Bine ali
Spectacolul trebuie
4 Pregitili-vd
5
si continue
rolul
7 Interpretarea formei
juca[i-vi rolul
...
15
25
67
95
139
...
159
185
195
227
Acum,
..............
263
305
iO
Cum
Note
...........
Multumiri
..
341
377
375
415
Cuvdnt inainte
CAnd nimic din ceea ce facem nu mai aduce rezultatele
dorite, incepem sd ne intrebim ce putem schimba, cum altfel
ne putem promova, cum putem convinge consumatorul sd ne
aleagd pe noi. Fiecare nou rispuns, pe mdsuri ce se dovedegte
ineficient, ne sl5begte identitatea companiei, ne indepirteaz5
de direcfia strategicb si ne debusoleazd consumatorii.
indeosebi acum, in perioadi de recesiune economicd, cAnd
ceea ce gtiam ci funclioneazd nu se mai aplici, intrebarea ,,Ce
sd mai
Experienla.
Cuvent
simpli
cafea. Boabele
industria bunurilor.
Dacd facturezi pentru obiecte tangibile, atunci egti tn industria
produselor.
Dacd facturezi pentru actiaitdtile pe care le execu{i, atunci eqti
in industria seraiciilor.
lO
Experienfa nu este un nou mod in care ii prezentim consumatorului afacerea noastri, este un nou mod de a face mai
bine ceea ce businessul nostru face deja pentru consumator.
Experienfa nu este un nou nume pentru ceea ce faci, ci este un
nou mod de a face. De aceea, Economia Experienfei nu este o
carte de marketing ci este o carte de afaceri.
Explicatd in cuvinte pufine, experienfa pe care consumatorul o are flr o companie se traduce in calitatea timpului pe
care consumatorul il petrece alituri de acea companie. Din ce
in ce mai mulg timpul devine cea mai scumpd resursd a oamenilor, pentru cd este gi cea mai rari. Oamenii igi doresc bani
ca sd cumpere timp. $i atunci timpul ar trebui si devind noul
focus al economiei. Pentru consumator nu mai conteazi unde
igi spald magina, atAta timp cat toate spildtoriile de pe strada
lui au acelagi pret acelagi timp de execufie qi o cafenea micd
in care sd poati agtepta. Ar fi diferit daci spilitoria ar lua
maqina clientului de acasd si ar duce-o inapoi curatd. Aceasta
ar fi o experienli esteticS, aga cum o definesc autorii. Sau,
stAnd in sala de agteptare, ar putea sd urmdreascd documentare despre felul in care se construiegte o magind, despre soluliile folosite la spilare, despre poluare... Ar putea chiar sd
completeze un test, ca si igi verifice cunogtinfele despre magind. $i aceasta ar fi o experienfd, dar una educafionali. Mai
departe, spdlitoria ar putea si transforme actul spil5rii intr-un
spectacol, aga cum fac barmanii cu pregitirea cocktailurilor.
in acest caz, a privi felul in care e spdlati magina devine o
experienli de entertainment. in cele din urm6, consumatorul
poate sd foloseasci simulatoare de cursd in timpul de agteptare, trdind astfel o experienfi de evadare. Dar niciuna dintre
nu
se
alituri de companie.
Experienfa este o noui oferti economicd, nu este un bonus
pe care il oferi consumatorului pentru a-l convinge si achizifioneze un produs sau un serviciu. Ceea ce vinzi este chiar
experienfa.
Schimbarea aceasta de viziune este dificild, iar implementarea sa este si mai dificili - iati o concluzie personali. Afacerile
care existd in acest moment au cabazd, de pornire bunurile sau
serviciile, niciuna nu a pomit din ideea de a vinde experienfi.
Cele care fac acest lucru au trecut, la un moment dat, printr-un
proces de conversie mentald gi strategicX. CAnd businessul tdu
inseamni sd vinzi ciocolati sau si oferi consultanfi, cum
anume poate el sd se schimbe, sd vAndi experienfd?
Pentru a gisi rispunsul la aceasti intrebare, trebuie si in!elegem cu adevirat subtitlul acestei cdrfi: orice afacere este o
sceni si tot ceea ce facem este un spectacol..Crearea experiencare el l-a petrecut
Partea a doua a cdrfii explici acest model qi oferd numeroase sugestii care vor rispunde intrebirii de mai sus. Dincolo
de poetica pe care o sugereazi ideea de business ca scen6,
observaqiile Ei analizele autorilor sunt deosebit de pertinente
gi de valoroase pentru acei manageri care au curajul si creadd
in mesajul cirfii.
Chiar gi la zece ani distanfi de momentul in care a fost
scrisi, Economia Experienlei exPune un model pe care mulgi
se tem inci si il aplice. Dar nu cei care ezitd construiesc companii de referin!6, ci cei ce au curajul, energia gi viziunea de a
pune in sceni un business preorm un spectacol.
IOANA MUCENIC,
Managing Partner
Pastel Group
12
L|
AVANPREMIERA
Poftifl pe scend!
Dela commoditization
(unicitate
;i
--
subunitili
a cheltuielilor (n.t.).
t6
sacrificiu mai mic de-a lungul interacfiunilor cu dumneavoastri gi cu ofertele pe care le facefi. ($i nu uitali si citifi scurtul
Antract pentru detalierea acestei altemative.)
Aceasti noue economie necesiti de asemenea noi modele
de lucru. La toate nivelurile unei companii, angajafii trebuie
si inleleagd ci in Economia Experienlei orice afacere este o
sceni qi, prin urmare, munca este un teatru. Aceasti afirmafie
poate suna ciudat, insd este adevdratd: capitolul 6 demonstreazi c5, ori de cAte ori apare un client pe scena goal6 a
afacerii dumneavoastrd, angajalii iqi joacd rolul. in cele ce
urmeazi sunt prezentate tehnicile de interpretare adecvate.
capitolul 7 enumerd patru forme de teatru gi situafiile in care
trebuie aplicate fiecare dintre acestea, in timp ce capitolul 8
traseazl liniile directoare pentru cei care preiau diversele
roluri necesare oricirei intreprinderi pentru a pune irr scend
experienfe. Tofi angajalii - de la membrii comitetului de con-
Roma antic5, pAnd la parcurile de distracfii gi atracfiile acestor+ silile de proieclie video gi jocurile carnavalegti, care-i
atrag pe tinerii ce nu trec cu mult de douizeci de ani qi le
oferi pirinfilor mai in vArsti un motiv si nu-Si lase odraslele
acasi.
Desigur, existi gi o alti fafeti a experienlei Vegas: alcoolul,
drogurile, cluburile de striptease gi prostitufia sunt peste tot.
Din nefericire, acestea fac parte din Economia Experienlei la
fel de mult ca orice alti formi de divertisment gi relaxare. E
adevirat pe misuri ce trecem la aceastd noui economie, unii
oameni (poate tot mai mulfi) vor face alegeri nesibuite gi
imorale, din cauza disponibilitdfii gi abilei puneri in sceni a
experienlelor erotice. $i majoritatea experienfelor menlionate
mai sus, deqi sunt captivante si memorabile, cu siguranli nu
sunt virtuoase. Mai mult, numerosi oameni critici, pe buni
l8
19
rim
JOE
PINE
Dellwood,
DECEMBRIE
Minnesota
1998
JIM GILMORE
Shaker Heights, Ohio
pine&gilmore@customization. com
s-o facem.
Sperdm
20
2L
ECONOMIA EXPERIFNTEI
un dolar
ceaqca.
Agadar, in funqtie de felul in care este utilizati de o comPanie, cafeaua poate reprezenta oricare dintre cele trei oferte economice - produs debazd, bun sau serviciu -, cu trei categorii
'Termenul commodity, pl. commodities are doui sensuri principale: produs de baz;,
resurstr principali, materie
de
B'ne
dl vplrt:n tLonum
ai
xperie'
te,
Economia
ExPerl"nl"i
25
6S
5S
@
Produs de baz;
26
r::::-:--1
n
Servicru
Figura l-1.
Pre!ulofertelor
de cafea
E\penentl
B,ne d-i
27
28
tAnd mai mult decAt simpla construire gi vAnzare de computere (adicd bunuri). Obiectul nostru de activitate este livrarea
de informafii (adici servicii) gi de experienle interactive veridice." AEa e.
Numeroase industrii tradifionale bazate pe servicii, care se
lupti pentru aceiaqi bani cu noile experienfe, incep, la rAndul
lor, si devini mai experienfiale. in restaurantele tematice, cum
ar fi Hard Rock Cafe, Planet Ho\wood, Dive! gi Bubba Gump
Shrimp Co., mAncarea funcfioneazl ca element de recuziti
pentru ceea ce, in cadrul industriei, este cunoscut ca fiind o
pli in
i- F(o.onrd
F.pe,r.r
t.
Economia
Experienlei
29
Companiile pun
in scen6 o
experien!fi atunci
cano tst cuceresc
clienliiintr-un
mod memorabil
30
'-
tconom a | \oarrelrp
din Minneapolis s-a autointitulat Geek Squad..; ,,agenfii speciali" poartd cimigi albe gi cravate negre subfiri, au insigne qi
suporturi pentru pixuri gi conduc magini vechi, transformAnd
un serviciu de reguli banal intr-o intAlnire memorabili. in
mod similar, numeroase companii Nrgajeazd trupe de teatru
pentru a transforma niqte intAlniri altfel obignuite in evenimente improvizafionale (un exemplu il constituie Interactive
Personalities, Inc., cu sediul in Minneapolis, care pune i:l scend
piese pregitite gi ,,scene spontane" cu membrii publicului qi
lutrlizeazd personaje generate de calculator care interacfioneazi
in timp util).6 Iar comercianfii business-to-business orchestreazi
localii din ce in ce mai elaborate pentru vdnzare. in 1996,
Silicon Graphics a deschis VISIONARIUM Reality Center la
sediul central al corporafiei din Mountain View, Califomia,
pentru a-i aduce laolalti pe clienfi gi ingineri, intr-un mediu
ir care si poati interacfiona cu vizualiziri tridimensionale gi
in timp real ale produsului. Participanfii vid, aud Ei ating la
fel cum conduc, merg sau zboardprintre miriadele de simuliri
al ciror scop este dezvoltarea produsului. Dupi cum afirma
la momentul respectiv fostul pregedinte qi CEO, Edward R.
McCracken: ,,Aveti in fali tehnologia experienliali a computerului la cel mai inalt nivel; clienfii noqtri pot si afle cum vor
-
Bine afi
3l
DrsnNcTrr vALoRoAsE
Exemplele de mai sus - de la consumatori la clienfii firmelor, de la restaurante la serviciile de reparafii calculatoare - fac
32
Oferta
economicl
Produse de
bazi
Bunuri
Experienle
Agrari
Industriale
Seruiciilor
A extrage
A face
A livra
InterSanjabilS
TangibilS
Intangjbil;
MemorabrlS
Atribut-cheie
Natural
Personalizat
Personal
Metodi de
furniza re
Stocate angro
Vanzdtor
Economia
Funcgia
economici
Natura
ofertei
Experien!ei
A puneln
sceni
Dezv5
uite
dup)
produclie
cerere
de-a lungul
unei perioade
Comerciant
Producitor
Furnizor
Regjzor
CumpEritor
Pia!5
Utilizator
Client
Oaspete
Factori ai
cererii
Ca
TrSsbtu rl
Benefrcii
Senzalii
racteristici
Bjne
lnventariate
Ljvrate la
ofertele dumneavoastri sunt comodificate, citifi descrierile simple de mai jos. Iar daci suntefi convingi cd ofertele dumnea-
Produsele de bazi
Adevdratele produse de bazd sunt materialele extrase din
lumea naturald: animald, minerald, vegetali. Oamenii le cresc
pe pdmAng le extrag de sub pimAnt sau le cultivi in pimAnt.
in general, dupi tiierea, extracfia sau recoltarea produselor de
bazE, companiile le proceseazi sau le rafineazd pentru a obfine
anumite caracteristici, apoi le stocheazi in anumite cantitdfi
inainte de a fi transportate la piafi. Prin definifie, produsele de
bazd sunt interganjabile - sunt ceea ce sunt. Pentru ci produsele
debazd, nu pot fi diferenfiate, cei care le comercializeazdle
v6nd in general pe piele anonime, de unde o anumiti companie le achizifioneazi la un pre! determinat numai de raportul
cerere-ofert5. (Desigur, companiile furnizeazi, sisteme de gradare ale categoriilor produselor de baz6, cum ar fi diferitele
soiuri de boabe de cafea sau uleiurile de diferite calitd{i, insi
in cadrul fiecirui sistem de gradare produsul de bazd este
absolut interganjabil.) Orice comerciant de produse de bazd
cere acelagi pref ca toli ceilalfi care vAnd acelaqi lucru, dar,
atunci cAnd cererea depiqegte cu mult ofert4 rezultd profituri
semnificative. fnsd atunci cAnd oferta este mai mare decAt cerere4 profiturile sunt greu de obtinut. Pe termen scurt costul
obfinerii produselor debazd nu are nicio relevan!5 in raport cu
preful, iar pe termen lung este determinat de mAna invizibild
a piefei, in mdsura in care aceasta ircurajeazi companiile si
intre in sau si iasd din afacerile cu produse debazd.
34
r', l.onom
i roenF'tF
Bunurile
UtilizAnd produsele debazd drept materie prim4 comPaniile fag apoi inventariazi bunurile - articole tangibile vAndute
'Titlul complet
ro at ve rit
'r
35
36
economiaexpe;enlei BinealivenitinEconorniaExperjenteil
Serviciile
Serviciile sunt activitdfi intangibile, personalizate in funcEie
de cererea individuali a clienfilor cunoscufi. Fumizorii de ser-
Experienlei
37
38
disponibilitetii.
Pentru a scipa din aceasti capcand a comodificdrii, producdtorii livreazi adesea servicii grupate in jurul bunurilor lor
principale. Acest fapt furnizeazd oferte economice mai bine
conturate, care indeplinesc dorinfele clienlilor cu mai mult
succes.14 Astfel ch producitorii de automobile miresc varietatea qi durata termenelor de garanfie gi se oferd si dea maginile
in leasing, producitorii de bunuri de larg consum administreazd, inventarul magazinelor alimentare qi aga mai departe.
Inifiaf producdtorii renunfi aproape intotdeauna la aceste servicii pentru a creqte vdnzarea mdrfurilor lor. Mul{i dintre ei
realizeazd, mai tArziu cd aceste servicii sunt prefuite de clienfi
atAt de mult, incAt companiile le vAnd in mod separat. in cele
din urmd, producitorii pricepufi abandoneazi mentalitatea
axati pe mirfuri, devenind cu preponderenfi fumizori de servicii. De exemplu, cine mai cumpiri astizi telefoane mobile?
Cu excepfia celor care nu se pot abfine si nu posede aparifiile
de ultimi generatie din domeniul tehnologiei, cei mai mulli
agteapti pAnd cAnd unul dintre fumizorii de servicii de telefonie igi oferi produsele pentru o taxd nominald ce nu depdgegte un cenf cu condifia sd se aboneze la serviciul sdu.
Si ne uitim la IBM. ln zilele sale de glorie, in anii '60 Ei'70,
sloganul binemeritat al producitorului de componente de calculatoare era ,,IBM inseamni servicii", deoarece iqi oferea serviciile cu generozitate - gratis - oricdrei companii care ii
gi a
B'ne ar ve-;r
'r
F orom a I 'pe-
ortei
economia
Experienlei
39
Internetureste
sea pai fui"ini.e
forf5 1.,. ..
comootncant
ff:':1'fit#."$:lj.11l ffil;
40
Cei trei mari producltori auto din Detroit: General Motors, Ford si Chrysler (n.t.).
BinealivenitinEconomiatxperierte'l EconomiaExperien;ei
4l
.
.
.
.
42
Experienfele
Noua oferti a experienfelor apare ori de cAte ori o comPanie utilizeazi serviciile in mod intenfionat ca scend, iar bunurile ca recuzitd cu scopul de a implica un client. Dacd
produsele debazd gi cele supuse comodificdrii sunt interqanjabile, bunurile sunt tangibile, iar serviciile intangibile, experienlele surrt memorabile, Cumpiritorii experienlelor - vom
da curs intuifiei lui Disney gi ii vom numi oaspefi - valorizeazi implicarea in ceea ce compania dezvdluie de-a lungul unui
interval de timp. Dacd pAnd acum oamenii au redus consumul
de bunuri pentru a putea cheltui mai mulli bani pe servicii,
B1 e orr renrr
in Lco-o-id
Erpel-rter
Economia
Experienlei
43
memorabile
qi mai valoroase.
44
Dqi munca
regizorului de
experienfe Piere,
valoarea
experienlei
;i
a celor mai
Bine
45
produse debazd la bunuri qi apoi la servicii, iar acum la experienle, ar trebui si modifice,,cosul de consum" standard, inlocuindu-l cu ofertele prezente, care au o valoare mai mare, insi
guvernul federal nu este in pas cu timpul; in 1997, serviciile
oflrpau doar ceva mai mult de 57% din Indicele prefurilor de
consum (IPC;zt - pAnd in 1995 serviciile nici mdcar nu erau
incluse ir Indicele prefurilor de produqtie (IPP). ins5, daci examinim statisticile IPC, dupd cum aratl Figura 1.-2,vomobserva
cd IPC pentru produse debazd, cregte mai pufin decAt cel pentru
bunuri (utiliz6nd maqinile noi ca marfd prototip in Economia
Industriei), care creste mai pufin decAt IPC pentru servicii, care,
la rAndul sdu, progreseazd mai pu,m in comparafie cu IPC-ul
corespunzitor singurei experienfe prototip care se regisegte i:r
statisticile guvemunentale: participarea la evenimentele recreafionale (filme, concerte, evenimente sportive etc.)22. Observagi
de asemenea volatilitatea IPC-ului in cazul resurselor energetice
ir:r raport cu alte oferte. Pe mdsurd ce forfele pielei preiau controlul, v6nzitorii tuturor bunurilor gi ai serviciilor comodifcate se
vor confrunta cu o volatilitate ridicati a preturilor.23 Pe de alti
parte, preful ofertelor companiilor care pun in scend experienfe
cregte mult mai repede decAt rata inflafiei, pur gi simplu penku
ci experienlele sunt mult mai apreciate de consumatori.
Statisticile privind angajdrile gi produsul intem brut nominal
indicd acelaqi efect ca gi in cazul IPC-ului, dupd cum aratd clar
Figura 1,-3.24unlizend perioada dintre 1959 qi1996,incare datele rdmAn aceleagi in cazul tuturor ofertelor, observim ci fiecare
oferti succesivd are relativ aceeaqi pozifie. Degi producfia din
domeniul produselor debaz6, din Statele Unite a sporit la o ratd
de crestere anual5 compusi (CAGR) mai mare de 5 procente
&
Figura
de consum (lPC)
Experienle
(
Partici pare)
Servicii
Toate ofertele
Bunuri {Matini noi)
Produse de baz;
(Energie)
m6m@m@m60@m6m@m
ddNN66S96699rr6
oooooooqo660000
iddiddiddddiadd
ooo
47
intre servicii qi experienfe? Tocmai pentru cd Economia Experien{ei se afli la primii pagi gi nu a suferit inci automatizatea
caracteristici acum unei mari pi$ a sectorului serviciilor.
Nu este de mirare ci in zilele noastre atAt de multe companii iqi ambaleazi mirfurile gi serviciile i:r experienfe pentru
a-gi diferenfia ofertele. Fumizorii de servicii au, cu siguran!5,
un avantaj ir:r acest sens, pentru ci nu sunt dependenfi de ofertele tangibile. Acegtia pot intensifica mediul in care clienfii
sursa: Biroul de Statistica Muncii din Statele Unite, Labstat; The Statjshcal History ofthe United States:
Colonial Tjmes to 1970, Biroul de RecenstmAnt al Statelor Unite; Recens:m:ntul Statelor Unjte, Bjroul
48
ii
TRANSFORMAREA mARpUn[oR
iN
ACTTVTTATT
BjneativenitinEconomiaExperienleit
EconomiaExperienlei
49
50
econo-b fxperlenlei
Bine
ca oamenii sd
magini sau pe braful unui fotoliu"28, inovatii care ar intensifica semnificativ experienfa luirii mesei, dar care nu gi-ar gisi
locul in vechiul tip de industrie, interesat mai curAnd de funcfionarea aparatelor de uz casnic, decAt de ce fac utilizatorii
cAnd minAncd.
fdri
B.ealve-r'rL-oromrdF.oerenret. EconomiaExperientei
51
52
Tehnologia informafiei nu este decAt unul dintre mijloain actiaitate. de a experienfializa o marfd. in Economia Experien{ei producitorii se pot
folosi de asemenea de o serie de posibilitifi conexe pentru
a crea cerere prin intermediul transformirii lucrurilor in
actiaitdti.
cele de a transforma un lucru
53
Senzorializarea bunurilor
54
economiaexperienlei Bile:rirerrlr'LcoroniaL'oe',erttoi
unor elemente care si intensifice interacliunea senzoriald a clientului. Unele obiecte li se adreseazi simfurilor prin insiqi
nafura lor: juciriile, vata de zahdr, filmele realizate de amatori,
CD-urile, trabucurile, vinul etc. Chiar daci simpla utilizare a
acestor mdrfuri creeaz6, o experienfd senzoriald, companiile
pot senzorializa orice obiect prin accentuarea senza(iilor generate de utilizare.3O Pentru asta e nevoie si gtili ce simturi sunt
prefuite de clienfi, si vi concentrati asupra lor qi asupra senzafiilor pe care le experimenteazh.in funcfie de aceste coordonate trebuie refdcuti marfa pentru a fi mai atrdgitoare.
Producitorii auto, de exemplu, cheltuiesc acum milioane de
dolari pentru fiecare model ca sd se asigure cd portierele sund
exact aqa cum trebuie la inchidere. Editorii intensifici semnificativ copertele gi interioarele cirlilor gi ale revistelor printr-o
serie de inovafii tactile (litere embosate, suprafele cu asperitdfi,
inegale sau extrem de fine) qi senzafii vizuale (coperte translucide, fonturi atrigitoare, fotografii inteligente, grafici tridimensionalh). Nici mdcar markerele folosite la prezentare nu
mai sunt pur gi sirnplu colorate; Sanford le Ei parfumeazd
(lemn dulce pentru negru, cireagi pentru rogu g.a.m.d.).
re ar
or
ler
Economia
Experienlei
55
Air |ordan
#23?)
mirfurilor
56
ir tcoro-,o
E<pe ret,ret.
tifi
Bine
57
58
Dupd cum scrie pe pancarta pe care Rebecca Pine i-a ddruit-o tatdlui ei de ziua sa: ,,Cele mai bune lucruri din via!5 nu
sunt lucruri." Sd ne gAndim la acel eveniment banal pe care il
triiegte toatd lumea pe mdsurd ce creqte: aniversarea zilei de
nagtere. Majoritatea celor care s-au ndscut in anii de dupb rizboi igi amintesc de aniversirile din copildrie, cAnd mama se
striduia sd faci o prdjituri din nimic. Ce insemna acest lucru?
Ci ea chiar folosea produse de bazd precum untul, zahdrul,
ouile, fiina, laptele si cacaua. $i cAt costau aceste ingrediente
in vremea aceea? Zece, doudzeci, poate treizeci de cenfi.
Astfel de produse debazd au devenit din ce in ce mai pufin
relevante pentru nevoile consumatorilor in momentul in care
companii precum General Mills (prin marca Betty Crocker),
Procter & Gamble (prin Duncan Hines) au pus mai toate ingredientele intr-un pachet creAnd amestecuri pentru prdjituri Ei
glazurile conservate. $i cAt costau aceste mirfuri cAnd dispireau aproape imediat de pe rafturile supermarketurilor in anii
'60 qi'70? Nu mult, poate cd un dolar sau doi cel mult, dar
depdgeau totugi prelul produselor debazd. Preful mai ridicat
era motivat de valoarea crescuti a bunurilor: arom5, consistenfd, preparare uqoari qi economie de timp.
in anii '80, aproape cd nici nu se mai fdceau prdjituri in
cas6. Mama sau tata suna pur qi simplu la supermarket sau la
brutdria locald gi comanda un tort, mention6nd tipul exact de
blat gi de glazurd, data cAnd va fi ridicat, forma gi urdrile pe
care le voiau scrise pe tort. Cu un pre! intre 10 gi 20 de dolari,
acest serviciu personalizat costa de zece ori mai mult decAt
bunurile necesare pentru a face tortul acasd; ingredientele folosite neridicAndu-se la mai mult de un dolar. Cu toate acestea,
numerosi pdrinli considerau cd era o afacere grozavE, care le
n. at vp.rt r T\onom
F,oe, er
ler
Economia
Experienlei
59
Figura
l-5.
in scen:
experienlelor
Punerea
D feren!iara
3oo 5
2so 5
il
2oo $
rso
1oo
Figura
Pozilie
Nevoile
competitivl
clientilor
l-4.
Prelulofertelor
pentru aniversiri
L__t
Nediferen!iat:
505
tlr
Produs de bazd
Stabilirea
Serviciu
Experienle
60
Prel special
prelului
F'o^o-ta t \pe'ier
tei
6l
62
lrp'''g11c"
era
Ogden) determinau cererea din ce in ce mai mare pentru experiente noi qi diversificate, Ogden a decis sd creeze propriile
oferte de experienfe. A inceput si defini afaceri qi si opereze
in domeniul sporfurilor, al artelor spectacolului, al scenelor de
divertisment gi de teatru, adesea prin intermediul unor fuzioniri. Ba chiar a inceput sd semneze contracte de impresariat
cu artigti, a promovat concerte gi a produs transmisiuni TV
speciale, spectacole pe Broadway qi inregistriri muzicale.
Compania a intrat de asemenea in afacerile axate pe administrarea complexelor de divertismenf bazate pe o anumiti locafie, precum Top of the World de la World Trade Center, unde
oaspefii puteau trdi experienta unui tur suspendat al orasului
63
sA irucenpA AcTTUNEA
Conducerea unei afaceri atat de diversificate precum
American Wildemess Experience nu este niciodatd ugoari, in
special in ceea ce priveqte realizarea trecerii de la vAnzarea
business-to -busine ss la marketingul destinat consumatorilor.
Numai timpul va hotdri succesul celor de la Ogden. Mallul
rimAne inci un teritoriu neexplorat pentru o astfel de experienfi intensd gi costisitoare, iar oblinerea mixului perfect de
elemente senzoriale prin intermediul combinaliei unui ambient fals cu animale vii nu este o sarcini ugoari. (Degi, linAnd
cont de nevoia de a line departe de animale mirosul de gritar
din restaurant gi invers, poate cd, la urma urmelor, American
Wildemess Experience nu se abate chiar atAt de mult de la
domeniul de activitate al companiei, qi anume administrarea
degeurilor.) insi Ogden, ca multe alte companii care au intrat
in Economia Experienfei, realizeazi ci punerea in sceni a
experienfelor impiedici comodificarea care obtureazi diferenfierea, relevanla gi preful pentru atAt de multe bunuri gi
servicii.
economiaExperienlei Bilealrvenrrinfco'om,aL(perienteil
Bine
65
economiatxferienlei SinealivenjtinEconomiaExperienleil
Pregitirea
scenei
Pregdt'rea
scelc
Economia
Experienlei
67
in timp ce privegti in jur, dorindu-fi si vezi mai indeaproape atAt fiinlele umane, cAt gi apendicele lor cibemetig observi
ci fiecare PC are o plicufi cu un nume: Toby, Fergie, Grape
Ape gi - cumva qtiai cd urma si apard - Larry, Moe gi Curly-.
Tipul care fipi izbegte tastele lui Eastwood, iar cel care mormiie pe ale lui Buddha. intorci iar capul spre Comandantul
Francisco gi observi pentru prima oari ci in spatele lui se afli
o serie de rafturi ticsite cu rAnduri peste rAnduri de cutii de
software. Aici, te intAmpind qi mai multe nume: Diablo, Red
Alert, Warcraft II, Command & Conquer. A! Asta era! Tipii
Sqtia sunt adversari intr-un joc pe calculator. ,,Se numegte
Quake", te anunfd Comandanful, cdci te urmirise in timp ce
explorai locul, iar acum a sesizat nevoia ta de a primi rispunsuri. ,,Este un fel de versiune electronicd a jocului capturarea
drapelului."
in sfArgit, inlelegi in ce constd atracfia locului gi in curAnd
resimfi o plicere provizorie privindu-i pe cei care joaci. Trei
contra trei, adversarii virtuali, aflali la mai pufin de gase metri
unul de celdlalt, se lupt[ intr-o areni imaginard prin intermediul unei relele de suprafafd locali sau LAN. Vezi incAntarea
de pe dripul fiec5rui jucitor, relafia buni dintre om gi maginS,
funcfionAnd ca o singuri entitate gr, in cele din urmd, bucuria
risunitoare ce transpare in strig5tul final al invingitorului
cAnd iqi infr6nge ultimul adversar. Degi dezamigifl de infrAngere, cei care au pierdut o iau bucurogi de la capdt. Ezitant,
neliniqti! nerdbditor, il informezi pe Comandant ci doregti si
li te alituri. Te agezi in fala unui computer pentru a trii qi tu
experienla jocului.
'
68
lhe Ihree
Stooges (n.t.)
Aceastd relatare, scrisi la persoana a doua, in stilul caracteristic anumitor tipuri de jocuri pe calculator, descrie mai
mult sau mai pufin realitatea de la LAN Arena, aqa cum am
triit-o noi pentru prima datd. Este un nou tip de log unul
dintre multele locuri de acest fel, ce populeazi peisajul urban
la sfArgiful anilor '90,in care, contra cost, oamenii vin si joace
jocuri pe calculator cu competitori m6nafi de aceeagi dorinfi.
Comandantul Francisco, care, pe l6ngi faptul cd a fost gazda
noastrd, era de asemenea unul dintre cei trei coproprietari,
ne-a explicat cd taxa era de 5-6 dolari pe ord gi ci jucltorii care
veneau in mod regulat puteau opta pentru un abonament
anuaf cuprins intre 25 gi 100 de dolari, ce le permitea si beneficieze de reduceri, sd-gi rezerve un loc un anumit loc tr cartea
de rezerviri a LAN Arena gi, de asemene4 sd participe ocazional la tumee. Ne-a mai povestit ci firma, care igi deschisese
por,tile in octombrie 1996, folosind echipament in mare parte
inchiriat, devenise deja profitabili la finalul anului L997 EiplFr
nuia si deschidh mai multe locafii.
Cu toate ci gtiam ci era profitabil, pentru noi LAN Arena
semhna cu toate acele magazine de inchiriat filme cu care
pirinfii nogtri impAnziseri lara cu cincisprezece-douizeci de
ani in urmi. Asthzi, magazinele mici de inchiriat filme au
devenit o curiozitate istoricd - o solufie provizorie - grafie
creativei distrugeri a formatelor altemative gi a programelor
inovatoare de distribufie gi merchandising create de companiile mai mari. Ca sd nu mai pomenim de fuziunile de proporfii
industriale, culminAnd cu brazda latd trasd de Blockbuster
Video tr zona rural5, cAgtigAnd astfel cea mai mare parte a
veniturilor noii industrii.
ln mod similar, este posibil ca formatul LAN Arena, cu
jucitorii situafi fizic in acelaqi log si fie doar o solufie provizorie intre practicarea jocurilor acasd, aparfin6nd trecutului, qi
Sxperienlei
69
niciun fel.1
Cu siguran!5, abordarea directi, online, de acasi va caracteriza viitorul experienlei jocului. Sau nu? Ce se va intAmpla
cu interacfiunea sociala cu jocul din afara jocului, esenfial5
pentru delectarea cu oricare dintre vechile jocuri, jucate ,,pe
masi", componenti evident importantd gi pentru zgomotoqii
competitori de la LAN Arena? Nu cumva aceasti nevoie va
facilita mentinerea rolului unei astfel de afaceri in domeniul
jocurilor? Cu siguranfi cd da cel pufin o perioadi sau poate
pentru totdeauna, insi tehnologiile audio, video gi tactile care
funcfioneazi in timp real continud sd avanseze, astfel cd, in
cAtiva ani, vom ajunge tr puncful in care vom fi capabili si
experimentdm toate interacfiunile posibile - lipete qi priviri
incruntate, tachiniri gi zeflemele, poate chiar imbrAnceli gi
ghionturi - gi la modul airtunl. Ca gi liniile de chat gi mesajele
instant de pe America Online, nicio experienfh virfuald nu va
fi completd in absenfa experienfei sociale virtuale conexe.2
Dar va face asta si dispard stabilimentele de joc interactiv,
bazate pe o anumiti locafie, precum LAN Arena? Sau va
apirea o inifiativi de tip Blockbuster care va consolida industria jocurilor, concepind o interfafi sociali pentru a masca
refeaua tehnologicd primitivi, conferindu-i astfel durabilitate? Rispunsurile sunf desigur, neclare. Ceea ce este limpede
e cd nu toate companiile care pun in sceni aceste noi experi-
clivertisment.
70
qi
imeocApREA ExPERIENTEI
Pentru cd numeroase exemple de experienfe puse in scend
provin din ceea ce presa popular[ numegte in sens larg industria divertismentului, se concluzioneazd facil cd mutafia de la
Progresia Valorii Economice la punerea in sceni a experien{elor presupune simpla adiugare a divertismentului la ofertele existente. Aceasti afirmafie este extrem de departe de
adevdr. Refinefi cd punerea in scend a experienfelor nu are
nicio legiturd cu distrarea clienfilor, fiind vorba de captiaarea
acestora.
PrPgatirea
7l
72
rre
Absorb!ie
Participare
Participare
pasivl
activl
l'.Aga-,pd . p
EconomiaExperientei
73
in mod pldcut;
amuzament,,.3
Divertismenful nu furnizeazd doar una dintre cele mai vechi
forme de experiente (cu siguranfi, glumele existi de la incepufurile umanitifii), ci constifuie, de asemenea, una dintre
formele cele mai dezvoltate, iar astdzi, cele mai rdsp6ndite qi
familiare. (,,Lucritorii neproductivi", pe care i-a scos irr evidenfi Adam Smith, erau cu tofii oameni din sfera divertismentului: ,,actori, bufoni, muzicieni, cAntdrefi qi dansatori la operd
etc.") Pe misurd ce Economia Experienlei devine mai complexi, oamenii vor privi i:r direcfii noi, in cdutarea unor experienle neobignuite.
in acelaqi timp, pufine dintre aceste experiente vor exclude
momentele de divertisment, fie acestea gi pasagere, fdcAndu-i
pe oameni sd zAmbeasci, si rAdi sau, pur qi simplu, sd se
simti bine. lnsi vor exista oportunitdfi pentru firme care vor
pune in scend experien,te, imbunntefind mixul cu componentele celorlalte trei dimensiuni ale experientei: educational,
escapist gi estetic.
Dimensiunea educationale
La fel cum se trtAmpli cu experienfele din divertismen!
in
74
gi Jim
Botkin
si fie
in educalia
bazati pe
experienle,
oaspetele
absoarbe
evenimentele
care se desfi;oarE
in fala ochilor sii,
printr-o
participare activi
tr
de
campus, de la terenul
Pregbr'rea
\rele
economia
Experienlei
75
'
Dimensiunea escapisti
intAlnirile memorabile aparlinAnd celei de-a treia categorii,
cr1terientele escapiste, presupun o imersiune mult mai profundi
.lecAt cea facilitatd de experienfele oferite de divertisment sau
dt-. cele educafionale. De fapt, acestea sunt tocmai opusul experientelor de divertisment pur. Oaspetele experientei escapiste
r'ste complet adAncit in aceasta, fiind un participant implicat
.rctiv.8 Printre exemplele de ambiente care sunt fundamental
escapiste se numird parcurile de distracfie cu tematicd., cazinourile, echipamentele destinate realitifii virtuale, programele
rle chat sau chiar un joc de paintball in pidurea din imprejurimi. in loc si joace un rol pasiv, privindu-i pe alfii acfionAnd,
individul devine actor, fiind capabil si influenfeze spectacolul
in sine.
Intensificarea valorii de divertisment implicite a unui film,
de exemplu, poate fi realizati nu doar cu ajutorul unor ecrane
mai mari, al unui sunet mai puternic, al unor scaune mai
confortabile, al unor camere pentru VIP-uri si aga mai departe, ci qi l5sAndu-i pe clienfi sd participe la emolia migcirii.
Astlz| o multime de companii aduc astfel de experienfe in
cartierul din apropiere, prin intermediul unor atracfii bazate
pe miEcare. O astfel de atraclie face parte din American
Wildemess Experience din Califomia, in cadrul cdreia un film
ce prezinti lumea din punctul de vedere al unui animal este
completat de senzafia de plutire inainte gi inapoi, de amncare
gi alunecare, tremur, pAndi si uneori chiar gi rotafii de 360
de grade.e
Printre primele staruri ale acestui gen se numbri Tour of
the Universe, un zbor in grup desfhgurat in spaliul cosmic,
creat de SimEx din Toronto; Magic Edge, simularea unui conflict militar, la care participi mai mulli jucitori, desfdEurat in
Experienlei
Tl
78
ii
permit omului de
Spafiul virtual este un loc grozav pentru astfel de experienfe, insd multe companii inci nu infeleg asta. Ele sunt pe
punctul de a cddea ir capcana comodificirii, ircercAnd s5-gi
dea seama cum sd-gi vAndi mai bine mdrfurile qi serviciile pe
intemet, cAnd', de fapt, majoritatea oamenilor navigheazi pe
net de dragul experienfei tr sine. in mod surprinzitor, Pete
Higgins, vicepregedintele Interactive Media Group, aparfinAnd companiei Microsoft, a declarat pentru Bussiness Week:
,,Intemetul nu e sinonim cu divertismentul de proasti calitate."14 insi cine ar vrea sd fie? Intemeful este un mediu inerent
actio - nu pasiv, ca televiziunea - care le furnizeazi multora o
experienfi sociald. Divertismentul interactiv este un oximoron.
Valoarea pe care oamenii o gisesc online derivi din conectare
activS, conversafie gi formarea comunititilor.
Spafiul virtual a fost cAndva tirAmul generaliei pirinfilor
noqtri, prin The Well*, fiind nevoie de Prodigy, CompuServe
gi America Online (denumifi in mod gregit fumizori de ,,servicii" online) pentru a-l aduce maselor. AOL a cAgtigat bitilia
pentru membrl in primul r6nd pentru ci a infeles ci aceqtia
doreau o experienti social6, prin intermediul cireia si poati
participa activ la mediul online care se dezvolta ir jurul lor.
.
79
80
rrafia
libririe plus
evadezi,
si
vorbegti.
Dimensiunea estetici
Cel de-al patrulea qi ultimul domeniu experienlial pe care
il vom explora este esteticul. in astfel de experienfe, indivizii
se adAncesc intr-un eveniment sau mediu ambiant, insi ei
inqigi au un efect minor sau inexistent asupra acestuia, lisAnd
8l
82
r'.i stimulii sunt naturali sau simulafi. ExtinzAnd aceastd perspectivi, celebrul arhitect Michael Benedikt discutd rolul pe
('.lre, in opinia sa, il joacd arhitecfii in realizarea unei conexiuni
ir.rtre oameni qi caracterul ,,real" al mediilor ambiante pe care
It'creeaz5:
Astfel de experienfe sau de momente privilegiate pot fi profund
ne
Chiar dacd arhiteclii sunt cei care conduc acest demers, tofi
cei implicati in punerea in sceni a experienlelor estetice au
c'latoria de a conecta indivizii si realitatea (imersivi) pe care o
triiesc direct (degi in mod pasir.), chiar gi atunci cAnd ambientul nu pare a fi tocmai ,,real". Probabil ci Benedikt ar cataloga
Rainforest Cafe gi alte locatii similare drept,,non-reale", insistAnd cd arhitecfii abordeazd ,,chestiunea autenticitifii recurgAnd la inscenare [prezentarea inautenticului drept autentic],
cu alte ctrvinte, fXcAnd ca falsul sd pard veridic.23 Pentru a
pune in scend experiente estetice captivante, designerii trebuie
sd recunoasc5 faptul ci orice ambient destinat creirii unei
experienfe nu este real (de exemplu, Itainforest Cafe nu este o
pddure tropicalS). N-ar trebui s5-pi pdcileasch oaspefii ficAndu-i sd creadd ci lucrul respectiv este ceea nu este.
Criticul Ada Louise Huxtable, care se ocr-rp5 de arhitecturi,
face o distinctie sirnilarh atunci cAnd afirmd:
in
ce mai
Experienlei
83
24
Pentru a ilustra diferen!4 vom lua in considerare doub ambiente inventate, cdrora Huxtable le alocd un spafiu considerabil
in analiza ei: Universal City Walk gi cam orice loc de la Disney.
84
Pe de
Disnev
si vadi
EXPERIMENTAREA BOGATIEI
85
si ca sisteme de divertisment."2T
American Express cclmbind adesea elemente estetice qi educafionale in experientele sale unice (valorificarea AmEx), pe
care le oferi celor inscriqi in programul de risplStire a membrilor.28 intr-o astfel de ofert4 ,,Imagini ale pidurii tropicale
- foto safari in Costa Rica", compania i-a invitat pe posesorii
care
;i
comicele
din balconul care inconjoari hotelul 1 veli servi cele mai bune
m6ncdruri in mediul ambiant confortabil al junglei. Indjferent de
experienla dumneavoastri fotografici, aceastd aventurl promite a
fi de neuitat.
Pentru a face comerful en detail mai memorabil, majoritatea directorilor de magazin si a dezvoltatorilor de mall vorbesc
despre transformarea mersului la cumplrituri intr-o experienfi mai distractivd, ins5 companiile de vArf incorporeazl. de
86
economia experientei
JIcpar"'a plol
sub
clenumirea de poporul Bugis. in mod similar, in cazul proiectului centrului comercial Ontario Mill, CommArts a conceput
strizi qi cartiere care oferd o experienld estetici distinctd, inspiratd de bogata tradifie a sudului Californiei. Centml sdu de
greutate nu este cel tradifional, si anume map;azinele universale imense care vAnd mdrfuri, ci firmeie care pun in sceni
experienle de proporfii - o sald de cinema AMC cu un ecran
imens, galeria/restaurantul Dave & Bustels Ei un cinematograf
87
la dispozifie si pe care o alege in urma cemerii opliunilor disponibile - transgresAnd astfel granilele domeniilor experienfei. Dupi cum a spus Steve Case, presedinte gi CEO, intr-un
88
Economia Experienlei
., .g" r'""
5 ..
,o.
fr
89
90
rod plol
Maze si Now Playing. (Combinafia de zone de joaci din celel,rlte locafii variaz6, oferind experienle uqor diferite, care res-
Expedenlei
9l
92
Iiecare copil. $i
Experienlei
93
Rybczynski acordd o atenlie speciali dorinlei gi abilitefli olandezilor in ,,Epoca lor de Aur" de a ,,defini casa ca loc special,
94
Spectacolu I trebuie
si continue
stdtitoare, cu personaje contradictorii, care il atrigeau in situafii ce pireau si-i pund viala in pericol, intercalate in mod
curios in sarcinile sale de zi cu zi. De fiecare dati cAnd credea
ci a dezlegat misterul, lucrurile luau o noui intorsdturd pAnd
cAnd, in cele din urme, evenimentele s-au aglomeraf ating6nd
punctul culminant. Pentru a pune la cale ,,loc1tl", CRS a trebuit
si organizeze un spectacol bine orchestrat. Nicio companie,
nici micar Disney, nu a reugit sd dovedeasce o asemenea
miiestrie in orchestrarea unei experienfe atAt de complicate
- punAnd in sceni evenimente bogate, fascinante, bine integrate, acaparante gi memorabile - precum cea pusi la cale de
CRS, firma fictivd descrisi in thrillerul din7997, The Game,in
care Michael Douglas joaci rolul lui Nicholas, iar Sean Penn
pe cel al lui Conrad. insd se apropie ziua cAnd acest tip de
punere in scenb va forma cea mai mare parte a activitifii
comerciale reale.
Experienlei
95
96
EconomiaExperientei
:.."
.ir'
TEMATIZATI
EXPERIENTA
at
Simpla rostire a denumirii oricirui restaurant cu temati,'ii - Hard Rock Cafe, House of Blues, Dive! sau Medieval
'['imes, ca sd ddm doar cAteva exemple ne face sd stim la ce
si ne asteptim cAnd intrdm in locul respectiv. Proprietarii au
licut primul pas crucial in punerea in scend a unei experienle
concepAnd o temd bine definiti.l Pe de altd parte, o temi prost
conceputd nu le oferi clienfilor niciun element in jurul ciruia
si-Ei organizeze impresiile, iar experienta nu lasd o amintire
durabili. O temd incoerenti seam[nd cu Oaklandul lui
Gertrude Stein: ,,Acolo nu existi niciun acolo."
Adesea, comerciantii incalcd acest principiu. Vorbesc despre ,,experienfa cumphrifurilor", insi nu reuqesc si creeze o
temi care sd reuneascd prezentirile disparate de mdrfuri intr-o
cxperienld pus6 in scend. De exemplu, comercianfii de aparate
de uz casnic si electronice dau dovad5 de o imaginatie tematici redusi. $irurile interminabile de masini de spdlat vase si
uscitoare qi perefii de frigidere nu fac decAt sX evidentieze
omogenitatea magazinelor diferitelor companii. Nu ar trebui
ca un magazin denumit Circuit City si aibd ceva distinctiv?
Unul dintre comerciantii care infeleg cu adevdrat experienta
cumphrdturilor este Leonard Riggio. Atunci cAnd directorul
general al lui Bames & Noble a inceput si dezvolte lantul de
librdrii, lansAnd supermagazine, s-a lovit de tema simpli a
,,teatrelor". Riggio qi-a dat seama cd oamenii viziteazl.libririile
din acelagi motiv pentru care merg la teatru; pentru experienfa
'r.
oo.,.Fr.od
t,."EconomiaExperientei j
97
I
I
I
l
i
Astfel cd a schimbat toate elementele magazinelor pentru a exprima aceasti tem5: arhitectura, modul in care se comportau vAnzdtorii, decoml gi piesele de mobilier. Si, desigur, a
addugat cafenele pe post de ,,antract", penhar momentele in care
oamenii nu socializeazl, r:ru rdsfoiesc sau nu cumpiri cdrfi.
Si ne gAndim la Forum Shops din Las Vegas, un mall conceptit de dezvoltatorul Sheldon Gordon (de la Gordon Croup
Holdings) si elaborat impreuni cu compania imobiliard Simon
Property Group, avAnd sediul in Indianapolis. Tema sa distinctd - piala Romei antice - se reflectd in toate detaliile, motivul
fiind concretizat printr-o intreagi panoplie de efecte arhitecturale. Printre acestea se numiri pardoseli de marmurS, stAlpi
de susfinere albi, lipsifi de orice podoabe, cafenele ,,in aer
llber" , copaci adevirafi, fAnt6ni arteziene gi chiar qi un cer senin
pictat, pe care se pot vedea niste nori albi pufogi ce produc
regulat furtr-rni simulate, cu tot cu fulgere si tunete. Toate intririle mallului gi toate faladele magazinelor sunt reproduceri
eiaborate ale arhitecfurii romane. Din or5-n ori, la intrarea
principal5, statui ale lui Cezar si ale altor demnitari romani
socinld.z
98
lnrLure'ri
(!irrf!{
;i
educafie. Aici,
generaJiile maj vechi vor putea retrii nostalgia zilelor trecute, iar
gg
IOO I
intr-adevdr, atunci cAnd este reugitS, tematizarea unei experiente presupune scrierea scenariului unei povesti care ar pirea
rrcompleti in absenla participdrii oaspetilor.T Disney utrlizeazd.
.rstfel de poveEti pentru atracfiile sale, care sebazeaz| adesea
pe filme sau basme actualizate. in stabilirea temei ,,Pigifi in
sinul Naturii!", American Wildemess Experience isi plaseazi
oaspefii in naratiunea unui bdiat de zece ani, care isi doreste
rnai mult decAt orice si devini arhitect gi si construiasci clddiri
rnari, insi isi dd seama cX nu a luat in considerare animalele.
'l"ema companiei Bamboola (,,Insula jocului,
a aventurii & distractiei") introduce fiecare copil in mijlocul unei povestiri fantastice, in care doi copii ritXcifi pe mare sunt salvafi de broagte
festoase gigantice ce ii aduc pe Insula Bamboola. Aici, copiii
clescoperi frumusetea naturald a insulei, dar gi cantit5fi uriage
de degeuri esuate pe fbrm. Sarcina lor: si ajute la curitarea insulei, pentru ca broastele testoase sd-gi poatd depune din nou
i
oudle acolo.s
Dezvoltarea unei teme adecvate pentru o experienfd reprezintl o provocare. Un posibil punct de plecare il constituie categoriile generale ale temelor. in cartea sa plini de observafii
pdtmnzdtoare, deEi scrisd intr-un limbaj academic, intitulati The
Theming of America, profesorul de sociologie Mark Gottdiener
identificd zece teme care se materializeazd adesea in ,,medii
construite", pe care le demrmeste experienfe puse in scend.g
Acestea sunt:
1. statutul,
2. paradisul tropical,
3. Vestul Sdlbatic,
4. civilizafia clasic6,
5. nostalgi4
6. fantezia orientald,
trebuie si conrif!e
Spertaco
I tOl
7. motivul urbary
8. arhitecfura fortirefelor si a centrelor cle supravegere
9. modemismul qi progresul,
ir
f. istori4
2. religia,
3. moda,
4. politica,
5. psihologia,
6. filozofia,
7. lumea fizic6,
B. cultura populard,
9. artele.
insd indiferent de lista care faciliteazi descoperire4 cheia
tematizirii de succes a unei experiente rezida cu adevdrat in
determinarea a ceea ce se va dovedi a fi fascinant qi captivant.
Existd cinci principii de o importatd coakrgitoare ht dezaoltarea unei
astfel de teme.
fO2
Economia
txperienlei pa -d o,,t
-roo I a \d .1.
',.
trecuful.
Spectaco
!l
I fO3
in acelaqi sens, nici materia nu poate fi neglijatd sau ignoratd in alcdtuirea unei teme captivante. Temele pot suE;era
dimensiuni, forme gi substanfe alternative ale lucruriior.
Tema ,,Bine ali venit in lumea mea" a companiei FAO
Schwarz intAmpini oaspefii intr-o lume in care starea jucdriilor este modificati; temele legate de naturA ale cornpaniilor
Cabela's gi ale rivalului sdu, Bass Pro Shops, expun obiectele
dorite de sportivi, prin intermediul taxidermiei gi al altor
decoruri, aducAnd vinatul mai aproape de vAnitor in decursul procesului. American Wilderness Experience combind
materialele reale (animalele) cr.r cele false (copaci artificiali)
Ei virtuale (atractiile bazate pe miscare) pentru a-i ajuta pe
oaspeli ,,si piqeasci in naturi", aceasta fiind tema sa
postmodernS.
lO4 I
...iriru(
{nultiple intr-un
singur spa[iu
in serlalul american
i ros
lui
in interiorul aceleiaqi locatii, permite copilugi pdrintelui sd isi construiasci propria lor poveste pe care
106
o .: -'el . c
o. ,
,p
I IO7
ii
Simonson ne dau din nou o listd utild, de data aceasta conturAnd cele sase,,dimensiuni ale impresiilor generale"l4;
1. Timp: reprezentiri tradifionale, contempr;rane sau futuriste ale temei.
2. Spafiu: reprezentiri urbane/rurale, estice/r'estice (la care anl
.')
Experienla
tnebuie s5 lase
innpresii de
neuitat
)l,eilrnaa l
lO8
Economia Experientei
Spel;io
Lr
lieb!
!i clrlrf!e
Economia
Erperienlei
I IO9
,,Cei cinci F;i un W" (care nu pot fi pistrali in traducere): ,,Fresh, Fast, Fortright, For
You, Fun, Wow" (,,Proasp;t, Rapid, Direct, Pentru tine, Distractie, Oau") (n.t.).
UO
! lreolie
5; .onrrir!e
,Dp rd
o.
FULA
o r'
.p EconomiaExp"ri"nt"i
fU
I
I
Tipurile diferite
de experien{e se
bazeaz$ pe tiBuri
difer{te de
impresii
oricirui
1r
ci sugestiile minore pot fi ddundtoare oricdrei expelienfe. De exemplu, la majoritatea restaurantelor, o gazdi care
.rnunti: ,,Masa dumneavoastrd este pregitit5" le sugereaz5
clienfilor si se agtepte la o servire normald. Aceasti frazb, a
devenit acum atAt de familiari, incAt
nu mai lasi nicio impresie. Cu toate
Regizorii de
acestea, la Rainforest Cafe, gazda
experienTe
pregdtegte scena perntru ceea ce
elimint arice
urmeazi, proclamAnd pentru toli cei
ar putea distrage
atenfia de la temE
prezen{i:,,Grupul Smith, aventura
dumneavoastrd urmeazi sd inceapi!" in cazul in care grupul Smith l1u apare nici la a treia
strigare, gazda ii informeazi pe ceilalli oaspefi ci ,,safariul
grupului Smith" a piecat fdrd ei.
Pentru a evita si dea sugestii incongruente cu temele,
membrii distribufiei parcurilor tematice Disney igi joaci intotdeauna rolul, neieEind niciodatl din pielea personajului atAta
Se pare
EGATIVE
U2
r,re;r,rrr'ri..ri
nLre
roaste.
timp cAt se afld pe scend. Aceqtia pot vorbi liber intre ei numai
atunci cAnd se afl5 in afara scenei, intr-o zonl interzisi clienfilor. Numeroase sate istorice precum Old Sturbridge Village
si Plimoth Plantation, ambele in Massachusetts, le impun de
asemenea angajafilor si nu iasi din rolul personajelor pe care
le joaci (fermieri din secolul t'rl XVlll-lea Ei alte personaje asernbnitoare la Sturbridge, pelerini gi indieni la Plimoth). Alte
Econohia Experientei
I
i
If3
cameriste care se strecoard in camera ta si se uiti la televizor, nici agen{i care se furigeazd noaptea pentru a ascunde
l,omboane de ciocolatd in pat."21 Pentru a nu-si pierde incetul
r'tr incetul clientela in favoarea experien{ei superioare oferite
tlt' casele inchiriate, lanturile hoteliere ar trebui sd se stridui,rsci mai mult pentru a elimina sugesiiile negative: ar trebui
s."r renunfe la aglomerarea meselor, a gifonierelor Ei a monitoarelor cu anunfuri legate de serviciile oferite; ar trebui sd
,rtribuie sarcina de a rispunde la telefon personalului ,,din
,riara scenei", astfel incAt personalul de la receptie si nu fie
rrevoit si intrerupi conversaliile cu oaspelii care plStesc pentru a putea rispunde la telefon; ar trebui si se asigure cd
valelii gi cameristele iqi indeplinesc sarcinile in mod neintruziv qi asa mai departe. Abia atunci oaspe{ii se vor simli cu
rdevdrat acasi.
',rrr"rt
Pf*a fetUtte
silSe$t*i frrbttrare
p*t distnuge
0 expn*en$*
INTRODUCETI SUVENIRE
Oamenii au cumpdrat intotdeauna anurnite mdrfuri pentru
amintirile pe care le redau. Turigtii cumpiri cirfi pogtale pentru a evoca priveliEti neprefuite, jucitorii de golf achizitionea-
East Jefferson.
Prea multe sugestii, in special atunci cAnd sunt puse laolalti in mcrd arbitrar - cum ar fi suytrnaglonrcrrtrea serviciilor in
numele intimitdfli clientuh-ri - pot de asernenea distruge o
experienfh. Dupi cum scria cineva pentru Fortune , preamirind virtufile locuitului in case inchiriate, in loc de hoteluri,
pe durata cilStoriilor: ,,Nu trebuie si faci check-in gi check-out,
trirurit la
expsfient*
selecteazi felicitiri pentru a sdrb6tori ocaziile importante, iar adolescenfii coleclioneazd tricouri pentru a
rememora concertele rock. Suvenirele sunt obiecte tangibile ce
trimit la experiente pe care oamenii vor sd le lini minte.
Astfel de articole se numdri adesea printre cele mai pretioase bunuri ale unei persoane, valorAnd cu mult nrai mult
ee
U4
Economia
Experienlei
il
)pf.li..r !
ireb!re
!; .oft;f!,.
Economia
Expedentei I
U5
oaspefi."
Oamenii cheltuiesc deja miliarde de dolari anual pe aceastd
categorie de bunuri, care in general se vdnd la prefuri mult
mai ridicate decAt ale unor articole similare care nu comemoreazd. o sceni sau un eveniment experimentat. Cine merge la
U6
Economia Experientei
ii vor
tl.r curs qi alte stabilimente tematice). Ministry of Sound, un
t'lub de noapte britanic gi o companie media de succes, a avut
lrrcrfituri de 40 de milioane de dolari in 7997, dar numai 6
rrrilioane proveneau, de fapt, din frecventarea clubului.
Aproape toti ceilalti bani erau rezultatul vAnzirii de
,r preluat-o acum qi Rainforest Cafe, cdreia cu sigurantd
suvenire.23
i
t
,t
.:
lui Ken
unui
oaspete
ar
Griffey. La Planet Hollywood semnitura
putea apirea in partea de jos a unei scene de film prelucrate
o minge de baseball, aEezAnd-o exact sub autograful
se fa6e in functie
de valoarea
reamintirii
experientei
si emblema confinAnd
coroana,
fiind astfel transformate in distinse
press-papier-uri si ddruite acelor
oaspeli - clintre care peste 6 000 au
!pe.tr.o u ',reij!rf
s;.ortii!e
tconomia Experienlei
I77
$
t
,i
i
1
mAnerelor.
in fine, cea de-a patra aborclare la care pot recurge companiile este dezvoltarea unui set complet nou de suvenire. De
rl
.
exemplu, Hillenbrand Indrrstries din Batesville, Indiana, a dezvoltai un nou tip de suvenire pentru inclustria funerarS.
Conceptul a apirut in urma practicii exercitate in numeroase
case funerare de a produce ,,panouri memoriale", expuse pe
ciurata serviciului funerar. Hillenbrand urmirea sd eficientizeze procesul si totodat5 si conserve colajele alcituite de familii pentru a comemora viefile persoanelor apropiate pe care le
pierduseri. Hillenbrand a ficut acest lucru dezvoltAnd un sistem brevetat de tranfer in format digital, combinare qi printare
a colajelor personalizate in mas5, atAt pe hArtie, cAt gi pe suport
video.
insi aceste colaje-rezumat ale vie{ii defunctului nu sunt
decAt un element de recuziti al experientei pe care Hillenbrand
o oferi cu adevirat. Si anume un set de irrstructiuni care ghideazb familia, gn-rpul de prieteni sau colegii de muncd printr-o
serie de pasi pentru a-gi crea propriile amintiri. ,,Noi vindem",
spune Cary Bonnie, care a condus initiativa, ,,experienta de
lifescnping" a reunirii cu ceilalqi, ciutAnci prin fotografiile vechi
Ei prin alte amintiri in scopul rememoririi unor mornente dragi.
'
Termen rezultat prin combinalia cuvintelor /ife {,,viali") si Iandscape (,,peisaj"), care
denumeste experjenla rernemoririi vietii persoanei dispirute (n.t.).
U8
Economia Experientei
!irei:t..! !
li-.b,f
-.
!;.oftr.ue
( olajul nu este decAt rezultatul acestui proces; adevirata valoarc este triiti prin parcurgerea procesului la al cirui scenariu am
contribuit." in consecint5, Hillenbrand incaseazd un pref pentru
sctul Experientei, fie ci oamenii cumpiri sau nu colajul.
Daci detine recuzita necesari punerii in scenA, orice afacere
poate introduce suvenirele in ofertele sale. Dacd afacerile din
tlomeniul serviciilor, cum ar fi bincile, magazinele alimentare
;i companiile de asiguriri nu gdsesc cerere pentru suvenire,
ircest lucru se intAmpl5 fiindci nu oferd nimic demn de refinut.
in cazul in carc aceste afaceri ar ofri experienle tematice, contir-rAnd sugestii pozitive qi lipsite de elemente negative, oaspefii
.rcestora vor dori gi vor plSti pentru suvenire pentru a-gi remerxora experienfele. (Daci oaspe{ii nu igi doresc acest lucru,
probabil ci experienla n-a fost deloc grozav5.) De exemplu,
agenfii speciali ai companiei Geek Squad pun in scen.l o experien!5 privind repararea calculatoarelor atAt de distincti, incAt
oaspetii cumpiri tricotrri gi iqi prind pe rever insigne cu logoul
companiei cumpirate de pe site-ul acesteia. f)acd liniile aeriene ar intra cu adevirat in afacerile care pun in sceni experiente, num5rul pasagerilor care ar lua cataloagele din buzunarul
banchetei, pe post de memento, ar creste. in acelaqi sens, creditele ipotecare ar ajunge si facd parrte din amintirile familiei;
in magazinele alimentare, in timp ce cumpirdtorii agteapti si
ajungi la casi, ar putea fi inconjtrrafi de suvenire, nu de
mirunfiguri ieftine; poate chiar gi certificatele de asiguriri ar
fi bune de pus irr rami.
ll
r -
EconomiaExp".i"nt"i
U9
si admirafi,
l2O
late, aeronava a aterizat, acompaniat.l de bolboroselile motorului, improvizate de tati-controlor cle trafic. in curAnd, buzele
str6nse ale bebelugului s-au deschis ia fel de larg ca un hangar,
pentru a primi o linguriti odati cu fiecare zbor.
Credefi sau nu, acest joc de-a avionul redi esenfa a ceea ce
face orice localie destinati divertismentului pentm a transforma un serviciu obignuit de servire a mAncirii intr-o experienli
extraordinari pentru adulqii care plitesc: transmiterea senza!illor adecvate, prin sugestii ce redau tema pentru care au venit
oaspefii. in cazul lui Evan, totul se potrivea temei ,,MAncirii
Zburitoare" gi didea impresia ci era nevoie de o aterizare
sigur5. Cel care pune in sceni experien{e elimina sugestiile
::ire.td/:o
tfeL!re 5:.on1rn!.
,l
1r9!ur. !a icf
rl|rr
Economia
Experienlei I
l2l
si
ii gugti
(sau
si nu fi
senzoriali.
Unele sugestii
inalfi
in mod
Comisia
RicentenialS din Cleveland a cheltuit 4 milioane de dolari pentru a ilurnina opt poduri pentru automobile si de cale feratS, ce
sugestie s*mp!$
poate ?nHl$a o
CI
expenien$S
prim
inter*mediul un*i
singur sin'l{
L22
i !
tr!,fi,re
tgrrr*
i; r,rrt fLe
.l
Economia
Experienlei I
f23
asupra sugestiilor animate si inanimate pe care le irnplici fiecare impresie, urmAnd coordonatele simple ale accentuirii
celor pozitive qi elimindrii celor negative. Apoi trebuie si cartografieze meticulos efechrl pe care il va avea fiecare sugestie
asupra simturilor - vd,z, sunet, simt tactil, gust gi miros avAnd griji si nu copleEeasci oaspelii cu prea mulfi stimuli
senzoriali. in final, aclar,rgd suvenire la combinalia totald, prelungind experienla in minte;r consumatorului de-a lungui
timpului.
Desigur, imbritiqarea acestor principii rdmAne deocamdatb o formd de arti. insi acele cornpanii care clescoperd modul
de concepere al unor experiente captivante, acaparante,
memorabile - gi bogate. - vor fi cele care vor deschide calea in
noua Economie .r Experienfei.
124
i-e.ii
!. ..-r i!.
Economia
Erp"n"ntui
125
126
rii,i: .r,riri!f
mirfuri.
L27
Sau
si ne gAndim la Niketown.
128
Economia Experientei
momentul lor preferat din sport, ar putea preda anumite notiuni gi ar putea serlna autografe.
Suntem convinqi cd Nike ar putea scoate un profit la fel de
mare din biletele de intrare ca gi Disney in diversele sale locafii. Cu sigurant5, oaspefi care vin pentru prima oard vor fi mai
p;reu de atras in urma introducerii taxei de intrare (,,Vrei sh
spui cd trebuie si pldtesc ca sd intru acolo qi sd minAnc?"),
insd va fi mai ugor si fie ficuli si revind. Si mai existd un
avantaj al taxei de intrare. Pentru cei care pun in sceni experiente, cunl ar fi restaurantele cu tematicd, care se strddtriesc
sd atragd oaspefii si revini, taxa de intrare modificd evaluarea
pe care o face cumpiritorul asupra valorii ofertei totale" Cdci
atuncj cAnd restaurantele incearcd si recupereze toate costurile
punerii in scend a experien(ei doar din mAncare, oamenii se
obisnuiesc repede sd primeascd experienfa gratis si incep apoi
si perceapd mAncarea ca fiind extrem de ,,piperati". Aqa ci
de ce ar da inapoi? Atunci cAnd existi o taxd de intrare, oaspelii percep corect fiecare oferti de care beneficiazi - bunuri,
servicii gi experienfe - ca avAnd un pret rezonabil si irrdreptifit. Acelasi principiu se aplicd si producdtorilor directi, operatorilor de site-uri web, agenfilor de asigurare, brokerilor
financiari, comercian!1lor business-to-business Ei clricdrei alte
afaceri lipsite de elemente sugestive, care anrbaleazi mirfuri.le
qi serviciile costisitoare in experienfe gratuite. Numerogi
comercianfi, in special, ar beneficia imediat de pe urma taxei
de intrare: Warner Bros., FAO Schwarz, the Imaginarium,
Oshman's, Victoria's Secret, the Nature Con'rpany qi, desigur,
chiar Disney.
Incursiunea fdcuti de Disney in comerful de specialitate, in
afara proprietSlilor sale de baz6, dezamdgegte. LisAnd la o
parte filmele care ruleazd in fundal, magazinele Disney din
malluri aratd ca orice alte magazrne de acest tip, de vind fiind
-)pe.tacc
trebLrie
s:.ortinLr.
Economia Experien.tei
I I2g
f{u doar
magazinele
de desfacere
uef pefCepe O tAX*
de intrare,
ci si mallurile
destinate
frurnpSr6turilor
luate fn ansamblu
cumpirituri.
Economia Experientei
ale comL-raniei.
13O I
care
qi
J tll
ghidul Vesti ditr Regat, tipdrit sub formi de papirus qi invitAndu-i si se bucure de festivitd{ile zilei. De-a lungul intregii
zile, divergi petrecdreli, imbricati in costume din perioada
magicieni, jongleri, negustori, cAntireti, trupe de
dans gi chiar qi o pereche de oameni simpli, cunoscufi sub
numele de Puke & Snot - abordeazd in mod frecvent oaspefii
(mulfi invesmAntafi in costume de epocb) crr scopul declarat
de a se asigura ci aceqtia, ca si tovariEii lor gi toti cei care se
afl6 in zon5, se distreazl de minune. Printre numeroasele
categorii de activitdli cu care se delecteazd oaspefii - qi care
Renaqterii
qi
urmitoarele:
florentini)
;i -
fdcAndu-se o uEoard
sciri (n.t.).
L32 |
Economia
Erperienlei
ci'ui
Ca sd nu mai mentionim sutele de magazine (adicd prdvdlii) cu temb renascentist5, toate vAnzAnd mirfuri fdcute manu.rl, adecvate perioadei, cum ar fi bijuterii, ceramicd, sticldrie,
lumAniri, instrumente muzicale, jucirii, imbriciminte, plante,
parfumuri, obiecte de pus pe pereti qi sculpturi sau servicii
precum pictarea te{ei, astrograme, portrete Ei caricahrri. De
vreme ce aproape fiecare oaspete pleaci cu o sacosi sau mai
multe pline de bundtifi, experienfa Festivalului Renasterii procluce cu siguran{d o mulqime de dolari din cumpirdturi, care
altfei ar fi cheltuiqi la mallurile obignuite qi in aite magazine
de desfacere.
l)in fericire pentn-r competitorii conventionali, proprietarii
unor astfel cle fr:stivaluri nu organizeazl, evenimente de acest
tip pe intreaga durati a anului... incd. De pildd, Renaissance
Festival din Minnesota iEi deschide porfiie in zilele de weekend gi cu ocazia Zilei Muncii, cle la mijlocul lui august pAni la
sfArgitul lui septembrie. Dirr cauza intensiti{ii si naturii neobisnuite, majoritatea oamenilor nu repetX acest tip de experien{5 suficient de des, incAt si meritt si fie pus in scend in
fiecare zi. Cu toate acestea, dacd existi terenul si facilitd{ile
necesare, consumatorii ar putea fi atragi sa revind constant, cu
condigia ca experien{ele si fie prrse in sceni prin rotatie in
acelaqi loc. Mid-America Festivals, compania care conduce
Renaissance Festival din Minnesota, ca si alte evenimente similare in alte state, a adiugat de curAnd experienfe bazate pe
gourmet
insotiti de divertisment,
' .:
. ,.
E.onomia
Exp"a"nt"i
ljl3
134
u rr,"b!i-, s; .oirfrr!e
calibru mai mic pentru a-si vinde m;ri bine experientele ctr
prrofit mai mare, la fel cum astizi companiile de telefonie oferi
gratuit telefoane consumatolilor care se aboneazi la serviciul
lor wireless.) Whlt Disney Companv scoate un profit imens in
parcurile sale de distrarcfii cu tematici din parcare, mAncare qi
alte servicii, ca qi din toate mirfurile pe care le vinde ca suvenire. insi, in absenftr experienfelor pllse in scen.l (nu doar alc'
parcurilor de distrac{ii c-r-r tematici, ci gi prin desenele animate,
filmele 9i emisiunile TV ale companiei), nu ar fi nimic de amintit - Disney nu ilr avea personaje pe care sd le exploateze. Desi,
din prrnct de vedere istoric, Disney a inceput cu experienta,
adiugAnd ulterior oferte de calibru mai mic, principiul se aplici gi in cazul celor care incep crr bunuri gi servicii, iar apoi trec
la experienfe. in Economia Experienfei, experienfele dau avAnt
economiei, generAncl, prin urmar-, o mare parte din cererea
de bazi pentru mirfuri qi servicii. Asadar, explorati ce experienfe ati putea dumtrcttitonslrd pune in sceni, e,<perienfe care
sd fie atAt de captivernte, incAt actualii clien{i sh fie dispuqi sd
pl5teasci cl taxi de intrare pentru a le triii, iar apoi, fascinati,
sd plSteasci in prlus pentru serviciile dumneavoastri sau si
pliteascd mai mult pentru rnairfurile pe care le definefi ca
suvenire. ProcedAnd astfel vefi cilca nu doar pe urmele lui
I)isnev, ci gi pe ceie ale Renaissanee Festival din Minnesota,
American Wilderness Experience, Barnboola gi ale unei serii
de alte companii care au pitmrs deja in Economia Experien{ei.
Acelagi principiu se aplich si companiilor bttsittrss-ttt-busirrcss: plrnerea in scend a unor experiente pentru clien{ii lor va
.l
')pe.t.r,-
Lr
135
in care pofi gdsi, pofi invdla si, dacd exigenlele sunt indeplinite, pofi achizitiona of'erte. Operatorii de spectacole comerciale
percep deja o taxl de intrare (gi ar putea incasa chiar mai multi
bani dacd ar pune in scend experiente superioare); acelagi
lucru il pot face 9i companiile individuale. Daci o companie
concepe o experienth valoroasS, clienlii vor pldti bucurosi ca
s-o,,cumpere".
intr-un decor business-to-business, Diamond Technology
Partners din Chicago reuseste acest lucru oferind o experienti
denumitd Diamond Exchange. Adunarea membrilor conducerii, care are loc de trei ori pe ary
Ia care participa ,,profesorii"
in situalii
(partenerii principali, ca gi
business -to - busi ness,
unele autoritili din exterior, de
puneli in scenf;
la pionierul intr-ale computereexperienle
lor, Alan Kay, pAni la profesoin care clienlii
v5 plStesc
rul de economie gi psihologie
pentru a le vinde
de la Universitatea din Chicago,
Marvin Zonis)3: gi ,,liderii in
domeniul cunoagterii" ai companiei Diamond, exploreazd,,viitorul digital" pentru a contribui la determinarea impactului
asupra companiilor-oaspete.s Regizorul experienlei Diamond
Exchange, Chunka Mui, o descrie ca fiind ,,o conversalie pe
termen iung intre conducitorii companiilor qi cAfiva dintre cei
mai buni experfi din lume in domeniile strategiei, ale tehnologiei, ale operafiilor gi ale invithrii. Punctul de plecare este
rnodul in care membrii pot intra in competitie, intr-o lume care
este tot mai mult transformatl de tehnologie". Clienfii curenfi
Ei potenfiali pldtesc bucurosi zeci de mii de dolari anual pentru
[16
Vor fi toate companiile in stare si perceapd o taxi de intrare? Nu toate, ci doar cele care, Precum Diarnond sau Club
Disney, pregdtesc scena ir mod adecvat, concepAnd experienfe
bogate ce acoperd toate cele patru domenii: domeniul divertismentului, domeniul educafional, cel escapist 9i cel estetic.
$i numai aceia care vor utiliza principiile schilate mai sus pentru a crea intAlniri captivante gi memorabile. Perceperea unei
taxe de intrare este pasul final; intAi trebuie sd concepefi o
experienli care sd-gi merite banli.
Specra.olui trebure sA
(ontj.ue
Economia
Experienlei
L37
PregSti!i-vb
rolu
Vi
c1e
servjcii
Fentru
tf*nsf*ffna un
intr-o
ffxperinn{H,
$urniza$i seruieii
pf08gte
servieiu
i)r.g.lt r !,:r r .r
Economia
Experienlei
l39
.
.
SCHIMBAREA AUTOMATA
Acelaqi efect fLrncfioneazi qi in cazul bunurilor: personaliil transformi automat in serviciu. Uitafi-vd la
noul format al General Nutrition Center, GNC Live Well, al
cdrui obiectiv este sh atragd clienfii care altfel ar fi pierdu{i in
marea de vitamine, extracte si altele asemenea, dacd s-ar afla
intr-o filialS GNC obignuiti. Personalizdnd comenzile de vitamine, programe de exercifii hzice, suplimente nutritive Ei alte
bunuri inrudite, GNC si-a transformat linia de bunrrri intr-o
zarea unui bun
crearea
unor interacliuni memorabile, care se deosebesc de tranzactiile de rutind pe care producitorii in masd le vAri pe gAtul
clien!ilor.
l4O I
'.,:
r"r,'
Preq;t,I, ,r;
r^
Economia
Erperienlei
141
L42 it'
E(onomia Experienter
-4
mit individ
ce
serviciile sunt livrate la cerere - bifat din nou. La urma urmelor, bunurile sunt tangibile, iar serviciile sunt intangibile - serviciul intangibil de a ajuta fiecare consumator sd determine
exact combinalia de vitamine de care are nevoie e parte integranti a interacliunii GNC cu clienfii. (I{eumplerea .rutotnati
a pachetului VitaPak mai adaugd un serviciu olertei companiei. Astfel ci, degi obiectul vAnzdrii il reprezintd marfa fizici pe
care o constituie vitaminele, vAnzarea in sine a prtrdusului
Custom VitaPak consti in livrarea unui serviciu. f)eoarece, la
fel ca toate serviciile, aceasti ofertd este inerent personalizabi-
pr.l.'rr tr
rl
y|o ir
Economia Expenentei
143
in care o companic trebuie si detc.rmine: r'e trebtiie sd fach diferit de fiecare datA cAnd isi schimba operafiunile, aduce arceleasi
Dilerenira!;
Relevant: pentru
Pozi!ie
Nevoile
competitivi
clien;ilor
Prod
uclia
b,unurill'
Irelevant;
Neuiferertiat;
pe nt
Piat;
Stabilirea
nl
Pret special
prelului
LM
!;
rclul
[cooomia Experientei
145
Companii precum l'rogressive lttsurance, care iEi PersonalizeazA se'rviciile in masii, isi construiesc arhitectrrra modularh
nu pe baza unor componente tangibile, ci a unor module prclcesuale. Si ne gAnclirn la divizia Flealthcare Support Services
a comparni c'i care ;rrltn ini streazb servicii, A IIAMARK. Aceasta
a creat un progr.rm denumit INTEi{SERV; care fumizeazi spitalelor servicii de asisten!5 personaliz.rte, intergrate gi nonclinice. Compania colaboreazi ctt clien{ii sii pentru a proiecta
modulele procesuirle specifice, dorite in zonele servirii mAncirii (catering;, distribuirea meniurilor etc.), a distribufiei
(transportarea pircienliior, stocarea cirucioarelilr de lenjerie
etc.), mentenanf5 (centrala termici, tAmplirie etc.) si a mediului inconjurhtor (pre'h-rarea degeurilor ;i t:urifenia, iriga{iile
etc.). impre'uni, reprrezentanhrl companiei 9i clientul reproiectcazi ulterit'rr metodele suprerspecializate, limitarte ia anumite
func{ii, per care le-au r.rtilizat spitale-le in mod tradifional, pentru a crea o arhitecturi moclulari personalizatS, integrati, care
s.1 ftrrnizeze o valoare trnici pentnt ciient. in final, Healthcare
Support si spitalril seler:teazi o for{d de munc.1 cu competen(e
rnultiple, bine pregititi (care poate incir-rde personalui spitaiuir-ri, personaltrl AI{AMARK sau, cunl se intArnpli adesea, o
combina[ie intre cele doui), care oPereazi ca tt ec]ripa.
Pentm fiecare implementare, Lln Cetttru de'Resurse iocal al
companiei ARAMARK centralizea;ri intr-o bazi de date descrierile tuturor mernbrilor echipei, ale tutrtrclr modulelor Procesuale contract.rte cle spital ;i o listd cu rnembrii echipei si
irrodulele pe carc- acestia le pot executa. Apsi clasifici modulele
procesuale c;r fiind prograrmate pentru desfi;urare sall neprollramcrte, r:a putincl ii intrerupte satl nu. Acest sistem ii permite
personalurlui spritalului sd programeze ntlmL'roase sarcini
clirrainte, avand toioclata posibilitatea ca trnumite sarcini - cum
,rr fi ,,duce(i acest p:rcient la rac{iografie, acttm!" - sI fie soli-
lri.;.t,'r r; r,
.l
Economia Experientei
I I47
eorulbina$iile
de
bunuri pi senv{eii
f48
EconomiaExperienter
rrr.q;l: "i
rI
r ,
Economra Experien;ei
149
intr-un superrnarket obiqnuit. Cu toate acestea, majoritatea cumpirdtclrilor nu reu9esc si gdseasci exact ceea ce igi
It'r'rte
cE voR cLrENTrr?
Majoritatea cornpaniilor inci mtrnifestd rezistentd la personalizarea irr masi. in schimb, ,,aelministreazi lanful ofertei"
diversificAnciu-gi din ce in ce mai mult canalele de distribulie
gi iasAndu-i pe cump.lritori si se descurce siriguri. Produc5torii
pistreazi inventare masive ale rnirfurilor finite, iar Iumizorii
de servicii mentin personalul si aprovizionarea in exces pentru
a satisface un numir tot nrai rnare de poterr{iale cererj care se
miscb greu. Aceste practici L'onduc in mod categoric la mirirea
costurilor si a complexitiltij olreratiiior.
N{ai rir"r. clieu{ii trebuie s;i aleagi din numeroasele alternative pentru a gasi rina care si fie c6t cle cAt apropiati de ceea
ce doresc. Fi posibit ca diversitatea sporiti si-i ajute pe cumpilritorii ocazionali si giserascd o nrarfd sau un serviciu care
se potri'u'erste intr-o rnerre misuri ciorin[eior lor, cu amenda-
intennediul personalizirii in nras.l, ftr rnizeazb nri jltacc.le necesare determinirii eficiente, e.ficace gi (pe c;it posibil) facile' a
nevoilor clientului. Pentru a nrodillca Progresia Valorii
Economice, fie cle la buntrri la servicii satt de la servicii la experienfe,
effien{ii R{"i vsr g&
companiile trebuie si utilizt'ze astfel
alemgH. H* v*r
}JCIf
eXACt eee& Ce
de interactiuni pentru a afla exact ce
isi doresc clicntii.
Apoi trebuie si incltrdi in operaliuni inforn-latiile despre
dorirrtele unui client, astfel incAt proclr-rcfia qi aprovizionarea sd fie eficiente si si poati fi realizate la cerere, transformAnd efectiv vechiul lant .rl o[ertei irrtr-lrn ltutt nl cererii.
Economia Fxperientei
,r.!i:liL r;
i,,
*l
,rr.rq.:irt
!:
r',
Economia Experientei
l5l
152 i
Economia Erperienlei
in
ordinard
i'r.i.1
{,1
Cumpirdtorii
tlorSC de
sunt mai clegrabi ir-rvari;rbil ruga[i sit acrtrde un calificativ pert',rnrantelor pe care le-.r avut compania sau personalul acesteia
intr-o serie ele r:;rtegorii predefinite. Managerii oblin puline
,rrr rostul
or, fie
sr rbc-s ii nr
irii
t.x
ttctitnte:
Sacrificiul
clientului
Ce vrea cu
Lucrul cu care
exactitate
se mulfumegte
clientul
clientul
corporatiste.
Atunci cAnd infelegem sacrificiul clientului, facem diferenfa
irrtre ceea ce ncceytd un client gi ce nezroic renld nre, chiar daci
clientul nu-gi cunoaEte sau nu-gi poate articula nevoia.
Deqi companiile utilizeazi tehnici din managementul total
.ri calithfii (MTC) pentru a stimula safisfacfia clientuiui, trebuie
si recurgd la tehnici ale Personalizirii in Masb pentru a reduce
Sacrificiul Clientului. $i, in vreme ce prograrnele MTC contribuie la reducerea pierderilor asociate cu mirftrrile gi cu servi-
Art{vit${ile
Satisfactia
clientulr-ri
._
Ce se .rsteapti
s;i prirneascii
percepe cd
primeqte
t54
su
r;
,,) .l
rI
Economia
Exp"A"nt"i
155
devine surstr unui sacrificiu suplimentar, Indif'erent cAte imbun;it.l!ir:i se filc. oferta rlm6ne uniiorma pentru toti clienfii.
specifici gi cunoscufi -, astfel de eforturi uu fac decit si declanseze ini{iative de a performa activitdfi si de a cheltui resLlrse
firi
156 j
Economiu Erpurientei
fri q;
frl
a cunoaste, de fapt,
Experienla unui
sacrificiu mai mic
memorabil: oportunitatea de a-i ajuta pe clienfi s.i experimenteze un sacrificir-r mai mic. De fiecare dati cAnd furnizorul
unor mlrfuri sau al unor servicii interactioneazd cu un client,
ambele pirfi au ocazia si invefe. ln cele din urmd, una clintre
pirti ?si schimbi comportamentul ca urmare a celor invdfate.
Din nefericire, mult prea des se intAmpli ca acesta sX fie ciientul. incepe prin a cere altceva decAt vrea cu adevirat - sau
poate cd pur gi simplu pleaci.
Unii comentatori din domeniul .rf.rcerilor susfin r.:i obliginc{u-i pe clienfi sb accepte mai pufin cle.cat ceeir ce doresc (adic;i
forfAndu-i si-Ei reducd agteptdrile) se r]reeazi prractici cle afaceri
superioare, mai ales daci firma igi recluce costurilt' firi ir provoca o insatisfaclie prea mare clientului. irrsi aceasta este tr alt;i
cale siguri spre comodific.rre, clci determin.i comp--arria s,i se
ct'lncentreze pe neclrept asllpra costurilor interne, irr cli:favo.rrea
rrevoilor clienfului. Aceasti atitudine cle tiptrl ,,nu-i va derr.rnja"
conduce inevitabil la aplicarea unor practici opera[irrrr.rle
suprasaturate de sacrificiul clien{ilor. De alsemenea, conduce
la costuri moi mori daci a fclst ratati oportunitatea de a icientiiica nevoile individuale si cle a elinrir-ra practicile pigrrboase.
Sing"rra companie care face efortr"rl de a inregistra preferinfelc.
individuale ale clien{ilor ntr doar pentru b.itrtrrri, ci gi pentrtr
mese, reviste qi alte facilitali este, rleloc intAnrpl.ltor, compania
care se concentreazi cel mai mtrlt arsupr;r cxpcriern{ci oe'rsptl{glui: British Airways. AvAnd un servicitr onlinc- facilitat de norrl
sistem informatic de la Indr-rstri-N{atematik Intenrational, in
1998, serviciul de catering al companiei BA e rersponsahilir de
mai mult de 1 200 de rute in 1tr0 de aerop'61turi din to.rtai
lumea, coordonAnd livririle corectc- a peste 300 cie f-unrizori.
Urmdtorul pas: descircarea preferin{elor inc'{ivicluale ale ciienfikrr valoroEi pe care ii gestioneaza, .rstfel incit ficr-are c'lirrtrc
acegtia primegte atrrnci cAnd se at15 la bordul aeronavei exact
serviciile pe care le doreste. LJrmAncl adt'vir.rttil spirit al
rl
:,r, 1'r, . .
rr
r. EconomiaExperientei |
159
tr,r
cAurnnEA uNrcrrArrr
160
E(onomia Fxperienter
I
Il
16l
trlrii
racordeazi profilurile pe baz.r trrticolelor pe carL' fiecare utilizator le-a considerirt reler,'ante, relevante intr-o anumiti mdstir5
sau irelevante. in loc si se rnulfumeasci cu un protil fix, cum
se intAmpli in cazul celor mai multe servicii de acest fel, abonafilor corporatisti ai cornpr;lniei Ner,r.sl'age ii se trimite evolu[i;r
graclului cle relevan!5 al articr:lelor pinii in momentul in care
NewsEDGE igi incle'plinegte ir-r final scoptrl c1e 8O-90'/o relevanfi,
adici doar 1(120'l; sacrificiu. Dtrci ar incerca si atingi 100o2i,,
abonafii ar experimenta o a doua formi de sacrificiu; n-ar putea
si vadh un numdr mare de articole relevante, considerate de
software-ul companiei prea pufin importante pentru a fi trimise.a Ajutindu-;i astfel clientii sh experimenteze un sacrificiu rnai
mic, NelvsEDGE are posibilitatea de a-;i utiliza oferta personalizati pentru a cl5di o re'lafie mai puternici cr-r fiecare client.
162
:.ono-iu
Experienlei
liciului. Numai e-mailul constituie un mijloc minunat qi necoslisitor c-le a interacfiona cr.r clienlii pentru a afla care sunt
[)unctele pe care Ie sacrificS. De exempir-r, in fiecare dimineaf5
,r ziielor lucritoare, NewsEDCE Corproration (fosta Individual
lnc.) din Burlington, Massachusetts, distribuie corporafiilor
( (1r1. au achizi{ionat serviciul NewsPage o bazi de date personr-rlizate ce cuprinde qtiri, articole gi cleclarafii de presi online,
,rr:operind peste 1 2(10 de subiecte. Utilizatorii individuaii iqi
t reeazi profiluri personalizate care faciliteaz5 selectarea din
cele aproximativ 20 000 de articole (ce apar in sute de surse
originaie) a celor zece sar.r douizeci de materiale care prezintd
ccl mai mare interes pentru nel'oile lor.
Elemenful inerent al acestei aborclSri este sacrificarea stocdrii, a urmdririi gi a citirii (sau cel putin a risfoirii) articolelor care
se clovedesc irelevante pentru nevoiie cuiva. Pentru a elimina
un astfel de sacrificitr, contra unei taxe, NervsEDGE iq;i ajuti
utilizatorii s.l-gi construiasci profiluri individuale in scopul fil-
r1.,'', 1''..i
1.r .,
r:,:' :r :- i.r
siptimAni
sau doud,
Economia Experientei
163
Ferssnaliearea
in mas* pi
rnarketingul
unLr la unu
Noua curbb
a
5acriflci
invitE rii
ciientului
NLrmirri rnleractiLrnilor
turile scad odati cr.r volumui, aceasta fiind insSgi baza Producfiei
in Masii. Aici, sacrificiul clientului scade in timp, pe misuri ce
cr-.'mpania interac{ione;zd cu clientii.6
16lt
i
I
E(onomia Experientei
'
Economia
Cxperienlei I
165
Afi
dintre
cleparte.
liciul clien{ilor --eliminincl elemel-rtele negativer ale rel;rtiei irrtensific.i experier-rla pe care o ar"r clienfii lor atunci cAnd lt'
rutilizeazi nrirfurile sau l'rencficiaza de serviciile lor, sertisiieind astfel nevoile dc care nu s-all oclrpat companiile c-or-rcurente, baz;rte pc productia in masi.
o Prtluri
166
axiomi
ignorati frecvent ir"l lume;r omogenizat;i tr Procltrctiei in N,{asir:
[:itcnrc clittrl t'sft rrrric si toti rnerita si primeasiJt exact ceca ce
isi c'loresc lar pre.ftrl pe care sunt disp'uqi sti-l pliteasci. C6ndva,
clien{ii er;ru 11is1-ru;i sil rerrur-r[e la unicitate.r lor p-rentrtt a beneficia de pre'turile scizute ale ofertelor standald, insi actrm
lncrurile nu nrtri st.lLr asa. Asacl;rr, comp;rniile'trebuie'sd reduci in mocl eficient si sisternatic sacrificir.rl clientultii, care are
Ioc ori c-le cAte ori un indivirl intAlrrr-str.' bnnuri siru servicii
st.rnd ;rrdizate, concr:plrte pentru un client obigr-rr-rit ima ginar.
Liu sigr,rranfi, nicio abordare de tipul ,,o singul"d misurri se
potrivegte tutrrror" nu va servi la elimin.rrea sacriiiciului ac.asta ar contrazice ins.i:;i notiunea cle Person.rlizare iu ll'lasi.
,
I
Economia Erperientei
si
ne it-lto.rrcctn la o
tconomta
txpenentet
16l
diferiti
in mas.l,
Precunl
la patrLr abordiri
ale personaliz.lrii
/,1 \. rli
5lhrriiriir
I r'rl'
Reprezentare
168
Economia Excenentei
Experi-.fia
!f!
!,di
riiirr rra tr i:
Economia Experientei
169
a
a
r7o
Economia fxperientei
Bentrw mirinc]u-le satr chiar utilizind mouse-ul ca si creeze o noua ctrrbi) pini
m det*fmtma
Hnlcrur{le de care
in rnomentul in care imaginea le
#H mev0i#r pef'ltfh{ place arn6nrlurora. in rnocl sirnilar,
{ffi apsi $6 l8
selecteaz.i impretrni, clintr-un
pf${tug&
num,ir de opfiuni, saua ochelarilor.,
balamalele si bratelt, p6r'rti irr
e
fi$enfi* [*n
momentul in care clienhli descoperi exact pc'rechea cle ochelari pe care o doregte. Ultimul pas: opticianul prezinti o fotografie de calitate a clientului prrrtAncl nistc. ochelari care
urmeazd sb fie produsil (incai ceva: clierLtul primeste ochelarii,
realizati prin intermediul personaljzirii in m.lsi, in nr_r nrai
mult de o ori.)
Companiile care utilizeazS personalizarea colaborativi
lucreazi cu clienfi indivicltrali pentrr-r a schimba mai intai
reptrnerttnren produstrlui, apoi, clupd ce clientul isi di seama
care sunt adevir;rtele sale nevoi, produsul in sine. Astfel, clientul gi cel care reahzeazd personalizarea determini reciproc
valoarea care va fi creati^ Compania renunti in parte la controlul asupra procesului, permi{inclu-i cumpiritorr,rltri sd
4l
j nr;l :r
Economia Experientei
]
I
Ln
,liferii. in plus, concliliih mcteorologice care inflrrenteazi lumirra naturald se schimbi de la o zi la alta, cler lar ord la ori, la fel
r ulrl s schimbi compozi{ia oatnenilor clintr-o incipere qi
rnodul in care acestia o utilizeazd. i\stfel c.1, degi col;rboreazd
t u clientii cu privirt' la anumite chestiuni (cum ar fi asortarea
eare
attilixeae#
emntpaniile
de-al doilea tip generic de sacrificiu ficut de client are
ioc atunci cAnd i se prezintd prea multe bunuri finite satr prea
C,-el
$}f5CInmtiXar8fr
astfelinc*t s* le
$?*frnit*
uti*izatoriilon s*-l
n'leid{fieg ei Tnp{pt
L72
Economia Experientei
t,i), : :.
r.
ri.,ir.
..
, ;r "
Colat"rorarea
client trebuie
si
zicem, petreceri insufle[ite, momente romantice sau seri linistite de lecturi. In loc si fie nevoili si ajttsteze
comutatoare separate pentru fiecare
rimine
Economia
,-l
Erperienlei
173
t'hiar pldcut." Aceasti aborclare a l:'erstxraliziirii in IVIasii, itrnrl.rmental diferiti de personalizarea col.rboratir';i, Crrlcclzd rlc
,rsemenea o valoare
plini
E(onornra
el
ExDerientei
17\
Austin-James din
Menlo Park, California, a creat un instrument de design simplu, insi extrem de eficient pentru personalizarea ilustratiilor
de pre tricouri, gepci, sacose mari ;i aproape orice suport pe
care cineva ar vrea si aplice un logo, o imagine sau alte fonne
de desen. Cu ajutorul software-ului companiei, destinat imprimirii tricourilor f{anes (el;'rborat in tandem cu Hanes, celebrul
ploducitor de tricouri) consumatorul igi poate crea tricouri
personalizate de acas5. Programul de calculator afiseazd imaginea untri tricou si spaliul disponibil pentru ilustra{ie. Apoi
il indmmd sh selecteze o pozi sau mai multe (dintr-un portofoliu furnizat de companie sau din pozele pe care le scaneazd
consumatorul) gi textul care le insoleEte (incluzand selectia fonturilor, a
companiil* care
culorilor si a efectelor, cum ar fi afiUtiltZeaZ&
pergsnaliuerefr sarea literelor sub formi de arc)' in
tot acest timp, consumatorul are sub
C6$fngt{fl*
ochi reprezentarea digitali aflati in
prezintfi o rnarfff
schimbare a lucrdrii sale in curs de
sau un sefviciu
standard ?r'l n'lCId desfisurare, pAnd in momentul in
diferit unsr ciienti care designul capdti aprobarea sa.
diferili
in cele ce urmeazd, programul printeazi iiustrafia pe o hArtie speciali,
folosind imprimanta laserr sau inkjet a clientului, fiind apoi
gata pentru a fi aplicati pe tricou. Foarte rapid, foarte simplu,
foarte ,,personal".
?n arena ltttsintss-to-Itusiness, Whirlpool Corporation si-a
axat prclgramul de livrare a produselor a cloua zi dupi achizifionare, denurnit Qualitv Express, pe produsele standard liniile cle electrocasnice Kitchen Aid si Roper-- pentru a crea
o r.aloare unici in f-Lrnc,tie de client. Inifial, furnizorii puteau
comanda orice cantitate de electrocasnice doreau - atata timp
176 |
E.ono-," Erp"rientei
Irpor]fft.unrrs;irfj.rL,rnainrir EconomiaExperienlei
l//
este
ChemStation, un producitor Ei distribuitor de bunuri pentru cu ri farea indu striali, person ali ze azd tr ansparent formularea produselor de curi{at individuale, destinate unei largi
varietifi de utilizdri comerciale - de la spdlitoriile auto gi
depourile pentru camioane pAnd la bucdtdriile restaurantelor
Ei fabricile de hArtie. Nu se deranjeazd si impdrtSgeascb detaliile privitoare la componentele specifice utilizate pentru a
rdspunde nevoilor cle curSlare ale unui client. in schimb, formuleazi in mod tacit intocmai combina{ia potriviti pentru
fiecare client, apoi prezintd marfa personalizati a fieciruia ca
L78 |
Economia
personalizat.
Printre afacerile pregdtite pentru personalizarea transparenti se numhri acelea apar(inAnd unor clienti care nu vor si
se complice cu o colaborare direct5, adesea deoarece compania
le cere si repete informafii pe care deja le-au furnizat. De
exemplu, pentru a evita si plictiseasci ciienfii punAncl aceleasi
intrebiri standard de fiecare dati cAnd acestia se cazeazi Ia un
hotel Ritz-Carlton (,,Un pat king size sau doui paturi duble?
experienlei - "
.al
Economia
Experient"i
I79
(ornpan*ile eare
ufilizeazb
t8O I
Economia Erperieniei
A,legerea
abordirii potrivite
si aiegefil
Nr.r
Economia
Erperienter
l8l
Caracteristici
Colaborativi
Adaptiv;
Sacrificiulvizat l-ie/ie
Natura
ofertei
Naturavalorii
Caracteristicile
procesului
Natura
interacliunii
Metoda de
invitare
Baza
experientei
Se
ier:'.le
Cosmetice
Transparent;
Form;
Re
Amba atd
A m ba la
petati /di n
noll
Persor airzali
Persona izatli
DelL'imlNai;
Ded
recrp ro.:
irdependent
vizibil
discret
Adaptabile
Aminabrle
lleschisi
/\sc u n s;
Recunoasterea
Observarea
Lrrml I lLdLr
Di
re.te
Lonversatia
Er p
oritore
In
bili
DemonstratS indepiniti
usi
di recte
Soiicita rea
Rd10la
Lroerrmer L"la
"Fsi".
Dc
t"
redi cn bi le
Bdlala
ne
Je rep"
'1"
abordare pentru a pune in sceni o noui experientd revolutionard in liin'arett electrocasnicelor pentru contercianti si pentru
constructorii de locuin{e. Pe de alt; parte, Chemstation foloseste person aliz.area transparenti pentru a intensifica experienla distribuirii sipunului, in timp ce I{itz-Carlton utilizeazit
aceeasi abordare pentru a transforma o camer; intr-o expe'rient.i de csztre memorabil;.
Tcrate companiile care recurg la personalizarea in masd
creeaz; o nou.l valoare in Economia Experientei. Rivalele acestora - companiile care se bazeazd pe productia in masd -, neav6nd nicio abordare distinctd in ceea ce priveste eliminarea
182
i;r'rr , r!
,,rr
rn
;l"f
i(
Economia Expenentei
183
ANTRACT
CAnd Sir Colin N1arshall si-a dat seama pentrtt prima datd
ci British Aint'avs ficea parte, de fapt, din domeniul afacerilor
r:are orchestreazd experien[e, s-a gAnclit cX ,,factorul de uzttrd"
pentru brandul BA va incepe s.1 se faci simtit ,,cam in cinci
scen.1
erperienfe trebuie sd
AI
185
cie-
Surprinderea
clientului
Ceea ce
Ceea ce se
ajunge clientul
si perceapi
asteapti clientul
si
primeascti
in loc
cip-"irert;
rei
irril.rtir t,l
Economia Experiengei
187
niza fururi ale orasului, ba chiar canta melodii de-ale lui Frank
Sinatra la un interfon improvizat. Modul in care unliza lggy
Figura a-1.
Modelui 3-S
188 |
{-r
Economia Experienlei
lgg
19O j
tconomia Experienlei
(,1
Companiile ar trebui de asemenea si isi regAndeasci reducerile de pre!. De pild6, producitorii de masini isi uniformizeazb mai mult propriile produse prin intermediul promolillor
constante bazate pe reduceri - cumpiirati modeh_ri cutare sau
cutare Ei vefi primi 1 000 de dolari inapoi -, creAnd asteprtiri
care ii fac pe poten{ialii clienfi si mizeze exclusiv pe prefirri.
in jur de 90% dinproprietarii de ma;ini susfin c.i sunt multumiti, conform unui studiu efectuat de Arthur D. I_ittle. L-rr
toate acestea, cumpiritorii de maEini dezerteazi ctr nrilioane:le
in fiecare an. Doar 40% din acestia igi achizitioneazi urmitoarea masind de la acelasi producdtor (car si nu mai spunem
acelasi model), care se presupune cI i-a ,,satisfiicr_rt,, ultima
datd. Plifile-surprizi trimise in mod neastc.ptat cumparitorilor
de masini - dupi achizifie -, risplitindu-i pentrti alegerile
ficute, ar avea un impact mai mare asupra gener;irii unor r,Anziri repetate. Reducerile se bazeazi pe un model axert pe cr
perioadi unicd, intr-o lume in care segmentele temporale slrnt
multiple. Programele surprizd ajuti intotdeauna compania si
infl uenteze urmdtoarea d ecizie a cum p.iritoru lu i.
Si ne gAndim de asemenra la numeroasele prrograme cle
,,achizilli frecvente", sponsorizate intr-o variertate largi cle
domenii de activitate, de la companiile aeriene la parciri, cle
cafenele.
Concepute pentru a cultiva loialitatea clientului, .rceste programe au de fapt un neajuns fatal: incuraieazi clientii si sr.
aEtepte si primeascd mirfuri si servicii gratuite. Desi cresterea
frecventei achizifiilor poate fi stimulati prin mirfuri oferite
gratuit (ceea ce reprezintd in esent.l echivalenttrl in comerful
en detail al afirmatiei din vechiul tip de prociucfie: ,,Vom recupera ceea ce pierdem la fiecare client prin volum"), nunrerosi
clienfi se inscriu in programe multiple ciin caclrul unei categorii date a unui produs, gtiind cu to{ii c.l si alti clienti prot
Economia
E*perient"i
l9l
Lgz I
Suspansul
clientului
Ceea ce
clientul
nu stie incd
Ceea ce isi
aminteqte din
trecut
demonstra semnifica[ia suspansului clie'tuir.ri. pasagerii companiei aeriene Continental Airlines, apartinAnd categoriei G'ld
Premier (cei care cilitoresc 50 000 de mile sau saizeci de segmente pe an) primesc un pachet atent ambalat ce contine ecu_
soane pentru bagajele cu prioritate, tichete de upgradare, Lln
ghid privind programul destinat celor care zbaardin mod frec_
193
'll
L94 j
I
Economia Expenentei
Mu nca este
u n teatru
Dupi
si
cAnte,
insi
r!1
195
titilor
sale teatrale.
196 I
Ar
Economia
Erperientei
lg7
re
INTERPRETAREA ROLULUI
198 |
intreaga afacere, ca si efortul care o definegte, de la apart;rmentele conducerii pAni la halele fabricii, necesitd acelagi tip
de performanti, precum cel prezentat pe Broadwav gi pe stadioane. In Economia Experientei,
actori de toate tipurile - conduc5Spectacolele
gfefite de lUmea tori, manageri si alfi muncitori - tre-
afaCerilor trebuie
SI fiValiZege CU
cele prezentate p
Sroadrruay pi pe
StadiOang
buie
si
l,r'!ni:i r.rte:rr
t.airr
Economia Experientei
I Igg
TeAtrUl nU este *
nretaf*rH, ci un
rnodel
definind teatrul, Aristotel l-a diferenfiat de toate celelalte activitdti zilnice. si ne gAndim la conceptele teatrale introduse de
Aristotel qi la implicatiile acestora asupra muncii.6
Inainte de toate avem de-a face cu problerna alegerii.Actele
teatrale necesiti stabilirea unor granite; acto.ii trebuie si formuleze gi sd iEi puni intrebdri dure la care nimeni altcineva in
afard de ei nu poate rdspunde. Si trebuie sd discearni intre
elementele semnificative gi cele nesemnificative din toate piesele in care joaci. Chiar gi acele afaceri care nu pun in scend
experiente trebuie si inteleagd cd, ori de cAte ori angajatii
lucreazd in fafa clienfil.r, are loc un act de teatru. Ce ar trebui
sd se desfdsoare pe sceni si care su't activitdtile care trebuie
sd rdmAni in spatele cortinei? Pentnr un vAnzitor dintr-un
magazin alimentar, care stb de vorbd cu un cr:leg aflat la rairtnul alSturat, in prezenta unui client, despre ce vor face dupi
orele de munc5, faptul ar putea pdrea nesernnificativ, insd
pentru client este un act de indiferenf.i. Agadar, ce roluri fac
ca teatrul sd fie interesant? VAnzdtorul ar trebui sd se intrebe
cum ar putea scana n-rdrfurile conservate ctr pricepere, ce voce
dramatici si ce cuvinte amuzante ar putea folosi ahr'ci cincl
cere un card de creclit si mai ales
cum sA se corrporte atunci cAnd
Ont de e6te sri
Ang8iAtii rnunCS{ intri in contact direct cu clientul Ia
tn prezenta
preluarea banilor, a carclului sau a
elien{ilor, ar* lgc
bonului fiscal. Adesea, cele nrai
un aflt teatr*f
importante intrebriri sunt cele pentru care, aparent, nu existi un rispuns imediat, insd ;tii ci acesta ar fi nepre{uit pentru
interpretarea rolului pe care il joci.
in al cloilea rAncl, luati in ctlnsider are secaenta, Trrttgresttl si
dursta evenimentelor. in ce mocl sunt aranjate actir-itatile de
rnunc5? Ce continuumuri existi ilr organizarea evenimentelor?
2OO I
Economia Expeiientei
f4.
\'.
, :
o.EconomiaExpe,i"nt"i
| 2Ol
2O2 |
lt
'1
..
o.
."
Economia
Erp".i"nt"i | 2O3
Economia
2O4 I
EconomiaExperientel
l"'
rfii !!ii'L,r
ti.ar'L
tr
Expelenr"i
I ZOI
categorie care, pentru a-Ei atinge finta, igi manipuleazi expresiile cu scopul de a crea anumite impresii asLrpra celorlalfi
2A6
resati
1-re
tirii"
.ti
in sceni
teatru si interpretare.
Pentru Schecl"lner, dranr.n se atli in centrul intregii structuri
a reprezentafiei. Aceasta constd dintr-un ,,text scris, o melodie,
un scenarir-r, Lln set de instrucfiuni, un plan sau o hartd. Drama
poate fi transportati din loc in ktc, dintr-un timp in aitul, independent de persoana sau oamenii care o poart5".14 Constrtuind
esenta interpretirii, drama poate fi exprimatd tn medii, sihrafii
Ei culhrri diferite, inclusiv irr afaceri. Drama descrie tema experienfei destinate consumului intern, spun6ndu-le actorilor ce
trebuie si fac5. Pe scena goali a afacerilor, strattgia este dramt,
ocupAnd un loc central in ceea ce face compania, insa exprim6ndu-se printr-o larg.l varietate de mijloace, cum ar fi viziuni
strategice, declaralii ale misiunii organizatiei, planuri de afaceri, imperati'u't competitive (precum finta unicS a companiei
Komatsu, aceea de a ,,invirtge Caterpillar!") sau liste elaborate
de programe (precum obiectivele generate in cadrul unei
sedin{e de lucrtr de la GE). Indiferent ce fornri ia strategia,
proprietarii afacerii dezvdluie drame in decursul unei perioatle de timp (orizontul strategit). in ciuda faptului ci angajalii
vin si pleac5, aceasta rimine esenfa durabilS a intregii activitdti comerciale irentru to[i cei care joaci un rol in afacere.
Drarna furnizeazi suhstanta afacerilor clezirabile, indiferent
in sceni
spectacolul.
2O8 I
E(oromia Experientei
\r
.ri
r;ii!,1.f
rrr-i
tr
Econohia Experien,"i
| zoe
timp. Dupd cum se vede in Figura 6-1, interpretarea insumea26. toate celelalte dimensiuni ale punerii in scend: teatru, scenariu gi dram5. in mod clar, oferta este interyretnrea, valoarea
economic5 pe care afacerile o creeazi pentru clienfi. EgalAnd
spectacolul de teatru cu spectacolul in afaceri, vom avea urm6toarele rezultate:
[dram5: strategie]
[scenariu
procese]
[teatru = munci]
[interpretare
: oferti]
Toate ofertele economice - nu doar experienfele, ci qi produsele de baz6, bunurile si serviciile - sunt rezultatul trecerii
Figura 6-1.
Modelul
montirii
Clienli
ilLr!.a Rrcharl !r irerfr',r'r Ferfarnao.e lLteorl
(Rort edge, NewYork, l98!, p ,'2)
5!15; A.rapi;'d
21O I
Economia Experienlei
Unii oameni infeleg greEit actoria. Consicler;i ci celebrit5file din cinema sunt egoiste, capricioase sau false gi ci starurile
de pe Broad\ /ay sunt preten{ioase sau chiar mai rdu. Priviti
din afara showbiz-ului, actoria e asociatd cu Lln agent imobiliar flamboaiant, cu un prezentator agasant c1e teleshopping
sau cu un vAnzdtor de masini altrnecos. in acest caz, ar trebui
si vi mai sugerdm si jucafi un rol? Da, bineinfeles. Cdci astfel
de conceptii gresite c--onfundi actorii nepriceputi si rolurile
proaste cu actoria inshsi. Actoria consti in parcurgerea deliberatd a unor etape' pentru a realiza o legdturl cu publicul.
Cei care expediaza actoria catalogiind-o ipocriti sau falsi condamnd o cornpanie si pre angajatii acesteia Ia roluri insipide,
Economia Experientei
ZII
de artele spectacolului sau de teatrul afacerilor. Comportamentul actorului trcbuie s,l fie consecvent in intrep;ime cu
personaiul respectiv sau va ajunge si rigte ca publicul si nu
acorde credibilitate interpretdrii si sd-gi piardi interesul in
oferti.
O proastd interpretare se caracterizeazd prin faptr"rl cd actorul reaminteqte in mocl constant pubiicului ci, hm..., joaci un
rol. Publicul percepe comportamentul actorului ca fiincl inautentic doar atunci c6nd acesta nu qi-a pregitit suficient rolul.
tn acest sens, marele actor rus Mihail Cehov s-a exprimat
prelua^
Reticenta de a juca un rol poate proveni qi din convingerea
cd actoria este sinonimd cu reprezentarea neveridich a unei
persoane. insi a jur:a un rol nu inseamnd cd trebuie sd te pre-
faci ci egti altcineva sau altceva. Mai curAnd presupune descoperirea interioritdfii, exploatarea rezervorului de experiente
personaie de via{i si utilizarea acestora pentru a crea Lln personaj nou qi creclibil pentru rolul acceptat, fie ci este vorba
212
Economia Experienlei
l\.ir'r.;
L-!1.
rt le:iril
tu
fxperientei |
213
TNTRATT
scena mea"
214 |
Economia Experientei
lc
Exp".i"nt"i |
215
216
Econornia Experiengei
llri.i
eite u. 1e!'r
tu
217
consideratd a
prea
pufini importanli modului in care aceasta contribuie la dezvoltarea personajului. In majoritatea cazurilor, singurele diferenfe
Nfaiur.l eil*ment
intre
cirfile de vizitd ale diverqilor
nu *ste prea
indivizi care lucreazd pentru acernf;runt pentr*
a enntrihui la
easi organizatie sunt numele, titlul
re&ile&
pen'sernaju*frut
viziti
218
!r'te.rr
$i numele caracterizeazd un rol. Actorii din majoritatea afacerilor de astizi ,,se joacd pe sine" (nr-r astfel stau lucrurile in
\'
.o
EconomiaExperientei
219
tema genericd a experientei oferite oaspetilor. In absenfa dezvoltirrii personafului, munca nu produce prea multe oportu-
ci nicio alti
te clare.
inveseleascd.
Actorii profesionisti - ca orice public * cunosc diferenfa dintre rolurile interpretate mecanic si cele redate cu miiestrie prin
intermediul caracterizirii. Primele sunt exemplificate de majoritatea posturilor din domeniul serviciilor in zilele noastre -"
clienfii incearci si incheie tranzactiile c6t mai repede posibil.
(Dupd cum menfic'rnam mai de.u'reme, managerii din industria
serviciilor cunosc acest lucru Ei cheltuiesc o imensd energie
pentru a reduce durata de servire a fiecdrui client, promovAncl
astfel o lume a uniti{ilor care oferd servicii de pro;rsti calitate,
autoservire sau servire inexistenti.) insb atunci cAncl angaialii
aleg roluri aclecvate, pe care le caracterizeazi temeinic, pun in
sceni experien{e ia care oaspelii participS, prelungirrcl de
bundvoie durata acestora. Care este elementul ce induce aceasti dorinfi? Simplu: modul in care cirreva iqi joaci rolul.
22A I
Ifl
IJ
r.ia e!ii..ir.r:-,rtfr
Economia
Experienlei
221
ZIZ
Ecohomia
Experientei
rl
223
Atunci cAnd !i-ai stabilit cu constiinciozitate lelul dinainte, existd o probabilitate rnai mare sd fii clar gi precis, iar rezultatul va fi o conexiune energici."30 Orice oferti creste in
valoare cand toli muncitorii de pe sceni - la ferme, pe raioanele magazinelor, irr spratele ghigeelor, in cadrul parcurilor de
distractii cu tematicS * igi indeplinesc munca cu un anumit
scop in rninte.
Kearns funizeaz\, un instrument extrem de util pentru realizarea acestui obiectiv. Pentru orice activitate, trebuie sd ne
descriem telul folosind sintagrna ur scttpttl.3l Barbra Streisand
mesteca gumd cu scoptul de a demonstra ci imaginea nu conteazd * importante sunt corzile vocale. ,,Actorul" de la Jacobs
Field mdtura strada cu scoyttil de a atita cd noui stadion era
curat, sigur, confortabil si dornic sd se trezeascd la viat5"
l?eceptionerul/receplionera inspirat/d salutd vizitatorii cu scoptul de a le ura bunvenit intr-un loc in care se vor intAmpla
lucmri nemaipomenite.
Imaginafi-vi ch stali in fata uEii inchise a biroului gefului
dumneavoastri. Urmitoarea sarcini pe care trebuie si o indeplinifi este si batefi la uga respectivd. Cum afi bate la uqi
intr-un alt moci, cu scoTtul de a anunta cI tocmai afi sosit? Cu
scoirvl de a vd sc-uza cd afi ?ntArzi;rt? Cu scopul de a-l anunfa ci
sunte{i acolo, insi fdrb a-l distrage de la treaba pe care o face?
Cu scLtprul de a anun{a cd se apropie ora sedintei? Fiecare scop
necesitb o bitaie la ugli absolut diferiti.
Sau gAnditi-vi la lumea extrem de realS a relatiilor doctor-pacient. Cercetdrile rneclicale arati cd femeile care suferd
de cancer la sAn si aieg lumpectomia (simpla indepirtare a
tumorii) triiesc la fel de mult ca gi cele care opteazd pentru
mastectomie (indephrtarea totalS a sAnului). in ciuda legilor
care le impur-r doctorilor si explice in ce ccxrsti lumpectomia
ca optiune, ratele operafiilor de conservare a sAnilor rimAn
neschimbate in unele
sens.
224 ,
E.ono-,a Erperieritci
pirti
ale Statelor Unite. Conform cotidianului Wnll Street lotu'nal,,,motivul lipsei de impact este in
prarte faptul cd nu conteazi doar ce spune medicul, ci si cum o
spune."32 Prin urmare, cloctorii trebuie si le comunice pacientilor ce opfiuni au at scopltl de a se asig;ura cI fiecare dintre
aceqtia cAntiregte cu griji aiternativele.33
De asemenea, avocafii care se adreseazi Curfii de justifie
trebuie si igi fundamenteze munca pe un !el. ,,Trebuie sd planifici fiecare detaliu, de la felul in care te in'rbraci [pAn5] la felul
in care arati pupitrul tdu", spune Fred Barlit, care iEi exercitd
practica in Chicago.3a Barlit este unul dintre tot mai numerosii
avocati pledanti care examineazi minufios fiecare gest: cum
se cleplaseazi in sala de judecatd pAnd la locul pe care il ocup5,
cum qi cAnd stabilesc contact vizual, ce gesturi fac atunci cAnd
manipuleazi dosarele gi utilizeazb un laptop, cum igi sus(in
discursul spontan si cum rostesc remarcele gata pregdtite.3s
Scopul pe care qi-l propun atunci cAnd indeplinesc fiecare actirritate determind modul in care aceasta va contribui la interpretarea gerlerald. Dacd nu existi alt scop decAt incheierea
muncii respective (adicX interpretarea cu scopul incheierii),
atunci mullca nu va avea potenfialul de a captiva.
Nu este surprinzitor ci doctorii si avocatii, ale ciror decizii
afecteazh in mod intim viefile clienfilor lor, trebuie sd igi subscrie munca unui scop. Crice activitate se dovedeste a fi mai
valoroasd, mai dermd de merit si mai semnificativd atunci
cAnd este indeplinitd cu un tel" Luati in considerare acest exemplu simplu. in intemahrl F{ill House de ia Universitatea din
Pennsylvania, o femeie, pe care toati lurnea o numeste pur gi
simplu Barb, demonstreaz5 zilnic importanta existentei unui
scop. Barb lucreazi la cantina internatului. Pentru mulqi, ea
r5mAne cea rnai memorabild persoani pe care au ietAlnit-o vreodati in intreaga lor experienti educafionald. Slujba ei constd
r,4Lrn..r.sF
&i
!r rririrL
Economia
experlentei
225
intr-o singuri activitate. Pe clurata celor trei mese ale z1lei, Barb
sti la o mdsuf5 aflat6 la intrarea in sala de mese gi trece cartelele de masi, prepldtite, ale studenfilor - una dupi alta - printr-un aparat care afigeazi o lumini verde daci studentul
respectiv poate mAnca intreaga siptdmAni la cantind gi o lumind rosie in caz contrar. Asta e tot. Pentr-r-r un observator intAmplitor, aceasta ar constitui cu siguranti cea mai mecanici
slujbS din lume. Cu toate acestea, Barb imprimd acestei unice
activititi sensul unui scop. Mai intAi, ia cartela de masd a unui
sfudent ctr scLtpul de a-i afla nurnele. Apoi ia cartela cu scoptil
de a-l saluta, spunAndu-i pe nume. Dacd cineva a ratat o mase,
Barb ia cartela ctr sco1tul de a afla care a fost motivul respectivei
absente. Ia cartela chiar 9i ctt scoytul de a informa posesorul ce
Ioc ocupi in cantind unul din prietenii acestuia. Oricare ar fi
imprejuririle, prin rziu grai sau cu un simplu gest, scopul ii
sustine tema, gi anume aceea de a-i intAmpina cdlduros pe
studenfii care participi la experienfa de a lua masa in cadrul
Ecolii. I']robabil cd ea este una din cele mai p;rozave gazde din
toati lumea Ei din toate tirnpurile. Nu e de mirare cd postul
lui Barb nu a fost inci anulat, tiiat de pe iisti sau automatizat
prin intermediul unei bariere rotitoare.36
intAlnirn astfel de oameni in toate domeniile de activitate. Pentru fiecare Barb - verificatoarea de cartele din I'hiladelphia existi un Fred - avocatul din Chicago, un Aaron - lustragiul
de pantofi din Kalamazoo, un Christopher - barmanul din
Washington, D.C. O si vi aduceti aminte de ei in clipa in care
ii veli ir-rt6lni. Munca lor dedicatd unui scop se revarsd in pasiunea pentrr.r personajul pe care ii joac5, in fidelitatea pentru
compania la care lucreazi si in empatia manifestati fafi de
clienfi. Ei sunt atlevdratii actori ai lumii Ei ar trebui sd le cdlcim cu totii pe urme.
226
Interpreta rea
formei
tertrl
Economia Experientei
al
ZZ7
228 !
'.
"
..
..
E(onomia Experientei
| 229
firi
Irre.pretarei
f.rner
Economia Experien,tei
Bl
mdri suspansul, Linda va dezvilui in final scenariile gi desenele colorate, create de firma lor cle design, pentru a demonstra ce experienti grozavd va fi I,LEASE. Pe toatd durata
intrevederii, Steve va juca rolul Tipului Direct, contrabalansAnd personajul jucat de Linda, si anume acela de Entuziastb
Afabild. Exact in mornentrrl in care ajung, el ii amintegte de
replica legati de cauciuc-urile cle iami, care functioneazd de
fiecare data in cazul deschiderii versiunii ,,8".
Dupd ce s-au instalat in birorrl proprietarului, Linda gi
Aceastd schemi ilustreazl multe dintre elementele teatrului discutate in capitolul 6 - la care se adaugi cAteva elemente
noi. Linda infelege cu adevirat ce inseamnh si fii actor gi cum,
devenind actor, orice interacliune - indiferent de oferta produsi, indiferent de unde se afl5 scena locului de munc;i - se
transformd intr-c-r experien{i. insi observali cAt de diferit a
abordat ea fiecare dintre cele patru roluri jucate pe scen5, pe
care le-a interpretat astizi. in tirnp ce Ei-a pregitit discursul,
s-a confruntat cu problema prezenlei subordonatului ei, Paul,
trebuind si rezolve situafia care o luase pe nepregdtite. in
acest caz, Linda joach un teatrtt inrprouizalional. Atunci cAnd se
afli pe scend, ca gi atunci cAnd e in prezenta oamenilor clin
afara companiei, Linda hothrigte cu rapiditate in ce mod sii
ii r5spundA lui Paul, bazAndu-se pe rezervorul de tehnici
manageriale pe care Ie-a inmagazinat clatoriti experienfelor
de
obiecfiile frecvente ale proprietarului. ins5, per asamblu, cleoarece Linda qi Steve isi cunosc reciproc rolurile gi lanfu-l explicafiilor foarte bine, sunt capabili si transforme orice intrerupere
intr-o giumd sau intr-un moment pl5cut de respiro si fiecare
obiectie intr-o tranzitie pozitivi ia urmhtonrl punct al intrunirii. Pentru a cleplqi obiecfra finali a distribuitomlui - qi anume
ci includerea altor producitori va distruge propriul inventar
de masini - Linda ii face lui Steve un semn subtil, se ridici
amAndoi deodati, se irrtlreaptd cbtre biblioteca proprietarului
9i indicd sirnultan spre modelui unei maqini sport Delorean,
pe care il reperaseri maj devreme. AnticipAndu-ie intrebarea,
proprietarul spune: ,,Ei bine, acela a iost visui meu, prima rnea
magini sport...", la care l,inda rispunde: ,,.^. si v-a plScut la
nebunie experienta de a o conduce, nu-i asa? Le vom da clien{ilor dumneavoastri posibilitatea de a trii experienta conducerii pt'opriilor lor masini de vis, iar dumneavoastri veti face
mai multi bani din asfa decAt afi face vinzAnd cinci dintre
232
trecute.
Atunci cAnd vorbe9te cu turnizorii parteneri, Linda interpreteazh un teatru plntJortnn. Ea scrie dinainte scenariul fiecdrei
replici gi al fiecirui gest, exersAndu-le incontinuu pAnh in
momentul in care, sigura pe sine, poate oferi o iuterpretare atAt
de reuqiti, incAt pare proaspit5 gi spontan.l. Alunci cAnd i;i
planifici interpretarea pentru gedinla strategicd de dupd-amia26, are grijd si recapituleze orice interacfiune precedentb cu
e!,of,.-.i
&l
j 233
filnr.
lnterpretare
LIi
Figura 7-1.
Cele patru
btt@
':iinlr,
forme ale
teatru ui
I
Llrfair|ta
Scena ri u
In cele clin urmi, in colaborarea cu Steve pentru a-l convinge pe proprietarul reprezentantei auto si participe la experienta cle preleasing, Lir-rt.la se afli intr-o situafie pe care nu o
poate controla. In loc sd se bazeze
pe tehnici improvizationale - prea
Tr*bu*e s*
rleterminat* se
riscante pentru aceastd locatie * cei
f*rnn* d* t6atrr-r
doi joaci un teotru dc stradd, in care
jx*ea
ve$i
unitdti mici, atomice, ale unei activitifi sunt invocate la cerere pentru a
construi interpre'tarea (gi pentru a solutiona toate intreruperile
sau olriectiile care ar putea apirea). Desi aproape fiecare mis-
234
Economia Experientei
Mdsura in care se modifici atAt interpretarea, c.lt ;i scenariul - daci sunt dinamice (schimbAndu-se constant) s;tt
stabile (schimbAndu-se pufin) - pentru fiecare public'- cletermini modul in care trebuie si joace actortrl. Astfel, fit:c;rre
dintre aceste patru forme de teatru reprezinti o alti formi
de indeplinire a muncii, o abordare diferiti in creare'a unei
secvenfe de evenimente cu scopul de a genera rezttltatel economice. Natura ofertei gi circumstanfele in care o companie
isi implicd clienlii - sau in c;rre orice actor iEi implica tovarisii de lucru - determini care dintre cele patru ftlrrne de teatrtt
ar trebui utilizat5.
Teatrul improvizalional
Improvizatia implic.l imagina{ie, creativitate ;i interpretiri
inedite. Teatrul improvizalional este un mod de iucru spontan,
eliberator gi imprevizibil,bazat pe descoperirea valorii in ceva
nou: crearea, inventarea, saltul lateral sau chiar imJrulsil' ,;ls 1.
o idee la alta, adicd, intr-un cuvAnt, improviza(ia. Cu toate:
dinarnici a teatrului improvizational nu presupLlne doar simple acte de asociatii libere sau peregrindri
mentale fire Unt;, lipsite de orice stucturb sau exercitiu. Ba
chiar dimpotrivS: teatrui improvizational necesiti metode sisacestea, miscarea
236 |
in
se
scend
Atunci cAnd se exploateazi un scenariu rudimentar, imbogifindu-I, avern de-a face cu o improviza{ie. $i ori de cAte ori
cineva preia rolul unui anumit personaj stereotip, fird a se
pregiti sau a repeta, cum ar fi acela al unui vAnzStor de maEini
sau al unui director de vAnz5ri, interpretAnd un rol pozitiv sau
negativ in prezen{a unui client, persoana respectivd se inspiri
din tradilia comnrcdiei dell'qrta.Interprefii pot de asemenea gisi
o sursi in astfel de personajr' care improvizeazd qi in sitLralii
mai cornplexe din domeniul vAnzirilor. Si presupunem c5 o
echipd a unei agenfii cle turism, alcdtuit5 <lin patru persoane/
avAnd hrncfii diferite * s5-i numim Bob, Carol, Ted si Alice - se
reuneEte pentru a externaliza operafitrnile turistice ale unei
companii. AvAnd pu{in timp ia dispozifie, ace;tia se opresc
asupra .r trei caracteristici distinctive ale ofertei care, cred ei,
in traducere' .,caraghios",,,miscirici",,,paia!;"
(n.t.)
IrrlerDrefa,ea
io,rre
Economia
Exp"rl"n1"i |
237
vor contribrri la inchierea afacerii: limitarea costurilor, serviciile cle calitate gi imbundtdtirea moralitdqii angajatilor. pe lAngd
rcllurile lor corespunzdtoare funcfiilor, sd spunem, in domeniul v6nzirilor, al operatiunilor agentiei, (respectiv) finantelor
gi resurselor umane, fiecare membru al echipei igi alege un
anumit personaj stereotip pentru a crea o distribufie ad l.roc,in
sc<-ipul participdrii la intrevedere. Apoi elaboreazd rapid scenariul adecvat. Bob il joaci pe Glad-Hander*, cel care zAmbeqte
intruna, umple ceEtile de cafea, complimentAnd cu larghele
comentariile futuror. Ted isi asumd
j\tu**rei effmd Et
firi rezerve rolul lui Penny-pincher...
Foloseste cuvintele cu parcimonie,
exptrffiflteetr&
reteazl conversatiile tangentiale gi se
Uffi Seeffiefiry
fa,*dtrnn*m*a*f, striduieste neobosit sd nu se abatd
trmfu*g&tindu-1, delacoorclonateleintrevederii.intre
A\fetTfi de-A SmAe
timp, Carol qi Alice ioaci rolurile de
{Lr # iffi'}proviea${e Evaluatori ai propunerii, urmAnd cr
rutini de tipul Siskel-and-Ebert*..,
discutAnd cliverse alternative care ar putea face ca propunerea
de externalizare si functioneze. Acest spectacol improvizat in
domeniul vAnz.lrilor va exprima valoarea economicd pe care
gi-ei propus-o compania intr-o manieri captivanti.
Companiile pot de asemenea utiliza teatrul improvizational, bazat pe improvizatie, ori de cAte ori trebuie si creeze
intregi noi oferte pentru clienti, cum se intAmpli in cazul grupurilor de cercetare Ei dezvoltare ale arhitecfilor ;i ale designerilor grafici satr atunci cAnd trebuie si se ocupe de situatii
noi, neprevizute, c'are apar in toate domeniile de activitate.
Aceasti formi de teatru nu se aplicd doar acfiuniior oameni'
238
23g
membri ai echipei de vAnzdri (sau, in termeni irnprovizationali, ceea ce ar fi mai bine descris prin sintag,m a trupa de vAnzare en detail). Remarcafi, de asemene a, uttlizareasemnificativd
gsal$
24O i
,,ciarvSziitoare" in
frr.'la'f!r f',.rr,:
Economia
si
s;nitate (n.t.).
Exp".iun1"i
241
Teatrul platformi
Fornra teatrului care ne vine in minte atunci cAnd ne gAndim la acest termen este teatrul platformd. Denumirea sa trimite la scerra clasicd pe care jucau actorii pe o platformd
ridicatd deasupra publicului. Spectacolul era separat si mai
mult de pubhc prin intermediul unei arcade denumite proscenium (o deschizdturd similarh ramei unei picturi, adesea aco-
periti de o cortini
242 |t'
E(onomidExperientei
. . .-,
I zaz
domeniu care are nevoie de scenarii din teatrul improvizational sau cel de strad5.) Cele mai birocratice organizatii - g6nditi-ve la Departamentul pentru Vehicule Motorizate sau, doar
intr-o mai mici misur5, la ghiqeele companiilor aeriene - creeazi reguli pe care angajafii trebuie si le respecte intotdeauna,
indiferent de rispunsul solicitat cu aclevdrat de client. insd
teatrul platformi poate constitui forma adercvati ahrnci cAnd
angajalii indeplinesc activitdti stancla d in fa{a clienfilor, fdri
a interactiona direct cu acestia. De exemplu, aceasta ar putea
fi forma de teatru potrivitd pentru cei care lucreazi la fast-food
ca secondan{i ai celor de la casd, pentru tehnicienii din cadrul
unui cabinet optic, pentru muncitorii de la menterrantd care
pregbtesc scena goald, pentru inso{itorii de zbor care reciti
avertismentele privind siguranta, redactate de FAA. qi pentru
oricine sustine o prezentare-cheie.
Abilitilile de tip platformi ii ajuii de asemenea pe oamenii
care urmeazi un scenarirr prestabilit in inregistririle audio sau
vide.o, cllm ar fi anunfurile bazate pe voce sau sistemul de
cisuli vocald. Si ne g6ndim la indr_rstria cdrfilor auclio, ce valoreazd miliarde de d<.rl;rri. Degi forrnatul cdrtilor auclio, aga cum il
l-Jtil{Ea$i teatrul
gtuffi{i
cunoastem noi, nu are mai mult de
platforrns
zece ani, eclituri majore si zeci de
s$nd angaia{ii nu
interac{icneeas firme mai rnici publici astizi sute
direet cu e!{en$ii rle tith.rri pe an. Acum, editorii apeleazd la agenlia William Morris
pentru a selecta forta de muncd dintr-o rnultime de voci pro,
fesioniste! Industria angajeaz5 adesea actori de pe Broaclwav
gi de la Hollywood pentru a illregistra versiuni audio ale unor
bestselleruri si cir{i de specialitate. Rick Harr-is, producdtorul
'
24
{n.t.)
,*.1
Exp"ri"n;ui |
245
246 |
Econorlia Erperienlei
i':r,,;,
.iri1'.. t,rr'
."
Irterpretaie,r
r.l
iofrer
Economia
Exp"ri*nt*i
Z4Z
platf'rmd sd fie cel mai adec,u,at) qi lucrdtorii comerciali care aranjeaza marfa pe rafturi (spre cieosebire
de vanzitori, care ar trebui si ir-rtrebuinteze abilitdlile necesare
spectacolelor de stradi). Ca sd nu mai pomenim de i'sotitorii
de zbor care saluti si conduc pasagerii, repetAncl mererr ace_
leasi formule, fdri pic de convingere.
La un nivei mai inalt, companiile ar trebui si adopte teh_
nicile teatrului concordantelor ori de c,1te ciri aceiaqi clienfi
interactioneazdin mod repetat cu o anumith companie _ ade_
sea clr aceiasi angajafi. in acest caz, rrrunca trebuie sd rettlizeze
concctrdnfite in timp. GAnclili-vi la un reprezentant de vanzirri
care trece periodic pe la un anumit client. Ce se ?ntAmpli pe
durata rmei vizite ar trebui sd corespundi impresiilor ldsate
cu ocazia vizitei precedente, potrivindu__qe de asemenea cu
episoadele care urmeazd sd se desfisoare in caclrui vizitelor
viitoare. De pilda, dacd reprezentantul ele vAnzhri vrea sd_i
lase poten{iah"rlui client impresia ci este profesionist, califica!
priceput si plin de solicitudine, atu'ci fiecare viziti trebuie si
e'identieze cel putin una dintre aceste impresii _ de preferat
toate - care nu treLruie contrazise de niciuna clin vizite.
Iar comunicarea dintre vizite, fie ci se clesfigoard prin
intermediul telefonului, al faxului, e-mailuli-ri sau al corespondentei, trebuie si ii lase clientului impresia unei interpretiri
armonizate si consecvente. Daci o companie doreqte si reali_
zeze efectul dorit, nu poate sb producd niciun eveniment fird
a lua mai intai i* considerare orice alt element din secventa
vizitelor gi comunic.lrilor. Dupi cum cleclara Arthur sar,v,
prim-vicepregedinte al departamenturui cle brokeraj electronic
din caclrul c'ompaniei charles Schwab, pentru revista Business
Week: ,,Provocarea consti in a face i:a domeniul in care acti'dm
248
loire,
si indeplineascd obiectivele specifice ale respectivelcx comuniciri. Oamenii care lucreazd in vAnziri, lipsifi de pregdtirea
necesari igi executi sarcinile fird a lua in considerar"e impresia
pe care o lasd de-a lungul timpului, in vrerne ce reprezentanlii
de vAnzdri meticulogi se ingrijesc si potriveascd fiecare detaliu.
| 24g
mtc;nq{ a$md
#{dfiapa c}{*nr$d
9?
&{s}&$r
#c*#rt
'irsqrfiut{mf}sffip#
reil*qtffie
'leatnrl c'ncordantelor
nu este usor; necesitd chibzuiald gi
gindire. cu to;rte acestea, ritmul cle zi ctr zi al afacerilor ne
impiedici adesea s.i acord.im prea rnult timp repetifiilor,
scend
cr-r sceni. in vederea rrnui spectacol, astfel
incAt si acoperim
intrrg'l spectrr-r al activit;itiror posibile. in artele spectacorultii,
250
Economia Experientei l,
lJ,rlr,,;,a,
r,,.r, e,
Teatrul de stradi
Cea de-a patra, qi probabil cea mai captivanti forrrrh de te.ltru, este teatrul de strada. Istoric vorbind, acesta este dorrrenittl
6:6qno-;u Eoperientci
251
lor si, in final - adesea rolul cel rnai dificil _, sd le ceard bani.
in
perioada in care era doctorand in domeniul studiilor spectaco_
Iului la Universitatea din New \brk, Sally Harrison_Itpper
a
analizat actorii care performau pe stradi in Washingtor,
Sqruru,
in partea de sud a Manhattanului. hla ciescrie esenqa acestei
forme de teatru in cartea sa, Drawing n Circle in the Squnre:
Preced6nd sanctitatea spa!iurul teatrurui cuprins lntre
perelii
u I spectacolului; ploaia,
pot invinge pe actorur de strad.1. Acesta este
lnconjurat de publicul nelinistit. astept6nd ner;ibditor.
Cu toate
acestea, actorui de stradi transformd spaliulurban intr_o
sal,i de
teatru, ficandu-i pe vizitatcrii care se odihnesc pe scbr-i
ii
sb
devini
de succes!
Afunci cand
'anziri
intri in biroul, fabrica sau casa unui
potenfial client, reprezen_
252
ilfr.
rrul" fie cd vdnd, actorii de stradi demonstreazi o mare pricepere si abilitate.l6 Cum reuEesc acest lucru? ExersAnd, exersAnd
si iar exersAnd.
Degi par cd improvizeazd, actorii de stradd repetd de fapt
cu asiduitate - la fel de mult ca si cei din teatml platforma,
daci nu mai mult. Cu toate acestea, in teatml de stradi fiecare
execufie este diferitd, depinzAnd de compozi[ia 9i comportamentul publicului, ca gi de elementele,,externe" specifice care
au loc (de exemplu, ttecerea in rnare vitezd a unei ambulante),
ca sb nu mai punem Ia socoteald dispozifia actorului din ziua
respectivi. Actorii de stradi trebuie sX mhsoare pubiicul, identificAndu-i pe aceia care le vor urmdri gagurile qi pe cei care
probabil cd nu o vor face (intArziincl sau amAnAnd uneori spectacolele atunci cAnd publicul nu pare a fi ,,in regulS"), inte-
Aetorii de stradfi
etrfig oamenii{ ii
uimesc, apei le
ser hfini
Exp",i"ntui |
253
in urma alegerilor
S*
paa'm aS metqer{i
s*
a$e strmc$&
fua*xemx*
frixr
p*
{ruprmv{eag*e {pd
stafu*${xeex&, de
fapt,
seerna*'tt$c
ce se ivesc, extrdgAr-rd
numdrul potri-
254
tDlfe
performatd la inceput ,,in piafi, unde trebuie sa atragi urul1imea, sd-i stArneEti gi apoi si-i menfii interesul, ciacb vrei si-fi
cAgtigi traiul din asta."18 in timp, actorii de connnatlitt ilt aclop*
Erp"rie"t"i |
255
;i
,,Tra-la-la,
nu;tiu
ce
in mijiocul
pLrblicului
;i
spunea:
era
i.n Mts5t5
il
cJintre
256 J
ale
E(onomra Expertentei
257
258 |
intr-adevdr, teatrul de stradd caracterizeazd munca indeplinitd de toate companiile care utilizeazd personalizarea in
masi, printre care Andersen Windows, ARAMARK, GNC
Live Well, Ross Controls, Paris Miki Ei altele, prezentate anterior pe parcursul cirfii. Munca lor consti in ,,numere" sau
,,reprezentatii" sau, daci preferati, module alcdtuite din capacitili care pun in scend o intAlnire directd intre performer Ei
public. Companiile care aplicd personalizarea in masi ,,alcituiesc profilul" membrilor individuali ai publicului cu scopul de a inilia
Togi actorii
interactiunea din cadrul intAlnirii,
trebuie
iar pe parcursul procesului uimesc
sS-$ Stie bine
publicul ficAnd ca lucrurile aparent
numSrul,
pentru a exploata
complexe si pari simple, dezvdluoportunitifile
ind doar acele elemente care trebuie
sare apar spsntan
sd fie cunoscute gi nimic altceva.
Apoi, inainte de incheierea reprezentatiei, la final, publicul trebuie mai intAi sd agtepte, pentru
a se miri suspansul incheierii efortului bazat pe spectacolul
teatral de stradd: oferta personalizati in masd.
[Teatrul de stradd = personalizarea in masd] de acest fel nu
poate fi falsificat(d). Actorul care isi interpreteazi rolul pe stradi trebuie sd iEi dezvolte competen{ele, ajungAnd la un standard ridicat de performanfd inainte de a incerca sd-gi uimeasci
[publicul: clienfii]. Trebuie si se concentreze asupra administrbrii repertoriului s5u alcituit din [numere: module], asupra
felului in care le va lega dinamic in moduri noi si incitante gi,
cel mai important, asupra abilitifii sale de a sesiza gi de a
rispunde caracteristicilor unice ale indivizilor ce ii traverseazd
scena, care, altfel, ar fi goald.23
| 25g
functioneazi bine, rispunzAnd spontan la noi tipuri de perturbiri sau creAnd o noui idee pentru un anumit exercifiu.
Deoarece numerele abia inrrentate nu au mai fost performate,
prima reprezentatie nu mai apartine don"renitrlui teatrului de
stradi, fiind mai degrabi revendicati de teatrul improvizafional. Toate numerele noi trebuie mai intAi irnprovizate, fie in
fa{a unui public, fie Ia repetitie. insd rareori se intampld, poate
niciodatS, ca o irnprovizafie si produci un numdr perfect conhrrat. Poate cI cl anumiti replicd nu
se ridicd la nivelul asteptirilor, insd
Numerele unui
furnizeazd baza pentru dez voltarea
actor de stradH nu
pot fi scoase gata
unui numdr nemaipomenit. Sau se
forrnate dintr-o
poate intAmpla ca o idee pentru un
pElSnie
nou nurnir si se dovedeascd a fi inadecvati, conducAnd inspre o cale
nebinuiti, insd fructuoas;i. Indiferent cum ajunge la numirul
respectiv, chiar gi dupi ce qi-a ciat seama care sunt pagii pe
care trebuie sd ii urmeze gi nuanfele potrivite, actorui nu este
incd pregitit sd il utiTizeze in fala unui public.
Mai intAi, trebuie sA exerseze, sd exerseze gi iar si exersezei
trebuie si repete incontinuu pAni in momentul in care il gtie
pe de rost, putAnd sh il reproduci oricAnd, ceea ce inseamni
cd acum sebazeazl pe teatrui platformd. Apoi trebuie si rafineze numdrul cu ajutorul teatrului concordan{elor, asigurAndu-se ci primeEte reacfia potrivitd de fiecare dati, efectuAnd
reglaje fine, pAnir in momentul in care ;rcesta func{iorreazd con-
260
rdd, se distreazi ;i ili dai seama de lucrul ista dupb c6t se stringe in
pilbrie la sf6r;itul spectacoluliii. Daci nu a rners, nu vei primi prea
i .r.
..
2n
EconomiaExperientei
261
Acum,
jucali-vb rolu
afacerilor.
262
i.
Economia
Exp";"nt"i j
263
2U
Economia Experientei A
Succesul
de alegerea
0arnenilor
potrivi}i pentru
diverse roluri
se
Economra Experienler
i 265
Ei rol se
teatrului
Figura 8-1.
Modelul
interpretirii
Resp.nsabr
jt;ti
OltaarTatia
Loculde muncd
266 |
rctli
Sannenii preiau
roluri, insi
interpreteauH
personare
adoptd roiuri,
insi
interpreteazi
A.irir
l,-(:atr !a
rc:,
Economia
E"p"rientei ]
267
268
Economia Experientei
A.!rr,
tLri.rtr ,r.i
,.
.:.
L,
Economia Experientei
j 269
*atlrra [scenei teatrului = iocului de muncil ir care se va des!'.i sura d ram a in f ata pub licului-crrmpirhtor.
Producitorii iEi indeplinesc rolurile in mod inadecvat atunci
r:And iru definesc schimbarea pe care doresc si o determine
irfacerile intreprinse prin intermediul ofertelor constituite
de
,-;per:tacolele lor. Din nefericire,
ast6,zi intAlnim nenumirate
rieclaratii privirrci misiu'ea companiei incircate de nofiuni
nel-'rnloase i'leglturi cu obiectivele specifice pe
care o anumit,i organizalie qi le propune. Acestea sunt viziuni generice,
care
s-ar p,tea aplica oricirei afaceri, fiind un srab substitut
al unei
1:3'diri riguroase. l)eclaratiile privind misiunea, planurile
strategice si acfiu.ile egaronate trebuie sd igi aibd temeiul
in
rrnicitatea unei c.mpanii. Nu este doar o chestiune de diferen{iere a afacerii respective de competitori, cdci implici descopierirea dimensiu'il ctr nt:ex pr o rnfe are iclentititii corporatiste
a
*rga'iz;rtiei. Ai:easti introspectie, ca si aceea efectuati de orice
act'r, furnizeazi u'ei companii o sursd de reinnoire (la fel
cum examinarea unicitd{ii clienfilor reprezinti un mijloc
de a
le de.scoperi nevoile nearticurate). viziunea unui producdtor
este sen'rificativi numai dacd actorii chemafi sd o execute
iirteleg - in mod organic - felul in care compania plinuieqte
sii m.difice l,mea prin intermediul industriei sale. Toate
activit.1{ile [ansarnblului : organizafiei] trebuie performate
cu sco_
prrl de a facilita schimbdri exteme.
27$
t,
E(onomia Expenentei
.r
rind
Noua Economie a Experienfei faciliteazii posibilitate;r aparifiei unor noi strategii de a transgresa bunurile qi serviciile ca
principali sursd de profit. in concli{iile in care bunurile si serviciile traverseazi un proces rapid cle comodificare, iar numirul clienfilor care doresc experienfe cregte tot mai rnult,
producdtorii trebuie si le solicite managerilor sd rispundd la
se numiri
urmdtoarele:
Sd recunoascd
modul in care ar putea fi acl5ugate noi elemente experenfiale pentru a miri cererea gi/sau stabili
prefuri mai mari pentru mirfurile gi serviciile existente:
Cum vd puteli amplifica ofertele Prezente adresirrdu-r,'i
simfurilor? Ce sugestii negative pot fi eliminate gi ce
sugestii pozitive pot fi introduse pentru a integra mari
bine impresiile clientului intr-o terni captivanti? Ce a,ti
Acum,
J!.atr
ri
ro
Economia Experientei
2?1
Erndicruea
e*steticii?
272
Economia Experientei
Ll
Economia
Experienlei
2V3
Regizorul trebuie de asemenea sd manifeste abilitefl ir?telTtretntioe.T Ce fel de scend trebuie pregbtiti? Ce actori trebuie
distribuiti? Rdspunsur:ile la ambele intrebiri necesitd interpretarea strategiei ?ntr-un set de acfiuni adecvate. Pe mdsuri ce
oferta efectjvi progreseazi de la idee la implementare, aceastd
interpretare se manifesti printr-un sir constant de decizii care
trebuie luate pe durata pregitirilor gi repetiliilor ce conduc la
reprezentatie: ce trebuie inclus si ce trebuie exclus din fiecare
spectacol, ce trebuie pdstrat si ce trebuie indepirtat pe misurd
ce drama se desfdsoari si ce aspecte ale muncii trebuie indeplinite in afara scerrei sau pe aceasta.
Luarea acestor decizii pe parcursul drumului se fundamenteazd pe alegerea actiunilor care se potrivesc cel mai bine strategiei. Aceasti putere de discemdmAnt il piaseazi cu necesitate
pe regizor in lumea conceptelor qi a principiilor, a chestiunilor
apar{inAnd actiunii interpretative. Pentru a-si putea lisa
amprenta asupra a ceea {,,.e face, regizorul trebuie si invete si
zboare la 10 000 de metri altitudine, administrAnd in acelagi
timp detaliile spectacolului care se edificd pe phmAnt.
in final, regia necesiti abilititi narntiae. intr-acler,dr, in ulti*
m5 instant5, orice regizor fintegte sd monteze un spectacol care
si irnplice total publicul in poveste. Fostul scenarist de la
Holiywoocl, Peter Ortory care acllm lucreazd la lBM, le atrage
aten[ia ,,regizorilor" de Ia IBM pe care ii instruieste: ,,Poveqtile
amplifici atentia, creeazd suspans, faciliteazi memorarea.
Furnizeazl. un set familiar de
care ne permit sX pro"cArlige'>
cesim informatia pe care o atArndm de ele."S Dupi cum aratd
titlul articolului din Fast Conryany care il citeazd pe Orton:
,,Fiecare lider spr-rr-re o poveste."
2V4 |
Economia Experienlei
A.rrr,
lr(it ,;
r.r
oferi asistenli in
crearea [dramei
strategieil;
la elaboralea
proceselor];
T'ehnicienii care contribuie
Iscenarriulrri
la procluctia
[teatnrh-ri
muncii];
"
==
ofertei].
Dramaturgii
Dramaturlqul ii oferi sfaturi regizorultri in legituri cu chestiunile legate de [dram5: strategie]. I'rofesorii rie altd teatraiii
,rrr
Economia
Erpudentei |
275
niza{iei, clramaturgnl nu trebuie si se cornporte ca producitorul sau regizorul - aceasta nu este treaba sa.
Este posibil ca regizorii si difere in ceea ce privegte stilul
participativ pe care doresc si-l posede dramaturgul gi igi vor
alege dramaturgii in ftinclie de acest lucrtt, insd nu trebuie sd
tolereze pe nimeni care ar iucerca si le submineze autoritatea.
Orice regizor care ii permite dramaturgului si i;i asume parlial rolul siu, trecAnd de la furnizarea de informatii la conducerea acfiunilor, isi pierde autoritatea de a regiza. $i tofi actorii
care alcituiesc ansamblui vor gti acest lucru. Pentru .t preveni
;lceaste situafie, dramaturgii nu ar trebui sb incerce si fie de{initorii trrturor rispunsurilor, limitAndu-se la aplicarea competenlelor pe care le atr itr descoperirea unor intrebiri utile gi
companiei.
provocat0are"
ffiramaturguN
deserie,
nU SS pftrS(de
trebtlie s#
276
Economiacxperientei ArLrrr i
ridt.ii..,l
AI
A(i,ri ir,i;t,
ri r
EconomiaExperientei
277
Scenariptii
278 i
Economid Eiperic*er
,Ll
Ai:ui, ju.ati !; r! !
Economia Experientel
279
28O I
Redaetarea
comandi.
Printre companiile in cazul cirora redactarea unui scenariu
a facilitat aparifia unor noi strategii, se I"rumird producitorii
de o{ei preclrm Nucor, Chaparral Steel 9i Gallatin Steel, care
astizi si-au redus semnificativ costtlrile, avAnd o flexibilitate
mai mare decAt vechii producbtori in masd; America Online
care a ajutat oamenii sd se conecteze online Ei compania britanicd I'ilkington Brothers, care a instituit o serie de inovalii ale
proceselor ce le permite si produch panouri din sticld de rnari
dimensiuni intr-un sinprr proces integrat.l6 Redactarea scenariului proceselor este un act inerent creativ care ar trebtii sd fie
inexorabil legat de dezvoltarea strategiei. Cine qi-ar putea imagina o drami fdrd scenariu in artd? De ce atunci existA atat de
multe companii care igi concep strategiile firi a lua in considerare rnodul in care procesele afecteazd ceea ce vor si ofere?
Tehnicienii
Existd de asernenea divergi tehnicieni care contribuie la definirea naturii ofertei companiei. Prezentarea tehnici a rePre-
?81
Scenografii
i.
teatrului:
rocrrr de
pentru cele externe - pentru areaTiza designul unor noi cleccruri experienfiale. in ar:eastd munci tehnich nu trebuie si se
aplice decAt trei reguli. in primul rAnd, consideraliile arhifecturale tradilionale trebuie supiimentate cu elemente expliciitr
ale impresiilor pe care le va face decorttl asuJrra clien{iior plititori. Acesta cuprinde tot ce ar putea intilnr oaspe{ii. L)rnri
dintre elementele su gestive simple, insi in cl ispensal'rile, {tl osi t
de Walt Disney la Disneyiand ar fclst introcft.icerea cop;icilor;
firescul realitifii de zi cu zi pe care il sugerau acestia a r:or,-ltribuit la fundamentarea ltrmii fanteziei pe qtare voia sh o cl'erlzo"
Dupi cum explica biograful Bob 'I'horr-ras, I)isne1' ,,a vrttt i-ir
arborii si faci parte dirr furnusefea si dratma DisneYlanc'lrti',ti
si, pentru a-Ei juca rolul, trebuiau si fie mari... lValt ;r dorit c.r
fiecare copac si se potriveascE in localia sa - artarii, platanii si
mestecenii pentru RAurile Americii; pinii si stejarii penirtr
Frontierland etc. Uneori" respinl;ea un copac cu conrentariul:
personajului."."17 Este de datoria scenografilor s;i
"E in afara
se asigure cA niciutt detnlfu nu este in afara persnnair.rltti - ;lcest
fapt ar distruge integritatea reprezentatiei.
in al doilea rAnd, desi5;nul trebuie si se adreseze tirtttror
celor cinci simfuri: liniile vizuale, nivelttl confortului, ltcustic.l,
aromele, chiar gi spa{iul destinat mdncirii. De pildi, GNt= a
l
nr11 ,.
lrtat
v;
r.:
Eonomia Experientei
?$3
descoperit ci clien{ii sii doreau si asiste la realizarea produstrlui Custom VitaPaks - golirea recipientelor de stocare, mis_
carea vitaminelor care alunecau de-a l'ngul tubului, suneful
imprimantei si al perforatorului s-au clovedit a fi irezistibile.
Astfel ci scenografii compa*iei au mutat masindria din spatele
ghiseului in partea din fafd a magazinului, uncle acum serveste
si ca element de atractie pentru noii clie'ti. in alte cazuri, sce_
nografii trebuie si realizeze clesignul ambientului senzorial
adecvat, pornind cle la zero, cum a proceclat Rainforest Cafe in
cazul prulverizirii cu ap5, adresati celor cinci simfuri. Designui
senzorial, ca toate ceielalte aspecte ale desigrului, trebuie si se
bazeze pe integritatea sumei elementelor componente.
i.
tc'ti cei care creeazi regulile! Dupi cum declard Francis Reid,
care conduce de ar.ri burri departan"lentul de design teatral la
Central School of Art ancl l)esign clin Lonclra: ,Ieatrul a atins
trn punct de dezvoltare in care merge aproape orice. Un punct
in care'u se mai agteaptd ca stir'l unei proelucfii si derive din
frecut si nici si se bazeze pe logicer'nei noi filozofii. singura
cerinfd este consecventa interni... O prodirctie poate avea ca
284 I
EconomiaExperientei /\,,,,j,
1,.1r,:,.
lir
l
!ir, t!,
nrr
!; ri ir
Economia
E"p"A"nt"i |
285
repertoriul dumnear.oastrd de
'F$u"g **:{ms{gg
ntr:i*#a;$'a'#tr{"{H{t# numere d la Tony Vera.) Mai presus
lt# t")#$t a$e ,,e&r$&" de orice, inchidefi_vi telefoanele
rnobile. E posibil ca poten{ialii clien{i si-l catalogheze o intreagd echipi de vAnzdri drept aga_
santi din cauza farptului cd au fost intrerupti de telefonul
rnobil al rlnuia dintre membri.
Nzfaterialele de prezentare oferi o alti lecfie: nu utiliza{i
recnzita pe post de ,,cArjX,,. Slide-urile supraincdr_
'ii:i'cl.rtii
cete cle ctivinte si,rnt mult prea des un prost substitut al
rlemoriirii tliscursului (dupd currl ne-a clemonstrat Linda in
c;rpit'hrl 7, crr c{iscursul sustinut la Executive Briefing center).
l'rcze'tririle l'ngi, care depagesc timpul aftrcat intrevederii nu
ti* l.cr-rl rr*ei scrieri rigrrroase a scenariului. Nu vd aqtepta{i
ca e,lernentele de recuziti - chiar gi cele inteligent concepute
- s;1 strpli.easci neaj'nsurile prestatiei ansamblului. Mai
*rrir*d, ar trebui ca recuziterii si se asigure ci actorii utilizr:azii recuzita pentru a activa si accentua trisdturile impor_
:E6
li
28?
aleg;ere si
288 |
Economia rxperienlei Ar
!T, J r.dir v;
ii incurajeazd
sd igi
,o u
Ai
f,r
urr,,u(rlr
| 289
"
Bufoni."2a
firnag'imea este
'botul 16rtd wtare
verba de
http://
cirei denumire
rAr
Echipele auxiliare
Ecltilrcle suxilisre au , singuri responsabilitate: ,,cle a se asi_
gura ci tofi gi toate sunt la locul potrivif la m.mentul potrivit.
se
ocupl de
si
2gZ I
j!.!ri
,/: ft)
Economia:xpenentei
i 2g3
2g4 |
Econornia Exp-'rientei A
,r'' r ri,ii
,.',,
.,
in
care va juca
ttn actor"
Majoritatea informa{iilor colectate in urma interviurilor tradi{ionale, fa!5 in fa!5, privesc actorul ca individ; cunoasterea
abilititii sale de a interpreta (ca si adevirata sa dorinld de a
juca un anumit rol) poate fi ob{inuti doar in urrna auclitiilor.
Colectarea informatiilor ar trebui efectuati doar ca mijloc de
a evalua actclrii aspir;rnti cu privire
la participarea la procesul de aucliDepartam*ntetre
tie. Profesorul l-eonard Schiesinger
de resurse uffrarue
de la Harvard Business School
trehuie sf; pumfr
descrie modul in care restar.trantul
in scen#
fast-fclod, unde ocupa cAndva o
audi{ii r*ale
firnctie de conducere, a utilizat audifiile in rnod eficient: ,,Una dintre pir:tile integrante ale procesului de seleclie de la Au Bon Pain este facilitarea unei
experiente ele munch in magazine, care dura timp de cloui
zile, fiind plitit;, inaintea interviuriior iie seieclie finali.
legate de modrrl
selectiei, cAt si
audifii, reduce{i-l la elementele esen{iale. Nlinimaliza!i numirul elementelor de recuziti, eliminafi deliberat trisiturile care
sunt prezente in mod normal in ioca(ia realh pentru desfiEurarea rolultti de zi cu zi gi pozifiona{i-i pe cei care asistd la
audi{ie in aqa fel incAt sd aibi o perspectivd clari asupra aplicantului. Procedafi in acest mod, astfel incAt reprezentatia treasistatd si clezvdluie abordarea nernediati a rolului de citre
fiecare individ. Nu-i perrnite{i poten[ialului buyer sI igi aducd
o servieti plind de notife. Indepirtali instrucfir-rnile, rapoartele
privind poiitica qi alte ,,copiufe" care
inconjoarS in mod normal monitorul
AnJdi{iile
cornpttterttlui de pe bir:oul luncfic>
csnstit#{e
narului bancar' i']lasa{i un singur
p[Jffieree tn scerl*
telefon 9i o singurd irnagine pe ecrae exp*riscl$elsr
nul calculatoruiui din cail-center" La
organiaate de
departanremtul urma unnelor, dupi c1.rm a clernonde resurse un1affie strat Barbra Streisand, nu conteazd
ia nivgN intern
daci elementele de recuziti sunt
reale satt nu, siugurul lucru irnportant e ca interpretarea sX se potriveascil rolului in mod atltentic. Observarea esenfei felului in care fjecare persoani iqi
caracterizeazi rolul qi se integreazh itr ansamblul actorilor
garanteazi ci audilia va contribui la identificar:ea candidafilor
potrivifi pentru anurnite roluri.
Printre companiiie care pun in scerni experierr{e, utilizAncl
astfel de locuri pentrtt ar"rdilii, se nttmiri si llisney' Itt 1989,
Robert A. 1\r{. Stern, un renunrit arhitect postmodern, care a
creat desip5nul a nurr,eroase facilitdli Disney, printre care si
noua sa experienli live numitd Ceiebratiory a proiectat centrul
de casting al companiei in care se cdesf5goarl auc-li{iiie potentialilor membri ai distribuliei. Dupi cun esle descrisi aceatstl
conducere."28
Prin urmare, existd cAteva principii care guverneazd audifiile.zc in priinul gi in primul rind, cornpaniile trebuie sd creeze
lor:uri in care se vor desfbsura sirnulSrile, jocurile pe roluri sau
testele live care constituie audiliile reale. Deoarece candidafii
nu mai trec plin birourile intervievatorilor pentru a participa la o serie de conversatii, se impune stabilirea unor noi
loca{ii - adica pLlnerea in sceni a ex"perientelor organizate cle
departamentul cle resurse umane ia nivel intern. Existd numeroase cornpanii de consnltanfi care igi pun candidatii in situatii de reproducere a unui rol, in birouri reale gi in prezenta
echipelor de angajafi. $i ceilalli ar trebui sti le urmeze exemplul. Daci prrnefi in sce.ni audifii pentru rolul de agenfi de
achizifii in clepartamentul de achizifii, atunci va trebui si organizati intrevederi dintre un vinzdtor virtual gi fiecare dintre
potenfialii agenfi de achizifie, cdrora li se va furniza un birou
pentru aceasti ocazie. Daci organizafi audi$i pentru noi ftlnctionari bancari, punefi la clispozitie un ghiseu irnprovizat si
solicitafi procesarea c{epozitelor, preluarea ordinelor de platd
si realizare;r balan{ei conturilor. Daci ave{i nevoie de mai
multi reprezentanti intr-un call-center, organizati o serie de
convorbiri pentm a testa felulin care potenfiaiii reprezentanfi
se ocupd cle preluarea telefoanelor. Oricare ar fi cazul, stabilif
un loc anurncl - poate chiar locafia reali fir care are loc interactiunea cu clientii, pe modelul Au Bon Pain, astfel incAt sd
pute{i observa modul in care actorul interpreteazi rolul dorit.
CandidatLrl rru trebuie sd fie rrel.oit si joace intreaga piesi in
fata unui public; este suficient si interpreteze cAteva scene
importante si revelatoare pentru cei care efectueazd
angajarea.
296 |
Econornia Erpcnenlei
..
Lr
..
..
lconsmraExperienlei
I zgV
far:ilitate
vorbeste
cunr spur)e [Stern], ,,ciarifici procesul de angajare al companiei, conferindtr-i o dimensiune arhitecturali,,. FdcAndu-i pe
potentialii arrgajati sb se deplaseze de-a lungul unei rampe
arnl'rlasate irrtre fresce care relateazi o por,.este, Stem face aluzie la efectele atracfiilor de le Disnev Worlcl; procesiunea derulati prrin arhitectura clidirii reprezinti o cursi in sine, in care
aili provestea secretnlui parcului, si anume ci totul este o iluzie."-lt) [)e asemenea, este loctrl in care Disney observi cAt cle
hine se potriveste fiecare actor intr-un microcosmos ce face
parte clin {atrrteziile s.rle concepute la scalb mai largi.
pe
posibilititikrr e'ste vast, mot.iv pentru care candidatii nu trebuie elirninati prenratur in acest moment al procesului de selectic., doar pe' baza lrnor notiuni preconcepute cu privire la ce
este potrirrit si r:e ntr. Acceptafi faphrl cd fiecare persoand nu
a avut i'ci oportunit.rtea adecvati de a construi o
[caracterizare : reprezentarel completi (va fi timp pentru aceasta dupi
clistribr-rtie). Mai c'rincl, gancliti-vi cum ar putea fiecare inclivicl s;i isi eleboreze rolul.
Si h,rim in ccnsiderare pentru o clipi lumea descoperitorihrr cle talt''tr: di'bas*ball, care se bucuri de marele lux de
;r participa la auclitiile jLrcdtorikrr pe durata reprezentatiilor
reale. ctr toate acestea, chi.rr si in aceste circumstante ideale,
exist.l reguli. 'fonv tr-uc-adello, consic{erat a fi in general cel mai
mare rlescr.rperitor cle talente in baseball, a vizitat liceele din
Ohio, Inclia'a si Miclrigan timp de cincizeci de ani, in cdutarea
unor potenti.'rli canclidati pentrr: liga profesionistd, incheind
tle-a lrr'grrl acestq:i perioacle mai multe contracte decat orice
298 I
Econor'iaExperientei,li,,,r -r rr /jr.rr-
drun'ln*awoesfr# o
eonsidera$i a f*
adecvatX rolului
cate-'goria
A( Lrir,
t!.;i.
ra
-, r
Economia Experientei
] 299
o Cum
de a invdfa.
c A fbcut actorul ceva neobignuit de creativ? Ciuta{i combinafii unice de alegeri ficute pe durata auditiei (ntr
doar alegerile in sine).
. Au existat surprize pozitive? CAnditi-vi la cAt ele bine
administreazd actorul .rgteptiliie publicuiui.
la rnodui in
care asculti.
u Cunr ii irnplic.i actorul pe ceilalli si cum se comportd
cAnc{ joerci al;ituri de ei? Observafi curn relationeazi cu
tovarigii de sceuh in cadml audifiei gi in ce impreiuriri
caut5, oleri gi eviti asistenfa"
o Ce' urmiregte sI primeascS in urma fiecirei interactiuni?
control.
Economia Experientei
/\rr'r: ir,',rri t. rr
rl
ll
^..,.,
. ,.I
FcohomiaE{perienrer
i 3Ol
il definem
organizatiei].
experienle ar trebui sd afisezc: o astfel de listi confininrJ r/r'amatis persottae. Desigur, e posibil ca oaspe{ii *1 rru iqi doreasci
si citeascd numele tuturor creatorilor de costunre sall aie ac-torilor in roluri secundare, care au c()ntribllit la pttnerea in s(eni
a experientei (la t-el cum foarte putini spectatori r)niin p.irri
la finalul filmelor pentru a citi fiecare nllme cie ;re ecran). Nu
conteazi, cd.ci drmnstis Personqe nu existi pentm clien{i, ci pentru actori, Ei nu doar pentru staruri, ci si pentru ar-:eiil t:are nu
au pus niciodatd piciorul pe scend pe durarta utrei reprezenla[ii,
cei care in lumea afacerilor reprezintA echivalerrtul electricic--
RECTJNOASTEREA PERSONAIELOR
f{urnai
experien$ele puse
tn scerT5 mertt&
afi$area listei eu
dramatis
inch:de sclrrte c{escrieri ale personafelor. Termenul este de asenlenea utilizat sub formd de glumi pentru participanfii la orice
eveniment."33 Termenul meriti o analizi mai serioasS, iar
punerea in practlci a acestuia in cadrul Economiei Experientei
necesiti o utilizare mai larg5.
Rareori se intAmpld ca organizatiile sd igi recunoascd public
angajalii sub formi scrisd. Rapoartele anuale mentioneazi
numele celor care ocupi funclii de conducere. Pldculele de la
krcul de muncd afiseazi numele directorilor in anumite loca{ii
r:are oferi servicii, la fel se intArnpld si in cazul qoferilor care
conduc autocarele iirmelor ce inchiriazi maqini. BucSlele de
hArtie ne infonneazi cd un anumit articol vestimentar pe care
persanae
3O2 |
r. !
Allr,
,1,
rl ..r'., l
Economia
ErPerienlei
303
Clientul este
produsu
I
304 I
4cononliaExperienlei
Acirr juiari vi
ro',rl
, .i
Economia
Fxperientei
| 3O5
inve[e qi sd prospere, si se dezvolte si sd evolueze, sA se corecteze gi si se reformeze. insd, pe misurd ce lumea inainteazd
306 i
E<onomiaExperientei
. ..
deoarece cred ci experienfele respective vor schirnba conrportamenhrl partenerilor lor de viat.l,
ficAndu-i si fie sofi m;ri br-rni. Exerci{iile fizice, sesiunile ter.r-
{l
Atunci c$nd
perssnaliaati
CI experientd,
schimba{i
mici decAt oferte precum externalizarea sistemelor, care promit o schimbare pe scald largi
Pe misurd ce activitatea economici se indeplrteazi tot mai
riult de bunrrri gi senricii, companiile care se rezumi la punerea
scend a experienlelor - fdrd a lua in considerare efectul pe
care aceste experiente ?l vor avea asuPra participanlilor qi firi
a concepe experienlele astfel incAt si producd schimbarea doritd vor sfArEi prin a asista la comodificarea. experienfelor ofe-
in
fi ceva mai
pufin delectabilS decAt prima oar5, a treia oard 9i mai pulin 9i
aEa mai departe, p6n5 cAnd von observa ci experienfa respectivX nu ne mai atrage la fel de mult ca alti dati. Bine afi venit
la comodificarea exPerientelor, fapt exemplificat cel rnai bine
de fraza auziti tot mai des: ,,Am fost acolo, am ficut asta'"Z
rite. A doua oarb cAnd
triim
aceeasi experien!5 va
(n.t
DefinitS ca lipsS de diferentiere, uniformizare, disparilie a unicjt;iii, obiectificare
308 I
Economia Expetienlei
ierrrL.l
| 3O9
odraslelor respectul Ei autocontrolul adecvate, alfii o fac pentru a completa si sustine ceea ce consideri a fi responsabilitdfile lor disciplinare. MaeEtrii de arte martiale nu promit sd ii
invete pe copii doar abilititile caracteristice indeletnicirilor lor
strdvechi, ci gi sd furnizeze un set de reguli ce vor deveni principii de viafi pentru invifdcei. Dupd cum declara managerul
unui astfel de centru, atunci cAnd pdrinfii vin sd iqi inscrie
copiii aceEtia spun:
lul rnanifesti cleja interes - sau in care pirintii doresc sd-l incurajeze. Cirfile pogtale de mullumire, urmAnd anurnite
gabloane, puse in plicuri pretimbrate, ar putea insofi oferta
aniversard transformationalS, ajutAndu-i pe copiii sirbitorifi
sb devini rnai congtienfi gi mai recunoscitori.3 $i, ce e mai
important: fiecare petrecere aniversari, de la un an la altul, va
fi tratati ca un eveniment evolutiv in administrarea generlci
a parcurgerii anilor copiliriei. tiste posibil ca astfel de ghiduri
ale aniversirilor si apari sau nu in circuitul curent al experienlei zilelor de nastere, insd ele pot fi iniliate Ei de un producStor de jucirii (care va exploata avantajele propriilor
competen[e. in domeniul dezvoltdrii copiilor), de o revistd destinat.l pirinlilor (care percepe creqterea copilului ca fiind o
chestiune parentali ce ii privegte pe pdrinti) sau de o firmd de
management sportiv (care are un portofoliu de potenfiale
Diferentiat;
Rele\.ranr;
PLrnerea
d
in
sr
peItr!
err.'1
expertfrit! tl
Pozi!ie
Nevoile
competitivl
clientilor
modele).
Irtrage
3fO
EconomiaExperienlei
l'e'rt! elttpn,a,firl
rea
proCuse or ile
bdz:
lfe --ldf l; npr rr
[Jrft.]tta'r
Sta bi lirea
pre!ului
l-
rent!
esi-.
oroilr:Lr
Economia
experientel
311
Companii
312 I
;i organizalii
care au ca obiect
Economia Experiengei
nutrilia
Alte restaurante ar putea sd provoace o transformare proPunAndu-gi si rafineze gushlrile oamenilor sau sd consolideze
reiafia unui cuplu. Toate acestea sunt alternative strategice
viabile, aflate la dispozifia celor care asthzi consicleri ci activeazdin domeniul pregdtirii sau al servirii mincSrii.
in mod similar, in momentul in care toate librbriile vor
introduce cafenele gi poate chiar gi sdli de lechrri - unde pl5tegti pentru a citi in locuri special concepute in scopul optimizirii experienfei lecturii - vor apdrea companii care vor oferi
transformiri facilitate de citit. Oamenii vor pldti pentn-l a avea
acces in aceste stabilimente, lisAtrdu-se calduzili de personalul
acestora cu privire la preocupirile lor inteiecfuale, prin identificarea cdr{ilor qi a altor materiale detnne de a fi citite, urmate
de observafii si poate chiar de examindri - nu in sens tradifional, qcoldresc, ci ca o noui alternativi, cu scopul de a se asigura cd oamenii au in{eles ideile adecvate. lValdenbooks oferi
deja corporafiilor programul \'V.I.S.E. Corporate pentru a collsolida achizifia de cdrli a angaja{ilor, dintr-o singurd surs6,
concurAnd totugi prin intermediul reducerilor pe volum' De
ce nu ar face ca aceastd ofertd si devin5 una transformafionalA,
percepAnd un pret special pentru a se asigura cd angajafii
citesc (prin intermediul unor recomandhri personalizate in
masi) ceea ce au nevoie si intemaiizeze?
Un alt domeniu de activitate al cirui potenlial ar putea
stArni interesul afacerilor ce urmdres('Provocarea unor transformiri este educatia superioar5. Sd ne gAndim la Han''ard
Business School. Vastele sale resurse intelectuale - profesori,
cursuri destinate atAi studentilor, cAt gi atrsolvenfilor, programe educafionale pentru manageri, publicafia Hnraard Business
Reuiew Ei editura Harvard Business School Press, ca gi diverse
qi felurite newsletteruri, casete video, CD-ROVI-uri, site-uri si
il
o fac
ienlL I esre
!i.c!!Lr]
Economia
experienlei |
3Lt
transformare a inclivizilor in ocupanti ai unor funcfii de conducere in domeniul afacerilor, pregitifi sb se confrunte cu
orice provocare strategic5. TotuEi, pentru a reuqi acest lucru adicd pentru ca afacerea lor sd constituie o sursi de schimbare
pentru clien(i - nu trebuie si se rezume la vAnzarea unor mdrfr-rri conexe c.irlilor si revistelor, al unor servicii informationale
gi experiente educationale. Iar pentru colegiile Ei universitdtile
ce se intrec si ajungd pe locul intAi in diversele clasamente care
circui5 acum in prese, aceasta este calea de urmat.
Astfel de oferte transformationale vor apbrea in aproape
orice industrie care astizi se consideri ca fdcAnd parte din
sectorul serviciilor. Cei care activeazd in domeniul sdndtdfii
vor renrrnta la procedurile din trecut, bazate pe perceperea
unei taxe contra untri serviciu, optAnd pentru stabilirea unui
prer! in fr.rnclie de vindecarea sau mentinerea sinitifii oamenilor. Companiiler aeriene qi hotelurile ar putea avea ca scop
transformarea celor care cilitoresc in scop de afaceri in luptitori de stradi odihniti, pregitili pentru bdt;liile zilei urmitoare. Si, pentru a completa doar o
Vor apffnea CIf*rte scurti listi a celor ce urmeazS, comtransfgrrna{innale paniile ce se ocupi de repararea calculatoarelor si integrarea sistemelor
in aBf$ape t6et*
$e$m*nt*le
vor transforma clientii care defin
sertorului de
echipamente de calitate in firme ce
SerUiC{i
utilizeazi echipamentul pentru a-si
conduce afacerile cu succes.
$i de ce nu? Competitorii lor - firmele care oferi consultanfl in manauement si cele de externalizare - se pregitesc
cleja sd ofere transformdri. Multe dintre ele infeleg ci clientii
nu mai vor rapoarte, analize intangibile sau ateliere memorabile care prroduc recomandiri cu privire la ce ar trebui si fac5.
Acestea re'prezinti un punct de plecare, insi niciuna dintre ele
3I4
EconomiaExperintei a .rtLr
!,!leilrrlr.r
il
Economia Expenentei
315
Doctor Crants a recunoscut ch metodele CCA nu func{ioneazd, in cazul a aproximatir 2O'% din populatia inchisorii,
acest procent fiind constituit din adeviralii psihopafi qi sociopati, care nu pot deveni, cel pulin nu prin intermediul metodelor cunoscute, membri productivi ai societitii.e Crants a mai
explicat cd agenfiile guvernamentale care si-au privatizat
inchisorile, cedAndule companiei CCA, economisesc bani, in
general cam70"L, deoarece ,,rentabilitatea consti in capacitatea
de a da fiecdrui delinut sperantd. Acesta se trezeEte dimineafa
gi se apuci si faci o anumith treabi care, dupi ispdsirea
pedepsei, ii poate acorda gansa de a-gi gisi un rost in viafa din
afara inchisorii."l0 E posibil ca aceasta sd nu fie decAt o $anse,
insi transfornlarea unui recidivist sau chiar gi a unuia care se
afld la prima incdlcare a iegii intr-o persoan5 ce nu se va mai
intoarce in inchisoare reprezinti un alt tip de ofertd economici. Dup-ri cum spune antreprenorul Bili Strickland, referindu-se la ucenicii sii in arta culinarS, care invafd la Bidwell
T'raining Center din Pittsbr.rrgh: ,,Sunt fiinte umane care acum
au ajuns sh fie capabile sd se implice in rnod eficient in mediul
ambiant... Acesta este rezultatul. Acesta este produsul."l.l
ii invbldm pe delinu!i
Ca si in cazul experienfelor, existd oameni care, cu siguran!5, vor susfine ci acestea nu sunt decAt o subclasd a serviciilor.
insi rliscrepanfa dintre a mdnca la McDonald's gi a te fortifica
316 |
Economia Experienlei
ienr!r este
troilrsr
Economia Experjenti
:ll7
Produse de
baza
t conomta
Bunuri
seMcii
Experiente
Tran5formiri
lndLrilrji ;;
S.rrr' ij o
Frperienter
Transform;rir
Funclie
Natura
ofertei
J,"r,..fr;fjr :
Atributaheie
li,l.rr.i
MetodE de
l,l:rrrlf,iilrir
lurnizare
IiNEr!i i
lrrrlardlrnl;
ifferlar;te
!ui-r;
Proaliri;tor
.;;;;;;;'
.
A
ghi.ia
litanllrlni
Lil-"nrorahli tf-".tlr)
Pe'!ofali:d1;
Per:c,na
rvfrrl,. la
proalLratri'
vanzator
p!ne in
Dez,/;
lndrriilua
!ite
lr a unqul
L;ne oerioade
l),tii7at
Regrzor
{ liPnT
Oaspela
Factori ai
cererii
ndrLrr;larr
Asf,,rJnt
Parli.lr ift;ti
Yrmr"rs$*rnr*rile
silmt lfi fe! de
distincte fa{5 de
expsrieffiqe
sunt acestea din urm6 fafd de servicii. Identificarea acestei noi oferte
prtreuffi strnt
expriffiteXe fa{&
d* seruiri{
- si
ne vind in mod
firesc pre buze, tot astfel, va mai trece o vreme p6nd in momen-
318
Economia Experintei
I rent!
eltF l:orlLrlll
tu
in vreme ce proclusele de bazi sunt interganjabile, bunurile sunt tangibile, serviciile intangibile, iar experienleie
memorabile, transformdrile sunt e.fa c t iut. Toate celelerlte
oferte economice nu au o consecin{5 de durati, care si
depigeasch momentul consumultti. Chiar qi amintirile
unei experienfe se qterg in timp. insi cump.lritorii
transformirilor urmdresc si fie ciliuziti ctitre un fel sau
scop specifig iar transformdrile trebuie si pro'u'oace efectul dorit. Acesta este motivul pentm care i-am numit pe
acegti cumpdrdtori nspiran[i --deoarece aspiri si fie altcineva sau altceva. in absenga unei schimbiri in atitudine, performanfi, caracteristici sau intr<r altir ciimensiune
frmdamentali, nu are loc nicio transformare" Iar aceasti
schimbare nu trebuie si fie doar una de grircl, ci gi de
gen, nu doar de funcfie, ci c1e' structr,tri. Transfornlarea
afecteazi intreagi fiin!5 a cumpiritorului.
in vreme ce compat'riile stocheazi produsele de bazi
angro, inventariazi bunurile itr urma produc{iei, livreazd serviciile la cerere gi dezviluie experien{eie de-a lungul unei perioade, transformirile trebuie sd -fit sttstinutc
tn tittrp, astfel incAt acestea sd dea roacle, schimbinci
realmente aspirantul. Dacd o schimbare - si spunem
pierderea in greutate, renunfarea la un vicitt gi dobAndirea siE;urantei financiare, in cazul consumatttntltti, sau
scdderea cheltuielilor fixe, eradicarea practicilor piguboase gi stabilizarea in raport cu fluctuafiile ratei de
schimb, in cazul unei companii - este doar temporard,
3I9
CurnpSr5torul
individual al unei
32O I
fi
Economia
Expe.ientei
3Zl
in momentul in
profesia int6 m pinS dificu lGti, iar atunci este deia prea tlrziu
14
Garaftid 5rguran!er,
lf (uraj;rii, irrrederli
5d! a senfrrientul!i a.le
5a ri 5fa atr
bararitra desp;gubrfr
in eleat!a itatea !ne:
pjerderi
,22
EconomiaErperientei -'i
o.pooo.
Eronomia
Ti
Erpenenlei
| 323
Desigur, in Economia
Transformirii, proclucdtorii iEi vor supLrne bunurile unui
demers transforuntittnal * concepAnd ;i proiectAnd bunuri care
si ii ajute pe clienfi sd devin5 ceva distinct. in acest caz, accentul se muti de la utilizare la utlTizator; adici la modul iu care
se schimbd individul in timp <:e utlTizeazd, produsul. Desi ofertele de tipul cdrfilor de sclJ-help, software-urile de ,,edutain-
3ZA
-iir:r i.'tlri
tu
325
decAt daci
Eoferi
326 j
e:l!
!r'o.lrr!..
HIDAREA TRANSFORMARILOR
327
/
/
/
y'/
/
/
/
Des r'ereos
'il;:il,'$;
D-/o -(d.
| ,,"'o"
in 5ceni
experientei/
experienlelor
Punerea
a
semciilor
t'r
t'|
't-
"
Bunurilor
r.\
care
"F
-'e
Produselor de bazi
care e
ideea. ins5, acest lucru nu e suficient; ghidarea unei transformdri presupune mai mult. Dupi curn se indici in Figura 9-4,
C
'
| 32g
aceasti oferti economici implicd trei etape separate: diagnosticarea aspiraliilor, punerea in scend a experienfei/experienfelor transformatoare pi desivArgirea.
Spre ce
aspiri clientul? in
aceste
d{agnostieare
*tien$ii
rexlie'a
aspina$iile
33O I
Economia Experienlei
lie,rt!
este
!.o.lrltl
Economia
Experienlei
3ll
332
r(rf,)f.'l
Des5uirpirea
Prin urmare, experien{ele pregdtesc scena pentru transformare. insd, dupi ce aceasta avut loc, cum poate fi susfinutil?
'
Woods
crosele cu care se
'
l
irons
intr-o partidS; sunt de mai multe feluri, mai lungi sau mai scurte (n.t.).
lr
Economia Experiente:
133
PREGATIREA ROLURILOR
ficut pentru a ne asigura cd schimbarea nu va degeNu avem de-a face cu o transformare adevdratd decAt
clach aceasta este susfinutd in timp. Pentru a reuqi o loviturd
grozavh, un jucitor de golf trebuie sh execute miqcarea pAni
la capit, avAncl totodati o balansare nemaipomeniti. AcelaEi
Ce trebrrie
nera?
in septembrie7994, revista medicali britanici Lsncet a stArnit mari controverse in comunitatea din domeniul sdnbt5lii
prin publicarea unui articol care aplica principiul muncii ca
teatru la activitatea desfisuratd de medici. in ,,Acting in
Medical Practice", dr Hillel Finestone qi dr David Conter de
la University of Westem Ontario afirmau cd medicii trebuie si
fie instruifi ca actori gi si urmeze abordarea trifazicir schilati
mai sus pentru a transforma cu adevdrat fiecare pracient.
Autorii aratd in ce fel ar trebui medicii si, prin extensie, toli
ceilalti indrumdtori ai unei transformlri si utilizeze fiecare
lucru este valabil si pentru instruirea de calitate intr-ale golfului. Nimeni nu iqi poate imbunitb{i semnificativ lovitura dupi
o singr-rr5 lec(ie qi nici nu poate sustine prog;resul ficut fird
practici qi exercifii continue. Alcoolicii Anonimi gi alte grupuri
de :;elf-help exceleazd la etapa de desivArqire a transformdrii,
recunoscAnd cd, degi e posibil sE remrnli la o biuturd la un
mornent dat, este foarte dificil si renunfi sistematic la biutura
respectivS. in mod similar, consilierii maritali pot ajuta un
cr"rplu sb ajungd sb vorbeasci din nou dupd ce unul dintre ei
a cornis adulter, aclucAndu-i, poate, chiar aproape de punctr-rl
iertdrii, insi reconstntirea increderii distruse necesitd o muncb
lungd ;i grea din partea amAndurora.
indrumdtorii transformirii considerd cd etapa de desdvArsire este c--ea mai dificild, fiind cea in care prestafia multora
clintre acestia lasi de dorit. Consultan{ii din domeniul managementului care livreazi analize strategice fdrd a indruma
clientui cu privire la implernentarea schimbirilor recomandate, rimAn in sectorul serviciilor; nu apartin domeniului transformafic'rnal. Nici pedagogii care transmit cunoEtinle fdrd a se
asigura cd studenfii pot aplica ceea ce invafd acced (in cel mai
bun caz) la nivelul experen{ial al activitilii. Iar doctorii care
trateazd bolile fizice fdrd a lua ?n
nevoile emotionale ale
considerare
Trmmxfrue"smarex
pacientului lor, iqi fac treaba doar pe
ffiai ere affic
jumitate, constatare pe care comunia.6 adewsr#g
tatea din domeniul sdnitdlii incepe
d*s*t dae$
sd o facd treptat.
es*e sarsttnut$
334 I
rconomia experienlei a
ienir
etapd:
Dacd medicul nu deline
abilitilile
intreg] 5i pentru
22
Nu vom adduga decAt cd, de vreme ce munca este cu adevirat teatru, medicii ar trebui sd iqi joace rolul, astfel incAt si
manifeste tntotdeauna solicitudinea si interesul aclecvat, nu
doar in momentele mai dificile.
NumeroEi medici nu au fost de acord, au discreditat sau
ridiculizat ideea ca doctorii sd devini actori. Un medic cu simtul
este pro.l!!ur
xl
335
umomlui a scris cd, dupi ce drama va fi introdusi in programa facultSlii de medicind, vom vedea scene precum cea care
urmeazi: ,,Problema: obezitatea. Stilul aechi: doctorul ii inmAneazd pacientului foaia pe care e tipiriti dieta. Stilul noui se
aude muzicd, doctorul std in fala unui apus minunat gi, cu
lacrimile Eiroindu-i pe fa!d, face o promisiune emofionanti qi
induiogdtoare: ,.Dumnezeu mi-e martor, intotdeauna vei fi fl6mAnd.,"z: irrsd interpretarea adecvati a rolului ajutd cu adeadraf pacientui si vorbeasci mai mult despre suferinfele sale pe
durata diagnosticdrii, sb infeleagd mai bine ce opfiuni de tratament are, si determine seful adecvat de experienle care il va
trata cel mai bine gi, in cele din urmX, si suporte terapia Ei
celelalte acliurri necesare recuperdrii ce urmeazi tratamenfului
Ei si susfind transformarea. Mai mult, cercetdrile medicale confirmi afirma{ia cd doctorii trebuie sb fie actori. Numeroase
studii demonstreazi ci doctorii care interacfioneazl. cupacientii intr-o manierh empatici si afectuoasi - pu scurt, cei cate
gtiu sd se poarte bine - nu numai cd
*.
se confruntd cu mai puline reclamaIf]druffitat#nt
tnansfsrmffirii
!ii, ci tratamentele lor dau rezultate
mai bune.24 Doctorul personal plin
trebui* $6 se
implire
de solicitudine din trecut nu este un
anacronism; este un rol pe care trebuie sh 9i-[ asume fiecare medic - nu, sd-l denumim mai bine
fiecare inclrumitor al unei transforrniri.
Cele trei etape ale unei transforrnhri
diagnosficarea, pune-
136 |
Economia Experienlei
IJ
ire.i.,
experlenlei
337
Prima cerinfd pentru angajalii unei firme care oferi transformdri este sd se implice cu adevdrat. Prin urmare, indrumitorii transformdrilor trebuie sh-gi transforme mai intAi angaiafii
in oameni cdrora le pas5, pe care
munca performatb ii imbogi{eqte,
Toate fornrrele de
inainte ca aceqtia sd poati acfiona
comerl implieS
o alegere ffixsral$ diferit, astfel incAt sd fie capabili
s5-Ei transforme clientii. Dupi cum
ne reaminteEte C. William Pollard, pregedintele ServiceMaster
Company: ,,spiritele gi sufletele oamenilor pot fi imbogdfite
de ceea ce fac in timp ce iEi indeplinesc datoria si muncesc. $i
se pot dezvolta pe parcursul procesului prin intermediul cdruia devin ceea ce sunt."26 in cartea sa, The Sotil of the Finn,
Pollard descrie modul in care ServiceMaster iEi pregdtegte qi
motiveazd angajafii nu si livreze servicii, ci sd seraeascri. Acest
fapt implicd disponibilitatea conducdtorilor de a-gi sacrifica
propriiie nevoi in favoarea nevoilor angajafilor, iar cei din
urmd trebuie si renunfe la propriile trebuinle pentru a elimina
sacrificiul clienfilor. Pollard susfine cd in vreme ce Socrate spunea ,,CunoaEte-te pe tine insuti", iar Aristotel indemna
,,ControleazS-te pe tine insufi", ,,cel care a schimbat istoria - Ei
inimile oamenilor - cu viziunea sa unicd privind sensul viefii
a fost un alt mare gAnditor. "Diruieste-te> au fost cuvintele
rostite de Iisus."27
Acum analizafi-r'6 propria reacfie la simpla mentionare a
numelui lui lisus intr-o carte despre afaceri. Cum vd simfiti?
irr apropiata Economie a Transformirii, aspirantii iEi vor incredinla viitorul numai acelora cu care impirtigesc aceeagi viziune despre lume. indrumdtorul transformdrii trebuie sd
aciopte un context pentru schimbare - valorile pe care afacerea
urmireEte sd le promoveze - care va conduce in cele din urmi
Ia practicarea unei segmentdri o uiziunilor despre lume ale com-
338 |
rconomiaexperienlei
'p:
tr
..
Economia
Experi:ntei
339
Io
Cum sb vd gSsili
rolulin lume
intr-adevir, aveln motive interneiate sd sperdm: cici evolutia naturai; a economiei impune indepirtareal ele bunuri 9i
servicii, intro,r-1r.rcAnd nevoia pentrtl o mtlnci noui, mali
ampl5, bazati Pe exPerienle si
transformiri. Dupd cum se arati in
tndrUm&t*rti
transfmrm*rtlmrtp*Figura10-1(actualizareaFigtrrii
fev*ndifl$ 0
,,felie*, tmt rna{
gNin
,,pl5etnta"
*e0nfifeieX
pnare
transformafionali care poate fi clar separati de statisticile privind ,,sectorul serviciilor", realizate de guvernul federal.
,,Inflafia din sistemul de sindtate, dupi cum a fost in mod
gregit denumitd, nu numai cd depiqegte toate serviciile, ci si
(dupi cum era de agteptat) creEte mai repede decAt experienTaxele
1ele.s insd cazul sistemului de sdndtate nu este singular.
percepute de firmele care oferi consultanti in domeniul managementului au inregistrat creqteri uimitoare in anii '90. Astdzi,
nu e deloc neobisnuit ca un angajat debutant din cadrul firmelor majore de consultanld si incaseze peste 3 000 de dolari
pe zi, de trei pAni la cinci ori mai mult decAt ratele zilnice
incasate in anii '80, pentru proiecte care se ridicau la sume de
opt sau chiar noui cifre. Iar costul total al cursurilor, al cazirii
si al mesei in cadrul colegiilor gi universitdtilor a crescut de
Figura lO-2. Indicele prelurilor de consum (lPC)
in funclie de oferta econorntct
Tra
fstornri
(rietul( lr
meclica e)
Erp-"riente.
(iflr;IJ
ServraI
Ton:e ai-"rtcle
8uf!f
(lu4asiir for)
Prcdr:e dt bazi
( F fergie)
5ursa, Flrrcr Jir 5idtr!fca Nlu..:f lrn Sidi.ie Llfrte, Labltar' Ihe StatEtical History ofthe UnitedStates:
ColonialTimestoT9T0,Birou deRerei5;ir;ita1!talecrUnlteiR-..ers;m;n1u'jtatlorLjnrte,Brrou
mdm@m@m@m6m@mm6mr
;-NNm6s$h6oorr@@oo
in d in in in o o 6
id;ldddddtdiadias/
d."Anarz;Ei:orcr-,rcj,Coniu. -"VenlrLrjsrPi.d!s!liriN;trlra,ileiai!fep!blrrai,aializ;eferiuni;
de 5t
rategir I lcrizo' r!
142 |
|IF
Diai
P,r
rtners
!l;!iir
fo u
5ursa,
in um.
[!r
saj
v! g;srli ro
! in !n]e
Economia
Experienlei |
343
1980 pArri
in
in scend experiente inaintea ior, indrumdtorii transformdrii igi revendicd tot mai
multe ,,felli" din intreaga ,,pl5cinti" economicd. Astdzi, singurul lucru mai bun decAt apartenenfa la dorneniul afacerilor
care pun in sceni experien{e este apartenenta la domeniul
celor care produc transformiri" Ambele reprezinti nu doar
sectoare viabile ale economiei, ci inse;i motoarele prosperititii
care vor crea slujbe gi productie mai mult decAt suficiente pentru a suplini regresele inregistrate in sectoarele inferioare, insd
va mai trece cer.a timp pAnd ne vom obignui cu acest fapt.
Dupd cum comenteazd cu acuratele ectritorul revistei Renson,
Virginia Postrel: ,,De fapt, trdim din ce in ce mai mult intr-o
economie intangibil5, in care cele mai mari surse de prosperitate mr sunt fizice. inci nu strntem obigr.ui(i cu o economie in
care frumusetea, amuzamentul, atentia, invSfirtura, plScerea
chiar gi impiinirea spirituald sunt la fel de reale si valoroase
din punct de vedere economic ca qi olelul sau semiconductoarele."7 intocrnai. Cdci, in aceste noi sectoare economice, sursele
prosperitifii nu sunt fizice, ci intelectuale.
Pe scurt, exact ca aceia care au pus
sitd
344
si
!: ts;iir
i..,,r
ir lne
doriti.
in etapa de punere in
scend a experientei/experienleior,
flrrr
5; !n gi:rtr io
! in
!n'e
Economia
experier,lei
t45
numim acum industria tehnologiei informn[iel. Acest fapt reflectd cu exactitate mtrta{ia de la Economia Industriei la cea a
Serviciilor, cici informaliile sunt date comunicate sau livrate
celorlalli (serviciu), necesitAnd un context comun satl u11 sistem de referinfi. Bunurile sunt produse izolat Ei distribuite
pentru a fi inventariate, fiind instanlieri ale unor codificbri
specifice. Pe ,le altd parte, serviciile nu pot fi oferite izolat'
necesitAnd contextul comun al fumizorului 9i al clientului care
definesc impreund activitifile specifice Pe care clientul doreste
in
sd le execute. $i, desigur, serviciul bunurilor personalizate
masi substituie inventarul ctt informafii'
Acum, cAnd are loc trecerea spre Economia Experienfei'
termenul tehnologia informa[iei suni 9i el datat' Oamenii vorbesc despre ,,baze ale cunoaqterii", despre ,,manaE1efitentul
cunoaqterii",,,infrastructura cunoasterii" Ei altele asemenea'11
bazat pe diviziunea muncii introduse de producdtori, pe specifica{ii standardizate, pe mdsuri de eficientizare, si asa mai
Astizi, termenul
ti a inteligentei
Cunoaqtereaesteinforma[ieexperien[inld,inteligenlioblinuti
din gi aplicati prin intermediul experien{elor'l2 Niciunul dintre termenii pe care tocmai i-am menlionat ntt se aplic5 la
incorporarea inteligenlei in sistemele computerizate; mai
curAnd, se referi la conectarea oamenilor cu cttnoaqterea adecvatd, astfel incat aceasta si poati fi imediat aplicati.i3 $i, bineinleles, punerea in sceni a experienfelor necesiti cunoaqterea
detaliat; a modului in care reactioneazd fiinlele umane la
lntoroa$
loo*u*ru.,
gi al suferinlei)
36
Economia experienlei l
rrr !i
Ar
-,
cAt gi al
transformirilor
psihiatriei
necesare"
Experienlei |
347
Ll
rnea aface
ri
ni
laptul
nerioi care
pi
&tr.{mc* a#md
vffi!#ffirqle d*w*r'rm
c'nmt tamg$h*$S
l.!rr
348
Economia Experienlei
frnr
ra
ri E;!ri r.,,! ir
Lrme
s;
!;
g:sitr (oruj
if i rrfe
Economia
Experienlei |
34g
dee*ft
fi
35O j
Economra
Experientei
forli
r. ,,
&.
'
Economia
Experienlei
351
352
Economia Experientei
i-:ne
in niciun caz mai devreme, va mentiona taxa pentru indepiinirea respectivei aspiratii, incluzAnd atingerea unor obiective
intermediare de-a lungul procesului. Iar suma va fi de doud
sau trei sau poate chiar de zece ori mai mare decAt cea pe pe
care o incaseazi astlzi iocurile de acest gen pentru simpla
utilizare a aparatekrr. Cine nu ar prl{1i mai mult, dacd ar avea
garanfia ci va pierde cele 15 kilograrne dorite, c5-gi va miri
pectoralii cu 12 centimetri, cd va ridica i25 de kilograrne sau
(mai subiectiv) ci-qi va contura un abdomen plat gi ci va avea
un fund perfect? Iar dupi ce va lua o astfel de hotir6re, centrul
de fitness se va ingriji de conceperea exacti a setului adecvat
de experienfe, astfel incAt si se asigure cd aspirantul si-a atins
lelurile - pl5tind, prin urmare, intreaga sumi solicitatd.
Antrenorii personali cAqtigd mult mai mult decAt instructorii
de la centrele de fitness tocmai pentru cd. garanteazri cd regimul
pe care clienlii lor il urmeazd este cel potrivit.
$i angajalii arr nevoie de antrenori personali, precum cei pe
care ii pune la clispozilie Priority Management din Vancouver,
Canada. UtilizAnd slogamrl,,ii u1ut5* pe oameni si-qi trans-
forme intenfiile
in
actiuni, oriunde
in lume", Priority
aducAnd
imbundtiliri de cel pu{in 20% la nivelul afaceriior 9i al productivitilii personale, printre alte beneficii clare. Munca lor
constd in aplicarea unei stimuldri a productivitlfii care
diagnosticheazd nivelurile curente ale acesteia, organizeazl
ateliere de instruire, apoi oferb o continuare la nivel personal
a dernersului, realizatl. de un instructor autorizat. Cheia succesului: garanfia ci, daci persoana respectiva nu igi indepli-
.-rrr5;,/igasltricl!:j.t,!.ne EconomiaExperienlei |
353
Asistim deja la plata completi sau par{iald a unor ar1g,ajamente de consultanld sub formi de ac{irrni sau ca procentaj
ai rezultatelor realizate de compania respectivd. Bain & Co.,
cu sediul in Boston, procedeazi astfel in mod regulat, iar
Boston Consulting Grottp Ei McKinsel, & Co', firmele concurente, privesc acest fapt cr-r suspicitttle, poate chiar considerArrclu-l imoral. insi, cirrpi cllm relnarci Bili Price, unul
dintre partenerii seniori (qi beneficiar al consultantei) de la
Texas Pacific: ,,Adese;r rni s-a pirut ciudat ci unii dintre cei
impiicati in consulttrnli vid in acest fapt un potenfial conflict. l)aci a$ar se pr.rne probletrra, existir un conflict potenfial
mai mare .rtnnci cintl pJata se face in mod tradilional, folosind numerar, tle vreme ce constrltantul face bani producAnd
rapoarte, nu rezult;rte."l'r Iar daci incaseazd Lrani doar pentrtt
aceste rapoarte, atrrnci comp.rnia rerspectivi ntt face parte
din domeniul afacerilor c;lre oferi trausfcirrniri.
intr-adevir, sunte{i. preftrl pe c.rre il incasafi. AEa ci haideli
si clarificim lur:rurile, eleoarece se ;rplici ttitttror eqaloanelor
care privesc t'alclart'a r-:lienttr !r"ti:
!i
\,; iln. l: ()
| r
355
Nu este ugor sd activezi in domenittl de afaceri al transformdrii clienlilor. E posibil ca extragerea produseior de bazd din
pdmAnt sd fie cea rnai solicitanti practici din punct de vedere
fizic, insd producerea unor transformdri asupra clienlilor necesiti cele mai mari efclrturi intelectuale, implicAnd uneori o
mare stridanie atAt fizici (de exemplu, centrele de fitness), cAt
gi emo{ionald (spitalele).
356 t_
| Economia ExPerienlei
!r
:,ai
$7
vd Pasi.
in al doilea rAnd'. Pwte[i in scend experien{e a'r ntleudrat cnptiaante. Propunefi-vi ca in fiecare rela{ie individualS s5 arrzili
care semnaleazd
siu actor. Nu
momentele petrecute cu dumneavoastri. Toate acestea pregStesc scena pentru crearea unui liant intre dumneavoastri Ei
client, care va facilita impdrtiEirea celor mai intime aspiralii
rnet.rfori, e un
fapt istoric."2i lar rolui publicr-rlrri esl.e acela de a deveni partet
integranti a piesei, suferincl astfr'l o anumiti schimbare, care
il va face si fie curnva diferit la finalul piesei. Cind clientii nn actionea?fte* d* l*
zi
diferit, nu a avut ioc nicio
&fiSt*te*
effi t*{#ffi#S{q.{t transformale. irrclrumdtoriitlansforrndrii nu pot provoca sclrimbarea in
fmf$n
traflsfmrffita$tmat*$S locr,il clientului, tot ct: pot f.rce este
m t*m&fffi$ac*
si ghicleze schirnbarea. Iar clienfii
tleblrie si se increclinteze cle btrnivoie regizorultri c;rre ii va cilhrrzj. in r:e rnod cistigi o companie increderea clientilol pentrr-r a se dovecli clemni de o astfel
de responsabilitate?
Pentrtr inceput: Persttnnliz-trti. Nicirin individ nu-si va incredinfa propria persoani - sau orice parte a acesteia - r.rnei organizatii care nu a stabilit o relafir: personalS cu el. Ofertele
procluse, lansate pe piati si elstribuite in masi le transmit
358 |
Etonomia Expcnentci
c6,
eo
ale sale.
in al treilea rAnd: Amenajnti locuri in care sctorii sd pontn repeta noi comportarnente . utilizaqi cunoaqterea individualitSfli fiecirui client pentru a orchestra setul aclecvat de experien{e,
si producefi transformarea doritS. strSngeli laoialtd cumpiritori cu aspirafii similare, alcituind o comttnitate,
stAmindule dorinla de a invila nu doar de la dumneavoastri
gi din experienfa genericd, ci Ei unul de la cel5lalt' Crea{i
anssmbluri de clien(i cu afinitifi, ntt pentru a-i incadra in segastfel incat
t,I
..ig.,
-EconomiaExperientei
359
Dupi cum
de i
bazl -+)
Produse
oierta
Originea
360 |
Economia
Experientei
'
Experien!e
Bunuri
Executia
oferta
este oferta
Sede!!oper;
- - ;t !e.n'epnor
I Sedezvotinoi
",,".1"
1..
t^,"t',.
*,,.r""',"
Fxtraclia esie
activitdtea
de baz; a
come aiantu !i
Prcduaerca :
esle aclrvriatea i
Cr b;z; a
i
proclu(:1toiu ur ;
livrarea
-"5ie
Evenirnentul ; Individ!/
erte
oferta
5edescrrunol
5edetetmin:l
\o,d.J
. .\.
Punerca in
sceni este
acti,/ii,llea de
I. Ghidarea r.\te
i
ceLui
care mor ieaz; I
pjesa
actrvitatea
de baz; a
furn zoru ur
este
oferta
bazi
n,r'
ar:nvitaiea
de bazi a
lnclrurritorLrruj
Coreclia
Locaiizarea
proastd
conduce la
Prabietna
arnduce la
RP. tt.t
condrce
aonfnrarea
repa
rr'a'.,.
grele ii
expLor;ri ior
Aplicarea
aar
ea
iJilarcJ
l;
la
conduce
L'
r;sLruns
c'vJ-o
lamintrrilor
ke,t,1tra'ca
:
:
aarnduce ld
';
t'4:
iiliastice
intiln;reafar:e Perseverenld
conerr',Tli,:l I face ccneriunl
i iu asptra.iil
ca:D-.lri
si igi indeplineascd
actori
elementelor sugestive.
Toate celelalte nu sunt decAt elemente de recuzitd care susfin aceastd activitate de indrurnare. Orice bun (9i produsele de
bazhpe care le presupune) trebuie utilizat doar pentru a ajuta
un client si invele si joace, la l'el cum instructorii intr-aie actoriei folosesc migti gi alte obiecte pentru a facilita invdtarea
noilor abilit5li. Orice serviciu poate fi intrebuin{at doar pentn-t
autr
5il
361
substan{e animale, minerale sau vegetale' inci cle la incepttttrrile activit5lii economice, aceste materiale constituie strrsa flu-
trebuie pusi irr sceni doar pentru a promova progresul actorului in raport cu valoarea personald.
Ofertele de calibru inferior, capabile si pdstreze cea mai
mare valoare in viitoarea Economie a Transformdrii, vor fi cele
motivate, cele care existi cu stttpul de a ajuta clienfii individuali sd devind ceea ce urmiresc sd devind. Problema modului
in care ofertele economice ale unei companii afecteazi cumpirdtorii va fi inevitabil5 si inerenti oricdrei decizii de achizifii.
in irceastd lume, afacerile care au succes in Economia Experientei trebuie si se confrunte cu realitatea - intotdeauna pre-
transformiri.
TotuEi, formele de produclie economic)i necesitb ca furnizorul s.l exeafte o activitate-cheie pentru a crea c'rferte. $i rlrice
activitate, indiferent cAt de bine este indepliniti, e sttpus'l greqelii (la urma urmelor suntem oameni)' in cele ce ttrnreazi"
compania trebuie sd crtrecteza defectele sau neajllnsurile cale
afecteazl,oferta. Dupd cum subliniazi llenry Petroski: ,,Form;r
nu derivd din func{ie, ci' mai curand, decurge dirr incapacitatea altui lucru de a funcliona cum vrem noi"'2'l Lxerta este
imbunitiliti - prirr adiugare, eliminare sau mo<lific;rre - PAni cAnd
eomrpani{[e
aceasta este nplicntd urrei annnrite
ail mevsie dtr *
persoane sau organizafii. in acest
strateg*e peffitrn*
pnnct, oferta este cortercializati,
adm{ra{strarem
frel*r patHai
dirnensiuni
ale cresrii vailor{i
in
cele din urmd, tot ce constituie obiectul comertului trebtrie si isi aibi originea undeva gi/sau in ceva. Produsele de
in Jume
ar
'rdministra
cum ihrsDupii
valtlrii.
generlrii
ale
dimensiuni
aceste patru
ofertele
defineasci
treaza Figura 10-4, companiile trebuie si igi
economice (produse de bazi, bunuri, servicii' experiente si
transformiri) in ceea ce priveqte tiptll de rnunci perfornrarti
(originea, execu{ia, corectarea qi aplicarea) pentru c'rtegorii
specifice de cumpiritori (pie!e, utilizatori, clienfi, oaspefi satt
aspiranli). ExaminAnd sistematic ;rcest nou peisai cornpetitiv
si impregnandu-l cu lelurile unice ale comp.rniei, fiec.'rre afacere trebuie si iEi defineascd ofertele, activitX{ile principale'
proceclurile de coreclie qi rela{iile cu cumpir;itortrl, astfel
362 J
irrdivicltralS.
Orice afacere are nevoie de o strategie pentrlr
Pentrti a spori motivatia unei companii, concentrati-vd asuprar celor patru elemente universale ce constituie laolaltd
moclul in care, in ultimd instant5, afacerile creeaz6, valoare:
"
.
d,
,rl
363
incAt
avantajele
strategice.
a15,
Nu an supravietuit decAt cAteva companii agricole gi miniere in urma mdcin6rii competitive a epociior anterioare.
Majoritatea rnaterialelor sunt corr'.ercializate din vremuri strSvechi prin intermediul unor piete birre stabilite, insd ori de cAte
ori cineva descoperi o noui substantS, procesele de extractie,
de explorare gi de comercializare formeazi noi piefe. Accesul
pe adevdratele piete rdn"rAne elementul critic al succesului, iar
proasta selectare a pietelor-sursi gi a celor de destinatie poate
fi dezastruoasi pentnl companiile care se ocupi cu extractia
produselor debazd.
Cu toate acestea, teoria si practica locafiei nu mai joaci un
rol vital in ceea ce priveste succestrl companiilor care se ocupi
de bunuri. Companiile incd fac eforturi de a optimiza locatiile
fabricilor, ale depozitelor si cele de ditributie, insd aceste facilitifi nu constituie sursa principalS a avantajului strategic suslinut. intr-adevir, valoarea trebtrie generati de:
364
!i !; e;! ii r. i, r. ,,rr.'
r Furnizarea rispunsurilor;
r Interactiunea cu clienfii.
serviciiior.
A"*
in u"ro
Economia
Experienlei |
365
. intilnilea
cu oaspetii.
r
.
.
indmmarea individului;
Consolidarea deciziilor;
o Perseverenla in raporturile cu aspirantul.
si
fie.
critic; a tehnologiei
lt
366
economia Experientei
t,rf
si,.;r g;;rti
To
!r
in !rre
CL,[]
A.
ti
v; gasrtr ro u
in rm.'
Economia
Experienlei
367
indoiala continud
in legiturd cu calea pe care ati apucat, ci ceva mai mult.
Trebuie sd vd fundamentati strategia pe un fel.
Strategii de primi mAni Gary Hamel qi C.K. Prahalad sunt
cei care au popularizat notiune a de lel sh.ategic, remarcAnd cb
,,de prea multe ori rnisiunea declaratd a unei companii nu
reugegte sd transmitd deloc ideea de misimte. Acesta este motivul pentru care preferbm obiectivele care igi propun si schimbe viala clienfilor." intocmai. Hamel
Prineipiul
9i Prahalad incurajeazd organizatiile
si adopte pasiunea Ei patosul, subliinten{iei trebuie
aplicdt *rategiei
niind ci lelul strategic se referi ,,in
aceeagi misuri la crearea unei semnificafii pentru angaja(i, cAt Ei la stabilirea unei direcfii". Cei
doi comenteazd chiar imperativul lui iisus Hristos:
,,Ducefi-vi'in toati lumea gi propovddui(i Evanghelia", considerAnd ci acesta este ,,poate unul dintre ceie mai ambifioase
Ei tuiburdtoare leluri strategice articulate vreodati."25
Credem ci Hamel gi Prahalad fac o afirma{ie profundS:
{elul strategic reprezinti fundamentul energiei qi ambifiilor
oricdrei organizafii. Acesta conferi semnificatie unor activitdti
care altfel ar fi monotone. Cu toate acestea, rru este suficient
si recunoastem importanla feiului strategic pentru a trasa
direclia sau pentru a stabili sernnificatia unei companii. Se
pune intrebarea ce infelegem prin fel.
Jelul declarafiilor privind misiunea, planurile strategice si
etapele acfiunii trebuie si fie fundamentate pe unicitatea fiecirei companii, nu pe o fixafie asupra activitifii competitorilor"
Acest demers nu are ca scop efortul de diferentiere, ci incercarea de a descoperi dimensiunile neexplorate ale identitdfii,
diferentierea competitivd fiind produsul auxiliar firesc" Aceastd
introspectie aplicati iclentitdfii cornpaniei constituie sursa de
368
EconomiaExperienlei .r
rqd
linti
gi
a!n)
j;
va g;sr',r ro
u in
ure
Economia
Experienlei
I 369
ci
produce.
Trebuie sd
BIS
Ie;ire, prin
d rea
pta scenei
vi gisifi propriul
CLTENTTI
,,Ce
in
special
atunci cAnd oamenii incep sd-gi puni problema dacd transformirile, ca toate celelalte oferte economice dinaintea lor, vor fi
comodificate. Sd ne gAndim la urmitorul lucru: intr-o mare
parte a anilor '90, domeniul sindtdfii s-a concentrat asupra
reducerii costurilor printr-o acoperire uniformS, ceea ce a avut
drept consecinld scdderea prefurilor gi tratamentul de rutind.
Programele de inr'5lare prin intermediul internetului ar putea
miri in curAnd accesul la educalia oferiti de colegii, reducAnd
costurile. Firmele de consultanld in management concureazd
nu doar cu universitifile de economie care oferi locuri de
de
37O I
economia ExPerienlei L
,^
o ,d
gr"t
lesrre,
prii
r
.
"
172 |
prr
creapta >re'
Ir,;ire,
Economia
Exp..i"nt"i |
373
Note
Capitolull
l.PentruunturaltehnologieidinspatelesceneidelaWaltDisney
World,asevedeaScottKirsner,,,HacktheMagic'TheExclusive
Underground Tour of Disney World", Wired, mattte 1998, pp' 162-1'68'
185-189.
in15aprilielgg8,revistasatiricionlineTheonion(www.theonion.
com)apostatopovestirecutitlul,,Nation'sLastThemeless
numitPaddyO'Touchdown'slrishSportsBar&Good-Tymelntemet
Grill.
E. Prokesch, ,,Competing on Customer Service: An Interview
British Airways, Sir Colin Marshall,,, Haraard Business Reaiezo
3. Steven
with
73, nr.6, noiembrie-decembrie
nomicidistinctdavizutPentruprimadatdluminatiparului,ase
vedea B. joseph Pine II, ,,Customer Sevice on British Airways" '
Scrisoare citre editor, Haroard Business Rezliew 74, nr. 1, ianuarie-februarie 1996, PP. 1'62-1'64.
4.HowardRie[,,UpscaleGrocerChainGrows",Stores,matttelryS'p'26'
5. Russel Vemon, ,,Fighting Back - A Small Retailer Takes on the
EEOC-, Retailing Issues Letter 8, nr' 2, Center for Retailing Studies'
de aseTexas, A & M University, (noiembrie 1996), P'2' A se vedea
Framework
A
Seruice:
Great
On
t'or Action'
menea Leonard t,. Berry,
90-92'
pp'
special
in
1995,
Free Press, New York,
6. A se vedea, de exemplu, Louise Palmer, ,Jhere's No Meetings Like
Business Meetings", Fast Company, aprilie-mai 1996' pp' 36' 40'
7. Tibor Scitovsky , The loyless Economy: The Psychology Of Human
Satisfaction,edifiarevizuiti,OxfordUniversityPress,NewYork'1992'
P.67.
174 |
a. crei
Note EconomiaExperi"nl"i
| 375
li
legituri
turmelor tale, f:itul vacilor qi oilor tale, toate acestea vor fi binecuvAntate." Aici munca (rodul pAntecelui tiu) este clar vezute ca
extractie a resurselor principale din regnurile animal (turmele), vegetal (c6mpul) gi mineral (pdm6ntul) pentru a produce bunuri.
11. W.W. Rostow, -llrc \Norld Econonty: History and Prospect, Univerity of
Texas Press, Austin, 7978, pp.52-53, citat in Alfred D. Chandler, Scale
and Scopr:: The Drlnamics o-f Industrial Capitnlism, Belknap Press of
Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1990, p. 4.
12. David A. Hounshell,I:rom tlrc Amerit:an System to Mass Production,
1800-7932: The Deaelopment of Mntu,facturing Technology in the Unitcd
Sfnfes, Johns Hopkins University Press, Baltimore,7984, p.228.
13" Biroul de Statistica Muncii, Labstat (bazi de daie de pe intemet).
L4. Un set extraordinar de principii si sisteme de referinfh, care le arate
producitorilor cum s; creeze servicii in jurul mdrfr.rrilor, poate fi
ghsit in Christopher Lovek;ck, Product Plus: Hou, Product + $eyTtigg =
Competitirte Adttantagie , McGraw-Hi11, New Ycrrk, 1994.
15. A se vedea, de exemplu, ,,Big MacCurrencies", 7-he Economist, 72
aprllie 1997 , p. 71.
L5. Susame Woolley, ,,Do i Hear Tr.t'o Bits a T'rade?", Blrsiress Week,8
decembrie 1997, p. 112. Patrick McGeehan qi Anita Raghavan in
,,On-Line Trading Battle Is lleating Up as Giant Firms Plan to Enter
Arena", TltWnll Street lolu'nc|,22mai1998, susfin ci reducerea cornisioanelor tranzac(iilor online ,,ameninfi si cadi in absurditaie"
afunci cAnd Rickets a remarcat acest lucrti.
17. Stan l)avis si Christnpher Meyer in cartea Elia: The Speed o.f Change
in the Connt:cted Economy, Addison-Weslev, I{eadir-rg, Mass", 1998,
demonstreazi ci pietele de bunrrri si sen'icii se comporti tot mai
20. Acesta este motivul pentru care cei mai buni actori c{in lumea
376 j
arati Davis
ii
Vlrk,
anel
1994,
p.361.
r.rf
Ciomporrents in
aprilie i998'
nu doar
creasci
tind
sa
superioare
din
egaloanele
22. Prefurile ofertelor
c'r firci
e
posibil
ci
si
pentru
mai
mult,
doresc
le
pentru ci clienfii
mai
.rle
prociuclei
medii
profituri
inregistreze
sd
mele care le oferd
eficipulin
mai
ofertele
creeze
sd-qi
timpului
lungul
scazute de-a
9i
ent. Acest lucru este de a;teptat deoarect'eficienta 9i prtlducfia strnt
the Consumer Price Index",
l,rrre Economia
Exp"ri"nlui
| 3Tl
(cu atAt mai prufin trecerea la experienfe). Prin urmare, PIB-ul real nu
arati cu aftlratete cresterea din domeniul serviciilor qi al experienfelor. Mai mult, dupi cum observam anterior, prefurile ridicate ale
ofertelor din esaloanele superioare, reflecti, cel putin parjial, cererea
m;ri mare, nu doar cosfurile de produc{ie mai crescute.
25. in ambele setlrri de statistici, aceste domenii de activitate au fost
serviciile aferente cinematografiei, divertismentului gi agrementului;
cele educationale, muzeele, grddinile botanice si zoologice apar doar
in statisticile privind ocuparea fortei de munce (utilizarea statisticilor
guvemamentale nu este niciodati un lucru curat!). Existd cu siguran(i afaceri centrate pe experiente (restaurantele tematice, anumite
unitbfi comerciale etc.) care au rdmas in statisticile legate de servicii,
neputAnd fi luate separat. Observali, de asemenea, cd, deoarece existi putine domenii de activitate in care sunt reprezentate experientele,
.rcestea incep de la o bazd mult mai redusi decAt domeniile de activitate rimase in sectorul serviciilor. Desi este adevirat ci e mai usor
si pomesti de la o bazi redusi, in ultimii aproape patruzeci de ani,
domeniile de activitate reprezentate in mod clar in afacerile ce au ca
obiect experiente au inregistrat rate de crestere mai mari dec6t serviciile. Pentru mai multe statistici, deEi datate, despre aparifia experien{elor, a se vedea raportul, cu o incredibili capacitate de
anticipafie, al lui James A. Ogilvy (acum la Global Business Network),
,,The Experience Industry: A Leading Edge Report from the Values
arrd Lifestyle Program", Business Intelligence Report nr. 724, toamna
lui
26"
19tt5.
in
378 I
include, de asemenea, o listd de companii care fumizeazi echipamentul necesar fiecirei aventuri.
28. Citat in Tim Stevens, ,,From Reliable to 'Woar", lndustry \Neek, 22
iunie 1998, p. 24, sublinierea noastri. Printre celelalte surse ce pot fi
utilizate pentm a starni uimirea clienfilor se num;rd: Paul Levesque,
The
1997, pp.27-29.
32. Copiii din mediul suburban qi urban sunt atat de strdini de Economia
Agrari, incAt simpla prezenli la o fermi reprez-inti o experien{d!
intr-ade'dr, punerea in scend a experienfelor la o fermd reprezirrti
urmdtorul mare val in agrimarketing. A se vedea Julie V' Iovine, ,'A
New Cash Crop: The Farm as Theme Park", The Neu York Times, 2
noiembrie 1997 9i Rick Mooney, ,,Let Us Entertain Yott", Fnrm lournttl,
martie 1998, H-8, H-9.
33. Termenul inifial de ,,progresie a valorii" si descrierea acestttia ne-au
fost sup;erate de cbtre Rohan Champion, achtalmente vicepreqedinte
al Strategy and Alliances in cadrul Federal Express, in perioada in
care era vicepreqedinte al New Services Strategy la AI & T'
34. Desigur, fiecare oferta economicS are propriul siu set de costuri fixe,
la care contribuie profilurile, cum ar fi ferma in cazul produselor,
Nore Economia
Exp"ri"nt"l
I Yg
fabrica pentru mbrfuri, biroul sau filiala pentru servicii qi, pentru
aceasti experienfi, ne intoarcem la fermi.
35. ,,Ogden Allied Serviced: Celebrating a Centurv of Service", brosura
cr>rnpaniei Ogden Corporation, 1 988.
36, A se r.edea de asemenea Laura Bird, ,,ltetailing: Mor.'e over Mall Rats,
l,Vild Beasts Are 'Iaking Y<rtrr Tr.rrf", The \lsll Street lournal, 8 rulie
1997. Ascultati senza!iile clescrise de reporter: ,,Vizitatorii vor pitrunde in primul ecosistem, parcnrgAr-rd o alee de beton nereguiatd, trec6ncl pe sub o bolti de frtrnze qi o perdea de conifere artificiale.
Ilecipiente ascunse vor ematla un miros de pddure. in ecosistemul
cledictrt desertului, vor vedea un uriag arbore Yucca artificial, qopArle
veninoasc si broagte testoase degertice. in ecosistemul de coastd, vizi
tatorii pot atinge o stea de mare intr-un bazin in care se simuleazi
mareea... in spatele scenelor care alcifuiesc ecosistemeie existd coridc'rare cu tarcuri pentru anitnale si un sistem separat de ventilare a
aerului. in acest fel, mirosr.rl hauburgerilor serviti in restaurant nu
va ajunge la custile animalelor si invers."
37. r\ se vedea Eben Shapiro ,,Discoverv Zone Slides into Bankruptcy
Corrrt", '"t'hc lly'nll Strrct lturnritl,26 martie 1996.
Capitolul 2
1. A se vedea, de e.xemplu, Ciolin Berry. ,,Ihe Bieeding Eclge: If You're
L,ooking for What's Next in Online Technologv and Commerce, Just
Follow the Gamers", Wired, octombrie 1 997, pp. 9t97
2. A se vedea cle asemenea Amv Jo Kim, ,,Killers Have More Fun",
Wirtd, mai 1998, pp. 740-144, pp.797-198, p.209.
3. T/rc Nc-ar Shorttr Ox.ford Etrglish Dictiotnry vol. l, A-M, s.v.
,,en tertainmen t".
4. Stan Davis si Jim Rotkin, Tlrc Monster UnLlrr tht Bed: Hou, Business Is
lttlostcring tlti: Opportunitu of Knonledue for Pro|it, Simon & Schuster,
New York, I9e4,p.125.
5. Judith Roclin, ,,A Summons to the 21st Century", Pcnnsqlztatia
.
.l
decembrie 994.
6. Desi ntr a uiilizat termenul edtrtairuncnt, Philip Kotler, prot'esor de
marketir-rg la Kellogg Craduate School of Managernent, Northwestem
Cnzet tu,
38O I
se
;i
distreze. "
7. A se vedea de asemenea Barbara Bailey Kelley, ,,Bamboola!", Bny
Area Parent, iunie 1997, PP.22-25"
8. Psihologul Mihaly Csikszentmihalyi se referi la experit-nfele- optime
de acest tip ca fiind ,,procesul implicirii totale in viath, pe care eu il
in Flou,: The Psycholog,y of C)lttimnl Expcrience,
nurnesc
J1ttx"
r,loie Economia
Economia Experientei l'loir
si
Exp"rlunt"i
| 38I
fie oare'"'orba de faptul ci, lipsifi de plicerile simple din cauza confortului excesiv, cauti compensafii in plSceri care rezulti din exaltare
si risc? Poate ci violenfa tot mai mare care caracterizeazd societatea
noastri din ce in ce mai prosperd poate fi explicatd prin prisma aces-
"doar
14).
l8Z I
tri>" (p.
20. Fluturii vii plasa[i in primul magazin prototip aveau nefericitul obicei de a ateriza in farfuriile clientului.
21.. Citat in Chris Niskanen, ,,Big Big Business, St. Pmtl Piorrcer Press,29
martie L998.
22. Michael Benedikt, For an Architecture of ReaiitrT, Lumen Books, New
York,1987, p. 4.
2g. lbid., p.48. Cu toate acestea, suntem de pdrere ci in arhitecturi capodoperele sunt la fel ,,non-reale" prin faptul cd sunt constructii inventate de mintea noastri. Dac6 definilia lui Benedikt ar fi infeleasS
qi
coregrafie."
27. Charles Goldsmith, ,,British Airways's [sic] New CEO Envisions 'r
Marriage of Travel and Amusement", Tlrc WalI Strcet lournal, 6
noiembrie 1995.
28. Printre celelalte Experienfe unice, of'erite periodic de citre American
Nore Economia
Exp"r"n!"i | 183
Yor(
29.
Capitolul3
1. An-rncind o privire asupra cuvanhrlui tend, ne vom putea explica
relatia dintre tttnii q) spnlirr John Ayto, Dictionary of Word Origins,
Arcade'I'ublishing, New ]irrk, 1990, p.527,ne spune ci,,p;recescul
lfttlla insemna etimologic <cr-va pusD, de aici "propunsls" (s-a format
rle la riiddcina "the-, sursa lui tithinni, "a plasa", <<a pllne>> qi ruda
indepi11213 a verbului din englezd do, tt iace). Engleza a imprumutat
rrrvAnLul din latinescul thcma si*femc din iranceza veche, sub forma
loric, revenind curAnd la ortografia clin latini." Experientele se desfisoari in locr"rri, iar cele mai bune din aceste locuri sunt
tematiz.rte.
384 I
4. tbitl., p.13.
5. Ibid., p. 247.
6.
Il:id., p.246.
tatorilor."
Storvline
in
for Creating
1998.
and
in
'lork,
New
;es
386 |
23. Robert Frank, ,,N{usic: A British Nightclub Empire Rocks aror.rnd the
'I
"EconomiaExperientei
387
388 |
Capitolul4
1. Pentru mai multe detalii despre Personalizarea in Masd, a se vedea
Stanley
t'or Mttss C
Herc:
'1995;
C'
Protlrict Desigtt nntl Dn'elopnrcnt, McGrau-Hill, New York,
ttt
Effi:cfit'cness
Variety
LI-sirrg
Desigil:
Sintptc
Smttrt,
D. Galsrvortlt,
Essex
omneo,
selectitttr,
Custonrcr
Mnxinriz-(
nnd
Retlttce Totctl cost
Vnrietq Redttction
Jur-rction, Yt.,1994; Toshio Suzue 9i Akira Kohdate,
ioil, Productivity
I)
i?t'
rsit'ittit
t
Ptoiluc
gll,for
trnte
iort
s
Progrun r: A P rotlu ct
Ron
Sanchez
1990;
Mass.,
1i Joseph 1'" Mahoney',
Press, Cambridge,
in Product
ManagerrLeut
ge
Ftrcrrvletl
and
,,Modularity, Flexibility
Brildirrg Valtres nnti Cast Lt:adershiP, Free ['ress, New York, 1997; 9i
m ge m
:'lh
I Business, Cambridge'
| 389
destinatia iinali.
Capitolul 5
1. ,,Customer Service Takes Off at British Ainvays", Demand Logistics:
Th e Mdgazine of Intlustri -Mat ernntik Internut ion al, primivara anului
pagini nenumerotate. A se vedea de asemenea Colleen Frye,
Snpply
Chain's Missing Ltnk", Softzuare Magnzine., octombrie
,,The
1997, pp.8-9.
2. Dorothy Leor-rard si Jeffrev F. Rayport, ,,Spark Innovation through
Empathic Design", Hnrrurd Busirress RetriezLt 75, nr. 6, noiembrie-decembrie, 7997, p. 104.
3. Pentru mai mtrlte cletalii clespre Ross Controls, a se vedea Steven W.
Demster gi Henry F. Duignan, ,,Subjective Value Manufacturing at
Iloss Controls", Agility nnd Glohttl Competition, nr.2, primdvara anului
'1997,
1998, pp.58-65.
39O I
N,
.r.
Economia
Expe;entei
391
Antract
1. Citat in Steven E. Prokesctr, ,,CompetinS; on C<tstumer Service: An
lnterview with British Ainvavs' Sir Colin N{arshall", Llartnrd Bri.sllcs-s
Rerieut 73, nr. 6, noiembrie-decembrie 1995, p. 106.
2. T'. Scott Gross, Poslfilrl't1 Outrageotis Stntite: Neu, and Eusy Ways to Wirt
Cttstotners for Lifc, MasterMedia Limited, Ner,r,' York, 1991, pp. 5-6.
Gross definegte serviciul absolut scand;rlos ca fiind ,,un serviciu
neasteptat livrat la intArnplare... Este un el,eniment memorabil, fiind
atAt de neobiqnuit, incat clientul se simte obligat si-i impdrtigeasci
gi altora.";\ se vedea de asernenea Cross, Posiilcely Outragcous Serricc
and Shozumarrship: ltttlustrinl Stretrght Fun Makts Ssles Sizzle!!!,
MasterMedia, Nerv \brk, 1993, care discuti ideile de ,,spectacol cu
semndhrri" si ,,teatrul en detaii". Pentnr mai multe detalii despre
eatZi's, a se vedea Christopher Pahneri, ,ifhe Wowl Factor", Forbes,
18 mai 1998, pp. 156-160. Se pare cd de atunci Macaroni's a dezvoltat
lantul de restaurante Romano's iVlacaroni Criil, renunfAnd la mirrunata surprizi pentru ciierrti pe parcr"rrsul acestui proces.
3. Poate Contir.rental practich intr-adevir surprinderea clientului in
cazul pasagerilor care inregistreazd un numir mare de mile parcurse
firi a da publicitbtii acest lucru (ceea ce ar crea anr.rmite agteptiri
pentru cilitorii frecventi care nLr zbaard suficient de des prentru a
atinge niyslul necesar care si-i califice pentrlt a intra in r:ategoria
clientilor surprirrgi), asa cum a procedat compania aeriani Delta" A
-.e vedea Nancv Keates, ,,The Nine-Million-lvlile Matt" , Thc Wnll Strt:et
Jotrrnnl.24 iulie lqqS
Co' din
2. in prospectul despre actiuni ai Cleveland lnclrans Raseball
se
public'
citre
1993 (p. 4), care vorbeqte tlespre vAnzaleir acfiunilor
pe
centrati
experienfd
explicA: ,,La facobs Field, fanilor ii se oferi c
solicitudine."
New Y-rrk'
3. George F. Will, Mtn ut iVbrk, Macmillan Publishing C':''
D9A, p.6.
4. Altii merg chiar mai departe, intelegAncl declaratia iui Shakespeare
conformcireia,,Lttmeaintreagieoscenh"insetrsliteral'L)eexempltr, muzicial'rul si sculptorul Ar''thony Rooler" in Ptr.iorntnrre:
Reucaling the Orphtus
l'r
pp. 2-3, exprimA ,,o PersPectiva filozoiici protrivit cireia' de
ne
(satr
i:it
70
de
viafi
noastri
nagtere pAni la moarte, intreaga
'rni
1990,
estehirizit)_nllestealtce-',adecitopiesadeteatru,ttl"tspectacol.
mai riu.
felurile' pot fi virzute ca fiirrd o <rePrezentatie>"'
5.PrestonFI.Epps,tracl.,TllePacticsoJ.r\tistt.ltle,UrriversitvofNorth
pp' 13-29'
Carolina I'ress, Chapel Fiill, l'l C', 19'12, reeditatiin'1971J'
6. S-au scris zeci
cle
Sr:r-rrta
noastriPrezent.]reesteextras;iirrprirrcip.rirlirrl{ichardHtlrrrby,
ilxrks' Nerv
Script ttt Ptforntnrut': A Slrtrtrtrttltsl'\ypronch' Applatrse
\brk,
1995, PP.79'91.
Spncc,
pr'
9'
8.Brer-rdaLaurel,Lotnptttcrstls.l.lrctltrt,Adc.lisrrrr'Wi,slt'y,Ileatlilrg,
Mass., 1993, P.
n'iii.
9. Ibid., pP.32-33.
-llrc ftrcsttttrttion
l0. Erving Goffman,
Uooks, Nerv lbrt 1959, P" 18'
o.l' Seti
in l
Capitolul6
1. Michael Shurtleff, Atulition: Euerrltltirtg an Actor Needs to Krtozo to Get
the Psrt, Walker and C.rmpany, New York, 197E, pp. 162-164.
lg2 |
DrantnticSlrttctttrcojl'ttbotNrqoflrifior,i.-l,lt,iI.II,ress,Cambriclge,
Mass., 1994.
393
12. O serie de articole din literatura despre servicii utilizeazl,,perspectiva dramatici" pentru a analiza activitatea din domeniul serviciilor.
Desi teatrul este folosit mai mult ca o metafori decAt ca model, aceas,
ti direcfie de cercetare furnizeazA o multitudine de informafii privind tema in cauzi. A se vedea in special Steven J. Grove, Raymond
P. Fisk gi Mary Jo Bitner, ,,Dramatizing the Service Experience: A
Managerial Approach", Adttances in Seruices Marketing and
Mnnagement 1, 1992, pp. 91-727; S. Grove gi R. Fisk, ,,Impression
Management in Services Marketing: A Dramaturgical Perspective",
Impressiott Mnnagement in the Organization, ed. R. Giacalone qi P.
Rosenfeld, Lawrence Erlbaum Associates, Hillsdale, N.f., 1989, pp.
427-438; J. Czepiel, M. Solomon gi C. Curprenant, ed., The Seroice
Ertcounter: Managing EmployeelCustomer lnteraction in Seraice
Buslne"sses, Lexington Books, Lexingtory Mass., 1985; Christopher
Lovelock, Product PIus: Hout Product + Seroice: Competitiae Adoantage,
McGrawHill, Nerv York, 7994, pp.86-96; Ron Zemke, ,,Service
Quality Circa 1995: A play with Many Acts" in The Qualiht Yearbook
1995, ed. James W. Cortada qi John A. Woods, McGraw-Hill, New
York, 1995, pp.119-726; Carl Sewell gi Paul B. Browry Customers for
Ltfe: Hotu to Tunt That One-Tinte Buyer into a Lifetime Custome, Pocket
Books, New York, 1990, pp. 1,73-1,77; T. Scott Gross, Positiuely
Outrngeous Seruice and Showmans&ip, MasterMedia Limited, New
York, 1993, pp. 89-106; qi Sam Ceist, Wry Should Someone Do Business
utith You... Rather than Someone Elsr?, Addington & Wentworth,
Toronto, 1997, pp. 86-116.
13. Richard Schechner, Per,fttrmance Theorq, Routledge New York, 1988,
p. 30, n. 10. DeEi iqi limiteazi analiza la teatru gi intr-o mai mici
misurd la activitdfile inrudite cu acesta, printre care ritualul, joaca,
jocurile, sporturile, dansul si muzica (cele gapte ,,activitdfi umane
bazate pe reprezentafii publice", p. 10), Schechner il citeazi in aceasti noti de final pe Goffmary recunoscAnd ci ,,reprezentatia este o
<calitate> care poate avea loc mai curAnd in orice situafie decAt in
cadrul limitativ al unui gen... Sau, dupi cum susfinea John Cage,
simpla incadrare a unei activititi
"ca" reprezentafie - perceperea ei
in acest mod - o transformi in reprezentatie". Subscriem fdri nicio
ezitare.
p.70.
\ork,1991, P.71.
22. Eric Morris, Acting t'rom the L]Itimate Cclnsciottsness:
Dynantic
ElvlorationoftheActor,slnnerResotu"ces,ErmorEnterprises,losAngeles,
1988,
p.152.
finuti,miEcS,rilemAinilor,contactvizual,dinfelulincaremanipu-
tocmaidinacestntotiv,examiniriiextremdecriticeaofertelor
Disney, prin prisma unei perspective politice de stAnga, autorii acestei cdi1i. Karen Klugman, Jane Kuenz, Shelton Waldrep qi Susan
willis, fumizeazd o multitudine de observalii pdtrunzitoare in legituri cu functionarea intemd a companiei Disney'
Books' Ner'r'
se vedea Sonia Moore, The Stanislaztski Systen, Penguin
York,1984, PP.25-45.
15. Ibid.
3g4 |
1.6. Ibid.,
No'-
Economia
Exp";ent"l | 395
sa
aplicatd.
32. l,aura Johannes, ,,!Vhere a Woman Lives Infltrences Her Choice for
Cancer Treatment", Tlrc Wnll Street lournal, 21 februarie, 1997.
33. Remarcafi ci, in ace'st caz, elemenhrl-cheie pe care trebuie si il ia in
considerare doctorii este determinarea pacienfilor sd analizeze cnm
trebuie altemativele pe care le au, nu convingerea acestora sb aleagi
o anrrmiti varianti" Dupi crrm spune Michael Keams in Actinu = Life,
p. 43: ,,Mtrlfi actori confundi rezultatele cu scoptrl. Atunci cAnd solicit un scop, invariabil mi se rhspunde cu un trrvAnt referitor la rezultate: fericit, trist, tragic, coplesit de bucurie, gelos, mAnios. Acestea
srint ernotii care rezulti in urma interpret.lrii scopului; nu sunt scopr.rri... Un actor care incearci s; transmit; nemulfumire.r, suferin{a
sau extaznl interpretetrzi de fapt un rezultat si interpreteazd prr-rst,
accentu6ndu-si de obicei rolul rrr strAmbituri (vedeti o mtrlqime in
serialele TV). Un actor care joaci, d6nd viafd unui scop, permifAnd
emotiilor si iasi la iveali in mocl firesc, se afli pe calea cea bune
inspre actoria de calitate."
34. Citat in Edward Felsenthal, ,,Lawyers Leam How to V!'alk the lValk,
Talk the 'lalk" , The Wrll Stre.et lounnl, 3 ianuarie I 996.
35. Rictrarc'l B. Schmitt, ,,Judges Try Curbing Larvvers' Body-l-anguage
Antics",
36, Barb M),ers s-a pensior-rat in1,997. A fost inlocuiti ntr de o malin.l,
ci de fosta ei dubluri, joyce Lewis, care va crea amintiri pentm o
noui generatie de studenti ai Universiti$i Penn.
.
.
.
.
.
IeQirea de pe scend;
felul;
Intrarea pe sceni;
Elementele de recuzitd;
Ilolurile
qi caracterizarea;
sugerin.rsdciutafiexactloculincareLinclafoloseqtefiecare
element.
2.Anthonyl{ooley,inPcrt'ornance:Reoenling,theOrpheusWithirt'
Element Books, Longmeacl, Er1gland,1990, p'50, sfehrie+te actorii si
foloseasca aceastd tehnici inainte de inceperea oricdr-r"ri spectacol:
Una|tprc.cedeuesteutiljzareaochiIor'Extindeli-vicSmpulvizualcdtre
collul indepbrtat al incSperii,
pini in
jmportanla
altcuiva, poate clneva care e pe punctul de a zirnbj, recunoscind
dacd se
regulS
ein
ci
fie
asigurat
si
nevoie
momentului sau cine'ra care are
relaxeazi. Apoi cchil din primul rind, care se afli acolo pentru cb au ales si
fieacolosistajinprimuirindeoaleqeredeljberati'AceltioamenimeritS
o atenlre specialS
CapitolulT
1. Desi nrr intotdearrna s-a subliniat e'xplicit in text, aceasti descriere a
actorului aflat la lucru exemphfici urmitoalele elemente ale
teatrului:
.
.
r
Ca si cind;
Schitarea;
Cosfurnarea;
o Tiiati
95%;
York,
1992.
Deghizarea;
3s6
I tg7
7. Una dintre cele mai bune cdrli despre teatrul platformd este scrisi
de dramafurgul si regizorul David Mamet, True and False: Heresy and
Cotnmon Sense for the Actor, Pantheon Books, New York, 1997.
8. ,,Prepping the Chief for the Annual Meeting or Other Event Can
Mean Practice", The Wall Street lortrnal,20 martie 1997. A se vedea
de asemenea Qrentin Hardy, ,,Meet Jerry Weisman, Acting Coach
to CEOs", The Wall Street lournal,2l aprilie 1998.
9. William Crimes, ,,Audio Books Open Up a New World for Actors",
Cletteland Plain Denler,9 ianuarie 7996. A se vedea, de asemenea,
398 |
24. Modelul celor Patru Forme de Teatru derivd dintr-o lucrare anterioari despre un model al Personalizirii in Mas6, cunoscut sub denumirea de ,,Matricea Produs-Proces", in care axele sunt reprezentate
de Schimbarea Produsului [= reprezenta(ie] qi Schimbarea Procesului
modele gene[= scenariu]. Apoi cele patru cadrane devin cele patru
rice ale afacerilor, Pe care le poate avea orice companie; mai exact:
Note Economia
Exp"riunld
| ,gg
4OO I
Economia Experientei
ilr,?
Dinami(
Schimbarea
produsului
Stabil
Persona izare
mas;
in
Inve nIle
+Modularizare
Dezvoltare
Figura N-1.
Matricea
produs- proces
tl
Produc,tiein
ma5;
imbu n;tbli re
conti
n u 5
-f
Stabil
Dinamic
Schimbarea
procesului
Surs;: Bart Victor, Andrew C Boynton
:i
B Joseph Ptne
Il
Capitolul 8
1. Suntem de acord cu prietenii noEtri Stan Davis qi Bill Davidsory care,
in2020 Wslorl, Simon & Schuster, New York, L991, p. l'13, afirmd
urmatoarele: ,,Afacerile din aiitor atnt cel mai bun loc in care se poate
cauta baza organizafiei, iar cel mai rdtt loc este organizalia actuald. TotuEi,
este posibil ca organizatia
prezenti
sd
Note Economia
Exp".i"n1"l
| /rcl
care ve va impiedica
si
avea
nevoie."
radicali."
3. Eduard Felsenthal, ,,Lawyers Leam How to Walk the Walk'Talk the
TaIk", The WaII Street lournal,3 ianuarie 1996.
4. fonnie Patricia Mobley, NTC's Dictionary of Theatre and Drama Terms,
National Textbook Co. Lincolnwood, Ill., 1992, p.49. Aceasti carte
este o resursi excelentd pentru in{elegerea diferit-ilor termeni lega(i
de teatru.
5. Acest lucru nu este complet diferit de modul in care mecanizarea
slujbelor din Epoca Industriald a condus la activitatea interumand
de livrare a serviciilor.
4O2 I
I
EconomiaExprientei
ll
"
D. Chandler, Jr. in
8. Elisabeth Weil, ,,Report from the Future: Every Leader Tells a Story",
East Company, iunie-iulie 1998, p.38. Intr-un alt articol, din acelaqi
numir, scris de autoarea 9i editorul Harriet Rubin, ,,The Hitchhikels
Guicle to the New Economy", dedicat lui Douglas Adams, se subliniazi c6: ,,Arta naratorului este arta noii econornii" (p' 178)'
9. David Kahn qi Donna Breed, Scriptutork: A Director's Approach to Nttrr
Plat4 Deaelopnrerf, Southern Illinois University Press, Carbondale, Ill',
1995, p.20.
10. Gordon Shaw, Robert Brorvn qi Philip Bromiiey, ,,Strategic Stories:
How 3M is I{ewriting Business Planning", Haruard Business Reaiew
76, nr.3, mai-iunie 1998, p. M, p.47. A se vedea de asemenea Thomas
A. Stewart, ,Jhe Cunning Plots of l-eadership", Fortune, T septembrie
1998,
1,
11.
pp.
765-166 9i Rob
nr. 5, octombrie
Doui
1,998,
J'
Lrfezoork,
Michael
Digest Book,
Note Economia
Exprl"nt.i
4O3
15. Andy Serwer, ,,Michael Dell Rocks", Fortune,ll mai, 1998, p.62. A
se vedea de asemenea Joan Magretta, ,,The Power of Virtual
Integration: An Interview with Dell's Computer's Michael Dell",
Haraard Business Reoiew 76, nr.2, martie-aprilie 1998, pp.72-84.
16. Pentru modul in care Gallatin Steel iqi personalizeazd in masd ofelul - care este, inse nu in intregime, un produs de bazi - a se vedea
David H. Freemary ,,Steel Edge", Forbes ASAP,6 octombrie 1997, p.
46-53. Pentru mai multe detalii in legituri cu felul in care Pilkington
Brothers a redus procesul laborios de produclie a sticlei, corrstAnd in
cinci etape, la o singuri etapd, in urma cdreia rezultd sticla float, a
se vedea James M. Utterback, Mastering the Dynamics of Innoaation:
Hott Companies Can Seize Opportunities in the Face of Technological
Change, Harvard Business School Press, Boston,1994, pp.104-120.
Toqi dezvoltatorii de procese gi produse ar trebui si citeascd aceasti
carte.
4O4 |
Best Impressions
p.7.
27. Julian Fast, Subtext: Making Body Language Work in the Workplace,
Viking, New York, 1991' P.13.
28. Leonard A. Schlesinger gi James L. Heskett, ,,Breaking the Cycle of
Failure in Services", Sloan Management Reaiew 32, nr' 3, primivara
anului 1991, p. 26.
29. Dat fiind c6 aceastd secfiune e scrisd din perspectiva celor care realizeazd auditiile, ii indrumim pe actorii aspiranfi, care doresc si
interpreteze cu succes in cadrul auditiilor, sd consulte Michael
shurtlefl Audition: Eaerything an Actor Needs to Know to Get the Part,
Bantam Books, New York, 1978.
30. The Project on Disney, Inside the Mouse, Duke University Press,
Durham, NC., 1995, PP.214-215.
31. Mark Winegardner, Prophet of the Snndlots: lourneys utith a Maior
League Scout, Prentice Hall Presq New York" 1990, p' 97 '
32. Robert L. Benedetti, The Director at Work, Prentice Hall Press,
Englewood Cliffs, N'J', 1985' P.87'
Note Economia
Exp";.ntu | 4O5
Capitolul9
1. Dupi cum arati Lisa Miller, inTheWall Street low'nal, vorbind despre
fenomenul regizorilor spirituali: ,,Arnericanii angajeazA de multi
vreme oameni care si aibi grijd de copiii, de corpurile qi de finanfele
lor. Acum angafeazi irrstructori personali pentru sufleteie lor." Citat
din ,,After Their Checkup for the Body, Some Get One for the Soul",
20 iulie 1998.
7995,
p.
142.
de trei zile.
10. Donlon, ,,The P & G of Prisons", p. 29.
11. Citat in Sara Terry, ,,Genius at Work", Fast Company, septembrie
1998, p.176.
1.2. Fiecare dintre cei patru s din Modelul 3-s este incd aplicabil. IntAi,
satisfactia clientului in raport cu agteptarile: cat de bine mi-a realizat
urmeazi.
13. A se vedea Leif Edvinsson 9i Michael s. Malone, lntellectual CaTtital:
Realizing Your Cctmpanq's True Value by Finding lts Hidden Brainpouter,
Ilarper-Business, 1997.
14. Skandia,
Proposal .for
15. Iar atunci cAnd pacientului i se intimpli ceva care ar putea avea
drept consecin[d intentarea unui proces, una dintre aborddrile MMI
este aceea de a incuraja intAlnirea dintre cel care htmizeazi asisten{i
medicali si familie - lucnt la care cei mai multi avoca(i s-ar oPune
406 |
4O7
nu pe'l1tru a se scuza, ce s-a intAmpiat. Aceastd experienld catarticd satisface adesea familia intr-o asemenea misurd, incAt renunfd la intentarea unui proces.
16. Dupd cum ardtam in capitolul 6, Brenda Laurel subliniazi, in
Computers as Theatre, Addison-Wesley, Reading Mass., 1993, p. xviii,
ci interfefele om-computer ar trebui si fie ,,experiente Proiectate".
in ,,lnterface Design: Diversity in Your Audience", lnteractiaity,
iebruarie 7997, p. 69, Eric Justin Gould, conducitor al MONKEY
media, studio de design gi producfie de interfafi, merge Ei mai
departe atunci cAnd ii incurajeazi pe designeri si se gdndeasci Ia
forta transformatoare a tehnologiei: ,,Atunci cAnd introduci o noui
tehnologie in viafa oamenilor (fie cd e vorba de hardware de ultimd
ord sau doar de o noud modalitate de interac{iune), e imposibil ca
acest lucru si nu aibi un efect asupra lor. A respecta o culturi presupune sX iei in considerare, pe durata procesului de design, ce influen{i ar putea avea produsul tiu asupra oamenilor care interactioneazh
cu el." ir-rtocmai.
17. intr-un articol preluat de la Chicago Tribune , scris de Jim Mateia, apirAnd sub titlul ,,OnStar Diagnostic System Brings Aid with a Call"
in St. Paul Pioneer Press, pe 25 octombrie 1997, ingineml-Eef al companiei OnStar, Walt Dorfstatter, declara: ,,Diagnoza la distanfi are
drept scop linigtirea participantilor la trafic."
18. in 2020 Vislon, Simon & Schuster, New York, 1991, Stan Davis qi Bill
Davidson imagineazd o ,,bio-economie" in care companiile se concentreazi asupra modului in care sd utilizeze bioproiectarea, printre
alte lucmri, cu scopul de a schimba rasa umani. Acegtia preconizeazA (p.795) ci, dati fiind traiectoria progresului tehnologig ,,mAncarea, imbricimintea, utilajele gi toate bunurile tangibile ar putea fi
monitorizate, intrefinute qi imbundti$te biologic. Este posibil ca,
pAni in momentul aparifiei bioeconomiei, o companie care produce
frigidere si iqi doreascd si activeze mai degrabd in domeniul conservdrii gi amelioririi alimentelor decAt in acela al producerii
frigiderelor."
19. Yumiko Ono, ,,Marketers Walk Thin Line, Selling Food Products
with Medicinal Lure", TheWall Street lournal,23 septembrie 1996. A
se vedea de asemenea Joseph Weber, ,,Now, Campbell's Makes
House Calls", Busirress Week, 16 iunie 1997, pp. 744-146.
4O8 i
a explica,
iulie
1998.
noimebrie 1991.
pp.l-2.
26. C. William Pollard, ,,The Leader Who Serves", Strategy I Leadership,
25, nr.5, septembrie/octombrie 1997, p. 50.
27. C. William Pollard, The SouI of the Firm, HarperBusiness, Grand
Rapids, New York gi ZondervanPublishingHouse, Mich., 1996, p.
130. Ultimele 21 de principii ale lui Pollard privind leadershipul
demonstreazi (p.166) puterea atitudinii centrate pe sen'ire: ,,Cu tofii
suntem creali dupi chipul lui Dumnezeu, iar rezultatele conducerii
noastre vor fi mdsurate dincolo de locul de muncd. Povestea va continua sd fie spusi prin viefile schimbate ale oamenilor." Si nu in!elegeti greEiL in acest context servirea nu are ca rezultat un simplu
serviciu, fiind mai degrabh vorba despre o transformare in care ne
implicim.
CapitolullO
L. jeremy Rifkiru The End of Work: The Decline of the Global Labor Force
and the Dazun of the Post-Market Era, G. Putnam's Sons, New York
1995, p. xvi.
4O9
3. Ibid., p.247.
4. in cazul datelor privind PIB-ul, domeniile de activitate legate de
transform6ri ce au putut fi clar separate de sectoarele de care se
ocupi guvemul au fost sdndtatea, domeniul legal Ei serviciile sociale.
in cazul datelor referitoare la ocuparea forlei de muncd, au fost catalogate ca transformiri aceste trei domenii, plus proiectarea gi serviciile de management. Ca Ei in cazul experien,telor, existi cu siguranli
domenii de activitate axate pe transformiri (centrele de fitnest anumite unitifi educafionale, instructorii personali de toate felurile etc.)
care au rimas in statisticile despre servicii, neputAnd fi luate separat'
Remarcafi, de asemenea, ci, deoarece in zona transformalionali nu
sunt reprezentate decAt cAteva domenii de activitate, aceasta PomeEte de la o bazd mult mai micd decAt activitdlile rimase in sectorul
serviciilor. Cu toate aceste4 pAni in 1996, domeniile identificate clar
gi unui mare segment al economiei, transformdrile (datoriti domeniului ingrijirii sdnititii) depdEind chiar experienfele.
5. intr-adevdr, inainte de amAnarea forfatd, cauzatd de presiunea pol!
tici din 1994, cheltuielile din domeniul ingrijirii sindtdfii au crescut
considerabil, depigind 10 procente de-a lungul deceniului precedent,
l5s6nd cu mult in urmi orice alt domeniu de activitate. Astizi, cAnd
4lO I
presiunea politicd a scdzut, procentajul pare a cdpdta din nou o turnurd ascendenti.
6. The Digest of Education Statistics 1996 (National Center for Education
Statistics, Jessup, Md., 1997) Tabelul 309 (http://nces.ed.gov/pubs/
dg6lD96T3}9.html). Ca Ei in cazul recentei scdderi inregistrate in
creEterea prefurilor din domeniul ingrijirii sinitdfii, statisticile privind educafla sunt afectate de politic5,. in special sumele din ce in ce
mai mari acordate studenlilor de cdtre guvem in diverse forme faciliteazi cregterea proporlionali a taxelor phtite Pentru frecventarea
colegiilor gi universitdlilor.
7. Virginia I. Postrel, ,,It's All in the Head", Forbes ASAP, 26 februarie
1996, p.118. Pentru a-i acorda credit deplin trebuie sd spunem cd
Postrel afirmd: ,,Este tot mai vizibil ci oamenii nu mai cumpdrd doar
bunuri gi servicii. Cumpird experienfe."
8. The Nezo Shorter Oxford English Dictionary, vol. 2, N-Z, ed., s.v.
,,Wisdom".
No.e EconomiaExperien;ei
4U
24. Henry Petroski, The Eoolution of Useful Things, Vintage Books, New
York,'1992, p.86.
25. Gary Hamel qi C.K. Prahalad, Competing for the Future, Harvard
Business School Press, Bostory 1994, pp. 133-IU. Remarcafi ci vorbele lui Iisus citate aici nu se gisesc in pasajul din Faptele Apostolilor
1:8, ci
Dupi cum
clientul
trebuie sd dezvolte abilitatea de a sufine aceste beneficii.,, Din
Ian
White-Thompson qi Robert H. Schaffer, ,,Getting your Money,s
Worth", Chief Executiae, noiembrie L997, p.41. A se vedea de abeme_
nea Robert H. Schaffer, High-Impact Consulting: Hout Clients
and
Consultants Can Lezterage Rapid Results into Long_Term Gains,
Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1997.
19. citat in Thor Valdmanis, ,,Consurtants opt for stakes
in the clients,
199g.
in
pp. 154-155.
22. Samuel Hughes, ,,Lucid Observations',, Thc pennsylaania
Gazette,
octombrie 1996. Unul dintre locurile aflate in cadrul unui spafiq
pe
care dr Lucid le-a pus la dispozifia studenfilor_actori, pentru
u ."p"_
t4 a fost Hill House Pit Stop un magazin condus de studenfi, care
concura cu WaWa Food Markets, localizat in cadrul Hill
House si
condus de unul dintre autori in primii ani de facultate.
23. Aceasti secfiune sebazeaz| pe James H. Gilmore qi B.
Joseph pine
412 |
in Marcu
16:15.
Bis
Forbes, 4 mai1998,
pp. 130-135.
2. Aceasti redare a Progresiei Valorii Economice a fost inspirati de
James Brian Quinn, in Intelligent Enterprise: A Knowledge and Sertrice
Based Paradigm for Industry, Free Press, New York, 1992, care, la p. 7,
a utilizat exact aceeagi formulare folositd aici, cu excepfia faptului cd,
in loc de bunuri, a folosit ,,produs".
3. Cererea anumitor indivizi legatd de perpetuarea vietii biologice a dat
nagtere unor controverse. A se vedea Andrew Kimbrell, The Human
Body Shop: The Engineering and MarketinS of Ltfe, HarperCollins, New
James).
economiaexperienlei Note
Note EconomiaErperienlei
| 4l3
Mulfumiri
ORICE AFACERE ESTE O SCENA Ei toate cuvintele 9i gAn-
tu4u
415
foarte indatorafi acelui angajat anonim de la IBM, a cdrui intrebare nu necesita doar un rispuns imediaf ci, in ultimi instantd, o intreagi carte.
financiar) cercetarea, mai intAi legati de Personalizareain Masd, iar apoi de Economia Experienfei.
Colegii nostri de la Diamond Technology Irartners, aldturi de
care suntem Diamond Fellows de cAfiva ani, ne-au susfinut de
asemenea fdrl ezitare, in special Mel Bergstein, fim Spira,
Barry Uphoff, Chap Kistler gi Chunka Mui. Rachel Parker de
la Diamond s-a adAncit in statisticile guvemamentale, ajut6ndu-ne sd interpretdm modul in care numerele reflectau mutatiile succesive de la o economie la alta. i1i mulpmim, Rachel,
pentru ci, spre deosebire de noi, ti-ai ficut temele in legituri
cu datele statistice!
Numerosi oameni de la o serie de companii au indrdgit
aceste idei incd de pe vremea cAnd acestea se aflau in stadiu
embrionar, invitAndu-ne si colaborim cu organizafiile lor qi
sd le aplicdm in relatiile cu proprii lor clienti" in special, am
dori sd multumim companiilor ARAMARK (mai ales Lynn
McKee), Scudder Kemper Investments (in special lui Mark
Casady gi lui Lin Coughlin), Hillenbrand Industries (in special
lui Fred Rockwood, Chris Ruberg, Brad Reedstrom, Brian
Leitten gi Rob Washburn, printre altii), en.able (Mort
Aaronson), Lutron Electronics (Joel Spira si Mike Pessina),
CompuCom (Ed Anderson), Chem-station (George Homan gi
Russ Cilmore), UCI.A Executive Education (Jim Aggerl Grace
Siao si, din nou, Al Barnes), Penn State Exec Ed (Al Vicere,
Cini Tucker, Maria Taylor qi Bob Prescott, printre alfii) qi
416 |
cAt qi
Economia experienlei VJ
Lm
M,,
J^
, EconomiaErperienSei
417
418 |
VLi-Ln ri
Economia Experiengei
4]lg
ne-a sustinut neabitut ideile incd de la implicarea sa in publilucririi Mass Customization, cu multi ani in urmd. Multe
dintre gAndurile noastre au fost publicate mai intai in Haruard
Business Reoiew, astfel ci dorim sd-i mulfumim vechiului
nostru editor, steve Prokesch - care este acum la Boston Consulting
Group, insd ne furnizeazdincd un feedback valoros _, ca qi lui
carea
vie1i.
42O I
A,4'.
r
u-"r
EconomiaExperienlei
421