sensul de variatie a concentratiei componentilor
in fazele respective.Difuziunea are loc prin suprafata de contact (interfata),formata in
urma contactului nemijlocit intre cele doua faze.
Difuziunea

poate

fi:

moleculara,rezultata

din

deplasari

moleculare

si

convective,rezultata din deplasari ale unor portiuni macroscopice din masa fluidului aflat
in miscare turbulenta.
Difuziunea convectiva este insotita intotdeauna de difuziunea moleculara.
Procesele de transfer de masa sunt procese reversibile ,adica substanta poate sa treaca
dintr-o faza in alta,in functie de concentratia ei intre cele doua faze si de conditiile de
echilibru.
In industria chimica sunt folosite urmatoarele operatii unitare cu transfer de masa:
absorbtia,distilarea,extractia,fluidizarea,adsorbtia,cristalizarea,sublimarea si uscarea.

Capitolul 1.BAZELE TEORETICE ALE DISTILARII


Distilarea este operatia unitara de separare a unui conponent sau a mai multor
componenti dintr-un amestec omogen lichid.
Separarea prin distilare ,sau prin rectificare se bazeaza pe diferenta dintre
temperaturile de fierbere si dintre presiunile de vapori ale componentilor care formeaza
amestecul.In timpul fierberii,vaporii degajati din amestecul de lichide sunt mai bogati in
componenti usor volatili ,lichidul ramas imbunatatindu-se in componenti greu volatili.
Vaporii degajati si condensati formeaza fractiunea numita distilat iar lichidul
ramas nevaporizat,constituie reziduul de baza. O succesiune a vaporizari si condensari
poarta denumirea de rectificare.
In cazul amestecurilor de lichide,temperatura de fierbere depinde atat de
presiunea sub care are loc fierberea,cat si de compozitia amestecului.La o presiune
constanta,temperatura de fierbere a amestecului creste

o data cu evaporarea

componentilor usor volatili,ca rezultat al imbogatirii fazei lichide in componenti greu


volatili.
Operatia de distilare si rectificare se supun urmatoarele
amestecuri de lichide:
- amestecuri binare (formate din doi componenti);
- amestecuri multicomponente ( formate din trei sau mai multi componenti);
- amestecuri complexe; nu se cunoaste exact numarul si natura componentilor
(titeiul).
In functie de solubilitatea componentilor ,amestecurile de lichide binare pot fi :
miscibile,partial miscibile ( intre anumite proportii si intre anumite temperaturi) si total
nemiscibile.La randul lor, amestecurile miscibile se impart in amestecuri ideale ( fara
punct de fierbere constant) si reale
( cu temperatura de fierbere maxima sau minima).Aceste amestecuri se mai
numesc si amestecuri azeotrope .

Pentru exemplificare se iau doua lichide miscibile, ca benzenul si toluenul.Daca


se trece pe axa abciselor compozitia amestecului si pe axa ordonatelor, temperatura de
fierbere si de condensare se poate construi diagrama de fierbere (fig.1).Curba de fierbere
ACB si de condensare AED reprezinta variatia temperaturii de fierbere si de condensare
in functie de compozitia amestecului.Din analiza diagramei se desprind urmatoare:
-Pentru orice compozitie a amestecului, temperatura de fierbere este inferioara
temperaturi de condensare a vaporilor.Aceste temperaturi sunt cu atat mai apropiate,cu
cat amestecul este mai concentrat in unul din componenti:
- temperatura de fierbere creste pe masura ce amestecul se imbogateste in
componentul greu volatil (in cazul dat ,in toluen):
- la o temperatura data t, compozitia fazei lichide este x , iar aceea a fazei de
vapori este y .
In cazul distilarii unui amestec binar ,vaporii se imbogatesc continuu in
componentul care adaugat amestecului lichid ii micsoreaza temperatura de fierbere (in
exemplul dat ,in benzen).
Asemenea amestecuri binare (ideale) se supun legii lui Raoult, conform careia
presiunea partiala a unui component in faza de vapori,in echilibru cu faza lichida, este
egala cu produsul dintre presiunea de vapori a componentului pur si fractia molara a
componentului in faza lichida,la temperatura de fierbere a amestecului.
Pk = pk . xk

(1)

unde:
p k este presiunea partiala de echilibru a componentului in faza de vapori ,in N/
m2;
pk presiunea de vapori a componentului in stare pura,in
N/m 2 ;
Xk- fractia moleculara a componentului in faza lichida.
Trecerea de la presiunea partiala la fractia molara se face pe baza legii lui Dalton,
conform careia fractia molara a unui component dintr-un amestec gazos (vapori) este

egala cu raportul dintre presiunea partiala a componentului si presiunea totala a


amestecului:
Yk= Pk/Pt

(2)

unde:
yk este fractia molara a componentului in faza gazoasa;
Pt - presiunea totala a amestecului,in N/m ;
Pk - presiunea partiala a componentului in faza gazoasa ,in N/m 2 .
Prin combinarea legii lui Raoult (1) cu legea lui Dalton (2) se obtin relatiile de
calcul ale compozitiilor de echilibru la un sistem bifazic lichid-vapori.
Aceste relatii pot fi redate printr-o diagrama de echilibru care are pe abcisa
compozitia lichidului x ,iar pe ordonata,compozitia vaporilor y in echilibru cu lichidul
(fig.2).Dependenta intre compozitia vaporilor y in echilibru
cu lichidul de compozitie x este redata de curba de echilibru y si x reprezentand
fractia molara a componentului usor volatil in faza de vapori si respectiv in faza lichida.
Amestecurile azeotrope au la o anumita compozitie,temperatura de fierbere
constanta (mai mare sau mai mica decat temperatura de fierbere a componentilor puri).
Pentru amestecurile azeotrope este caracteristic existenta punctului azeotrop
(punctul in care curba de echilibru intersecteaza diagonala ), adica y=x.Asemenea
amestecuri nu pot fi separate in componenti prin distilare,deoarece compozitia vaporilor
formati este egala cu compozitia lichidului in fierbere.

Capitolul 2.PROCEDEE DE DISTILARE

In industria chimica se folosesc frecvent urmatoarele

procedee de

distrilare:distilarea simpla, distilarea cu vapori de apa,rectificarea(fractionarea),iar in


cazuri speciale,distilarea azeotropa ,distilarea extractiva si distilarea moleculara.

2.1 Distilarea simpla


Distilarea simpla se foloseste in cazurile cand nu este necesara o separare
completa a amestecului,sau cand se urmareste eliminarea din amestecurile lichide a
impuritatilor nevolatile sau greu volatile.
Procesul consta in fierberea amestecului,eliminarea vaporilor formati si
condensarea lor intr-un racitor condensator.
In figura 3 este reprezentata schema unei instalatii de distilare simpla,compusa
dintr-un blaz de distilare 1, prevazut cu o serpentina de incalzire 2, in care se introduce
amestecul initial supus distilarii .
Vaporii formati prin fierberea amestecului trec in racitorul condensator 3,unde
prin racire (cu apa),se condenseaza.Condensatul obtinut (distilatul) trece intr-un rezervor
de depozitare
superioara a

5.Pentru concentrarea vaporilor in component usor volatil,la partea


blazului de distilare se monteaza un condensator numit in acest caz

deflegmator in care are loc condensarea vaporilor componentului greu volatil si


reintoarcerea condensatului in blaz.

2.2 Distilarea (antrenarea) cu vapori de apa


Distilarea cu vapori de apa este folosita pentru separarea unor lichide
termolabile sau grea volatile si nemiscibile cu apa
(separarea fractiilor grele din titei,purificarea anilinei).Se bazeaza pe proprietatea
amestecurilor de lichide nemiscibile de a fierbe la o temperatura mai scazuta decat
temperatura de fierbere a fiecarui component in parte.Daca la un lichid nemiscibil cu apa

se adauga apa ,temperatura de fierbere a amestecului rezultat la presiunea atmosferica va


fi sub 100 0C.

In figura 4 este redata schema unei instalatii de distilare cu vapori de

apa .Amestecul initial de lichide se introduce in blazul 1,unde se incalzeste prin camasa
de incalzire ,apoi incepe barbotarea aburului prin barbotorul 2.Amestecul de vapori
formati trece in racitorul-condensator 3,unde se condenseaza.Condensatul (amestec
nemiscibil de produs+apa) trece in separatorul decantor 5, unde se separa pe baza
diferentei de densitate.
Produsul se colecteaza in vasul colector 6.

2.3 Rectificarea (fractionarea)


Rectificarea consta intr-o succesiune de evaporari si condensari realizate in
aparate speciale numite coloane de rectificare ,care au drept rezultat separarea aproape in
stare pura

a componentilor din amestecurile binare de lichide,sau separarea unor

fractiuni inguste (cu numar de componenti redusi) din amestecuri complexe.

2.4 Metode speciale de distilare


Dintre metodele speciale de distilare, mai folosite sint: distilarea azeotropa,
extractiva si moleculara.
Distilarea azeotropa si extractiva consta in adaugarea unui component special
care are rolul de a mari volatilitatea componentilor

de separare .Diferenta dintre

distilarea azeotropa si cea extractiva rezulta din modul de actionare a componentului


adaugat.
Distilarea azeotropa.In acest caz, componentul adaugat formeaza un amestec
azeotrop cu unul (sau mai multi) din componentii amestecului cu punct minim de
fierbere.Temperatura de fierbere a componentului nou adaugat este de obicei cu 10 - 40 0
C mai mica decat temperaturile de fierbere ale componentilor din amestecul initial.
Aplicatiile industriale ale distilarii azeotrope sint multiple.De exemplu,
separarea benzenului si a toluenului din benzina etc.In figura 5 este reprezentata schema
instalatiei de separare a benzenului din benzina prin distilarea azeotropa cu
acetona.Benzina amestecata cu acetona se introduce in coloana de distilare
azeotropa,unde se obtin ca distilat,amestecurile azeotrope formate intre acetona si
6

hidrocarburile benzinei,iar ca reziduu de blaz,benzenul aproape pur.Pentru separarea


acetonei, distilatul este tratat in coloana de extractie 2 cu apa in care se dizolva
acetona.Din aceasta coloana ,prin decantare, rezulta benzina desaromatizata si solutia de
acetona in apa , care dupa preincalzire trece in coloana de distilare 3,unde ca distilat se
obtine acetona, care se readuce in coloana de distilare azeotropa.Ca reziduu de blaz se
obtine apa,care este introdusa dupa racire in coloana de extractie.
Distilarea extractiva .In acest caz , componentul nou introdus are rolul de a
micsora temperatura de fierbere a componentilor din amestecul initial (uneori are loc
chiar inversarea temperaturi de fierbere).
Prin distilarea extractiva se separa amestecuri ca: benzen-ciclohexan (cu
furturol),acid azotic apa (cu acid sulfuric),butan-butilene (cu acetona).In figura 6 este
redata schema instalatiei de separare a benzenului de ciclohexan,prin distilare extractiva
cu furfurol.
Temperatura de fierbere a benzenului si a ciclohexanului find foarte apropiate
(80,10C si 81,4 0 C), separarea lor prin rectificare obisnuita este foarte dificila.Prin
adaugarea de furfurol ,temperaturile de fierbere a benzenului si a ciclohexanului se
inverseaza.Prin urmare, in coloana de distilare extractiva se obtine ca distilat
ciclohexanul ,iar ca reziduu de blaz un amestec de benzen si furfurol.Separarea
benzenului de furfurol se face prin simpla distilare in coloana 2.
Distilarea moleculara.Aceasta metoda este folosita pentru distilarea lichidelor
termolabile sau greu volatile si consta in efectuarea operatiei de distilare sub vid inaintat
(10-3 torr ),la care moleculele inving cu usurinta forta de atractie intermoleculara,
numarul de ciocnituri intre molecule scade,iar drumul liber mijlociu parcurs de o
molecula creste foarte repede.Daca distanta intre suprafata de vaporizare si de condensare
este mai mica decat drumul liber mijlociu,majoritatea moleculelor care parasesc suprafata
de vaporizare ajung pe suprafata de condensare fara a se ciocni intre ele si se
condenseaza.Distanta intre suprafata de vaporizare si condensare,este de 20-30mm,iar
diferenta de temperatura dintre acestea este de 100 0C.Amestecul de separat curge pe
suprafata de incalzire sub forma unui film de lichid descendent.

Capitolul 3. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA


INSTALATILOR DE DISTILARE.

Se realizeaza printr-un ciclu de operatiuni:


1.Pregatirea instalatilor pentru punerea in functiune.
2.Pornirea si punerea in regim de functionare a instalatiei.
3.Controlul instalatiilor in timpul pornirii si punerii in regim.
4. Reglarea regimului tehnologic.
5. Oprirea instalatiilor.
Vom exemplifica aceste operatiuni pentru instalatia de distilare atmosferica a
titeiului.

3.1 Pregatirea instalatiilor pentru punerea in functiune


Cuprinde urmatoarele operatiuni:
- Controlul intregii aparaturi, a legaturilor de conducte,a situatiei alimentarii
instalatiilor cu materii prime si materii auxiliare (abur, aer, curent electric, apa ,
combustibil);
- Efectuarea probelor de etanseitate a aparaturii, a legaturilor de conducte si a
pompelor;
- Verificarea masurilor de protectie a muncii si de securitate tehnica a instalatiei.

3.2 Pornirea si punerea in regim de functionare a instalatiilor


Cuprinde operatiile de:
- Incarcarea instalatiei cu titei;
- Aprinderea focului in cuptor;
- Recirculatia titeiului intre cuptor si coloane;
- Incalzirea titeiului care a fost incarcat la 220- 2400C;
- Inceperea alimentarii instalatiei cu titei rece;
- Ridicarea temperaturilor la regimul normal;

- Pornirea refluxurilor;
- Evacuarea produselor din coloana;
- Cresterea alimentarii pana la capacitatea normala de prelucrare a instalatiei;
- Reglarea regimului tehnologic pentru obtinerea produselor cu caracteristicile
necesare;

3.3 Controlul instalatiilor


Se realizeaza prin verificarea etanseitatii conductelor si aparaturii,a variatiei
temperaturii ,debitului si nivelului din diferite vase,in fiecare moment.
Se controleaza:
-

Fiecare conducta cand a fost pusa in functiune;

Fiecare motor si pompa asigurandu-se ungerea,etanseitatea si racirea

axelor si garniturilor;
-

La coloanele de fractionare, stripere si vasele se controleaza situatia

tuturor armaturilor temperaturile,nivelurile si cantitatea de abur;


-

Condensatoarele si racitoarele sa aiba apa suficienta;

Nivelul de apa si benzina la separatoare;

Nivelul de functionare al A.M.C.- urilor;

Presiunile pe tot sistemul;

Din ora in ora cantitatea de titei introdusa in instalatie,si cantitatile de

produse rezultate precum si densitatile lor;


-

Supapele de siguranta ale coloanelor;

3.4 Reglarea regimului tehnologic


Mentinerea unui regim tehnologic constant asigura obtinerea unor produse
cu calitati constante si deci succesul exploatarii instalatiei.
Reglarea regimului tehnologic se face pe baza rezultatelor analizeloe
efectuate in laborator asupra probelor de produse luate in instalatie.
Se va exemplifica o reglare a functionarii coloanei principale de distilare:

1.Finalul de distilare al produselor (temperatura finala de fierbere) se fixeaza cu


ajutorul refluxurilor date in coloana de fractionare:
. Cand se cere ca finalul de distilare sa fie cat mai coborat, se mareste refluxul
introdus in varful coloanei,ceea ce are ca rezultat condensarea unei cantitati mai mari de
hidrocarburi grele, prezente in vaporii ce parasesc coloana.
. Cand se cere ca pe la varful coloanei sa se obtina un produs mai bine rectificat,
se mareste cantitatea de caldura data in fundul coloanei.In urma acestor doua manevre se
mareste sarcina de vapori a coloanei,existand pericolul de a depasa vitezele admisibile ale
vaporilor in coloana. Pentru a se evita acest lucru,se micsoreaza debitul de materie prima.
2.Reglarea finalului fractiunilor laterale se face cu ajutorul refluxurilor interne.Cu
cat cantitatea de produs scoasa din coloana este mai mica, cu atat cantitatea de reflux
intern este mai mare ,vaporii care se ridica in coloana sunt mai bine rectificati si finalul
de distilare al produsului este mai coborat.
3. Cea mai buna separare se obtine in coloanele care lucreaza cu aport de caldura
la baza, la care se obtine o diferenta de cateva grade intre temperatura finala de distilare
(pe curba STAS) a produsului usor si temperatura initiala de distilare (STAS) a
produsului mai greu vecin.
4. Pentru coloanele de stripare ( rolul lor este eliminarea fractiunilor usoare din
produsele ce se scot lateral din coloana de fractionare; in urma striparii cresc
temperaturile de inflamabilitate si temperatura initiala de fierbere), cu cat fractionarea
din coloana principala este mai buna , cu atat cantitatea ce trebuie eliminata in coloana
de stripare este mai mica.

3.5 Oprirea instalatiilor


Se face in doua moduri:
-

Oprirea normala care se executa dupa un ciclu complet de functionare;


10

Oprirea fortata care se executa in caz de incendiu in instalatie sau la o

instalatie vecina,lipsa de utilitati (aer,abur,electricitate,gaze etc.) sau in caz de defectare a


unui aparat principal care nu poate fi izolat din circuit, fara oprirea intregii instalatii.
OPRIREA NORMALA
-

Se reduc focurile la cuptor, debitul de alimentare al cuptorului , debitul de

alimentare al instalatiei;
-

Se sting pe rand focurile la cuptor;

Se reduc debitele de culegere a fractiunilor de petrol si motorina;

Cand produsele devin neconforme se trimit la rezervorul de produse

neconforme;
-

In final se opreste pompa de alimentare a instalatiei cu titei;

Pentru pregatirea instalatiei pentru un nou ciclu de functionare:


. Aburirea cuptorului , a coloanelor si a striperelor;
. Spalarea instalatiei cu apa pe circuitul cuptor- coloane
. Aurirea instalatiei
.

Deschiderea diverselor aparate: cuptor, coloane stripere, preincalzitoare etc,

acolo unde sunt necesare lucrari de reparatii


OPRIREA FORTATA
Operatiile de izolare si golire a instalatiilor se face cu cea mai mare rapiditate,
succesiunea operatiilor find:
- Se sting focurile la cuptor;
- Se opresc pompele de alimentare pentru titei cald care imping la cuptor,apoi
pompele de titei rece;
- Se deschid conductele de golire rapida de la cuptor;
- Se inchid ventilele de pe conductele de intrare si iesire din cuptor;

11

- Se introduce abur in tevile cuptorului pentru a impinge in rezervorul de golire


rapida;
- Se scot produsele fierbinti,petrolul, motorina si pacura in schimbatoarele de
caldura, deschizand ventilele de pe conductele de ocolire (by-passuri) si inchizand
ventilele de pe intrarile si esirile respective.
In continuare se vor executa operatiile de la oprirea normala.
Instalatiile de distilare, ca de alfel toate instalatiile dintr-o rafinarie functioneaza si
sunt exploatate prin acelasi ciclu de operatiuni ca cele mentionate mai sus (1,2,3,4,5),
bineinteles ca in fiecare instalatie vor fo operatii specifice in functie de natura materiilor
prime, a produselor obtinute,a configuratiei instalatiei, a valorilor parametrilor cu care
opereaza etc.
De exemplu Instalatia de distilare a pacurii in vid este tot o instalatie de distilare
cu deosebiririle esentiale: materia prima si produsele obtinute sunt mai greu si lucreaza la
presiuni mult mai mici (vid).
Aceste deosebiri genereaza o serie de modificari in modul de operare, asfel:
La pornirea instalatiei, la recircularea rece se introduce in

circuit si

functionarea sistemului de vid: ejectoarele se alimenteaza cu abur,iar condensatoarele


barometrice cu apa rece.
-

In timpul functionarii instalatiei, talerele se pot cocsa (produse

grele,reziduale), fapt care duce la cresterea caderii de presiune intre zonele de vaporizare
si varful coloanei.
-

Un motiv serios pentru oprirea instalatiei poate fi cresterea presiunii in

instalatie (pierderea vidului) care se poate produce din cauza:


-

intreruperii alimentarii cu abur (ejectoarele nu mai functioneaza)

micsorarii debitului de apa rece sau cresterea temperaturii apei la

condensatoarele barometrice.

12

Capitolul 4.NORME DE PROTECTIA MUNCII

Pentru a lucra in conditii sigure de munca,toti angajatii unei rafinarii trebuie sa


se incadreze in niste forme foarte stricte, de care depinde securitatea lor, a colegilor si a
instalatiilor.
Cele mai importante dintre acestea:
-

Sa cunoasca principiile fundamentale ale operatiilor pe care le executa.

Sa fie bine pregatiti in manevrarea unei instalatii noi sau manevrarea unui

aparat nou.
-

Sa scoata in evidenta pericolele existente.

Sa cunoasca toate mijloacele si masurile pentru prevenirea accidentelor la

locul de munca.
Normele de PROTECTIE a MUNCII cuprind reguli de comportare si de protectie
a omului la lucru, de operare a instalatiilor fara pericol de accidente, de protectie a
aparaturii contra actiunii focului,de dotare a instalatiilor cu mijloace secundare de
siguranta si prevenirea, reguli pentru executarea si reparatie fara pericol de explozie
De asemenea muncitorii trebuie sa cunoasca proprietatile produselor, pentru a
preveni aprinderea, explozia lor, sau intoxicarea oamenilor care atmosfera acestor
produse , deasemenea masurile de prim ajutor pentru salvarea celor intoxicati.
In afara acestor norme generale de P.M in fiecare instalatie trebuie respectate
norme specifice care

depind de: utilaje existente, de parametri care trebuie sa

functioneze, de materiile prime si produsele cu care se vehiculeaza, de instalatiile cu care


se lucreaza.
Cateva norme specifice instalatiei de DISTILARE ATMOSFERICA:
-

Temperaturile maxime admise

la intrarea produselor petroliere la

rezervoarele de receptie sunt: benzina usoara 350C, benzina medie 400C, petrol 500C,
motorina 700C, titei de rezervor 300C.
-

Tot personalul va purta echipament de protectie, iar in locurile unde exista

pericol de intoxicare cu gaze se va purta masca cu aductie de aer.

13

Deschiderea oricarui aparat din instalatie (coloana , cuptor,schimbator de

caldura) se va face

numaidupa golirea produselor din aparat, urmata de aburire

min.6h,spalare cu apa si racire.


-

Pentru executarea lucrarilor de curatire si control trebuie sa se ia probe de

gaze toxice si imflamabile si oxigen si sa nu se permita accesul decat daca valorile


analizelor se incadreaza in limitele admisibile.
-

Tabloul cu aparate de masura si control trebuie permanent supravegheat,

orice deranjament trebuie anuntat sefului de schimb pentru a se lua masuri de remediere.
-

In timpul functionarii cuptorului se controleaza vizual,cu ochelari de

protectie,starea exterioara a tevilor cuptorului, sa nu se admita ca flacarile sa atinga


tevile.
-

In functionarea utilajelor cu piese mobile se va observa tot timpul ca

ungerea sa se faca regulat,manometrele sa indice presiuni normale de lucru,temperatura


leagarelor si a apei de racire sa fie normale,piesele sa execute de curse sau turatii
prescrise.

14

figura 1

figura 2

15

figura 3

figura 4

16

figura 5

figura 6

17

Bibliografie
1.Ilie Craciun, Zoltan Hascsi, Constantin Stan, Operatii si utilaje in Industria Chimica,
manual pentru licee cu profilurile de chimie industriala clasa a X a, editura didactica si
pedagogica Bucuresti 1982
2. Ana Francesca Mihailescu , Petre Tudor, Masini si Utilaje din Industria Chimica
,Rafinarii si Petrochimie , manual pentru clasele a XI a si a XII,

Editura didactica si

pedagogica Bucuresti , 1987


3.Ana Francesca Mihailescu, Ion Banateanu: Exploatarea si intretinerea utilajelor si
instalatiilor din industria chimica, manual pentru licee si scoli profesionale , Editura
didactica si pedagogica Bucuresti , 1981
4.Octavian Florea: Operatii si utilaje in industria chimica si de rafinarii , manual pentru
licee de specialitate, Editura didactica si pedagogica Bucuresti , 1970
5. I.Teslaru P.Mitrea, Protectia Muncii in Industria chimica.

18

Cuprins
ARGUMENT.......................................................................................................................1
Capitolul 1.BAZELE TEORETICE ALE DISTILARII......................................................2
Capitolul 2.PROCEDEE DE DISTILARE..........................................................................5
2.1 Distilarea simpla.......................................................................................................5
2.2 Distilarea (antrenarea) cu vapori de apa...................................................................5
2.3 Rectificarea (fractionarea)........................................................................................6
2.4 Metode speciale de distilare.......................................................................................6
Capitolul 3. EXPLOATAREA SI INTRETINEREA INSTALATILOR DE DISTILARE.. 8
3.1 Pregatirea instalatiilor pentru punerea in functiune.................................................8
3.2 Pornirea si punerea in regim de functionare a instalatiilor........................................8
3.3 Controlul instalatiilor.................................................................................................9
3.4 Reglarea regimului tehnologic...................................................................................9
3.5 Oprirea instalatiilor..................................................................................................10
Capitolul 4.NORME DE PROTECTIA MUNCII.............................................................10
Bibliografie .......................................................................................................................18

19