Sunteți pe pagina 1din 120

CONSULTATIA PRENATALA

ORICE CUPLU ISI


DORESTE UN COPIL
SANATOS, FRUMOS SI
DESTEPT

FEMEIA CAND NASTE ESTE CU UN PICIOR IN GROAPA

DATORITA MORALITATII MATERNE RIDICATE

PROGRESELE INREGISTRATE

CRESTEREA GRADULUI DE SECURITATE LA NASTERE

MORTALITATE
MATERNA

MORTALITATE
NEO SI PERINATALA

SECHELARITATE
TARDIVA

PERIODA GESTATIEI

STRESS PERMANENT
pentru femeie

NASTEREA

SOC
pentru nou-nascut

STRESS, EMOTII
pentru medic

FEMEIE

MORTALITATE MATERNA

MORTALITATE NEO SI
PERINATALA

SECHELARITATE TARDIVA
NASTEREA

RISC

NOU-NASCUT
ORIGINEA PATOLOGIEI
DIN VIATA POST PARTUM

RESPONSABILITATI
MEDIC

STRES
CONSECINTE LEGISLATIVE

CONSULTATIA PRENATALA

BUNA PREGATIERE PROFESIONALA


PROFILAXIE
DOTAREA SPITALELOR SI A
CABINETELOR MEDICALE

CONSULTAIA PRENATAL
1.Supravegherea evoluiei armonioase a gestaiei;
2.Depistarea factorilor de risc;
3.Depistarea i tratarea patologiei proprii a strii de gestaie;

4.Reducerea riscului obstetrical matern i fetal;


5.Meninerea femeii n cea mai bun stare de sntate n vederea actului naterii;
6.Naterea la termen a unui ft eutrofic;
7.Pregtirea psihoprofilactic a gravidei n vederea nlturrii fricii de sarcin i
natere;
8.Reintegrarea n societate a femeii dup terminarea perioadei puerperale, apt
de munc i de o nou procreaie

n Romnia, primele consultaii prenatale


consemnate n fia de urmrire a gravidei au
avut loc n 1938 - Cpn la Arad.

Avnd n vedere valoarea consulatiei


prenatale pentru o evoluie favorabil a
sarcinii, rmne de actualitate tema privind
corelarea ritmicitii i calitii consultaiei
prenatale cu modul de rezolvare a naterii i
calitatea produilor de concepie rezultai din
SARCINI CU RISC OBSTETRICAL CRESCUT.

OBIECTIVELE CONSULTAIEI PRENATALE

Reducerea riscului obstetrical matern i fetal, astfel ca sarcina s


constitue o simbioz armonic i omogen ntre organismul
matern i produsul de concepie;

Meninerea femeii gravide n cea mai bun stare de sntate i


urmarirea modificrilor adaptative de sarcin n vederea actului
naterii;

Naterea la termen a unui ft eutrofic, fr nici un handicap, cu


posibiliti normale de dezvoltare fizic i psihic;

Pregtirea psihoprofilactic a gravidei n vederea nlturrii fricii de


sarcin i natere;

Reintegrarea n societate a femeii dup terminarea perioadei


puerperale ntr-o perfect stare de sntate.

EFICIENA CONSULTAIEI PRENATALE

Aspectele eseniale ale conduitei moderne n ceea ce


privete atitudinea la consultaiile prenatale, pot fi
astfel rezumate:
1. O anamnez atent poate evidenia anumii factori
de risc;
2. Examenul fizic al mamei trebuie fcut n aa fel
nct s identifice i s exclud factorii de risc;
3. Examinarea de rutin a mamei este obligatorie, cu
examene de laborator, dac este indicat;
4. Evaluarea minuioas i multilateral a ftului de-a
lungul ntregului curs al sarcinii trebuie s cuprind
examinri speciale, care s dea asigurri despre
starea acestuia.

n ciuda tuturor eforturilor, mai rmn multe de fcut


pentru a integra mai bine sarcina n viaa profesional
feminin.

MORTALITATEA MATERN
Organizaia Mondial a Sntii
definete MORTALITATEA

MATERN drept toate decesele,


de orice cauz, care survin n
timpul sarcinii sau pn la 4 luni
(120 zile) dup nastere, sarcin
ectopic sau avort.

RITMUL CONSULTATIILOR PRENATALE

1 consultatie prenatala lunar, pana la 28


saptamani
2 consultatii pe luna intre 28-36 saptamani
1 consultatie saptamanal intre 37-40 saptamani

PRIMA CONSULTATIE PRENATALA

Stabileste diagnosticul de sarcina


Aprecierea varstei gestationale in momentul
examinarii
Examen de bilant al starii de sanatate a femeii
Evaluarea antecedentelor fiziologice, patologice
si obstreticale ale femeii
Calcularea DPN
Examen ecografic
Calcularea coeficientului de risc al nasterii
premature CRNP
Aprecierea gradului de risc (scor Copland) si a
riscului de nastere prematura (scor Papiernic)
Examene paraclinice complete
Pelvimetrie externa si interna

EXAMENE PARACLINICE LA
LUAREA IN EVIDENTA A GRAVIDEI
Hematii
Hb.
Ht.
Leucograma
Trombocite
Sideremie
Grup sanguin
Rh
Glicemie
VDRL
HIV1/HIV2
INR
AppT

Transaminaze
Uree
Creatinina
Caleemie
Magnezinemie
Examen sumar de
urina
Sediment
Examenul secretiei
vaginale

Test Toxoplasmoza:
IgM, IgG, IgA
Citomegalovirus: IgM, IgG
Anti - rubeolic
Anti - hepatitic

LA FIECARE CONSULTATIE PRENATALA SE


CONSEMNEAZA IN CAIETUL DE EVIDENTA AL GRAVIDEI

G + Exces ponderal + IMC


TA
Puls
Temperatura
Examen sumar de urina
Sediment urinar
CRNP
FU
CA

Rezultatul examenului ecografic


Diagnosticul de sarcina
Diagnostice secundare
Solicitari de consulturi
interdisciplinare
Recomandari

SCREENING-UL
MALFORMATIV

11-13 saptamani
DUBLU TEST

16-17 saptamani
TRIPLU TEST BART

AMNIOCENTEZA
in cazurile de
risc crescut
malformativ

CONSULTATIA PRENATALA DIN TRIMESTRUL II

Consemneaza starea de viabilitate a sarcinii


Evolutia produsului de conceptie
Urmarirea adaptabilitatii organismului matern la
starea gestatiei
Inceperea profilaxiei anemiei feriprive la 20 de
saptamani de gestatie
Examen de bilant al starii de sanatate a femeii cu
repetarea examenelor paraclinice la 28 de
saptamani de gestatie si inceperea profilaxiei
rahitismului

LA FIECARE CONSULTATIE PRENATALA DIN TRIMETRUL II SE


CONSEMNEAZA IN CAIETUL DE EVIDENTA AL GRAVIDEI

G + Exces ponderal
TA
Puls
Temperatura
Examen sumar de urina
Sediment urinar
CRNP
Index gestoza
FU
CA

Rezultatul examenului ecografic:


MCF, MFA, LA,
placenta
(grosime, localizare, grad de maturare)
Biometrie fetala
Varsta gestationala ecografica
Greutate estimativa
Diagnosticul de sarcina
Diagnostice secundare
Recomandari

CONSULTATIA PRENATALA DIN TRIMESTRUL III

Consemneaza starea de sanatate a gravidei


Evolutia sarcinii
Monitorizarea fetala - starea de viabilitate a fatului
Rezultatul Roll Over al testului
Calcularea indexului de gestoza
Profilaxia rahitismului II - la 34 saptamani de
gestatie si profilaxia antitetanica in functie de
antecedentele vaccinale ale gravidei
Intre 36-40 saptamani de gestatie se recomanda
CTG, TMS si profilul biofizic fetal (scor Maning).

LA FIECARE CONSULTATIE PRENATALA DIN TRIMETRUL III SE


CONSEMNEAZA IN CAIETUL DE EVIDENTA AL GRAVIDEI

G + Exces ponderal
TA
Puls
Temperatura
Examen sumar de urina
Sediment urinar
CRNP
Index gestoza
FU
CA
BCF
Forma uterului
Tonus uterin

Rezultatul examenului ecografic:


-viabilitatea fatului
-prezentatie
-MCF, MFA
-LA
-morfologie fetala
-cordon ombilical
-placenta (localizare, grad de maturare,
grosime)

OBIECTIVELE CONSULTATIEI PRENATALE SUNT:


1.

Parcurgerea normala a perioadei gestatiei cu o


adaptabilitate fiziologica a organismului matern la
starea de gestatie

2.

Depistarea, tratarea si indepartarea tuturor


factorilor nocivi care ar putea influenta evolutia
armonioasa a perioadei de gestatie

3.

Asigurarea
profilaxiei
anemiei
feriprive,
rahitismului, tetanosului, nasterii premature si a
hipertensiunii arteriale induse de sarcina

4.

Realizarea unei psiho-profilaxii in vederea


abordarii cu incredere a nasterii de catre gravida

5.

Revenirea la starea de normalitate premergatoare


starii de gestatie, cu o integrare rapida si completa
in viata de familie si societate

NOTIUNI OBTINUTE DE GRAVIDE IN CADRUL


CONSULTATIEI PRENATALE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

Pregatirea psiho-profilactica pentru nastere


Gimnastica medicala - programul Lamaze
Notiuni de igiena sarcinii
Notiuni despre alimentatia gravidei
Recomandari de vitamine si oligoelemente pentru
suplinirea deficitului
Notiuni de igiena personala si genitala
Comportament sexual in timpul graviditatii
Profilexia nasterii premature si a hipertensiunii arteriale
induse de sarcina si a oricarei patologii
Tratarea patologiei preexistente sau asociata sarcinii
Cresterea gradului de incredere in personalul medical
care asista nasterea

OPINII DE ABORDARE A CONSULTATIILOR PRENATALE


DE CATRE FEMEI

Suprasolicita personalul
medical

Nu apeleaza la
consultatiile prenatale

Accidente obstetricale
rare

Accidente obstetricale
frecvente

RELATIE INVERS PROPORTIONALA

Consultatii
prenatale
numeroase

Consultatii
prenatale
putine

Accidente
obstreticale

Accidente
obstetricale

Ryan (1968) - relatia intre numarul consultatiilor prenatale si mortalitatea neo si prenatala
Anastasiu (2008) - relatia intre calitatea si numarul consultatiilor prenatale si mortalitatea
materna si neonatala (studiu pe un lot de 500 de gravide)

PUTEM REDUCE NUMARUL


CONSULTATIILOR PRENATALE?

NU

DE CE?

CRESTE RISCUL OBSTETRICAL


MATERN SI FETAL

PUTEM REDUCE NUMARUL ECOGRAFIILOR IN TIMPUL GESTATIEI?

8-18-28-38 saptamani

PARTIAL

< 28 saptamani
NU:
- aprecierea viabilitatii embrionului
- screening malformativ

28-32 saptamani
NU:
- aprecierea dezvoltarii fatului
- depistarea unei suferinte fetale cronice
(retard de crestere intrauterin)

32-40 saptamani
DA:
- in conditiile ascultarii BCF cu alte mijloace

Cand ne-am gandit la un nou concept


privind consultatia prenatala,
am crezut ca putem simplifica

CEVA

A SIMPLIFICA

A REDUCE,
A DESFINTA
CEVA

TREBUIE SA PUI
CEVA IN LOC SAU
SA MODERNIZEZI
CEVA

ESTE GREU SA PUI CEVA IN LOCUL UNOR LUCRURI


CARE AU ACUMULAT
O EXPERIENTA DE ZECI DE ANI,
PE PARCURSUL CARORA FIECARE
A ADAUGAT CEVA DIN EXPERIENTA PROPRIE
ANASTASIU 2010

RENUNTAREA LA EXPERIENTA ACUMULATA ESTE


DAUNATOARE, UGIGATOARE
ANASTASIU 2010

FIECARE GENERATIE CONTINUA SI INBUNATATESTE


REALIZARILE PRECEDENTEI
DICZFALUSY 2009

DA CE STII GENERATIEI VIITOARE


SI VEI FI FERICIT

ANASTASIU 2010

ATUNCI CAND CALITATEA


CUNOSTINTELOR NOASTRE
CRESTE, CU EA VA CRESTE
DE ASEMENEA SI DISTANTA
DINTRE CUNOSCUT SI
NECUNOSCUT, ASTFEL CA
OBTINEM
UN ORIZONT MAI LARG AL
TUTUROR LUCRURILOR PE
CARE
LE MAI AVEM DE INVATAT
DICZFALUSY 2009

CONCLUZII
1.

Consultanta prenatala are un profund caracter profilactic de


reducere a mortalitatii materne si perinatale

2.

Ea reprezinta unul din pilonii de baza ai reducerii mortalitatii


materne si perinatale

3.

Asigurarea unei calitati crescande a consultatiei prenatale


prin instruirea personalului medical din reteaua de
obstetrica ginecologie

4.

Continutul consultatiei prenatale nu trebuie modificat, ci


numai respectat

5.

Conditionarea acordarii indemnizatiilor la nastere si a


indemnizatiilor pentru copil, de prezentarea la minimum 8
consultatii prenatale pe perioada gestatiei, la ora actuala
existand cadrul organizatoric de a beneficia de acestea de
catre orice femeie, indiferent de nivelul socio - economic al
acesteia.

IGIENA SARCINII

SARCINA
NORMOGRAVIDIE = STARE FIZIOLOGIC

DISGRAVIDIE = STARE PATOLOGIC A SARCINII


IGIENA SARCINII
Asigurarea condiiilor ca o sarcin s fie dus la termen
Graviditatea s nu duneze mamei

Rezultarea unui produs de concepie sntos


Sarcina i naterea s fie o experien plcut

IGIENA SARCINII
Consilierea preconceptual
Alimentaia n sarcin
Activitatea profesional
mbrcmintea i sarcina
Activitatea sexual n sarcin i lehuzie

Pregtirea psihologic pentru natere

I. CONSILIEREA PRECONCEPTUAL
1. Informarea viitoarei mame pentru prevenirea riscurilor materne i fetale
2. Monitorizarea diabetului
3. ntreruperea medicaiilor care pot determina malformaii congenitale:
- warfarina
- inhibitori de enzim de conversie
- retinoizii
- alte droguri
4. Tratarea maladiilor preexistente sarcinii:
- HTA sever
- echilibrarea diabetului
- tireopatiile
- toxoplasmoza
Amnarea unei sarcini pn la tratarea maladiilor preexistente
Preventiv administrarea de acid folic 0,4 mg/zi pentru prevenirea
deficienelor de tub neural

I. CONSILIEREA PRECONCEPTUAL
5. ncadrarea viitoarei mame n grupuri de risc obstetrical i ncunotinarea acesteia
pe baza
- constituenilor biologici

- talie
- greutate
- vrst
- Rh
- bazin distocic

- antecedente obstetricale: - uter cicatricial


- boal abortiv
- insuficiena cervico-istmic
- ft mort n antecedente
- patologia preexistent sarcinii

- cardiopatii
- diabet
- rinopatii
- TBC
- toxoplasmoz
- sifilis
- tulburri psihice
- boli renale

II. ALIMENTAIA N SARCIN

Gravida nu trebuie s mnnce ct pentru doi


Alimentaie

- raional, hiperproteic
- surplus de vitamine
- surplus de oligoelemente

Media necesarului pe zi 2000-2500 Kcal/zi


Proteine
10-15%
Lipide
20-30%
Glucide
50-60%
Surplus fiziologic 12-14 kg n 9 luni

PROTEINELE asigur:
- creterea ftului
- dezvoltarea placentei
- dezvoltarea uterului
- dezvolatarea snilor
- producia de lapte
LIPIDELE
- important surs de energie
- asigur aportul de vitamina A
- component esenial a membranelor celulare i a encefalului
GLUCIDELE
- asigur aportul energetic fiind sursa de enegie
MINERALE I OLIGOELEMENTE
- Fe, Ca, I, Co, Zn
- deficitul afecteaz mama i ftul
VITAMINE
- C, B12, Acid folic, A, D3

NU

ALCOOL

poate determina
sindromul fetal alcoolic

FUMAT

hipotrofie fetal,
natere prematur

DROGURI

avort
natere prematur
moarte intrauterin a produsului
de concepie

MEDICAIE

malformaii congenitale
limitare a creterii intrauterine fetale

VALOAREA APORTULUI DE
MINERALE, VITAMINE SI
OLIGOELEMENTE IN TIMPUL
GESTATIEI

GESTATIE

Modificari adaptative ale organismului


femeii la starea de gestatie

SURPLUS DE:
- MINERALE
- OLIGOELEMENTE
- VITAMINE
Dezvoltarea armonica a produsului de
conceptie

Dereglari ale metabolismului gravidei


DEFICIENTA
UNOR
ELEMENTE IN
CURSUL
GESTATIEI

Inducerea unei patologii in cursul:


- gestatiei
- travaliului
- lehuziei
Inducerea unei patologii fetale

CONTUREAZA

GRAVIDA DEFICITARA
Stare premergatoare

GROC

De preferat natural
- prin alimentatie:
+ 12-14 kg
- rationala
- variata
- sa asigure aportul caloric necesar
- sa asigure toate principiile
alimentare
APORTUL DE
VITAMINE SI
OLIGOELEMENTE IN
CURSUL GESTATIEI

DELCROIX
asigurarea surplusului de minerale si
oligoelemente constituie o PROFILAXIE a
accidentelor din timpul gestatiei sau din
timpul nasterii

PROFILAXIA MALFORMATIILOR
CONGENITALE

Statistici
Pe glob
400.000 nou-nscui cu DTN/an
Locul doi dup malformaiile cardiace
Preocupare crescut pentru diagnostic
precoce i prevenie

(Rieder, MJ. Prevention of neural tube defects with


periconceptional folic acid. Clin Perinatol 1994)

Statistica
1 din 33 nou-nascuti prezinta un defect structural grav
Aceasta statistica nu include nasterile premature, copiii cu
greutate mica la nastere sau copiii retardati

Source: Californian Monitoring program

Incidenta la nastere a
malformatilor congenitale
organ

Incidenta malformatiilor

creier/SNC (DTN)

11:1000

inima

8:1000

rinichi

4:1000

membre

2:1000

restul

7:1000

total 32:1000 =1 la 33

Statistici
In Romania

200.000 nou-nscui / an
10.000 nou-nascuti cu malformatii congenitale*

47,9% reprezinta malformatii ale aparatului circulator


Urmeaza defectele de tub neural
*Sursa: IOMC, 2005

Ce cauzeaza defectele de nastere?


Factori genetici
Statusul nutritional matern

Drogurile
Infectiile
Imbunatatirea factorului nutritiv al mamei realizeaza o
profilaxie a patologiei fatului

Caracteristici ale defectelor de nastere

Debut timpuriu
Solutia optima: preventia

Suplimentarea periconceptionala cu
multivitamine continand acid folic

Czeizel AE; Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 1998; 78: 151 - 61

Preventia Generala

Dieta

Suplimentarea

Fortificarea

bogata in
folati si alte
vitamine

periconceptionala
multivitamine / acid folic

alimentelor

Suplimentarea periconceptionala
este dificila?
Numar mare de sarcini neplanificate
Un mic procent din sarcinile planificate primesc
suplimentare periconceptionala
Dileme teoretice (acid folic singur sau
multivitamine).

Surse alimentare de acid folic


Ficat de pui

500 g/100

Sparanghel
Cereale fortifiate
Spanac
Brocoli
Mazre
Suc de portocale
Iaurt cu fructe

193
83
81
54
50
32
24

100g folat alimentar=50 g acid folic


(Holland et al, 1991)

Aportul zilnic alimentar de folai


ara

g/100

Danemarca

248

Germania
Spania
Elvetia
UK

102
252
275
213
(EUROCAT , May 2003)

Efectele deficienei de Acid Folic


Malformaii congenitale:
Defecte de tub neural:

o Avort spontan
o Prematuritate

o Schizis facial

o Greutate mic la natere

o Spina bifida

o IUGR

o Anencefalia

Malformaii cardiovasculare
Malformaii ale membrelor

o Abruptio placentae
o Pre-eclampsia

Dezvoltarea Tubului Neural


si aparitia DTN

Mielomeningocel
deschis

Mielomeningocel
inchis

Colectie personala - Anastasiu

Colectie personala - Anastasiu

Colectie personala - Anastasiu

Colectie personala - Anastasiu

Apoplexie utero-placentara aspect intraoperator


Colectie personala - Anastasiu

Apoplexie utero-placentara cu fat mort


Colectie personala - Anastasiu

HIPERVITAMINOZA

ACID FOLIC intervine in:


- metabolismul bazelor purinice si pirimidinice,
- sinteza acizilor nucleici,
- sinteza derivatilor portfirinici,
- sinteza de aminoacizi (alaturi de vitamina B12)

Recomandrile oficiale se refer la


suplimentarea nutriional cu 400g folai/zi
Modificarea dietei, orict de riguroas nu
suplinete acest necesar
Se impune aportul exogen individual
0,4mg/zi acid folic
4 mg/zi acid folic (antecedente de DTN)
(Institute of Medicine, National Academy of Science,1998)

Vitamina A
Rol:
diferentiere celulara,reproducere si dezvoltare embrionara
Imunitate
acuitate vizuala
Antioxidant
Deficitul afecteaza vederea,
aparatul respirator, pielea,
tractul gastro-intestinal,
glandele sudoripare, osul
In sarcina si alaptare necesarul creste cu 25%

Suplimentarea cu Vit A si -caroteni


reduce mortalitatea materna
cu 40%, si respectiv 50%

Aport recomandat:3000 UI/zi


Deficien (20-50% gravide):
Avort, preeclampsie
Intarzierea maturrii pulmonare
Alterare renal cu deficit nefroni
Prematuritate, IUGR
Funcie imun deprimat la nou-nascut
(Chailley,Am J Respir Cell Mol Biol 1999; Azais-Braesco, Am J Clin Nutr 2000;
Wagner, J Am Soc Nefrol, 2000; Wondmikun, J Clin Nutr 2002; Kulier 2002, The
Cochrane Library)

Vitamina A ntre deficienta si toxicitate


Aport excesiv retinoizi (>10 000 UI):
Efect embriotoxic si teratogen: defecte ale organelor derivate din
creasta neural craniala
(Rothman et al.,1995; WHO,1998;Reifen R,Nutrition and Health 2001)

Toxicitate matern

Carotenii previn efectele deficientei fara efecte teratogene

HIPERVITAMINOZA

VITAMINA A - Hipertensiune intracraniana,


- Cefalee,
- Anorexie,
- Hepatospenomegalie,
- Descoamarea pielii,
- Prurit,
- Incetarea cresterii nounascutului

Beta-caroten NU Vitamina A
2 mg (3334 IU)
o Un consum excesiv de vitamina A
poate fi toxic pentru ft.
o Vitamina A este concentrata n
organsim, de aceea se recomand
o atenie sporit n cazul
suplimentrii.
o Conform studiilor epidemiologice,

nivelul ridicat de vitamina A n


timpul sarcinii poate duce la
creterea riscului apariiei
defectelor congenitale.*
o Probele arat c un consum de
3000 mcg RE/zi (10.000 IU) poate
favoriza aparitia malformaiilor.

o Centrum Materna conine

Beta-caroten provitamina
A
o Beta-caroten-ul este un
carotenoid i se gsete n
morcovi, carne, broccoli i
spanac.
o Beta-caroten-ul este
transformat de ctre
organsim n vitamina A.

*Expert Group on Vitamins and Minerals: Safe Upper Levels for Vitamins and Minerals, May 2003

Beta-caroten vs. Vitamina A


o Femeile care intenioneaz s rmn nsrcinate sau care sunt

gravide trebuie sa evite suplimentele dietetice care contin vitamina


A, cu excepia recomandarilor medicale.
Expert Group on Vitamins and Minerals: Safe Upper Levels for
Vitamins and Minerals, May 2003
o Este mult mai sigura substituirea cu beta-caroten, care nu prezint

nici un risc chiar i n doze mai mari.


o Beta-caroten-ul trebuie sa nlocuiasca Vitamina A n timpul

sarcinii.
Kirschman & Kirschmann, Nutrition Almanac, 4th Edition, Nutrition
Search, Inc., McGraw-Hill, 1996 (pg 322).

Vitamina E
Rol: antioxidat
imunomodulator prin proliferarea
limfocitelor
inhibarea aderarii plachetare
inhibarea activitatii protein-kinazei C
favorizarea functiei gonadice=vitamina
antisterilitate
Transfer placentar scazut: nou-nascutii au
1/5 din nivelul sangvin normal
Deficitul afecteaza sistemele nervos,
reproducator, muscular, miocardul si
hematopoeza

HIPERVITAMINOZA

Vitamina E

- tulburari ale ciclului menstrual,


- involutia ovarelor,
- afectiuni nervoase

Vitamina D
Rol:
reglarea metabolismului fosfo-calcic
reducerea proliferarii
inducerea diferentierii celulare

Vitamina C
Roluri:
antioxidant
sinteza: colagen, proteoglicani,
carnitina, acid folic
reactie leucocitara,fagocitoza
dezvoltare placentara normala -previne
abruptio placentae
absorbtia intestinala a Fe:
transformarea Fe feric in Fe feros

Vitamina B1
Rol

Coenzima in metabolismul glucidelor si


cetoacizilor
Stimularea celulelor neuronale si a altor tesuturi
excitabile
Boala Beri-Beri

Deficit

Alcoolism
Dializa
Nutritie parenterala
Sugari!!
In disgravidia precoce, cu varsaturi frecvente

Sarcina

5-10mg/zi

Vitamina B2
Reactii de oxido-reducere

Rol

Absorbtia fierului
Integritatea tesutului epitelial si nervos
Producere suprarenaliana de adrenalina
Sinteza steroizilor,eritrocitelor,glicogenului

Stomatita, glosita, cheilita

Deficit

Dermatita seboreica(fata si trunchi)


Anemie (reticulocitopenie)
Neuropatie

Putina vitamina B2 in laptele matern

Sarcina

Deficit de B2 la sugarii tratati cu UV pentru


hiperbilirubinemie

Vitamina B6
Coenzima in metabolismul amino-acizilor si al

triptofanului si in sinteza neurotransmitatorilor

Rol

Stimularea productiei de PG,Ac,eritropoeza


Absorbtia B12
Dermatita seboreica
Convulsii (in special la sugar-datorita scaderii de

Deficit

GABA in creier)
Anemie
Deficitul de B6 in sarcina scade sinteza de insulina

pancreatica
Dezvoltarea sistemului nervos

Sarcina

NMDA - receptori pt neuronii implicati in memorie

si invatat

Rolul vitaminelor n sarcin


Vitamina B12

Biotina

Sinteza nucleotidelor, a mielinei si a

lantului de acizi grasi


Hematopoieza
Ritm biologic
Sinteza acizi grai
Gluconeogenez
Catabolism aminoacizi
Reglarea exprimrii genelor
Protecie palatoschizis, membre scurte

congenitale

Acid folic

Sinteza acizilor nucleici


Scaderea homocisteinemiei

Ac pantotenic

Componenta a coenzimei A
Intervine n procesul de formare i

refacere a esutului epitelial

Rolul mineralelor n sarcin


Mineralizare esut osos

Calciu

Simpatomimetism
Exitabilitate neuromuscular
Coagulare
Semnal intracelular
Meninere structur celular
Metabolism / activitate Vit D

Magneziu

Sintez/secreie PTH
Excitabilitate/transmitere

neuromuscular
Sintez proteic
Metabolism energetic
Sintez nucleotide
Legtur ARN-ribozomi

Fier

Hemoproteine
Homeostazia termic

Necesarul de fier creste cu 50%


Necesar trim II si III: 1000mg
crestere vol. eritrocitar la
mama
eritropoieza fetala

Necesar maxim in trim.III


transfer masiv catre fat
Aport prin dieta insuficient

ODENDAAL:
-Pentru o buna profilaxie a anemiei gravidice megaloblastice
aportul zilnic:

Fe 15-30 mg/zi
Cu 4-6 mg/zi
Iod 150-200 g/zi
Zinc 16-20 ng/zi

Deficienta de fier: o realitate a sarcinii


Aport < 70% din necesar:
70% femei sub nivel prag saracie
56% femei cu stare materiala buna
(Block G, Ann N Y Acad Sci 1993)
Incidenta anemiei prin deficit de fier:
10-15% la gravide (58% Reg Pacific de Vest 3%Elveia)
4% in restul populatiei feminine
Feritina serica scade marcat S12-S25
Feritina pregestationala-factor predictiv al
anemiei in sarcina
(Allen LH, Am J Clin Nutr 2001; Casanueva, Ann Nutr
Metab 2003)

Efectele deficitului de Fier n sarcin


Materne:
anemie agravat postpartum
infecii puerperale
Fetale:
prematuritate
greutate mic la natere
moarte fetal
reducerea depozitelor fetale
persistent n primul an
anemie cu afectarea dezvoltrii
HTA la maturitate
Allen,2000; Scholl,2000; Bodnar,2001

Administrarea Fierului in sarcina


Profilactic:
Toate gravidele n trim II i III
30 mg Fe/zi
(Institute of Medicine-United States 1990)
Terapeutic:
Hb<11g/100ml, Ht<33% n trim I i III
Hb<10,5g/100ml, Ht<32% n trim II
60-120 mg Fe/zi +15 mg Zn/zi + 2 mg Cu/zi
Vit C, B12, Ac folic, aport proteic adecvat

(Institute of Medicine-United States 1992)

Este necesara suplimentarea cu


Magneziu?
Reducerea semnificativa
a hemoragiei
antepartum
Hofmeyr, Cochrane Review 2002

Reducerea riscului SGA


cu 30%
Administrarea anterioara
S25 reduce semnificativ
rata prematuritatii
Makrides, Cochrane Database 2002

Suplimentarea cu Magnesiu
Magnesiu 100 mg (320-360 mg)*
o Magnesiu este esential pentru functionarea normala a glandelor paratiroide si
metabolismul vitaminei D, transmiterea neuromusculara.

o Reduce semnificativ hemoragia antepartum.**


o Aportul de Mg inainte de saptamana 25 reduce semnificativ riscul nasterilor
premature.***
o Pre-eclampsia si eclampsia sunt cele mai importante cauze de moartalitate in
sarcina in UK, USA si tarile nordice, tari care consuma cele mai multe produse
lactate imbogatite in calciu.
o Intre Calciu si Magneziu trebuie mentinut un raport optim pentru a pastra un
tonus muscular adecvat si a preveni spasmele musculare si convulsiile.
o Nivelele de Estrogen si Progesteron care cresc pe masura ce sarcina avanseaza

maresc nevoia in Mg a organismului.****

* RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO


**Hofmeyr, Cochrane Review 2002
***Makrides, Cochrane Database 2002
****Journal American College of Nutrition 12: 442-58, 1993

Rolul oligoelementelor n sarcina


Sinteza si stabilizarea materialului genetic
Gametogeneza si functie gonadica

Zinc

Procese de replicare si diferentiere celulara

Sinteza si degradarea: proteine,lipide,glucide


Stimulare imunitate

Deficitul in utero duce la:

Cupru

alterari ireversibile (probabil prin agresare

oxidativa excesiva)
alterarea sintezei colagenului si elastinei

Eritropoieza si sinteza de Hb

Mangan

Metabolismul carbohidratilor
Biosinteza colesterolului
Sinteza tesutului conjunctiv

Deficienta de Zinc in sarcina este frecventa


Situaii predispozante:
Diete bazate pe cereale
Suplimentare masiv Fe
Afeciuni gastro-intestinale
Consum alcool, tutun
Stress acut
Acrodermatitis enteropathica
King, Am J Clin Nutr 2000

Efectele deficientei de Zinc


Materne:
Anemie
Avorturi repetate
Distocii de travaliu
Fetale:
Prematuritate
Retard de cretere iu
Malformaii SN (anencefalie)
Retard mental
Osendarp, Am J Clin Nutr 2000

Deficiene de zinc:
o Deficiena de zinc n organismul matern poate intarzia creterea si
o
o

dezvoltarea ftului.*
Alptarea la sn poate cauza epuizarea depozitului matern de zinc, din
cauza necesarului crescut de zinc n timpul alaptrii.**
Deficienele de zinc duc la creterea riscului apariiei malformaiilor la
nou-nascui: (sindactilie prezenta la nivel palmar sau plantar;
dezvoltarea insuficienta a organelor genitale, sindrom Down, autism).
Copii cu deficit de zinc in primul an de viata pot avea un ritm de crestere
mai mic, intrazieri in dezvoltarea psihomotorie si prevalenta crescuta a
infectiilor severe***.
Chiar si o dieta variata si corecta nu poate acoperi necesarul zilnic de
Zinc.

*Simmer K and Thompson RP. Zinc in the fetus and newborn. Acta Paediatr Scand Suppl 1985;319:158-163.
**Krebs NF. Zinc supplementation during lactation. Am J Clin Nutr 1998;68 (2 Suppl):509S - 512S.
***J Trace Elem Med Biol. 2005;19(1):29-35. Scheplyagina LA.

De ce suplimentare cu Zinc ?
Necesarul in sarcina + 38%
Cresterea greutatii la nastere
Goldenberg, JAMA 1995
Cresterea de 4 ori a eficientei terapeutice a Vit A in
restaurarea vederii nocturne
Mahomed K, Cochrane Rev 2002
Premise optime pentru dezvoltarea neuronalaevaluarea in utero ultrasonografica descrie pattern
cardiac si miscari fetale optime
Merialdi M, Am J Obstet Gynecol 2004
Cresterea lungimii diafizei femurale fetale
Merialdi M, Am J Clin Nutr 2004

Suplimentarea cu Zinc
Zinc: 7 mg (2-15 mg)*

o Organismul are nevoie de Zinc pentru sinteza, regenerarea

si funcionarea ADN-ului. Un aport adecvat de zinc asigur


dezvoltarea optima a celulelor n timpul sarcinii.
o Zinc-ul este un mineral esenial pentru suportul sistemului

imunitar i vindecarea plagilor.


* RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO

Suplimentarea cu Seleniu 25 mcg (27-65 mcg)*


Vrsta

Aduli (M/F)

Sarcina

Alptare

(ani)

(g/ zi)

(g/ zi)

(g/ zi)

14-18

55

60

70

19+

55

60

70

Sursa: Dietary Supplement Fact Sheet: Seleniu

o Se recomand suplimentarea cu Seleniu de la 25 pn la 50 g/zi n timpul

sarcinii i alptrii.
Neve J. Universite Libre de Bruxelles, Laboratoire de Chimie Pharmaceutique Organique, Belgique. Rev Fr Gynecol Obstet. 1990 Jan;85(1):29-33.

o Seleniu este un element important pentru dezvoltare, cretere i metabolism prin

reglarea hormonilor tiroidieni.


Holben DH, Smith AM. The diverse role of selenium within selenoproteins: a review. J Am Diet Assoc. 1999;99(7):836-843. Larsen PR, Davies TF, Hay ID. The
thyroid gland. In: Wilson JD, Foster DW, Kronenberg HM, Larsen PR, eds. Williams Textbook of Endocrinology. 9th ed. Philadelphia: W.B. Saunders Company;
1998:389-515.

o Suplimentarea cu Seleniu contribuie la protecia mpotriva stresului oxidativ pe ADN i


membranele celulare.

Efectele deficitului de Seleniu


o

Conform studiilor recente, sporirea aportului de Seleniu, ca parte a


unei diete, duce la prevenirea unor cazuri de pre-eclampsie.

Riscul aparaiei pre-eclampsiei este de peste 4 ori mai mare, la


femeile cu deficit de Seleniu.
Femeile cu un nivel sczut de Seleniu au suferit diverse boli, i au avut

mai frecvent nateri premature.


Rayman M et al. Low selenium status is associated with the occurrence of the pregnancy disease pre-eclampsia in women from the United Kingdom. Am J
Obstet Gynaecol, 2003; 189: 1343--9

Cantitatea sczut de Seleniu n sngele matern a fost corelat cu

riscul crescut de avort spontan.


Keen CL et al. The plausibility of micronutrient deficiencies being a significant contributing factor to the occurrence of pregnancy complications. J Nutr
2003 May; 133(5Suppl 2):1597S-1605S

Deficiena de Seleniu poate accentua efectele deficienei de Iod.

ETAPELE SINTEZEI HORMONILOR TIROIDIENI (T3, T4)

1. IODOCAPTARE
2. CONVERSIA IODULUI SAU ORGANIFICAREA
Oxidarea iodului
Iodarea tireoglobulinei
Biosinteza tironinelor
3. ELIBERAREA HORMONILOR TIROIDIENI
T4 = 4,5-10,5 g la 100 ml
T3 = 0,07-0,17 g la 100 ml
Deficienta iod hipotiroidism boala severa la nou-nascut
CRETINISM GUSOGEN

Iod
200 mcg (175-200 mcg)*
o Deficienta favorizeaza riscul de avort. **
o Aportul adecvat de Iod in sarcina este esential pentru dezvoltarea

neurologica normala.
o American Thyroid Association's Public Health Committee pune un
accent deosebit pe cresterea continutului in Iod a suplimentelor
nutritive. Un studiu recent a aratat ca numai 35% din produsele
prenatale contin Iod. Din totalul produselor care contin Iod numai
15% contin mai mult de 150g Iod in doza zilnica
o Un complex de vitamine prenatal care contine numai 150g Iod poate
sa fie insuficient in conditiile unei diete sarace in Iod versus DZR***

*RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO


**Maternal and Infant nutrition brief May/June 2005
***OB/GYN News, Nov 15, 2004 by Bruce Jancin, Dietary iodine inadequate in many pregnant women

Iod
200 mcg (175-200 mcg)*
Anual, 100.000 copii se nasc cu cretinism gusogen
Aportul
de
Iod
necesar pentru a preveni
instalrea
hipotiroidismului
atat la mama cat si la fat in
timpul sarcinii si prin aceasta
de a prevenii riscul afectarilor
cerebrale este de aproximativ
200 g/zi.
Human Vitamin and Mineral Requirements WHO 2004

* RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO

Iod
200 mcg (175-200 mcg)*

o Deficitul de Iod in timpul sarcinii determina cretinism si

o posibila pierdere a sarcinii.


o Pot apare nasteri premature sau de feti morti
Black RE Micronutrients in pregnancy Br J Nutr. 2001 May; 85 Suppl 2: S193-7
Ladipo Nutrition in pregnancy: mineral and vitamin supplements Am J Clin Nutr 2000; 72(suppl): S280-90

o Deficitul de Iod este acceptat in prezent ca fiind cea mai

frecventa cauza de afectari cerebrale ce pot fi prevenite


din lume

* RDA for Pregnant woman 3rd trimester by /NRC/IOM/FAO/WHO

Factori care afecteaza statusul


micronutrientilor

Alaptare
Planificare
Utilizarea recenta a
contraceptivelor orale
Sarcina anterioara
recenta/alaptare
Mod de viata: dieta,
droguri, tutun

Sarcina
Necesitati crescute
pana la 185%

Pierderea unor
cantitati mari de fier
in timpul nasterii

Afectarea
statusului
nutritional dupa
nastere

Suplimentarea echilibrata protein calorica si cu


Mg previn SGA in tarile slab dezvoltate
Aministrarea de Fe si folati reduce anemia
Suplimentarea cu Ca a femeilor cu risc crescut
si aport scazut scade incidenta HTAIS si
preeclampsiei
Vitamina A i -carotenii scad mortalitatea
materna
Uleiul de peste, Vit C si E par sa previna
nasterea prematura

Necesitile nutriionale n timpul sarcinii i alptrii


Necesarul energetic crete cu:
o 150 kcal/zi n trimestrul I
o 300 kcal/zi n trimestrul II i III

o Necesarul de calorii crete cu

doar 15%, n timp ce necesarul de


vitamine i minerale crete cu
pn la 156%*.
o Femeia nsrcinat trebuie s
consume alimente cu coninut
bogat de substane nutritive
pentru asigurarea unei
alimentaii adecvate i pentru
evitarea aportului excesiv de
calorii.

*Podstawy prawidowego ywienia czowieka: zalecenia ywieniowe dla


Ludnoci w Polsce, . Ziemiaski, Warszawa: Instytut Danone
Fundacja Promocji Zdrowego ywienia, 1998

Cand este obligatorie suplimentarea dietei:


Sarcinile gemelare:
o Gemeni: 16-20,5 kg (1,5 kg/ saptamana in trim. 2 si 3 de
sarcina)
o Tripleti: 22,7 kg (1,5 kg/ saptamana in trim.1, 2 si 3 de
sarcina)
Sarcina in adolescenta:
o Risc crescut de prematuritate si mortalitate perinatala
o Aportul calitativ si cantitativ inadecvat sau inconstant

de suplimente nutritive coresunzatoare


o Consumul de alcool, droguri sau tigari
o Apare competitia nutritionala intre mama si fat in
perioada de crestere.

Cand este obligatorie suplimentarea dietei:


Diete Restrictive (< 0,5-1kg/ luna)
o Efecte aupra mamei: deficiente

nutritive izolate sau generale


o Efecte aupra copilului: avort,

prematuritate, greutate mica la


nastere, risc crescut de malformatii,
retard mental
Diete Vegetariene: calorii, lipide, fibre
deficiente ale B12, B2, D, Ca, Fe, Zn

Planificare

Sarcina

Alaptare

III. ACTIVITATEA FIZIC PROFESIONAL

Evitarea
- efortului fizic
- mediului toxic
- condus maina
- naveta
- deplasri lungi
- zbor cu avionul
- ortostatism prelungit
- contactelor sexuale la GROC
- mediu marin expunere la soare, scufundri
- coborre n min
- ascensionri montane

RECOMANDRI
- Respectarea orelor de somn (8-10 ore)

- Respectarea orelor de odihn (2 ore dup-amiaz)


- Decubit lateral stng (din trim.II)
- Plimbare

- Gimnastic pentru gravide


- not n primul trimestru de sarcin
- Respectarea concediului prenatal

- Asigurarea unui climat psiho-afectiv favorabil


- Respectarea cu strictee a consultaiilor prenatale

IV. ACTIVITATEA SEXUAL

- Nu se interzice la gravidele fiziologice dect la 36 sptmni


- Nu s-a dovedit implicarea contactului sexual n declanarea
naterii prematur sau n ruperea membranelor
- Contact sexual cu finee i tandree
- Fricionri i masaj al glandelor mamare

V. MBRCMINTEA I SARCINA

1. Haine comode
- rochie sac
- fr portjartiere
- fr blugi sau pantaloni strmi
- chiloi largi, nu din material sintetic , tanga

2. Pantofi
- comozi numr potrivit
- fr toc

VI. MEDICAIA N SARCIN


orice medicament = OTRAV

Agenia American pentru Controlul Alimentelor i Medicamentelor (FDA) clasific


medicamentele n funcie de sigurana administrrii lor n timpul sarcinii n 5
categorii:
1. Categoria A nu exist risc pentru ft (cele mai sigure)
2. Categoria B studii pe animale demonstreaz posibilitatea existenei
unui anumit grad de risc (nu exist studii pe subieci umani)
3. Categoria C nu exist studii pe animale i om care s ateste efecte
nocive
4. Categoria D exist dovezi clare c sunt riscante n sarcin
5. Categoria X risc fetal dovedit

MEDICATIA SI SARCINA

orice medicament = OTRAV

Agenia American pentru Controlul Alimentelor i Medicamentelor (FDA) clasific


medicamentele n funcie de sigurana administrrii lor n timpul sarcinii n 5
categorii:
1. Categoria A nu exist risc pentru ft (cele mai sigure)
2. Categoria B studii pe animale demonstreaz posibilitatea existenei
unui anumit grad de risc (nu exist studii pe subieci umani)
3. Categoria C nu exist studii pe animale i om care s ateste efecte
nocive
4. Categoria D exist dovezi clare c sunt riscante n sarcin
5. Categoria X risc fetal dovedit

PRINCIPALELE CLASE DE MEDICAMENTE

1. Antalgice antiinflamatoare nesteroidiene ??


2. Antiaritmice NU Extraveral n trimestrul II

3. Antibioterapie NU Kanamicin, Gentamicin, Streptomicin, Cloramfenicol


4. Antineoplazice i imunosupresoare
NU sunt teratogene: Methotrexat, Vincristina, Actinomicina D, Vinblastina

5. Antiparazitare
NU derivai de pirimetamin: Spiramicin (Rowamicin)
n trimestrul II

6. Antiseptice locale
NU Betadin conine iod poate determina hipotiroidii fetale

7. Antivirale
NU pe toat durata sarcinii
8. Hormoni sexuali

- Progestative de sintez sunt contraindicate n primele luni de sarcin


- Alilestrenol Da
- Progesteron Da

- pot da efecte secundare

- Estroprogestativele nu se indic ntreruperea cursului sarcinii


- Danazolul poate da virilizarea organelor genitale
9. Anestezice locale (lidocaina, mepivacaina, xilina) pot induce
- depresie SNC

- bradicardie fetal
10. Vaccinurile se admit doar n caz de risc iminent de epidemie

Vaccinarea antitetanica obligatorie in sarcina!


n sarcin se face doar vaccinarea antitetanic la 34 i 36 sptmni de gestaie

VA MULTUMESC!