BPCE Buenos Aires

ARGENTINA
- Indrumar de afaceri -

21

INDRUMAR DE AFACERI - ARGENTINA

Cuprins
1. DATE GENERALE........................................................................................................2
2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI (anul 2010)...............................................3
3. COMERTUL EXTERIOR SI DOMENIILE CARE POT OFERI OPORTUNITATI
PENTRU EXPORTATORII ROMANI...............................................................................4
3.1 IMPORTURI SI EXPORTURI................................................................................4
3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMANA :....................................5
3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE............................................................5
4. POLITICA COMERCIALA (REGLEMENTARI SI PRACTICI COMERCIALE,
TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE, BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) NORME IN VIGOARE IN MATERIE DE COMERT EXTERIOR..................................6
4.1 REGIMUL IMPORTURILOR.................................................................................6
4.1.1 MASURI DE RESTRICTIONARE SI DESCURAJARE A IMPORTURILOR
.....................................................................................................................................7
4.1.2 FACILITATI REZULTATE DIN ACORDURILE DE ASOCIERE, DE LIBER
SCHIMB, ETC............................................................................................................7
4.1.3 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE
SPRE COMERTUL LIBER INTRAZONAL.............................................................8
4.1.4 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR SENSIBILE
SPRE AEC..................................................................................................................8
4.1.5 CERINTE SPECIFICE LA IMPORTURI.........................................................9
4.2 REGIMUL EXPORTURILOR..............................................................................10
4.2.1 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR..................................10
5. LEGISLATIA PE PROFIL ECONOMIC.....................................................................12
5.1 REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE...............................................................12
5.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTITIILOR STRAINE............................13
6. LEGISLATIA IMPOZITIVA........................................................................................14
7. ORGANIZAREA AUTORITATII DE INVESTIGATIE IN MATERIE DE APARARE
COMERCIALA................................................................................................................15
8. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI............................................16
9. INSTITUTII CU ATRIBUTII IN POLITICA DE COMERT EXTERIOR..................17
9.1. MINISTERUL RELATIILOR EXTERNE, COMERTULUI INTERNATIONAL
SI CULTELOR (MRECIC)...........................................................................................17
9.2 MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE.................................17
9.3 MINISTERUL INDUSTRIEI.................................................................................18
10. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE SI
NEGUVERNAMENTALE CU ACTIVITATE DE COMERT EXTERIOR:...................18
11. AMBASADA ROMANIEI LA BUENOS AIRES......................................................21

21

ARGENTINA
1. DATE GENERALE
Numele oficial:
(spaniol:

Republica Argentina
La Repblica Argentina)

Ziua naional: 25 mai 1810 - Ziua Revoluiei

(proclamarea rupturii fa de regimul colonial spaniol i
iniierea procesului de obinere a independenei)
Limba oficial: spaniola
Moneda local este peso-ul (plural pesos).
Cursul de schimb (iulie 2011): 4,10 pesos / 1 USD.
Situat n sud-estul Americii de Sud (Conul Sud),
Argentina se nvecineaz la nord cu Bolivia (832 km) i
Paraguay (1880 km), la nord-est cu Brazilia (1261 km), la
vest cu Chile (5308 km), iar la est cu Uruguay (580 km)
i, respectiv, Atlanticul de Sud (4900 km). Lungimea
total a graniei terestre este de 9.861 km.
Clim variat, predomin climatul temperat, cu extreme
variind de la clima subtropical n nord la clima subpolara
n sud.
Suprafa: 2,8 milioane km2, la care se adaug sectorul
antarctic argentinian, de cca. 966.000 km2; a doua ar
ca dimensiune din America de Sud, dup Brazilia.
Capital: Buenos Aires. Capitala propriu-zis are o
populaie de 2,9 milioane locuitori, dar mpreun cu
suburbiile formeaz o aglomerare urban de 10 milioane
locuitori, concentrnd aproape 25% din populaia rii.
Alte orae importante: Crdoba, Rosario, Santa Fe,
Mendoza, La Plata, Mar del Plata.
Diviziuni administrative: 23 provincii plus capitala, cu
statut similar (Districtul Federal - Buenos Aires).
Populaie: 40,091 milioane locuitori; populaia este foarte
inegal distribuit n teritoriu, cu o mare concentrare n
centrele urbane (populaia urban: cca. 90%).
Densitatea medie: 13 locuitori / km2.
21

Structura etnic: Argentina este caracterizat de o ampl diversitate de grupuri

etnice i naionale. Cea mai mare parte a populaiei este de origine european
(predominant descendeni de italieni i spanioli), dar exist i un numr important
de imigrani din Orientul Mijlociu (sirieni, libanezi - de aproximativ 500.000 de
persoane), de origine asiatic (japonezi, coreeni - aproximativ 130.000 de
persoane) etc. De asemenea, metii, amerindieni, alte grupuri - 3% din populaie.
Religie: populaia Argentinei este predominant romano-catolic (cca. 70%);
minoriti protestante (9%), evreieti (cea mai mare comunitate evreiasc din
America Latin, estimat la aproximativ 300.000 de membri), musulmane,
ortodoxe etc.

2. PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICI (anul 2010)

Produsul Intern Brut :

1.442.655 milioane pesos (cca.368 mld.USD)

PIB pe locuitor :

9.092 USD / loc

Rata inflatiei :

10,9 %

Datoria publica federal : 164.330 milioane USD (45,8 % din PIB)

Datoria externa :

61.839 milioane USD

Rezervele valutare :

52.190 milioane USD

Somajul :

7,3 %
Metodologia argentiniana de calcul a somajului mai
presupune un numar de asistati social (cca. 1,6
milioane de persoane), care statistic nu sunt someri,
dar care nu dispun de loc de munca.

Cursul de schimb :

1 USD = 3,91 pesos

1 Euro = 5,19 pesos

Consumul intern :

9,1% crestere anuala

77,6% din PIB

Ponderea ntreprinderilor cu
capital strin n economie:

22,8% din PIB

Investitii:

+21,2% crestere anuala in 2010

21

Cresterea activitatii economice (an/an) 9,2 % (2010)

0,9 % (2009)
6,8 % (2008)
Cresterea activitatii industriale (an/an)

9,8 % (2010)
0,1 % (2009)
5,0 % (2008)

Utilizarea capacitatii industriale instalate 77,9 % (2010)

72,9 % (2009)
73,2 % (2008)

3. COMERTUL EXTERIOR SI DOMENIILE CARE POT OFERI

OPORTUNITATI PENTRU EXPORTATORII ROMANI
3.1 IMPORTURI SI EXPORTURI
Volumul comertului exterior:

Export (FOB) :

124,576 miliarde USD (2010)

94,450 miliarde USD (2009)
127,484 miliarde USD ( 2008)
68,133 miliarde USD (2010)
55,669 miliarde USD (2009)
70,021 miliarde USD (2008)

Principalii parteneri: Brazilia (21,3%), China (8,6 %), Chile (6,5 %), SUA (5,2 %),
Olanda (3,5 %) si altii (54,9 %). Tarile UE reprezinta cca. 17,5 %.
Principalele produse exportate: produse primare (22 %), produse manufacturate
de origine agrozootehnica (35%), produse manufacturate de origine industriala
(31%), combustibili si energie (12%).
Import (CIF) :

56,443 miliarde USD (2010)

38,781 miliarde USD (2009)
57,463 miliarde USD (2008)
Principalii parteneri: Brazilia (31,3 %), China (13,6 %), SUA (10,7 %), Germania
(5,7 %), Mexic (3,2%) si altii (35,5%). Tarile UE reprezinta 20%.
Principalele produse importate: bunuri de capital (22,3%), bunuri intermediare
(32,4%), parti si accesorii pentru bunuri de capital (18,6%), bunuri de consum
(13,1%), combustibili (6,8%), automobile (6,5%).
Soldul balantei comerciale :

11,690 miliarde USD (2010)

16,888 miliarde USD (2009)
12,588 miliarde USD (2008)
21

3.2 DOMENII DE INTERES PENTRU PARTEA ROMANA :

1. Constructia de nave: Bazinul fluvial Hidrovia asigura transportul a 90% din
comertul exterior zonal, efectuat aproape in totalitate cu barje (speciale
pentru cereale, fructe, combustibili, containere, lemn si celuloza etc).
Vechimea acestora este in mare majoritate intre 20-45 ani, existand un
necesar de peste 1.000 barje si 100 remorchere/impingatoare si un singur
producator in Argentina.
2. Industria extractiva a petrolului : piata potentiala pentru exportul de unitati de
pompare catre Repsol YPF precum si catre celelalte companii de extractie si
exploatare a petrolului din Argentina. In perioada 2003 - 2007 doar Repsol
YPF a avut prevazut un program de investitii de 5.700 milioane dolari, din
care 75 % au fost destinate activitatii de explorare si productie petroliera.
Totodata exista perimetre care se ofera in concesiune pentru explorare si
exploatare de petrol si gaze
3. Energia atomica: Argentina detine trei centrale nucleare tip Candu, dintre
care uneia ii expira termenul de functionare in 2012 si mai este planificata
construirea a inca doua. Argentina constituie un partener potential pentru
furnizorii de produse pentru sectorul nuclear, precum si pentru cooperare cu
institutele de cercetare-proiectare nucleara.
4. Industria chimica: Piata are un potential de consum semnificativ, in special
pentru ingrasaminte organice si anorganice pentru agricultura.
5. Sectorul material rulant: exista un necesar de circa 1.000 vagoane pentru
cereale, noi sau reconditionate, locomotive Diesel, si posibilitati de vanzare
roti pentru vagoane de marfa si calatori, precum si parti si piese de vagoane.
6. Industria constructoare de masini: exista potential de export de rulmenti,
motoare electrice, lampi cu descarcare in gaze, in conditiile unei concurente
puternice in ultimii ani din India si China, exista cereri de masini unelte, in
conditiile concurentei coreene, bulgare si braziliene si exista perspective
pentru penetrarea pietei cu parti si componente de utilaje pentru industria
siderurgica, masini de vulcanizat pentru industria cauciucului, echipament
pentru industria pescuitului. In industria siderurgica si a neferoaselor exista
cereri de tevi fara sudura, tabla laminata la cald, tabla de aluminiu, profile si
benzi
7. Industria medicamentelor: piata potentiala pentru medicamente generice.
8. Turismul : dezvoltarea turismului de sanatate.

3.3 PRINCIPALELE RAMURI ECONOMICE

Agricultura si zootehnia : 10,6 % din PIB.
Principalele productii : soia (50 mil tone), grau (8 mil tone), porumb (14
mil.tone), floarea soarelui (3,2 mil.tone), sorg (3,3 mil.tone), mere, pere, lamaii,
tutun, alune, ceai, grapefruit, vin (16 mil.litri), cresterea animalelor (55-60
mil.vite).
21

Industria : 35,9 % din PIB .

Principalele sectoare : alimentara, automobile, bunuri de consum, textile,
pielarie, editura-tipografie, siderurgie, metalurgie, chimie si petrochimie.
Serviciile: 53,5 % din PIB.

4. POLITICA COMERCIALA (REGLEMENTARI SI PRACTICI

COMERCIALE, TAXE VAMALE, PROCEDURI VAMALE,
BARIERE NETARIFARE LA IMPORT) - NORME IN
VIGOARE IN MATERIE DE COMERT EXTERIOR
4.1 REGIMUL IMPORTURILOR
De la 1 ianuarie 1995 functioneaza Uniunea Vamala intre statele membre
Mercosur si a fost aprobat Nomenclatorul Comun al Mercosur (NCM). La 19
decembrie 2001 a fost aprobat Tariful Vamal Extern Comun al Mercosur (AEC).

Plata importurilor de bunuri si sevicii se face pe piata unica si libera de

schimb.

Produsele critice pentru sanatate, destinate diagnosticarii, sunt exonerate

de plata taxelor vamale sau alte impozite.

Lista exceptiilor de la AEC include grupe de

marfuri ale fiecarui stat membru. Statele membre Mercosur au putut stabili pana
la 31 decembrie 2002 o lista de 100 de pozitii vamale din cadrul NCM, ca
exceptii de la AEC. Orice tara membra poate efectua la fiecare 6 luni pana la 20
de modificari cu conditia aprobarii, in prealabil, a acestora de catre celelalte state
membre Mercosur.

Cote. Se pot aplica, ca masuri de salvgardare. In

prezent se aplica cote de import pentru sectorul incaltaminte. Acordarea cotelor
se face in ordinea prezentarii cererilor de catre importatori. In nici un caz nu se
va putea acorda unui importator mai mult de 25% din cota totala trimestriala
stabilita pe fiecare pozitie tarifara.

Marfuri uzate. Se pot importa marfuri uzate de la capitolele 84, 85, 86, 87,
88, 89 si 90 cu plata unei taxe vamale de 28% si a unei taxe statistice de 0,5%.
Regimul de import al marfurilor uzate nu are in vedere originea sau provenienta
bunurilor.

Acorduri de intelegere asupra preturilor. Sunt

angajamente asupra preturilor, asumate de firmele straine, in cadrul
investigatiilor pentru practici neloiale cum ar fi dumpingul. Se prevad cantitati
maxime care pot fi exportate la preturi stabilite prin negocieri. Durata acordurilor
variaza de la 2 la 5 ani.

Exceptarea de la taxe si impozite. Este un regim

pentru importul bunurilor destinate invatamantului, cercetarii stiintifice si/sau
21

tehnologice sau pentru sanatatea umana. Beneficiarii sunt organisme oficiale

nationale si dependentele centralizate sau descentralizate ale acestora.

4.1.1 MASURI DE RESTRICTIONARE SI DESCURAJARE A

IMPORTURILOR

Subevaluarea monedei nationale, metoda practicata pentru stimularea

exporturilor, a condus la scumpirea deosebita a importurilor si cresterea
competitivitatii produselor nationale, atat pe piata interna cat si pe piata externa.

Descurajarea si limitarea importurilor de produse siderurgice prin aplicarea

Rezolutiei 404/1999, completata cu Rezolutia 924/1999, privind obligativitatea
certificarii calitatii si conditiilor speciale de securitate a produselor siderurgice
folosite la realizarea structurilor metalice ale constructiilor si structurilor din beton.
Certificarea trebuie facuta conform normelor argentiniene IRAM, de catre
inspectori argentinieni, cu suportarea tuturor cheltuielilor de catre exportator
(valoare estimativa pentru certificarea unui produs cca 50.000 US$).

Necesitatea obtinerii certificatului de configuratie a modelului conform Legii

24449, la exportul de autoturisme in Argentina ceea ce presupune un proces
indelungat si foarte exigent de omologare si obtinere a certificatului de
conformitate cu normele locale de mediu (nivel de zgomot si emisii poluante).
Intensificarea actiunilor de aparare comerciala la presiunile deosebite ale
industriei nationale s-au facut simtite in ultimii ani printr-o avalansa de investigatii
de dumping si prin impunerea necesitatii obtinerii de licente ne-automate de
import la unele grupe de produse (in total 600 pozitii tarifare), intre care: textile,
confectii, incaltaminte, jucarii, anvelope, autoturisme de lux, componente auto,
autovehicule etc.
Argentina s-a confruntat, in special incepand cu anul 2010, cu proteste din
partea altor state datorita unor masuri netarifare de descurajare a importurilor:
eliberarea licentelor ne-automate de import la termene de peste 90 zile,
recomandarea eliminarii importurilor de produse alimentare pentru care exista un
produs similar indigen, tergiversarea unor formalitati in vama etc.

4.1.2 FACILITATI REZULTATE

ASOCIERE, DE LIBER SCHIMB, ETC.

DIN

ACORDURILE

DE

Argentina este membru MERCOSUR (Argentina, Brazilia, Paraguay si

Uruguay) din martie 1991, cand a fost semnat tratatul de la Asuncin. In luna iulie
2006, s-a semnat aderarea Venezuelei ca membru al MERCOSUR, urmand ca
fiecare stat membru sa ratifice aceasta. Pana in prezent au ratificat Argentina,
Brazilia si Urugay.
Cu unele exceptii, schimbul de bunuri la nivel subregional este liber de taxe
vamale si bariere netarifare. Sectorul auto si cel al productiei de zahar au
regimuri speciale in cadrul comertului interzonal, urmand a fi complet liberalizate
21

ulterior. Pentru a fi considerat produs national, valoarea materialelor, energiei si

manoperei incorporate pe plan local trebuie sa fie de minim 60%.
De asemenea, s-a stabilit o schema generala pentru liberalizarea
comertului cu servicii intr-un termen maxim de 10 ani, iar pe termen mediu, se
prevede eliminarea barierelor din calea mobilizarii fortei de munca si coordonarea
politicilor macroeconomice intre statele membre.
Din 1995, tarile MERCOSUR au stabilit o politica comerciala uniforma fata
de terti, respectiv au adoptat Tariful Extern Comun (AEC) care acopera peste
85% din produsele comercializate de MERCOSUR, iar nivelul taxelor vamale
variaza, astazi, intre 0 si 27% pentru intreg universul bunurilor. Sunt in curs
negocieri pentru aplicarea in totalitate a AEC.

4.1.3 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR

SENSIBILE SPRE COMERTUL LIBER INTRAZONAL
S-a stabilit un cos de produse care considerandu-se sensibile, s-au
mentinut in afara Acordului de Liber Comert Regional. Pentru aceste produse s-a
stabilit un Regim de Convergenta care sa ofere acestor industrii timpul necesar
pentru readaptarea productiei. Initiativa a aparut in 1995, iar procesul a fost
incheiat, pentru majoritatea produselor, in 1999. Raman exceptate doar
sectorul auto si cel al zaharului care vor fi liberalizate ulterior. Din acest
moment, totalitatea universului bunurilor, vor circula liber intre tarile membre
MERCOSUR.

4.1.4 CRONOGRAMA DE CONVERGENTA A PRODUSELOR

SENSIBILE SPRE AEC
Fiecare tara membra a prezentat o lista de bunuri exceptate din Tariful
Vamal Comun (AEC), proces care s-a finalizat in 2001, ramanand exceptate
bunurile de informatica, telecomunicatii, sectorul zaharului si cel automobilistic
care urmeaza a fi liberalizate complet. Pentru ultimele doua sectoare, in prezent,
se poarta negocieri pentru accelerarea termenelor de convergenta spre structura
impusa de AEC.
Argentina participa in forma coordonata cu ceilalti membri Mercosur la
negocierile privind crearea Zonei de Liber Comert a Americilor (ALCA), care
reprezinta o viziune integrala, unde aspectele economice si comerciale se
complementeaza cu cele politice, sociale, culturale si de mediu. Deocamdat,
datorit atitudinii adoptate de rile Mercosur, negocierile sunt blocate.
MERCOSUR a semnat cu Uniunea Europeana un Acord Cadru
Interregional de Cooperare (15.12.1995, Madrid) avand ca obiectiv principal
crearea cadrului necesar desfasurarii negocierilor in vederea incheierii unui Acord
de Liber Comert. Cele doua parti (UE la 5 iunie 2001 si MERCOSUR la 29
octombrie 2001) au prezentat propuneri pentru liberalizarea comertului cu bunuri,
21

servicii si achizitii guvernamentale. Obiectivul MERCOSUR este crearea unei

zone de liber comert care sa includa toate produsele, sa elimine toate barierele
tarifare si netarifare care impiedica sau distorsioneaza accesul deplin pe pietele
bilaterale. In prezent cca 60% din exporturile de produse agricole si cca 53% din
exporturile de produse industriale ale MERCOSUR, intra fara taxe vamale in UE.
Statele MERCOSUR au asteptat finalizarea Rundei Doha de negocieri OMC,
care sa vina in sprijinul exporturilor latino-americane de produse agricole si
alimentare. Esecul rundei a dus la decizia de a relua negocierile cu UE fara a mai
conta pe evolutiile pozitive pe care negocierile din OMC le-ar fi putut genera.
In cadrul Asociatiei Latino Americane de Integrare (ALADI), din care mai
fac parte Bolivia, Brazilia, Columbia, Chile, Ecuador, Mexic, Paraguay, Uruguay si
Venezuela, Argentina a incheiat urmatoarele acorduri :
- Acorduri de complementare economica cu tarile din afara MERCOSUR
- Acorduri economice in domeniul hidrocarburilor cu Bolivia, Chile si Uruguay
- Acord de transport fluvial pentru canalul Paraguay Parana.
La nivel de blocuri subregionale exista acorduri de preferinte vamale
semnate intre MERCOSUR si Comunitatea Andina de Natiuni precum si intre
MERCOSUR si Piata Comuna Centro-americana (MCCA). MERCOSUR are
semnate Acorduri de Comert Liber cu Israel (intrat in vigoare in 2011) si Egipt si
are in curs de negociere acorduri comerciale cu Uniunea Europeana, Coreea de
Sud, Iordania, Turcia, Siria, Teritoriile Palestinei si cu Consiliul de Cooperare al
Gofului (Arabia Saudita, Bahrein, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Qatar si Oman).

4.1.5 CERINTE SPECIFICE LA IMPORTURI

Licente de import
Exista doua mari categorii de licente de import:
Licente automate care pot fi:
- Licente automate inaintea importului: au ca scop monitorizarea importurilor si
efect statistic
- Declaratie sub juramant a compozitiei produsului: se aplica pentru produse
alimentare, covoare, imbracaminte si incaltaminte in vederea informarii
consumatorului asupra originii si provenientei marfurilor. Marfurile trebuie sa aiba
o eticheta cuprinzand compozitia produsului si originea.
Licente neautomate care sunt necesare pentru cca 600 grupe de
produse, intre care: incaltaminte,hartie, biciclete, jucarii etc.

Valori criteriu la importul anumitor marfuri.

Periodic, autoritatea fiscala argentiniana emite reglementari prin care stabileste
pentru unele marfuri si anumite tari de provenienta ale acestora, valori criteriu
care constituie niveluri unitare FOB in USD. Importatorul este obligat sa
plateasca taxele de import la valoarea FOB din factura, in cazul in care aceasta
este superioara valorii criteriu sau sa plateasca la nivelul celei din urma,
21

urmand sa recupereze diferenta dupa ce justifica veridicitatea unui pret de

import inferior.

4.2 REGIMUL EXPORTURILOR

Piata unica si libera de schimb. Incepand cu 11.02.2002 s-a constituit Piata
de Schimb unica si libera pentru toate tranzactiile comerciale. Moneda nationala
este in prezent subevaluata, prin masurile Bancii Centrale, care cumpara
constant valuta.
Firmele terte neproducatoare sunt autorizate, incepand cu 9 august 2002, sa
efectueze exporturi de produse alimentare pentru consumul uman, materii prime
folosite in industria alimentara si produse folosite in gospodarie, cu informarea
producatorului.
Termenele pentru exporturile in consignatie sunt de maxim 180 de zile de la
data obtinerii autorizatiei de imbarcare eliberata de Directia Generala a Vamilor.
Taxele de export sunt de :
45% pentru gazele naturale (cresterea de la 20% la 45% a avut loc in
iulie 2006);
10% pentru produse primare;
5% pentru produse manufacturate, agrozootehnice si industriale;
- 20% pentru cereale, faina, seminte si fructe oleaginoase, grasimi si uleiuri
animale si vegetale si reziduuri ale industriei alimentare (faina, turte, pellets);
- 5% pentru produse organice;
- 20% pentru petrol;
5% pentru motorina, kerosen, etc.
0% pentru benzina.
Plata acestor taxe trebuie facuta in termen de 15 zile calendaristice de la
data primirii autorizatiei de export.

Exportatorii platesc TVA (21%) care este restituita

in 19 cote lunare, egale, la cursul de schimb, de referinta. Cand valoarea TVA
este inferioara valorii de 100.000 pesos, restituirea se poate face intr-o singura
cota.

Tarifele portuare si costurile de stivuire se coteaza in

dolari si se incaseaza in pesos la cursul zilei.

4.2.1 REGIMUL DE PROMOVARE AL EXPORTURILOR

Sunt in vigoare urmatoarele instrumente de promovare a exporturilor:
Draw Back.
Marfurile importate care intra in compozitia produselor de
export sau ambalajele acestora sunt scutite de plata taxelor vamale, taxa
statistica si TVA.

Rambursarea taxelor pentru bunurile exportate.

Conform acestui regim
se efectueaza rambursarea totala sau partiala a impozitelor si taxelor interne
21

care s-au platit in diferitele etape de productie si comercializare a bunurilor

exportate, in stare noua. Procentul cotelor rambursate variaza intre 0% si 6% si
este stabilit pentru fiecare produs din cadrul Nomenclatorului Comun Mercosur
(NCM). Valoarea CIF a partilor componente ale produsului care au fost importate
se scade din valoarea FOB a produsului final, iar cota de rambursare se aplica
asupra diferentei (numai asupra valorii nationale motiv pentru care acest regim
este compatibil cu Regimul Draw Back).
Admisia temporara. Este permis importul temporar al marfurilor care sufera
un proces tehnologic, cu obligatia de a fi reexportate pentru consum, in alte tari.
Aceste marfuri nu platesc taxe vamale si nici taxa statistica, dar suporta taxele
pentru servicii. Restrictii la acest regim se aplica in cazul existentei masurilor de
salvgardare. Perioada de permanenta a marfurilor in tara este de :
- marfuri comune : 1 an + 1 an prelungire;
- bunuri care nu sunt produse de serie: 2 ani + 1 an prelungire.
Finantarea Impozitului pe Valoarea Adaugata. Conform acestui regim, statul
suporta dobanzile de finantare a creditelor pe care beneficiarii le solicita bancilor
pentru recuperarea TVA-ului platit pentru achizitionarea si importul de bunuri de
capital noi, folosite in productia de export. Acelasi regim se aplica si investitiilor
in infrastructura pentru realizarea unor noi proiecte miniere. Finantarea poate fi
de pana la 100%, iar perioada de finatare de:
- bunuri de capital (mai putin pentru activitatea de telecomunicatii): 6 ani
- bunuri de capital pentru activitatea de telecomunicatii: 6 ani
- bunuri de capital pentru activitatea miniera
- pentru proiecte noi: 4 ani
- pentru intreprinderi existente: 2 ani
- investitii in infrastructura fizica pentru minerit: 6 ani
Atata timp cat dureaza finantarea si obligatia de export, beneficiarul trebuie sa
prezinte informatii referitoare la volumul productiei si destinatia acesteia, precum
si indeplinirea obligatiei asumate, referitoare la export.
Exportul de obiective la cheie. Se acorda o prima de export de 6% asupra
valorii bunurilor, serviciilor si tehnologiilor de origine nationala. Partea nationala,
bunuri fizice si servicii, nu poate fi mai mica de 60% din valoarea FOB a
contractului, iar bunurile fizice de origine nationala trebuie sa fie de minim 40%
din valoarea FOB a contractului.

Importul de bunuri pentru realizarea ,,unor

proiecte mari de investitii (noi). Conform acestui regim se stabileste taxa vamala
0% pentru toate bunurile care integreaza proiecte mari de investitii. Bunurile
trebuie sa fie destinate:
- realizarii unei fabrici noi sau dezvoltarii/modernizarii uneia existente care sa
produca bunuri tangibile. De asemenea, se accepta dezvoltarea unor capacitati
de productie
- tratamentului si/sau eliminarii substantelor contaminante din aer, sol si/sau
apa
Bunurile si P/S trebuie sa fie noi. Se pot importa in baza acestui regim piese de
schimb intr-un procent de 5% din valoarea totala FOB a bunurilor importate sub
acest regim
21


Importul de bunuri pentru realizarea unor ,,proiecte mari de investitii
(uzate). Se acorda o reducere a taxelor vamale si scutirea de taxe referitoare la
destinatia marfurilor pentru bunuri uzate care compun linii complete si autonome
si se folosesc pentru realizarea proiectului de investitii. Bunurile uzate trebuie sa
aiba o viata utila remanenta de 50%, iar beneficiarul este obligat sa achizitioneze
bunuri noi, de origine nationala, de o valoare echivalente cu 30% din investitie.
Rambursarea TVA intr-o singura cota pentru exporturile realizate prin
porturile patagonice (incurajarea comertului in zonele defavorizate).
Sistemul Generalizat de Preferinte.
Masuri cu aplicare tranzitorie: Taxele de export. Conform acestui regim se
stabileste o taxa asupra exporturilor de consum pentru unele marfuri cumprinse
in NCM. Masura este fundamentata pe conditiile impuse de actualul context
economic pentru consolidarea contului public. De asemenea, se urmareste
stabilizarea preturilor interne la nivele convenabile si mentinerea unui volum de
oferte adecvat necesitatilor de aprovizionare a pietei interne. Conform tipului de
marfa, taxele pot fi 5% - 45% din valoarea FOB de export. Fac exceptie:
- valoarea CIF a marfurilor importate care au fost incorporate in produse de
export
- exportul de materiale destinate promovarii turismului si realizarii de targuri si
expozitii, congrese sau alte manifestari similare internationale
- cele scutite prin alte norme deja existente

5. LEGISLATIA PE PROFIL ECONOMIC

5.1 REGIMUL INVESTITIILOR STRAINE
Regimul investitiilor straine in Argentina este reglementat prin Legea Nr.
21.382/1993 si Decretul Nr. 1853/1993. Investitorii straini pot efectua investitii in
Argentina fara a fi nevoie de o aprobare prealabila si in conditii egale cu
investitorii locali.
Investitorii straini pot :

Utiliza orice forma juridica de organizare prevazuta in legislatia

nationala, respectiv: societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata si filiale
ale intreprinderilor straine. De asemenea, folosirea de joint ventures si
contractele de franchising sunt tot mai frecvente in ultimii ani.

Firmele locale cu capital strain pot folosi creditul intern cu aceleasi

drepturi si in aceleasi conditii ca intreprinderile locale cu capital national.

Investitorii straini pot transfera in exterior beneficiile si repatria

capitalul investit. Din a doua parte a anului 2002 si in 2003, Banca Centrala a
Republicii Argentina a flexibilizat restrictiile care au fost impuse dupa
deprecierea monedei nationale (transferarea in exterior a beneficiilor si
dividendelor doar cu aprobarea BCRA). Investitorii care doresc sa-si repatrieze
capitalul pot sa o faca numai in pesos bancnote, fara utilizarea mecanismului de
21

debit al conturilor bancare (capitalul strain in devize adus in Argentina este

transformat in pesos si depus intr-un cont bancar de care investitorul dispune
liber, iar pentru transferul in exterior bancile incaseaza contravaloarea sumei in
pesos, la cursul zilei, in timp ce la destinatie ajung devize). Transferurile pentru
investitiile straine directe nu sunt obligate sa indeplineasca termenul de 180 de
zile de permanenta pe piata locala. Transferarea beneficiilor si dividendelor se
poate face doar daca corespund cu bilanturile inchise si verificate.
Reglementarile locale asupra imigratiei stabilesc trei tipuri de rezidenta:
permanenta, temporara si tranzitorie. Pentru a constitui o societate in Argentina
este necesara rezidenta permanenta sau temporara. Nu sunt restrictii asupra
nationalitatii directorilor companiei, insa acestia trebuie sa aiba un domiciliu legal
in Argentina. Investitorii straini care doresc sa obtina rezidenta permanenta
trebuie sa demonstreze ca au realizat o investitie de minimum 100.000 pesosi,
respectiv 34.483 US$ sau un depozit care sa depaseasca aceasta suma.
Contractarea muncitorilor straini se realizeaza in conformitate cu legislatia locala
a muncii.

5.2 REGIMUL DE PROMOVARE A INVESTITIILOR STRAINE.

Promovarea se face la nivel regional, pe sectoare de activitate si orizontal
(beneficiile se aplica in orice regiune sau sector de activitate).
Promovarea regionala:

Beneficiile sunt oferite de fiecare provincie in parte pentru

atragerea investitiilor si consta, in general, din scutirea de impozite, reducerea
de tarife pentru servicii publice, sprijin pentru realizarea lucrarilor de
infrastructura, achizitionarea de echipamente, prioritate in adjudecarea licitatiilor
organizate de guvernele provinciale.

Promovarea industriala in Tara de Foc Zona Vamala Speciala

(TAE)
In TAE exista scutire de taxe vamale de import pentru materii prime si bunuri de
capital. Bunurile cumparate din teritoriu national nu platesc TVA, iar produsele
exportate nu platesc taxe de export. Regimul a fost protejat prin Decretul
490/2003 pana la 31 decembrie 2005, in timp ce valabilitatea beneficiilor este
extinsa pana in anul 2013.

Zonele Libere
Legislatia argentiniana permite infiintarea a 27 de Zone Libere, una pe fiecare
provincie, plus 4 zone libere aditionale. In prezent exista 9 Zone Libere
operationale in provinciile Buenos Aires, Cordoba, Chubut, La Pampa, Mendoza,
Misiones, Salta, San Luis si Tucumn.
Promovarea sectoriala:
21


Regimul de promovare miniera care ofera urmatoarele beneficii:
stabilitate fiscala pe o perioada de 30 de ani, scutirea de taxe vamale la importul
bunurilor de capital, concesionare pe 30 de ani, scutirea de impozite pe active,
eliminarea taxelor de export, etc.

Regimul forestier beneficii similare cu cele din sectorul minier.

Regimul automotor. Politica in domeniul auto a Mercosur (PAM)

stabileste un regim de schimburi libere intre Argentina si Brazilia si aplicarea
unui tarif vamal extern comun (AEC) de 35% pentru autoturisme importate din
afara zonei. Pentru a beneficia de comertul fara taxe, intelegerea stabileste ca
toate autoturismele produse in Mercosur trebuie sa aiba un continut minim
regional de 60%.

Sectorul turistic: Constructia si echiparea obiectivelor noi,

reamenajarea sau alte imbunatatiri la cele existente, organizarea de manifestari
si servicii legate de turism sunt scutite total sau partial de impozite imobiliare si
impozite brute pe o perioada de la 5 la 15 ani, dupa zona si activitatea
desfasurata.
Instrumente orizontale:

Finantarea IVA pentru cumpararea de bunuri de capital noi,

necesare realizarii unor investitii.

Reducerea de la 21% la 10,5% a TVA pentru vanzarea si importul

de bunuri de capital, produse de informatica si telecomunicatii.

Importul bunurilor necesare realizarii marilor proiecte de investitii.

Taxe vamale 0% pentru importul de bunuri ce compun o linie completa si
autonoma in cadrul investitiei.

Regimul Leasing-ului.
Argentina este membra a Agentiei Multilaterale de Garantare a Investitiilor
(MIGA), Organizatiei Investitiilor Private in Ultramar (OPIC) si a Centrului
International de Solutionare a Diferendelor asupra Investitiilor (CISDI).

6. LEGISLATIA IMPOZITIVA
In Argentina, impozitele sunt incasate de guvernul national, provincii si
autoritatile municipale.
Impozite nationale :

Impozit pe profit:
- Intreprinderi 35%
- Persoanele fizice sunt supuse la taxe progresive care
variaza de la 9% la 35%, functie de nivelul profitului
21


Impozitul pe valoarea adaugata IVA sau TVA. Coeficientul
general este de 21%, dar unele servicii precum furnizarea energiei electrice,
gazul natural, apa, in afara locuintelor, au o taxa de 27%. Vanzarile de bunuri de
capital, transportul (exceptie face cel international), ziare, reviste, prospecte si
publicatii periodice programele de asistenta medicala, dobanzile asupra
imprumuturilor straine sau cele efectuate la banci locale, platesc 10,5%.
Exporturile nu sunt grevate de IVA iar exportatorii pot solicita rambursarea
acesteia.

Taxe de import. Nivelul taxelor de import variaza intre 0% si 35%,

cu exceptia unor cazuri speciale cand se aplica taxe specifice minime sau care
se refera la marfuri cu tratament impozitiv special. Alte impozite pe care
importurile trebuie sa le plateasca sunt: taxa statistica (0,5% din CIF dar nu mai
mult de 486 US$), taxa de confirmare a utilizarii produsului (2% din CIF, doar
pentru anumite produse ), IVA ( 21% sau 10,5% in unele cazuri), o taxa
aditionala la IVA (uzual 10%) si impozite pe venit (uzual 3%).

Taxele de export sunt in prezent de 5% - 45% . Exporturile de

produse care incorporeaza un anumit proces industrial platesc 5%, produsele
primare 20%, iar gazele naturale 45%.

Alte impozite:
- asupra debitelor si creditelor din conturile curente - 4 %;
- asupra activelor - 1%;
- asupra bunurilor personale: cele care au valori cuprinse intre 99.458 US$ si
194.444 US$ platesc 0,5% iar cele de valori superioare, 0,75%. Nu se platesc
impozite pentru actiunile detinute in intreprinderi stabilite in Argentina;
asupra instrainarii imobilelor 1,5% din valoare, in cazul
persoanelor fizice.
Impozite provinciale si municipale :
- asupra incasarilor brute care greveaza orice tranzactie comerciala
valoarea variaza intre 1,5% si 4%, in functie de activitate sau provincie
(activitatile primare si industriale beneficiaza, in general, de scutiri);
- taxe de timbru 1%
- asupra imobilelor (variaza pentru fiecare provincie)
- impozite municipale pentru servicii de securitate industriala, igiena, s.a.

7. ORGANIZAREA AUTORITATII DE INVESTIGATIE IN

MATERIE DE APARARE COMERCIALA
In conformitate cu legislatia in vigoare, in Argentina exista doua organisme
abilitate pentru a investiga distorsionarea comertului si a propune masuri de
aparare comerciala in situatia unor practici neloiale, respectiv: Comisia Nationala
de Comert Exterior (CNCE) si Directia Concurentei Neloiale (DCN).
21

CNCE functioneaza ca un organism independent relationat cu Ministerul

Industriei. Rolul acestuia este de a stabili daca s-a produs un prejudiciu industriei
nationale sau exista o amenintare cu producerea unui prejudiciu, precum si de a
determina legatura de cauzalitate. CNCE este condus de un presedinte,
desemnat de puterea executiva pe o perioada nelimitata si de 4 membri ai
Consiliului Director, numiti pe perioade de patru ani, la propunerea ministrului
economiei si productiei.
DCN este un organism tehnic care analizeaza existenta preturilor de dumping si
a subventiilor. De asemenea, calculeaza marja de dumping si valoarea
subventiilor. DCN este condus de un director si are 12 angajati.
Cele doua organisme fac recomandari catre Secretariatul pentru Industrie,
Comert si Intreprinderi Mici si Mijlocii din cadrul Ministerului Industriei care ia
decizia de deschidere sau nu a investigatiei. In cazul in care decizia este
afirmativa, rezolutia de deschidere a investigatiei se publica in Buletinul Oficial
sub semnatura secretarului de stat pentru industrie, comert si intreprinderi mici si
mijlocii. In cazul in care rezultatele investigatiei sunt pozitive, decizia de aplicare a
masurilor de aparare este adoptata de ministrul economiei si productiei.
Printre produsele care au facut obiectul investigatiei si tarile de origine,
mentionam:
Dumping:
carne de porc (Brazilia), tabla laminata la rece (RSA, Corea,
Ucraina, Brazilia, Rusia), tevi de otel inoxidabil (Brazilia, Taiwan), anvelope de
bicicleta (Indonezia, Tailanda, China), articole sanitare (China), aparate de aer
conditionat (China, Brazilia), toluen (China), cuptoare cu microunde (China), fibre
de poliester (Corea), poliester (SUA), tesaturi (China), ulei de masline (UE), tevi
sudate (Japonia), sarma de cupru (China), masini automate de spalat (Italia,
Spania, Brazilia), tabla laminata la cald (Slovacia, Romania, RSA), profile din otel
(Brazilia, Turcia, RSA, Rep. Ceha), bare laminate la cald (Rep. Ceha, RSA,
Turcia), geam float (China), pui (Brazilia), cabluri din fire optice (Brazilia, Spania,
SUA), izolatori electrici (India), lacate (China), manometre de gaz (Italia), clorura
de aluminiu (SUA), televizoare (China), motoare electrice pentru masini de spalat
(Corea), masini unelte (China, Taiwan), motocompresoare frigorifice (Brazilia),
anvelope (Brazilia), lampi fluorescente (Brazilia, Chile), cabluri electrice (Brazilia,
Spania, RSA, Franta).
Subventii: ulei de masline (Spania), gluten de grau (UE), compot de piersici (UE).
Salvgardare: compot de piersici, motorete si motociclete, incaltaminte de sport,
jucarii, incaltaminte, fibre de poliester, fire din fibre de poliester, tesaturi de
bumbac, tesaturi din textile, filamente sintetice.
Din analiza procedurilor de aparare comerciala initiate de autoritatile argentiniene
rezulta ca cele mai multe investigatii au fost deschise la capitolele produse
siderurgice si articole de fonta, fier si otel, iar ca tari de origine pe primul loc se
situeaza China si Brazilia.
21

8. ASPECTE LEGATE DE CALATORIILE DE AFACERI

Incepnd cu 30 decembrie 2005, cetatenii romni se pot deplasa in
Republica Argentina fara viza.

9. INSTITUTII CU ATRIBUTII IN POLITICA DE COMERT

EXTERIOR
9.1. MINISTERUL RELATIILOR EXTERNE, COMERTULUI
INTERNATIONAL SI CULTELOR (MRECIC)
In cadrul MRECIC functioneaza Secretariatul pentru Comert si Relatii
Economice Internationale format din:
- Subsecretariatul pentru Integrare Economica Americana si Mercosur.
Direcia Generala MERCOSUR

Directia Probleme Economice si Comerciale

Direccin Probleme Institutionale Mercosur

Directia Generala de Integrare Economica

Directia
de
Integrare
Economica
Latinoamericana

Directia America del Nord si Probleme

Emisferice

Coordonare Generala a Integrarii Productive si

IMM

Reprezentanta Speciala Pentru Integrare Economica Regionala si

Participare Sociala
- Subsecretariatul pentru Comert International
Directia Generala de Strategii pentru Comertul Exterior
Directia Generala de Promovare a Exporturilor

Directia de Promovare a Exporturilor

Directia de Sprijinire a Turismului si Promovare a Investitiilor

Fundatia Exportar

Unitatea de Promovare si Sprijin a Firmelor Exportatoare

9.2 MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR PUBLICE

Directia Nationala de Programare Macroeconomica
Secretariatul de Politica Economica

21

Subsecretariatul de Coordonare Economica

Directia de Politica Economica Externa
Rolul Directiei de Politica Economica Externa este de a urmari politicile de
comert exterior, negocierile comerciale si economice internationale si a evalua
impactul economic national. Totodata formuleaza si aplica politica vamala de
comert exterior, politicile fiscale legate de comertul exterior, intervine in
problemele de nivel de pret legate de masurile de salvgardare si antidumping,
atat la nivel national cat si in cadrul Mercosur. DPEE are si responsabilitati
legate de tematica integrarii Argentinei in spatii economice regionale, precum si
de coordonarea politicilor macroeconomice cu alte tari.

9.3 MINISTERUL INDUSTRIEI

In cadrul Ministerului Industriei functioneaza Secretariatul pentru Industrie si
Comert care are urmatoara structura organizatorica:
Subsecretariatul pentru Industrie
Subsecretariatul pentru Politica si Administrare Comerciala Externa
Directia Nationala pentru Politica Comerciala Externa
- Directia Mercosur si Integrare
- Directia pentru Negocieri Comerciale Internationale
- Directia pentru Politica Comerciala Regionala
Directia Nationala pentru Administrare Comerciala Externa
- Directia de Promovare a Exporturilor
- Directia Importuri
- Directia Concurentei Neloiale
Proargentina
Compartimentul de origine a marfurilor

10. ADRESELE WEB ALE ORGANISMELOR PUBLICE SI

NEGUVERNAMENTALE CU ACTIVITATE DE COMERT
EXTERIOR:
1.

Presedintia Argentinei
http://www.presidencia.gov.ar

2.

Administratia Publica Nationala

www.argentina.gob.ar

3.

Ministerul Relatiilor Externe, Comertului International si Cultelor

(MRECIC)
21

www.mrecic.gov.ar
4.

Ministerul Industriei
www.minprod.gob.ar

5.

Banca Centrala a Republicii Argentina

www.bcra.gov.ar

6.

Banca Nationala a Republicii Argentina

www.bna.com.ar

7.

Fundatia EXPORTAR
www.exportar.org.ar
Camera Argentiniana de Comert
www.cac.com.ar

8.
9.

Camera de Comert, Industrie si Productie a Republicii Argentina

www.cacipra.org.ar

10.

Camera Exportatorilor din Republica Argentina

www.cera.org.ar

11.

Camera Importatorilor din Republica Argentina

www.cira.org.ar

12.

Camera Argentiniana de Constructii

www.camarco.org.ar

13.

Camera Argentiniana a Industriei Materialelor Plastice

www.caip.org.ar

14.

Camera Argentiniana a Masinilor Unelte, Bunurilor de Capital si Serviciilor

Productive
www.carmahe.com

15.

Camera Argentiniana a Produselor Chimice

www.camaraquimica.org.ar

16.

Camera Intreprinderilor de Software si Servicii Informatice

www.cessi.org.ar

17.

Camera de Informatica si Comunicatii a Republicii Argentina

www.cicomra.org.ar

18.

Camera Industriei Chimice si Petrochimice

www.ciqyp.org.ar
21

19.

Camera Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Industria Metalurgica

www.camima.com.ar

20.

Camera Producatorilor de Geam Plat si Produselor din Acesta

Republica Argentina
www.caviplan.org.ar

21.

Centrul Argentinian al Inginerilor

www.cai.org.ar

22.

Federatia Argentiniana a Industriei Cauciucului

www.faic.org

23.

Federatia de Comert a orasului Buenos Aires

www.fecoba.org.ar

24.

Institutul Argentinian de Petrol si Gaz

www.iapg.org.ar

25.

Institutul Argentinian pentru dezvoltare economica

www.iade.org.ar

26.

Institutul Argentinian de Rationalizare a Metalelor (IRAM)

www.iram.com.ar

27.

Institutul Argentinian pentru Ciment Portland

www.icpa.org.ar

28.

Institutul National de Statistica si Recensamant (INDEC)

www.indec.gov.ar

29.

Societatea Rurala Argentina

www.ruralarg.org.ar

30.

Uniunea Industriala din Argentina (UIA)

www.uia.org.ar

31.

Asociatia Argentiniana a Fabricantilor de Masini Unelte

www.aafmha.org.ar

32.

Asociatia Argentiniana de Pescuit

www.aapesca.com.ar

33.

Asociatia Bancilor din Republica Argentina (banci private)

www.aba-argentina.com

din

21

34.

Asociatia Bancilor Publice si Private din Republica Argentina

www.abappra.com

35.

Asociatia Conducatorilor de Intreprinderi (ADE)

www.ade.org.ar

36.

Asociatia Industriasilor Metalurgi din Republica Argentina

www.adimra.com.ar

37.

Asociatia Importatorilor si Exportatorilor din Republica Argentina

www.aiera.org.ar

38.

Bursa de Cereale
www.bolcereales.com.ar

39.

Camera de Comert Exterior din Rosario (Santa Fe)

www.commerce.com.ar

40.

Camera de Comert Exterior a Provinciei Entre Rios

www.caceper.com.ar

41.

Centrul de Informatie Integrala pentru Comert Exterior

www.aduanaargentina.com

42.

Alcomex S.A. (Centru de Informatii de Comert Exterior)

www.alcomex.com.ar

43.

Asociatia Corespondentilor Straini in Argentina

www.corresponsales.org.ar

44.

Comisia Economica pentru America Latina si Caraibe- CEPAL

www.cepal.org

11. AMBASADA ROMANIEI LA BUENOS AIRES

adresa :

Calle Arroyo 962-970, 1007 Capital Federal

telefoane :

0054-11-4326-5888
0054-11-4322-8656
0054-11-4328-1786

fax :

0054-11-4322-2630
21

e-mail :
e-mail BPCE :

embarombue@rumania.org.ar
oficina.comercial@rumania.org.ar

pagina web :

www.rumania.org.ar

AMBASADOR :
domnul Ion Vilcu
CONSILIER ECONOMIC : domnul Gabriel Buzea

21