Aspecte teoretice ale separarilor

cromatografice
Rfrences utiles:
" Principes d'analyse instrumentale" Skoog, Holler, Nieman, De Boeck
2003.
"Quantitative Chemical Analysis", D.C. Harris, Freeman, 6th Edition,
2003.
" Practical problem solving in HPLC" , S. Kromidas, WILEY-VCH,
2005

Cromatografie
Repere istorice
1906 : Mikhail Tswett separa pigmenti vegetali
colorati din frunze pe o coloana umpluta cu
carbonat de calciu pulbere, pigmentii fiind
antrenati cu eter de petrol
1940 : Martin si Synge dezvolta practica si teoria
cromatografica, obtinand premiul Nobel in 1952
1952: punerea la punct a cromatografiei in faza
gazoasa (GC)
1968 : punerea la punct a cromatografiei de
lichide de inalta performanta (HPLC)
1979 : prima separare chirala prin HPLC

Descrierea generala a
cromatografiei
Intr-o separare cromatografica, diferiti
componenti ai unei probe sunt transportati
cu o faza mobila (gazoasa, lichida, sau un
fluid supercritic). Faza mobila (eluent) trece
printr-o faza stationara. Solutii din proba se
partitioneaza diferit datorita interactiilor cu
fazele mobila si stationara. Solutii care
prezinta interactii mai puternice cu faza
stationara se vor deplasa mai lent prin
aceasta, iar cei care nu interactioneaza cu
faza stationara se vor deplasa foarte rapid.
3

Cromatografie
definitie

Metoda de separare a componentilor unui

amestec bazata pe echilibrele care se
stabilesc intre componentii de separat in
prezenta a doua faze nemiscibile.

Cromatografie
Aspecte generale
Faza stationara (FS) : imobilizata in coloana
sau fixata pe un suport plan

Faza mobila (FM) : se deplaseaza in

permanent contact cu faza stationara
Elutie : procesul prin care un component este
antrenat prin deplasarea fazei mobile care
traverseaza faza stationara

Cromatografie
Aspecte generale
Viteza FM prin coloana este exprimata :
Prin debitul,D: volumul de solvent care traverseaza
coloana in unitate de timp (mL/min)
Prin viteza liniara,u: distanta parcursa prin coloana in
unitate de timp (cm/min)

Cromatografie
Instrumentatie
eluent lichid sau
gazos (FM)

injector

coloana (FS)

detector

Intrare proba
de analizat

Traitement
Interpretare
dusemnal
signal
signal

debimetru

temps
temps

Iesire eluat

Cromatografie
marimi de retentie
Timpul de retentie
Volumul de retentie
Coeficientul de distributie
Factorul de retentie

Cromatografie
marimi de retentie
Timpi de retentie: tR
Timpul scurs intre momentul injectarii si acela al
aparitiei maximului picului cromatografic

Cromatografie
marimi de retentie
Timpi de retentie corectati : tR
tR= tR tM
tM ou t0 : timp mort : timpul necesar unui
component neretinut sa traverseze coloana
cromatografica

Cromatografie
marimi de retentie
Volume de retentie VR sau volume de elutie :
Volumul de faza mobila necesar pentru migrarea
unui component prin coloana:
VR = tR . D
D: debitul fazei mobile (constant)

Cromatografie
marimi de retentie
Coeficientul de distributie: KA
retentie

APM

APS
elutie

PS

PM

KA

raportul intre concentratia compusului in FS si

concentratia compusului in FM
reflecta importanta relativa a fortelor
intermoleculare dintre compusul de analizat si
cele doua faze

Cromatografie
marimi de retentie
Factorul de retentie k sau k
(sau de capacitate):

t
k'
t

'
R

Reflecta afinitatea coloanei pentru un component

Este independent de debitul FM si de dimensiunile
coloanei
k se poate determina din cromatograma

Cromatografie
Factorul de separare sau de selectivitate
permite precizarea pozitiilor relative ale doua
picuri consecutive:

K
K

k'B
k' A

(t' R )B

(t' R ) A

este intotdeauna > 1

indica capacitatea unui sistem cromatografic
de a separa componentii

Relatii de baza in cromatografie

15

Analiza calitativa
In general timpul de retentie al solutului
este un indicator calitativ al analitului
respectiv, fiind in general comparat cu
acela al standardului. Daca atat
standardul cat si analituI au acelasi
timp de retentie, acest lucru reprezinta
o indicatie ca pot fi identici, dar nu este
o garantie.
16

Analiza cantitativa
Separarile cromatografice ofera
informatii extrem de precise din punct
de vedere cantitativ, in acest scop
putand fi utilizate atat ariile cat si
inaltimile picurilor. In general ariile
picurilor sunt mai mult utilizate in
analiza cantitativa, deoarece integrarea
ariilor ofera informatii mai exacte
referitoare la concentratii.
17