Etnopolitica

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI
18122002
Iulian FRUNTA{U
O ISTORIE
ETNOPOLITIC+
A BASARABIEI
CARTIER
istoric
1812 2002
IULIAN FRUNTA{U
CARTIER
Editura Cartier, SRL, str. Bucure[ti, nr. 68, Chi[in=u, MD2012.
Tel./fax: 099.2/24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: cartier@mdl.net
Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, Bucure[ti.
Tel./fax: 021/210 80 51. GSM: 0744 30 49 15.
Difuzare:
Bucure[ti: Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2.
Tel./fax: 021/210 80 51. GSM: 0744 30 49 15.
Chi[in=u: bd. Mircea cel B=tr]n, nr. 9, sectorul Ciocana. Tel.: 099.2/34 64 61.
C=r\ile CARTIER pot procurate ]n toate libr=riile bune din Rom`nia
[i Republica Moldova.
LIBR+RIILE CARTIER
Casa C=r\ii Ciocana, bd. Mircea cel B=tr]n, nr. 9, Chi[in=u. Tel.: 34 64 61.
Libr=ria din Hol, str. Bucure[ti, nr. 68, Chi[in=u. Tel.: 24 10 00.
Curtea C=r\ilor Cartier, str. 31 August 1989, nr. 74, Chi[in=u.
Colec\ia Cartier istoric este coordonat= de Inga Dru\=
Lectori: Inga Dru\=, Em. Galaicu-P=un
Coperta seriei: Vitalie Coroban
Coperta: Vitalie Coroban
Credit fotograc: Valeriu Corcimari, Tudor Iovu, Boris Harcenco, Arhiva
Iurie Colesnic, Arhiva Muzeului Na\ional de Istorie, Arhiva Platon Frunta[u,
Arhiva Iulian, Ion Chibzii (Arhiva Editurii Cartdidact)
Design: Victoria Dumitra[cu
Tehnoredactare computerizat=: Victoria Dumitra[cu
Prepress: Editura Cartier
Tipar: Combinatul Poligrac
IULIAN FRUNTA{U. O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)
Iulian Frunta[u, 2002, pentru prezenta edi\ie.
Aceast= edi\ie a ap=rut ]n octombrie 2002 la Editura Cartier.
Toate drepturile rezervate.
Frunta[u, Iulian. O istorie etnopolitic= a Basarabiei (1812-2002) Ed. 1.
Cartier, 2002, 624 pag. (Colec\ia Cartier istoric).
ISBN 9975-79-146-8
O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)
Sumar
INTRODUCERE..............................................................................................9
Capitolul I. DESCOPERIREA IDENTIT+|ILOR SOCIALE.
PRIMELE REAC|II DE PROTONA|IONALISM {I PROTOCLAS+.................15
1. Repere teoretice ..................................................................................................15
2. Patria nou=: contexte, tradi\ii politice, imagina\ie [i simbol ...................21
3. Basarabia, Principatele [i Rom`nia: lecturi paralele .....................................35
4. Statutul provinciei: administra\ia, loialit=\ile/identit=\ile schimb=toare
[i primele reac\ii etnice de nemul\umire ........................................................42
5. Experien\a antisemitismului [i dimensiunea religioas= [i
etnolingvistic= a imperialismului ]n Basarabia .............................................49
6. Etnia, ora[ele [i industrialismul ......................................................................55
Capitolul II. BASARABIA LA R+SCRUCE: TUMULTUL REVOLU|IEI RUSE
{I RAPORTUL COMPLEX DINTRE NA|IONALISM {I MARXISM ...............66
1. Clasa [i na\iunea ]ntre reform= [i revolu\ie ...................................................66
2. Sfatul |=rii...........................................................................................................83
3. Evolu\ia na\ionalismului moldovenesc. Convergen\a dintre
na\ionalism [i socialism ....................................................................................89
4. Contextul interna\ional, semnica\iile factorilor rom`n, ucrainean
[i iluzia independen\ei ......................................................................................98
5. Radicalizarea mediului politic: revolu\ie, anarhie [i ponderea
for\ei armate ]n Basarabia ...............................................................................103
6. Evenimentul Unirii ..........................................................................................116
Capitolul III. DOU+ PROIECTE NA|IONAL-IDEOLOGICE RIVALE:
BASARABIA }N COMPONEN|A ROM~NIEI {I RASSM
}N COMPONEN|A URSS ....................................................................................126
1. Contextul interna\ional [i problema basarabean=.
Mediul politic general ]n Rom`nia Mare [i transformarea \=ranilor
basarabeni ]n rom`ni ......................................................................................126
2. Federalismul sovietic, ucrainizarea popula\iei Transnistriei
[i na\ional-comunismul ucrainean ................................................................141
3. Transformarea \=ranilor transnistreni ]n sovietici ......................................146
4. Ocupa\ia Basarabiei, crearea RSSM
[i Cel de-al Doilea R=zboi Mondial ...............................................................162
IULIAN FRUNTA{U
Capitolul IV. |ARA MEA, MOLDOV+-MAM+: PROTOSTATALITATEA

{I PROTONA|IUNEA SOVIETIC+ MOLDOVENEASC+ ...............................175
1. Impactul formativ al terorii, ideologiei [i culturii sovietice ......................175
2. Chipul rus al moderniz=rii economice [i sociale ........................................187
3. Intractibilitatea social-cultural= a moldovenilor ]ntre diminuare
[i consolidare ...................................................................................................196
4. Na\ionalizarea comunismului ]n RSSM: indigenizarea, politizarea
[i identitatea teritorial= ..................................................................................208
5. Decaden\a totalitarismului sovietic [i efectul compensator
al opozi\iei autorizate .....................................................................................220
Capitolul V. LIBERALIZAREA LUI GORBACIOV, PROCESUL
DE NA|IONALIZARE {I DEZINTEGRAREA URSS ........................................234
1. Abordarea normativ= a regimurilor nedemocratice moderne.
Criza statului-partid [i caracterul circumscris al reformei ini\iate
de Gorbaciov ....................................................................................................234
2. For\a eliberatoare a procesului electoral ......................................................244
3. Evolu\ia elitei comuniste [i a societ=\ii civile ]n RSSM: cadrul limitat
[i defectuos al pactului....................................................................................248
4. Rolul privilegiat al na\ionaliz=rii ]n raport cu democratizarea ................253
5. Suveranizarea limitat= a RSSM [i conictul juridic ]ntre autorit=\ile
republicane [i cele centrale ............................................................................262
Capitolul VI. DIMENSIUNILE CONFLICTULUI ETNOPOLITIC: NEOIMPERIALISMUL RUS, EDIFICAREA PROVINCIEI
{I RELA|IILE TRIADICE ......................................................................................282
1. R=d=cinile [i consecin\ele gradului inferior de mobilizare etnic=
a moldovenilor. Imperialismul cultural-politic rus ]n Moldova...............282
2. Edicarea provinciei.......................................................................................300
3. Dimensiunea militar= a neoimperialismului rus ]n
Republica Moldova, circumstan\ele interna\ionale [i sucombarea
independenti[tilor moldoveni .......................................................................314
4. Na\ionalismele ucrainean, g=g=uz [i bulgar ]n Republica Moldova .......333
Capitolul VII. IMAGINARUL {I FRAGILITATEA STATALIT+|II .................356
1. Clivajele etnice, statalitatea [i tranzi\ia democratic= ..................................356
2. Edicarea statalit=\ii: ]ntre imaginar [i impas .............................................370
3. Transnistrizarea Basarabiei: o nou= etap= de provincializare ..................381
4. Inuen\a interna\ional= asupra suveranit=\ii [i democratiz=rii................389
5. Angoasa celui de-al doilea stat rom`nesc:
incertitudini integra\ioniste [i Fata Morgana Unirii...................................402
Capitolul VIII. SOCIETATEA POLITIC+ {I ECONOMIC+ .............................428

1. Mediul constitu\ional ......................................................................................428
2. Forma de guvernare .......................................................................................435
3. Institu\iile democratice [i societatea civil= ...................................................447
4. Erodarea politicului: oportunismul, partidele [i politicile culturale........461
5. Economia mixt= [i statul social:
cadrul dezirabil al reformei economice .......................................................478
6. Societatea economic= moldoveneasc=:
vid conceptual, performan\e [i cartelizare .................................................490
Capitolul IX. EVADAREA DIN ISTORIE? ..........................................................514
1. Determinantele geoculturale [i geopolitice externe ...................................514
2. Tradi\ia [i rutina protostatalit=\ii moldovene[ti ........................................523
3. Etnona\ionalismul agrar [i mizeria protona\iunii ......................................535
4. Domeniul democra\iei: tradi\ii, institu\ii [i valori .....................................546
5. Asumarea istoriei: subminarea intractibilit=\ii,
gestionarea clivajelor etnice [i na\ionalismul liberal ..................................557
BIBLIOGRAFIE SELECTIV+...........................................................................575
INDEX ........................................................................................................................585
IULIAN FRUNTA{U
INTRODUCERE
Istoria reprezint=, ]n viziunea noastr=, nu doar un set de evenimente
aranjate, de regul=, ]n ordine cronologic= [i relatate ]ntr-un mod ce ar
exclude confruntarea faptelor [i identit=\ilor, ci o analiz= exhaustiv= a
contradic\iilor existente ]ntr-un anumit moment istoric. Este o evolu\ie
nefericit= faptul c= istoria [i [tiin\ele sociale ]n general au fost antrenate
plenar ]n discursurile rivale, de obicei, ale na\ionalismului [i marxismului/socialismului.
Argumentul istoric sau cel politic (de cele mai multe ori prezentate
]n manuale drept adev=ruri imuabile) au fost structurate p]n= ]n prezent
dup= principiile partizanatului politic [i ideologic, iar de simplificarea
istoriei au avut nevoie ideologiile totalitare sau autoritare, deoarece un
produs simplu, servit cu anumite ingrediente emo\ionale, este consumat
cu o credibilitate cresc]nd=, este reprodus cu ]ncredere [i utilizat, ]ntr-un
mod aproape sacru, ]n procesele de adeziune colectiv= la ]n\elepciunea
conduc=torului [i ]n cele de mobilizare ulterioar=.
Dincolo de conota\iile negative pe care le implic= utilizarea interpretativ= a trecutului de c=tre na\ionali[ti [i sociali[ti/comuni[ti pentru
folosirea maselor ]n procesul de ob\inere [i men\inere a puterii, am
putea afirma, de asemenea, c= simplificarea istoriei reprezint=, probabil,
o tendin\= a timpurilor moderne de a uniformiza, de a ambala sensul
evenimentelor ]ntr-un ]nveli[ comestibil, destinat maselor largi. Aceasta
pentru c= limitele comprehensibilit=\ii umane, ]ntr-o er= a progresului
tehnic [i a spa\iului informa\ional tot mai extins [i mai intensiv, ofer=
posibilit=\i formidabile ]n ce prive[te simplificarea deliberat= [i uneori
populist= a realit=\ii. Noii interpre\i ai acesteia (cum ar fi marile companii
mass-media, politicile culturalizatoare etc.) s]nt tenta\i, din punct de vede-
10
IULIAN FRUNTA{U
re structural, s= formuleze discursuri nedemocratice, manipul]nd credibil

opinia public= pentru realizarea obiectivelor formulate de reprezentan\ii
clasei politice sau economice. Exact din aceste considerente s]nt absolut
necesare unele eforturi de luciditate ce men\in un gen de igien= intelectual=
[i care s]nt depuse ]n democra\iile occidentale cu o regularitate sus\inut=,
]n ciuda unei presiuni de uniformizare cultural-social= pe care o exercit=
modernitatea asupra indivizilor. }ns=, dincolo de aceste aser\iuni, menite
s= explice situa\ia ]n cauz=, am dori s= accentu=m, de asemenea, c= doar ]n
societ=\ile libere cunoa[terea este posibil= ca un fenomen social-cognitiv
[i nu reprezint=, probabil, o surpriz= faptul c= baza teoretic= a c=r\ii de
fa\= se constituie din repere bibliografice occidentale.1
Sarcina istoricului, politologului sau sociologului este de a investiga
nu doar efectele experien\ei, ci [i sensurile [i identit=\ile generate de
activitatea uman=. Experien\a, dup= cum afirm= Joan W. Scott, trebuie s=
fie istoricizat=, dar nu privit= fix=, extern=, sau neproblematic=.2
Este extrem de semnificativ= pentru ilustrarea na\ionalismului oficial [i a flexibilit=\ii ideologice o imagine mai recent= din istoria RSSM:
La 14 ianuarie 1988, cu ocazia unei zile remarcabile 70 de ani de la
instaurarea puterii sovietice ]n Moldova*, membrii Biroului Comitetului
Central al Partidului Comunist al Moldovei au depus flori la monumentul
conduc=torului revolu\iei Vladimir Ilici Lenin. S]nt enumerate persoanele
participante la aceast= ceremonie, printre care [i M.I. Snegur, viitorul prim
pre[edinte al Republicii Moldova. Fotografia ce acompania informa\ia
respectiv= din 3 cuprindea, adi\ional liderilor
comuni[ti, doi adolescen\i care se aflau l]ng= monumentul lui Lenin, \in]nd
coroane de flori, ]mbr=ca\i ]n haine na\ionale, av]nd [i c=ciuli \uguiate
de c]rlan. Aceast= imagine este relevant= ]n dou= sensuri: permisiunea
Moscovei de a na\ionaliza comunismul de stat (simbolic, cel pu\in [i/sau
p]n= la un anumit nivel) [i extraordinara flexibilitate a fiin\elor umane,
caracterizat= de obtuzitatea min\ii sau de un oportunism con[tient. At]t
c=ciulile \uguiate, c]t [i sc=f]rliile primilor-secretari de partid de la periferiile na\ionale, inclusiv Moldova Sovietic=, au reprezentat, de cele mai
*Utilizarea sintagmei Republica Moldova nu va ]nsemna neap=rat exprimarea opiniei
]n favoarea statalit=\ii actuale a acesteia, ci desemnarea unei realit=\i. La fel, nici Basarabia
nu implic= numaidec]t idei revizioniste. De[i aceasta nu exist= ca realitate geopolitic=, vom
folosi Basarabia pentru a reflecta un imaginar politic destul de important [i cu un poten\ial
semnificativ de transformare ]ntr-un proiect ideologic, politic [i cultural.
11
multe ori, recipiente ]n care sensul a fost ([i continu= s= fie, de altfel)
schimb=tor (inter-changeable), ]n func\ie de circumstan\ele politice care
s]nt, ini\ial, create f=r= concursul protagoni[tilor ]n cauz= (cum ar fi, de
exemplu, lansarea restructur=rii ]n URSS de c=tre conducerea superioar=
a statului-partid de la Moscova).
Teoreticienii [i istoricii clasei, precum [i cei ai na\ionalit=\ii, au subliniat c= procesele sociale [i culturale nu pot fi considerate pur [i simplu
drept for\e obiective, exist]nd ]n afara unei clase sau na\iuni concrete;
mai degrab=, acestea s]nt mediate [i formate de c=tre experien\ele sociale,
culturale [i lingvistice ale indivizilor din cadrul grupului social.
Efectuarea unei analize etnopolitice a istoriei Basarabiei este determinat= de dorin\a interpret=rii trecutului ]n conformitate cu principiul
competitivit=\ii identit=\ilor sociale [i na\ionale. Aceasta, la r]ndul s=u,
ar fi ]n m=sur= s= ne ofere cadrul necesar pentru evaluarea dificult=\ilor
actuale ]n contextul procesului de tranzi\ie democratic= derulat ]n Republica Moldova.
Mo[tenirea complicat= a Basarabiei poate fi datat= de la ]nceputul
secolului XIX, c]nd unele determinante geopolitice, cum ar fi situarea
geografic= mai pu\in avantajoas= [i proximitatea imperiilor, au ]nceput
s= fie umplute cu cel mai spectaculos explozibil social al civiliza\iei
moderne na\ionalismul. Faptul ]n cauz= a g=sit nepreg=tit= societatea
agrar= a Moldovei pentru generarea unui na\ionalism viabil ]n condi\iile
expansiunii imperiale ruse. Atunci au fost create problemele de statalitate [i na\ionalitate, care peste aproape dou= secole reprezint= r=d=cina
dificult=\ilor social-politice ale Republicii Moldova ]n general [i pentru
procesul de tranzi\ie democratic=, ]n particular. Din aceste considerente
este necesar s= ]ntreprindem o istoricizare a structurilor sociale fundamentale, ]n cazul de fa\= a (proto)na\ionalismului [i, ulterior, a (dar [i ]n
raport cu) socialismului.
Vom ]ncerca s= istoriciz=m structurile sociale fundamentale: na\iunea
(poporul), clasa (socialismul) [i statul, adic= s= plas=m problema form=rii
[i evolu\iei acestor structuri sociale ]n context istoric particular. Aceast=
istoricizare este necesar= pe motiv c= reu[ita tranzi\iei democratice actuale
este determinat= nu doar de implementarea unui set de principii, reguli,
m=suri (care vor fi analizate ]n capitolele corespunz=toare), ci [i de existen\a anterioar= (]n sensul tradi\iei politice) a unei na\iuni [i a unui stat
unitar [i independent elementele-cheie f=r= de care este imposibil de
12
IULIAN FRUNTA{U
asigurat acel grad de mobilizare necesar pentru realizarea obiectivelor ]n

cadrul procesului de tranzi\ie [i, ulterior, al consolid=rii democratice.
Bine]n\eles, aceasta nu ]nseamn= c= ar fi absolut necesar s= ne pronun\
=m ]n favoarea sau defavoarea unor concepte normative despre identitatea
na\ional= anterioar= sau actual= a moldovenilor*, ci s= abord=m problema
respectiv= ]n termeni mai relativi dec]t ]n sensul afec\iunii care, de obicei,
este generat= [i solicitat= de orice identitate na\ional=, cultural= sau de
clas=. }n general, autorul, ]n tradi\ia [colii constructiviste a na\ionalismului
(opus= primordialismului), consider= c= identit=\ile [i loialit=\ile pot fi
construite, consolidate, distruse sau schimbate cu aceea[i naturale\e
social= cu care majoritatea indivizilor se autoidentific= ]n existen\a
cotidian=. }ntr-un fel, indivizii reprezint= ni[te recipiente care, conform
hazardului istoric sau, poate, unor reguli mai complicate ale ingineriei
sociale, s]nt umplute cu un con\inut original-afectiv, capabil s= trezeasc=
]n recipiente sentimentul de autosacrificare ceea ce constituie, de altfel,
etapa cea mai avansat= a na\ionalismului. }ns= un eventual principiu de
baz= al ingineriei sociale ar fi competitivitatea [i confruntarea permanent=
a identit=\ilor, fapt care determin= ]n mare m=sur= (in)stabilitatea sistemului politic. Anume din aceste considerente va fi efectuat= istoricizarea
structurilor sociale fundamentale, dup= care vom plasa rezultatele
exerci\iului ]n cauz= ]n contextul procesului actual al tranzi\iei democratice ]n Republica Moldova. Va fi analizat= concuren\a a dou= proiecte
na\ional-ideologice rivale care vizau Basarabia, precum [i tentativele de
transformare a \=ranilor basarabeni ]n rom`ni [i a celor transnistreni ]n
sovietici. Va fi evaluat= protostatalitatea [i protona\ionalitatea sovietic=
moldoveneasc=, edificate prin intermediul terorii, ideologiei [i culturii
sovietice, precum [i procesul na\ionaliz=rii comunismului ]n republicile
na\ionale ale URSS, inclusiv ]n RSSM. De asemenea, rezultatele istoriciz=rii
vor fi folosite pentru analiza etnopolitic= a liberaliz=rii gorbacioviste, a
*Vom utiliza termenul moldoveni mai cur]nd ]n sens teritorial dec]t etnic [i raportat
mai mult la istoria postbelica a Basarabiei. Atunci c]nd termenul este utilizat ]n raport cu
rom`nii basarabeni, se sugereaz= o autoidentificare na\ional= separat=. Moldoveni[tii
reprezint= un grup activ de agitatori sociali ce promoveaz= identitatea moldoveneasc= opus=
celei rom`ne[ti, acest curent ideologic fiind predominant ]n istoria politic= a Republicii Moldova. Sintagma limba moldoveneasc= va fi utilizat= ]n contextul istoric al Basarabiei p]n=
la 1918, RASSM [i RSSM, f=r= a-i atribui, bine]n\eles, sensul unei limbi distincte de limba
rom`n=, ci pentru a reflecta viziunea protagoni[tilor etnoculturali [i politici ai timpurilor
]n care ace[tia reu[esc s=-[i comercializeze produsul ideologic.
13
na\ionaliz=rii agendelor politice [i dezintegr=rii Uniunii Sovietice, precum [i a procesului de edificare a statalit=\ii moldovene[ti ]n contextul
procesului de tranzi\ie democratic=.
Cu toate acestea, trebuie s= recunoa[tem anumite deficien\e structurale
ale metodei pe care le consider=m, exagerat sau nu, insurmontabile. Atunci
c]nd analiz=m evolu\iile politice ]n Republica Moldova [i perspectivele
democratiz=rii, deficien\a major= o constituie o anumit= legitimitate
conferit= cadrului respectiv ]n urma exerci\iului [tiin\ific propriu-zis.
Aceasta pentru c= Republica Moldova este un stat, ca s= spunem a[a, cu
pu\in= legitimitate istoric= [i f=r= fundament politic ]n sensul unei democra\ii care [i-a reluat cursul spre consolidare. Ea reprezint= mai degrab= un
protostat, at]t ]n baza mo[tenirii totalitare sovietice care respinge dreptul
la identitate rom`neasc=, c]t [i ]n baza incapacit=\ii, ]n conjunc\ie cu primul
element, de a edifica o societate prosper= [i de a transcede statutul politic
interna\ional de teritoriu dependent al Federa\iei Ruse (ultimul fapt fiind
consolidat de stipul=rile referitoare la garantul reglement=rii conflictului
transnistrean din Tratatul moldo-rus, semnat [i ratificat de comuni[tii de
la Chi[in=u). Totodat=, politica poate fi analizat= [i ]n statele fragile, f=r=
a conferi vreun gen de finalitate concluziilor formulate, ci doar pentru a
introduce viziuni [i concepte noi ]n domeniul ideilor, deschis, bine]n\eles,
dezbaterilor ulterioare.
14
IULIAN FRUNTA{U
NOTE
1
Pentru abordarea etnopolitic= a istoriei Republicii Moldova vor fi folosite teoriile

autorilor occidentali referitoare la na\ionalism [i clas=, inclusiv la raportul complex
dintre aceste categorii (Thompson Edward, Hobsbawm Eric J., Katznelson Ira, Sewell
William H., Stedman-Jones Gareth, Anderson Benedict, Ernst Gellner, Eley Geoff [i,
iar=[i Eric Hobsbawm, Ernst Gellner, Thought and Change (Chicago: University of
Chicago Press, 1964); Nations and Nationalism (Ithaca, New York: Cornell University
Press, 1983); Hroch Miroslav, Social Preconditions of National Revival in Europe
(New York: Columbia University Press, 2000); Smith Antony D., The Ethnic Origins
of Nationalism (Oxford: Basil Blackwell, 1986) [i cu privire la tranzi\ia democratic=
(Linz Juan J. and Stepan Alfred, Dahl Robert A., ODonnell Guillermo and Schmitter
Philippe C., ODonnell, Schmitter, and Whitehead, Sorensen Georg, Lijphart Arendt
etc.), Linz Juan J. and Stepan Alfred, Problems of Democratic Transition and Consolidation (Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press, 1996); Robert
A. Dahl, Democracy, Liberty and Equality (Oslo: Norwegian University Press, 1986);
Robert A. Dahl, Democracy and Its Critics (New Haven: Yale University Press,
1989); ODonnell Guillermo and Schmitter Philippe C., Tentative Conclusions about
Uncertain Democracies (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1986); ODonnell, Schmitter, and Whitehead, Transitions from Authoritarian Rule: Comparative
Perspectives (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1986); Sorensen Georg,
Democracy and Democratization (Boulder: Westview Press, 1998); Lijphart Arendt,
Democracies: Pattrens of Majoritarian and Consensus Government in Twenty-one
Countries (New Haven: Yale University Press, 1984) etc.
Scott Joan W., Gender and the Politics of History (New York: Columbia University
Press, 1988), p. 5.
, 15.01.1988.
15
Capitolul I
DESCOPERIREA IDENTIT+|ILOR SOCIALE.

PRIMELE REAC|II DE PROTONA|IONALISM
{I PROTOCLAS+
1. Repere teoretice
Clasele [i na\iunile s]nt concepute [i remodelate constant, printr-o creare complex= de identit=\i ce se suprapun, se consolideaz= [i se submineaz=
reciproc. Activitatea ampl= [i constant= a indivizilor, partidelor, ziarelor
[i intelectualilor constituie elementul de baz= ]n ce prive[te articularea
sensurilor oferite experien\ei la nivel colectiv [i referitor la crearea con[tiin\elor na\ionale [i sociale mobilizate. Intelectualii [i activi[tii g=sesc,
]mprumut= sau inventeaz= tradi\ii etnice sau sociale de care au nevoie.
Ei renasc simboluri [i ritualuri care ]n cur]nd par a fi de o naturale\e [i
autenticitate ce izvor=[te ad]nc din istorie [i reprezint= o legitimitate clar=
pentru modelarea viitorului.1
Na\ionalismul [i/sau socialismul au determinat [i au modificat fizionomia evolu\iilor politice ]n special ]n a doua jum=tate a secolului XIX
prima jum=tate a secolului XX, reprezent]nd elementele indispensabile
]n orice transformare social-politic= de propor\ii. }n ce prive[te tranzi\ia
democratic= declan[at= actualmente ]n Republica Moldova, na\ionalismul
(dup= cum a fost [i socialismul ]n RSSM timp de 40 de ani) a fost ingredientul principal ce a determinat modul ]n care s-au desf=[urat evenimentele ]n \ar=: la ]nceput liberalizarea gorbaciovist= ]n URSS, iar apoi
16
IULIAN FRUNTA{U
tranzi\ia democratic= ]n noile state independente. }ntr-un fel, na\ionalismul

[i socialismul, separate sau ]n coabitare, au fost vehiculele care au condus
statele (post)sovietice la un gen de modernitate (care, ce-i drept, a exclus
[i continu= s= exclud=, ]n mare m=sur=, ideea liberalismului).
Literatura privind etnia [i colonialismul sus\ine c= na\ionalismul ar
trebui s= fie ]n\eles drept un discurs ce a devenit dominant ]n psihologia
politic= [i social= a maselor europene [i neeuropene doar ]ntr-un trecut
istoric relativ recent [i ca urmare a evolu\iilor politice [i social-culturale
]nregistrate dup= revolu\ia american= [i cea francez=. Nu doar na\ionalismul ca atare, ci [i na\iunea ]n sine au fost concepute ca o construc\ie
social= imaginat=, crescut= dintr-un material istoric [i social. Edificarea
na\iunii, similar cre=rii clasei, poate fi considerat= un proces complex de
creare a unei comunit=\i imaginate.2 Fiind unul din discursurile dominante ale secolului nostru, na\ionalismul este definit deseori, ]n special
]n retorica na\ionalist=, ]n termenii unei for\e a naturii [i nu ]n calitate de
produs al istoriei aceasta reprezent]nd puterea irezistibil= a na\ionalismului ]n viziunea [i sim\irea maselor largi.
Formarea na\iunii este legat= ]ntr-un mod la fel de complex [i de structura altor categorii [i identit=\i sociale, care intersecteaz= na\iunea, cea
mai important= fiind clasa sau, ]ntr-o versiune mai nuan\at=, marxismul.
Astfel, ar fi necesar s= remarc=m leg=tura na\ionalismului cu marxismul:
Una din ironiile supreme ale experien\ei din secolul XX este c= oponentul
principal al na\ionalismului, adic= marxismul, a fost at]t consolidat de
alian\ele sale cu na\ionalismul, c]t [i responsabil pentru crearea condi\iilor
pentru dezvoltarea na\iunilor ]n lumile a doua [i a treia.3 Pe de alt= parte,
formarea claselor ]n Europa a fost produsul marii transform=ri al
capitalismului industrial. P]n= la demararea industrializ=rii este dificil s=
vorbim despre clase, pentru c= \=ranii nu s]nt ]n stare s=-[i con[tientizeze
propria distinctivitate social= ]n termenii clasei, deoarece nu exist= clasa
muncitoare (sau este, practic, insignifiant=) deci, lipse[te termenul de
compara\ie. Calitatea de \=ran era, mai degrab= (dar [i este, de altfel),
considerat= o tr=s=tur= indestructibil=, similar= identit=\ii omul satului,
al comunei. Treptat, aceast= identitate a ]nceput s= se deplaseze de la
un sentiment na\ional vag [i rudimentar de neam spre con[tientizarea tot
mai profund= a apartenen\ei na\ionale.
Raportul dintre na\ionalism [i socialism este tratat deseori ]n termeni
de opozi\ie, ]ns= istoria a demonstrat de multe ori caracterul lor comple-
17
mentar. Mai mult dec]t at]t, exist=, ]ntr-un anumit sens, o suprapunere
conceptual= ]ntre ace[ti doi termeni ]n m=sura ]n care na\ionalismul de\ine
un rol revolu\ionar de transformare a societ=\ii [i ]n m=sura ]n care socialismul func\ioneaz= deseori perfect ]n cadrul statului-na\iune.
Istoriografia timpurie (Hans Kohn, C.J.H. Hayes), care s-a bazat pe
lucr=rile pionierilor germani ai g]ndirii na\ionaliste, reprezentate de Herder [i Fichte, a subliniat aspectele emo\ionale, religioase ale loialit=\ilor
na\ionaliste, pe c]nd marxi[tii au pus accentul pe contradic\iile de clas=,
neglij]nd aspectele fundamentale ]n ce prive[te crearea na\iunii [i mobilizarea na\ionalist=.
Karl Deutsch a conceptualizat edificarea na\iunii drept un proces istoric
al integr=rii politice care intensific= substan\ial comunicarea ]ntre membrii
unui grup etnic sau ai unui popor. El a f=cut leg=tur= ]ntre intensificarea
comunic=rii [i alte procese de schimbare social= cum ar fi urbanizarea,
dezvoltarea pie\elor [i construc\ia c=ilor ferate. }n termenii autorului ]n
cauz=, se ]nregistreaz= progresul de la neam (adic= lumea noastr=,
popula\ie) la na\iune (un popor exercit]nd presiuni pentru a ob\ine un
grad sporit de control asupra comportamentului membrilor s=i, ]ncerc]nd
s= preia [i s= men\in= puterea) [i eventual, de[i nu absolut necesar, lucrurile evolueaz= spre statul-na\iune.4
Dintr-un alt punct de vedere, Benedict Anderson sus\ine c= apari\ia
capitalismului de tipar a accelerat c=utarea modalit=\ilor noi de a
]mbina fraternitatea, puterea [i timpul. Administra\ia de stat cerea s=
fie creat= sau aleas= pentru utilizare o limb= standardizat=. Ceea ce au
facut noile comunit=\i imaginabile a fost interac\iunea explozibil= ]ntre un
sistem de producere [i rela\ii de producere (capitalism), o tehnologie de
comunicare (tiparul) [i fatalitatea diversit=\ii lingvistice a umanit=\ii5.
Este evident faptul c= pentru avansarea na\ionalismului s]nt extrem
de importante [colile sponsorizate de stat, recrutarea b=rba\ilor ]n armat=
(]n care se folose[te o singur= limb= de comand=), interac\iunea cresc]nd=
]ntre satele izolate, t]rguri [i ora[e. }ns=, atunci c]nd Deutsch vorbe[te
despre puterea de transformare a mediului social, el ofer= o prioritate
nejustificat= proceselor [i structurilor sociale, care apoi ar genera sensuri (de exemplu, afirma\ia c= statul genereaz= na\ionalismul). La o alt=
extrem= se afl= Anderson, care d= prioritate domeniului extrasocial al
discursului [i sensului.
O apropiere conceptual= ]ntre na\iune [i clas= a fost promovat= de c=tre
18
IULIAN FRUNTA{U
Edward Thompson, care a suplimentat no\iunea marxist= despre clas=,

introduc]nd o concep\ie etnografic= a acesteia, care este mai dinamic= [i,
evident, mai complex=. Clasa ia na[tere atunci c]nd oamenii, ca urmare
a experien\elor comune (mo[tenite [i asumate ]n comun), articuleaz= [i
realizeaz= identitatea intereselor lor ]n opozi\ie cu interesele altora. Drept
parte a experien\ei lor comune, oamenii se afl= ]n rela\ii de produc\ie,
constituite din punct de vedere istoric. Acestea creeaz=, la r]ndul lor, contextul [i con\inutul experien\ei sociale umane care poate oferi sens unei
loialit=\i de clas=. Astfel, dup= cum subliniaz= E. Thompson: Con[tiin\a
de clas= este modul ]n care experien\ele s]nt tr=ite ]n termeni culturali:
cuprins= de tradi\ii, sisteme de valori, idei [i forme institu\ionale. Dac=
experien\a pare a fi determinat=, con[tiin\a de clas= nu.6 Thompson,
]ns=, a fost criticat pentru ]nlocuirea rela\iilor structurale cu experien\a
drept factor determinant pentru apari\ia unei identit=\i a intereselor
(aceasta reprezent]nd con[tiin\a de clas=). }n acest sens: Experien\a nu
trebuie s= fie considerat= drept o sum= de circumstan\e obiective care
condi\ioneaz= identitatea; identitatea nu are un sens obiectiv-determinat
de c=tre articularea necesit=\ilor [i intereselor; politica nu este ob\inerea colectiv= a con[tiin\ei de c=tre subec\ii individuali afla\i ]n situa\ie
similar=. Mai degrab=, politica este un proces care prin ac\iunea puterii
[i a cunoa[terii formeaz= identitatea [i experien\a.7 Astfel, am putea subscrie la opinia lui J. Scott c= lupta pentru putere, care a fost ]ntotdeauna
argumentul de baz= ]n viziunea marxist= privind clasa, nu trebuie s=
fie considerat= ca fiind derivat= din amplas=ri sau experien\e istorice [i
sociale similare. Comunit=\ile de afiliere orizontal= sau vertical=, clasa sau
na\iunea s]nt formate ]n cadrul unor confrunt=ri politice complexe ale
identit=\ilor [i sensurilor.
Pentru evolu\ia etnic= ar fi util s= amintim de analiza clasic= a evolu\iei
mi[c=rilor na\ionaliste, un gen de etapizare, propus= de Miroslav Hroch:
Etapa A se desf=[oar= c]nd un num=r limitat de profesori [colari, universitari [i un grup de persoane mai entuziasmate manifest= la ]nceput o
]ngrijorare pasionat= pentru studierea limbii, culturii [i istoriei na\ionalit=\ii subjugate. Etapa B implic= procesul de fermentare a con[tiin\ei
na\ionale, pe parcursul c=reia un num=r considerabil de patrio\i-agitatori
difuzeaz= [i pun ]n circula\ie ideile na\ionale. Etapa C reprezint= rena[terea na\ional= deplin=, c]nd mase largi s]nt cuprinse de sentimente na\ionaliste [i mi[c=ri de propor\ii.8 Dup= Hroch, este important dac= perioada
19
decisiv= a rena[terii na\ionale Etapa B s-a desf=[urat ]n condi\iile

apari\iei capitalismului sau ]n condi\iile societ=\ii capitaliste moderne
stabilizate. Hroch indic= patru tipuri ale evolu\iei:
tipul
apari\ia capitalismului
Etapa I A
Etapa II
Etapa III A
Etapa IV
B
A
societate capitalist= stabilizat=

C
B
B
C
C
A
}n al treilea tip (relevant pentru noi, deoarece corespunde istoriei

Rom`niei) mi[carea na\ional= a atins caracterul de mas= ]n condi\iile
societ=\ii feudale, adic= ]nainte de instaurarea societ=\ii capitaliste, Hroch numind acest tip insurec\ional.9 Tipologia respectiv= este important=
pentru ]n\elegerea evenimentelor legate de avansarea na\ionalismului [i
particularit=\ile de creare a na\iunilor europene, ]n special, al celor mici.
De[i clasele [i na\iunile pe deplin mobilizate reprezint= un fenomen
relativ modern10, ele nu au izvor]t pe nea[teptate din imagina\ia liderilor
lor autopromova\i. Faptul c= na\iunea sau con[tiin\a na\ional= s]nt de
natur= constructivist= nu ]nseamn= c= acestea s]nt ]ntr-un fel artificiale.
Na\iunea modern= ][i are originea ]n mediul sau ]mprejur=rile culturale
existente sau ]n etnie, dac= folosim termenul lui Anthony D. Smith, care
au fiin\at din timpuri str=vechi. Comunit=\ile etnolingvistice sau etnoreligioase profesau un mit comun al descinderii, unele no\iuni de istorie, de
obicei o limb= [i o religie, un sens de solidaritate sau rubedenie [i, deseori,
o asociere cu un teritoriu specific.11 Hobsbawm calific= acest lucru drept
sentimentul apartenen\ei colective care, fiind un gen de protona\ionalism, a reprezentat baza na\iunii [i a na\ionalismului.12
Defini\ia na\iunii [i na\ionalismului a lui Anthony D. Smith, la care
subscriem [i noi, este c= o na\iune reprezint= o anumit= popula\ie uman=
care ocup= un teritoriu istoric sau o patrie [i ]mp=rt=[e[te mituri [i memorii comune; o cultur= public=, de mas=; o singur= economie; drepturi
[i responsabilit=\i comune pentru to\i membrii. Na\ionalismul este o
mi[care ideologic= pentru ob\inerea [i men\inerea autonomiei, unit=\ii [i
identit=\ii ]n numele unei popula\ii considerate de unii dintre membrii
s=i c= ar constitui o na\iune actual= sau poten\ial=.13
Chiar dac= apari\ia na\ionalismului este diferit= de formarea na\iunii,
20
IULIAN FRUNTA{U
ambele fenomene s]nt legate ]n mod direct. Na\iunea este forma modern= a
etnicului, cu un grad de coeren\= [i con[tiin\= ce permite mobilizarea membrilor s=i ]n scopuri na\ional-politice. Na\iunile moderne au fost organizate
[i mobilizate cu succes de c=tre intelectuali [i politicieni. Ele pot ]nainta
cerin\e culturale [i politice ce ar putea include autonomie, suveranitate sau
independen\=. De[i etnia [i na\iunea s]nt diferen\iate prin intermediul mai
multor tr=s=turi, cum ar fi aspectul numeric, ata[amentul fa\= de teritoriu,
identitatea laic= versus cea religioas=, hotarele penetrabile (instabile, variabile, oscilante, fluctuante) din punct de vedere cultural-politic versus cele
imuabile, totu[i deosebirea fundamental= const= nu ]n anumite tr=s=turi
obiective inerente grupului, ci mai degrab= ]n universul discursiv ]n
care opereaz= [i se realizeaz=. O na\iune modern= nu este posibil= dec]t
]n cadrul discursului modern al na\ionalismului. Indiferent de faptul
dac= moldovenii au reprezentat o na\iune ]n evul mediu, ace[tia nu
au devenit na\iune separat= ]n perioada na\ionalismului, ci au realizat
obiectivul respectiv prin intermediul unific=rii Principatelor rom`ne[ti,
partea de est a Moldovei (cu excep\ia perioadei 1918-1940, relevant=, de
altfel) r=m]n]nd ]n afara proiectului na\ional rom`n (fiind cooptat= mai
t]rziu ]n proiectul edific=rii statalit=\ii sovietice).
Acceptarea discursului de c=tre ]ntregul grup social depinde de mediul
]n care acest discurs este descoperit sau creat de frunta[i, patrio\i,
radicali sau agen\i socializan\i/na\ionalizan\i* [i, dac= acesta este credibil,
este lansat ]ntr-un mediu receptiv [i deci poate fi utilizat. Totu[i, indiferent
*Agen\i socializan\i (sau liberalizan\i) s]nt agitatorii care promoveaz= ideea reformei treptate
a societ=\ii, f=r= a atenta la rolul conduc=tor al regimului sau al statului-partid, ]n cazul fostelor
state socialiste [i sovietice. }n termeni concre\i [i compara\i, aceasta ar ]nsemna c= un Goma nu
poate fi calificat drept un agent socializant, deoarece a fost du[manul deschis [i ireconciliabil al
regimului dictatorial/autoritar, pe c]nd unii intelectuali moldoveni, cum ar fi, de exemplu, Vieru,
Dru\= sau Cimpoi, favorizau transformarea [i umanizarea regimului sovietic. Agen\ii na\ionalizan\i s]nt agitatorii care ]ncearc= s= na\ionalizeze agenda cultural= [i/sau etnopolitic=,
f=r= a atenta la pozi\ia privilegiat= a etniei dominante ruse, ]n cazul Basarabiei. }n RSSM nu
au existat agen\i na\ionali[ti. De altfel, nici ]n perioada postsovietic= nu au ap=rut indivizi
capabili s= formuleze un discurs na\ionalist consistent [i atr=g=tor pentru mase, care ]n
mod necesar ar fi fost conceptualizat [i teoretizat (indivizi ca Nicolae Lupan ocup= o pozi\ie
intermediar= ]ntre na\ionalizant [i na\ionalist, datorit= formul=rilor sem=n=toriste ale na\ionalismului). Din aceste cauze, vom folosi, pe parcursul c=r\ii, termenii de agent socializant,
]n special la etapa ini\ial= a restructur=rii lui Gorbaciov, [i de agent na\ionalizant care a
dominat discursul public, f=r= a sfida ]ns= pozi\ia dominant= a minorit=\ii ruse (rusofile) ]n
Basarabia. Singura observa\ie ar fi c=, ]n termeni generali, domeniul social cuprinde na\ionalul/etnicul, ]ns= am hot=r]t s= facem distinc\ia ]n cauz= pentru o diferen\iere mai mare a
agen\ilor care se pronun\= pentru transform=ri, radicale sau treptate, etnice sau liberale, ale
societ=\ii. Bine]n\eles, de foarte multe ori indivizii ]n cauz= s-au manifestat ca agen\i dubli,
21
care este substan\a discursului clasei, na\iunii, religiei suprana\ionale

sau regionalismului subna\ional, actorii politici [i intelectuali pot doar
]mprumuta, adapta sau/[i reproduce discursul pe care ]l au la ]ndem]n=.
Mai mult dec]t at]t, ]n cazul Europei de Sud-Est caracterul mimicriu al
mi[c=rilor na\ionale/na\ionaliste a fost determinat de preluarea modelului
francez [i ]n general occidental al na\ionalismului, astfel realiz]ndu-se
cunoa[terea formelor care ar fi putut fi utilizate pentru legitimizarea
na\ionalismelor autohtone. Cu toate acestea, odat= asimilate, modelele
au fost na\ionalizate [i considerate a fi drept un produs autentic indigen.
Dar, cum ]ntreg procesul de constituire a Rom`niei s-a creat vorba lui
E. Lovinescu prin imita\ie din afar=, [i acest segment e, la origine, un
]mprumut. Fapt este c=, la mijlocul celui de al XIX-lea secol, pa[opti[tii,
cei care aduc din afar= ]ntreaga ideologie a modernit=\ii, transport= cu
sine, din str=in=tate (mai ales din Fran\a), unde ][i f=cuser= studiile, ideea
de na\iune14.
2. Patria nou=: contexte, tradi\ii politice, imagina\ie [i simbol

Expansiunea teritorial= a ru[ilor la ]nceputul secolului XIX a fost
structurat= de un imperialism nonetnic integrat politicii de stat [i, implicit, culturii politice a elitelor guvernatoare. Ru[ii erau ghida\i de o
viziune panbalcanic=, ]ndreptat= spre Constantinopol obiectiv trasat
]nc= de Petru cel Mare. De men\ionat c= ]mp=r=teasa Ecaterina a recurs
inclusiv la personalizarea ambi\iilor imperiale ruse[ti, botez]ndu-[i fiul
cu numele de Constantin [i v=z]ndu-l rege peste o ]mp=r=\ie ce cuprindea
|=rile Rom`ne, Serbia [i Bulgaria, cu capitala, bine]n\eles, la Constantinopol. Acest obiectiv politic distant servea drept un impuls constant ]n
procesul de expansiune, astfel fiind ocupate mai multe teritorii, printre
care [i Basarabia.
P]n= ]n perioada sovietic= dorin\a de a lua ]n posesiune Constantinopolul
a structurat ideologia de stat, fiind consolidat= de sus\inerea opiniei publice.
R=zboaiele dintre Rusia [i Turcia, chiar dac= nu erau populare ]n mediul
ru[ilor, au fost cel pu\in recunoscute ca ceva av]nd un motiv latent. De
la ]nceputul secolului XVII Rusia a purtat 10 r=zboaie cu Turcia [i 5 cu Suedia. |arii ru[i au declarat cu permanen\= posesiunea Constantinopolului
drept scopul lor principal, iar trupele ruse de c]teva ori s-au apropiat de
22
IULIAN FRUNTA{U
fort=rea\a Istanbulului. Pentru Rusia expansiunea militar= spre Constantinopol a fost o activitate constant=, de rutin= [i, conform surselor istorice,
lipsit= de un patriotism general, care a acompaniat r=zboaiele cu Fran\a
]n 1812, Japonia ]n 1905-1907 [i Germania ]n 1941-1945.
Indiferent de dorin\a fierbinte a celei de-a treia Rom=, se pare c= exista
un gen de tabu care ac\iona ]mpotriva cuceririi Constantinopolului. De
aceea, primul plan real de a captura ora[ul nu a fost elaborat ]nainte de
1914, ]ns= misiunea nu a fost ]ndeplinit=. Mult timp ]nainte de Primul
R=zboi Mondial \arii ru[i declarau cucerirea Constantinopolului obiectivul lor principal, ]ns= scopul ]n cauz= a fost luat cu adev=rat ]n serios
doar de Ecaterina II. }n 1833 flota rus= a intrat ]n Bosporus, iar ]n anii 70
ai secolului XIX ru[ii au fost aproape de pere\ii Istanbulului, ]ns= nu au
]ncercat s= atace ora[ul. Ei s-au retras nervo[i, de parc= aveau dubii ]n privin\a inten\iilor lor reale. De ce? Ideologic, ocuparea Constantinopolului
ar fi ]nsemnat re]ntoarcerea fostului centru cre[tin ]n domeniul ortodox.
Dar, ]n acela[i timp, Moscova, autodesemnat= ca cea de-a treia Rom=, ar
fi putut s=-[i piard= pozi\ia [i rolul pe care ]l de\inea ]n lumea cre[tinilor
ortodoc[i din estul continentului. Se prea poate c= lucrul acesta nu a fost
analizat la acel moment, fiind mai degrab= un sentiment refulat. }n plus,
Constantinopolul a fost pentru mult timp capital= pentru majoritatea popoarelor cre[tine din est, nu doar pentru ru[i. Rusia nu ar fi putut pretinde
s= fie singurul posesor al Constantinopolului. Din aceast= cauz=, anex]nd
noi state cre[tine care c=utau s= ]mpart= mo[tenirea bizantin= cu Rusia,
ultima a ]nceput s= fie implicat= tot mai mult ]n ideologii contradictorii [i
ambigui, care au rezultat ]n a[a-numitul complex de inferioritate ortodox.
Dou= principii s-au ciocnit ]n cadrul con[tiin\ei imperiale ruse: pe de o
parte, ]n\elegerea religioas= c= popoarele ortodoxe ]n cadrul Imperiului
s]nt egale ru[ilor, iar pe de alt= parte, perceperea c= statul este chemat
s= fie omogen, fapt care solicita coercitarea sistematic= [i permanent=.
Dac= aplicarea for\ei ]mpotriva musulmanilor ar fi putut fi aprobat=
]ntr-o m=sur= oarecare de cre[tinii ortodoc[i, violen\a ]mpotriva popoarelor cre[tine ar fi subminat, pur [i simplu, structura ideal= a Imperiului,
transform]ndu-l ]ntr-un statism gol (etatism). Or, fiind privat de func\ia
sacr=, Imperiul, inevitabil, s-ar fi pr=bu[it.15
Imaginea idealist= a Imperiului Rus implic=, a[ spune, o logic= a scuzei. Se presupunea c= Imperiul Rus va lua locul Imperiului Bizantin [i va
deveni a Treia [i Ultima Rom=, singurul domeniu Ortodox pe Pam]nt.
23
Astfel, statul rus trebuia s= promoveze ideea ortodox=, acapar]nd teritorii noi, extinz]nd puterea rus= asupra p=m]nturilor [i popoarelor noi. {i
aceasta a constituit scuza pentru expansiune. Puterea statului era direct
conectat=, ]n viziunea oamenilor, cu puterea ideii ortodoxe. Faptul ]n
cauz= a fost o disculpare pentru ca ideea ortodox= s= aib= o leg=tur=
str]ns= cu st=tul. De aceea, ideea de stat al expansiunii a mers m]n= ]n
m]n= cu ideea ortodox=.16
Logica scuzei, de[i a ]ncercat s= reconcilieze expansiunea [i ideea
ortodox=, nu a reu[it dec]t s= accentueze raportul suicidal ]ntre credin\=
[i putere. Ortodoxia, prin aportul imperial rus al cotropirii popoarelor
cre[tine, a devenit, sub raport ideatic, ipocrit=. }nc= ]n 1794, prin Declara\ia
secret= referitoare la Alian\a dintre Rusia [i Austria, se men\iona c= ...
Moldova, |ara Rom`neasc= [i Basarabia s= fie separate pentru totdeauna
de Imperiul Turc [i s= li se atribuie statutul de stat independent, pe veci
acordate cneazului ori cneaghinei din familia imperial= rus= [i descenden\ilor lor de ambele sexe.17
}n acela[i timp, Principatele s-au aflat ]n circumstan\e politice interne
[i externe care au favorizat crearea unei prototradi\ii politice de teritoriu
dependent. Acest fapt ][i are originea ]n domina\ia turc= ]n general [i ]n
fanariotism ]n mod particular un fenomen sociopolitic [i cultural ale
c=rui r=d=cini au ap=rut ]nc= ]n veacurile XVI-XVII. Cu instaurarea fanario\ilor sistem politic, tradi\ii [i mentalitate la care au contribuit ]n mare
m=sur= [i rom`nii, nu doar grecii, pe tot parcursul veacului al XVIII-lea,
Principatele au fost complet integrate sistemului politic [i militar otoman,
]ncet]nd a mai avea o politic= extern= independent=. De men\ionat c=
toate acestea se desf=[urau ]ntr-un context geopolitic mai larg cel al
Balcanilor , statele regiunii, ca [i Principatele Rom`ne, av]nd aproape
aceea[i soart= politic= de ]nt]rziere a unific=rii na\ionale. Pe de alt= parte,
caracterul transfrontalier al zonei ]n care se ciocneau interesele contradictorii ale imperiilor conducea, deloc accidental, la faptul c= acel cordon
sanitar era compus din state mai mici, gestionabile [i influen\abile de
marile puteri. Aceasta a format o tradi\ie politico-istoric= ce consfin\ea
rivalit=\ile medievale ]ntr-o tradi\ie ]ndelungat= de competitivitate [i contradic\ii militante, cre]nd un cerc vicios ]n care fragmentarea etnopolitic= a
Balcanilor a ]nt]rziat, pe de o parte, unificarea na\ional= a statelor din zon=,
iar pe de alta, a introdus ]n cultura politic= a acestora, dar [i ]n circuitul
interna\ional al ideilor politice, un termen aparte cel de balcanizare,
24
IULIAN FRUNTA{U
care poart= conota\ii peiorative ]n limbajul politico-diplomatic european.

}n acela[i timp, ar fi necesar s= remarc=m inutilitatea stabilirii priorit=\ii
surselor prototradi\iei de teritoriu dependent. Datorit= subdezvolt=rii
generale care nu a permis unificarea na\ional= mai timpurie [i lansarea
procesului de industrializare, culturalizare [i liberalizare, imperiile au
reu[it mai u[or s= domine astfel de teritorii. A[adar, a existat o complementaritate a surselor interne [i externe atunci c]nd vorbim despre evolu\iile
etnopolitice ]n aceast= parte a lumii.
}n contextul celor expuse mai sus, am putea aminti faptul c= Moldova
[i |ara Rom`neasc= au fost transformate, dup= 1711/1716, ]n principalul
teren de confruntare ]ntre marile puteri vecine; ]ntre 1711 [i 1829, de la
Pacea de la Prut la Tratatul de la Adrianopol, Principatele au fost ocupate timp de 25 de ani de armatele statelor beligerante; 7 r=zboaie (1711,
1716-1718, 1736-1739, 1768-1774, 1787-1792, 1806-1812, 1828-1829) s-au
purtat pe teritoriul lor, provoc]nd distrugeri [i ]mpiedic]nd dezvoltarea
fireasc= a economiei. Diminuarea statutului interna\ional al Principatelor
se poate vedea at]t din numeroase planuri de ]mp=r\ire a lor ]ntre marile
puteri, c]t [i din pierderile teritoriale pe care le-au suferit de mai multe
ori.18 }n asemenea condi\ii este dificil s= presupunem existen\a unui mediu
propice pentru unificarea Principatelor Rom`ne[ti [i apari\ia unui na\ionalism rom`nesc pe deplin con[tient de misiunea sa.
De men\ionat c=, ]n timpul ocupa\iei ruse[ti (1768-1774), se f=cur=
mari preg=tiri pentru alipirea definitiv= a Moldovei la Rusia. Unii boieri
[i c]teva fe\e biserice[ti f=ceau necontenit drumul ]ntre Ia[i [i Petersburg,
pentru a cere \arinei Ecaterina s= p=streze Moldova sub ]mp=r=teasca
ei obl=duire.19 S-ar putea ca aceste planuri ale boierilor moldoveni s= fi
fost determinate [i de dezmembrarea Poloniei ]n 1772, fapt care oferea,
]n cadrul procesului de gestionare a rela\iilor interna\ionale, un model
edificator at]t pentru potenta\ii perioadei, c]t [i pentru eventualele victime.
Soarta Poloniei, probabil, i-a pus pe g]nduri pe boieri ]n sensul c= o anexare
complet= la Imperiul Rus ar fi preferabil= unei parti\ii ]ntre turci [i ru[i,
de[i, cu toate acestea, nu au reu[it s= evite scenariul ]n cauz=, dezmembrarea teritoriului Principatului Moldovei produc]ndu-se mai t]rziu, ]n
1812. Oricum, asemenea proiecte ale elitei moldovene[ti nu indicau nici
cel pu\in o dispozi\ie etnic= panrom`neasc=, dimpotriv=, Rusia era v=zut=
nu doar ca un protector, ci ca un posibil aliat [i tovar=[ de drum cu
care Moldova s-ar putea uni pentru a supravie\ui ]ntr-un mediu general
25
ostil. Suveranitatea era, ]n acest fel, tratat= ]n mod diferit de ceea ce a ajuns
ea s= semnifice ]n epoca na\ionalismului o tr=s=tur= indispensabil= a
statului-na\iune. }n general, ar fi dificil s= vorbim despre suveranitatea
de stat a Principatelor sau, cu at]t mai mult, despre na\ionalismul moldovenesc/ rom`nesc ]n sensul modern al conceptelor ]n cauz=.
Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774) a acordat Rusiei dreptul de a
interveni la Constantinopol ]n favoarea Principatelor [i a permis ]nfiin\area
consulatelor la Bucure[ti [i Ia[i; cel rusesc s-a deschis la 1782, urmat la
pu\in timp de cel austriac (1783), apoi de cel prusac (1785), francez (1796) [i
englez (1801).20 Este semnificativ, ]n acest context, faptul c= imperialismul
militar/de anexiune rus era precedat [i urmat, ]n acela[i timp, de unul
politico-diplomatic. Petersburgul preg=tea terenul politic ]n cancelariile
occidentale pentru lansarea campaniilor militare ]ndreptate ]mpotriva turcilor [i consolida noile achizi\ii prin intermediul tratatelor [i ]n\elegerilor
f=cute la diferite congrese [i conferin\e sau aranjamente confiden\iale,
cum ar fi, de exemplu, Conven\ia secret= de alian\= ]ncheiat= ]ntre Rusia
[i Fran\a, prin care se angajau s= considere o condi\ie obligatorie a p=cii
cu Anglia cerin\a ca s= se recunoasc= Finlanda, |ara Rom`neasc= [i Moldova ca intrate ]n componen\a Imperiului Rus.21
La 24 august 1807 opera\iunile militare, ]ncepute ]n 1806, au fost
terminate, ru[ii au ocupat Moldova [i |ara Rom`neasc=, fiind ]ncheiat
Armisti\iul de la Slobozia, l]ng= Giurgiu. }ntre timp, Kutuzov a devenit
guvernator general al Principatelor Rom`ne, gr=bindu-se s= proclame
unirea \=rilor rom`ne cu Imperiul Rus. Dup= cum men\ioneaz= Nistor,
mul\i dintre boieri se deprinser= ]ndat= cu noua oc]rmuire ruseasc=,
bucur]ndu-se c= puteau reclama de la eliberatorii pravoslavnici mo[iile
lor din raialele turce[ti [i din Bugeacul p=r=sit de t=tari.22 Astfel, pentru
mul\i boieri considerentele de profit erau mai importante dec]t argumentele abstracte ]n favoarea unit=\ii neamului, acest fapt demonstr]nd gradul
sc=zut al con[tiin\ei na\ionale.
La negocierile turco-ruse de la Giurgiu Rusia a cerut cesiunea ambelor
principate, Moldova [i Muntenia, turcii accept]nd, eventual, cedarea Basarabiei, adic= a Bugeacului cu raialele turce[ti de la Ismail, Chilia, Cetatea
Alb= [i Tighina. Rusia, care ]ncepu s= b=nuiasc= inten\iile lui Napoleon
asupra Moscovei, l=s= s= se ]n\eleag= c= s-ar mul\umi [i cu Moldova, iar
]n cel mai r=u caz chiar [i cu hotarul trasat pe linia Siretului. P]n= la urm=,
marele vizir declar= c= le ofer= ru[ilor ]ntreg \inutul moldovenesc dintre
26
IULIAN FRUNTA{U
Prut [i Nistru, pe linia Prutului. }ns= avizul sultanului a fost s= nu se

cedeze Basarabia ]ntreag=, ci s= se p=streze pentru Poart= gurile Dun=rii
cu cet=\ile Ismail [i Chilia. }ncerc=rile ru[ilor de a-l abate pe sultan de la
aceast= hot=r]re r=m=seser= z=darnice [i Kutuzov relu= opera\iunile militare. Redeschiderea ostilit=\ilor [i ]nt]rzierea propunerilor lui Napoleon
i-au z=p=cit pe turci ]n asemenea m=sur=, ]nc]t ei au decis s= renun\e la
gurile Dun=rii [i s= accepte condi\iile stipulate la Giurgiu, ced]nd linia
Prutului. }n ziua de 16 mai 1812 delega\ii Por\ii semnar= la Bucure[ti
cesiunea Basarabiei.23
Chiar dac= turcii ar fi dorit s=-l consulte pe Scarlat-Vod= Callimachi
]n problema ced=rii de teritoriu, acesta oricum nu ar fi fost disponibil
pentru simplul motiv c= fusese alungat de Kutuzov. La fel, dup= consumarea faptului, protestele moldovenilor nu au fost exprimate explicit [i
hot=r]t, remarc]ndu-se pozitiv doar Mitropolitul Veniamin, care a sugerat
s= fie adus cazul Basarabiei ]naintea Congresului de la Viena. P]n= la
urm=, nu s-a ]ntreprins nimic ]n acest sens, boierii [i domnul sper]nd c=
aceste aranjamente nu s]nt pentru totdeauna, ]ns= descurajarea f=cut= de
Metternich [i catastrofa lui Napoleon au accentuat [i mai mult caracterul
ireversibil al noilor frontiere.
O dat= cu aceast= achizi\ie este semnificativ= antrenarea unei geografii mai exacte, care ]ncepe s= poarte valen\e politice. Dac= ini\ial: Prin
Tratatul de la 28 mai 1812 turcii cedau, f=r= s= cunoasc= m=car limitele
exacte, un teritoriu care nu le apar\inea [i care f=cea parte dintr-o \ar= a
c=rei integritate teritorial= se angajaser= s-o respecte24, mai t]rziu, ]n urma
acestui r=zboi, lucrurile au ]nceput s= se schimbe ]n direc\ia consolid=rii
noului statut. Este relevant ]n acest context faptul c= ]n Manifestul lui
Alexandru I din 5 august 1812 despre ]ncheierea p=cii dintre Rusia [i
Imperiul Otoman se descrie cu precizie, ]n termeni geografici, teritoriul
anexat [i cet=\ile pe care acesta le cuprinde, astfel hotarele penetrabile
ale provinciei devenind mai imuabile ]n urma acestui exerci\iu de descriere
administrativ-teritorial= exact=.25 Deci, Basarabia devine parte component=
a proiectului edific=rii statalit=\ii imperiale ruse [i intr= pentru prima dat=
]n imagina\ia politic= a constructorilor Imperiului.
Semnificativ ]n acela[i timp este faptul c= ]n instruc\iunile date de
amiralul P.V. Ciceagov lui Scarlat Sturdza, primul guvernator civil al
Basarabiei [i al p=r\ii din Moldova cedate de Poart=, se men\ioneaz= c=
Bulgarii, s]rbii, moldovenii [i valahii s]nt ]n c=utarea unei patrii (subl.
27
n.). Dumneavoastr= le pute\i oferi a[a ceva ]n acest \inut.26 Astfel, a demarat nu doar procesul de modificare a componen\ei etnice a popula\iei
din aceast= parte a Moldovei, ci [i de trasare imaginar= a hotarelor unei
patrii noi.
A[adar, ]n 1812 Imperiul Rus a preluat controlul asupra unei p=r\i
din teritoriul Principatului Moldovei, situat= ]ntre Prut [i Nistru. Mai
t]rziu, o dat= cu ascensiunea spectaculoas= a na\ionalismului, acest fapt
a fost tratat ]n spiritul unor na\ionalisme competitive: ocupa\ie de c=tre
imperiu versus eliberarea de sub jugul turcesc. }ns= logica expansiunii
imperiale la ]nceputul secolului XIX era structurat= de elementul politic
[i cel religios (panslavism [i viziune ortodox-bizantin=), na\iunea urm]nd
a fi inventat= ]n urm=toarele decenii. Na\ionalismul ap=rut mai t]rziu a
determinat modul ]n care au fost evaluate retrospectiv at]t anexarea din
1812, c]t [i evenimentele care au schimbat ulterior statutul provinciei.
|arismul ]n acea perioad= nu a urm=rit scopul dezna\ionaliz=rii popula\iei b=[tina[e, dup= cum s-a afirmat mai t]rziu ]n retorica discursului
na\ionalist rom`nesc, Imperiul, pur [i simplu, consider]nd teritoriul anexat
un gen de p=m]nt al nim=nui (no mans land engl.), c][tigat de la turci
]n urma campaniilor armate: P=m]nturile fertile ale provinciei noastre
sud-apusene de-a dreptul trebuie s= fie mo[tenite de elementul viguros
al na\iunii care l-a c][tigat cu eroismul s=u pe c]mpiie de b=taie.27 Acest
p=m]nt era, accidental, populat de ni[te \=rani obedien\i [i lipsi\i de na\ionalitate (cu un sentiment vag de etnie), dar unde densitatea popula\iei
nu era suficient de mare pentru a consolida din punct de vedere uman
achizi\ia respectiv=. }n Basarabia au fost invita\i nem\i, bulgari, g=g=uzi,
ru[i care au format colonii, ]n special ]n sudul provinciei (colonizat, de
altfel, [i de un num=r important de moldoveni [i munteni). Ace[tia au fost
privilegia\i din punct de vedere economic ]n raport cu popula\ia b=[tina[=
a provinciei [i au fost recunosc=tori Imperiului, r=m]n]nd fideli acestuia ]n
perioada ascensiunii na\ionalismului velico-rus, c]t [i, ulterior, URSS-ului,
]n perioada restructur=rii lui Gorbaciov, iar mai t]rziu Federa\iei Ruse,
]n perioada postsovietic=. Important este, de asemenea, c=, adi\ional unor
avantaje de ordin economic [i social acordate etniilor imigrante, elementul
care le cimenta pe cele men\ionate anterior avea un substrat psihologic,
care ridica statutul celor veni\i ]n raport cu b=[tina[ii aceasta era ideea
de colonizare, de iluminare [i salvare de barbarie. De exemplu: Rusia
este ]nvinuit= de barbarie [i lips= de cultur=. Dar, apropo, pu\in probabil
28
IULIAN FRUNTA{U
c= vom g=si o alt= \ar= cu excep\ia Rusiei care a ]ndeplinit o misiune cultural= similar= premerg=toare ]n secolul nostru. ... }n timp ce Germania
[i Fran\a ][i concentrau toate puterile sale asupra vie\ii interne, perfec\ion]ndu-le formele, Rusia pe parcursul ]ntregului secol acapara p=m]nturi
noi cu diferite popora[e asiatice semis=lbatice. C]t= energie colonizatoare
a fost cheltuit= doar pentru a[a regiuni ca Siberia, Asia Central= [i Caucazul! Merit= doar s= amintim ce reprezenta o sut= de ani ]n urm= acela[i
sud ]n care acum au r=s=rit cu o vitez= american= ora[e mari ca Odessa,
Tiflis, Chi[in=u, Nicolaev, Rostov-pe-Don [i zeci de alte ora[e, care p]n=
nu demult nici nu au existat.28 De[i popora[ele nu au solicitat efortul
iluminist al ru[ilor, aceast= superioritate psihologic= s-a perpetuat, sub
diferite forme, [i ]n epoca sovietic=, nu rareori moldovenilor fiindu-le imputat faptul c= au fost elibera\i (de turci, rom`ni, fasci[ti, subdezvoltare
economic= [i social= etc.) [i c= nu s]nt suficient de recunosc=tori pentru
aceste eforturi [i sacrificii.
}ns= nici muscalii, nici urma[ii lor imedia\i nu erau con[tien\i de na\ionalitate ]n sens modern, iar extinderea imperiului nu lua ]n considera\ie
distinctivitatea etnic=. Petru cel Mare nu se referea la imperiul s=u ]n termeni etnici: Russkaia (rus), ci ]n termeni mai neutri ai apartenen\ei imperiale
Rossiiskaia (al Rusiei).29 La fel, imperialismul rus nu era propulsat de
un gen de mesianism religios (utilizarea obiectivului Constantinopolului
este diferit= de proiectele mesianice de propor\ii ce structurau ]ntreaga
societate, astfel fiind cruciadele, de exemplu); mai degrab=, scopul s=u,
ini\ial, cel pu\in, era edificarea statului [i consolidarea securit=\ii, acest
proces fiind considerat de promotorii s=i drept esen\ialmente defensiv
]ntr-un spa\iu geografic deschis, hotarele c=ruia erau deseori penetrate de
popoare nomade, ce f=ceau incursiuni asupra a[ez=rilor ruse[ti, periclit]nd
securitatea comer\ului.30
De altfel, ru[ii se pare c= au ]nt]mpinat dificult=\i pe parcursul ]ntregii
lor istorii ]ncerc]nd s= defineasc= sensul de a fi rus. Acest fapt poate fi
determinat de situa\ia lor geografic= [i absen\a frontierelor clar definite.
Geografia a ajutat la consolidarea unei diferen\e importante ]ntre modul
]n care ru[ii ][i evaluau imperiul [i modul ]n care europenii ][i percepeau
imperiile proprii. }n ultimul caz, oceanul a oferit un punct evident de
demarcare ]ntre patria natal= [i imperiul extern, [i, cu c]teva excep\ii
(britanicii ]n Irlanda sau francezii ]n Algeria), europenii occidentali nu
au ]nt]mpinat dificult=\i majore hot=r]nd unde se termin= p=m]nturile lor
29
natale [i unde ]ncep posesiunile lor imperiale. Evident, pentru ru[i situa\ia
a fost mai pu\in clar= datorit= caracterului terestru al imperiului.31
La ]nceputul secolului XIX na\ionalitatea nu reprezenta un factor important pentru edificatorii statalit=\ii imperiale ruse. Religia [i formele
interne de organizare a vie\ii erau mult mai relevante ]n acest context.
Dac= evreii erau califica\i de lege drept inorod\] (rus. de neam str=in),
]mpreun= cu popoarele nomade ale Asiei Mijlocii [i ale Siberiei, atunci
singura cale posibil= de supravie\uire [i prosperare era asimilarea prin
autorusificare [i convertirea la ortodoxism. Semnificativ este faptul c=
termenul de inorod\] a evoluat, pe timpul URSS, ]n abrevierea peiorativ-inferioar= na\men] (adic= rus.
minoritate na\ional=). Acestea erau utilizate de ru[i pentru a-[i manifesta o pretins= superioritate etnic= [i chiar rasial= (]n raport cu originarii
din Asia Central= [i Caucaz). De aceea, ]n prima jum=tate a secolului XIX,
c]nd ru[ii au ]nceput s= realizeze diferen\ele dintre ei [i popoarele cucerite, [ovinismul, iar nu na\ionalismul, a fost ingredientul emotiv pentru
promovarea proiectului de edificare imperial=. Doar mai t]rziu, ]n a doua
jum=tate a secolului XIX, elitele politice, culturale [i religioase ruse au
]nceput treptat s= fac= recurs la na\ional-[ovinism.*
*Na\ional-[ovinismul rus este termenul folosit de autor pentru a eviden\ia convergen\a

ulterioar=, ]n a doua jum=tate a sec. XIX, adev=rat, treptat= [i incomplet=, dintre elementul
etnic [i cel [ovin. {ovinism (chauvinism) un patriotism excesiv [i nerezonabil, similar
jingoismului. Cuv]ntul deriv= de la numele lui Nicolas Chauvin, un soldat francez care,
satisf=cut de onorurile militare [i o pensie mic=, a p=strat un devotament rudimentar [i total
fa\= de Napoleon. El a ajuns s= semnifice cultul glorific=rii tuturor lucrurilor militare care
erau populare dup= 1815 printre veteranii armatelor napoleoniene. Mai t]rziu, [ovinismul a
]nceput s= semnifice orice form= de ultrana\ionalism [i a fost folosit ]n temei pentru a releva
o par\ialitate exagerat= ori ata[amentul persoanei fa\= de un grup sau loc c=ruia ]i apar\ine.
Termenul [ovinism poate, de asemenea, descrie o atitudine de superioritate fa\= de sexul
opus (Encyclopaedia Britannica, 1997, a 15-a edi\ie, SUA, vol. III, p. 124). Problema termenului
]n cauz= este c= acesta poate semnifica orice ata[ament exagerat, inclusiv un patriotism fa\=
de o patrie golit= de sens etnic. }n principiu, [ovini pot fi [i indivizii care s]nt ]n serviciul
imperiului, dar care nu apar\in grupului etnic de baz=. Cu alte cuvinte, termenul este unul
mai general dec]t ata[amentul fa\= de na\iune [i din aceste considerente autorul a decis s=
utilizeze expresia na\ional-[ovinism pentru a ]mbina at]t ideea de superioritate etnic=, c]t [i
una de stat, imperial=. }n acela[i timp, [ovinismul pare s= reflecte excesul patriotic ]n cazul
statelor cu pondere politic= [i militar=, cum ar fi Fran\a sau Rusia, or, [ovin rom`n sau
basarabean ar putea suscita observa\ii ironice la adresa capacit=\ii ideologice a acestora
de a-[i manifesta exager=rile ]n context geografic [i istoric limitat, de[i teoretic exist= [i
[ovinismul rom`nesc. Altfel spus, consideram c= na\ional-[ovinismul este mai degrab=
privilegiul na\iunilor mari, imperiale.
30
IULIAN FRUNTA{U
Na\ionalismul a fost un produs al dezvolt=rii economice, sociale [i

politico-ideologice, adic= un produs caracteristic perioadei respective
(]ncep]nd cu a doua jum=tate a secolului XIX). }ns= acesta s-a extins conceptual [i emo\ional asupra unor evenimente nu at]t de ]ndep=rtate ]n
trecut (dar uneori chiar suficient de ]ndep=rtate ]n lucr=rile mai angajate
din punct de vedere ideologic [i deci mai pu\in profesioniste32) pentru ca
ideologii sau/[i istoricii na\ionali[ti s=-[i permit= luxul de a le exclude
din formula na\ionalist=. Aceast= explozie ]n g]ndirea politico-social= a
determinat includerea ]n discursul na\ionalist/[ovinist a unor evenimente
care, ]n mod paradoxal, au precedat, din punct de vedere temporal, apari\
ia na\ionalismului ]n postur= de ideologie mobilizatoare a maselor.
Imperiul |arist a avut nevoie de Basarabia nu pentru a o anexa de dragul faptului ]n sine sau pentru a subjuga na\ional popula\ia \inutului, ci
pentru a asigura ie[irea imperiului la gurile Dun=rii un obiectiv fluvial
strategic din punct de vedere comercial [i militar, ]n special ]n secolul XIX.
Insisten\a Imperiului Rus asupra acestui obiectiv este demonstrat= [i de
reocuparea Basarabiei de Sud, c]nd la Congresul de Pace de la Berlin din
1878 marile puteri europene au impus Rom`niei dou= condi\ii obligatorii pentru recunoa[terea independen\ei sale de stat: cedarea c=tre Rusia
a unei p=r\i a teritoriului na\ional (cele trei jude\e din sudul Basarabiei:
Cahul, Ismail [i Bolgrad), precum [i acordarea de drepturi egale tuturor
cet=\enilor \=rii, indiferent de confesiunea religioas=.33
}n contextul gestion=rii imperiale a problemei dun=rene s-a ]nscris [i
subminarea autorit=\ii Comisiei Europene a Dun=rii, prin tentativele de
a face navigabil bra\ul Chiliei ]n detrimentul bra\ului Sulina, ignor]nd
protestele Rom`niei, dar [i ale Comisiei men\ionate. Doar faptul c= bra\ul
Chilia, din punct de vedere natural, era dezavantajat ]n compara\ie cu
bra\ul Sulina, fiind inconvenabil= investirea permanent= de mijloace financiare pentru men\inerea nivelului necesar de navigabilitate, a determinat
p]n= la urm= renun\area p=r\ii ruse la asemenea proiecte costisitoare.
Antrenarea simbolisticii na\ionale, elementele c=reia s]nt (re)inventate
de primii agitatori [i care intr=, cel pu\in pentru un secol, ]n cultura politic=
[i ideologia statelor europene, reprezint= o etap= semnificativ= ]n istoria
ascensiunii na\ionalismului. }n ce prive[te Basarabia, este interesant
faptul c= jude\ul Ia[i, care se afla ]n st]nga [i ]n dreapta Prutului, fusese
]mp=r\it ]ntre dou= \=ri, sec\iunea basarabean= a acestuia p=str]ndu-[i
numele respectiv p]n= ]n 1884, c]nd a devenit jude\ul B=l\i. Denumirile,
31
titlurile, simbolurile ]ncep s= fie folosite cu o con[tiin\= cresc]nd= c= acestea

reprezint=, de fapt, acelea[i arme cu care s]nt ocupate teritoriile [i distru[i
inamicii. }ns=, de data aceasta, victimele erau min\ile, loialitatea [i identificarea celor supu[i campaniei de edificare a noilor identit=\i. Astfel, cu
ocazia ]n=l\=rii monumentului lui Alexandru I, reac\ia lui Basarab (unul
dintre primii agitatori na\ionali[ti rom`ni) este urm=toarea: Ru[ii de
aici s]nt ]n culmea veseliei, ]n ]n=l\area \arului ei v=d o rusificare [i mai
temeinic= a acestei provincii, r=pit= din s]nul patriei-mume. Ru[ii de aici
voiesc a face cu aceast= ocaziune o manifesta\ie ]n contra elementului
indigen.34 }n opozi\ie simbolismului imperial rus, antrenat ]n Basarabia
pentru consolidarea ideologic= a anex=rii \inutului, moldovenii ]ncercau
[i ei, mai greu [i cu mai pu\in= vigurozitate, s= utilizeze un simbolism mai
degrab= etnic dec]t na\ional, dar oricum orientat ]mpotriva curentului rus,
mult mai puternic. Astfel, ]n aceea[i perioad= c]nd se preconiza dezvelirea
monumentului \arului rus, basarabenii au participat, la 5 iunie 1883, la
solemnit=\ile de la Ia[i cu prilejul dezvelirii statuii lui {tefan cel Mare, unde
au fost exprimate speran\e referitoare la revenirea provinciilor cotropite,
ce-i drept, f=r= a fi men\ionat= Basarabia.
Unele ritualuri politico-simbolice care erau, de altfel, exercitate din
timpuri mai vechi de c=tre teritoriile dependente, atunci c]nd ][i reiterau
obedien\a fa\= de suveran, au ]nceput s= capete, ]n a doua jum=tate a
secolului XIX, semnifica\ii de loialitate etnoteritorial=: Guvernul nostru,
]mpreun= cu nobilimea noastr= rom`n=, fidel= stindardului ei tradi\ional:
ubi bene, ibi patria! ]mbrac= pe contul s=u propriu trei p=rechi de \=rani
]n costumul rom`nesc. Ace[ti \=rani [i \=rance ale[i printre popora\iunea
noastr= vor pleca ]mpreun= cu deputa\iunea nobilimii [i vor prezinta \arului (la ]ncoronarea lui Alexandru III n. a.) o mas= de malachit pe care se
afl= s=pat= carta Basarabiei35. Relevant ]n acela[i timp este faptul c= etnia
e legat= de teritoriu ]ntr-un mod ]n care s-ar sugera prioritatea elementului
indigen (\=ranii ]n costum rom`nesc), care ][i manifest= con[tient loialitatea
fa\= de \ar [i Imperiu (carta Basarabiei). Ra\ionalizarea etnicului a ]nsemnat dac= nu con[tientizarea distinctivit=\ilor, atunci cel pu\in stabilirea
unui cadru separat pentru apari\ia ulterioar= a na\ionalismului.
De ce n-a fost posibil= dezvoltarea unui na\ionalism moldovenesc original ]n a doua jum=tate a secolului XIX? Adi\ional statutului de na\iune
subjugat=, ar fi necesar s= men\ion=m c= pu\inii intelectuali basarabeni (dar
oricum indispensabili pentru descoperirea [i generarea na\ionalismului)
32
IULIAN FRUNTA{U
au fost marca\i irevocabil de crearea Rom`niei, deoarece la acest proces

a participat Principatul Moldova \ar=, a c=rei parte se considerau, cel
pu\in, imaginar. Unirea Principatelor [i tulbur=rile din Polonia din 1863
au re]mprosp=tat ]n inimile multor boieri basarabeni sentimentul na\ional aflat ]n declin. La 28 mai 1863 guvernatorul general al Novorosiei [i
Basarabiei P. Kotzebue ]i scria, ]n aceast= ordine de idei, guvernatorului
Basarabiei: Am primit informa\ii c= nobilimea basarabean=, preg=tindu-se
a redacta o adres= ]mp=ratului, cu prilejul evenimentelor din Polonia, este
]mpiedicat= de opozi\ia partidului boierilor, care viseaz= s= restabileasc=
]n drepturi na\ia moldoveneasc= din Basarabia, ]mprejur=rile devenind
prielnice pentru unirea cu Moldova.36 La fel: Unirea Principatelor
Rom`ne ]ntr-un stat na\ional unitar trezi bucurie [i vajnice n=dejdi ]n
inima basarabenilor patrio\i, care g=sir= expresie a[a de frumoas= ]ntr-o
scrisoare de urare a lui Alexandru Ha[deu, din care reproducem urm=torul
pasaj ]n=l\=tor: ...V= trimit ur=ri de bine din partea Basarabiei, pentru
care s]nt scumpe [i pline de ]nsemn=tate viitoarele destine ale Rom`niei
unite, patria-mum=; primi\i aceste ur=ri ale mele ca un glas sufletesc al
unui frate, pentru c= eu s]nt trup din acela[i trup [i os din acelea[i oase din
care s]nte\i pl=m=di\i voi, [i ]n vinele mele curge acela[i s]nge rom`nesc
care curge ]n vinele voastre.37
Aceast= atrac\ie etnosangvin= a fost consemnat= [i de observatorii
ru[i, fiind destul de semnificativ= ]n acest sens descrierea provinciei de
c=tre Batiu[kov: Gubernia Basarabia se deosebe[te printr-o neobi[nuit=
diversitate a componen\ei sale etnografice [i ]n aceast= privin\= ea constituie ca [i cum o regiune de tranzi\ie de la popula\ia rus= la cea rom`neasc=,
ce locuie[te ]n actuala Rom`nie [i ]n partea ]nvecinat= a Austriei. Din
aceast= varietate a popula\iei locale se eviden\iaz=, numeric, dou= etnii
principale: rom`na, cea mai numeroas=, care tinde ]n mod firesc spre compatrio\ii
s=i din Regatul Rom`nesc (subl. n.), apoi rus=.38
Pe de alt= parte, at]t timp c]t a existat o posibilitate real= de a ]ncorpora
cel pu\in Principatul Moldovei, autorit=\ile de la Petersburg [i-au concentrat aten\ia nu asupra consolid=rii etnopolitice a achizi\iei f=cute ]n 1812, ci
asupra unui proces de gestionare politico-militar= a Principatelor. Aceasta
a determinat p=strarea pentru o perioad= ]ndelungat= a unui asemenea
statut al Basarabiei care permitea circuitul indivizilor, ideilor, m=rfurilor
etc., faptul ]n cauz= contribuind la perpetuarea spa\iului etnolingvistic
panrom`nesc. Rezultatul neinten\ionat al politicii externe \ariste a fost,
33
astfel, men\inerea continuit=\ii leg=turilor etnice ]ntre Basarabia [i Rom`nia prin crearea unui hotar penetrabil, estomparea ]n cauz= permi\]nd
o circula\ie nestingherit= a ideilor [i indivizilor. Paradoxal, dar anume
aceste elemente au contribuit la crearea unui statu-quo, c]nd basarabenii
moldoveni nu erau ]n stare s=-[i dezvolte propriul na\ionalism moldovenesc, nici s=-l absoarb= independent [i integral pe cel rom`nesc, dilema
reap=r]nd, ca o fantom=, ]n istoria ulterioar= a Basarabiei. Se pare c= basarabenii, chiar [i ]n perioada cea mai fericit= de gra\ie cea interbelic=,
au avut doar sentimentul de apartenen\= la etnia rom`n=. Dup= Anthony
D. Smith, etnia este o anumit= popula\ie uman= av]nd mituri privind
descenden\a comun=, ]mp=rt=[ind memorii istorice similare, unul sau
mai multe elemente ale culturii comune, o leg=tur= cu patria [i o m=sur=
de solidaritate, cel pu\in, printre elite. }n timp ce etniile ]mp=rt=[esc cu
na\iunile elementele numelui, mitului [i memoriei comune, centrul lor
de gravitate este diferit: etniile s]nt definite de miturile de descindere [i
memorii istorice; na\iunile s]nt definite de teritoriul istoric pe care ]l ocup=
[i de culturile lor publice, de mas=, [i legi penale. O na\iune trebuie s=
posede o patrie; o etnie nu neap=rat. }n cazul na\iunii, o cultur= public=
de mas= ]i cuprinde pe to\i membrii s=i; ]n cazul etniei, ]ns=, cultura se
poate referi doar la segmente ale elitei pentru care pot exista seturi separate de legi [i un tip diferit de educa\ie.39
}n ce prive[te gradul de penetrabilitate a frontierei, regimul cel
mai pu\in restrictiv a fost stabilit, fire[te, din considerentele asigur=rii
func\ion=rii propice a spatelui frontului ]n r=zboaiele pe care ru[ii le
purtau ]mpotriva turcilor. De la anexarea din 1812, Basarabia a format
de patru ori baza opera\iunilor militare ale o[tirilor ruse[ti la Dun=re. }n
1828 Rusia a declarat r=zboi Turciei, ocup]nd, ca de obicei, Moldova [i
Muntenia. Ocupa\ia ruseasc= a \=rilor rom`ne a durat p]n= ]n 1834, c]nd
se ]mplinir= condi\iile Tratatului de Pace de la Adrianopol (1829) [i \arul
d=du ordin o[tirilor sale s= se retrag= peste Prut. }n perioada respectiv=
de [ase ani au disp=rut restric\iile de comunica\ie de la Prut [i rom`nii
basarabeni avur= prilej de a ]mprosp=ta [i ]nt=ri leg=turile economice,
sociale [i culturale cu fra\ii lor din Principate. }ns= mi[carea na\ional= de
la 1848, care cuprinsese ]n v]ltoarea ei pe rom`nii din Principate, Ardeal [i
Bucovina, nu putu prinde [i dincolo de Prut, fiindc= o[tirile \arului Nicolai
I st=teau gata la hotar pentru a ]n=bu[i orice mi[care politic=.40
Procesul de circula\ie a indivizilor [i ideilor, inclusiv politice [i revolu\
34
IULIAN FRUNTA{U
ionare, a fost facilitat [i de mi[carea balcanic= antiotoman=, cu un ]nalt grad

de radicalism revolu\ionar. Ultimul element nu era, bine]n\eles, agreat de
Petersburg, care ]ns=, din considerente geopolitice proprii, i-a sus\inut
ini\ial pe revolu\ionarii balcanici antiotomani. Este cunoscut= mi[carea
greceasc= a Eteriei c]nd, ]n urma represiunilor turce[ti, mii de refugia\i,
inclusiv reprezentan\i ai elitei politice [i intelectuale din Moldova, trecur=
Prutul, stabilindu-se temporar ]n Basarabia.
}n contextul panbalcanic [i drept urmare a expansiunii imperiale ruse,
mediul politic [i cultural era suficient de fluid [i nerestrictiv: }n primele
decenii ce au urmat dup= r=pirea Basarabiei, bariera Prutului nu era a[a de
greu de trecut ca mai t]rziu. Dimpotriv=, ea se deschidea adeseori pentru a
]nlesni o[tirilor ruse[ti drumul prin Moldova spre Balcani. A[a fu ]n 1828,
c]nd armatele \arului str=b=tur= p]n= la Adrianopol, unde se a[ez= pacea cu
turcii. Dar [i dup= a[ezarea p=cii ele r=m=seser= ]n Principate p]n= la 1834
]n care timp vadurile Prutului r=m=seser= deschise pentru ]mprosp=tarea
vechilor cuno[tin\e [i leg=turi suflete[ti ]ntre moldovenii de dincoace [i de
dincolo. Publica\iile rom`ne[ti str=b=teau ]n Basarabia f=r= nici o piedic=.
Curierul rom`nesc al lui Eliade [i Albina Rom`neasc= a lui Asachi,
ce ap=rur= ]n acele vremuri, erau r=sp]ndite ]n Basarabia, unde interesul
pentru manifest=rile literare rom`ne[ti era destul de viu.41
Exista o comunicare intelectual-academic= permanent= ]ntre Basarabia [i
Rom`nia ]n a doua jum=tate a secolului XIX, B.P. Hasdeu, Ion Suruceanu [i al\i
renumi\i c=rturari ai timpului fiind ale[i membri activi ai Academiei Rom`ne.
}n 1854 trupa de teatru din Ia[i a ]nceput s= dea reprezenta\ii rom`ne[ti la
Chi[in=u, datorit= r=zboiului, c]nd bariera fusese ridicat=. Cu toate acestea,
dup= cum men\ioneaz= istoricul Negru, autorit=\ile \ariste acceptau cu
reticen\= ca teatrele rom`ne[ti s= prezinte spectacole ]n capitala provinciei,
unde erau pu\ini moldoveni basarabeni, ]ns= refuzau ofertele teatrale ]n centrele urbane, unde procentul popula\iei indigene era mai ridicat.42
Bine]n\eles, logica descoperirii treptate a na\ionalismului, afirmarea
continu= a absolutismului rus, politica de omogenizare cultural= for\at=
a periferiilor na\ionale [i primele divergen\e interna\ionale ]ntre Rusia
[i Rom`nia au condus la ]n=sprirea regimului de frontier=. Pierderea
\inuturilor moldovene[ti din sudul Basarabiei, ]n urma Tratatului de Pace
de la Berlin, ]nr=ut=\i rela\iile politice dintre ru[i [i rom`ni, iar frontiera
Prutului se ]nchise ]n 1878 aproape ermetic pentru schimbul de g]ndire
[i sim\ire ]ntre fra\ii de acela[i s]nge.43 Deci, p]n= ]n acest an, circula\ia
35
indivizilor [i a ideilor era suficient de liber= pentru a permite o consolidare

a spa\iului etnocultural comun, ]n pofida grani\ei oficiale ]ntre Rom`nia
[i Imperiul |arist.
Acest hotar existent ]ntre Imperiul Rus [i Principate ([i, mai t]rziu,
Rom`nia) a avut pe parcursul istoriei diferite grade de penetrabilitate,
]ns= niciodat= nu a fost completamente imuabil. Altfel, am putea presupune c= inventarea unui na\ionalism moldovenesc separat ]n Basarabia
ar fi fost o ]ntreprindere cu [anse mai mari de realizare. }n acela[i timp,
hotarul nu a fost inexistent, ci suficient de elastic pentru a permite, uneori,
circula\ia ideilor [i persoanelor, nu ]ns= ]n m=sur= s= alimenteze o insurec\ie sau s= aprind= spirite revolu\ionare sau/[i na\ionaliste ]mpotriva
Imperiului. Acest statu-quo, p]n= la 1918, a fost convenabil at]t pentru
Petersburg, c]t [i pentru Bucure[ti.
3. Basarabia, Principatele [i Rom`nia: lecturi paralele

Imperialismul politico-diplomatic [i militar exercitat de Imperiul |arist
]n raport cu Principatele Rom`ne[ti s-a soldat, prin intermediul Tratatului
de la Adrianopol (1829), cu introducerea protectoratului rusesc, fapt care
a fost stipulat pu\in mai t]rziu [i ]n Regulamentele Organice. De altfel,
adev=ratul st=p]n al Principatelor a devenit \arul, iar sultanul a r=mas
suzeranul nominal. Influen\a rus= a crescut [i mai mult prin introducerea
]n Regulamente, ]n ciuda opozi\iei Adun=rilor Ob[te[ti, a a[a-numitului
articol adi\ional, care d=dea drept Petersburgului s= se opun= oric=rei
reforme interne, dac= o socotea ]n defavoarea sa.44
Unirea a fost oficial propus= [i ]n timpul lucr=rilor de redactare a
Regulamentelor Organice (1830), ]ns= ru[ii s-au ]mpotrivit pe motiv c=
planul prevedea alegerea unui domn str=in, excluz]nd dinastiile ]nvecinate. Astfel, ru[ii au participat la elaborarea Regulamentelor nu doar ]n
sens tehnic, ci [i ]n sens etnopolitic, opun]ndu-se mi[c=rii unioniste [i
reformelor interne din Principate, deoarece acestea, ]n viziunea lor, cuprindeau idei radical-reformiste sau chiar revolu\ionare (]ns= mai pu\in
etnice/na\ionaliste). Epoca Regulamentelor Organice a ]nceput cu o prim=
]nc=lcare a constitu\iilor abia adoptate; ]n loc s= permit= Adun=rii Generale
s= aleag= domnii, dup= cum era stipulat, \arul [i sultanul, ne]ncrez=tori
]n fidelitatea boierilor, au hot=r]t s= fac= ei primele numiri, instal]ndu-l
36
IULIAN FRUNTA{U
pe Mihail Sturdza ]n scaunul Moldovei, iar pe Alexandru Ghica ]n

cel al |=rii Rom`ne[ti. Mihail Sturdza (unul din autorii Regulamentelor,
de altfel) s-a bucurat pe tot timpul domniei sale de sprijinul \arului [i al
consulatului rusesc de la Ia[i. De aceea, a putut s= monitorizeze f=r= dificultate at]t uneltirile marii boierimi, de a c=rei du[m=nie a avut parte
aproape f=r= ]ncetare, c]t [i nemul\umirile boierimii mici, care a organizat
]n 1839 complotul condus de Leonte Radu, c]t [i fr=m]nt=rile din ce ]n ce
mai periculoase ale tinerilor intelectuali pe care tot domnul, de altfel, i-a
trimis la studii ]n Apus [i care se ]ntorceau de acolo cu idei revolu\ionare.45
Dup= cum men\ioneaz= Albini: Mijlocul cel mai simplu de a provoca
ocupa\iunea ruseasc= ar fi fost ca rom`nii singuri s= o cear=. Aceasta a [i
f=cut-o instrumentul servil al ru[ilor, Principele Mihai Sturdza, sub cuv]nt
c= ordinea public= e tulburat= de revoltan\i.46
Este absolut firesc s= presupunem c=, numit de ru[i [i av]nd tot sprijinul
\arului, Sturdza nu putea avea atitudini iredentiste ]n privin\a Basarabiei
aceasta, probabil, f=c]nd inutil= instalarea unui regim restrictiv la
frontier=. }n acela[i timp, admitem c= ideile revolu\ionare ]n Moldova,
dar [i ]n |ara Rom`neasc=, sus\inute de Ion C]mpineanu, reprezentantul
boierimii liberale, erau extrem de periculoase sub aspect social, deoarece
prevedeau introducerea unei forme de guvern=m]nt constitu\ionale [i reprezentative, egalitate ]n fa\a legilor, libert=\i individuale foarte largi etc.,
toate acestea fiind ]n contradic\ie evident= cu autocra\ia rus=. }n consecin\=,
Unirea Principatelor era v=zut= at]t de rom`ni, c]t [i de ru[ii de la Petersburg, ]n lumina revolu\iei sociale, care \inea mai mult de edificarea statului [i societ=\ii, dec]t de edificarea na\iunii. Suficient de semnificativ este
faptul c= o dat= ce a fost r=sturnat Ludovic Filip [i proclamat= Republica
Francez=, aceasta a fost salutat= cu mare entuziasm de grupul rom`nilor
afla\i ]n acea clip= la Paris, iar Alecsandri a trimis ]n \ar= o buc=\ic= rupt=
din tronul r=sturnat. La 8/21 martie, moldovenii [i muntenii au hot=r]t
pornirea simultan= a revolu\iei ]n ambele Principate.47 Acest model politic, generat de revolu\ia francez=, a influen\at profund elita politic= a
Principatelor, ]ns= deja la 13/26 septembrie ordinea a fost restabilit= prin
intermediul interven\iei armate comune a turcilor [i ru[ilor.
Unirea Principatelor a fost, f=r= ]ndoial=, at]t din punct de vedere
politic, c]t [i din cel al vie\ii spirituale, principala idee forte a perioadei
postrevolu\ionare. La prima vedere, condi\iile interne [i interna\ionale
nu p=reau prielnice realiz=rii acestui deziderat al clasei politice din
37
Principate, de[i acesta fusese formulat tot mai des la nivelul discursului
politic, ]ncep]nd cu 1772. Armatele de ocupa\ie au reimpus regimul regulamentar, iar ]n mai 1849 cele dou= puteri au ]ncheiat Conven\ia de la
Balta Liman, care submina [i mai mult autonomia intern= a Principatelor:
\arul [i sultanul [i-au arogat dreptul numirii domnilor, retr=g]nd astfel
adun=rii un drept mai vechi, stipulat ]n Regulamente; durata domniei se
reducea la 7 ani, ]n timp ce la 1831/1832 a fost admis= domnia viager=. }n
acela[i timp, adun=rile ob[te[ti, care se dovediser= at]t de recalcitrante, au
fost dizolvate [i ]nlocuite cu ni[te adun=ri noi, numite ad-hoc [i compuse
exclusiv din reprezentan\ii marii boierimi. Toate acestea erau necesare
pentru c=: ...]n urma tulbur=rilor care au avut loc ]n aceste provincii, [i
cu deosebire ]n Valahia, se impune s= se ia, de comun acord, m=suri extraordinare [i eficace care s= apere aceste imunit=\i [i privilegii, fie ]mpotriva
unor r=sturn=ri revolu\ionare [i anarhice, fie ]mpotriva unor abuzuri de
putere care paralizau executarea legilor [i ]i lipseau pe locuitorii pa[nici
de binefacerile regimului, binefaceri de care cele dou= principate trebuie
s= se bucure ]n virtutea tratatelor solemne ]ncheiate ]ntre Rusia [i Sublima
Poart=.48 Nici chiar ]n aceste condi\ii cei doi autocra\i nu au avut ]ncredere ]n potolirea spiritului revolu\ionar, \in]nd Principatele sub ocupa\ie
militar= p]n= ]n 1851.49
Cu timpul, ]ns=, elementul etnic a ]nceput s= capete ni[te conota\ii
na\ionale/na\ionaliste mai pronun\ate [i o pondere politic= pe potriv=
]n proiectele de consolidare a statalit=\ii rom`ne[ti, na\ionalismul fiind
antrenat ]n calitate de vehicul ideologic, similar evolu\iilor statelor occidentale. Este foarte probabil faptul c=, ]n urma circula\iei ideilor [i a unui
efect de contaminare, aspira\iile na\ionale panrom`ne[ti ]n contextul
eforturilor de modernizare [i liberalizare a politicii interne au g=sit consumatori entuziasma\i [i ]n r]ndul boierilor basarabeni.
Receptiv-vizionar a fost D. Br=tianu care, ]n 1852, a exprimat spiritul
timpului s=u ]n mediul elitei politice, cre]nd termenul Rom`nia Mare.50
Respectiva viziune panrom`neasc= nu putea s= nu structureze g]ndirea
politic= a clasei conduc=toare din Principate aceasta ]ntr-un mod ]n
care idealul unific=rii na\ionale a tuturor p=m]nturilor rom`ne[ti devenise
un proiect vizionar de lung= durat=. Tendin\a ]n cauz=, slab= la etapa
incipient=, a ]nceput s= capete substan\= ideologic= pe parcursul celei de-a
doua jum=t=\i a secolului XIX. Bine]n\eles, ea era contrar= viziunii panbalcanice [i panslave a \arismului [i nu putea s= nu se confrunte cu aceasta
38
IULIAN FRUNTA{U
]n sens ideologic [i diplomatic, dar [i ]n sens teritorial. Terenul ]n cauz=

a fost s= fie, fire[te, Basarabia (adi\ional Transilvaniei, ]n confruntare cu
Austro-Ungaria), invent]ndu-se, ]ncep]nd cu anii [aptezeci ai secolului
XIX, c]nd na\ionalismul rom`nesc a ]nceput s= capete consisten\= (]n
urma evolu\iilor politice europene, dar [i a sfid=rii imperialismului rus
care [i-a ]nsu[it ]ntre timp un na\ionalism etnolingvistic rus), un gen de
autoritate na\ional-ideologic= dubl= asupra provinciei. Aceast= autoritate
dubl= a reap=rut ]n Basarabia, ca o fata morgana, sub diferite forme, pe tot
parcursul istoriei.
Cultura politic= ]n noile state din sud-estul continentului a fost puternic
marcat= de mo[tenirea trecutului. Regiunea, luat= ]n ansamblu, a fost un
interface ]ntre Est [i Vest, cel pu\in ]ncep]nd cu secolul X, c]nd a devenit
parte a civiliza\iei cre[tine europene. Dar, o dat= cu ]nceputul protoindustrializ=rii din secolele XV-XVI, nucleul european a ]nceput s= se distan\eze
din nou de Europa de R=s=rit, care a fost mutat= la periferia, sau cel pu\in
semiperiferia sistemului economic european. }n termeni politici, Europa
de Est a reprezentat o zon= tranzi\ional= ]ntre tradi\ia occidental= a diviz=rii (separ=rii) puterii [i tradi\ia r=s=ritean= de concentrare a puterii.
Aceast= linie de demarcare coincide cu cea ]ntre cre[tin=tatea apusean= [i
r=s=ritean=; tradi\ia estic= este cel mai pronun\at= ]n teritorii aflate c]ndva
sub domina\ia otoman=, iar tradi\i= occidental= este cea mai puternic= ]n
zonele marcate de luteranism.51
Pe de alt= parte, istoria Europei de Est ]n epoca modern= este sub multe aspecte istoria marilor imperii. Dar aceste Imperiile au fost diferite ]n
caracterele lor. La sf]r[itul secolului XIX Imperiile German [i Habsburgic
aveau majoritatea tr=s=turilor unui Rechtsstaat (germ. stat de drept). De[i
acestea erau departe de a fi democra\ii-model, societatea civil= [i democra\
ia reprezentativ= se dezvoltau foarte repede. }n contrast, teritoriile supuse
c]ndva Imperiilor Rus [i Otoman au ob\inut independen\a aproape fiind
lipsite de tradi\ii de edificare a statalit=\ii [i na\iunii. Aceast= dihotomie
]ntre Imperiile German [i Habsburgic, pe de o parte, [i Imperiile Rus [i
Otoman, pe de alt= parte, aproape coincide cu linia de demarcare ]ntre
Europa Central= [i Europa de Est. Grupul occidental ]mp=rt=[e[te tradi\iile
dreptului roman, feudalismul [i trezirea na\ional= relativ timpurie; grupul
de est are o mo[tenire bizantin= [i o absen\= a tradi\iilor feudale puternice,
contribuind la supravie\uirea mai ]ndelungat= a rela\iilor de autoritate
local= din timpuri str=vechi, cum ar fi rela\iile bazate pe leg=turile dintre
39
neamuri [i clientelismul.52
Adi\ional mo[tenirii social-culturale [i politice ]n partea de Sud-Est a
Europei, care a influen\at considerabil evolu\iile politice ulterioare, ponderea circumstan\elor interna\ionale de asemenea a avut un impact hot=r]tor. Diminuarea factorului rus, decisiv ]n politica rom`neasc= timp de
un sfert de secol, s-a produs ]n urma ]nfr]ngerii ru[ilor ]n r=zboiul Crimeii.
Aceasta a consolidat pozi\ia unioni[tilor, iar prin intermediul Tratatului de
la Paris (1856), Principatele au trecut sub garan\ia colectiv= a celor [apte
mari puteri europene. Dup= cum men\iona Vlad Georgescu, imixtiunea
str=in=, rus= mai degrab= dec]t cea otoman=, a f=cut orice ambi\ie a domnilor regulamentari ]n materie de politic= extern= autonom= superflu=;
mai importante au fost diferitele proiecte [i planuri ale revolu\ionarilor
munteni [i moldoveni, care de cele mai multe ori stipulau revendicarea
independen\ei ]n programele lor. Multe din aceste mi[c=ri erau legate
de activitatea revolu\ionarilor polonezi condu[i de Adam Czartoryski,
agen\ii c=ruia se aflau ]n bune rela\ii mai ]nt]i cu Ion C]mpineanu, iar
mai apoi cu viitorii pa[opti[ti. Arogan\a protectoratului rus a determinat
alegerea Rusiei drept du[manul extern num=rul unu pentru revolu\ionarii rom`ni. Literatura antirus=, scris= de regul= ]n fran\uze[te, pentru
c][tigarea simpatiei opiniei publice europene, a fost altminteri foarte
bogat= [i numeroas= ]n toat= aceast= perioad=.53 Rusia era privit= cu
suspiciune [i indignare. Felul ]n care a fost tratat= \ara ca un supus al
Rusiei, ]ncerc=rile \arilor de a bloca sau de a am]na independen\a rom`nilor, precum [i anexarea Basarabiei, ]n care popula\ia rom`neasc= era
majoritar=, au tensionat ]n permanen\= rela\iile dintre cele dou= state, care
aveau interese divergente ]n ciuda devotamentului comun fa\= de religia
ortodox=. Rom`nia s-a opus oric=rei tentative de unire a popoarelor slave sub tutela Rusiei, pentru c= socotea acest lucru o amenin\are la adresa
propriei existen\e.54 Totu[i, ar fi necesar s= remarc=m c= tonalitatea antirus=
prezent= ]n aspira\iile unioniste panrom`ne[ti era ]ndreptat= ]mpotriva
autocra\iei \ariste mai mult dec]t ]mpotriva ru[ilor ]n general. Cu toate
motivele existente pentru a profesa un antirusism virulent din punct de
vedere al na\ionalismului modern, clasa politic= rom`neasc= era condus=
de spiritul timpurilor sale ]n care na\ionalismul, ]n pofida mi[c=rilor de
eliberare [i unificare na\ional=, nu juca rolul predominant la etapa ini\ial=,
c]nd nu se f=cea recurs la adeziunea [i suportul maselor largi. Era mai
important spiritul revolu\ionar, importat din Occident [i ]n special din
40
IULIAN FRUNTA{U
Fran\a, gestionat ]mpotriva autocra\iei ruse [i a domina\iei otomane. Doar

dup= crearea Rom`niei, na\ionalismul a ]nceput treptat s= fie descoperit
pentru consolidarea statului rom`n [i pentru demonstrarea vecinilor [i
puterilor europene c= [i acesta are toate drepturile la existen\=. Cu at]t mai
mult cu c]t o asemenea descoperire era ]n spiritul timpului ]n Europa [i,
]ntr-un fel, programat= s= fie exportat= ]n toate direc\iile continentului.
La fel, Italia s-a dovedit a avea o puternic= influen\= cultural= asupra noii
Rom`nii (Fran\a poate chiar [i mai mare), iar Bucure[tiul a urmat exemplul
Italiei de dup= unificare, impun]nd legi [i oficialit=\i provenind dintr-o
singur= zon= a \=rii, f=r= a \ine seama de enormele variet=\i ]n domeniul
dezvolt=rii economice, al condi\iilor sociale [i al leg=turilor etnice. }n ambele \=ri teama de regionalism [i posibilele lui efecte ]n subminarea for\ei
na\iunii era destul de ]ndrept=\it=.55
Este relevant faptul c=, spre deosebire de liberali, conservatorii cei
mai mul\i fiind moldoveni, cu studii [i leg=turi ]n lumea german= considerau c= pericolul vine dinspre R=s=rit, nu dinspre Austro-Ungaria;
Basarabia, al c=rei sud revenise la Moldova ]n 1856, ]i interesa mai mult
dec]t Transilvania.56 Evolu\iile ulterioare au confirmat suspiciunile conservatorilor, deoarece prevederile Tratatului de la Berlin au impus retrocedarea sudului Basarabiei.
Dup= cum men\ioneaz= Georgescu, structura ideatic= a con[tiin\ei
etnice rom`ne[ti moderne era deja construit= ]n liniile ei fundamentale
]nainte de apari\ia genera\iei pa[optiste. Rolul veacului al XIX-lea a fost
mai pu\in s= inoveze [i mai mult s= r=sp]ndeasc= idei, av]nd p]n= atunci
circula\ie doar ]n cercul restr]ns al clasei conduc=toare.57 De exemplu, ]n
1857, Divanul ad-hoc al Moldovei definea na\iunea rom`n= ]n felul urm=tor: Avem acela[i ]nceput, aceea[i limb=, aceea[i religie, aceea[i istorie,
aceea[i civiliza\ie, acelea[i institu\ii, acelea[i legi [i obiceiuri, acelea[i
temeri [i speran\e, acelea[i trebuin\e de ]ndestulat... acelea[i hotare de
p=zit, acelea[i dureri ]n trecut, acela[i viitor de asigurat [i, ]n sf]r[it, aceea[i
misiune de ]ndeplinit.58 }ns= aceast= con[tiin\= etnic= abia ]ncepuse s=
evolueze ]n direc\ia unui na\ionalism propriu-zis, ]n care este fundamental= implicarea maselor largi. O con[tiin\= na\ional= rom`neasc= limitat=
la clasa conduc=toare nu poate exista pur [i simplu, deoarece aceasta,
]n mod normal, dep=[e[te limitele unui grup restr]ns pentru a cuprinde
segmente importante ale societ=\ii.
Ar fi necesar de subliniat rolul circumstan\elor interna\ionale. }n cadrul
efortului retrospectiv, faptele, evenimentele istorice na\ionale s]nt tratate
41
de c=tre activi[tii [i istoricii na\ionali[ti ]ntr-un mod care exagereaz= autonomia lor ]n raport cu lumea exterioar=, cre]ndu-se impresia unei poten\e
transcendentale. }ns=: }ntr-adev=r, oric]t de vechi ar fi fost unele programe, punerea lor ]n via\= nu s-a putut face dec]t ]n momente de schimbare
a raportului interna\ional de for\e; 1821 a fost posibil datorit= izbucnirii
crizei orientale, la fel 1829 [i 1831; 1859 nu s-ar fi putut probabil ]mplini
f=r= ]nfr]ngerea Rusiei la 1856, iar 1877 f=r= izbucnirea noii crize orientale. 1918 este greu de ]nchipuit f=r= destr=marea simultan= a celor dou=
autocra\ii vecine, care f=cuser= [i desf=cuser= vreme de secole politica
Europei de R=s=rit.59
Rom`nii au antrenat revolu\ia pentru realizarea unirii politice, iar na\
ionalismul pentru consolidarea statalit=\ii, faptele ]n cauz= suscit]nd
reac\ia ru[ilor, deoarece au contribuit substan\ial la con[tientizarea deosebirilor etnice ([i ulterior na\ionale) [i sociale. Efectul nu avea s= fie dec]t
consolidarea hotarului la Prut [i, drept reac\ie la un iredentism cultural,
ce-i drept ]n raport cu Basarabia, s-a lansat procesul de gestionare a
provinciei ]ntr-un spirit ascendent de omogenizare for\at=, de rusificare [i
consolidare a autocra\iei ruse (elemente sus\inute [i de contextul general
al mediului politic ]n Europa de Sud-Est) la aceast= periferie na\ional= a
Imperiului.
Deja la mijlocul secolului XIX la lupta pentru statalitate [i independen\=
au fost anexate chem=rile la regenerare social=. Conflictele [i clivajele au
fost deseori legate de elementele etnice [i culturale; cu adev=rat, teoriile
de baz= ale na\ionalismului v=d ]n acest fenomen o func\ie a diferitelor
aspecte ale moderniz=rii (Deutsch, Gellner, Hobsbawm). }n orice caz, at]t
na\ionalismul ca ideologie, c]t [i statul-na\iune ca form= de organizare
societal= s]nt incarn=ri ale modernit=\ii.60
}ncep]nd cu anii treizeci ai secolului XIX, ru[ii au ]nceput s=-[i dea
seama c= puterile europene nu vor permite Petersburgului s= promoveze
]n continuare proiectul panbalcanic ]ndreptat spre Constantinopol [i c=,
datorit= acestui fapt, c]t [i suscit=rii spiritelor revolu\ionare [i na\ionale
]n Principate, nu le va reu[i anexarea acestora. Astfel, energia imperialismului rus s-a ]ndreptat cu o putere ]nzecit= spre subminarea poten\ialului
revolu\ionar importat din Occident [i ]nt]rzierea unirii Principatelor, iar
]n Basarabia spre gestionarea programului de omogenizare cultural=
for\at= [i consolidarea politic=, dar [i imaginar=, a hotarului cu Rom`nia,
drept grani\a definitiv= a Imperiului Rus ]n direc\ia sud-vest.
42
IULIAN FRUNTA{U
4. Statutul provinciei: administra\ia, loialit=\ile/identit=\ile

schimb=toare [i primele reac\ii etnice de nemul\umire
Ini\ial, Imperiul Rus a stabilit ni[te condi\ii acceptabile pentru provincia
anexat=. Astfel, conform Regulamentului privind instituirea administra\
iei provizorii ]n Basarabia, locuitorilor provinciei le-au fost l=sate legile
proprii, guvernatorul civil dirija toate activit=\ile administra\iei interne,
desemna boieri pentru func\iile cu titlul de consilier ]n cadrul celor dou=
departamente ale administra\iei civile.61 Privilegiile acordate Basarabiei
includeau scutirea pentru trei ani de orice capita\ie (impozit pl=tit pentru
propria persoan=) [i scutirea de serviciul militar.62 Este relevant faptul c=
generalul Bahmetiev, numit guvernator civil al Basarabiei, pentru a potoli
spiritele agitate, lans= o proclama\ie c=tre popula\ia nemul\umit= prin
care f=g=duia c= Basarabia se va administra dup= vechile sale drepturi [i
obiceiuri, c= locuitorii se pot folosi ]n cererile lor de limba moldoveneasc=
[i greceasc= ca ]n Moldova, c= scutirea de bir [i de serviciul militar se men\
ine [i c= exportul de cereale [i vite r=m]ne liber. Din cuprinsul acestei proclama\ii se desprinde limpede care erau cauzele nemul\umirii popula\iei,
care cerea respectarea vechilor datini [i obiceiuri ale p=m]ntului, scutirea
de d=ri [i de serviciul militar (valabil p]n= ]n 1874) [i liberul comer\ cu
Moldova.63 De asemenea, guvernatorul civil stabilea leg=turi directe cu
domnii Moldovei [i ai |=rii Rom`ne[ti, fapt care men\inea un raport de
fraternitate [i penetra hotarul de vest al Imperiului Rus.
}n ce prive[te statutul provinciei, ]n 1818 ru[ii au elaborat un Regulament Organic numit A[ez=m]ntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei, prevederile referitoare la organele administrative [i judec=tore[ti fiind similare
divanului domnesc din Ia[i [i Bucure[ti, deci erau elective. }n acela[i timp,
A[ez=m]ntul reprezenta o constitu\ie liberal=, a[ez]nd Basarabia ]n hotarele
Imperiului Rus al=turi de Polonia, Finlanda [i Georgia, care au primit [i
ele de la \arul Alexandru I constitu\ii similare.64
}ns= evenimentele ulterioare au inversat politica intern= a \arului
Alexandru [i au pus cap=t experien\elor sale liberale la periferiile na\ionale
ale Imperiului. }n 1821 moare Mitropolitul Gavriil B=nulescu, iar ]n 1825
se stinge ]nsu[i \arul Alexandru, succesorul s=u av]nd viziuni diametral
opuse. }n 1828 A[ez=m]ntul a fost abrogat, fiind ]nlocuit cu Regulamentul
lui Voron\ov, care, pe l]ng= faptul c= oprea utilizarea limbii moldovene[ti
]n actele publice, mai instituia o alt= ordine de desemnare a func\ionarilor
43
publici: ei nu se mai alegeau, ci se numeau direct de c=tre guvernatorul

general, care din vremea lui Feodorov, de la 1836, a concentrat ]n m]inile
sale toat= puterea civil= [i militar=. Doar din 1859 sfatul nobilimii a ob\
inut o oarecare influen\= asupra numirii slujba[ilor.65 Mai t]rziu, ]n 1864,
autorit=\ile \ariste au desf=[urat reforma administrativ= ]n sensul opririi
tendin\ei de centralizare excesiv=, care suscita nemul\umiri tot mai evidente [i mai periculoase, elabor]nd institu\ia zemstvelor, pe care au
introdus-o ]n 1870 [i ]n Basarabia. Dup= cum men\ioneaz= Ion Nistor,
aceasta era, ca [i ucazul de ]mpropriet=rire a cl=ca[ilor, o concesie pe care
absolutismul o f=cea curentului pentru constitu\ionalitate [i autonomie,
care se accentua ]n Rusia tot mai hot=r]t de la R=zboiul Crimeii ]ncoace,
c]nd puterea autocrat= rus= a suferit, sub d=r]m=turile Sevastopolului,
o ]nfr]ngere spectaculoas=. Prin noul ucaz al \arului Alexandru II a fost
introdus= ]n Rusia autonomia comunal=, jude\ean= [i provincial=.66 }n
1871 Basarabia a pierdut caracterul de provincie privilegiat= [i a devenit
o simpl= gubernie a Imperiului |arist, urm]nd a fi administrat= exclusiv
]n conformitate cu legile ruse[ti, iar ]n 1874 a fost introdus=, ca [i pe
]ntreg teritoriul rus, obligativitatea serviciului militar. La 28 octombrie
1873 absolutismul imperial rus s-a consolidat [i mai mult, schimb]ndu-se,
prin rezolu\ia lui Alexandru II, denumirea regiunii Basarabia ]n gubernie,
totodat= desfiin\]ndu-se [i Consiliul regional.67
O dat= cu alipirea la/cotropirea de Imperiul Rus, statutul popula\
iei a fost p=strat neschimbat pentru o anumit= perioad= pe motivul
asigur=rii unui grad necesar de loialitate pe care o aveau moldovenii din
Principat sub domina\ia turc=: o autonomie intern=, o capacitate relativ=
de a lua decizii, respectul pentru proprietatea boierilor, m=n=stirilor [i
bisericilor etc. }ns= ]n 1812 boierii moldoveni nu f=ceau mare distinc\ie
]n ce prive[te schimbarea capitalelor imperiilor [i pe parcurs au servit ]n
calitate de func\ionari publici ru[i, a[a cum au servit c]ndva ]n calitate
de trimi[i ai Por\ii ([i de ce s-ar fi nelini[tit, at]ta timp c]t erau r=spl=ti\i,
[i nu agresa\i?). Intelectualilor basarabeni li se propunea orice post ]n
centrul Rusiei, dar ]n Basarabia puteau s= ob\in= func\iuni numai cei care
ofereau pentru siguran\a ruseasc= o garan\ie68 siguran\= pe care pu\
inii func\ionari ru[i de origine moldoveneasc= o dovedeau prin fapte [i
comportament loial fa\= de Imperiu. De altfel, cooptarea reprezentan\ilor
altor etnii ]n proiectul imperial rus era un lucru larg r=sp]ndit. }ncep]nd
cu perioada lui Petru cel Mare [i p]n= ]n anii 30 ai secolului XX, pentru
44
IULIAN FRUNTA{U
realizarea obiectivului de expansiune imperial= rus= [i o perioad= scurt=

sovietic=, au servit reprezentan\ii diferitelor etnii. }n secolul XIX,
bun=oar=, nu era un lucru ie[it din comun faptul desemn=rii nem\ilor,
originarilor din \=rile baltice, armenilor, francezilor etc. ]n func\ii importante de stat. Este evident faptul c=, o dat= cu anexarea/cucerirea noilor
teritorii, ap=rea necesitatea coopt=rii elitelor locale ]n administra\ia rus=
[i a armoniz=rii legilor locale [i a procedurilor economice cu practicile
generale ruse[ti. Pentru ca trecerea la r]nduielile statale ruse[ti s= fie mai
pu\in sensibil=, s-a considerat necesar de a atribui guvernului provizoriu,
format din dou= departamente, asem=narea cu divanul moldovenesc, din
care cauz= au fost admi[i ]n el numai boieri locali.69 O necesitate de acest
fel era determinat= nu de considera\ii moderne de autogestiune [i autoguvernare, ci de incapacitatea birocra\iei ruse s= gestioneze, f=r= concursul
local, teritorii pe care Imperiul le acumula cu o vitez= prea mare.
Pentru o perioad= ]ndelungat= boierii se autoidentificau cu Moldova,
amplas]ndu-se imaginar ]n spa\iul Principatului, cel balcanic [i european,
consider]nd Rusia o \ar= s=lbatic=, ]n sens geografic [i ca mentalitate. De
exemplu, ]n memoriile lui F. Vighel, care a avut misiunea de a ]ntocmi un
raport privind situa\ia din Basarabia, se men\ionau urm=toarele: O bun=
parte din boieri vorbe[te fran\uze[te, iar unii vorbesc germana. Nimeni
din ei nu posed= limba rus= [i n-a manifestat interes de a vedea Moscova
sau Petersburgul; din vorbele lor se poate constata c=, pentru ei, nordul
nostru este o \ar= s=lbatic=. }n schimb, mul\i din ei au c=l=torit la Viena,
care e mult mai aproape [i unde, ]ntr-adev=r, e mai cald [i mai vesel.70
P]n= la R=zboiul Ruso-Turc din 1806-1812 statutul Principatului Moldovei era de o autonomie relativ=, boierii fiind nestingheri\i de nimeni
]n activit=\ile lor social-economice. }n acest sens, nemul\umirea, care a
reprezentat un prim element major al na\ionalismului moldovenesc/
rom`nesc, a fost legat= de abolirea treptat= a statutului ini\ial, privilegiat
]n raport cu alte teritorii ale Imperiului Rus, de care se bucurau boierii
[i \=r=nimea provinciei anexate ]n 1812. Anume tentativele de a reduce
statutul provinciei la gubernie ruseasc= [i, ]n special, de a-i priva pe marii
boieri ai provinciei anexate de drepturi economice au provocat reac\ia
protona\ionalist= ]n premier=. Am putea presupune c= primul nivel de
consolidare etnic= a fost atins atunci c]nd indivizii pe teritoriul Basarabiei
au ]nceput s= realizeze faptul c= pot comunica mai u[or cu unii (Principatul Moldovei [i, ulterior, Rom`nia) dec]t cu al\ii (Rusia), c]nd au ]nceput
45
s= determine cine este ]n cadrul grupului [i cine ]n afara acestuia [i c]nd,

ce-i drept foarte rar ]n cazul abordat, au ]nceput a-[i ]nsu[i capacitatea
de a ac\iona ]n numele unor interese pe care le considerau comune. }ns=
aceast= capacitate a fost structurat= de presiunea/agresiunea exterioar=,
[i nu datorit= unei evolu\ii socioculturale etnice sau na\ionale. Deci, ac\
iunea colectiv= etnic= sau protona\ionalist= a fost ]n mare parte produsul
ac\iunilor administra\iei ruse ]n Basarabia. De[i, pe de alt= parte, am putea
sus\ine c= ponderea for\elor externe ]n procesul de formulare a sensului
de apartenen\= etnic=/na\ional= a fost ]ntotdeauna important=, ]n special,
]n cazul na\iunilor mici.
Este relevant= prima atitudine imperial-centralizatoare fa\= de moldovenii basarabeni, care, ce-i drept, a reprezentat o ini\iativ= individual=, ]ns=
redactat= ]n contextul general al imagina\iei [i a[tept=rilor birocra\iei ruse.
Este vorba de Proiectul de organizare a administra\iei civile a Basarabiei,
elaborat ]n februarie 1814 de c=tre Ivan Hartingh, guvernatorul civil al
Basarabiei, [i remis spre examinare Consiliului de Mini[tri, proiect ]n care
se spuneau urm=toarele: Primul departament are nou= membri, dintre
care [apte s]nt din r]ndul boierilor moldoveni, iar doi din cel al ofi\erilor
de stat-major ru[i. Anume ]n aceasta const= colosala inegalitate a voturilor,
generat= de surplusul at]t de mare al consilierilor moldoveni fa\= de cei
ru[i. Pentru a spori acest dezavantaj vizibil, consilierii moldoveni, c]nd
decurge examinarea proceselor ]n cadrul departamentului, ][i unesc voturile mai degrab= ]nde ei dec]t cu cele ale consilierilor ru[i. Motivele s]nt
urm=toarele: provenien\a identic= [i educa\ia uniform= a moldovenilor, firile lor
cunoscute, asem=n=toare ]nde ele, dar deosebite de cele ale altor popoare cu judecata
s=n=toas=, pasiunile lor ]nn=scute c=tre interesul propriu, ]nrudirea lor unul cu
altul, leg=turile str]nse ]nde ei, patriotice [i nemijlocit privitoare la mo[ii (aici [i
]n continuare subl. n.). }n sf]r[it, reaua voin\= a lor, eviden\iat= din faptele
nobililor moldoveni prin toate mijloacele caut= s= se sus\in= unul pe altul
]mpotriva ru[ilor, chiar cu ofensarea ultimilor fa\= de care s]nt foarte nebinevoitori,
manifest]nd dezgust fa\= de legile ruse[ti. Pun]nd ]n aplicare toat= viclenia,
toate abilit=\ile [i uneltirile ce preocup= min\ile moldovenilor din tagma
superioar= [i cea medie, ei ascund de ru[i pe orice cale starea actual= a
\inutului ]n care locuiesc, ]i las= pe ru[i ]n ne[tiin\= [i ]i induc ]n eroare ]n
ce prive[te p=m]nturile [i popula\ia, supravegheaz= ca ru[ii s= nu aib= ]n
genere idee despre acest \inut [i, astfel, func\ionarii moldoveni s= poat=
ac\iona cu succes ]n favoarea lor, s=-[i sporeasc= drepturile [i privilegiile;
46
IULIAN FRUNTA{U
ascund faptul c= ]n Moldova exist= doar dreptul afurisit [i neomenesc al

celui puternic, convenabil boierilor...71
Este interesant mesajul boierilor moldoveni adresat lui Alexandru I,
]n care au ]ncercat s= contracareze tentativele lui Hartingh de a schimba
modul de guvernare a provinciei: ... Te ]ncredin\=m c= moldovenii ]\i poart=
credin\=; fiind sub tirania Por\ii Otomane, moldovenii a[teptau cu ner=bdare
soarta fericit= de acum, pentru a fi supu[ii T=i, pentru a avea un Dumnezeu
comun ]n cer [i un unic }mp=rat Cre[tin pe p=m]nt; Mila Ta nem=rginit=,
ar=tat= nou= ]n timpul alipirii acestui meleag (dar nu a \=rii sau a unei p=r\i
de \ar=! nota autorului), l=s]ndu-ne obiceiurile [i legile noastre de care ne
folosim aproape patru veacuri, ne d= curajul s= ....Te rug=m despre urm=toarele:
s= nu fim ]nstr=ina\i de legile noastre; ... binevoie[te, M=rite }mp=rat, ca Mitropolitul [i Arhip=storul nostru s= fie, ca pe vremuri, de la ]nceputul Moldovei, [i
mai-marele bisericii, [i primul om la jude\, ]ntruc]t aceasta este o lege p=m]nteasc=
]n Moldova; la fel d=ruie-ne nou=, Auguste Monarh, un c]rmuitor civil pentru
aceast= provincie dintre moldovenii get-beget, un b=rbat credincios M=riei tale
imperiale, care cunoa[te familiile boiere[ti, obiceiurile [i legile noastre [i \=rile
vecine nou= ...72
Semnifica\iile acestui schimb de focuri s]nt multiple [i, ]n primul
r]nd, este necesar s= men\ion=m ]n acest context antrenarea etnicului at]t
de func\ionarii ru[i, trimi[i s= guverneze provincia, c]t [i de boierii moldoveni, lucrul ]n cauz= contribuind la realizarea faptului (]n primul r]nd
de moldoveni) c= apar\in unor grupuri na\ionale iremediabil distincte.
Procesul cunoa[terii [i ]n\elegerii respective a fost accelerat [i consolidat
de caracterul agresiv al diferen\ierii, pentru c= p]n= la anexarea Basarabiei
turcii ][i exercitau suzeranitatea de la distan\=, l=s]ndu-i pe moldoveni s=-[i
conduc= Principatul dup= bunul lor plac, iar ]n componen\a Imperiului
Rus lucrurile s-au schimbat radical. Astfel, primul contact direct ]ntre ru[i
[i moldoveni a creat dou= recipiente separate, care pe parcursul anilor au fost
umplute cu na\ional-[ovinism, ]n cazul ru[ilor, [i un grad de autonomie
na\ional-emotiv= a moldovenilor, evoluat=, sporadic, ]n dispozi\ii na\ionaliste, ]ns= f=r= activit=\i subversive ]ndreptate ]mpotriva Imperiului
Rus [i apoi Sovietic. }n cele din urm=, \arul, dorind ca spiritele din noua
provincie s= se calmeze [i s= serveasc= drept surs= de atrac\ie pentru
ceilal\i moldoveni, dincolo de Prut, a fost de acord cu separarea puterii
civile [i militare, revoc]ndu-l, ]n acela[i timp, pe Hartingh, spre bucuria
boierilor moldoveni.73
47
Contradic\iile ini\iale ]ntre ace[tia [i autorit=\ile \ariste s-au datorat

procesului de centralizare a administra\iei, inevitabil ]n cazul oric=rui stat
(cu at]t mai mult, ]n cazul celor extinse din punct de vedere geografic),
dar [i excesului de zel al func\ionarilor misionari ru[i, gener]nd, spre
sf]r[itul secolului XIX, un sens na\ional(-ist) tot mai pronun\at. Competi\ia identit=\ilor a ]nceput atunci, deoarece ceilal\i moldoveni au r=mas
]n Principat, iar contactul boierilor moldoveni transpruteni cu structurile
puternice de stat ale Imperiului Rus i-a f=cut s= realizeze [i s=-[i asume
distinctivitatea na\ional= proprie ]n cadrul acestuia [i o identitate regional=
]n raport cu Rom`nia.
Statutul privilegiat al provinciei venea ]n contradic\ie cu logica uniformiz=rii [i centraliz=rii, pe care o adoptase mai t]rziu Imperiul Rus
pentru a asigura un control mai eficace asupra unor teritorii anexate, ce
nu-[i afi[au o loialitate imediat= sau deosebit= fa\= de noii conduc=tori.
La fel, o dat= cu extinderea teritorial=, impun=toare ]n termeni geografici,
gestionarea noilor teritorii devenea tot mai dificil=. Aceast= dificultate
se datora ]n egal= m=sur= suprafe\elor enorme ale noilor achizi\ii, c]t [i
faptului c= erau populate de etnii neslave [i/sau neortodoxe. Din aceste
considerente, ascensiunea na\ionalismului european ]n a doua jum=tate
a secolului XIX a fost binevenit= pentru edificatorii statalit=\ii imperiale ruse, deoarece c=p=tase un instrument, ]ntr-un fel legitimizat de c=tre
istoria contemporan= a statelor europene, de omogenizare cultural=
for\at=, pe care l-au aplicat [i l-au perfec\ionat ]n mediul respectiv. }ns=
ponderea etnicit=\ii ]n proiectul imperial de expansiune teritorial=
devenise sesizabil= mai t]rziu, c]nd arhetipul na\ionalismului cuplat cu
autocra\ia rus= [i, ]n general, cu poten\ialul specific rus al extremismului
de stat (dar [i al indivizilor f=c]nd parte din birocra\ia rus= de la periferiile
na\ionale), prezent ]n cultura politic= rus=, a creat acel explozibil ce a trezit na\ionalit=\ile neruse la via\=. Ulterior, faptul ]n cauz= a contribuit la
destr=marea Imperiului Rus. }ns= con[tientizarea distinc\iilor na\ionale a
fost efectuat= ]n urma contactelor respective, timpul [i arhetipurile moderne ale evolu\iei istorice din Europa conduc]nd la consolidarea treptat= a
identit=\ilor etnice p]n= ]n momentul realiz=rii depline a na\ionalismelor
con[tiente [i militante, cu excep\ii remarcabile, cum ar fi Basarabia.
Rusificarea administrativ= a declan[at absolutismul birocratic [i autorusificarea spontan=, pe care localnicii, ]n special, din elita provinciilor
cotropite, o considerau avantajoas= din mai multe motive. Aceast= politic=
48
IULIAN FRUNTA{U
a durat p]n= la ]nceputul anilor optzeci ai secolului XIX, dup= care a ]nceput s= fie promovat= o politic= de omogenizare cultural= for\at=.74 De[i
Rusia \arist= nu avea o politic= ]n domeniul na\ionalit=\ilor, procesul
legislativ-administrativ func\iona cu o con[tiin\= cresc]nd= referitor la
deosebirile de ordin etnic [i religios. Ar fi necesar s= men\ion=m ]n acest
context faptul c= centralismul Imperiului Rus [i ]ncerc=rile de omogenizare
for\at= s-au datorat mai cur]nd arhetipului modern integrat politicilor
statelor europene, dec]t unei inven\ii proprii. Mobilul ru[ilor ]n procesul
de expansiune imperial= era altul dec]t cel na\ional element care a
]nceput s= capete pondere ]n ultimele decenii ale secolului XIX. Dincolo
de conota\iile emo\ionale pe care le poart= politica de dezna\ionalizare
a Basarabiei ([i a altor periferii na\ionale), promovat= de Imperiu, aceasta,
]n termeni istorici, nu este o r=utate, ci un fapt, o necesitate logic=
determinat= de arhetipul dominant ]n acea perioad= [i de tentativa de a
consolida statul [i achizi\iile enorme (]ntreprindere imposibil=, dup= cum
au demonstrat evolu\iile ulterioare). De asemenea, aceluia[i arhetip i se
datoreaz= de[teptarea unor na\iuni ale Imperiului, care, f=r= irit=rile
respective, ar fi continuat s= vegeteze din punct de vedere etnic sau
na\ionalist. Paradoxal la prima vedere, dar anume agresarea din afar=
demareaz= procesul de consolidare intern= a grupurilor na\ionale care
]ncearc=, la r]ndul lor, s= omogenizeze componen\a social-cultural= a
propriului grup.
Rela\ia inegal= ]ntre etnii [i na\ionalitatea dominant= rus= a consolidat
sentimentul opresiunii etnice [i aspira\ia spre recunoa[tere na\ional=. }n
special dup= 1881, ru[ii au ]nceput s= abordeze tot mai des problemele
sociale ]n termeni etnici, depist]nd conspira\ii evreie[ti, separati[ti armeni, na\ionalisme ]n general, calific]ndu-le drept surse majore de rebeliune
[i disfunc\ie statal=75. }n acela[i timp, rasismul oficial i-a f=cut pe evrei s=
se consolideze. La fel, [ovinismul velicorus de stat a generat na\ionalizarea treptat=, dar ireversibil=, a provinciilor na\ionale de la periferiile
Imperiului, inclusiv a Basarabiei. Asemenea reac\ii de autoconservare
social= constituie un fenomen care a determinat caracterul multina\ional
al Imperiilor Rus [i Sovietic. Mai mult dec]t at]t, discriminarea popoarelor
]ntregi a erodat ]n mare parte distinc\iile sociale interne de clas= [i a oferit
un mediu prielnic pentru activitatea na\ionali[tilor.
49
5. Experien\a antisemitismului [i dimensiunea religioas= [i

etnolingvistic= a imperialismului ]n Basarabia
}n anii 70-80 ai secolului XIX, dar ]n special dup= asasinarea lui
Alexandru II, autorit=\ile \ariste au canalizat spre evrei at]t furia aparatului
de stat, c]t [i nemul\umirea \=ranilor [i a periferiilor neruse. Antisemitismul a fost ]ncurajat pentru a direc\iona at]t extremismul cresc]nd al
elitelor (]n form= de absolutism [i [ovinism), c]t [i al maselor largi (]n
form= de na\ionalism primitiv [i ur= fa\= de iudaici). Evreii deveniser= peste noapte o \int= extrem de comod=, form]nd, ]ntr-un fel, prima [coal=
bine definit= a na\ionalismului [i intoleran\ei interetnice din Imperiul
Rus. Aceast= [coal= a fost frecventat= de mai multe etnii ale Imperiului,
inclusiv de moldovenii basarabeni.
De[i intelectualii basarabeni erau con[tien\i, ]ntr-o m=sur= oarecare, de faptul c= autorit=\ile \ariste au creat dintr-un grup ]ntreg un
\ap isp=[itor pentru toate problemele economice, sociale [i politice ale
Imperiului, atrac\ia antisemitismului a fost prea mare pentru a rezista
tenta\iei. Care au fost cauzele unui asemenea comportament? Con[tient
sau nu, primii patrio\i rom`ni din Basarabia au ]ncercat s= utilizeze
antisemitismul pentru consolidarea grupului etnic propriu prin demarcarea etnic= ]ntre \=ranii no[tri harnici [i cumin\i [i evreii parazi\i.
De exemplu: Israeli\ii ne-au cotropit [i ne cotropesc. Toate capitalurile
aproape [i toat= industria local= se afl= ]n m]inile lor; for\a [i importan\a
acestui element cre[te cu o iu\eal= ]ngrijor=toare. ...Cruzimea lor (a
evreilor nota autorului) [i rapacitatea fa\= cu adev=ratul produc=tor
cu \=ranul rom`n, este f=r= cru\are [i f=r= mil=; naturalmente c= [i ura
\=ranilor fa\= cu aceste lipitori este la culme! ... Guvernul rusesc neput]nd
rusifica Basarabia crede a putea de a o dezna\ionaliza jidovind-o.76
Na\ionalismul nu putea ap=rea [i nu se putea consolida dec]t prin intermediul con[tientiz=rii [i cultiv=rii unor diferen\e iremediabile [i deseori
agresive ]ntre noi [i ei. Antisemitismul de stat a fost un cadru util pentru
un training ini\ial, un curs introductiv ]n materie de na\ionalism, intoleran\=
etnic= [i extremism lucruri care au consolidat grupurile etnice din Basarabia (inclusiv pe evrei), ce-i drept, ]n m=sur= diferit=. Mobilitatea social=
a evreilor, uneori sus\inut= deliberat de c=tre autorit=\ile ruse (num=rul
acestora crescuse ]n Basarabia considerabil, ajung]nd ]n 1897 la 228 168
de persoane 11,79% din popula\ia provinciei)77, exacerba competi\ia
50
IULIAN FRUNTA{U
pentru avantajele social-economice, cum ar fi resursele, spa\iul etc. }n

competi\iile respective evreii demonstrau o dexteritate net superioar=
ru[ilor [i, cu at]t mai mult, b=[tina[ilor, faptul ]n cauz= fiind speculat de
primii agitatori na\ionali[ti. Este relevant modul ]n care a fost explicat
antisemitismul moldovenilor basarabeni ]n compara\ie cu cel al ru[ilor
(]ncerc]ndu-se un gen de reabilitare) se sus\ine teza c= ura ru[ilor era
generat= de competi\ia pe care le-o creau evreii, iar ]n cazul moldovenilor
de faptul c= erau subjuga\i de ace[tia: Ura ne]mp=cat= a guvernului
rus contra ovreilor nu reiese din aceea[i sorginte din care iese ura noastr=
contra ovreimii exploatatoare, contra ovreimii parazite. Ura ru[ilor
contra ovreimii nu difer= deloc de acela[i sentiment al ru[ilor urzit contra
germanilor, francezilor, polonezilor etc. Noi ]i ur]m fiindc= s]ntem victimele rapacit=\ii lor [i fiindc= aceast= ur= ne este dictat= de sim\ul nostru
de conserva\iune; ]n ceea ce prive[te pe ru[i, apoi ura lor contra ovreilor
se afl= bazat= pe concuren\=, fiindc= aceast= ras= slav=, av]nd toate poftele
rapace [i parazite ale ovreilor, este din nenorocire ]nzestrat= foarte pu\in
pentru nego\, a[a c= ovreii cu capacit=\ile lor fine ]i s]nt foarte primejdio[i
]n aceast= privin\=.78
Cu toate acestea, at]t intelectualii revolu\ionar-na\ionali[ti ai vremii, c]t
[i istoricii rom`ni de mai t]rziu ][i d=deau seama de caracterul formativ
al urii din societatea rus=, unde evreii serveau drept paratr=snet pentru
extremismul [i radicalismul acumulat ]n Imperiul Rus: Fa\= cu socialismul
care a coprins popora\iunile slave ale imperiului, fa\= cu ac\iunea democra\iei revolu\ionare a partidei nihiliste, guvernul rusesc n-are ]ncotro
[i cruciada ovreiasc= este admis= f=r= doar [i poate...79, sau: Chestia
evreiasc= n-a ap=rut dec]t ]n ultimii treizeci de ani, provocat= dac= nu
direct de administra\ia [i guvernul rusesc, desigur ]ns= cu imboldul [i cu
]ncurajarea lor, pentru a distrage masele de la cercetarea cauzelor directe
ale relelor politice [i sociale...80.
}n viziunea ru[ilor, evreii ]ncepeau s= devin=, ]n primul r]nd, un obstacol ]n calea progresului economic: }n momentul de fa\= ]ns=, burghezimea
rus= s-a organizat [i exist= ca o clas= aparte a societ=\ii ruse, teritoriul
exploata\iunii ei este str]mt, ea se simte cuprins= ]ntr-un cerc de fier care
o for\eaz= de a limita opera\iunile sale numai [i numai ]n regiunea guvern=m]ntelor din Moscovia propriu-zis=; influen\a sa asupra guvernului rus
l-a for\at [i-l va for\a s=-i m=reasc= teritoriul exploata\iunii [i a m=ri acest
teritoriu nu se poate altfel dec]t prin izgonirea ovreilor.81
51
Este relevant pentru ]n\elegerea antisemitismului ]n Basarabia pogromul evreiesc avut loc la Chi[in=u ]n 1903, amploarea c=ruia a generat
proteste interna\ionale. De[i autorul nu a efectuat cercet=ri ]n domeniul
componen\ei etnice a participan\ilor la pogrom, am putea presupune c=
ace[tia au fost, ]n mare parte, ru[i, deoarece, ]n primul r]nd, moldovenii
basarabeni reprezentau o parte nesemnificativ= a popula\iei urbane, cu
at]t mai mult la Chi[in=u (de[i la pogrom au participat ulterior [i unii
\=rani din satele ]nvecinate). }n al doilea r]nd, se cunosc ideologii [i chiar
instigatorii pogromului, fiind notoriu, de exemplu, Kru[evan, un antisemit
deschis, monarhist [i un du[man convins al reformelor democratice [i al
afirm=rii na\ionale a tuturor grupurilor etnice, inclusiv a moldovenilor.
Nu putem nega, bine]n\eles, [i un anumit antisemitism al moldovenilor,
]ns= acesta nu era dezvoltat, deoarece se manifesta ]ntr-un mediu rural,
iar evrei la sate erau pu\ini. Cei care treceau prin localit=\ile rurale veneau
cu m=rfuri [i nout=\i, de aceea erau primi\i cu o anumit= curiozitate. }n
raport cu pu\inii evrei prezen\i la sate, exista mai degrab= o invidie social=,
care nu degenera ]n violen\e dec]t ]n situa\ii excep\ionale.
Antisemitismul, deci, a fost mai mult un fenomen urban, ]n ora[e fiind
posibil= violen\a ]mpotriva evreilor, cu ]ncurajarea tacit= a autorit=\ilor [i
]n lipsa unor tradi\ii democratice [i de toleran\= etnic= [i religioas=. Aici
ar fi necesar s= remarc=m faptul c= ru[ii Chi[in=ului, particip]nd la pogromuri [i av]nd experien\a antisemitic=, [i-au structurat intoleran\a etnic=
fa\= de toate grupurile na\ionale, inclusiv fa\= de moldoveni. Agresivitatea
ulterioar= ]n tumultul revolu\iei ruse [i al tulbur=rilor sociale asociate cu
aceasta va demonstra c= ru[ii basarabeni au fost mai bine preg=ti\i din
punctul de vedere al confrunt=rilor etnopolitice.
}n 1812, o dat= cu anexarea Basarabiei, p=rea c= autorit=\ile ruse vor
permite utilizarea limbii rom`ne ]n toate sferele sociale, dup= cum a [i fost
stabilit ini\ial. }n 1813 B=nulescu-Bodoni a ]nfiin\at la Chi[in=u un Seminar Duhovnicesc [i o tipografie moldoveneasc= pentru tip=rirea c=r\ilor
rituale. }n 1858 a ap=rut Vestitorul eparhiei Chi[in=ului [i Hotinului,
organul oficial al bisericii basarabene, cu text paralel ]n rom`n= [i rus=,
textul rom`n fiind suprimat ]n 1871. O dat= cu venirea arhiepiscopului
Lebedev, tendin\a de rusificare a bisericii se accentuase.
Nu putem afirma cu certitudine (dup= cum o fac unii istorici cu vederi
mai na\ionaliste) c= rusificarea prin intermediul bisericii a fost promovat=
de to\i capii acesteia [i la indica\iile directe/concrete ale Petersburgului.
52
IULIAN FRUNTA{U
}n primul r]nd, unele fe\e biserice[ti, trimise ]n Basarabia de Sf]ntul Sinod,

au fost educate la universit=\i europene [i aveau un sentiment puternic
dezvoltat de misionari ale[i s= lumineze turma, inclusiv pre limba lor [i
cu toleran\= cre[tineasc=. }n al doilea r]nd, este pu\in probabil ca ]naltele
fe\e biserice[ti s= fi pornit pe calea rusific=rii la ordinul direct al Sinodului. Mai degrab=, ace[tia maximalizau, ]n func\ie de energia [i educa\ia
proprie, spiritul absolutist al Imperiului Rus, astfel specific]nd, ]n proiecte
[i atitudini proprii, ceea ce plutea ]n aer [i era acceptat de superiori.
Acestui model de comportament ]i corespund arhiepiscopii Lebedev [i
Serafim, spre deosebire de alt tipaj, cel al episcopului Iacov Piatni\ki [i
al episcopului Vladimir, primul dintre care a solicitat Sinodului ]n 1898
permisiunea de a publica bro[uri religioase ]n limba moldoveneasc=,
iar al doilea a redeschis ]n 1904 tipografia moldoveneasc=, ]nchis= de
arhiepiscopul Pavel, [i a ]nceput editarea unui jurnal bisericesc ]n limba
moldoveneasc= Lumin=torul.82 Numai peste 4 ani Serafim a oprit
]ntrebuin\area limbii moldovene[ti ]n slujbele biserice[ti, ]ns= apari\ia [i
consolidarea sectarismului religios, ]n special al inochentismului, a condus autorit=\ile biserice[ti ruse la concluzia c=: ... punerea lui Inochentie
asupra norodului izvora din faptul c= el ]i vorbea moldovene[te, pe c]nd
preo\ii ru[i ]ndeplineau slujba dumnezeiasc= ]ntr-o limb= ne]n\eleas= de
mul\ime. }n consecin\=, regimul a devenit mai tolerant ]n ce prive[te utilizarea limbii moldovene[ti ]n biseric=, deoarece slujitorilor biserice[ti le
era fric= s= nu-i piard= pe moldoveni pentru biserica pravoslavnic=.83
Este semnificativ faptul c= ]nc= ]n 1815 t]rgove\ii se lamentau c= cu
totul ]mpotriv= li este a vedea pe fiii lor lipsi\i de hrana ]nv=\=turii limbii
moldovene[ti [i cereau un nou local pentru [coal=, promi\]nd [i asisten\a
lor financiar= pentru realizarea obiectivului ]n cauz=. Mai t]rziu, ]n 1841,
I. Sturdza, mare[alul nobilimii basarabene, a adresat o scrisoare guvernatorului Feodorov ]n care men\iona c= limba moldoveneasc= este neglijat=
]n [colile publice, c= elevii nu se perfec\ioneaz= ]n limba matern= literar=
[i c= [colile \inutale s]nt lipsite de profesori [i material didactic pentru
acest obiect. Pentru a ]nl=tura aceste neajunsuri, nobilimea cerea de a
numi profesori de n=dejde de limb= moldoveneasc= [i de a procura din
Moldova [i Muntenia cantit=\i necesare de c=r\i didactice. Mai mult dec]t
at]t, tagma dvorenilor se oferea s= adune ea ]ns=[i mijloacele necesare pentru plata ]nv=\=torilor [i cump=rarea c=r\ilor.84 Ar fi exagerat, probabil, s=
calific=m aceste solicit=ri drept manifest=ri ale na\ionalismului, ]ns= cert
53
este faptul c= nobililor nu le era str=in un vag sentiment de apartenen\=

etnic=. Relevant= ]n acest context este imaginea Moldovei [i Munteniei
drept modele didactice [i culturale, precum [i sensul ideologic al profesorilor de n=dejde, adic= al unora care nu ar desf=[ura o propagand=
subversiv=, revolu\ionar= [i/sau na\ionalist=. }n acela[i timp, substratul
etnic al aristocra\iei locale a fost alterat pe parcursul secolului XIX, at]t prin
(auto)rusificarea boierilor moldoveni, c]t [i prin ]nnobilarea func\ionarilor
[i ofi\erilor ru[i din Basarabia.
Dac= p]n= ]n 1842 se mai puteau depune cereri ]n limba moldoveneasc=,
]n 1865 ea a fost deja exclus= din planul de ]nv=\=m]nt. Adept al [colii
na\ionale ]n Basarabia, Ion Doncev a elaborat dou= manuale de limb=
rom`n=: Cursul primitiv de limb= rum`n= [i Abeceda rum`n=, cu dou= grafii
latin= [i chirilic=, pe care le public= la Chi[in=u, ]n 1865. Edit]ndu-le pe
cont propriu, manualele au v=zut lumina tiparului ]n momentul ]n care
limba rom`n= a fost exclus= din planul de ]nv=\=m]nt al guvernului.85
S]nt extrem de revelatorii scrierile lui Batiu[kov despre spiritul na\ional
[i limba moldovenilor basarabeni, precum [i ac\iunile care trebuie s= fie
]ntreprinse de autorit=\ile \ariste: Dac= dorim ca popula\ia rus= din acest
\inut s= nu mai fie rom`nizat=, ca Basarabia s= fie considerat= ]n realitate
nu doar gubernie ruseasc=, ci s= nu mai fie obiect de jinduire rom`neasc=
[i chiar de agita\ie [i s= fie organic unit= cu restul Rusiei, e necesar ca, prin
intermediul [colii, de a-i familiariza pe \=ranii moldoveni cu limba slav=
bisericeasc= [i de a-i face pe jum=tate ru[i prin limb=.86 }n acest cadru
se ]nscrie comportamentul arhiepiscopului P. Lebedev, care [i-a ]nceput
activitatea cre[tineasc= ]n Basarabia ]n 1874, ]nc=lzind sobele Mitropoliei
cu mii de volume [i c=r\i biserice[ti scrise ]n limba moldoveneasc= [i
care ...a revizuit seminariul nostru [i l-a transformat ]n o pepinier= de
preo\i ru[i. Limba rom`n= a fost riguros oprit= nu numai ]n sfera oficial=
a rela\iunilor profesorilor cu elevii, ci [i ]n intimitatea vie\ii [colarilor.87
Lebedev, ]ntr-un fel, a exprimat unul din punctele culminante ale absolutismului rus, deoarece, ]n urma terorii nihili[tilor [i utiliz=rii acestei
situa\ii extreme de c=tre oberprocuratorul Sf]ntului Sinod, Pobedonos\ev,
pentru consolidarea puterii proprii, Alexandru III [i ]ntreaga autocra\ie
rus= a lunecat spre un extremism de stat [i anihilarea oric=ror tendin\e de
autonomizare na\ional= ale periferiilor Imperiului Rus. }n termeni concre\i
aceasta ]nsemna c=: }n 1878 func\ionau ]n Basarabia numai 355 de [coli
primare rurale ruse[ti, frecventate de 28 186 elevi, la o popula\ie total=
54
IULIAN FRUNTA{U
de 1 052 013 suflete, din care trei sferturi erau rom`ni.88

Autorit=\ile \ariste, ]n special dup= atentatul comis asupra \arului
Alexandru II, ac\ionau cu o convingere cresc]nd=, nu f=r= temei, c= ideile
liberale circul= cu o libertate mai mare ]n r]ndul tineretului studios. La
periferiile na\ionale aceasta reprezenta un pericol [i mai mare, ]n viziunea
Petersburgului, deoarece ideile nihiliste ]ncepeau s= fie cuplate cu cereri
de emancipare na\ional=: Nici un ziar rom`nesc, nici o oper= literar=, nici
un c]ntec b=tr]nesc nu poate fi tip=rit ]n tipografiile noastre, ba ]nc= ceva
[i mai mult, c=r\ile biserice[ti [i c=r\ile didactice rom`ne s]nt sechestrate
[i arse. O grup= de tineri basarabeni, ghida\i de ni[te sentimente nobile,
a crezut de cuviin\= d-a aduce ]n Basarabia c]teva exemplare din c=r\ile
didactice editate pe la Bucure[ti [i Ia[i, cu singurul scop de a ]nv=\a carte
prin satele de unde se trag ei. Poli\ia, fiind avizat= despre aceasta, arest=
pe tinerii rom`ni [i sechestr= c=r\ile care fur= imediat arse.89
}n studiile de specialitate s]nt men\ionate mai multe ]ncerc=ri de a edita
periodice ]n limba rom`n=, dat]nd din anii 1848, 1858, 1863 [.a., dar autorit=\ile ruse[ti nu au aprobat apari\ia lor. }n general, ]n Rusia, oficialit=\ile
nu agreau editarea prea multor publica\ii periodice, mai ales ]n provincie
[i ]ndeosebi ]n guberniile neruse[ti, pentru c=, la periferia Imperiului [i ]n
zone b=nuite de infidelitate fa\= de regimul \arist, cenzurarea lor sever=
ar fi fost mai dificil=.90
Adi\ional propag=rii limbii [i culturii rom`ne, pu\inii agitatori na\ionali[ti desf=[urau [i unele activit=\i politice prin intermediul tiparului
[i acest fapt tocmai reconfirma temerile autorit=\ilor \ariste c=, o dat=
cu emanciparea cultural=, indivizii vor cere nu doar drepturi sociale,
ci [i na\ionale: Zilele din urm= au ap=rut ni[te bro[uri scrise ]n limba
rom`n= [i care trateaz= tocmai chestiunea emigra\iunii israelite [i ruse ]n
Basarabia. Aceast= bro[ur= intitulat= Cotropi\i [i cotropitori a fost, cum se
aude, tip=rit= ]ntr-o tipografie clandestin= care se afl= ]ntr-un or=[el din
nordul Basarabiei.91
}n 1912 ]n cele 1 709 [coli primare [i 56 de [coli secundare, ]ntre\inute ]n
propor\ie de 70 la sut= din d=rile moldovenilor, nu se ]nv=\a rom`ne[te.92
Astfel, utilizarea elementului etnolingvistic ]n politica intern= a Imperiului
Rus a conturat mai clar fizionomia [ovinismului rus ]n sensul consolid=rii
acestuia [i, paradoxal, a contribuit la inventarea (proto)na\ionalismului
moldovenesc/rom`nesc ]n Basarabia gra\ie unui sentiment, vag la ]nceput,
de opresiune etnic=, pe care primii na\ionali[ti moldoveni au con[tientizat-o cu o surprindere dureroas=.
55
6. Etnia, ora[ele [i industrialismul

}n pofida faptului c= formula na\ionalist= a du[manului etnic c][tiga teren,
politicile economice ale \arismului [i considera\iile de securitate [i profit i-au
influen\at pe marii proprietari funciari moldoveni [i burghezia na\ional=,
nesemnificativ= sub aspect numeric, s= coopereze cu regimul rusificator.
Astfel, unii nobili basarabeni, din considerentele carierei [i ale profitului
economic, se asimilau ru[ilor, devenind ap=r=tori ai Imperiului, uneori
mai acerbi dec]t reprezentan\ii etniei dominante ruse. Identitatea \=ranilor
basarabeni, pe de alt= parte, era determinat= mai mult de modul izolat de
via\= cotidian=, dec]t de grupul lingvistic specific, mai degrab= de rela\iile de
rubedenie, familie [i neam, dec]t de ideile abstracte despre na\iune.
}n acela[i timp, se diminua constant izolarea tradi\ional= a satului
[i a \inutului gra\ie noilor re\ele de comunicare cum ar fi, de exemplu,
telegraful (comunicarea ]ntre Chi[in=u [i Odesa fiind inaugurat= ]n 1860)
[i c=ile ferate (circula\ia trenurilor ]ntre Chi[in=u [i Tiraspol, care lega, la
r]ndul s=u, capitala provinciei cu restul Imperiului, ]ncep]nd cu 15 august
1871), fapt care a ]nceput s= faciliteze comer\ul, mi[carea nestingherit=
a oamenilor [i m=rfurilor, anihil]nd treptat distinc\iile mai vechi dintre
cei de acela[i neam [i str=ini. Tr=s=turile inerente ale imperialismului [i
industrialismului s]nt nivelarea [i uniformizarea, astfel ]ncep]nd a fi descoperite satele cele mai ]ndep=rtate [i izolate ale Basarabiei. Aceast= nou=
geografie economic= [i politico-social= a influen\at ]ntr-o m=sur= semnificativ= fizionomia na\ionalismului [i a clasei. De men\ionat c=, datorit=
statutului social, ru[ii erau mai mobili dec]t moldovenii, descoperind
mai repede, din punct de vedere ideologic, noua patrie ]n Basarabia [i
]nsu[ind-o ]n imagina\ia na\ional-cultural=.
Mai mult dec]t at]t, industrialismul, promovat de stat la sf]r[itul secolului
XIX, a contribuit la formarea unui gen de coeziune social= orizontal= at]t
]ntre muncitori, c]t [i ]ntre industria[ii de diferite na\ionalit=\i. Procesele
de emancipare, ]ns=, au consolidat ]n unele cazuri leg=turile etnice verticale, ]n altele rela\iile sociale orizontale. Experien\a popoarelor care
aveau reprezentare urban= modest= (lituanienii, ucrainenii, beloru[ii [i
moldovenii) era diferit= de cea a georgienilor, letonilor, estonienilor [i
evreilor, care au format o clas= muncitoare proprie [i au intrat ]ntr-un
contact direct cu intelectualitatea radical=93. Dezvoltarea industrialismului
]nsemna, ]ntr-un fel, [i consolidarea hotarelor Imperiului, deoarece geo-
56
IULIAN FRUNTA{U
grafia economic= dicta, de exemplu, orientarea fluxului comercial c=tre

portul Odesa, dar nu spre Gala\i, ceea ce era mai convenabil, ]n special
pentru Basarabia de Sud. Dezvoltarea economic= la sf]r[itul secolului
XIX ]nceputul secolului XX modela fizionomiile na\ionalismelor ]n
Basarabia ]n sensul consolid=rii celui rus, deoarece afacerile se f=ceau
]ntr-un spa\iu economic definit de Imperiu [i aceasta, la r]ndul s=u, modela imagina\ia economic= a ]ntreprinz=torilor moldoveni ]n sensul unei
orient=ri spre pia\a rus=, nu doar din punct de vedere strict comercial, ci
[i de mentalitate [i institu\ii. }n acela[i timp, interesele comerciale puteau
modifica loialitatea etnocultural= sau etnopolitic= doar a negustorilor sau
]ntreprinz=torilor moldoveni, \=ranii fiind ]n afara contextului respectiv,
deoarece activitatea lor economic= se limita la sat, comun= [i uneori la
primul centru urban.
De ce ideea de modernitate nu a fost ]mbr=\i[at= de \=ranii basarabeni
[i de ce nu a fost posibil=, ]n aceast= parte a lumii, o revolu\ie industrial=
de felul celor occidentale? Ar fi, probabil, imposibil s= d=m un r=spuns
exhaustiv, care ar explica subdezvoltarea rom`nilor, dar [i a altor popoare
ortodoxe din estul continentului. Ceea ce ]ns= pare a fi adev=rat este c=, o
dat= ce \=ranii moldoveni au ]nceput s= comercializeze mai des produsele
agricole [i s= intre ]n contact cu ora[ul, descoperirea a fost c= acesta era
str=in acolo ru[ii [i evreii de\ineau p]rghiile administrativ-economice.
Contactul ]n cauz= a contribuit, ]n mare parte, la conservarea statutului
social al \=ranului moldovean, frustrarea ini\ial= consolid]nd o inhibi\ie
de lung= durat=. }n loc s= ]nve\e, \=ranii s-au adaptat, ]ncep]nd s= trateze
urbanitatea, industrializarea [i modernitatea drept ni[te vicii imuabile [i
str=ine. Pe de alt= parte, ]n urma contactului respectiv, care a sfidat via\a
rural=, din masa de \=rani ]ncepuser= s= se desprind= elementele cele mai
active [i capabile s= fac= fa\= confrunt=rii ideologice cu na\iunea dominant= rus=. }ns= num=rul acestora a fost foarte mic pentru a consolida
clasa autohton= a mic-burghezilor, intelectualilor sau func\ionarilor. De
exemplu, cu excep\ia bisericii ortodoxe, ]n care num=rul preo\ilor rom`ni
era mai mare dec]t cel al reprezentan\ilor altor etnii (rom`ni 59,7%, ru[i
23,9%, ucraineni 11,4%), ]n toate celelalte sfere sociale din Basarabia
num=rul rom`nilor era infim. }n conformitate cu recens=m]ntul din 1897,
]n administra\ie, judec=torii [i ]n poli\ia basarabean= rom`nii constituiau
11,2% (ru[ii 64,2%, ucrainenii 16,7%), ]n judec=toriile particulare
7,6% (ru[ii 73,6%, ucrainenii 2,8%), ]n for\ele armate 5,8% (ru[ii
57
58,3%, ucrainenii 17,2%), ]n ]nv=\=m]nt [i educa\ie 18,3% (ru[ii

58,0%, ucrainenii 13,8%), ]n [tiin\=, literatur= [i art= 16,8% (ru[ii
48,6%, ucrainenii 24, 8%), ]n activit=\ile medico-sanitare 17,2 (ru[ii
55,9%, ucrainenii 2,8%).94
Exist= o leg=tur= direct= ]ntre nivelul urbanismului [i gradul sau puterea na\ionalismului, fiind semnificativ=, ]n acest context, structura etnic=
a ora[elor basarabene, care demonstreaz= prezen\a urban= modest= a
moldovenilor 14%, la sate fiind 53,5%.95 Cu toate acestea, moldovenii,
dac= se instalau la ora[, obi[nuiau s= se stabileasc= ]n cartierele m=rgina[e,
p=str]nd un gen de intractibilitate social-urban=. Pu\inii func\ionari [i
muncitori de origine moldoveneasc=, intr]nd ]n contact cu o clas= muncitoare [i una birocratic= rus=, mai puternic= [i mai numeroas=, se l=sau
supu[i unor procese de asimilare cultural-social= [i etnic=. Dac= soarta
Basarabiei s-ar fi decis independent de circumstan\ele interna\ionale,
atunci aceasta s-ar fi ]nt]mplat la ora[e, ]ns= acolo popula\ia era, ]n mare
majoritate, de origine rus= [i evreiasc=, fiind ostil= oric=rui grad, oric]t de
ne]nsemnat, al na\ionalismului moldovenesc/rom`nesc. Ar fi dificil de
evaluat cauzele care nu au permis moldovenilor lansarea unei revolu\ii
sociale proprii ]n cadrul procesului general de industrializare. Un aport
fundamental la aceasta l-a constituit lipsa de coeziune na\ional=, baza
c=reia a fost distrus= ireversibil ]ncep]nd cu 1812. Formele de organizare
intern= a vie\ii, o leg=tur= social= orizontal=, poate nu at]t de trainic= ]n
sens ideologic, dar suficient de constant=, au permis conservarea unui
statu-quo care, pe parcurs, a fost umplut cu un na\ionalism spontan,
dar nonviolent. }ntr-un fel, moldovenii basarabeni reprezentau o na\iune
politic= adormit=, cu un grad sporit de impenetrabilitate ]n fa\a ideologiilor na\ionaliste sau socialiste tr=s=tur= care s-a perpetuat ]ntr-o
tradi\ie politico-social= ce a determinat protona\ionalitatea [i protostatalitatea acestora. Chiar ]n anii [aizeci ai secolului XX puteau fi ]nt]lni\i la
Chi[in=u \=rani moldoveni care posedau foarte prost limba rus= (sau nu
o cuno[teau deloc) [i aceasta nu dintr-un motiv na\ionalist, ci din cauza
unei intractibilit=\i* social-politice [i culturale. Extrem de relevante pentru
]n\elegerea gradului de con[tiin\= etnic= [i a intractibilit=\ii \=ranilor basarabeni s]nt rapoartele jandarmeriei guberniale. }n acestea se men\ioneaz=:
Intelectualitatea local=, de provenien\= moldoveneasc=, are o tr=s=tur=
caracteristic= ce o deosebe[te categoric de restul intelectualilor basarabeni:
antipatia fa\= de tot ce-i rusesc, visul la separarea Basarabiei de Rusia [i
58
IULIAN FRUNTA{U
unirea ei la Regatul rom`n, fa\= de or]nduirea social= a c=ruia [i-au exprimat deschis entuziasmul. }ns= visurile amintite nu s-au materializat nici
]n ac\iuni de propagand= f=\i[=, nici ]n vreo alt= mi[care revolu\ionar=.
...C]t prive[te popula\ia \=r=neasc=, aceasta este indiferent= fa\= de tot ce
o ]nconjoar=....96
Sensul unei existen\e perpetue, cum ar fi statul moldovenesc medieval,
legile p=m]ntului etc., a fost fundamental pentru intelectualii basarabeni
]n ce prive[te concep\iile lor na\ionale despre propria structur= etnic=. }n
anii nou=zeci ai secolului XIX pu\inii intelectuali/agitatori na\ionali[ti
[i/sau sociali[ti basarabeni au ]nceput s= considere c= at]t burghezia,
care era nena\ional= (evreii, armenii, ru[ii), c]t [i autocra\ia rus= se opun
libert=\ilor sociale [i politice ale moldovenilor basarabeni. Aici ]ns=, ca
[i ]n cazul social-democra\ilor georgieni (de[i la un nivel mai redus), a
avut loc o convergen\= ]ntre programul socialist de emancipare de clas=
[i cererea de emancipare na\ional=.*
Intractibilitatea na\ional=, dar [i social= (]n sensul incapacit=\ii lans=rii
unei revolu\ii industriale, dar nici agrare) a moldovenilor este relevat=
extrem de pregnant de memoriile unui preot basarabean: S]nt fiu al Basarabiei, fiu de \=ran, din satul Groze[ti, jude\ul L=pu[na, cum se zicea
]nainte. Dar acuma, dup= sovietici, din raionul Nisporeni. P=rin\ii mei erau
\=rani, iar satul nostru avea o a[ezare frumoas= din dou= p=r\i de deal,
pe malul Prutului, cu lunc=, cu balt=, cu [es, cu p=duri de codru, cu vii
[i livezi. {i cu obiceiurile noastre frumoase mo[tenite din mo[i-str=mo[i.
Acum, mai mult ca oric]nd, la v]rsta mea, [tiu c]t de frumos era satul meu.
C]nd fiecare cre[tin respecta acea Lege Sf]nt=, [i nu aveam prea mul\i inte*Intractibilitatea social= sau na\ional= este termenul care relev= incapacitatea cronic=
a indivizilor (]n cazul de fa\=, a moldovenilor) de a-[i asuma identit=\ile necesare pentru
demararea [i finalizarea proiectelor de edificare a na\iunii, statului-na\iune, clasei muncitoare, burgheziei [i altor loialit=\i sociale, f=r= de care ]nsu[irea modernit=\ii (sau cel pu\in
gestionarea industrializ=rii) nu este posibil=. Intractibilitatea, ]n acest fel, este asigurarea
atemporalit=\ii [i ie[irea din istorie. Ea a fost determinat= de structuri interne, dar [i externe,
fiind dificil= prioritizarea acestora. Intractibilitatea este generat= de incapacitatea de a ]nsu[i,
fapt care la r]ndul s=u atrage for\e externe ostile, deoarece subjugarea indivizilor, marca\i
de tr=s=tura ]n cauz=, nu reprezint= o dificultate enorm=. Intractibilitatea social=/na\ional=
a moldovenilor a generat p]n= la moment doar o protostatalitate [i protona\ionalitate de
origine sovietic= ce s-a datorat impactului formativ al terorii, culturii [i ideologiei sovietice.
Aceast= intractibilitate a compromis ]mbr=\i[area fireasc= a rom`nismului. Termenul
este preluat din englez= intractibility 1. caracter refractar, dificil, intratabil; 2. caracter
ireductibil, lips= de maleabilitate, docilitate; 3. dificultate de rezolvare, neputin\a de a fi
rezolvat; 4. neputin\a de a fi cultivat; 5. caracter incurabil (A. Banta[ [i L. Levi\chi, Dic\ionar
englez-rom`n, Bucure[ti, Teora, 1992, p. 134).
59
lectuali, \=ranii cu simplitatea lor, poate c= nu to\i [tiau carte, dar [tiau s=
respecte Legea Domnului. Duminicile [i ]n s=rb=tori mergeau la biseric=.
Exista frica de Dumnezeu [i evlavie c]nd era postul, miercurea [i vinerea.
De s=rb=tori toat= lumea ie[ea la hor=, la scr]nciob, unde se distrau copiii
[i tineretul, se jucau nun\i frumoase, a[a, petreceri cu nun\i [i hore, cu
muzic= [i cu fanfar=. ...{i toate acestea formau acea tradi\ie frumoas= [i
lini[tit= ]n care fiecare ][i [tia rostul ]n via\=.97 O lume rural=, suficient=
sie[i, scoas= din istorie [i sup=rat= pe modernitatea vicioas=, a constituit
at]t subiectul, c]t [i cadrul preocup=rilor agitatorilor na\ionali[ti rom`ni.
Ceea ce am putea concluziona este c= evolu\iile geopolitice la ]nceputul

secolului XIX au lansat un proces de modelare a fizionomiei identit=\ilor
sociale care urmau s= fie descoperite [i consolidate de primii agitatori
protona\ionali[ti. De asemenea, clasa a jucat un rol important ]n sensul
]n care predominarea \=r=nimii ]n rela\iile economice a determinat o asemenea cale de dezvoltare care ]nt]rzia revolu\ia industrial= [i codifica
subdezvoltarea ]ntr-o formul= particular=. Aceasta era, ]n acela[i timp,
responsabil= pentru incapacitatea moldovenilor basarabeni de a subscrie la
proiectul unific=rii rom`ne[ti datorit= ocupa\iei Basarabiei ]n 1812. Crearea
unei unit=\i administrative dintr-un teritoriu esen\ialmente nepenetrabil
[i lipsit de un suflu premodern de na\ionaltate [i progres nu a putut s=
conduc= dec]t la formarea patriei noi pentru cei care stabileau contextele,
tradi\iile politice, imagina\ia [i simbolurile ]ntr-un teritoriu neexplorat,
populat cu suflete [i min\i virgine. }n acela[i timp, elitele politice din
Principate, cu sau f=r= voia Imperiilor Rus [i Otoman, au ini\iat [i gestionat proiectul unific=rii p=m]nturilor rom`ne[ti. Cu toate acestea, de[i
*Aici, dar [i pe parcursul c=r\ii, vom folosi termenii de social(izant) [i na\ional(izant)
]n sensul a dou= discursuri separate care uneori s-au intersectat, uneori s-au contopit, iar
]n unele cazuri s-au manifestat paralel. Bine]n\eles, etnicul/na\ionalul face parte integrant=
din social, ]ns= am decis utilizarea egal= a acestor termeni pentru a desemna, ]n cazul
social(izant), efortul liberalizant al indivizilor, ]ndreptat spre democratizarea societ=\ii, [i
nu neap=rat ]n conexiune cu na\ionalismul. De asemenea, termenul social(izant) poate
uneori reflecta anumite tendin\e socialiste ale agitatorilor rom`ni basarabeni, ]n special
]n perioada 1917-1918. Condi\ionarea ]n cauz= este determinat= de conven\ionalitatea
socialismului, exist]nd deosebiri fundamentale ]n perceperea termenului ]nainte [i dup=
r=sturnarea bol[evic=. Socialismul agitatorilor basarabeni din 1917-1918, de exemplu, a
purtat semnifica\iile transform=rilor social-democratice radicale, nu ]ns= [i cele care au
devenit dominante pe parcursul istoriei URSS.
60
IULIAN FRUNTA{U
av]nd simpatii fa\= de crearea Rom`niei, liderii basarabeni au ]nceput s=

activeze [i s= formuleze cerin\e politice folosind noul cadru statal cel al
provinciei Imperiului Rus. Basarabia [i Principatele Rom`ne au demarat
scrierea a dou= istorii paralele care, ]ns=, au fost citite [i interpretate de
cele mai multe ori ]mpreun=.
61
NOTE
1
10
11
12
13
14
15
16
Hobsbawm Eric and Ranger T., eds., The Invention of Tradition (Cambridge: Cambridge University Press, 1983).
Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union
(Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p. 6.
Deutsch Karl W., Nationalism and Social Communication: An Inquiry into the Foundations of Nationality (Cambridge, Mass: MIT Press, 1953), pp. 70-71.
Anderson Benedict, Imagined Communities (London, New-York: Verso, 1995), p.
40.
Thompson Edward, The Making of the English Working Class (London: Victor
Golancz, 1963), pp. 9-10.
Scott Joan W., Gender and the Politics of History (New York: Columbia University
Press, 1988), p. 5.
Hroch Miroslav, Social Preconditions of National Revival in Europe. A comparative
Analysis of the Social Composition of Patriotic Groups among the Smaller European
Nations (New York: Columbia University Press, 2000), p. 23.
Hroch Miroslav, Social Preconditions of National Revival in Europe. A comparative
Analysis of the Social Composition of Patriotic Groups among the Smaller European
Nations (New York: Columbia University Press, 2000), pp. 25-27.
Hobsbawm scria: Caracteristica fundamental= a na\iunii moderne [i a tot ce \ine
de ea este tocmai modernitatea ei. Na\iuni [i na\ionalism din 1780 p]n= ]n prezent:
program, mit [i realitate (Chi[in=u: Arc, 1997), p. 16.
Smith Anthony D., The Ethnic Origins of Nationalism (Oxford: Basil Blackwell, 1986),
p. 46.
Hobsbawm Eric, Na\iuni [i na\ionalism din 1780 p]n= ]n prezent: program, mit [i
realitate (Chi[in=u: Arc, 1997), cap.II.
Smith Anthony D., The Nation in History. Historiographical Debates about Ethnicity
and Nationalism (Hanover: University Press of New England, 2000), p. 3.
Ornea Zigu, De la Patriotism la na\ionalism antidemocratic, Dilema, nr. 364,
Bucure[ti, 4-10 februarie 2000, p.10.
Novikov Alexei, Between space and race: rediscovering Russian cultural geography,
Bradshaw Michael J., ed., Geography and Transition in the Post-Soviet Republics
(West Sussex: John Wiley & Sons, 1997), pp. 128-30.
., ,
, no. 1, , , , 1994, . 56-64.
62
IULIAN FRUNTA{U
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
Declara\ia secret= referitor la Alian\a dintre Rusia [i Austria, Moldova ]n contextul

rela\iilor politice interna\ionale. 1387-1858, Tratate, sub red. Ieremia I. (Chi[in=u: Universitas, 1992), p. 304.
Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti:
Humanitas, 1995), pp. 89-90.
Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), p. 160.
Humanitas, 1995), p. 91.
Moldova ]n contextul rela\iilor politice interna\ionale. 1387-1858, Tratate, sub red.
Ieremia I. (Chi[in=u: Universitas, 1992), p. 323.
Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991), pp. 170-172.
Iorga Nicolae, Adev=rul asupra trecutului [i prezentului Basarabiei, Bucure[ti,
1940, p. 56. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente,
1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 62.
Culegere complet= de legi ale Imperiului Rus, Sankt Petersburg, 1830, vol. XXXII,
p. 406. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 18121940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 62.
Analele Comitetului de Statistic= al Basarabiei, Chi[in=u, 1868, vol. 3, pp. 110-112.
Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940
(Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 67.
Ziarul Golos, Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu
Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 78.
, , , . ..,
, 7 (: -, 1996), c.
201.
Raeff Marc, Patterns of Russian Imperial Policy Toward the Nationalities, Allworth
Edward ed., Soviet Nationality Problems (New York: Columbia University Press,
1971), p. 23.
Raeff Marc, Patterns of Russian Imperial Policy Toward the Nationalities, Allworth
Edward ed., Soviet Nationality Problems (New York: Columbia University Press,
1971), p. 37.
Shaw Denis J.B., Geopolitics, history and Russian national identity, Bradshaw
Michael J., ed., Geography and Transition in the Post-Soviet Republics (West Sussex:
John Wiley and Sons, 1997), pp. 36-37.
Pentru utilizarea voluntarist= a miturilor ]n perioada ceau[ist=, inclusiv ]n formula
na\ionalist=, a se vedea excelenta lucrare a lui Lucian Boia, Istorie [i mit ]n con[tiin\a
rom`neasc=, ed. a 2-a (Bucure[ti: Humanitas, 2000).
Documente privind istoria Rom`niei. R=zboiul pentru Independen\=, vol. IX, sub red.
lui Roller M. (Bucure[ti: Editura Academiei, 1955), p. 382.
Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u:
{tiin\a, 1996), p. 285 [i p. 291.
{tiin\a, 1996), p. 275.
Arhivele Statului din Chi[in=u. Fondul guvernatorului militar. Citat dup= Boga L.
T., Lupta pentru limba rom`neasc= [i ideea unirii la rom`nii din Basarabia dup=
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
63
1812 (Chi[in=u: 1932). Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i
documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 116.
Batiu[kov P.N., Basarabia. Descriere istoric= (St.-Petersburg, 1892), p.174. Citat dup=
Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u:
Cartier, 1998), p. 122.
Smith Anthony D., The Nation in History. Historiographical Debates about Ethnicity
and Nationalism (Hanover: University Press of New England, 2000), p. 65.
Negru Gheorghe, |arismul [i mi[carea na\ional= a rom`nilor din Basarabia (Chi[in=u:
Prut Interna\ional, 2000), pp. 46-47.
Humanitas, 1995), p.120.
Albini Septimiu, 1848 ]n Principatele Rom`ne (Bucure[ti: Albatros, 1998), pp. 108109.
Conven\ie ]ntre Rusia [i Poarta Otoman= privitoare la Principatele Rom`ne, Balta
Liman, 19 aprilie/1 mai 1849, Moldova ]n contextul rela\iilor politice interna\ionale.
1387-1858, Tratate, sub red. Ieremia I. (Chi[in=u: Universitas, 1992), p. 323.
Manifesto of the Romanian Revolutionary Committee, London, September 10, 1852,
dup= Cretzianu A., Din arhiva lui D. Br=tianu (Bucure[ti: Imprimeria Na\ional=,
1933), 1, pp. 289-301. Citat dup= Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n=
la zilele noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 184.
Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., The Challenge of History in Eastern
Europe, Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., eds., The Handbook of
Political Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK and Northampton, MA, USA:
Edward Elgar, 1998), p. 14.
Gallagher Tom, Democra\ie [i Na\ionalism ]n Rom`nia, 1989-1998 (Bucure[ti: All,
1999), p. 26.
1999), p. 36.
64
IULIAN FRUNTA{U
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77

Sturdza D.A., ed., Acte [i documente relative la istoria rena[terii Rom`niei (Bucure[ti:
1899-1909). Citat dup= Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele
noastre (Bucure[ti: Humanitas, 1995), p. 199.
Analele Comitetului de Statistic= al Basarabiei, Chi[in=u, 1868, vol. 3, pag.108-110.
Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940
(Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 65.
A.N. a R.M., f.1, i.1, d.3995, p.11-14. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei
]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 66.
Culegere complet= de legi ale Imperiului Rus. Culegerea a II-a, St.-Petersburg, 1876,
volumul XLVIII, nr. 52721, p. 370. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei
]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p. 118.
Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998),
p. 189.
Nacco Alexis, Analele Asocia\iei imperiale de istorie [i antichitate din Odesa, 1900,
vol. XXII, p.115. Citat dup= Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p.70.
Vighel F.F., Memorii, Moscova, 1865, partea VI, p. 98. Citat dup= Dinu Po[tarencu, O
istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p.109.
Cartier, 1998), p.79.
Ve[tile Eparhiei din Chi[in=u, 1902, nr. 17, p. 367-369. Citat dup= Po[tarencu Dinu,
O istorie a Basarabiei ]n date [i documente, 1812-1940 (Chi[in=u: Cartier, 1998), p.
87.
., XIX (:
, 1970), . 117.
Suny Ronald Grigor, The Revenge of the Past. Nationalism, Revolution, and the
Collapse of the Soviet Union (Stanford, California: Stanford University Press, 1993),
pp. 26-27.
{tiin\a, 1996), p.108 [i p. 110.
Boldur Al., La Bessarabie et les relations russo-roumaines (Paris: 1927), p. 136. Citat
dup= Avramescu Tiberiu, comentarii ]n Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 18801883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 133.

78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
65
{tiin\a, 1996), p. 171.
{tiin\a, 1996), p. 173.
Cazacu Petre, Moldova dintre Prut [i Nistru, 1812-1918 (Chi[in=u: {tiin\a 1992), p.
97.
{tiin\a, 1996), p. 173.
Cartier 1998), p. 117.
Batiu[kov P.N., Basarabia. Descriere istoric=. St.-Petersburg, 1892. Citat dup=
Cartier 1998), p. 174.
{tiin\a, 1996), p.63 [i p. 214.
Ciobanu {tefan, Basarabia (Chi[in=u: Universitas, 1993), p. 260.
{tiin\a, 1996), p. 63 [i p. 107.
Avramescu Tiberiu, comentarii ]n Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883,
ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p. 63 [i p. 107.
{tiin\a, 1996), p. 63 [i p. 78.
66
IULIAN FRUNTA{U
Capitolul II
BASARABIA LA R+SCRUCE: TUMULTUL

REVOLU|IEI RUSE {I RAPORTUL COMPLEX
DINTRE NA|IONALISM {I MARXISM
1. Clasa* [i na\iunea ]ntre reform= [i revolu\ie

Boierii moldoveni s-au aflat, pe parcursul secolului XIX, at]t sub presiuni centralizatoare ale autocra\iei ruse, c]t [i ]n competitivitate acerb=
pentru privilegii economice [i pozi\ii privilegiate ]n administra\ie. Astfel,
dac= ]n 1812 peste 95% din nobilimea Basarabiei era de origine rom`n=,
atunci peste un secol, ]n 1912, prin ]nnobilarea func\ionarilor ru[i [i
prin ]nstr=inarea mo[iilor, 69% dintre ace[tia erau de alt= origine dec]t
popula\ia b=[tina[=, migra\ia [i rusificarea av]nd un rol important ]n
acest proces. }n competi\ia pentru avantaje economice [i sociale, nobilii
moldoveni utilizau etnia sau se debarasau de ea, dac= lucrul acesta era
convenabil. Se ]nt]mpla ca etnia s= fie utilizat= [i de boerii moldoveni,
atunci c]nd concuren\ii ru[i foloseau formula na\ionalist-[ovin= pentru
extragerea unor avantaje economice sau sociale. }n general ]ns= se considera c= Boierimea noastr= n-a pierdut nimic prin retrocedarea Basa*O grupare sau pozi\ie ]n cadrul ierarhiei sociale ]n care clivajele s]nt derivate din
rela\iile economice ale societ=\ii. De[i indivizii deseori trateaz= clasele drept clasa celor
boga\i [i clasa celor s=raci, divizarea de clas=, ]n utilizare exact=, apare din diferen\ele
]n tipurile de proprietate economic=, nu pur [i simplu din diferen\ele de prosperitate. Dezbaterile despre clas= se centreaz= de obicei pe trei probleme-cheie: oportunit=\i sociale,
identit=\i [i politici.
67
rabiei la 1812; ea a r=mas nedespoiat= de vreunul din privilegiile sale,

n-a pierdut nimic prin aceast= inechitate istoric=; ea s-a dezmo[tenit, s-a
obicinuit foarte degrab= cu noua sa situa\iune [i, reneg]ndu-[i originea,
s-a declarat de rus= (aici [i ]n continuare subl. n.). Actualmente la noi
oameni ca Catargiu, ca Leonard, Cotru\= [i al\ii zic c= s]nt pur sang ru[i
[i, ]n naivitatea lor, nu observ= c= adev=ra\ii ru[i ]i iau ]n r]s pentru c=
accentul lor, slaba cuno[tin\= a limbii ruse totul, ]n fine, tr=deaz= originea
lor str=in=.1
De asemenea, este semnificativ= ]n acest sens opinia lui Constantin
Stere: A[a-numita rusificare a Basarabiei nu es-te dec]t un lung proces
de s=lb=t=cire [i pustiire sufleteasc=! }n aceast= situa\ie, boierii no[tri nu-[i
pot permite luxul unei atitudini demne s]nt sorti\i s= ajung= o turm=
abject= [i servil= ]n slujba oricui \ine biciul ]n m]n=. Consecin\ele, nu numai
pentru starea ei moral= [i intelectual=, dar [i pentru cea material= nu pot
fi dec]t tragice. Nu conta\i dar pe aceast= nobilime!2
}n general, ]ns=, am putea s=-i caracteriz=m pe moldoveni drept destul
de lini[ti\i [i f=r= tendin\e de afirmare na\ional=/na\ionalist=. Dac= unul
din ap=r=torii acerbi ai absolutismului rus ]n Basarabia [i un du[man
al emancip=rii etnice [i religioase a tuturor na\ionalit=\ilor Imperiului,
Kru[evan, avea asemenea impresii, atunci ele, probabil, ]ntr-adev=r reflectau realit=\ile rurale: Mai are moldoveanul basarabean o tr=s=tur=
caracteristic=: este neobi[nuit de pa[nic. Este aceasta semnul unei oboseli
a unei rase b=tr]ne r=zboinice care, lupt]nd mii de ani, a sim\it deodat=
repulsie fa\= de r=zboi [i conflicte fratricide, s-a dezvoltat aceasta ]n urma
unei pasivit=\i for\ate sub asuprirea turc=, nu se [tie, ]ns= moldovenii
nu au energie r=zboinic= [i nu s]nt ]ndr=zne\i... Basarabia a fost lipit= la
Rusia optzeci [i ceva de ani ]n urm= (deci, jurnalul de c=l=torii a fost scris
la sf]r[itul secolului XIX n. a.). Din toate periferiile aceasta este poate
singura care nu a costat o pic=tur= de s]nge poporului rus. Pe parcursul
acestor optzeci de ani molovenii basarabeni, chiar [i ]n clipele grele pentru
Rusia, cum ar fi ]n anii 1853-1855, nu au manifestat ostilitate sau tendin\e
separatiste. Mai mult dec]t at]t, ei ]i iubesc pe ru[i [i se m]ndresc c= s-au
contopit cu marea [i puternica Rusie. Tinerii merg la armat= chiar cu
m]ndrie [i ]ntorc]ndu-se acas=, vorbesc ruse[te, de[i cam stricat.3 Nu [tim
dac= dragostea fa\= de ru[i a fost chiar at]t de pronun\at=, dup= cum [i-ar
fi dorit-o Kru[evan, ]ns= obiceiul solda\ilor demobiliza\i de a vorbi ruse[te
este edificator pentru intractibilitatea indivizilor care nici s= se asimileze
68
IULIAN FRUNTA{U
nu s]nt ]n stare, deoarece vorbesc o limb= stricat= pe care, cu ]ncetul, o

uit=. }ns= tendin\a aceasta de a mima lingvistic, uneori behavioral, statutul
celor pe care ]i considerau din punct de vedere social-politic [i cultural
superiori numai na\ionalism nu relev=.
Este relevant raportul complex existent ]ntre autorit=\ile \ariste, boierii
[i \=ranii moldoveni. La 19 februarie 1861, \arul Alexandru II a semnat
Manifestul c=tre popor prin care anun\a desfiin\area iob=giei [i, implicit,
demara reforma agrar=. }n Basarabia ea a fost aplicat= efectiv [apte ani
mai t]rziu, ]n baza Regulamentului din 14/26 iulie 1868, oferind \=ranilor
loturi de p=m]nt mai mari dec]t ]n alte p=r\i ale Imperiului, prin aceasta
autorit=\ile \ariste urm=rind s= sl=beasc= puterea economic= a mo[ierimii
rom`ne autohtone, ]nc= nu destul de obedient=.4 Bine]n\eles, boierii moldoveni au protestat, trimi\ind o delega\ie \arului, care ]ns= a binevoit s=
le fac= pe plac doar ]ntr-o m=sur= simbolic= [i nu ]n modul ]n care nobilii
o solicitau, cu toat= considera\ia, dar cu o nemul\umire cresc]nd=, o dat=
ce puterea \arului p=rea s= se diminueze. Oricum, solidaritatea de clas=
a fost mult mai puternic= dec]t afilierea na\ional= pe vertical=, aceasta
demonstr]nd c= loialitatea, dar [i identitatea acestora este influen\at= de
avantaje economice, profit etc. }ns= nemul\umirea nobililor moldoveni
fa\= de unele politici economice ale autorit=\ilor \ariste, ]n urma c=rora
degradau, ]n compara\ie cu ru[ii [i evreii, [i [ovinismul velicorus tot
mai pronun\at fa\= de periferiile na\ionale ale Imperiului, chiar dac= nu
creau mi[c=ri de rezisten\= politic=, cel pu\in formau acele recipiente ]n
care agitatorii na\ionali[ti au turnat substan\a explozibil= necesar=. Mai
repede au ]nceput s= fie susceptibili ideilor na\ionale pu\inii mic-burghezi
moldoveni, dar [i unii proprietari funciari.
Contradic\iile existente ]ntre nobilimea autohton= [i cea rus= ]ncepuser=, ]n deceniul opt al secolului XIX, s= utilizeze, cu o frecven\= cresc]nd=,
idiomurile na\ionale: O dezbinare mare s-a dat pe fa\= ]ntre societatea
noastr= rus= [i cea rom`n=, aceast= dezbinare a dat na[tere la momentul
de fa\= la dou= cluburi cu des=v]r[ire desp=r\ite. Unul, a[a-numit al nobilimii, [i-a apropiat toate elementele din boierimea rom`n= care se grupeaz=
]n jurul d-lui Paul Leonard. Ru[ii [i-au de centru casa lui Semigradov.5
Chiar dac= aceste manifest=ri nu reprezentau ni[te tentative con[tiente
de a edifica o ideologie na\ionalist=, crearea unor recipiente sociale separate
a avut semnifica\ii profunde pentru autoidentificarea ulterioar= a unor
nobili basarabeni, atunci c]nd, ]n tumultul revolu\iei [i al anarhiei ruse,
69
na\ionalismul luase o amploare remarcabil= [i oferea [ansa men\inerii

statutului economic [i social ]n alte aranjamente teritoriale, inclusiv ]n
componen\a Rom`niei. }ns= at]ta timp c]t Imperiul era puternic, nemul\
umirile nobililor sau pu\inilor mic-burghezi erau colorate etnic, f=r= a
transcende protona\ionalismul local.
Nobilimea basarabean= a fost supus= unor solicit=ri permanente de
a-[i defini identitatea social=, aceste presiuni, de cele mai multe ori,
conduc]nd la autoasimilare, ce-i drept, ]n m=sur= diferit=, datorit= intereselor social-economice. }n contrast cu boierii, \=ranii nu aveau nici
un fel de op\iuni la ]ndem]n=, deoarece loialitatea lor era asumat= de
autorit=\i drept fireasc= ]n sensul social al obedien\ei inferiorilor, acela[i
lucru sim\indu-l [i protagoni[tii ]n cauz= care, pe parcursul istoriei,
au manifestat ostilitate distructiv= ]n cazuri excep\ionale, r=scoalele
\=r=ne[ti ]n Basarabia fiind o rara avis, dac= nu practic inexistente.
Din cauza unei intractibilit=\i sociale, determinate de modul de via\=,
\=ranii basarabeni [i-au p=strat identitatea (proto)na\ional=, sau mai
degrab= una etnorural=, apar\in]nd comunei, oamenilor din partea locului.
Bine]n\eles, ]n descrierile primilor agitatori na\ionali[ti, \=r=nimea a fost
caracterizat= ]n termenii unei clase con[tiente din punct de vedere na\ional
[i chiar coerente din punct de vedere politic. Astfel: Dar dac= boierimea
noastr= ne-a p=r=sit, apoi din alt= parte poporul rom`n din Basarabia a
r=mas credincios originii sale [i n-a plecat capul s=u sub greutatea momentului teribil ]n care tr=im. Face\i un voiagiu prin jude\ele Hotin, B=l\i,
Orhei, Chi[in=u [i v= ve\i convinge c= prin satele noastre basarabene nu se
vorbe[te nici o limb= dec]t cea rom`n=, c= poporul acestor sate [i-a p=strat
cu sfin\enie moravurile, portul [i sim\imintele sale na\ionale nevr]nd a se
]ncuscri chiar cu na\iunea cotropitoare, tr=ind ]nchis ]n comunit=\i rurale,
unite ]ntre d]nsele prin leg=turi de rudenie.6 Mai mult dec]t at]t: ....limba rom`neasc= se p=streaz= cu s]n\enie de viteazul nostru istoric de
\=ran (subl. n.).7 Descrierile de mai sus reprezint= un exemplu perfect
al distorsion=rii realit=\ii ]n scopul legitimiz=rii discursului na\ionalist.
}n eforturile de a legitimiza na[terea na\ionalismului politic ]n aceast=
parte a Europei, unde evolu\iile politice erau, de fapt, determinate de un
num=r restr]ns al elitei, primii agitatori na\ionali[ti, dar [i istorici (inclusiv
]n timpurile noastre*), au ]ncercat s= formeze retrospectiv din \=r=nime o
baz= social= a ideilor pe care au ]nceput s= le propage tot mai insistent ]n
70
IULIAN FRUNTA{U
primele dou= decenii ale secolului XX. Pentru legitimizarea discursului

na\ionalist (ca a oric=rui alt discurs ideologic) era necesar apelul la mase
[i cine altcineva dac= nu \=ranii trebuiau s= devin= peste noapte ([i pu\in
probabil c= ]n cuno[tin\= de cauz=) istorici viteji ai neamului! Astfel:
Spre deosebire de \=r=nime, care r=m]nea permanent fidel= limbii, [i de
clerul basarabean, nobilimea Basarabiei ]n cursul istoriei, sub domina\ia
rus=, [i-a pierdut steagul na\ional... Locul nobilimii ]n Basarabia l-a ocupat
alt= clas= social=: \=r=nimea. Ei se datore[te Unirea Basarabiei.8 Deci,
for\area notei s-a datorat necesit=\ii de legitimizare a activit=\ii primilor
agitatori na\ionali[ti care proiectau, ]ntr-un fel, asupra \=ranilor somnolen\i [i agrama\i viziunea lor proprie, proiectare care, eventual, a suflat
pu\in= via\= ]n indivizi, contribuind la consolidarea par\ial= a statutului
de na\iune rom`n= ]n perioada interbelic=.
Dup= cum am men\ionat mai sus, identificarea de baz= a majorit=\ii
\=ranilor moldoveni se realiza mai pu\in ]n raport cu na\ionalitatea [i
mai mult ]n raport cu oamenii satului, comunei [i comunitatea religioas=.
Sl=biciunea relativ= a na\ionalismului se explic= prin faptul c= identit=\ile
local-sociale ]n 1917-1918 erau destul de importante, exist]nd distan\= mare
(fizic= [i conceptual=/ideologic=) ]ntre sat [i ora[, \=rani [i intelectuali. La
r]ndul s=u, na\ionalismul presupune o ideologie coerent= [i mobilizare
instantanee, ]n acest context fiind necesar= o anumit= abilitate intelectual=.
}ns= moldovenii basarabeni niciodat= nu s-au remarcat printr-un grad
]nalt de alfabetizare. De exemplu, dup= cum arat= tabelul de mai jos, ]n
1897 doar 10% b=rba\i [i 1,7% femei [tiau carte, moldovenii dep=[indu-i
doar pe \igani.9
*Atrac\ia interpret=rilor na\ionaliste/na\ionalizante ale istoricilor contemporani se

datoreaz= tenta\iei (in)con[tiente, dar pe deplin explicabile, de a structura trecutul ]ntr-un
mod ]n care ar putea influen\a prezentul [i viitorul indivizilor cu care se identific= din punct
de vedere etnic [i cultural. }ntr-un fel, se produce o substituire a istoricilor prin agen\i ai
politicilor culturale. Nimic r=u ]n aceasta, dac= se p=streaz= un spa\iu necesar dezbaterilor
[tiin\ifice, f=r= apelarea ideologic= [i/sau emo\ional= la misiunea istoricului.
b=rba\i
femei
germani
63,5%
62,9%
polonezi
55,6%
52,9%
evrei
49,6%
21,1%
ru[i
39,9%
21,1%
bulgari
31,4%
6,4%
turci
21,1%
2,4%
ucraineni
15,3%
3,1%
moldoveni
10,5%
1,7%
\igani
0,9%
0,9%
71
Astfel, activitatea oric=rui agitator na\ionalist ar fi fost subminat= de

analfabetismul moldovenilor, care nu ar fi fost ]n stare s= consume ]n
timp util produsele preg=tite ]n form= de c=r\i, bro[uri, foi volante etc.
Dup= cum men\ioneaz= Avramescu, teroarea dezl=n\uit= de autorit=\ile \ariste ]mpotriva mi[c=rii revolu\ionare [i a tineretului animat de
idei progresiste, ]n special dup= asasinarea \arului Alexandru II, ]n martie
1881, a reu[it s= ]nfr]ng= ]n mare parte rezisten\a acestora. Totu[i, chiar [i
atunci opozi\ia, mai ales intelectual=, continua s= se pronun\e ]mpotriva
autocra\iei \ariste [i ][i f=cea sim\it= prezen\a ]n plan propagandistic,
milit]nd pentru, cel pu\in, un regim de autonomie pentru popoarele neruse ale Imperiului \arist: Popoarele din care se compune colosul vecin
relata o coresponden\= din Petersburg, din noiembrie 1882 aspir=
]ntr-un mod v=dit la desfiin\area puterii autocrate; ba chiar [i mai mult,
s]nt indicii care constat= existen\a unor corente separatiste foarte energic
pronun\ate (aici [i ]n continuare sublinirea noastr=); zic]nd aceasta eu fac
aluziune la descoperirile recent f=cute de c=tre poli\ie care a pus m]na pe
ni[te documente ce probeaz= existen\a unor societ=\i secrete ]n Siberia,
Caucaz, ]n Rusia Alb=, ]n Ural, ]n Ucraina, ]n Basarabia [i, naturalmente,
]n Polonia; toate aceste societ=\i se declar= ]ntr-un mod foarte moderat contra
puterii centrale care ]nceteneaz= dezvoltarea material= [i intelectual= a
provinciilor, toate au de scop autonomia provincial= cea mai larg=, cel pu\in
pentru momentul de fa\=.10 Este necesar de subliniat contextul general
panimperial al mi[c=rilor na\ional-revolu\ionare ale periferiilor neruse,
exemplele mai remarcabile de rezisten\=, cum ar fi opozi\ia polonez=,
servind drept model pentru al\i poten\iali agitatori na\ionali[ti de la
72
IULIAN FRUNTA{U
periferiile na\ionale ale Imperiului Rus, la fel cum peste un secol balticii
au servit drept model pentru alte popoare sovietice, inclusiv pentru
moldoveni, ]n ce prive[te suveranizarea agendei de revendic=ri social-politice a mi[c=rilor pentru democratizarea URSS. Importan\a contextului
temporal [i geopolitic (]n spiritul timpului zeitgeist germ.) rezid=
]n formula cascadei a lui Laitin, pe care o vom prezenta ]n capitolul 9. }n
acela[i timp, este necesar s= subliniem cadrul statalit=\ii imperiale ]n care
agitatorii na\ionali[ti de la periferii inten\ionau s=-[i realizeze obiectivele
de autonomie etnocultural= [i, par\ial, politic=. Ideea de independen\=
abia urma s= fie inventat= [i nu ar fi corect ]n acest caz, ca [i ]n multe altele, de altfel, s= anticip=m evolu\ia treptat= a evenimentelor, c]nd ]n fa\a
protagoni[tilor se deschideau orizonturi neb=nuite ini\ial de ei.
Este firesc s= presupunem c= poten\ialii agitatori na\ionali[ti trebuiau
s= posede anumite abilit=\i intelectuale [i organizatorice, chiar remarcabile,
cel pu\in pentru perioada incipient=. Edificator este exemplul lui Zamfir
C. Arbore, implicat ini\ial ]n activit=\i revolu\ionare [i evolu]nd ulterior
spre na\ionalism [i liberalism radical. Arbore a fost unul dintre liderii
mi[c=rii anarhiste ruse din exil a lui Mihail Bakunin, fond]nd publica\ia
Rabotnik, destinat= propagandei ]n r]ndurile maselor largi, mai t]rziu
devenind redactorul revistei Ob[cina, destinat= deja unor categorii mai
educate ale popula\iei. }ns=, ulterior, ]ntr-un mod nu tocmai nea[teptat
pentru tinerii intelectuali originari ai periferiilor na\ionale ale Imperiului
Rus, concep\iile lui Arbore evolueaz= de la radicalismul revolu\ionar
anti\arist spre un na\ional-liberalism radical, realiz]nd o convergen\=
]ntre necesitatea transform=rilor sociale [i cele na\ionale (suprapunerea
eforturilor socializante/socialiste [i na\ionalizante/ na\onaliste produc]nd
ecua\ii ideologice remarcabile).
Tranzi\ia, de lung= durat=, de altfel, a unei con[tiin\e etnice spre un
na\ionalism incipient (care se poate consolida ]n protona\ionalism, f=r=
a evolua ulterior), con[tient de distinc\iile etnice, nu [i de misiunea sa de
modernizare a societ=\ii, a fost marcat=, bine]n\eles, de apari\ia primelor
organiza\ii [i societ=\i culturale unde, de la bun ]nceput, se exprimau
]ngrijor=ri pentru starea culturii na\ionale [i unde proaspe\ii agitatori
na\ionali[ti ][i perfec\ionau abilit=\ile de organizare, propagand= [i formulare a unui discurs tot mai coerent, care mai t]rziu a ]nceput s= cuprind= [i
elemente politice (ceea ce ar corespunde perioadei tranzitorii de la etapa
A la B a lui Hroch). }nc= din anul 1898 studen\ii basarabeni din Dorpat [i
73
alte universit=\i ruse[ti au ]nceput s= se organizeze ]n asocia\ii regionale

basarabene (p=m]ntenii), pentru trezirea con[tiin\ei na\ionale [i cultivarea
limbii moldovene[ti.11 A[adar, la sf]r[itul secolului XIX aceast= con[tiin\=
na\ional= abia urma s= fie trezit= vom vedea mai t]rziu dac= a reu[it
[i ]n ce m=sur=. La fel de important= este experien\a primelor structuri
organizatorice, chiar dac= misiunea na\ionali[tior moldoveni/rom`ni
abia urma s= fie inventat= pe parcursul a circa 20 de ani [i perfec\ionat=
(inclusiv ]n sensul clarific=rii raportului rom`n-moldovean), ]n mod
special, ]n anii 1917-1918.
|arismul a impus o nou= ordine de stat noi legi, impozite [i taxe
]n societ=\ile care n-au avut contact nemijlocit cu structuri puternice de
stat. Aceasta politic= consta ]n a impune un mod de via\= c]t mai uniform
posibil supu[ilor \arului. }n principiu, \arismul nu a fost prea insistent
]n acest sens, deoarece a f=cut la etapa ini\ial= unele concesii locale, cum
ar fi tolerarea musulmanilor de c=tre Ecaterina, concesiile f=cute de c=tre
Alexandru I autonomiilor finlandez= [i polonez=, privilegiile acordate
Basarabiei etc. Pe parcurs, ]ns=, acestea au disp=rut din politica \arist= [i
am putea men\iona ]n acest sens tentativele lui Alexandru II de a-i converti
pe musulmani, antisemitismul reac\ionar al acestuia, abolirea statutului
ini\ial al Basarabiei, reducerea drastic= a privilegiilor finlandeze de c=tre
Nicolai II etc.12
Caracterul esen\ialmente agrar al societ=\ii basarabene ]nsemna accentuarea localismului care, ]n mod normal, se opunea, la r]ndul s=u,
dezvolt=rii sentimentului de coeziune de grup. F=r= aceast= coeziune,
care transcende izolarea rural=, este imposibil= formarea con[tiin\ei na\
ionale. |=ranii, datorit= conservatismului lor natural, au fost ]n stare s=
p=streze limba [i tradi\iile ]n ciuda faptului c= aveau o conducere str=in=,
dar nu erau ]n stare s= perceap= conceptele abstracte despre na\iune, stat,
emancipare social= [i na\ional= etc. Aceasta ]ns= \ine de imaturitatea
politic= a \=r=nimii, ]n general, [i a celei moldovene[ti din Basarabia, ]n
mod particular, imaturitate care s-a perpetuat sub diferite forme p]n= ]n
zilele noastre.
}n acela[i timp, ar trebui s= facem o distinc\ie clar= ]ntre con[tiin\a cultural-etnic= [i na\ionalismul politic matur. Se poate vota pentru partidele
na\ionale din considerentul c= liderii acestora s]nt de aceea[i na\ionalitate
(sau etnie, expresia lui Anthony D. Smith) [i se pot exprima ]n aceea[i
limb=, dar pasiunea pentru na\iune ]nseamn= capacitatea de autosacrifi-
74
IULIAN FRUNTA{U
care aceast= tr=s=tur= caracteriz]nd na\ionalismul coerent [i dezvoltat.

La etapa respectiv= moldovenii basarabeni nu au ajuns niciodat= ]n mod
independent, aceasta pentru c= au lipsit ]n momentele cele mai importante
]n procesul constituirii na\iunii rom`ne (perioada interbelic= fiind scurt=
pentru a consolida definitiv identitatea etnocultural= rom`neasc=), iar o
anumit= identitate moldoveneasc=, fiind format= de teroarea, ideologia [i
cultura sovietic= rusofil=, nu a fost ]n stare s= asigure adeziunea autentic=
[i plenar= a intelectualilor, dec]t cu excep\ii rarisime [i notorii (cum ar fi
Vasile State sau Ion Dru\=).
Atunci c]nd analiz=m raportul complex ]ntre clas= [i na\iune, este
relevant= teza lui Suny prin care afirma c= exist= dou= articul=ri opuse ale
societ=\ii [i istoriei, una baz]ndu-se pe afilierea orizontal= (clasa), iar alta
pe afilierea vertical= (na\iunea). Intelectualii na\ionali[ti au ]ncercat s=
omogenizeze diferen\ele ]n cadrul popula\iior lor etnice [i s= trag= linii
verticale de distinc\ie ]ntre ei [i str=ini, ]ns= pe parcurs a ap=rut un discurs
competitiv bazat pe o diferen\iere social= ce a fost ]n stare s= sfideze afilierea vertical=, consolid]nd solidarit=\ile orizontale de clas=.13 De[i intelectualii basarabeni au fost influen\a\i profund de dezbaterile din Rusia [i
]mp=rt=[eau, deseori, ideile marxi[tilor ru[i ([i occidentali), g]ndirea
politic= a acestora ]ncepuse s= se distan\eze de cea a intelectualilor ru[i,
ucraineni sau ai altor na\ionalit=\i. Evolu\ia anarhismului revolu\ionar a
lui Arbore sau a socialismului revolu\ionar a lui Stere ]n direc\ia na\ionaliz=rii discursului social este elocvent= ]n acest sens. }n Basarabia, ]ns=, nu
a existat o opozi\ie semnificativ= ]ntre dou= genuri de afiliere, deoarece
moldovenii erau aproape ]n exclusivitate \=rani, iar clasa muncitoare,
foarte mic= la num=r, era de na\ionalitate rus=, negustorii [i me[te[ugarii
fiind de na\ionalitate evreiasc=, armean= [i rus=. }n 1910 ]n Basarabia erau,
potrivit statisticilor ruse[ti, 8 600 de muncitori, ceea ce constituia 0,15%
din num=rul total al locuitorilor.14 Practic, ]n tot Imperiul Rus, mi[c=rile
na\ionaliste au fost consolidate sau subminate considerabil de caracterul
lor de clas=. Protona\ionalismul moldovenesc a fost consolidat de faptul
c= moldovenii erau, aproape to\i, \=rani intractibili din punct de vedere
social [i cu un vag sentiment de apartenen\= la acela[i grup etnolingvistic
[i, cu at]t mai mult, incon[tien\i de anumite proiecte etnopolitice. Acela[i
fapt, paradoxal, a contribuit la persisten\a protona\ionalismului moldovenesc/rom`nesc ]n Basarabia, incapabil s= evolueze ]ntr-un na\ionalism
con[tient de misiunea de unificare a tuturor rom`nilor [i sus\inut de
masele largi.
75
Un proiect na\ionalist poate fi implementat, bine]n\eles, [i ]n condi\iile

feudalismului, ]ns= acesta va fi privat de suflul progresului [i nu va
contribui la modernizarea na\iunii. Aceast= deficien\= structural= a lipsit
corpul etniei de mecanismele organiz=rii [i instrumentele ideologice
necesare pentru orice mobilizare. Cu alte cuvinte, ]n societ=\ile agrare,
feudale sau semifeudale se doarme, iar c]nd se treze[te, indivizii nu s]nt
]n stare s= realizeze dec]t distinc\iile etnice. Subdezvoltarea scap= efortului
revolu\ionar de modernizare industrial=/tehnologic= [i liberal= ]n stil
occidental [i chiar dac=, de exemplu, moldovenii fac deosebirea etnic=
de ru[i, nu s]nt ]n stare s= lanseze propria revolu\ie social= care poate, la
r]ndul s=u, s= asigure o echitate na\ional=.
Am putea men\iona dou= scenarii de apari\ie a clasei/na\iunii pe
deplin con[tiente. Clasa sau etnia/poporul exist= ca o colectivitate de
persoane cu tr=s=turi comune o pozi\ie similar= ]n procesul de produc\ie
sau practici lingvistice [i culturale comune. O dat= cu dezvoltarea lumii
moderne, aceste clase [i popoare se unesc ]n ni[te forma\iuni mai coerente, gata s= ]ntreprind=, la timpul potrivit, ac\iuni ]n ap=rarea intereselor
proprii, interese care nu pot exista ]n afara discursului.
}n viziunea clasic= marxist=, clasa muncitoare reprezint= produsul
oarecum magic al dezvolt=rii industriale, iar realizarea deplin= a intereselor acesteia necesit=, ]n ultim= instan\=, o revolu\ie care ar distruge
capitalismul. Viziunea na\ionalist= ]ns= sus\ine c= raportul inegal ]ntre
o na\iune [i o putere imperial= o impune pe prima s=-[i realizeze integral
interesele, care includ ob\inerea statutului de na\iune [i, ]n ultim= instan\=,
a suveranit=\ii de stat.15
Consider=m, totu[i, c= rela\ia dintre na\iune [i clas= este mai complex=
dec]t trat=rile marxiste sau na\ionaliste, aceasta av]nd r=d=cini ]n suprapunerea ideologic= par\ial= a clasei [i na\ionalit=\ii, ]n competitivitatea acestora pentru anexarea social-mobilizatorie a indivizilor. Nici na\ionalitatea
[i nici clasa nu s]nt obiective ]n sensul c= ar exista ]n afara practicilor
constitutive ale membrilor [i oponen\ilor s=i. Contextele istorico-sociale,
ele ]nsele fiind (re)formulate ]n mod constant, creeaz= cadrul ]n care se
construiesc identit=\ile na\ionale sau de clas=. Identit=\ile respective ar
putea fi ambigue sau combinate cu alte identit=\i, de[i acestea s]nt de
cele mai multe ori reconsolidate [i simplificate ]n confrunt=rile politice
care cer o alegere mai pu\in ambigu=.16 Uneori este dificil de imaginat ce
ingrediente sociale sau etnice vor deveni parte constitutiv= a clasei sau
a na\iunii.
76
IULIAN FRUNTA{U
Clasa muncitoare revolu\ionar= nu este un rezultat natural al istoriei

muncii. De asemenea, statul-na\iune independent, suveran ([i suficient
de omogen) nu este rezultatul inevitabil [i natural al na\ionalismului [i al
luptei na\ionale. Clasele [i etniile, ]ntr-o form= sau alta, au existat ]n diferite perioade istorice, ]ns= revendic=rile lor politice reprezint= produsul
specific al discursurilor derivate istoric ]n timpurile noastre moderne.17
Faptul c= na\ionalismul a jucat un rol important ]n destr=marea
URSS a creat o imagine fals=, dar intens sus\inut= de c=tre intelectualii
na\ionali[ti, ]n care se afirm= c= tot trecutul ar fi avut semnifica\ii na\ionaliste profunde [i s-a luptat pentru emancipare na\ional=, independen\=,
suveranitate etc. }n cadrul unui efort retrospectiv, agitatorii ]ncearc= s=
ofere mai mult= legitimitate discursului na\ionalist/na\ionalizant [i/sau
socialist/liberalizant. Am putea afirma, de asemenea, c= aceast= viziune
care remodeleaz= trecutul, pornind de la situa\ia prezent=, se refer= la un
mod de abordare social-politic= [i chiar de cercetare, utilizat destul de
frecvent. Na\ionalismul [i socialismul (]n versiunea leninist= [i cea sovietic=, nu ]n sensul transform=rilor sociale radicale preconizate de genera\ia
agitatorilor basarabeni din 1917-1918) au fost ideologiile cele mai intransigente ]n ce prive[te utilizarea trecutului ]n vederea ob\inerii [i consolid=rii puterii. Aceast= logic= de antrenare interpretativ= a trecutului ]n
scopurile de mobilizare ulterioar= a maselor a creat anumite probleme ]n
ce prive[te perceperea realist= a faptelor istorice, lucru care a distorsionat
]ntr-o m=sur= oarecare istoria form=rii na\iunii, clasei [i a statului-na\iune.
Aceasta istorie, ]ns=, este mult mai complex= dec]t o prezint= manualele
[i, cu certitudine, mai pu\in melodramatic= dec]t o prezint= romanele
istorice, filmele sau piesele de teatru cu subiect istoric.
Discursurile particulare de formare a na\iunii sau de dezvoltare a clasei s]nt create ]n contexte social-politice de propor\ii, ]n care elementele
constitutive s]nt politica ]n domeniul public, legile impuse cu for\a, constr]ngerea, educa\ia public=, recrutarea ]n armat=, conflictele interstatale [i
alte interven\ii politice din partea elitelor influente. De asemenea, accesul
la institu\iile de stat sau izolarea de acestea marcheaz= ]n modul cel mai
profund procesul de generare a identit=\ilor. Cu alte cuvinte, mai degrab=
ar fi posibil= generarea unei identit=\i sociale (na\ionale sau de clas=) ]n
cazul unui func\ionar rus ]n administra\ia provinciei sau a unui evreu
negustor, dec]t ]n cazul unui \=ran moldovean analfabet [i ignorant de
existen\a structurilor de stat.
77
Privind prin prisma exclusiv= a marxismului sau a na\ionalismului,

teoreticienii [i activi[tii politici de la sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX [i-au structurat ]n\elegerea realit=\ii sociale [i a antagonismelor
politice ]n conformitate cu un principiu de baz=: separarea ireconciliabil=
]ntre clas= [i na\ionalitate. Discursurile rivale ale marxismului [i na\ionalismului au simplificat radical rela\iile complexe, suprapuse, ]ntre etnie
[i clas=, ]ncerc]nd s= limiteze influen\ele reciproce.
}n anumite configura\ii etnia [i clasa au coincis. Boierii (]ntr-un proces
continuu de pierdere a statutului economic [i social) [i \=ranii moldoveni,
care aveau aceea[i cultur= etnic= [i valori bazate pe tradi\iile rurale, precapitaliste (]n pofida contradic\iilor existente ]ntre aceste grupuri), s-au trezit
]ntr-un raport de opozi\ie cu nobilimea rus=, clasa mijlocie, reprezentat=
de slujba[ii ru[i, negustorii evrei [i cei armeni din centrele urbane. O
dat= cu trecerea timpului [i ]ntr-un mod ascendent, etnia a ]nceput s= fie
consolidat= de clas= [i viceversa, deseori loialit=\ile etnice distrug]ndu-le
pe cele de clas= [i ]mpiedic]nd solidarit=\ile pe orizontal=.
De[i mai toate popoarele neruse ale Imperiului |arist aveau o componen\= preponderent rural=, ele totu[i se deosebeau ]n ce prive[te structurile
interne de clas= [i gradul de con[tiin\= na\ional=. Dup= Suny, au existat 5
grupuri, ]mp=r\ite conform criteriilor de mai sus.18 Primul grup se remarca
printr-o compozi\ie aproape totalmente \=r=neasc= [i un nivel sc=zut de
con[tiin\= na\ional=, fiind inclu[i aici bielaru[ii, lituanienii [i azerii. De[i
moldovenii nu s]nt men\iona\i explicit de Suny ]n nici un grup, tr=s=turile
definitorii ale primei categorii permit contabilizarea acestora ]n cadrul
primului grup.
Situa\ia prerevolu\ionar= ]n Basarabia mai era caracterizat= de faptul
c= clasa muncitoare embrionar= era destul de ambivalent= vizavi de na\
ionalism ]n form= pur=, manifest]ndu-[i con[tiin\a politic= prin intermediul unor mi[c=ri socialiste etnice (cum ar fi evreii bundi[ti, de exemplu). |=ranii, de[i marca\i de o anumit= coeziune etnic= ]n limite restr]nse,
definite ]n sens geografic-rudimentar (satul, comuna), erau refractari ]n
raport cu programul na\ionali[tilor care transcendea, bine]n\eles, localismul. Aceasta se datora structurii sociale specifice a \=r=nimii, dificil de
mobilizat. }n acest fel, ]n Rusia prerevolu\ionar=, inclusiv ]n Basarabia,
discursurile clasei (socialismului), dar [i ale na\iunii (na\ionalismului)
reprezentau, ]n mare parte, un fenomen urban. Pe \=rani nu-i mi[ca, ]n
egal= m=sur=, nici na\ionalismul [i nici marxismul. Situa\ia ]n cauz= se
78
IULIAN FRUNTA{U
datora inclusiv viziunilor limitate ale na\ionali[tilor, care aveau tendin\a

s= accentueze unitatea na\iunii [i s= neglijeze conflictele [i contradic\iile
sociale. La r]ndul lor, sociali[tii erau ignoran\i sau chiar ostili solidarit=\ii
etnice, promov]nd cu insisten\= ideea diviz=rii de clas=. }n acest mod, a
fost neglijat= complexitatea problemei, determinat= de suprapunerea
[i interconexiunea structurilor sociale respective. Din acel moment au
ap=rut mai multe identit=\i, care se suprapuneau ]n unele cazuri destul de
armonios, devenind duble, sau care, uneori, se aflau ]n competi\ie acerb=,
]n func\ie de contextele politice, angoasa maselor, ob\inerea [i exercitarea
puterii de c=tre elitele politice provinciale [i regionale.
}n 1905, sub presiunea circumstan\elor [i grupurilor importante ale
societ=\ii, autorit=\ile \ariste au ]ntreprins o tentativ= de liberalizare [i
modernizare a Imperiului, promulg]nd o constitu\ie [i anun\]nd primele
alegeri ]n Dum=. Demararea campaniei electorale i-a determinat pe tinerii
basarabeni, studen\i la diferite institu\ii ale Imperiului, s= revin= ]n Basarabia pentru a participa la via\a politic=, test]ndu-[i, ]n acest mod, for\ele.
Este semnificativ=, ]n acest context temporal, opozi\ia ]ntre socialismul
tinerilor na\ionali[ti radicali [i conservatismul nobililor. Cum ]ns= convingerile lor na\ionale aveau un colorit social foarte pronun\at, ele se
ciocnir= de ideile conservatoare ale boierimii moldovene[ti din Basarabia.
Reprezentan\ii vechii boierimi se grupar= ]n jurul lui Pavel V. Dicescu
care, ascult]nd glasul vremii, revendicase ]ntr-o bro[ur= drepturi na\ionale
[i pentru moldoveni [i respectarea limbii lor ]n [coal= [i ]n biseric=.19
Gruparea boierilor moldoveni ]ncepu s= editeze o publica\ie ]n limba
rom`n=: Moldovanul, sub conducerea lui Gheorghe Madan, considerat
a fi un informator al Departamentului de Poli\ie, sub pseudonimul Zagranicin]i.20 Tineretul basarabean cu vederi mai radicale dec]t boierii s-au
adunat ]n jurul avocatului N. Gavrili\=, ]ncep]nd editarea primei publica\ii na\ional-democratice Basarabia. }n jurul Basarabiei g=sim
grupa\i pe cei mai mul\i dintre intelectualii basarabeni ce se ridicaser=,
]n cea mai mare parte, din r]ndurile r=ze[imii, ale clerului [i t]rgove\ilor
[i care la izbucnirea revolu\iei se gr=bir= s= se ]ntoarc= acas= de prin centrele ruse[ti unde tr=iau ca profesori, avoca\i, clerici, studen\i etc21. De
men\ionat c= at]t conservatorii, c]t [i na\ional-democra\ii tineri au ]ncercat
s=-[i uneasc= for\ele, ]ns= aceasta nu le-a reu[it din cauza revendic=rilor
social-radicale ale celui de-al doilea grup [i a absen\ei unei flexibilit=\i
din partea primului grup. De[i ambele grup=ri promovau o na\ionalizare a
79
agendei politice la aceast= periferie a Imperiului, statutul economic-social

[i proprietatea reprezentau elementul determinant al clivajului ce s-a
men\inut sub diferite forme p]n=, dar [i dup= Unire. Clasa ]ns= a fost
nevoit= s= fac= apel la na\iune [i nu invers, marii proprietari (chiar [i ru[i)
declar]ndu-se loiali, la un moment dat, regimului monarhic din Rom`nia
din considerentele men\inerii statutului economic propriu.
}n ce prive[te evolu\ia politic= a minorit=\ilor ]n Basarabia, nu au
existat mi[c=ri na\ional-democratice ale acestora (dec]t poate o mi[care a
bundi[tilor), o explica\ie fiind c= tinerii radicali moldoveni au monopolizat discursul ]n cauz=. Important= ]ns= era, ]n sensul ponderii, gruparea
boiereasc= sub conducerea lui Krupenski, care edita publica\ia Drug,
sub auspiciile lui Kru[evan, un antisemit notoriu. Aceast= grupare, de[i
sus\in]nd pozi\ia boierilor moldoveni ]n ce prive[te statutul economic al
categoriei sociale din care f=ceau parte, ]i ataca pentru revendic=rile de
ordin na\ional. }n ce-i prive[te pe tinerii na\ional-democra\i moldoveni,
este firesc s= presupunem c= ace[tia reprezentau du[manii ireconciliabili
ai nobililor ru[i din cauza unui pericol dublu na\ional-revolu\ionar.
Prima experien\= de liberalizare a luat sf]r[it foarte repede, Duma fiind
dizolvat= ]n acela[i an, iar ]n 1907 a fost suspendat= editarea publica\iilor
Basarabia [i Moldovanul, mul\i dintre tinerii na\ional-democra\i
plec]nd ]napoi ]n centrele ruse[ti, iar unii ]n Rom`nia, la Ia[i. Ia[iul, de
altfel, i-a influen\at pe mai mul\i revolu\ionari basarabeni, cum ar fi, de
exemplu, Halippa, care a evoluat de la ideile socialiste interna\ionale la
convingerile na\ional-democratice rom`ne[ti.22 Oric]t de scurt= a fost
aceast= deschidere spre liberalizarea sistemului politic al Imperiului, ea
s-a dovedit a fi important= pentru evolu\ia convingerilor, deprinderea
unor abilit=\i politice [i organizatorice care au contribuit mai t]rziu, ]n
1917-1918, la formularea mai clar= a obiectivelor de emancipare na\ional=
[i social=.
Primul R=zboi Mondial a ]nceput ]n 1914, pe front fiind trimi[i, bine]n\
eles, [i moldovenii, ]n num=r de aproximativ 250 000300 000 de solda\i [i
ofi\eri.23 Aceast= conflagra\ie, nemaiv=zut= p]n= atunci ]n sensul propor\
iei, cu antrenarea unor efective importante [i utilizarea armamentelor performante, a jucat un rol deosebit ]n ce prive[te socializarea [i emanciparea
politic= a solda\ior. Impactul modernizator al r=zboiului a fost dublu: a)
socializarea indivizilor [i b) subminarea autocra\iei ruse.
}n timpul r=zboiului publica\ia Cuv]nt moldovenesc, sub redac\ia lui
80
IULIAN FRUNTA{U
Halippa, ajunsese la un tiraj de 10 000 de exemplare, distribuite pe front.

Chiar dac= faptul ]n cauz= ar ]nsemna 30 de exemplare la 1000 de solda\i,
oricum, aceasta dep=[ea ]n mod remarcabil oricare alte tentative, anterioare sau contemporane, de socializare [i culturalizare a moldovenilor din
satele basarabene. Con[tientizarea faptului c= s]nt mul\i [i pot influen\a
cursul evenimentelor a reprezentat o evolu\ie important= ]n procesul de
emancipare social= a \=ranilor trimi[i pe front. Dou= curente divergente
(de[i uneori cooperante) exercitau presiuni asupra min\ilor virgine ale
acestora: propaganda socialista ([i anarhist= aceste dou= contopindu-se
deseori [i gener]nd tulbur=ri sociale de propor\ii) [i cea na\ionalist= (mai
slab= din punct de vedere ideologic [i organizatoric). Dar cu toat= propaganda aceasta bol[evic=, solda\ii moldoveni din Basarabia, care apar\ineau
unit=\ilor ruse[ti ce operau pe frontul din Bucovina [i Moldova, avur=
prilej s= se ]nt]lneasc= cu cona\ionali de-ai lor din vechiul Regat, din Ardeal
[i Bucovina [i din contactul acest rodnic s= se l=mureasc= suflete[te [i s=-[i
lumineze mintea lor buim=cit= de ideile revolu\ionare la f=clia curat= [i
frumoas= a ideii na\ionale. Prin atingerea lor cu fra\ii de acela[i s]nge se
de[tepta tot mai viu con[tiin\a lor na\ional=, ce fusese at]ta vreme ]n=bu[it=
de urgia cnutului rusesc24. Este evident faptul c= agitatorii bol[evici se
bucurau de o sus\inere mai mare, pentru c= erau mai mul\i la num=r, cu
un program pe ]n\elesul tuturor [i destul de atractiv, deoarece propunea
solu\ii simple de redistribuire a valorilor materiale din contul celor
boga\i. Cuplat cu instiga\ii [i chem=ri anarhice, acest discurs p=rea cel
mai inteligibil [i cel mai eficient ]n mintea \=ranului-soldat. }n compara\ie
cu discursul bol[evic, cel na\ionalist nu oferea solu\ii simple [i imediate
(de[i na\ionalismul poate fi simplificat la fel de u[or ca oricare alt discurs
ideologic), iar propaganda agitatorilor na\ionali[ti necesita o audien\=
mai asidu= ]n consumarea produsului ideologic. Rom`nii reg=\eni au
fost cei care au ajutat la formularea [i exprimarea discursului na\ionalist
de c=tre basarabenii de pe front. Ar fi dificil s= evalu=m perspectivele
mi[c=rii na\ionale/na\ionaliste din Basarabia f=r= contactele cu rom`nii
de pe front, ]ns= se poate afirma cu certitudine c= influen\a formativ= a
acestora a fost indiscutabil=.
}n acela[i timp, ar fi necesar s= remarc=m ponderea bol[evicilor ]n
Imperiul Rus, inclusiv ]n Basarabia, [i influen\a pe care ace[tia au exercitat-o asupra mediului politic [i social ]nainte de destr=marea Imperiului,
]n timpul r=sturn=rii bol[evice [i ulterior, ]n perioada edific=rii statalit=\ii
sovietice.
81
Ini\ial, Lenin (Ulianov) considera drept o cerin\= exagerat= [i d=un=toare, cum s-ar fi exprimat liderul bol[evic, autonomizarea ]nv=\=m]ntului, fapt solicitat ]n special la periferiile na\ionale ale Imperiului. }n
1913 Lenin scria: Muncitorului de la ora[, care cunoa[te cel mai bine
capitalismul dezvoltat [i care l-a ]n\eles cel mai bine pe tot parcursul
vie\ii sale, poate a tras ]n el cu laptele mamei psihologia luptei de clas= ,
acestui muncitor ]i trece cu certitudine prin cap c= divizarea ]nv=\=m]ntului
pe criterii na\ionale nu este doar o pornire ]n detrimentul muncitorilor,
ci chiar o [mecherie cras= din partea capitali[tilor. Muncitorii pot fi doar
]mp=r\i\i, diviza\i [i sl=bi\i cu perorarea unor asemenea idei. Nu este
]nt]mpl=tor faptul c= ]n Rusia autonomia na\ional-cultural= a fost
acceptat= doar de toate partidele burgheze ale evreilor, iar apoi (]n 1907)
de conferin\a mic-burghezilor, de conferin\ele partidelor populare de
st]nga ale diferitelor na\iuni [i, ]n sf]r[it, de elementele filistine, oportuniste
ale grup=rilor cic= marxiste, adic= ale bundi[tilor [i lichidatorilor ( rus). Nu este ]nt]mpl=tor faptul c= de la tribuna Dumei de Stat
doar semilichidatorul Cencheli, afectat de na\ionalism, [i micul-burghez
Kerenski au vorbit despre autonomia na\ional-cultural=.25 Mai mult
dec]t at]t, ideologul principal al bol[evismului considera c= autonomia
na\ional-cultural= ]nseamn= anume un na\ionalism sub\ire [i de aceea
cel mai periculos, aceasta ]nseamn= destr=b=larea (sic! chiar a[a, nota
autorului) muncitorilor cu lozinca culturii na\ionale...26
Pe de alt= parte, Lenin considera, ]n contextul posibilelor evolu\ii din
spa\iul postimperial, c= recunoa[terea dreptului la autodeterminare na\
ional= va demonstra na\iunilor de la periferii c= viitorul stat bol[evic va
\ine cont de aspira\iile na\ionale. Astfel, din punctul de vedere anume al
proletariatului velicorus, este necesar= educarea ]ndelungat= a maselor ]n
sensul ap=r=rii celei mai hot=r]te, consecvente, ]ndr=zne\e [i revolu\ionare
a egalit=\ii depline [i a dreptului la autodeterminare a tuturor na\iunilor
subjugate de velicoru[i. Interesul m]ndriei na\ionale a velicoru[ilor (nu
]n\eleas= de iobagi) coincide cu interesul socialist (subl. n.) al proletarilor
velicoru[i.27 Bol[evicii au ]ncercat s= minimalizeze valoarea revendic=rilor
na\ionale, plas]ndu-le ]n contextul celor social-politice generale. S-ar putea
ca aceast= abordare s= fi contaminat pe basarabenii petrogr=deni, care
au participat activ la transform=rile revolu\ionare din capitala Imperiului,
iar mai apoi la suveranizarea [i Unirea Basarabiei cu Rom`nia. Modul
de abordare a problemei na\ionale de c=tre bol[evici a fost exprimat de
82
IULIAN FRUNTA{U
Lenin: E o prostie ca revolu\ia socialist= [i lupta revolu\ionar= ]mpotriva

capitalismului s= fie contrapus= unei singure (aici [i pe parcurs sublinierea
noastr=) probleme a democra\iei, ]n cazul de fa\= problemei na\ionale. Noi trebuie s= unim lupta revolu\ionar= ]mpotriva capitalismului cu
programul revolu\ionar [i tactica privind toate cerin\ele democratice: a
republicii, a mili\iei, a alegerii populare a func\ionarului, a egalit=\ii ]ntre
sexe, a autodetermin=rii na\iunilor etc. Revolu\ia social= nu reprezint=
doar o singur= lupt=, ci o epoc= a unui num=r de lupte ]n toate problemele
de transform=ri democratice [i economice, finalizate doar cu exproprierea
burgheziei.28 Bol[evicii au ]ncercat, ]n acest fel, ]ns= f=r= a reu[i, s= suprime afilierea pe vertical= (na\iunea) [i s= structureze discursul marilor
transform=ri sociale doar pe orizontal= (clasa).
}n contextul edific=rii statalit=\ii postimperiale ruse, Lenin ar fi permis autodeterminarea doar ]n cazul unei na\iuni socialiste, ceea ce face
contradictorie viziunea leninist=, pentru c= o na\iune socialist= ]n forma
]nchipuit= de Lenin nici nu ar fi putut, ab definitio, s= cear= separarea de
Rusia. Na\ionalismul era tratat de Lenin ca un instrument al capitalismului
[i imperialismului de prostire a maselor populare, libertatea na\iunilor
fiind un pretext pentru social-[ovini[ti de teapa lui Kautski [i pentru
imperiali[tii str=ini.
Mo[tenirea viziunii leniniste a fost fundamental= [i complex=, ]n acela[i
timp, pentru viitorul statalit=\ii sovietice. Lenin, ]ntr-un fel, a ]ncercat s=
absolutizeze rolul proletariatului [i s= teoretizeze un gen de imperialism al proletariatului, care are dreptul la expansiune din contul statelor
burgheze, nu [i proletare, bine]n\eles, pentru c=, prin defini\ie, aceastea
ar fi fost aliate ale Rusiei Sovietice. Astfel, atunci c]nd Ucraina a ]ncercat
s=-[i edifice statalitatea nu ]n baza ideologiei proletare, ci na\ionale, reac\
ia bol[evicilor ru[i a fost inechivoc=: Noi ]nvinuim Rada de faptul c=,
acoper]ndu-se cu frazeologia na\ional=, ea desf=[oar= o politic= burghez=
dubl=, care demult se manifest= ]n nerecunoa[terea Sovietelor [i a puterii
sovietice ]n Ucraina (printre altele, Rada a refuzat s= convoace imediat, ]n
conformitate cu Sovietele ucrainene, congresul \inutal al Sovietelor ucrainene). Aceast= politic= echivoc=, care ne priveaz= de posibilitatea de a
recunoa[te Rada drept reprezentant al muncitorilor [i maselor exploatate
ale Ucrainei, a condus Rada ]n ultimul timp p]n= la pa[i care ]nseamn=
distrugerea oric=rei posibilit=\i de ]n\elegere. Asemenea pa[i au fost, ]n
primul r]nd, dezorganizarea frontului. Rada disloc= [i recheam= prin
83
ordine unilaterale unit=\ile ucrainene de pe front, distrug]nd ]n acest fel

frontul comun unic p]n= la armisti\iu... }n al doilea r]nd, Rada a ]nceput
s= dezarmeze unit=\ile sovietice care se afl= ]n Ucraina. }n al treilea r]nd,
Rada acord= sus\inere conspira\iunii cade\ilor [i a lui Kaledin [i r=scoalei
]mpotriva puterii sovietice... Rada permite traversarea teritoriului s=u
pentru armat= spre Kaledin [i interzice traversarea armatei ]mpotriva lui
Kaledin.29 }ns=, o dat= cu diminuarea influen\ei albgardi[tilor, unit=\ilor
na\ionaliste ucrainene [i a puterilor str=ine, ucrainenii s-au ]ntors cu o
dexteritate nemaipomenit= spre bol[evism pentru a-l na\ionaliza [i a-l
folosi ]n scopurile edific=rii na\iunii socialiste ucrainene.
2. Sfatul |=rii
}n ce prive[te legalitatea Sfatului |=rii (subiect discutat cel mai des de
[colile concurente ale istoricilor rom`ni [i sovietici/ru[i/rusofili), acesta
a fost considerat mai degrab= un organ revolu\ionar, asem=n=tor tuturor
institu\iilor ap=rute ]n urma pr=bu[irii autocra\iei ruse.30 }n acest sens: }n
lipsa unei organiza\ii administrative solide, alegerile pentru adunarea
legislativ= nu se putur= face direct. De altfel, popula\ia b=rb=teasc= ]ntre
19 [i 48 de ani nici nu se ]ntorsese de pe diversele fronturi ruse[ti, care
tocmai atunci se g=seau ]n complet= descompunere. Din pricina aceasta s-a
recurs la alegeri prin comitetele ost=[e[ti, \=r=ne[ti [i muncitore[ti, precum
[i prin corpora\iile profesionale constituite.31 Agitatorii na\ional-[ovini,
dar [i bol[evicii ru[i, au ]ncercat s= foloseasc= prezen\a trupelor ruse ]n
provincie ]n eventualitatea alegerii, ]n baza votului direct [i democratic,
a organelor reprezentative. }ns= liderii mi[c=rii de emancipare na\ional=
[i social= a moldovenilor basarabeni au reu[it s= dejoace planurile ru[ilor.
Relativ la modul de alegere a Adun=rii Constituante Moldovene[ti, de
exemplu, Erhan a declarat c=: }n prezent pe teritoriul Basarabiei se afl=
un num=r mare de trupe ruse[ti, care, particip]nd la alegeri, ar putea abate
complet activitatea legislativ= ]ntr-o direc\ie nedorit= pentru popula\ia
b=[tina[= din Basarabia.32
Scopul primar al Sfatului |=rii a fost concentrarea puterii [i exercitarea
atributelor suveranit=\ii na\ionale, care erau ]mp=r\ite [i f=r]mi\ate ]ntre
tot felul de comitete revolu\ionare [i corpora\ii profesionale.33 Istoriografia sovietic=, dar [i cea moldoveneasc= rusofil= actual=, au tratat Sfatul
84
IULIAN FRUNTA{U
|=rii ]n modul cel mai dezonorant posibil sub toate aspectele, inclusiv
profesionist, ]nc]t nici nu inten\ion=m s= men\ion=m enormele cantit=\i de
opere sovietice viz]nd subiectul respectiv.34 Ar fi necesar s= remarc=m,
de asemenea, c= [i mul\i istorici rom`ni, inclusiv basarabeni, fiind sfida\i
de sovietici (dar [i ]n spiritul na\ionalismului rom`nesc), au simplificat
complexit=\ile cre=rii [i func\ion=rii Sfatului |=rii, exager]nd ponderea
poten\ialului democratic ]n procedura de constituire [i func\ionare a
acestuia. Astfel, Sfatul |=rii a ajuns s= fie un organ reprezentativ, ales
pe baze democratice, a ]ntrunit aprobarea unanim= a popula\iei din
Basarabia etc.35 De[i componen\a Sfatului |=rii a reflectat structura
na\ional=, precum [i toat= gama de curente politice, profesiuni [i institu\ii
existente ]n acest teritoriu36, nu putem califica acest organ drept democratic ]n sensul modern al cuv]ntului. Sfatul |=rii, de fapt, nici nu are
nevoie de o modernizare a imaginii sale ]n sens democratic, de un gen de
standardizare adus= la zi, ]n conformitate cu rigorile democra\iei occidentale contemporane. Ceea ce conteaz= este faptul c= ]n acea perioad=, ]n acel
mediu [i ]n acele circumstan\e, Sfatul |=rii a reprezentat organul cel mai
democratic posibil din Basarabia, cu puternice tendin\e spre liberalizare [i
democratizare a vie\ii politice din provincie. De altfel, unele din cele mai
pertinente caracteriz=ri apar\in istoricilor americani: Dieta provincial=
era ]n principal numit= [i nu era considerat= un organism reprezentativ
]n vremuri normale ]n orice \ar= occidental=. Trebuie s= ne amintim c=
Basarabia era ]ntr-o stare de anarhie general=, complicat= prin c=derea lui
Kerenski, care a p=r=sit Rusia l=s]nd-o f=r= nici un guvern responsabil ]n
acel moment. El a fost urmat de bol[evici, numeric vorbind o minoritate
infinitezimal= a poporului rus la vremea respectiv= [i nerecunoscut=
de basarabeni ca lideri legitimi. Dieta era un substitut binevenit pentru
un guvern constitu\ional [i s-a considerat de la ]nceput ca un organ de
tranzi\ie, preliminar unui regim definit. Desf=[urarea rapid= a evenimentelor, combinat= cu capacitatea [i hot=r]rea multora dintre membrii
s=i, au transformat-o ]ntr-un veritabil organ de guvernare. ...Cei care acuz=
aceast= Diet= c= e neconstitu\ional=, ]nfrunt= neconstitu\ionalitatea tuturor
celorlalte organe legislative din Rusia vremii.37 }n acest context, bol[evicii
(pe mo[tenirea sovietic= a c=rora se bazeaz= statalitatea moldoveneasc=
actual=) nu ]ntruneau nici pe departe pu\ina legitimitate [i pu\inele atribu\ii democratice pe care le avea Sfatul |=rii la momentul alegerii [i pe
parcursul func\ion=rii sale.
85
Diversele comitete, organiza\ii politice [i revolu\ionare ruse au ]ncercat s= ]mpiedice na\ionalizarea agendei politice, de team= c= vor pierde
puterea dac= Basarabia va continua s= persevereze pe calea suveraniz=rii.
}n mod paradoxal, anume ostilitatea reprezentan\ilor minorit=\ilor etnice
[i ac\iunile ]n conformitate cu un scenariu imaginat al independen\ei
iminente au generat asemenea evolu\ii. Aceasta deoarece p]n= [i \=ranii
moldoveni au ]nceput s= fie radicaliza\i de un asemenea comportament,
ceea ce a condus la reducerea num=rului de mandate ce urma s= fie acordat
minoritarilor ]n viitorul corp legislativ al Basarabiei.38 Mul\i reprezentan\i
ai minorit=\ilor au continuat s= spere, ]n ciuda faptului c= lovitura de stat
din 25 octombrie/7 noiembrie ducea Rusia ]n pr=pastie, ]n posibilitatea
restabilirii statului rus (cu Basarabia ca parte component=/gubernie a
acestuia), [i au exprimat p=reri nefavorabile constituirii Sfatului |=rii.
Doar sub presiunea evenimentelor alarmante de la Petrograd, Consiliul
Or=[enesc, dominat de minoritari, a fost nevoit s= recunoasc= ]n cele din
urm= autoritatea ]naltei institu\ii [i s= aleag=, conform schemei, deputa\i
]n acest for.39
}n principiu, Sfatul |=rii a ]nregistrat trei etape de dezvoltare:
Con\inutul
Perioada
februarie-iunie 1917
Se consider= c= autonomia provincial= [i principiile de organizare

a organului \inutal suprem vor fi elaborate de c=tre Adunarea
Constituant= ruseasc=, iar permisiunea oficial= de a forma organul
suprem al Basarabiei va fi acordat= de Guvernul Provizoriu.
iunie-septembrie 1917
Ucraina autonom= pretinde ]ncorporarea Basarabiei, acest fapt

provoc]nd protestul tuturor for\elor politice [i asocia\iilor ob[te[ti
de la Chi[in=u [i determin]nd ]nfiin\area unei Comisii de organizare a Sfatului |=rii, care ]ns= este obstruc\ionat= de comitetele
revolu\ionare ruse [i reprezentan\ii minorit=\ilor etnice.
octombrie
Preluarea ini\iativei de c=tre Comitetul Militar Central Mol-
21 noiembrie 1917
dovenesc, Congresul Ost=[esc din 20-27 octombrie 1917 de la

Chi[in=u lu]nd decizia de a organiza Sfatul |=rii ]n calitate de
organism suprem al Basarabiei autonome, eveniment ce s-a [i
produs peste o lun=.
Tabel realizat dup= periodizarea lui Negru Gheorghe, Crearea [i ]nceputul activit=\ii
Sfatului |=rii ]n lumina unor noi documente, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, nr.
3-4, 1997.
86
IULIAN FRUNTA{U
Este semnificativ discursul inaugural al lui Incule\: Basarabia va trebui

s= devin= republic= democratic=, form]nd o parte indivizibil= din marea
republic= federativ= democratic= rus=40, din care se poate desprinde foarte
clar c= moldovenii se amplasau imaginar ]n spa\iul postimperial rus, Sfatul
|=rii av]nd rolul s= convoace Adunarea Constituant= din Basarabia, ]n
baza votului universal, s= solu\ioneze problema agrar= prin intermediul
unei redistribuiri echitabile, ]n viziunea lor, a propriet=\ii funciare [i s=
anihileze anarhia.
Statul moldovenesc (RDM) a fost creat, ]n urma circumstan\elor
favorabile legate de impoten\a militaro-politic= a Rusiei, de intelectualii
na\ionali[ti, sus\inu\i de militarii moldoveni: Totu[i, principalul scop
al cohortelor a fost s= lu=m sub protec\ia noastr= dezvoltarea mi[c=rii
na\ionale din Basarabia. Din ziua c]nd am sosit cu cohortele ]n Basarabia,
mi[carea noastr= a luat o amploare formidabil=.41
}n acela[i timp, crearea RDM nu a fost rezultatul unei mi[c=ri na\ionaliste coerente de mas=, ce [i-a realizat aspira\iile de lung= durat= pentru
a ob\ine independen\a [i suveranitatea na\ional=. Aceasta pentru c= ]n
Basarabia con[tiin\a na\ional= a ap=rut t]rziu [i a r=mas ]n mare parte un
fenomen intelectual-urban, f=r= a avea circula\ie larg= ]n r]ndul \=ranilor.
Cu toate acestea, speran\ele intelectualilor radicali moldoveni erau legate,
bine]n\eles, de \=r=nime. Prin intermediul culturaliz=rii, socializ=rii [i ]n
urma impactului marilor cataclisme, legate de Primul R=zboi Mondial
[i r=sturnarea bol[evic=, a fost oferit= str=lucita oportunitate de a sfida
intractibilitatea moldovenilor. Legitimizarea discursului na\ionalist putea
avea loc doar ]n contextul unei implic=ri autentice [i plenare a \=ranilor
]n procesul de emancipare social= [i/sau na\ional=. De aici au [i ap=rut
unele excese, explicabile de altfel, ale discursului na\ionalist, referitoare la
viteazul nostru istoric \=ranul, deoarece agitatorii na\ionali[ti voiau
s= structureze un prezent [i s= proiecteze un viitor ]n conformitate cu
un trecut modelat dup= principiile lor. A[adar, crearea RDM s-a datorat
circumstan\elor politicii interna\ionale care au favorizat Rom`nia [i care
au sl=bit statul rus centralizat. Na\iunea a fost utilizat= de marile puteri,
care au oferit Rom`niei posibilitatea de a realiza obiectivul unei unific=ri
na\ionale depline. }n cea mai mare parte, na\iunea a reprezentat, ]n cancelariile occidentale, un instrument fundamental al Marilor Puteri pentru
distrugerea Imperiului Rus (dar [i a bol[evicilor) [i crearea unor ministate
u[or influen\abile, la fel cum sovieticii au folosit mai t]rziu no\iunea de
87
clas= pentru edificarea unui stat multina\ional [i pentru promovarea

proiectului unei revolu\ii socialiste mondiale.
Clasa [i etnia s-au suprapus ]n Basarabia ]ntr-un mod complex, na\
iunea consolid]nd clasa [i viceversa. }n acela[i timp, analfabetismul moldovenilor, lipsa [colilor, s=r=cia, mizeria cotidian= au fr]nat dezvoltarea
intelectualit=\ii moldovene[ti. Aceasta din urm= avea deseori o educa\ie
ruseasc= [i cocheta cu tendin\ele intelectuale ale timpului respectiv,
cum erau socialismul [i liberalismul radical (mul\i nici nu cuno[teau bine
doctrinele/teoriile ]n cauz=), iar intelectualii mai radicali, cum ar fi, de
exemplu, Constantin Stere, au participat activ la mi[carea socialist= rus=.
Sfatul |=rii fusese [i el influen\at de ideile socialiste ale acelor timpuri,
fapt care poate fi depistat at]t ]n actul proclam=rii Republicii Democratice
Moldovene[ti, c]t [i ]n actul Unirii cu Rom`nia, unde se vorbe[te despre
alegerile directe propor\ionale, reforma agrar=, autoadministrarea provinciei etc.
}n 1917 conceptul de stat-na\iune nu se bucura de mare popularitate ]n
r]ndul moldovenilor basarabeni, deoarece ace[tia aveau, ]n mod tradi\ional, o ne]ncredere ad]nc ]nr=d=cinat= fa\= de statul centralizat, autoritatea
de constr]ngere [i puterea secular=, indiferent de originea etnic= a celor
care le gestionau. Na\iunea moldoveneasc= coincidea ]n mare m=sur=
cu clasa economic=. Cu excep\ia unei intelectualit=\i pu\in numeroase,
moldovenii erau ]n mare parte \=rani. Mai existau [i nobili moldoveni,
proprietari funciari, dar ace[tia, din considerentele avantajelor economice
[i politice, se rusificau destul de repede. Func\ionarii erau reprezenta\i
de ru[i, burghezia comercial= de evrei, care de\ineau me[te[ugurile, industria ]n general, [i care erau creditorii principali ai \=ranilor. Ca urmare,
preocup=rile social-economice ale \=ranilor moldoveni au oferit na\ionali[tilor un cadru politic ]n care demersul principal ]l constituia ]mbinarea
solicit=rilor de emancipare na\ional= (foarte moderate [i superficiale
ini\ial, ]ns= radicalizate o dat= cu preten\iile minorit=\ilor [i ]nr=ut=\irea
situa\iei social-politice din Imperiu) cu un program socialist-populist, mai
pe ]n\elesul maselor \=r=ne[ti.
Sfatul |=rii, deci, a fost dispus s= caute o solu\ie democratic= pentru
criza politic=, ]n cadrul statului federal rus: ...Basarabia, sprijinindu-se
pe trecutul s=u istoric, se declar= de azi ]nainte Republica Democratic=
Moldoveneasc=, care va intra ]n alc=tuirea Republicii Federative Democratice Ruse[ti, ca p=rta[ cu acelea[i drepturi... Pacea trebuie s= fie ]ncheiat=
88
IULIAN FRUNTA{U
]n ]n\elegere cu ]ntov=r=[i\ii [i cu toate noroadele Republicii Federative

Democratice Ruse[ti... Numai astfel vom sc=pa noi \ara noastr= [i vom
feri-o de pieire pe maica noastr= a tuturor (subl. n.) marea Republic=
Democratic= Ruseasc=!42 Deci, na\ionalismul rom`nesc nu reprezenta
la acel moment un proiect credibil, care s= fi fost gestionat de un num=r
important de agitatori, ]n pofida faptului c= agonia Imperiului a oferit o
oportunitate str=lucit= pentru unificarea necondi\ionat= a tuturor rom`nilor. Istoria ]n cauz=, de altfel, se va repeta peste optzeci de ani, ]n circumstan\e dac= nu similare, cel pu\in asem=n=toare.
}n acela[i timp, evolu\iile ]n capitala Imperiului, degenerate ]n r=sturnarea bol[evic=, precum [i reac\ia trupelor ruse[ti bol[evizate [i anarhizate
au ]nceput s= submineze ]ncrederea agitatorilor social-na\ionalizan\i ai
Basarabiei. Guvernul bol[evic, de exemplu, n-a fost considerat de moldovenii basarabeni drept un succesor legitim al Guvernului Provizoriu, iar ]n
eventualitatea unei ]nt]lniri la Brest-Litovsk cu delega\ia bol[evic=, Sfatul
|=rii a decis s= recunoasc= guvernul bol[evic doar ]n calitatea acestuia de
reprezentant al Rusiei ]n frontierele ei naturale.43
Componen\a na\ional= a deputa\ilor era de 70% moldoveni, 30% fiind
oferit minoritarilor (]n conformitate cu reprezentarea numeric= pe teren),
deputa\ii moldoveni fiind sus\inu\i de mul\i solda\i moldoveni, care erau
interesa\i de crearea unit=\ilor militare na\ionale moldovene[ti. Ini\ial,
federalizarea Imperiului Rus [i crearea Uniunii Republicilor Democratice
ale Rusiei p=rea o solu\ie mai realist= [i aceasta nu a reprezentat o tactic=
a mi[c=rii na\ionale din Basarabia. Faptele istorice ar trebui s= fie privite
]n evolu\ia lor, f=r= utilizarea unei optici ideologice retrospective, unde
totul se re-aranjeaz= conform unui model, ]n cazul de fa\=, conform celui
na\ionalist. Astfel: Marea Unire de la 1918 a corespuns cu siguran\= formulei des=v]r[ite a idealului na\ional, dar faptul astfel ]mplinit nu trebuie
s= conduc= la simplificarea abuziv= a istoriei anterioare, prin reducerea
ei la permanenta manifestare a luptei pentru unitate, dat fiind c= oamenii
nu aveau cum s= [tie ce le rezerv= viitorul.44
Dup= cum afirm= istoricul Popovschi, formarea RDM a fost dictat= mai
mult de ]mprejur=rile politice ale timpului, dec]t de necesitatea istoric=
(de[i ultima expresie este discutabil=, nu pentru valen\ele marxiste, ci din
cauza unui determinism ce trateaz= evenimentele drept inevitabile), iar
proclamarea Republicii Moldovene[ti nu poate fi legat= de un ideal spre
care, chipurile, ar fi tins de decenii basarabenii, dup= cum se afirm=, f=r=
89
nici un suport, ]n unele lucr=ri. Formarea RDM s-a produs printr-un efect al
contamin=rii, deoarece mi[carea na\ional= din Basarabia evolua ]n contextul
evenimentelor din ]ntreaga Rusie. C]nd, la un moment dat, celelalte teritorii na\ionale de la periferiile imensului Imperiu au ]nceput s= se proclame
republici democratice, Basarabia nu putea face excep\ie (ce ar fi spus oamenii, nu? n. a.). O alt= cauz= ce a stimulat decretarea RDM o constituie
preten\iile anexioniste ale Ucrainei fa\= de Basarabia, declarate ]nc= din
vara anului 1917.45 Deci, am putea afirma c= independen\a a fost produsul
unor factori obiectivi, cum ar fi destr=marea Imperiului Rus, proclamarea
Republicii Ucrainene independente [i ruperea leg=turilor directe cu Rusia. Aceasta nu poate fi considerat= drept o manevr= politic= sau o etap=
intermediar= de compromis ]n calea spre decretarea Unirii. Este mai
mult ca probabil c= ]n accep\ia basarabenilor [i a autorit=\ilor rom`ne[ti,
proclamarea independen\ei Republicii Moldovene[ti era, pentru perioada
c]t a existat, o inten\ie serioas= [i o realitate politic= ce nu putea fi pus= la
]ndoial=.46 }n aceea[i ordine de idei, includerea prevederii ]n conformitate
cu care RDM se amplasa imaginar-politic ]n cadrul Rusiei (]n Declara\ia
din 2 decembrie) a fost determinat= de contextul general al epocii. T]n=ra
clas= politic= basarabean=, ca [i cea ucrainean=, de altfel, ]n acea perioad=
credea sincer c= reunirea ]n cadrul unei Federa\ii ar fi fost singura cale de
salvgardare a idealurilor revolu\ionare [i a democra\iei.47
3. Evolu\ia na\ionalismului moldovenesc. Convergen\a dintre

na\ionalism [i socialism
Na\ionalismul moldovenesc, at]t c]t a fost s= fie, era, ]n calitate de for\=
politic=, mi[carea unui grup de intelectuali radicali ce pretindea c= reprezint= o clas= esen\ialmente nereprezentabil= \=r=nimea moldoveneasc=
din Basarabia ]n perioada 1917-1918.
Este semnificativ= evolu\ia deputa\ilor-moldoveni din Sfatul |=rii
care, la doar trei luni dup= declararea independen\ei RDM [i a dorin\ei
de a r=m]ne cu maica noastr= Rusia, au proclamat Unirea cu mama
sa Rom`nia. Un asemenea comportament politic pare a fi oportunistic la prima vedere, ]ns= ar trebui s= \inem cont c= acesta a fost legat at]t
de lipsa con[tiin\ei na\ionale profunde, c]t [i de radicalizarea mediului
social-politic ]n perioada respectiv=. Deputa\ii moldoveni au realizat faptul
90
IULIAN FRUNTA{U
c= puterea le-ar putea sc=pa din m]ini, deoarece ru[ii, evreii [i ucrainenii
solicitau tot mai insistent implicarea for\elor armate albgardiste sau bol[evice, dar neap=rat ruse sau ucrainene, pentru realizarea revendic=rilor lor
politice. Asemenea perspective interven\ioniste c=p=tau o consisten\= tot
mai mare. Sfatul |=rii, de fapt, nu ar fi fost capabil s= reziste subversiunii bol[evice [i, datorit= pericolului iminent care plana deasupra RDM, a
]nceput s= priveasc= tot mai insistent ]n direc\ia Bucure[tiului, ]n speran\a
unei asisten\e politice [i militare. Drept rezultat, s-a ajuns la mariajul
istoric sau la acel eveniment care a fost tratat de istoricii rom`ni [i ru[i/
sovietici ]n mod at]t de diferit.
Atractivitatea bol[evismului consta ]n faptul c= acesta promitea
p=m]nt, pled]nd ]n favoarea redistribuirii propriet=\ii funciare. }ns=
aceast= atractivitate disp=rea o dat= ce mai mul\i solda\i ru[i bol[eviza\
i/anarhiza\i treceau prin satele basarabene, retr=g]ndu-se de pe frontul
de vest. Ace[tia omorau [i pr=dau \=ranii care, eventual, au ]nceput ]n
acest fel s= manifeste dubii fa\= de corectitudinea sau dreptatea bol[evicilor, pe care ini\ial o a[teptau cu o anumit= simpatie. Fiind ]ntrebat care
a fost rolul cohortelor (unit=\ile militare ale moldovenilor basarabeni) ]n
realizarea Unirii, Anton Crihan men\iona: Ru[ii care p=r=seau frontul ][i
f=ceau de cap ]n ora[ele [i satele Basarabiei. }n aceste condi\ii, noi am pretins c= dorim s=-i lu=m pe p=m]ntenii no[tri sub ocrotirea cohortelor.48
}n 1917-1918 \=ranii moldoveni erau ]ngrijora\i cel mai mult de problema agrar= (nu ]n termeni teoretici, bine]n\eles, ci ]n sensul unei redistribuiri imediate a propriet=\ii funciare din contul marilor proprietari) [i
de suferin\ele proprii ]n anii de r=zboi [i s=r=cie. Ei se considerau \=rani,
ceea ce era similar cu a fi moldoveni. Principalele speran\e ale lor erau
legate de reforma agrar= [i sf]r[itul opresiunii ce se identifica, de cele
mai multe ori, cu statul [i ora[ul. Cu asisten\a ideologic= a agitatorilor
na\ionali[ti, ru[ii, evreii, ucrainenii or=[eni [i alte minorit=\i rusificate au
]nceput s= reprezinte, ]n viziunea lor, sursele str=ine ale opresiunii. |=ranii
credeau, din ce ]n ce mai mult, c= autonomia na\ional= va fi un mijloc de
reducere a puterii arbitrare a acestor grupuri etnice. A[adar, consolidarea
op\iunii proindependen\= [i, ulterior, prounionist= ]n imagina\ia politic=
a moldovenilor basarabeni s-a datorat, ]n mare parte, unui sentiment de
angoas= social-politic=, mai pu\in unui ideal na\ionalist.
Intelectualitatea patriotic= s-a confruntat cu dificult=\i serioase ]n timp
ce ]ncerca s= mobilizeze popula\ia majoritar \=r=neasc=. }n timpul anului
91
1917 noi am f=cut a[a de mult= propagand= pentru autonomia Basarabiei,

]nc]t am reu[it ]n cele din urm= s=-i mi[c=m [i pe \=ranii no[tri (aici [i ]n continuare subl. n.).49 Este sesizabil= ]n afirma\ia lui Crihan intractibilitatea
\=ranilor care se l=sau cu greu mi[ca\i de frazeologia unei propagande
na\ionaliste intensive, aceasta demonstr]nd lipsa de ]ncredere a \=r=nimii
fa\= de oricare program social sau/[i na\ional. Comportamentul ]n cauz=
s-a ]nr=d=cinat foarte ad]nc ]n modul de via\= [i psihologia popula\iei
rurale a Basarabiei pe parcursul a dou= secole, devenind, se pare, parte
integrant= a structurii cultural-psihice a \=ranului moldovean.
Antagonismul de clas= dintre boierii rusifica\i, func\ionarii ru[i [i ]ntreprinz=torii evrei [i ru[i, pe de o parte, iar pe de alta \=ranii [i solda\ii
moldoveni a constituit un factor important care a creat [i a stimulat con[tiin\a etnic= a \=r=nimii moldovene[ti. }n promovarea mi[c=rii na\ionale
s-au remarcat ]n mod special intelectualii, profesorii [colari, preo\ii [i unii
ofi\eri [i solda\i. }ns= con[tiin\a etnic= nu s-a dezvoltat ]n ritm accelerat ]n
una na\ional=, ca ]n cazul estonienilor sau letonilor, deoarece moldovenii,
chiar dac= ajungeau ]n centrele urbane ale provinciei, nu se l=sau u[or
culturaliza\i, ob\in]nd o educa\ie sau, cel pu\in, ]nv=\]nd a citi. F=r= acest
element fundamental, cum ar fi capacitatea intelectual= minimal=, este
imposibil de finalizat tranzi\ia complet= la etapa B a lui Hroch [i, cu at]t
mai mult, completarea acesteia.
}n luna mai 1917 putem vorbi despre cristalizarea diferen\elor de principiu ]ntre extremele partidei na\ionale: Deja ]n aceast= faz= a mi[c=rii
de emancipare na\ional= s-au conturat dou= curente, a c=ror pozi\ie ]n
problemele majore cuno[tea anumite nuan\e [i diferen\ieri. Maximali[tii,
ce apar\ineau cercurilor intelectuale grupate ]n jurul Partidului Na\ional
Moldovenesc [i ziarului Cuv]nt moldovenesc, [i militarii, din Odesa ]n
primul r]nd, s-au pronun\at cu t=rie pentru edificarea unei entit=\i statale
autonome basarabene, ]n frunte cu institu\ia sa legislativ=. Exponen\ii
curentului moderat, \=r=nimea [i clerul moldovenesc, categorii sociale
prin excelen\= conservatoare, au optat doar pentru o larg= autonomie
regional=, o cerin\= mai pu\in deranjant= pentru guvernul de la Petrograd.50 Clerul [i \=ranii, ]n acest fel, erau mai pu\in receptivi la propaganda na\ionalist= (dar [i socialist=), intelectualii [i solda\ii fiind ]n avangarda
mi[c=rii de na\ionalizare [i socializare a agendei politice a Basarabiei.
Dup= cum men\ioneaz= Suny, revolu\ia bol[evic= din 1917 [i, ulterior,
r=zboiul civil au fost interpretate de c=tre marxi[ti drept un r=zboi civil
92
IULIAN FRUNTA{U
al unei clase ]mpotriva altei clase, al muncitorilor ]mpotriva burgheziei,

]mpotriva boierilor [i a \=ranilor ]nst=ri\i. Na\ionali[tii, dimpotriv=, au
interpretat lupta respectiv= drept un r=zboi na\ional al ru[ilor ]mpotriva
minorit=\ilor, un r=zboi al centrului ]mpotriva periferiilor. Din aceste considerente, studiile na\ionalit=\ilor neruse au accentuat, ]n mod tradi\ional,
substratul etnic, mai pu\in cel social, al luptelor sociale, iar monografiile
ce analizau revolu\ia din Rusia propriu-zis= au eviden\iat contradic\iile
cresc]nde ]ntre clasele sociale, fapt care a condus la conflagra\ia civil=.51
}ns= socialul [i etnicul erau at]t de imbricate, ]nc]t separarea acestora ar fi
artificial= [i inutil=. Dac= vom accepta caracterul accidental [i provizoriu al
na\ionalit=\ii [i clasei, precum [i volatilitatea cu care oamenii ][i schimb=
identit=\ile [i loialit=\ile etnice [i sociale (de clas=), atunci revolu\ia [i
r=zboiul civil, at]t la centru, c]t [i la periferii, par a fi mult mai interconectate [i explicabile. Nu au fost dou= revolu\ii de tip diferit, dup= cum s-a
afirmat ]n istoriografia marxist= [i na\ionalist=, ci o gigantic= r=sturnare,
dup= expresia lui Suny, o pr=bu[ire social= ce a cuprins ]n 1917 ]ntregul
Imperiu Rus. Fiecare persoan= se sim\ea afectat=, iar supravie\uirea fizic=
a devenit prioritatea de baz= pentru milioane de oameni. Muncitorii [i
\=ranii de etnii diferite traversau aceea[i experien\= de degradare total= a
autorit=\ii de stat [i a ordinii economice.52 Astfel, pentru \=ranii moldoveni
situa\ia economic= precar= [i frica de solda\ii dezertori ru[i anarhiza\i
reprezentau ni[te realit=\i mult mai palpabile dec]t toate ideologiile
marxist-bol[evice sau na\ionaliste luate ]mpreun=.
Estimarea lui Lenin c= separatismul na\ional ar putea fi redus de
c=tre toleran\a Rusiei [i acceptarea autodetermin=rii p]n= la gradul de
independen\= a constituit, din c]te s-a v=zut mai t]rziu, o viziune utopic=
sau un exemplu de simulare politic=. Dac= va fi Republica Ucrainean=
[i Republica Rus=, ]ntre ele vor fi mai multe leg=turi, mai mult= ]ncredere. Dac= ucrainenii vor vedea c= la noi e o republic= a Sovietelor, ei nu
se vor separa, dar dac= la noi va fi o republic= a lui Miliukov, ei se vor
separa. Dar fiecare socialist rus care nu recunoa[te libertatea Finlandei
[i a Ucrainei va degrada p]n= la [ovinism.53 }n acela[i timp, se pare c=
Lenin a ]n\eles c= pentru mul\i oameni simpli nici na\ionalismul [i nici
sensul de clas= nu era un scop ]n sine, dup= cum se ]nt]mpla deseori ]n
cazul intelectualilor (de aici, poate, se trage [i aversiunea agresiv= a lui
Lenin fa\= de \=rani, d]nsul crez]nd c= ace[tia reprezint= o clas= care, dac=
nu poate fi mobilizat=, trebuie s= fie marginalizat= sau chiar distrus=). De
93
fapt, na\ionalismul era cu mult mai slab dec]t majoritatea na\ionali[tilor ar

recunoa[te-o; dac= ]n Rusia na\ionalismul era legat de disensiunile politice
[i sociale concrete, cauzate de regimul \arist [i dac= grupuri destul de
semnificative ale popoarelor neruse au reac\ionat pozitiv la programele
socialiste de transformare social= [i autodeterminare na\ional=, atunci
presupunerea lui Lenin c= alte popoare ar dori s= r=m]n= ]n cadrul Rusiei (a se vedea, de exemplu, Declara\ia RDM, ]n care se vorbe[te despre
dorin\a de a r=m]ne ]n componen\a Republicii Federative Democratice
Ruse[ti) nu era chiar at]t de utopic=.54
De la bun ]nceput, linia de divizare ]ntre na\ionalism [i socialism era
reflectat= de lupta ]ntre sus\in=torii guvernului sovietic [i interven\ioni[tii
str=ini, care sperau s= g=seasc= alia\i ]mpotriva Armatei Ro[ii. Este practic
imposibil de depistat, dup= destr=marea Imperiului, un na\ionalism viguros care s-a bazat doar pe puterile proprii. }n acest context, este important
de men\ionat c= ]n 1917-1918 se creaser= dou= discursuri antagoniste, dar
care se consolidau reciproc ]ntr-un mediu tot mai radicalizat: dac= na\ionali[tii apelau la Occident pentru a ob\ine sus\inerea politico-militar= a
dreptului la autodeterminare ]mpotriva unei amenin\=ri din partea Rusiei,
atunci comuni[tii prezentau efortul na\ionali[tilor [i sus\in=torilor lor
str=ini drept o ]ncercare a imperialismului de a distruge bol[evismul [i
de a ]nt]rzia sosirea revolu\iei mondiale. Astfel, desprindem urm=toarele
stipul=ri din Rezolu\ia Primului Congres al Partidului Comunist Bol[evic
din Ucraina: separarea Ucrainei de Rusia are caracterul unei ocupa\ii
temporare; ideea independen\ei Ucrainei, sub paravanul c=reia imperiali[tii germani anexau [i exploatau Ucraina sub jugul capitali[tilor [i boierilor, este discreditat= ireversibil ]n cadrul maselor truditoare celor mai
largi ale Ucrainei; r=scoala ]n Ucraina ia amploare sub lozinca restabilirii
unific=rii revolu\ionare a Ucrainei cu Rusia.55
La ]nceputul secolului marxi[tii ru[i au ]ncercat s= c][tige alia\i ]n
mediul na\ionalit=\ilor neruse [i s= combat=, ]n acela[i timp, tendin\ele
na\ionali[tilor de a submina statul unitar. De asemenea, teoreticienii bol[evici sus\ineau c=, o dat= cu r=sp]ndirea revolu\iei socialiste, vor disp=rea
diferen\ele na\ionale [i c= dictatura proletariatului va gr=bi acest proces.
De aceea Lenin, Stalin, {aumean [i al\ii se opuneau federalismului, prefer]nd autonomiile regionale unit=\i politice care n-ar fi avut obiective
sau elemente etnice ]n structura acestora. Iar noi nu s]ntem deloc sus\
in=torii anume ai na\iunilor mici; s]ntem, ]n cazul altor condi\ii de ega-
94
IULIAN FRUNTA{U
litate, ]n favoarea centraliz=rii [i ]mpotriva idealului filistin al rela\iilor

federative.56 Solu\ia proletar= ]nsemna men\inerea statului unitar, cu
un anumit grad de autoguvernare local= [i garantarea libert=\ii culturale
depline ]n cadrul statului socialist. Noi cerem libertatea autodetermin=rii,
adic= a independen\ei, deci a libert=\ii separ=rii na\iunilor subjugate, nu
pentru c= am visat divizarea economic= sau avem idealul statelor mici,
ci dimpotriv=, pentru c= dorim state mari [i apropierea, chiar contopirea
na\iunilor, dar ]n baza democratic=, interna\ionalist= cu adev=rat, care
este inimaginabil= (subl. n.) f=r= libertatea separ=rii.57
Revolu\ia rus= a avut efectul cel mai important asupra armatei, deoarece aceasta cuprindea un num=r impun=tor de solda\i din ]ntregul Imperiu Rus, inclusiv de la periferiile na\ionale. Dac= ini\ial lumea era cuprins=
de anxietate [i fric= datorit= dezintegr=rii Imperiului, apoi lucrurile au
evoluat ]n direc\ia confrunt=rii a dou= discursuri: cel al na\ionaliz=rii [i cel
al bol[eviz=rii. Astfel, indivizii au ]nceput s= capete o importan\= deosebit=
deoarece, pentru prima dat= ]n istoria Rusiei, cu excep\ia pasager= a
alegerilor ]n Duma rus= din 1905, a fost insistent solicitat= mobilizarea
ideologic= a acestora ]n scopul ob\inerii puterii politice.
Ini\ial, agitatorii bol[evici din Petrograd p=reau a fi mai organiza\i [i mai
consecven\i, gestion]nd tot felul de manifest=ri publice, la care difuzau foi
volante [i manifeste: Solda\ii s]nt ]nc]nta\i [i, dac= ar fi [tiut s= citeasc= (sic!
n. a.), ar fi luat cuno[tin\= de con\inut. ...A[a se otr=vea sufletul rural al
soldatului...58 }ns= [i na\ionali[tii au intrat ]n competi\ia pentru sufletul
rural al soldatului, ]n pofida faptului c= se confruntau, ca [i bol[evicii,
cu analfabetismul acestuia. Deci, o dat= cu anarhia [i ad]ncirea revolu\
iei, are loc [i na\ionalizarea armatei prin intermediul, ]n primul r]nd, al
a[a-numitelor comitete na\ionale. Este plin= de semnifica\ii activitatea
acestora, Dimitrie Bogos descriindu-le ]n felul urm=tor: ...oratorul arat=
solda\ilor c= din moment ce Ucraina se organizeaz=, din moment ce ]n
Ucraina s-au format chiar unit=\i na\ionale ucrainene, este de dorit ca to\i
ucrainenii s= se organizeze ]n comitete, ca mai t]rziu s= se repatrieze. Se
intonau c]ntece na\ionale, ridic]ndu-se prin aceasta entuziasmul solda\ior
pentru noua lor patrie (subl. n.). Instinctul na\ional fu mai puternic dec]t
se credea [i prin ac\iunea lui binef=c=toare pentru na\iunile oprimate se
s=pa temelia statului asupritor, descompun]nd armata.59
Dimitrie Bogos, ofi\er ]n armata \arist= [i viitor agitator na\ionalist, de
abia descoperea caracterul iremediabil al diferen\elor na\ionale: Ce c=utam
95
eu acolo (la [edin\ele diferitelor comitete na\ionale n. a.)? Ce m= atr=gea

at]t de puternic la aceste comitete na\ionale, c]nd nimic [i nimeni nu m=
lega de aceste na\ionalit=\i. Desigur, g]ndeam eu, trebuie s= existe o logic=
]n ac\iunea mea. Dar care? O, Doamne! Doar eram tot at]t de str=in de ru[i
ca [i ei! Eram moldovean, f=ceam parte din umili\ii plugari, care ]n timp
de pace ]ngr=[au pe boieri prin munca ]mpov=r=toare a c]mpului, iar ]n
timp de r=zboi, ]ngr=[au cu s]ngele lor p=m]ntul... p=m]ntul cui? Ce ne
lega pe noi de ru[i? De ce aceste comitete na\ionale aveau o influen\= at]t
de mare asupra mea? Auzeam o limb= nou=. Nu se mai vorbea ruse[te.60
Aceast= descoperire cultural-cognitiv= [i emotiv= reprezint= ]nceputul na\
ionaliz=rii vie\ii politice din spa\iul postimperial rus [i na[terea primilor
agitatori na\ionali[ti. Este evident=, de asemenea, tentativa de ]mbinare
a preocup=rilor de ordin social [i etnic.
}n tumultul revolu\iei ruse marea parte a ofi\erilor [i solda\ilor moldoveni a ]nceput s= revin= la vatr=. }n special cei care aveau educa\ie, studiind
]nainte de r=zboi la institu\iile de ]nv=\=m]nt din ]ntreaga Rusie, au fost
foarte activi, form]nd nucleul agitatorilor na\ionali[ti basarabeni. Astfel,
]n a doua jum=tate a lunii martie 1917, ]n jurul ziarului Cuv]nt moldovenesc,
sub auspiciile lui Alexandri [i Halippa, demarase activitatea de constituire
a unei forma\iuni politice moldovene[ti Partidul Na\ional Moldovenesc ]n frunte cu Pavel Gore. Tot atunci a fost publicat [i programul
Partidului, din care putem desprinde c]teva teze directorii: se recuno[tea
faptul c= slobozeniile cet=\ene[ti [i na\ionale au fost dob]ndite prin
revolu\ia ruseasc=; se afirma c= este necesar= lupta al=turi de celelalte
popoare ale Rusiei pentru slobozeniile na\ionale ale tuturor, pentru
]nf=ptuirea votului ob[tesc, deopotriv=, de-a dreptul [i t=inuit, pentru
slobozenia cuv]ntului, a tiparului, a adun=rilor [i a credin\ei; se declara
lupta pentru dob]ndirea celei mai largi autonomii administrative a Basarabiei, ]ns= ]ntr-un mod ]n care s= r=m]n= legat= [i de aici ]ncolo de Rusia
prin legile de interes [i de ob[te; toate legile privind afacerile interne s=
fie reglementate de Dieta provincial= (Sfatul |=rii); s= fie utilizat= limba
moldoveneasc= ]n [coal=, biserica s= devin= autonom=, iar colonizarea s=
fie oprit=; moldovenilor de dincolo de Nistru s= li se chez=[easc= acelea[i
drepturi pe t=r]mul cultural, bisericesc, politic [i economic, pe care le vor
avea ]n Basarabia locuitorii de alt neam.61 Ceea ce este important ]n aceast= prim= declara\ie politic= a proaspe\ilor na\ional-democra\i (]n contextul
perioadei, bine]n\eles) este programul de transform=ri revolu\ionare ale
96
IULIAN FRUNTA{U
societ=\ii aceasta ]ns= ]n componen\a Rusiei, fiind solicitat= doar autonomia provinciei [i un grad anumit de autoguvernare. Este limpede c=
]n programul respectiv s]nt prezente mai multe elemente socialiste dec]t
na\ionaliste, ]n sus\inerea acestei idei venind [i abandonarea moldovenilor
de peste Nistru, deoarece autonomia era solicitat= pe principiu teritorial,
nu na\ional-teritorial, cum ar face-o na\ionali[tii pentru care criteriul
etnic este suficient de a solicita revendic=ri teritoriale. Cu alte cuvinte,
]n cazul existen\ei unui na\ionalism moldovenesc viabil, Basarabia ar fi
avut preten\ii teritoriale fa\= de p=m]nturile de peste Nistru populate de
moldoveni, dup= cum [i Ucraina o f=cuse ]n raport cu toat= Basarabia
(sic! nu doar ]n raport cu raioanele de sud [i nord ale provinciei, unde
exista o minoritate ucrainean= important=).
Evolu\ii semnificative ]n ce prive[te emanciparea social-na\ional= a
moldovenilor se ]nregistrau [i ]n alte ora[e ale Imperiului: la Odesa au
manifestat ]n num=r impun=tor solda\ii moldoveni [i a fost creat Comitetul Ofi\erilor [i Solda\ilor Moldoveni ]n frunte cu maiorul Catelli, care
a ini\iat formarea primelor unit=\i na\ionale (cohorte).62 La Kiev, unde:
}n contactul zilnic cu ardelenii, al c=ror na\ionalism era [coala cea mai bun=
pentru studen\ii moldoveni (subl. n.), tineretul entuziast s-a de[teptat la o
via\= nou=. Cu concursul ardelenilor [i bucovinenilor, studen\ii no[tri se
organizaser= astfel, Asocia\ia Studen\easc= Cultural-Na\ional= De[teptarea, ]nfiin\at= ]n 1908 de dnii {t. Ciobanu, S. Murafa, D. Ciugureanu [i
A. Mateevici, a fost transformat= ]ntr-un cerc politic.63 Evolu\ia etnopolitic=
a studen\ilor basarabeni a fost ]n func\ie de asisten\a ideologic= a ofi\erilor
[i solda\ilor rom`ni din Ardeal [i Bucovina, care i-au influen\at ]n direc\ia
unei na\ionaliz=ri treptate, dar ferme, a programului de revendic=ri sociale. Obiectivul re]ntregirii na\ionale a tuturor rom`nilor un proiect
etnopolitic de amploare a ]nceput s= ocupe un loc tot mai important
]n imaginarul politic al agitatorilor basarabeni. Astfel, acest proiect
este reflectat de Programul Cercului Na\ional al studen\ilor [i osta[ilor
rom`ni-basarabeni din Kiev De[teptarea, aprobat de adunarea general=
din 26 aprilie 1917, ]n care este criticat programul Partidului Na\ional pe
motiv c= autonomia solicitat= reprezint= un obiectiv insuficient, fiind
necesar=: 1) Unirea cu to\i rom`nii ]ntr-o ]mp=r=\ie, ]n care guvernul |=rii
s= fie ales de ]ntregul popor cu votul universal, egal, secret [i direct; 2)
P=m]ntul |=rii ]ntregi s= fie ]mp=r\it cu dreptate ]ntre cei care ]l lucreaz=.64
De altfel, influen\a a fost reciproc=: basarabenii au utilizat na\ionalismul
97
ardelenilor [i bucovinenilor, iar ace[tia din urm= au preluat un anumit

radicalism social/socialist de la basarabeni. }n urma acestor contacte,
]n imaginarul politic al basarabenilor s-a stabilit un echilibru mai sigur
]ntre na\ionalism [i socialism, de[i evolu\iile politice ulterioare (teroarea
bol[evic=, anarhia [i pericolul care plana deasupra Republicii) au ]nclinat
balan\a ]n favoarea primului element [i ]n detrimentul ideii de transformare social= radical= care a ]nceput s= fie asociat=, nu f=r= asisten\a agitatorilor na\ionali[ti conservatori din r]ndul nobililor [i mic-burghezilor, cu
anarhia [i instabilitatea pe care o exporta Rusia bol[evic=.
Mediul politic era destul de diversificat/fragmentat [i, ]n acela[i timp,
str=b=tut de o anxietate social= general=, care f=cea contradic\iile [i divergen\ele dintre partide s= capete un caracter de confruntare permanent= [i
regl=ri ulterioare de conturi. La Chi[in=u activau Sovietele Deputa\ilor
Solda\i [i Muncitori [i Sovietele Deputa\ilor |=rani, ambele fiind compuse din sociali[ti-democra\i, sociali[ti-revolu\ionari, sociali[ti-poporani[ti, evrei-bundi[ti etc. De[i moldovenii aveau organiza\ia lor aparte
Partidul Moldovenesc, un num=r impun=tor al acestora f=cea parte
din Sovietele men\ionate care, de fapt, p]n= la constituirea Sfatului |=rii
[i intr=rii Armatei Rom`ne, de\ineau puterea [i mijloacele de a influen\a
]n mare m=sur= evenimentele din provincie. Au existat divergen\e [i ]n
cadrul Partidului Na\ional Moldovenesc, solda\ii, afecta\i de agita\ia bol[evic=, imput]nd membrilor din aripa dreapt= a PNM c= accept= participarea
unor reprezentan\i ai burgheziei ]n cadrul partidului respectiv.65
Terenul de confruntare politic= ]ntre PNM [i alte for\e, ]n mare parte
de orientare prorus=, a fost s= fie diferitele congrese [i reuniuni ale asocia\
iilor profesionale, religioase etc. Astfel, la 9 mai 1917 s-a desf=[urat congresul cooperatorilor, unde a fost revendicat= autonomia Basarabiei; la
20 mai primul Congres al Studen\ilor Moldoveni, unde Pan Halippa
a formulat o tez= semnificativ= pentru ]n\elegerea acelor timpuri: De
azi ]nainte studen\ii no[tri trebuie s= ]nceteze a fi revolu\ionari ru[i, ei
trebuie s= fie buni moldoveni!66; la 21-24 mai Congresul |=r=nesc; la
25-28 mai Congresul }nv=\=torilor, fiind relevant faptul c= [i ace[tia
din urm= (sic! n. a.) trebuiau ]ndruma\i spre autonomia Basarabiei,
spre munca pentru rena[terea neamului rom`nesc din Basarabia.67 Ce
am putea presupune atunci despre starea de spirit [i opiniile viteazului
nostru istoric \=ranul? Agitatorii PNM erau nevoi\i s= munceasc=
foarte mult, contracar]nd curentul rus care f=cea ravagii la sate, pe baza
98
IULIAN FRUNTA{U
unui program socialist-interna\ionalist, profit]nd de ]ntunericul popula\iei

moldovene[ti, care putea fi exemplificat printr-un tratament ideologic
primitiv, dar eficient, de felul: M=i, voi [ti\i ce-i asta autonomia? Pe voi
vor s= v= duc= ]n Rom`nia, unde ve\i fi robii boierilor.68 Acest nivel de
prelucrare ideologic= era ]n consonan\= cu gradul ]nalt de analfabetism [i perceperea la un nivel rudimentar a realit=\ii, prin intermediul
zvonurilor, istoriilor nebuloase etc. foarte reale [i palpabile (subl. n.) ]n
mediul rural.
La ]nceputul lunii iunie la Chi[in=u a venit grupul basarabenilor din
Petrograd. Ini\ial, ace[tia erau marca\i ]ntr-o m=sur= mai mare de ideile
revolu\ionare, fapt firesc ]n cazul unor persoane care au participat activ
la evenimentele din Petrograd. Astfel, Erhan devenise pre[edinte al Sovietului Gubernial al Deputa\ilor |=rani, iar Incule\, membru al Sovietului
Deputa\ilor Muncitori [i |=rani din Petrograd, devenise ajutorul comisarului gubernial. Ini\ial, revendic=rile nu includeau solicit=ri exprese ]n
domeniul etnopolitic, deoarece ]n capitala Rusiei problema ]n cauz= nu
era la ordinea zilei. Problema na\ional= era, bine]n\eles, abordat= la Petrograd, ]ns= mai mult teoretic, din punct de vedere al edific=rii statalit=\ii pe
teritoriul postimperial. Evident, grupul petrogr=dean a sosit la Chi[in=u
marcat de spiritul revolu\ionar din capitala Imperiului [i doar o dat= cu
accentuarea proceselor de dezintegrare [i anarhizare elementul etnic a
]nceput s= capete o relevan\= mai mare ]n g]ndirea politic= a indivizilor.
4. Contextul interna\ional, semnifica\iile factorilor rom`n, ucrainean [i iluzia independen\ei

Suveranizarea Basarabiei se efectua nu ]n conformitate cu anumite
idealuri formulate anterior, ci sub presiunea evenimentelor, drept reac\ie la
faptele ce puteau pune ]n pericol provincia [i pe locuitorii acesteia. Astfel,
Sfatul |=rii a luat act de Universalul nr. 4 din 13/26 ianuarie 1918, prin
care Ucraina [i-a proclamat independen\a de stat. Consiliul Directorilor
de la Chi[in=u a examinat situa\ia creat= dup= proclamarea independen\ei
statului ucrainean [i a conchis c= decretarea independen\ei RM devenise o
necesitate vital=. RDM urma, la r]ndul s=u, s=-[i proclame independen\a
pentru a nu deveni obiectul unor preten\ii anexioniste (subl. n.).69 Deci, factorul
care a contribuit decisiv la lansarea procesului de suveranizare treptat=
99
a Basarabiei a fost afirmarea continu= a statalit=\ii ucrainene, pe de o

parte, iar pe de alta preten\iile teritoriale vizavi de provincie. Faptul
]n cauz= a avut un efect pozitiv asupra con[tientiz=rii, de c=tre elitele
politice de la Chi[in=u, a adev=rului c= revolu\ia nu ]nseamn= ]n acela[i
timp dispari\ia preten\iilor teritoriale formulate de vecinii na\ionali[ti
[i c= este necesar= consolidarea statutului teritorial-na\ional ]mpotriva
tentativelor expansioniste ale Radei Ucrainene. Aceasta dorea s= includ=
Basarabia ]n componen\a Ucrainei [i ]ncerca s= gestioneze acest proiect,
prezent]ndu-l Guvernului Kerenski la Petrograd. Rada a avut chiar impertinen\a s= solicite participarea unui reprezentant basarabean la Sfatul
Comisarilor Ucraineni.
Prin luna iulie 1917 ]n Ucraina ia amploare o mi[care na\ional= [i ]n
scurt= vreme ea devine autonom=, iar mai t]rziu independent=, av]nd
ca pre[edinte pe Gru[evski [i ca prim-ministru pe Vinicenko. Prin crearea
acestui stat nou, care f=cuse cunoscut Rusiei c= nu-i va permite s= se amestece ]n afacerile sale fie externe, fie interne, Basarabia r=m]nea izolat= de
restul Rusiei, iar social-revolu\ionarii pierdeau orice leg=tur= cu st=p]nii
[i prietenii lor din Petrograd. Social-revolu\ionarii, lupt]nd pentru un
ideal care putea fi atins numai cu concursul celor din Petrograd, v=z]nd
c= s]nt izola\i, ajung la convingerea c= pot c][tiga locurile din adunarea
]ntemeietoare din Petrograd numai dac= reu[esc s= c][tige simpatia
moldovenilor. Iat= de ce ei au fost nevoi\i s= adopte punctul de vedere
al na\ionali[tilor moldoveni, ]n ce prive[te autonomia ... Mai mul\i
frunta[i din Partidul Na\ional au sim\it c= a venit vremea ca Basarabia s=-[i
spun= pe fa\= dorin\ele [i s= procedeze la ]nf=ptuirea lor.70 Este evident
caracterul subordonat [i dependent al na\ionalismului moldovenesc ]n
raport cu cel ucrainean. De asemenea, este cert faptul c= na\ionalismul
ucrainean a radicalizat pozi\ia membrilor PNM, dar [i a grupului socialist
petrogr=dean al moldovenilor.
Reac\ion]nd la imput=rile \=ranilor [i minoritarilor, Ciugureanu a fost
pus ]n situa\ia de a justifica men\inerea rela\iilor cu Rom`nia, caracteriz]ndu-le drept foarte bune. }n acela[i timp, d]nsul a sus\inut c= pericolul
vine din partea Ucrainei, care pretindea dou= \inuturi Akkerman [i
Hotin , afirma\ia ]n cauz= fiind probat= printr-un mesaj al ucrainenilor:
Prin aceasta, am cinstea a v= declara c= Sfatul Mini[trilor Republicii
Democratice Ucrainene Populare g=se[te neap=rat s= aduc= la cuno[tin\a
st=p]nirii Imperiale Germane urm=toarele: St=p]nirea Ucrainean= e mult
100
IULIAN FRUNTA{U
interesat= de soarta provinciei vecine, Basarabia. Cu toate c= cele dou=

popoare demnitare, cel ucrainean [i cel moldovenesc, locuiesc amestecate,
nu mai las= nici o ]ndoial= faptul c= partea de nord a teritoriului Basarabiei e locuit= ]n cea mai mare parte de ucraineni, iar ]n partea de sud ei
au o majoritate relativ= [i astfel Basarabia, ]n privin\a st=rii etnografice,
economice [i politice, alc=tuie[te o parte nedesp=r\it= din teritoriul Republicii Democratice Ucrainene. St=p]nind o mare parte din malul M=rii
Negre, unde ]n partea dinspre apus se afl= un mare centru economic,
Odesa, cu care este legat= partea de sud a Basarabiei, guvernul Ucrainean
socoate c= prin orice schimbare a fostei grani\e ruso-rom`ne, mai ales ]n
p=r\ile de nord [i sud, se ]ncalc= mult interesele politice [i economice ale
Republicii Ucrainene. Pre[edintele Consiliului de Mini[tri, Golubovici.
Mai mult dec]t at]t, Ciugureanu le-a comunicat deputa\ilor c= ucrainenii, de acord cu austriecii, au declarat linia Ocni\a-B=l\i-R]bni\a supus=
direc\iunii C.F.U. din Kiev. Impresia a fost penibil=, cu totul nea[teptat=
de frac\iunea \=r=neasc=.71 Deci, preten\iile expansioniste ale Ucrainei
au radicalizat, ce-i drept, cam ]ncet, chiar [i frac\iunea \=r=neasc=. Astfel
Blocul Moldovenesc a c=p=tat pe parcurs mai mul\i sus\in=tori din partea
\=ranilor moldoveni, nemul\umi\i de modul ]n care minoritarii ]ncercau
s= gestioneze afacerile interne, dar [i externe ale Basarabiei, orient]ndu-se
exclusiv spre Rusia [i Ucraina, care avea preten\ii teritoriale fa\= de Basarabia. Drept reac\ie la acestea din urm=, dar [i la proiectele expansioniste ale
regimului bol[evic din Rusia, care a ]ncercat prin intermediul Colegiului
Autonom de la Odesa, ]n frunte cu Kr. Rakovski, s= exercite presiuni
asupra guvernului Averescu, solicit]nd evacuarea teritoriului dintre Prut
[i Nistru, for\ele unioniste din Basarabia au ac\ionat hot=r]t ]n vederea
]nf=ptuirii obiectivului ]ntregirii.72
P]n= la urm=, documentele semnate de guvernul Ucrainei la Brest-Litovsk fixau frontiera statului ucrainean pe Nistru. }ntr-o serie de adrese
trimise autorit=\ilor basarabene, at]t ]naintea ]nceperii conferin\ei, c]t [i
]n cursul lucr=rilor ei, Kievul a recunoscut explicit dreptul Basarabiei de
a dispune de ea ]ns=[i.73
Reprezentan\ii Sfatului |=rii au dorit s= mearg= [i ei la Conferin\a de
la Brest-Litovsk, aceasta accentu]nd faptul c= membrii forului legislativ
agreau [i promovau ideea de recunoa[tere interna\ional= a Basarabiei.
Conferin\ele interna\ionale de acest fel [i ]ntr-un asemenea context nu fac
dec]t s= contribuie la consolidarea statalit=\ii statelor-participante [i exist=
O I S T O R I E E T N O P O L I T I C + A B A S A R A B I E I ( 1 8 1 2 - 2 0 0 2 ) 101
suficient temei de a crede c= ]n acel moment elita politic= basarabean= ][i

dorea anume acest lucru.
Se pare c= basarabenii luaser= ]n serios perspectivele t]n=rului stat,
solicit]nd din partea puterilor europene asigur=ri c= statutul existent al
RDM nu va suferi schimb=ri datorit= ac\iunilor alia\ilor. Astfel, Ambasadorul Fran\ei ]n Rom`nia, Saint Aulaire, a oferit, ]n numele tuturor
alia\ilor, garan\ii scrise Chi[in=ului ]n care se stipula c= introducerea Armatei Rom`ne era o ac\iune militar= ]n exclusivitate ]n scopul asigur=rii
func\ion=rii normale a spatelui frontului rus-rom`n, f=r= efecte asupra
evolu\iilor vie\ii politice interne.74 Cu toate acestea, trebuie s= men\ion=m
c= francezii, ca [i reprezentan\ii altor puteri europene, de altfel, nu au
considerat niciodat= promisiunile oferite reprezentan\ilor noilor state,
ap=rute peste noapte, ]n urma destr=m=rii Imperiului, drept garan\ii care
ar trebui s= fie respectate ]ntocmai. Diploma\ia reprezenta, ]n viziunea
factorilor de decizie europeni, continuarea r=zboiului cu alte metode,
]n care promisiunile nu erau dec]t ni[te momeli pentru liderii politici
neini\ia\i ]n domeniul diplomatic, dup= cum erau liderii basarabeni. }n
decembrie 1917 britanicii [i francezii au consim\it la crearea sferelor de
influen\= ]n est, primilor revenindu-le Caucazul, iar celorlal\i Basarabia,
Ucraina [i Crimeea. Reu[ita francezilor a fost mai mic= deoarece au
putut g=si trupe doar pentru ocuparea Odesei. }n ceea ce prive[te Basarabia, francezii au f=cut apel la ajutorul rom`nilor, [i ambele state au fost
confruntate cu amenin\area unui atac bol[evic francezii la Odesa, iar
rom`nii ]n Basarabia [i Transilvania75.
}n acela[i timp, rom`nii parcurgeau [i ei o etap= dificil= ]n ce prive[te
men\inerea propriei statalit=\i. Gestionarea grandiosului proiect de edificare na\ional= Rom`nia Mare \inea mai degrab= de nivelul imaginarului politic [i doar circumstan\ele interna\ionale favorabile au oferit
treptat posibilitatea transpunerii practice a acestui ideal ]ntr-un program
concret de ac\iuni. }ns= pentru o perioad= ]ndelungat= jocul puterilor
centrale era ]ndreptat ]mpotriva Rom`niei. Astfel ap=ru ideea ced=rii
Dobrogei [i a zonei de-a lungul grani\ei cu Austro-Ungaria. Kuhlman
[i Czernin au r=spuns c= Dobrogea fusese primit= de Rom`nia ]n 1879
ca compensa\ie pentru luarea Basarabiei, [i de vreme ce \ara noastr=
reintr= ]n posesiunea nu numai a celor dou= jude\e r=pite ]n 1879, dar [i
a ]ntregului \inut dintre Prut [i Nistru anexiune pe care Puterile Centrale erau dispuse s= o ]nlesneasc= retrocedarea Dobrogei nu putea fi
102
IULIAN FRUNTA{U
considerat= ca o anexiune, ci ca un act de dreptate ]n favoarea Bulgariei

spoliate ]n 1879 [i 1913!76 Preten\iile ]n cauz= au determinat Bucure[tiul
s= joace mai atent cartea basarabean=, ]ncuraj]nd pe de o parte independen\a Basarabiei ]n timp ce plana pericolul asupra Dobrogii [i insufl]nd
tot mai insistent ideea c= aceasta nu se va descurca de una singur= o dat=
ce pericolul ]n cazul Dobrogii p=rea s= se diminueze. Duiliu Zamfirescu,
comisarul regal la Chi[in=u ]n timpul guvern=rii A. Averescu, a fost
instruit de pre[edintele Consiliului de Mini[tri al Rom`niei s= ac\ioneze
]n sensul dob]ndirii recunoa[terii interna\ionale a calit=\ii de stat independent a Republicii Moldovene[ti.77 Semnificative s]nt [i memoriile lui
Incule\: Cu toat= inima eram pentru Unire. Cu vreo trei s=pt=m]ni ]nainte
propusesem, ]mpreun= cu Ciugureanu, Unirea generalului Averescu,
care ]ns=, de team= s= nu piard= Dobrogea ]n tratativele de la Buftea, ne
sf=tuise s= r=m]nem mai departe ca Republic= Independent=, ca nu cumva
nem\ii s= socoteasc= Basarabia unit= ca o compensa\ie pentru Dobrogea
ce o reclamau bulgarii.78 Mai mult dec]t at]t, se pare c= Regele a inspirat
aceast= tactic= de activit=\i ]ndreptate spre consolidarea interna\ional= a
regiunii sudice [i expansiunea politico-ideologic= treptat= spre est.79
O dat= cu trecerea timpului s-a schimbat [i mediul interna\ional,
Rom`nia scap]nd de preten\iile teritoriale ale bulgarilor, dar [i de unele
proiecte ce ar fi condus la destr=marea \=rii.80 }n 1918 Rom`nia a avut
numai de profitat ]n urma circumstan\elor inten\ionate, gra\ie faptului
c= puterile occidentale au hot=r]t a-[i pedepsi principalii adversari, Austro-Ungaria fiind a doua ]n aceast= ierarhie condus= de Germania. Un
alt element care i-a convins pe alia\i s= m=reasc= teritoriul statelor de la
grani\ele lor de vest ]n special al Poloniei [i al Rom`niei a fost dorin\a
lor de a crea bastioane ale Vestului ]n Est pentru a contracara pericolul
pe care ]l reprezenta bol[evismul ]n Rusia.81 Ie[irea din impasul ini\ial a
fost cu totul spectaculoas=, deoarece se ob\inuse [i un gen de permisiune
din partea Puterilor Centrale, prin semnarea Tratatului de Pace la 16/29
martie, de a avea m]n= liber= ]n Basarabia. Autorit=\ile rom`ne trebuiau
doar s= gestioneze afacerile cu basarabenii ]ntr-un mod ]n care tot ace[tia
din urm= s= promoveze ideea unirii, preferabil necondi\ionate. La 20
martie/2 aprilie Ion Incule\, Daniel Ciugureanu [i Pan Halippa au sosit
la Ia[i cu inten\ia de a se deplasa la Bucure[ti pentru a trata pacea ]n numele republicii independente cu puterile centrale, dar care refuzaser=
anterior dialogul cu reprezentan\ii Chi[in=ului. ... La Ia[i liderilor basa-
rabeni li s-a confirmat, ca [i ]n perioada cabinetului Averescu, c= nu aveau

acces la negocieri. Lung= ]ntrevedere cu membrii Incule\, prezidentul
Sfatului |=rii, doctor Ciugureanu, prezident al Consiliului de Mini[tri
[i Halippa, viceprezident al Sfatului |=rii. Teza mea: Basarabia este prea
slab= pentru a tr=i singur= [i desp=r\it=; ucrainenii p]ndesc nordul [i
litoralul m=rii; nici bani, nici armat=. Unirea le-ar face un singur serviciu:
s= opreasc= dezmembrarea. Incule\ ex-agent al lui Kerenski nu vrea
dec]t unirea cu autonomie deplin=; ceilal\i doi unirea.82 Mai mult dec]t
at]t, a[a cum anterior era ]ncurajat= independen\a RDM, la fel mai t]rziu
reprezentan\ii diplomatici ai Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii [i
Fran\ei ]i ]ncurajau pe Incule\ [i colegii s=i s= proclame unirea, aceasta
]nsufle\ind ]n egal= m=sur= pe to\i patrio\ii basarabeni.83
5. Radicalizarea mediului politic: revolu\ie, anarhie [i ponderea

for\ei armate ]n Basarabia
Este pregnant= utilizarea presiunii indirecte exercitate de simbolurile
puterii, pe care actorii politici din acea perioad= considerau absolut firesc
s-o exercite atunci c]nd de\ineau for\e suficiente pentru aceasta. De exemplu, la 21 noiembrie 1917, ]nainte de a fi ales Sfatul |=rii, ]n pia\a din fa\a
cl=dirii unde urma s= se desf=[oare [edin\a respectiv= au defilat trupele
moldovene[ti, iar episcopul Gavriil a hiritisit pe moldoveni pentru
autonomia Basarabiei. }n felul acesta prestigiul bisericii, dar [i presiunea
simbolic= a armatei, au fost utilizate cu dexteritate de c=tre agitatorii na\ionali[ti moldoveni pentru a influen\a direc\ia etnopolitic= de dezvoltare
a provinciei [i a asigura cooptarea \=ranilor, dar [i a clerului basarabean,
la proiectul suveraniz=rii Basarabiei.
Frac\iunea \=r=neasc= din Sfatul |=rii a fost promotoarea ardent= a
unui radicalism agrar, fapt care conducea deseori la exproprierea arbitrar= a marii propriet=\i funciare. }n declara\ia ce proclama RDM exist=
o stipulare referitoare la reforma agrar=, care mai degrab= a constituit o
instigare voalat= la ac\iuni violente, ]ndreptate ]mpotriva boierilor84, dec]t
un program agrar echilibrat [i bine g]ndit.
Semnificativ este faptul c= rom`nii, de[i nu inten\ionau ini\ial s= se
amestece ]n afacerile legate de proprietatea funciar= ]n Basarabia, au
influen\at, totu[i, pe tot parcursul afl=rii lor, chiar ]n perioada de p]n= la
104
IULIAN FRUNTA{U
Unire, procesul de reglementare a problemei ]n cauz=. }n ajun proprietarii

primi\i de Rege [i de mine: ei propun s= se supun= legii rom`ne[ti votat=
la Ia[i. Decidem c=, f=r= s= ne amestec=m ]n reglarea certurilor asupra
propriet=\ii, se vor da trupe [i cai marilor proprietari pentru ca p=m]nturile
s= nu r=m]n= necultivate85. }n ce prive[te atitudinea Consiliului de Mini[tri, acesta considera prioritar= luarea m=surilor concrete pentru a nu
admite mic[orarea suprafe\elor cultivate [i crearea unor situa\ii de criz=,
[i nu adoptarea ]n prip= a unei legi agrare, astfel preocup=rile fiind pentru
c=utarea unui compromis pentru a ]mp=ca at]t n=zuin\ele ]ndrept=\ite
ale \=r=nimii de a c=p=ta p=m]ntul f=g=duit ]n timpul revolu\iei ruse, c]t
[i preten\iile ]ntemeiate ale mo[ierilor. Totodat=, introducerea Armatei
Rom`ne ]n Basarabia a ren=scut speran\ele marilor proprietari funciari
de a-[i restabili efectiv drepturile asupra propriet=\ilor [i inventarului
acaparate stihiinic de \=rani ]n 1917.86
}n urma ordinului Radei Ucrainene referitor la demobilizarea armatei,
prin unit=\ile ruse amplasate ]n Moldova ]ncepu anarhia, sus\inut= de
propaganda bol[evic=, aceasta conduc]nd la ]nr=ut=\irea considerabil= a
rela\iilor dintre bol[evici [i guvernul rom`n, faptul ]n cauz= av]nd repercusiuni imediate asupra Basarabiei. Demobilizarea armatei ruse de pe
Frontul Rom`n (circa 600 000 oameni), ]ncep]nd cu a doua jum=tate a
lunii decembrie, a agravat [i mai mult situa\ia RDM. }ntregul \inut a fost
cuprins de un val pustiitor de jafuri [i teroare, pogromuri [i distrugeri ]n
mas= a bunurilor private [i publice.87
Solicitarea de sus\inere a Sfatului |=rii adresat= Cartierului General
de pe Frontul Rom`n a coincis cu necesitatea Comandamentului Aliat
de a controla efectiv spatele frontului. Eventuala instalare a unui regim
bol[evic la Chi[in=u ar fi agravat la maximum situa\ia trupelor aliate, care
s-ar fi v=zut amenin\ate din spate de o for\= inamic= [i lipsite, practic, de
orice rezerve de hran= [i furaje. Pentru executarea misiunii ]n Basarabia
au fost destinate 4 divizii rom`ne[ti. Ordinul ministrului de r=zboi cerea
Armatei s= resping= peste Nistru bandele ruse care ar ]ncerca s= treac=
]n Basarabia, s= asigure ordinea [i regulata circula\ie pe c=ile ferate, s= se
fac= ordine ]n tot \inutul Basarabiei, pun]ndu-se via\a [i avutul locuitorilor la ad=postul jafurilor [i crimelor. De asemenea, Armatei i se cerea
s= distrug= toate focarele de agita\ie existente ]n Basarabia; s= se treac=
peste Nistru sub escort=, cu trenul sau pe jos, to\i solda\ii ru[i dezertori
care r=t=cesc prin sate [i s]nt organiza\i ]n bande cu scopul de a jefui [i
r=zvr=ti pe locuitori.88
}n luna decembrie 1917 mediul politic [i social general din Rusia trecea
printr-o criz= de propor\ii (retragerea dezorganizat= de pe front, declin
economic, anarhie, r=sturnarea bol[evic=, angoasa maselor, anxietatea elitei etc.), influen\]nd Basarabia care se afla ]ntr-o situa\ie deja exacerbat= sub
aspectul anarhiei. Aceast= complexitate de elemente a radicalizat pozi\iile
grup=rilor politice [i a intensificat lupta pentru putere. Faptele ]n cauz=
i-au f=cut pe moldovenii basarabeni [i pe reprezentan\ii minorit=\ilor s=
accepte cadrul na\ionalist de competi\ie. Retrospectiv, Bogos de cele
mai multe ori, o surs= demn= de ]ncredere exagereaz=, afirm]nd c= ]n
decembrie interna\ionali[tii [i str=inii au intrat ]n Sfatul |=rii numai pentru c= prevedeau c= rom`nii nu se vor opri la jum=tate de cale, ci vor merge
mai departe. Ce vroiau rom`nii? Bine]n\eles, ]ntregirea neamului.89 Tot el
afirm= c= la ]nceputul lunii decembrie Blocul Moldovenesc ]nregistreaz=
un succes ]n chestiunea ]nv=\=m]ntului, fiind ]nfiin\at= la Universitatea
din Odesa o catedr= de istorie [i literatur= rom`n=.90 Numai dac= nu ]i
b=nuim pe pu\inii na\ionali[ti basarabeni de manifest=ri expansioniste [i
imperialiste fa\= de statul vecin (cu alte cuvinte, dac= se dorea ]ntregirea
neamului pe parcursul anului 1917, nu avea sens ]nfiin\area catedrelor
de limb= rom`n= la Odesa), atunci am putea presupune c= imaginarul
lor politic, la sf]r[itul anului 1917, mai \inea de spa\iul postimperial rus.
Astfel, ]ntregirea neamului din 1918 este pu\in for\at=, aceasta pentru
a pretinde, probabil, mai mult= legitimitate istoric= fa\= de cititori o
deficien\= deloc rar= chiar ]n cazul istoricilor profesioni[ti, nici vorb= de
politicieni, ac\iunile similare ale c=rora s]nt, ]ntr-un fel, fire[ti.
La 2 decembrie Sfatul |=rii a proclamat Republica Moldoveneasc=,
purt]ndu-se discu\ii ]nver[unate chiar ]n jurul numelui statului, minoritarii
[i frac\iunea \=r=neasc= sus\in]nd Republica Basarabean=, iar Blocul
Moldovenesc Republica Moldoveneasc=.91 Aceast= confruntare ]n
jurul simbolurilor avea conota\ii etnopolitice. Dac= minoritarii [i \=ranii
doreau s= accentueze caracterul provincial al Basarabiei un p=m]nt
al nim=nui, asupra c=ruia ar putea pretinde cu acelea[i drepturi toate
na\iunile , moldovenii na\ionali[ti au reu[it s=-[i revendice, ]n spiritul
timpului, de altfel, substratul etnic al provinciei, aceasta consolid]ndu-le
pozi\ia ]n lupta pentru putere.
}nvinuirile aduse reprezentan\ilor Blocului Moldovenesc de c=tre minoritari [i \=rani pentru contactele avute cu rom`nii ]n vederea aplan=rii
anarhiei au accentuat divergen\ele existente ]ntre moldoveni. Atunci pre-
106
IULIAN FRUNTA{U
zidentul Sfatului |=rii g=se[te necesar a se pronun\a ]n urm=torul fel: Sfatul

|=rii, al c=rui pre[edinte s]nt, nu admite dec]t o unire str]ns= cu Republica
Democratic= Rus=, dup= cum face dovad= declara\ia parlamentului. Este
absolut evident c= zvonurile despre a[a-zisa orientare rom`neasc= s]nt
minciunoase [i nu prezint= nici un temei; [i mai departe: Separatism ]n
Basarabia nu exist=, mai cu seam= separatism spre Rom`nia. Aici nu-[i
]ndreapt= privirile peste Prut dec]t o m]n= de oameni. C=ile Basarabiei
se confund= cu c=ile Rusiei, pentru c= Rusia e o \ar= cu mult mai liber=
dec]t Rom`nia...92
Este edificator momentul sosirii ardelenilor militari ]n gara Chi[in=u [i
lupta avut= aici la 6 ianuarie cu grup=rile armate bol[evizate ale front-otdel-ului, conduse de Cotovschi, Cabac, Perper, Levenzon, printre care
erau [i mul\i moldoveni viteji istorici. }n raport cu evenimentul ]n
cauz= studen\ii basarabeni au reac\ionat ]n felul urm=tor: Fra\ilor! S=
\inem bine minte c= s]ntem ]ntuneca\i, c= abia ne-am trezit [i s= nu ascult=m pe fiecare prieten luat din drum, care ne cheam= la v=rsare de
s]nge. S= [tim cu to\ii c= fiecare moldovean este scump pentru neamul
nostru. Uita\i-v= cum tr=iesc jidanii [i nem\ii [i de aceea ei s]nt tari, boga\i
[i lumina\i. Noi [tim c= dvs. s]nte\i ]n[ela\i. Str=inii, care s]nt du[manii
vie\ii noastre slobode [i care nu pot r=bda ca moldovenii s= ajung= la o
via\= de[teptat= [i fericit=, s-au folosit de ]ntunericul min\ilor dvs. (subl.
n.) [i v-au dus pe voi, cu armele ]n m]n=, ca s= ]mpu[ca\i, ]n ziua de Sf.
Boboteaz=, ]n fra\ii no[tri rom`ni din Transilvania93. Atacul armat inspirat
de Sec\ia de Front a Rumcerod-ului a fost efectuat ]n contextul general
de isterie antirom`neasc=, iar Sfatul |=rii, la r]ndul s=u, a fost ]nvinuit de
colabora\ionism cu Guvernul Rom`niei. Deputa\ii au fost amenin\a\i cu
r=fuial= fizic=, iar 80% din efectivele unit=\ilor moldovene[ti au refuzat
s= se supun= ordinelor ofi\erilor ]n urma propagandei [i chiar zvonurilor.94
Propaganda antirom`neasc= era condus= de diferite organe revolu\ionare, dar [i de orientare conservatoare, ambele rusofile, deoarece elementul etnic devenise sursa principal= de conflict ]n perioada confrunt=rii
civile din 1917-1918 din Basarabia. Ziarele
[i , de exemplu, desf=[urau o agita\ie
antirom`neasc= acerb=, lupt]nd pentru dispozi\ia mintal= a indivizilor, inclusiv a \=ranilor care, de at]tea solicit=ri de mobilizare venite de peste tot,
]ntr-adev=r s-au sim\it cam tulbura\i. Astfel, pe la sf]r[itul lui februarie:
|=ranii s]nt instiga\i de agitatori contra Armatei Rom`ne. Pretutindeni,

unde s-a ]nt]mplat ca \=ranii s= se r=scoale, erau de vin= agitatorii din
diferite comitete locale, care a\]\au popula\ia de la \ar=.95
Un efect benefic asupra mediului politic, ]n special ]n momentele cele
mai grele, l-a exercitat Constantin Stere, care se bucura de respectul tuturor
moldovenilor reprezenta\i ]n Sfatul |=rii, inclusiv al celor din frac\iunea
\=r=neasc=: Aici dl Stere a putut converti la calea adev=rat= mai mul\i
moldoveni \=rani, care p]n= atunci erau du[i de nas de ni[te proroci minciuno[i ca |iganco [i al\ii.96 Este, de asemenea, important= flexibilitatea
lui Stere ]n problema accept=rii condi\iilor sus\inute de Incule\, Erhan
[i, ]n general, de frac\iunea \=r=neasc=. Stere, care cuno[tea bine politica
intern= a Rom`niei, nu putea s= nu presupun= ce atitudini ar putea suscita la Bucure[ti at]t condi\iile ce afectau forma de guvernare [i caracterul
unitar al Rom`niei, c]t [i revolu\ionarismul f=\i[ al basarabenilor. }ns=,
pentru realizarea scopului Unirii, Stere a exagerat pu\in, con[tient sau
nu, perspectivele radicalismului revolu\ionar [i ale unei autonomiz=ri a
Basarabiei. Astfel, ]n ziua vot=rii Unirii, C. Stere declar=: Revolu\ia ne-a
adus aici. A\i aprins aici o f=clie care a ars toate pergamentele feudale,
care a nimicit toate privilegiile de cast=, r=m]n]nd un popor, care se ]ntemeiaz= numai pe ogor [i pe munca intelectual=. Dvs. trebuie s= duce\i
f=clia [i dincolo pentru d=r]marea putregaiului [i a nedrept=\ilor, ca s=
fi\i ap=r=torii ]ntregului neam rom`nesc ]n cea mai grea clip= a istoriei
sale. Ast=zi noi decret=m drepturile revolu\iei pentru rom`ni.97 Mai s=
declare anexarea Rom`niei de c=tre Basarabia [i aceasta, bine]n\eles, de
dragul revolu\iei panrom`ne[ti! Dac= nu l-am b=nui pe Stere de leninismul
ce promova revolu\ia mondial=, atunci trebuie s= l=s=m aceste teze pe
seama exager=rii de limbaj, inevitabile, probabil, ]n asemenea momente
de anvergur=, sau pe seama unei mi[c=ri deliberate pentru a-i atrage pe
\=rani ]n Blocul Moldovenesc. Mai degrab=, a existat un amalgam de exagerare [i inten\ii ascunse, limbajul ]n cauz= fiind atr=g=tor pentru \=rani,
deoarece le-ar fi asigurat perpetuarea statutului social ]mbun=t=\it, cu
care s-au trezit ]n urma tulbur=rilor din Imperiul Rus.
Radicalismul revolu\ionar al liderilor basarabeni (acesta se refer=
]n mare m=sur= [i la Stere) a fost perceput ]n Rom`nia la modul cel mai
negativ posibil at]t de admisitra\ie, opinia public=, c]t [i ]n istoriografie.98
Motivul principal a fost frica de revolu\ie, care a generat [i o propagand=
interesat= prin intermediul unor intelectuali [i ofi\eri rom`ni care creau
108
IULIAN FRUNTA{U
]n Rom`nia o imagine public= conform c=reia Sfatul |=rii era un organ

completamente bol[evic. Extrem de elocvente pentru subiectul ]n cauz=
s]nt urm=toarele teze ale lui Argetoianu: Biata Basarabie... nu avea ]nc=
cuno[tin\= de propria existen\=. Naivul popor de peste Prut c=zuse pe
m]inile unui soviet de pezevenghi aduna\i de pe strad=, pe jum=tate
bol[eviza\i [i pe jum=tate na\ionali[ti, care se ]ntrunise la Chi[in=u sub
numele de Sfatul |=rii... Sfatul |=rii n-a fost ]ntr-adev=r dec]t o forma\iune
politic= de impostur=... Ie[it din alegeri cu totul fictive, el nu reprezenta
nimic [i pe nimeni. De fapt, membrii lui se impuseser= singuri [i izbutiser=
s= se a[eze ]n fruntea mi[c=rii, fiindc= locurile nu erau ocupate de al\ii. Cea
mai mare parte a acestor deputa\i f=r= mandat, dac= n-au fost bol[evici
sadea, au fost cel pu\in revolu\ionari deci[i s= dea gata pe burjui ]n
spe\= pe proprietarii mari rurali [i urbani, care nici nu fuseser= primi\i ]n
Sfat sub motiv c= r=m=seser= devota\i \arismului. ...Cu armata rom`n= pe
care o avea la dispozi\ie [i cu nem\ii pe care-i avea la Odesa [i c=rora le
putea trimite spre p=strare pe to\i conduc=torii ovreilor [i ai ru[ilor, to\i
bol[eviza\i [i rom`nofobi, Marghiloman nici nu trebuia s= ia contact cu
pu[lamalele din Sfatul |=rii. Un prim-ministru rom`n [i hot=r]t n-avea
dec]t un gest de f=cut: s= dizolve Sfatul |=rii, ilegal ales [i ilegal constituit.
Dup= aceea s= proclame Unirea Basarabiei cu Patria Mum= f=r= nici o condi\ie, f=r= nici un adaos, [i s= supun= aceast= hot=r]re unui plebiscit.99
}ntru sus\inerea acestor eforturi veneau mo[ierii basarabeni care,
aparent paradoxal, ]n cercurile conduc=toare de dincolo de Prut erau
v=zu\i mai bine dec]t liderii Sfatului |=rii din cauza statutului social. }ns=
liderii mi[c=rii revolu\ionare din Basarabia, practic f=r= nici o excep\ie,
au fost [i au r=mas p]n= la sf]r[itul vie\ii convin[i c= problema na\ional=
era doar un punct esen\ial ]ntr-un program de prefaceri revolu\ionare
(expresie care ne aduce aminte de limbajul leninist n. a.), dintre care nu
mai pu\in importante erau ]mpropriet=rirea \=ranilor [i democratizarea
c]t mai larg= a societ=\ii. Aceast= convingere este foarte bine exprimat=
]n discursurile parlamentare, ]n scrierile [i coresponden\a lui Incule\,
Erhan, Pelivan, Halippa, Buzdugan, Crihan, Alexandri, Alistar, |an\u,
Cijevschi, Ciugureanu, P=sc=lu\=, Harea [i ale altora.100 }ns= liderii revolu\ionari basarabeni erau, ]n compara\ie cu marii proprietari, mai pu\in
rom`nofobi, deoarece, cu toate ezit=rile, ace[tia au descoperit Patria
mult ]naintea marilor proprietari funciari. Dar, dup= Unire, ]n cadrul
procesului de subminare a autorit=\ii Sfatului |=rii pe care acesta o avea,
a ]nceput s= fie folosit=, cu o dexteritate neb=nuit= de liderii basarabeni,

cartea rom`nofobiei [i a bol[evismului. Semnificative s]nt amintirile:
Genera\ia Unirii din Basarabia era cu prec=dere de origine \=r=neasc=
[i ]n viitor proiecta visul unei democra\ii politice \=r=ne[ti. ...Genera\ia
Unirii din 1917-1918 n-a declarat unirea cu mo[ierimea sau cu burghezia
rom`neasc=, ci cu poporul rom`n.101 Este indiscutabil faptul c= ideologii
Regatului ]n\elegeau c= recunoa[terea autorit=\ii [i meritelor liderilor
Sfatului |=rii putea s= ofere o pondere pozi\iilor acestora ]n detrimentul
lor, fapt care ar fi de natur= s= influen\eze fizionomia reformelor sociale
din Rom`nia. Preocup=rile rom`nilor basarabeni cu privire la destinul
\inutului au fost reflectate ]ntr-un articol de Elena Alistar publicat ]n
num=rul din 11 februarie 1918 al ziarului Rom`nia nou=. Dup= cum scria
Alistar, atitudinea rezervat= a unor cercuri politice [i intelectuale basarabene ]n chestiunea raporturilor cu statul rom`n era determinat= de
nivelul insuficient de democratizare a Rom`niei ]n acea etap=, de imposibilitatea realiz=rii tezei privind socializarea p=m]ntului (subl. n.) ]n condi\iile
vechiului Regat care optase pentru ]mpropriet=rirea \=r=nimii cu p=m]nt
contra unei desp=gubiri.102
Pe de alt= parte, Argetoianu nu avea dreptate c]nd afirma c= Sfatul |=rii
era un organ bol[evizat, deoarece simplifica ]ntr-un mod absolut primitiv (de[i poate ]n contextul spiritual al epocii) o problem= complex=, cu
multiple nuan\e etnopolitice [i sociale. Este adev=rat c= liderii basarabeni
erau ad]nc marca\i de ideile revolu\ionare (acesta era timpul [i mediul, de
altfel), ]ns= nu ]n sens bol[evic. Oricum, ei au realizat convergen\a ]ntre
radicalismul revolu\ionar [i na\ionalism, iar caracterizarea lui Argetoianu
a reprezentat o simplificare deliberat= a mesajului, fapt determinat, probabil, de mediul politic ]n care a fost educat [i ]n care a activat. Din cauza
unei angoase a conservatorilor, sperietoarea bol[evismului a fost folosit=
]n scopuri ideologice ]ntr-un mod neselectiv [i de nenum=rate ori. Aceast=
practic=, pe de alt= parte, a fost caracteristic= multor \=ri europene, inclusiv
]n statele democratice ]n perioada interbelic=, dar [i postbelic=.
P=rerile din memoriile lui Argetoianu s-au aflat ]n armonie deplin= cu
punctul de vedere al marilor proprietari basarabeni (]n mare parte ru[i sau
rusifica\i) care, ]ntr-un t]rziu, s-au lansat ]n competi\ia pentru c][tigarea
simpatiei noii Patrii [i, respectiv, pentru men\inerea continu= a statutului social-economic pe care ]l de\ineau pe timpul \arismului. Astfel, la
6 martie, Uniunea Marilor Proprietari din Basarabia a prezentat la Ia[i
110
IULIAN FRUNTA{U
regelui Ferdinand un memoriu ]n care se pronun\a ]n favoarea unirii

\inutului cu Rom`nia. }n cel de-al doilea memoriu al marilor proprietari
basarabeni din 10 martie se cerea f=r= nici un ]nconjur ]nf=ptuirea unirii,
]nl=turarea Sfatului |=rii, care, din punctul de vedere al reprezentan\ilor
unei clase refractare la marile transform=ri sociale, era doar o crea\ie a
unor oameni politici ocazionali [i aventurieri, [i instaurarea unei administra\ii militare, care s= restabileasc= ordinea deplin=.103
Dintr-o alt= perspectiv=: Noi, ][i justifica mai t]rziu Ion Incule\ atitudinea ]n chestiunea unirii adoptat= ]n martie 1918, eram o Republic= Moldoveneasc=, eram o \=ri[oar= mic=, dar care se bucura de toate libert=\ile
[i de toate dob]nzile revolu\iunii: de votul universal, de posibilitatea de
a face legea agrar=, de descentralizarea administrativ= pe baza votului
universal, de toate drepturile minorit=\ilor garantate [i multe altele; pe
c]nd ]n vechiul Regat de pe atunci toate acestea ]nc= nu erau. P=strarea
acestor drepturi ]n Basarabia ar fi ]nt=rit certitudinea extinderii lor [i ]n
vechiul Regat sau, eventual, ]n ]ntreaga Rom`nie Mare, a men\ionat
Incule\, subliniind c= adep\ii acestui punct de vedere au insistat asupra
unirii condi\ionate nu pentru c= erau r=i rom`ni, ci dimpotriv=, pentru
c= erau prea buni rom`ni.104 Buni sau r=i, primii agitatori socializan\i
(dar [i na\ionalizan\i ]n sensul suveraniz=rii statale) au fost la ]nceput
democra\i radicali [i chiar revolu\ionari, doar mai t]rziu evolu]nd ]n
direc\ia fundamental= a rom`nismului etnopolitic.
Condi\iile ]naintate Unirii au reflectat o anumit= nemul\umire fa\= de
practicile politice din Regatul Rom`niei, precum [i o hot=r]re de a[ezare
a provinciei pe un curs nou, democratic, de dezvoltare, rom`nii basarabeni v=z]nd noua rela\ie cu Rom`nia bazat= pe principii federaliste.105 }ns=
principiul federalismului era ]n contradic\ie cu Legea Fundamental= a
statului rom`n. }n mesajul regal c=tre poporul rom`n cu privire la Unirea
Basarabiei cu Rom`nia se arat= c= ]n punctul de vedere expus de pre[edintele Consiliului de Mini[tri de la tribuna Parlamentului de la Chi[in=u
s-a subliniat dorin\a ca: men\in]ndu-se libert=\ile locale [i obiceiurile
p=m]ntului, s= nu fie nici o discordan\= cu ideea constitu\ional= de Stat
unitar rom`n.106 Din aceast= perspectiv=, textul Constitu\iei r=m]nea
deschis doar pentru consfin\irea drepturilor democratice enumerate ]n
cadrul Declara\iei de Unire, nu [i pentru decretarea unor principii autonomiste sau federaliste care ar fi modificat temeliile constitu\ionale
ale statului rom`n. }n ciuda unor nemul\umiri locale nesemnificative, ]n
mare parte, care s-au manifestat dup= Unire, Basarabia, ]n timp relativ
scurt, s-a integrat statului rom`nesc unitar, f=r= a mai avea preten\ii de
autonomie.107 Aceasta indic= un anumit constructivism al g]ndirii revolu\ionare basarabene, care poate fi deconstruit= [i ulterior ]nlocuit=, folosind
etnia [i na\ionalismul pentru identificarea de baz= a indivizilor. Dac= am
presupune c= idealurile socialiste au fost cu adev=rat puternice ]n imagina\
ia politic= a rom`nilor basarabeni, atunci tulbur=rile sociale ]n provincie
ar fi fost asigurate. Lipsa acestora demonstreaz= c= viziunile socialiste ale
basarabenilor nu au fost formate independent de for\ele externe [i c= au
fost practicate o perioad= relativ scurt=. }ntr-un fel, at]t preluarea ideilor
socialiste de la revolu\ionarii ru[i [i occidentali, c]t [i abandonarea lor ]n
cadrul Rom`niei Mari sugereaz= capacitatea de transformare [i adaptare
la circumstan\e, nu ]ns= [i originalitatea ideologic= a protagoni[tilor, ]n
pofida faptului c= ]ntr-un moment dat sau altul, au crezut cu adev=rat ]n
cele sus\inute.
La una din importantele reuniuni Congresul Militarilor Moldoveni,
care a avut loc la 20 octombrie 1917 s-a desf=[urat o lupt= ideologic=
aprig= ]n urma c=reia au c][tigat na\ional-democra\ii. Perseveren\i
]n entuziasmul lor tineresc, convin[i de cauza frumoas= ce o ap=rau,
sinceri ]n expunere, ]n care vibra un pur na\ionalism, campionii cauzei
sfinte luptau pentru terenul pierdut diminea\a ]n urma agita\iei demagogice a r=t=ci\ilor. ...T]rziu de tot, c]nd adep\ii ru[ilor nu mai puteau s=
]nregistreze vreun succes, cauza pentru care se luptase [i se lucrase at]ta
amar de vreme, pentru care murise Hodorogea [i Murafa, primii martiri
moldoveni r=pu[i mi[ele[te, cauza poporului moldovean fu c][tigat=.
Congresul hot=r=[te autonomia!108 De[i, ]n viziunea Congresului Militar,
Sfatul |=rii reprezenta o etap= provizorie p]n= ]n momentul convoc=rii
Constituantei Basarabene, aceasta nu s-a mai realizat niciodat=, datorit=
circumstan\elor interna\ionale.
Pe de alt= parte, cohortele nu au reu[it s= garanteze stabilitatea necesar=, deoarece nu erau suficient de organizate [i erau destul de susceptibile
la presiunile ideologice ale bol[evicilor. De altfel: Bande nesf]r[ite de
solda\i ru[i de pe frontul rom`n inundau Basarabia, pentru a comite aici
jaf, prad= [i asasinate de tot felul, ca cele comise ]n august 1917 contra
avocatului Simeon G. Murafa [i a inginerului Hodorogea.109 Cel pu\in
la nivelul inten\iilor, cohortele trebuiau s= ]ndeplineasc= roluri multiple,
care cuprindeau nu doar potolirea anarhiei dezl=n\uite prin sate, gra\ie
112
IULIAN FRUNTA{U
agita\iunilor social-revolu\ionarilor, ci [i un puternic sprijin de na\ionalizare [i propagand=.110

De[i procesul de suveranizare fusese lansat prin solicitarea autonomiei
de c=tre Congresul Militarilor organiza\ia cea mai puternic= sub aspect
numeric [i din perspectiva influen\ei exercitate asupra politicii din Basarabia, totu[i, la Chi[in=u se considera c= un grad ]nalt de autonomie [i
chiar suveranitate ar fi perfect compatibil cu aflarea provinciei ]n cadrul
Rusiei. De aceea, la ]nceputul lunii noiembrie, la Chi[in=u ]ncep preg=tirile pentru alegerile ]n Rusia, ]n Adunarea }ntemeietoare (Constituanta
Rus=) la care particip= toate for\ele politice, inclusiv PNM.
Este relevant= cuv]ntarea lui Pan Halippa la [edin\a Sfatului |=rii:
Domnilor deputa\i, acum opt luni, c]nd to\i [ov=iau, se sc=ldau ]n apele
interna\ionalismului boln=vicios, provocat de revolu\ia rus= (aici [i ]n continuare subl. n.), noi am fost aceia, care am ridicat mai ]nainte steagul na\ional,
c=l=zui\i de ideea iubirii de patrie, adic= de p=m]ntul nostru moldovenesc.
Aceast= idee a fost ]mbr=\i[at= cu c=ldur= de noi, care n-am z=bovit a o
sem=na, plini de ]ncredere, prin toate col\urile p=m]ntului dintre Prut [i
Nistru. Munca era grea, c=ci poporul z=cea amor\it ]nc= de lan\urile robiei, iar
aceste lan\uri [tiam c= se pilesc numai cu mare ]ncetineal=. Chiar dac= la
]nceput s-au g=sit moldoveni, care ne spuneau c= pornim o lucrare z=darnic=,
deoarece sim\irile poporului moldovenesc s]nt ]ntunecate. {i dac= vedem c=
aceste grele lan\uri s-au rupt [i neamul nostru s-a trezit la via\=, trebuie
s= m=rturisim c= o parte de vrednicie o are [i partidul na\ional, care,
prin p=rta[ii s=i, a pilit st=ruitor aceste lan\uri. Partidul na\ional a t=iat
obloanele de fier ale temni\ei ]n care gemea neamul nostru [i ast=zi noi
am ajuns o \ar= liber= [i autonom=. Poate ]n cur]nd, ]mprejur=rile ne vor
]mpinge spre republic=.111 Este evident=, ]n acest fel, evolu\ia agitatorilor
basarabeni de la promovarea unui socialism revolu\ionar-anarhist la
]mbinarea revendic=rilor de ordin social [i etnopolitic.
}n ce prive[te Transnistria, Primul Congres Moldovenesc Ost=[esc a
decis s= se solicite Radei Ucrainene ca moldovenilor de peste Nistru s= li
se ofere acelea[i drepturi pe care le aveau minorit=\ile, inclusiv ucrainean=,
]n Basarabia autonom=. Astfel, pentru prima dat= o reuniune at]t de
important= ]n sensul ponderii politice [i militare decide c= Transnistria
se afl= ]n afara preten\iilor teritorial-na\ionale, chiar dac= peste Nistru
tr=iau mul\i moldoveni. Acest fapt este edificator pentru sl=biciunea na\
ionalismului moldovenilor care are un comportament defensiv [i lipsit
de vigoare ]ntr-o perioad= turbulent= ce putea aduce c][tig de cauz= celor

care avansau preten\ii [i ]ncercau s= le implementeze. De altfel, Congresul
Moldovenilor de peste Nistru a fost mai elocvent ]n ce prive[te aspira\iile
panrom`ne[ti: }ntrunirea a durat 2 zile (17.12.1917), s-au \inut cuv]nt=ri
]nfl=c=rate. Este de remarcat, moldovenii aici se sim\eau mai liber dec]t ]n
Basarabia, aici nu se vorbea dec]t de ]ntregul neam rom`nesc [i s-a hot=r]t,
]ntre altele, ca s= se fac= toate chipurile, ca moldovenii de peste Nistru s= fie
alipi\i la Basarabia (subl. n.).112
Alegerea dificil= ]n 1917-1918 a moldovenilor basarabeni (inclusiv [i
a altor popoare) a fost f=cut= ]ntre op\iunea probol[evic= ([i prorus=) [i
op\iunea alian\elor cu for\ele politico-armate str=ine [i/sau promovarea
scopurilor politice proprii. Uneori, ]n cadrul procesului de alegere, tot
at]t de importante ca preferin\ele etnice deveneau structurile sociale,
experien\a din trecut [i avantajele relative ale op\iunilor disponibile la
acel moment.
Unele elemente revolu\ionar-socialiste, cum ar fi reforma funciar=
radical=, sufragiul universal [i altele au fost preluate de na\ionali[tii
moldoveni, acest fapt anihil]nd unele dispozi\ii distructiv-anarhice ale
\=r=nimii s=race. }n acest context se ]nscriu promisiunile Guvernului
Moldovenesc referitoare la reforma agrar= ([i alte reforme de ordin
social-politic) ]n Basarabia. Comportamentul de clas= al proprietarilor [i
func\ionarilor ru[i, dimpotriv=, era ostil tuturor transform=rilor sociale,
aceasta conduc]nd la accentuarea unor tangen\e ]ntre clas= [i na\ionalitate.
Separarea de Rusia a fost aproape ]ntotdeauna o decizie politic= care
implica necesitatea sus\inerii acestui fapt de c=tre o putere din afara Imperiului de la ]nceput au fost Germania [i Turcia, apoi puterile Antantei.
C]nd bol[evicii erau slabi din punct de vedere militar, iar nem\ii puternici, atunci cre[teau [ansele separatismului [i ale na\ionali[tilor; c]nd se
]nt]mpla invers, la periferiile Imperiului se gaseau mai mul\i sus\in=tori
ai ideilor bol[evice despre revolu\ia social=, p=m]ntul distribuit \=ranilor
etc. Aceasta se datora, nu ]n ultimul r]nd, faptului c= bol[evicii [i-au
anun\at ini\ial disponibilitatea s= negocieze formarea federa\iei sovietice
cu na\ionalismul popular de la periferii [i s= utilizeze orice for\= militar=
imaginabil= pentru ob\inerea scopurilor formulate113.
}ns= amploarea ideologic= [i organizatoric= a bol[evicilor ru[i, dar [i
g]ndirea lor se manifesta, bine]n\eles, la Petrograd. La periferii, pu\inii
114
IULIAN FRUNTA{U
bol[evici care au reu[it s= turmenteze cu propaganda lor minorit=\ile ([i

s= le converteasc= la un mesianism panrus), dar [i o parte ]nsemnat= din
vitejii istorici, nu erau, totu[i, capabili de ini\iative conceptuale/ideologice, deoarece nu se remarcau prin capacit=\i intelectuale, ci mai degrab=
prin dispozi\ii anarhice. Astfel, chiar [i istoricii sovietici au fost nevoi\i
s= recunoasc= faptul c=: Bol[evicii locali nu au realizat deodat= necesitatea edific=rii statalit=\ii sovietice moldovene[ti. Aceasta se explic= prin
faptul c= bol[evicii provinciei nu aveau atunci centrul lor coordonator,
se resim\ea nivelul sc=zut al preg=tirii teoretico-ideinice a unei p=r\i din
bol[evici. O perioad= ]ndelungat= ei se aflau ]n organiza\ii comune cu
men[evicii, iar ]n ora[e [i localit=\i cu bundi[tii, iar ace[tia, ]n problema
na\ional=, aveau pozi\ii oportuniste.114
Frica de unit=\ile bol[evizate [i anarhizate, care ]ncepeau s=-[i coordoneze mi[c=rile cu o eficien\= tot mai mare [i s= se impun= din punct de
vedere ideologic [i militar, i-a f=cut pe na\ionali[tii basarabeni s= caute
sus\inerea voluntarilor ardeleni din Kiev, ]n speran\a de a potoli deta[amentele bol[evizate. }n timpul acesta dl Pelivan, directorul de externe,
]mpreun= cu dl Cristi, fac o c=l=torie la Ia[i [i informeaz= guvernul rom`n
despre toate ce se petreceau ]n Chi[in=u, ar=t]nd c= numai Armata Rom`n=
poate salva situa\ia.115
Chiar dac= au existat suficient de mul\i membri ai Sfatului |=rii din
grupul moldovenilor na\ionali[ti care au ezitat o perioad= ]ndelungat=
]n ce prive[te oportunitatea solicit=rii ajutorului militar rom`n, presiunea
armat= a ru[ilor bol[eviza\i a modificat mediul politic ]n care operau
deputa\ii, simplific]nd op\iunile: sim\indu-se amenin\a\i, inclusiv fizic,
conceptul unei independen\e viabile a Basarabiei ]ncepu s= se deplaseze
din imaginarul na\ionali[tilor basarabeni ]n favoarea unirii cu Rom`nia.
Aceasta, ]ns=, nu s-a ]nt]mplat peste noapte, ci a durat o perioad= mai
]ndelungat=.
Sfatul |=rii ][i putu relua activitatea sub scutul [i ocrotirea armatei
rom`ne. ...La privirea steagurilor biruitoare [i a osta[ilor eroici, grupa\i
sub adumbrirea lor, precum [i ]n urma propagandei de trezire [i de[teptare
a con[tiin\ei na\ionale (subl. n.) ce se f=cea, pe o scar= foarte ]ntins=, de o
pleiad= ]ntreag= de intelectuali rom`ni din vechiul Regat, din Ardeal [i
din Bucovina, care veniser= la Chi[in=u [i ]n celelalte centre administrative
[i culturale din Basarabia, se trezi ]n sufletul moldovenilor dintre Prut [i
Nistru, [i ]ndeosebi ale conduc=torilor lor, ideea solidarit=\ii na\ionale [i
dorul de a se re]ntoarce la s]nul patriei-mume, de la care mo[ii [i str=mo[ii

lor fuseser= r=pi\i de vulturul Uralului.116 De[i influen\a\i de propaganda [i prezen\a trupelor rom`ne regulate, totu[i, ]n 1918 majoritatea
moldovenilor basarabeni nu [tiau ce na\ionalitate au. Ei de abia trebuiau
s= ]nve\e s= fie rom`ni. Nu este corect s= confund=m, deliberat, sau mai
degrab= din lipsa de cuno[tin\e ]n domeniul teoriei na\ionalismului,
un vag sentiment de apartenen\= etnic= cu na\ionalismul. De altfel, nici
]n Moldova rom`neasc= moldovenii nu au putut transcende moldovenismul dec]t prin anii 50-60 ai secolului XX, folosind p]n= atunci apelativul moldovean.117
Consiliul Directorilor Generali a decis s= fac= apel la Cartierul General
al Armatei de pe Frontul Rom`n, ]ns=, ]n acela[i timp, Erhan [i Incule\
au ]ncercat s= negocieze, nereu[it, ce-i drept, cu {eful Statului-Major al
districtului militar Odesa trimiterea ]n Basarabia a dou= divizii de cazaci. Acest lucru arat= c= basarabenii nu erau at]t de prorom`ni, cum au
]ncercat s= se justifice ulterior, dup= Unire. Bine]n\eles, zvonurile despre
discu\iile secrete din Sfatul |=rii [i demersurile la Ia[i au provocat protestul
comitetelor revolu\ionare ruse din Chi[in=u. La 20 decembrie ]n centrul
Basarabiei au fost r=sp]ndite proclama\ii ]n care Sfatul |=rii era acuzat de
]ncheierea unei ]n\elegeri secrete cu Alia\ii ]n scopul continu=rii r=zboiului
[i de tr=darea intereselor Basarabiei ]n favoarea \arismului rom`nesc.118
Semnificativ= este demararea competi\iei ]ntre moldovenii basarabeni [i
minorit=\i pentru originea etnic= a asisten\ei militare ]n vederea men\inerii
ordinii: rezolu\ia Blocului Socialist Unit respingea categoric orice inten\ie
de a cere ajutorul Guvernului Rom`n, insist]nd asupra cooper=rii militare cu Republica Ucrainean=119, ceea ce a condus, la 26 decembrie, la un
compromis, prin a doua solicitare adresat= generalului {cerbaciov pentru
trupe, f=r= a se preciza, spre deosebire de prima telegram=, apartenen\a
na\ional= a acestora. Deja la 27-28 decembrie Cartierul General de pe
Frontul Rom`n [i-a luat sarcina ap=r=rii \inutului, Alia\ii d]nd garan\ii
c= prezen\a armatei cerute de autorit=\ile basarabene exclude amestecul
]n treburile interne ale RDM.120
}n urma demersului Consiliului Directorilor de la Chi[in=u, {cerbaciov
a cerut Guvernului Rom`n s= asigure ordinea ]n Basarabia, dispun]nd trimiterea unor trupe disciplinate ]n spa\iul dintre Prut [i Nistru. Consiliul de
Mini[tri al Rom`niei, av]nd acordul Alia\ilor, dup= ]ndelungate consult=ri,
a decis la 30.12.1917 (12.01.1918) trimiterea armatei ]n Basarabia.121 La 5
116
IULIAN FRUNTA{U
ianuarie 1918 bol[evicii au ocupat Chi[in=ul [i puterea ]n ora[ p=rea s=

fi trecut definitiv ]n m]inile lor. Deputa\ii Sfatului |=rii au fost nevoi\i s=
practice un gen de ilegalitate, de fric= s= nu fie supu[i execu\iilor sumare,
solicit]nd, ]n acela[i timp, asisten\a armat= a Guvernului Rom`n. La 13
ianuarie, divizia a XI-a rom`n=, sub conducerea generalului Bro[teanu,
a intrat ]n Chi[in=u.122
6. Evenimentul Unirii
S]nt pline de semnifica\ii evenimentele din ajunul Unirii. Astfel,
Conven\ia Feroviar= Interstatal= cu Rom`nia a fost adoptat=, la 7 martie
1918, cu 70 de voturi pentru [i 46 ]mpotriv= (\=ranii [i minorit=\ile),
iar peste 20 de zile cifrele celor care nu agreau Unirea r=m]n aproximativ
acelea[i, cu migrarea unor \=rani ]n grupul unioni[tior.
}n ce prive[te dispozi\ia unionist= ]n Sfatul |=rii, este relevant= urm=toarea perspectiv=:
votarea deschis=
[i nominal= a Unirii
votarea Unirii
pro
contra
ab\ineri
82
86
26
3
16
36
Acest lucru demonstreaz= c= ]mpotriva procedurii de votare deschis=

[i nominal= s-au pronun\at 26 de persoane, un num=r de indivizi care nu
voiau ]n acea conjunctur= s= le fie cunoscute op\iunile antiunioniste [i
antirom`ne[ti. Din ace[ti 26, doar 3 indivizi s-au pronun\at deschis, restul
complet]nd r]ndurile celor care s-au ab\inut. Presupunem c= minoritarilor
[i \=ranilor le-a fost, pur [i simplu, fric= s= voteze ]mpotriv= ]ntr-un mod
transparent [i am putea afirma c= aceast= ur= inhibat= s-ar fi emancipat
imediat dac= nu existau circumstan\ele de constr]ngere create de prezen\a
Armatei Rom`ne. Singura excep\ie pozitiv= a fost cea a deputatului polonez Dudkevich, care a salutat Unirea, fapt care nu a f=cut dec]t s= accentueze, prin contrast, na\ional-[ovinismul inhibat al minoritarilor.
Pe de alt= parte, este discutabil= aser\iunea lui Nistor referitoare la
actul de cea mai ]nalt= calitate [i negarea puterii ]n procesul de unire
a Basarabiei cu Rom`nia: F=cut= din libera voin\= a ]ntregului norod,
reintrarea Basarabiei ]n unitatea rom`neasc= trebuie ]n\eleas= nu ca un

act de putere, ci ca un act de cea mai ]nalt= calitate, ca ultima etap= a unui
proces complex de restabilire a drept=\ii c=lcate ]n picioare de \arismul
rus ]n scurgere de 106 ani.123 Istoricul american Sherman David Spector
a caracterizat actele unirii p=m]nturilor rom`ne[ti din 1918, inclusiv a
Basarabiei, drept un amalgam de spontaneitate [i fapte care indic= protec\ia [i/sau amenin\area Armatei Rom`ne.124 Nu putem dec]t subscrie la
afirma\ia ]n cauz=. Nu a fost, bine]n\eles, o anexare simpl= a Basarabiei.
Faptul c= a fost administrat= o campanie, par\ial reu[it=, de rom`nizare a
agendei de emancipare social-na\ional= a basarabenilor face din Unire un
eveniment complex ]n care, bine]n\eles, puterea a reprezentat un factor
major. Problema const= ]n faptul c= nici nu trebuie s= judec=m Unirea din
perspectiva modern= a unei decizii consensuale (sau, cu at]t mai mult,
consensualiste) democratice* ea s-a ]nf=ptuit ]ntr-un mediu concret ]n
care puterea [i chiar actele de for\= reprezentau lucrurile cele mai fire[ti.
De aceea Unirea nici nu are nevoie de un gen de reabilitare [i simplificare
a complexit=\ilor sale, ci de evaluarea atent= a angoasei maselor ]n acea
perioad=, a influen\ei anarhiei ruse, a evolu\iei agitatorilor na\ionali[ti
etc.
}nclinarea tot mai evident= a balan\ei politico-militare ]n favoarea
Rom`niei a generat o competi\ie ]ntre \=ranii [i boierii basarabeni pentru
drepturi social-economice pe care le-ar fi putut da noua st=p]nire. Astfel,
la 2 martie, zemstva \inutului B=l\i, ]n [edin\a plenar= a Adun=rii Generale, voteaz= Unirea cu \ara-mam=.125 Dar [i \=ranii din jude\ul B=l\i au
cerut, ]n numele popula\iei jude\ului, unirea cu Rom`nia.126 Fiecare grup
social ][i proiecta imaginar a[tept=rile proprii ]n noile circumstan\e politice, economice [i sociale, [i ]ncerca s= ac\ioneze ]n perspectiva asigur=rii
sau ]mbun=t=\irii statutului social-economic.
Relativ la retrospectiva asupra actului Unirii, de cele mai multe ori
protagoni[tii evenimentelor au formulat ]n termeni na\ionali[ti [i absolut
inechivoci faptul ]n cauz=, simplific]nd complexit=\ile existente ]n acea
perioad=. Cititorule, dac= ]\i vei pune ]ntrebarea: cine a f=cut Unirea
Basarabiei cu \ara-mam=, istoria ]\i va r=spunde: vocea s]ngelui.127 De
altfel, unii istorici basarabeni contemporani au tratat rezervat tema vocii
*Despre democra\ia consensualist= a se vedea Lijphart Arendt, Modele ale democra\iei
(Ia[i: Polirom, 2000), pp. 49-61.
118
IULIAN FRUNTA{U
s]ngelui, subliniind c= trebuie s= ne mul\umim cu g]ndul treaz, impus

de examinarea cump=nit=, neexaltat=, a faptelor sigure, c= aceasta a fost
produsul, ob\inut foarte greu, al conlucr=rii unui complex ]ntreg de factori.128 Unirea n-ar trebui s= fie tratat= ca un fapt rectiliniu, lipsit de acel
cadru al confrunt=rilor ideologice [i etnice, care face din evenimentul ]n
cauz= un fapt nu mai pu\in m=re\, ]ns=, cu certitudine, complex. Pentru
o perioad= ]ndelungat= membrii activi ai Sfatului |=rii din gruparea
agitatorilor na\ionalizan\i/na\ionali[ti [i radical-democra\i se identificau,
]n termeni etnopolitici, ]n spa\iul postimperial rus [i doar sub presiunea
evenimentelor [i minoritarilor proiectul panrom`nesc a ob\inut perspectivele necesare de consolidare a rom`nismului ]n Basarabia.
La [edin\a solemn= din 27 martie de proclamare a Unirii a luat cuv]ntul
Al. Marghiloman: ...Noi am urm=rit cu un viu interes dezvoltarea acestui
col\ de p=m]nt rom`nesc [i ne-am ]ncredin\at cu mul\umire c= din caldul
dvs. patriotism a ie[it o Basarabie independent=. Pe c]nd v]rtejul primejdios al evenimentelor a ]nceput s= amenin\e t]n=rul stat, conduc=torii lui
[i-au dat seama c= ajutorul nu le poate veni dec]t din partea Rom`niei.
(...) Unirea Basarabiei cu patria-mam= este o necesitate pentru statul
dvs. (...) Ne-am convins c= unirea se poate ]nf=ptui f=r= ca ea s= fie ]n
contrazicere cu autonomia dob]ndit=. Unirea e posibil= f=c]nd concesiuni
obiceiurilor locale, care nu se ]mpotrivesc intereselor unei Rom`nii Mari
[i ]mpreunate.129
A urmat Declara\ia Sfatului |=rii ]n ce prive[te Unirea condi\ionat=, ]ns=
nici acest lucru nu i-a satisf=cut pe minoritari [i o parte din \=rani, al c=ror
lider, |iganco, afirma c= o asemenea chestiune poate s-o rezolve numai Constituanta Republicii Moldovene[ti [i, ]n cazul cel mai favorabil, forma de alian\=
]ntre Basarabia [i Rom`nia este federa\ia. }ns=, de data aceasta, sub presiunea
evenimentelor, frac\iunea \=r=neasc= s-a dezbinat, o parte din moldoveni,
]ntre care dnii Incule\ [i Erhan, sus\in]nd Declara\ia Blocului Moldovenesc.
Astfel, dup= redeschidere, o parte din moldoveni din frac\iunea \=r=neasc=
au declarat c= voteaz= ]mpreuna cu Blocul pentru Unire.130
na\ionalitatea
deputa\i cu prezen\i la absen\i la

drept de vot [edin\=
[edin\=
moldoveni
ucraineni
ru[i
bulgari
evrei
nem\i
polonezi
armeni
101
12
8
7
6
2
1
1
95
11
7
5
4
2
1
6
1
1
2
2
]n total
138
125
13
au votat
au votat
s-au
pentru Unire ]mpotriva ab\inut
Unirii
de la vot
83
11
1
2
8
1
1
5
2
1
86
36
Dup= Cugetul, 1998, martie, p. 99.
S]nt interesante impresiile premierului rom`n Alexandru Marghiloman,

care a sosit la Chi[in=u la 26 martie/8 aprilie. Constat c= toat= lumea se
agit=, dar nimeni nu face nimic l=murit [i mai ales nu pare a ]n\elege c=
timpul e lucru de pre\. Oare \arismul i-a f=cut a[a? Nici o voin\= [i mai
ales un tembelism mai mult dec]t oriental, dac= e cu putin\=. (...) ]mpotriva
obiceiului de a se scula la ora 11, (...) to\i g=sesc mijloc s= fie matinali (a
doua zi, la 27.03/09.04 ziua Unirii n. a.).131 Dac= ar fi s= lu=m ]n
considerare memoriile lui Marghiloman, atunci am putea presupune c=
actul Unirii a fost gestionat baz]ndu-se pe inspira\ia momentan=, [i nu ]n
conformitate cu aspira\ia de lung= durat= a protagoni[tilor evenimentului,
ceea ce nu submineaz= neap=rat relevan\a lui, ]n special, dac= amintim
de contextul cultural balcanic.
Clasa [i na\iunea s-au aflat, ]n perioada ce cuprinde sf]r[itul secolului

XIX ]nceputul secolului XX, ]ntr-o competi\ie acerb= pentru sufletele
[i min\ile virgine ale \=ranilor basarabeni. Ace[tia, ]n pofida eforturilor
depuse de agitatorii sociali[ti [i/sau na\ionali[ti de cooptare a maselor
]n proiecte ideologice de anvergur=, au r=mas, ]n mare parte, pasivi,
moldovenii remarc]ndu-se, dup= structura intern= de clas= [i gradul de
con[tiin\= na\ional=, printr-o compozi\ie aproape totalmente \=r=neasc= [i
un nivel sc=zut de con[tiin\= na\ional=. |=ranii, de[i marca\i de o anumit=
coeziune etnic= ]n limite restr]nse, definite ]n sens geografic-rudimentar
(satul, comuna), erau refractari ]n raport cu programul na\ionali[tilor care
transcendea, bine]n\eles, localismul. Aceasta se datora structurii sociale
specifice a \=r=nimii, dificil de mobilizat. Astfel, ]n Rusia prerevolu\ionar=,
120
IULIAN FRUNTA{U
inclusiv ]n Basarabia, discursurile clasei (socialismului), dar [i ale na\iunii

(na\ionalismului) reprezentau, ]n mare parte, un fenomen urban. Pe \=rani
nu-i mi[ca ]n egal= m=sur= nici na\ionalismul [i nici marxismul. Situa\
ia ]n cauz= se datora inclusiv viziunilor limitate ale na\ionali[tilor, care
aveau tendin\a s= accentueze unitatea na\iunii [i s= neglijeze conflictele
[i contradic\iile sociale. La r]ndul lor, sociali[tii erau ignoran\i sau chiar
ostili solidarit=\ii etnice, promov]nd cu insisten\= ideea diviz=rii de clas=.
}n acest mod, a fost neglijat= complexitatea problemei, determinat= de
suprapunerea [i interconexiunea structurilor sociale respective.
Intractibilitatea na\ional= (]n sensul incapacit=\ii gener=rii unei identit=\i
rom`ne[ti plenare) [i social= (]n sensul inabilit=\ii moderniz=rii societ=\ii
]n conformitate cu ideile liberale occidentale, inclusiv ]n domeniul economic) a creat din moldovenii Basarabiei recipiente incapabile s= p=streze
substan\a propagat= de agitatorii perioadei. Ace[tia, de altfel, reu[iser=,
]n mare parte, s= realizeze convergen\a ]ntre na\ionalism [i socialism.
}n procesul de realizare a Unirii, contextul interna\ional a avut o relevan\= deosebit=. Preten\iile Ucrainei asupra Basarabiei, op\iunea Kievului
]n favoarea independen\ei, r=sturnarea bol[evic=, dezorganizarea frontului
[i anarhia, toate au condus la radicalizarea mediului politic [i la alegerea
inechivoc= a identit=\ilor. Simplificarea complexit=\ilor [i stabilirea unor
clivaje mai clare a contribuit la suprimarea unor identit=\i, pe de o parte,
iar pe de alta, la stabilitatea sistemului.
NOTE
1
10
11
12
13
14
15
16
{tiin\a, 1996), p.27.
Stere Constantin, }n preajma revolu\iei, vol. I (Bucure[ti: Cartea Rom`neasc=, 1991),
p. 112.
, , , . ..,
, 7 (: -, 1996), .
345-346.
Cazacu Petre, Moldova dintre Prut [i Nistru, 1812-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1992), p.
98.
{tiin\a, 1996), p. 248.
{tiin\a, 1996), p. 181.
{tiin\a, 1996), p. 196.
Boldur A., Istoria rom`nilor cu privire la istoria Basarabiei. Scurt= istorie a nobilimii
din Basarabia (Chi[in=u: 1935), p. 24.
Cartier, 1998), p. 126.
Avramescu Tiberiu, comentarii ]n Basarab (Z., Scrisori din Rusia, TEL., nr. 3177, 8
decembrie 1882, p. 2; Scrisoare din St. Petersburg, datat= 27 noiembrie), Scrisori din
Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996), p.
266.
p. 25.
p. 15.
Halippa P., Moraru A., Testament pentru urma[i (Chi[in=u: Hiperion, 1991), p. 98.
p. 16.
Muffe Chantal, Hegemony and New Political Subjects: Toward a New Concept of
Democracy, Nelson Cary and Grossberg Lawrence, eds., Marxism and the Interpretation of Culture (Urbana: University of Illinois Press, 1988 ), p. 90.
122
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
IULIAN FRUNTA{U
p. 19.
Negru Gheorghe, |arismul [i mi[carea na\ional= a rom`nilor din Basarabia (Chi[in=u:
Prut Interna\ional, 2000), p. 64.
.., - , , 19
(: , 1952),
. 456-457.
.., , , 19 (:
, 1952), . 490.
.., , , 21 (: , 1952), . 87.
.., ,
, 22 (:
, 1952), . 372.
..,
, , 26 (:
, 1952), . 324.
Cazacu Petre, Moldova dintre Prut [i Nistru. 1812-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1992), p.
305.
Erhan P., A.N.R.M., fond 727, inv. 2, dosar 21, fila 37-37 verso. Dup= Negru Gheorghe,
|arismul [i mi[carea na\ional= a rom`nilor din Basarabia (Chi[in=u: Prut Interna\ional,
2000), p. 104.
Neagoe Stelian, Istoria Unirii Rom`nilor (Bucure[ti: Diogene, 1993), p. 255.
A se vedea ]n acest sens lucrarea lui Van Meurs Wilhelmus, Istoriografia comunist=
despre problema basarabean= (Chi[in=u: ARC, 1996).
A se vedea, de exemplu, Scurtu Ioan, Sfatul |=rii, organ reprezentativ al Basarabiei,
Magazin Istoric, Bucure[ti, an. XXVII, 1993, nr. 12 (231), pp. 3-6; Dobrinescu Valeriu Flo
rin, B=t=lia pentru Basarabia. 1918-1940 (Ia[i: Junimea, 1991), p.75; Cernovadeanu Paul,
Basarabia. Drama unei provincii istorice ]n context politic interna\ional (Bucure[ti:
Albatros, 1993), p. 148.
Scurtu Ion, Alma[ Dumitru, Gro[u Armand, Pavelescu Ion, Ioni\= Gheorghe I., Istoria
Basarabiei de la ]nceputuri p]n= ]n 1994 (Bucure[ti: Tempus, 1994), p. 108 [i p. 113.
Clark Charles Upson, Basarabia, Basarabia rom`n=. Antologie (Bucure[ti: SEMNE,
1996), pp. 120-121.
Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p. 28.
Citat dup= Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p.
37.
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
Crihan Anton, M=rturii despre Unire, interviu, 1990, Saint Louis SUA, publicat de
Contrafort, nr. 2-3 (52-53), februarie-martie 1999.
Declara\ia Sfatului |=rii din 2 decembrie 1917. Citat dup= Ciobanu {tefan, Unirea
Basarabiei (Chi[in=u: Universitas, 1993), pp. 181-183.
|urcanu Ion, Mirajul independen\ei. Republica Democratic= Moldoveneasc= ]ntre
24 ianuarie [i 27 martie 1918, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, an IV, 1993,
nr.4 (16), p. 7.
Popovschi Valeriu, Sfatul |=rii [i formarea Republicii Democratice Moldovene[ti,
Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, nr. 3-4, 1997.
|urcanu Ion, Mirajul independen\ei. Republica Democratic= Moldoveneasc= ]ntre
24 ianuarie [i 27 martie 1918, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, an IV, 1993,
nr.4 (16), pp. 3-4.
Crihan Anton, M=rturii despre Unire, interviu, 1990, Saint Louis SUA, publicat ]n
Contrafort, nr. 2-3 (52-53), februarie-martie 1999.
Crihan Anton, ibidem.
Crihan Anton, ibidem.
pp. 77-78.
p. 82.
.., 29.04/12.05.1917, ,
24 (: ,
1952), . 268.
p. 77.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 34-35.
.., , , 21 (:
, 1952), . 87.
.., ,
, 22 (:
, 1952), . 377.
Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a,
1998), pp. 51-52.
p. 42.
1998), p. 43.
1998), pp. 51-52.
1998), pp. 54-55.
124
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
IULIAN FRUNTA{U
1998), p. 56.
1998) , p. 58.
1998), p. 54.
1998), p. 66.
Cuv]nt moldovenesc, 17 mai, nr. 39. Citat dup= Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 80.
Cuv]nt moldovenesc, 6 august, nr. 66. Citat dup= Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie,
Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), pp. 81-86.
pp. 113-115.
pp. 166-167.
p. 64.
Spector Sherman David, Rom`nia la Conferin\a de Pace de la Paris. Diploma\ia lui
I.C.Br=tianu (Ia[i: Institutul European, 1995), p. 160.
Argetoianu Constantin, Pentru cei de m]ine amintiri din vremea celor de ieri, vol. al
V-lea, partea a V-a (1917-1918) (Bucure[ti: Humanitas, 1993), pp. 164-166.
Argetoianu Constantin, Pentru cei de m]ine amintiri din vremea celor de ieri, vol. al
V-lea, partea a V-a (1917-1918) (Bucure[ti: Humanitas, 1993), pp. 164-166.
Universul, 30 aprilie 1918. Citat dup= |urcanu Ion, Unirea condi\ionat= a Basarabiei
cu Rom`nia la 27 martie (9 aprilie) 1918, Revista de istorie a Moldovei, Chi[in=u, an.
IV, nr. 1, 1994, p. 19.
Marghiloman Alexandru, Note politice, vol. III (Bucure[ti: Machiavelli, 1995), p.
108.
La conferin\a unde Rom`nia a semnat Tratatul cu Puterile Centrale von Kriege
i-a declarat premierului rom`n: Tratatul nostru politic va servi de model tuturor
celorlalte tratate de ]ncheiat. Cum ave\i Basarabia, s= nu v= pl]nge\i. Mul\umi\i lui
Dumnezeu c= sc=pa\i a[a u[or; pot s= v= asigur c=, urm]nd un proiect care se hot=r]se,
era\i definitiv ]mp=r\i\i: Rusia avea Moldova, [i Austria Rom`nia. Tezaurul B=ncii
era s= fie confiscat la Berlin. Dup= Marghiloman Alexandru, Note politice, vol. III
(Bucure[ti: Machiavelli, 1995), p. 114.
Pearson Raymond, National Minorities in Eastern Europe, 1848-1945 (London: Macmillan, 1983), p. 136.
119.
Duca I.G., Memorii. R=zboiul, vol. IV, partea a II-a (1917-1919) (Bucure[ti: Machiavelli,
1994), pp. 104-105.
p. 131.
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107

112.
Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998), p.133.
Ciurca Ion, Unele aspecte privind ac\iunile armatei rom`ne ]n spa\iul dintre Carpa\ii
Orientali [i Nistru la sf]r[itul anului 1917 [i primele luni ale lui 1918, Cugetul, nr.
3-4, 1993, p. 22.
p. 128.
p. 132.
p. 131.
p. 134.
pp. 141-144.
pp. 163-165.
p. 169.
p. 172.
|urcanu Ion, introducere la cartea lui Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la
Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 20.
Argetoianu Constantin, Memorii, vol. V (Bucure[ti: Machiavelli, 1995), pp. 28, 54 [i
56.
|urcanu Ion, introducere la cartea lui Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la
Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u: {tiin\a, 1998), p. 21.
Harea Vasile, Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri [i comentarii (Bucure[ti: Eminescu,
1995), pp. 232-235.
Ciobanu {tefan, Unirea Basarabiei. Studii [i documente cu privire la mi[carea na\ional=
din Basarabia ]n anii 1917-1918 (Chi[in=u: Universitas, 1993), pp. 250-254.
Dezbaterile Adun=rii Deputa\ilor, nr. 42, [edin\a din 27.12.1919, p. 293. Citat dup=
Hitchins Keith, Romania. 1866-1947 (Oxford: Clarendon Press, 1994), p. 266 [i p.
299.
Ciobanu {tefan, Unirea Basarabiei. Studii [i documente cu privire la mi[carea na\ional=
din Basarabia ]n anii 1917-1918 (Chi[in=u: Universitas, 1993), p. 272.
126
IULIAN FRUNTA{U
Capitolul III
DOU+ PROIECTE NA|IONAL-IDEOLOGICE RIVALE: BASARABIA }N COMPONEN|A ROM~NIEI

{I RASSM }N COMPONEN|A URSS
1. Contextul interna\ional [i problema basarabean=.

Mediul politic general ]n Rom`nia Mare [i transformarea
\=ranilor basarabeni ]n rom`ni
}n anii 20-30 ai secolului XX agen\ii bol[evici erau destul de activi ]n
provincie, propagandi[tii sovietici reu[eau s= distribuie cantit=\i mari de
foi volante [i alt material propagandistic, de exemplu, ziarele Basarabia
ro[ie [i Adev=rul Basarabiei fiind difuzate pe teritoriul Moldovei, at]t
cel eliberat, c]t [i cel ocupat.1 Erau frecvente schimburile de focuri ]ntre
gr=nicerii ru[i [i rom`ni, ]n conformitate cu informa\iile rom`ne[ti, ]ntre
1921-1925 fiind ]nregistrate 118 incursiuni de peste Nistru. De asemenea,
Ministerul de Externe rom`n a semnalat, ]ntre 1918 [i 1925, peste 3000
de incidente teroriste, organizate de bol[evici, ]ncep]nd cu spionare [i
agita\ii, termin]nd cu demonstra\ii [i rebeliuni deschise.2 }ns=, din cauza
intractibilit=\ii \=ranilor moldoveni, ace[tia au fost nereceptivi, ]n egal=
m=sur=, at]t la un blitz-krieg de rom`nizare, c]t [i de bol[evizare, cu at]t mai
mult cu c]t, ]n ultimul caz, refugia\ii de peste Nistru alimentau atitudinile
rezervat-ostile fa\= de sovietici.
Societatea Basarabenilor de la Moscova era organul de propagand=
antirom`neasc=, ]ndreptat= spre men\inerea unei tensiuni politice ]n ce
prive[te provincia basarabean= [i formularea de argumente istorice

orientate spre subminarea Rom`niei Mari [i a legitimit=\ii actului Unirii.
La Paris, acela[i lucru Asocia\ia Emigran\ilor Basarabeni, sus\inut=
indirect de sovietici, avea drept scop demonstrarea lipsei de temei juridic
]n problema unirii provinciei cu Rom`nia.3
La mijlocul anilor dou=zeci, nereu[ita repetat= a negocierilor teritoriale,
receptarea rezervat= a propagandei comuniste ]n localit=\ile rurale [i incapacitatea bol[evicilor de a gestiona o rebeliune de amploare (exemplificat=
prin nereu[ita Tatar-Bunarului) toate acestea au oferit un stimulent
pentru elaborarea unei tactici noi ]n ce prive[te politica sovietic= ]n raport
cu Basarabia: crearea unei republici sovietice autonome peste Nistru, de-a
lungul hotarului rom`nesc de est.4
Statutul Basarabiei niciodat= nu a fost s= fie consolidat prin intermediul
unui tratat interna\ional sau bilateral cu ru[ii, de[i lucrul ]n cauz= a reprezentat unul din obiectivele principale ale diploma\iei rom`ne ]n perioada
interbelic=. De altfel, nici occidentalii nu se grabeau s= recunoasc= frontiera
de est a Rom`niei, [i aceasta pe diferite motive: americanii invocau, pu\in
cam ]ntr-o doar=, ce-i drept, ideea de plebiscit5, iar englezii [i francezii
ini\ial nu voiau s=-i supere pe albgardi[tii care luptau cu bol[evicii ]ntr-un
r=zboi civil s]ngeros.6 Totu[i, ]n octombrie 1920, Rom`nia a reu[it s= semneze un Tratat care, dac= ar fi fost ratificat de Japonia, intr]nd astfel ]n vigoare,
ar fi recunoscut dreptul Rom`niei asupra Basarabiei. Lacuna principal=
a acestui Tratat a fost, ]n primul r]nd, lipsa Rusiei, dar [i a Statelor Unite,
printre statele semnatare, astfel acestea r=m]n]nd ]n afara angajamentului
de respectare a grani\elor existente. Pe de alt= parte, am putea afirma c=,
]n urma semn=rii Pactului Kellog, Rusia Sovietic= a recunoscut, ce-i drept,
doar tangen\ial, imuabilitatea frontierei rom`no-sovietice. Ulterior, au fost
depuse mai multe eforturi de normalizare a rela\iilor cu Sovietele, prin
aceasta urm=rindu-se consolidarea statutului Basarabiei ]n componen\a
Rom`niei. }ns= toate ]ncerc=rile din 1923, 1929, 1932 [i chiar normalizarea deplin= a rela\iilor ]n 1934 nu au rezultat ]ntr-un document ce ar
fi consfin\it caracterul irevocabil al grani\ei de est a Rom`niei. Rezultatele
nesatisf=c=toare ale diploma\iei rom`ne[ti ]n problema Basarabiei au
fost, de asemenea, determinate [i de un set de factori cum ar fi caracterul
rela\iilor cu Fran\a [i Polonia cu care trebuia, ]n conformitate cu alian\a
militar= semnat= ]n 1921, s= coordoneze activit=\ile majore de politic=
extern= ]n probleme de securitate european= [i, ]n special, rela\iile cu
128
IULIAN FRUNTA{U
bol[evicii. Au existat c]teva oportunit=\i la ]nceputul anilor 20, c]nd

Rom`nia putea aranja ]n mod convenabil problema basarabean= cu sovieticii, ]ns= alian\a men\ionat=, dar [i politica general= a occidentalilor
de a-i \ine ]n izolare pe ru[i, a condus la ratarea ocaziilor. Lucrul acesta,
din perspectiv= istoric=, este cu at]t mai nepl=cut, cu c]t alia\ii au decis
primii s= ]mbun=t=\easc= rela\iile cu Moscova, Rom`nia dovedindu-se a
fi exagerat de corect= ]n ce prive[te onorarea obliga\iilor, cu at]t mai
mult, ]n detrimentul intereselor na\ionale.
Totu[i, ceea ce a destabilizat cel mai mult Rom`nia Mare a fost
cronicizarea ne]n\elegerilor din r]ndul elitei politice rom`ne[ti, iar nu
dolean\ele minorit=\ilor sau activit=\ile subversive ale vecinilor iredenti[ti.7 Contextele constitu\ionale ]n Europa de Est (inclusiv ]n Rom`nia
interbelic=) favorizau un multipartidism extrem. Problema este c= aceste
sisteme politice moderne noi ]n mare parte nu aveau nici un fundament
]n domeniile autonome [i centrele de putere. Edificatorii na\iunii au fost
nevoi\i s= se ]ntoarc= spre stat [i, paradoxal, statul ]n acest fel a ajuns s=
]ndeplineasc= rolul societ=\ii civile sau s= organizeze multe din func\iile
acesteia. Tentativele de a crea o societate civil= de sus nu au fost nereu[ite
totalmente, ]ns= au rezultat ]ntr-un grad ]nalt al controlului de stat asupra interac\iunii sociale [i politice. Procesul mobiliz=rii sociale impuse a
format baza statismului, deseori men\ionat drept caracteristica principal=
a Europei Centrale [i de Est interbelice.8
Pare a fi paradoxal c= ]n timp ce radicalismul populist fie de st]nga,
de dreapta, agrarian sau monarhist ]n sine a reprezentat o rebeliune
]mpotriva leg=turilor (network) clientelare vechi, el nu a oferit alternative
acestora. De aceea, o dat= ce statele noi ale Europei Centrale [i de Est au
]nceput s= se mi[te de la epoca unui idealism democratic spre o perioad=
]n care au fost reduse treptat la nivelul de state-tampoane prinse ]ntre
mi[c=rile de mas= ale comunismului [i fascismului, majoritatea din ele
nu au reu[it s= elaboreze sisteme participative care ar fi condus la o consolidare democratic=. }n schimb, ele s-au deplasat spre o form= nou= a
clientelismului, c]nd asocierea robust= a partidelor cu aparatul de stat
devenise tr=s=tura de baz= a noilor re\ele clientelare.9
}n timp ce unii intelectuali de seam= ca Nichifor Crainic [i Lucian Blaga
pream=reau lumea satului ca punct de sprijin al spiritualit=\ii rom`ne[ti,
priorit=\ile guvernelor care s-au succedat la conducerea \=rii erau ]n domeniul urban [i str]ns legate de dorin\a oligarhiei [i clasei de mijloc de la
ora[. S]nt suficiente numai c]teva statistici pentru a eviden\ia puternicul

decalaj ]ntre sat [i ora[ din Rom`nia. Num=rul studen\ilor rom`ni reprezenta un procent mai mare la nivelul poula\iei dec]t cel din Cehoslovacia
sau chiar din Germania. }n timp ce baroul din Bucure[ti num=ra mai mul\i
avoca\i dec]t baroul din Paris, situa\ia medicilor de la \ar= se apropia de
situa\ia Indiei, adic= un medic la 100 000 de oameni.10
Un sistem artificial de ]nv=\=m]nt, care punea accentul pe na\ionalism
[i pe discipline ca dreptul [i limbile clasice ]n pofida unor materii capabile
s= contribuie la progresul economic [i social a ]ncurajat extremismul politic
]n r]ndul absolven\ilor anilor 30, frustra\i de lipsa de perspective.11
Dincolo de tentativa de a supraevalua rolul personalit=\ii ]n istorie,
este necesar de remarcat c= Rom`nia Mare a fost, ]n mare parte, opera
unor politicieni, spirite iluministe, dispari\ia subit= a c=rora (]ntre 1927 [i
1933 mor principalii lideri liberali: I.I. Br=tianu, V. Br=tianu, I.G. Duca, ]n
1927 moare pe nea[teptate regele Ferdinand) a avut un impact dezastruos
asupra mediului politic [i social al \=rii. Nu mai pu\in nociv a fost faptul
revenirii lui Carol II, care fusese obligat s= renun\e la tron ]n 1926, din
cauza leg=turii sale cu Elena Lupescu [i care a profitat de lipsa de fermitate
a guvernului Maniu [i s-a ]ntors ]n \ar= (1930), ob\in]nd mai apoi anularea
legii din 1926 [i ]ncoronarea sa ca rege.12
Evident, Rom`nia Mare a reprezentat nu doar un proiect de extindere
teritorial=, ci a purtat [i semnifica\ii profunde de ordin social [i politic,
acestea, de fapt, constituind sfidarea major= pentru stabilitatea sistemului
politic rom`nesc. }n acest context, dup= cum men\ioneaz= Georgescu,
trecerea de la liberalismul nedemocratic la democra\ia liberal= a fost
un proces asigurat de politicienii-ilumini[ti, forma\i ]n secolul XIX, de
Br=tieni [i vechii memorandi[ti, care au impus de sus reforme radicale
de natur= s= modernizeze fundamental structurile economice, sociale [i
politice ale Rom`niei Mari. }ns= aceste reforme radicale au afectat sistemul
politico-social, deoarece votul universal a demonstrat inexisten\a unor
tradi\ii democratice comprehensive [i durabile, electoralismul aduc]nd
pe scena politic= pleava politic=, at]t de dreapta, c]t [i de st]nga. Cu
dispari\ia subit= a genera\iei ctitorilor Rom`niei Mari, spiritul iluminist
a fost dep=[it de valul parveni\ilor, fenomenul fiind general-european,
de[i mai proun\at ]n \ar=. }n acest fel: Oamenii noi, care nu ar fi putut
ap=rea f=r= liberalizarea vie\ii politice de la ]nceputul anilor 20 [i care
ar fi trebuit s= consolideze Rom`nia Mare, ]n fapt au distrus-o, cu mult
130
IULIAN FRUNTA{U
]nainte de dezmembrarea ei de c=tre puterile totalitare [i sateli\ii lor. La

1938, vechile visuri ale lui Ferdinand [i ale Br=tienilor, democratismul
fundamental al lui Maniu erau evident moarte.13
Mediul politic interna\ional general nu era propice consolid=rii statutului Basarabiei ]n cadrul Rom`niei, dar nici atmosfera intern= nu contribuia la promovarea spiritelor liberale care ar fi putut asigura implicarea
plenar= a provinciilor ]ntr-un proiect democratic panrom`nesc. For\ele de
extrem= st]ng= [i dreapt= afectau stabilitatea politic= necesar= gestion=rii
procesului de modernizare rapid= a \=rii. }n ce prive[te activitatea [i componen\a numeric=, dar [i etnic=, a Partidului Comunist Rom`n, acesta a
fost un partid marginal, cu circa 2000 de membri pe timpul Congresului
al II-a (1922), 1500 ]n 1931 [i sub 1000 pe timpul r=zboiului; de remarcat c=
acesta s-a identificat de cele mai multe ori cu interesele sovietice, urm]nd
aproape f=r= excep\ie o strident= politic= antirom`neasc=, acest lucru g=sind sus\in=tori, destul de arden\i uneori, cu prec=dere ]n r]ndurile na\ionalit=\ilor conlocuitoare: evrei, bulgari, unguri, ru[i bine]n\eles, care, din
diferite motive, dar cu aceea[i obstina\ie, se ]mpotriveau statului format
la 191814. La alt= extrem= se afla mi[carea legionar=, care dateaz= din anii
1922-1923, c]nd Corneliu Zelea Codreanu a ]nfiin\at mai ]nt]i Asocia\ia
Studen\ilor Cre[tini, apoi, ]mpreun= cu profesorul ie[ean A.C. Cuza, Liga
Ap=r=rii Na\ional-Cre[tine. Mai t]rziu, ]n 1927, a luat fiin\= Legiunea Arhanghelului Mihail, cunoscut= dup= 1930 [i sub denumirea de Garda de
Fier. Dup= cum men\ioneaz= Georgescu, aceasta era antisemit=, ]n primul
r]nd, na\ionalist= [i antioccidental=, fiind ghidat= de un spirit mesianic, un
elitism [i un cult al conduc=torului care nu-[i g=seau origini depistabile
]n cultura politic= rom`neasc=. Ascensiunea legionarismului este explicabil= prin cauze interne, de[i nu se poate nega influen\a nazismului care
lua amploare ]n Italia [i Germania [i mediul general precar al sistemelor
politice europene care alunecau spre dreapta.15
}n pofida circumstan\elor interna\ionale nefavorabile, dar [i a mediului
politic instabil ]n Rom`nia Mare, proiectul de edificare a na\iunii rom`ne
se implementa cu antrenarea mijloacelor disponibile fiec=rui stat-na\iune.
Am putea eviden\ia, parafraz]ndu-l pe Eugen Weber, dou= proiecte separate viz]ndu-i pe \=ranii moldoveni din Basarabia [i pe cei transnistreni:
transformarea acestora ]n rom`ni [i transformarea acestora ]n sovietici. }n
acela[i timp, implementarea proiectelor etnopolitice respective nu a reu[it
completamente nici ]n primul caz, nici ]n cel de-al doilea.
De[i Rom`nia a devenit dup= Primul R=zboi Mondial o \ar= de dou=

ori mai mare [i cu o popula\ie dublat=, elementul str=in se ridica la 28 de
procente. Minorit=\ile maghiar=, evreiasc=, rus= nu erau tratate ]n modul
cel mai democratic, eufemistic vorbind, toleran\a interetnic= fiind, ]n
general, o rara avis ]n acele timpuri [i ]n acea zon= geografic=. De aceea,
recunosc]nd criticile interna\ionale ce s-au adus Rom`niei cu acest prilej, ]n
special, ]n problema evreiasc= [i a refuzului de a ]ncorpora ]n Constitu\ie
stipul=rile Tratatului Ligii Na\iunilor privind drepturile minorit=\ilor,
nu putem s= nu remarc=m, ]n mod special pentru actualii sus\in=tori ai
valorilor democratice, contextul paneuropean, ]n particular ]n estul [i
sud-estul continentului, care nu era favorabil unei democra\ii participative. Utilizarea tezelor contemporane ]n raport cu Rom`nia interbelic=
nu indic= dec]t o antipatie, structurat= deliberat pe conceptele actuale
irefutabile ale democra\iei occidentale.
Este necesar s= men\ion=m faptul c= acel poten\ial de transform=ri
sociale radicale, prezent ]n g]ndirea elitei politice basarabene, [i-a g=sit
expresia, ce-i drept, nu ]ntr-un mod revolu\ionar, ]n contextul general
al schimb=rilor politice [i sociale din Rom`nia dup= Primul R=zboi Mondial. Astfel, legea agrar= a fost votat= definitiv ]n 1921, aceasta desfiin\]nd
marea proprietate [i transform]nd Rom`nia ]ntr-o \ar= de mici proprietari.
De asemenea, primele alegeri organizate ]n baza sufragiului universal
au avut loc ]n 1919; reforma agrar= lichidase puterea economic= a marii
mo[ierimi, cea electoral= a subminat monopolul ei politic. Noua situa\ie
a fost consfin\it= prin Constitu\ia din 1923, un act fundamental liberal [i
democratic, care va r=m]ne ]n vigoare p]n= ]n 1938.16 Nu putem stabili cu
precizie ]n ce m=sur= aceste lucruri au fost influen\ate de liderii basarabeni,
dar este cert c= acea tendin\= general= de modernizare a societ=\ii rom`ne[ti ]n probleme politice, economice [i sociale a fost sus\inut= plenar de
ace[tia, iar ]n cazul unor activi[ti na\ionali[ti radical-liberali, cum a fost
C. Stere, chiar a generat idei [i concep\ii ce au direc\ionat g]ndirea politic=
reformatoare a elitei rom`ne[ti.
Modernizarea social-politic= [i economic= a Rom`niei a ]nceput s=
transforme [i via\a cotidian=. Lucrul acesta, de exemplu, a fost evident ]n
domeniul lucr=rilor publice, ac\iuni apreciate mult de cet=\enii simpli: pavarea str=zilor principale, dezml=[tinarea sectoarelor de l]ng= B]c, conexiunile
feroviare noi cu centrele urbane rom`ne[ti, fapte care schimbau fizionomia
rela\iilor economice drumurile, podurile, aeroportul, leg=tura telefonic=,
132
IULIAN FRUNTA{U
sta\ii radio etc. Renovarea [i construc\ia c=ilor ferate [i a [oselelor au condus

la conectarea Basarabiei la re\eaua rom`neasc= a c=ilor de comunica\ii. }n
1919 circulau doar 29 de locomotive, abia suficiente pentru liniile existente,
iar peste c]tva timp num=rul acestora a atins 130 de unit=\i. P]n= ]n 1940
frecven\a circula\iei a crescut de patru-cinci ori pe liniile Chi[in=u-B=l\i,
Chi[in=u-Ungheni, iar cu Bucure[tiul, Clujul, Vatra Dornei [i alte ora[e
rom`ne[ti provincia fusese legat= cu vagoane directe. Pe l]ng= sporirea
trenurilor de persoane s-au ]nfiin\at trenuri directe de marf= cu mersuri
rapide, pentru scurgerea c]t mai comod= a produselor basarabene, ]n special
a cerealelor, sfeclei de zah=r, soiei, fructelor [i animalelor17. C=ile ferate [i
drumurile noi, care legau Basarabia de restul Regatului, nu aveau doar o
utilitate evident= [i ]n\eleas= de toat= lumea, ci [i semnifica\ii etnopolitice
profunde: ]n imaginarul indivizilor se consolida naturale\ea faptului c=
toate drumurile duc spre alte regiuni ale Rom`niei, aceasta contribuind
la consolidarea sentimentului de apartenen\= na\ional=.
Este indiscutabil c= modernizarea, de[i fireasc=, ]ntr-un fel, ]n aceast=
perioad= ]n toat= Europa, avea imagine rom`neasc= ]n Basarabia, deoarece
provincia pentru prima dat= a traversat experien\a unei moderniz=ri sus\inute
anume dup= Unire, ]n componen\a Rom`niei. }ntr-un sens, administra\ia
statului rom`n interbelic a fost autorul pl=m=dirii rom`nilor din \=ranii disponibili din Basarabia. Bine]n\eles, [i ]nainte de Unire au existat curente
rom`ne[ti, ]n special, la sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX,
]ns= nu putem lega existen\a acestora de na\ionalismul ]n sensul etapei
B a lui Hroch, pentru aceasta ar trebui s= existe un auditoriu receptiv la
propaganda na\ionalist=, lucru care se pare c= ]n Basarabia nu s-a ]nt]mplat niciodat=, de c]nd exist= provincia ]n cauz=. Statul rom`n demarase
proiectul edific=rii na\ionale rom`ne[ti, av]ndu-i drept obiectiv [i pe moldovenii basarabeni. Acest proiect a fost facilitat de faptul c= materialul de
construc\ie vorbea, con[tient de faptul ]n cauz= sau nu, o limb= asem=n=toare
cu limba rom`n=. Iar progresul ]n Basarabia, ca [i ]n cazul altor provincii,
de altfel, purta semnifica\ii duble emanciparea na\ional= cuplat= cu
modernizarea social-economic= propriu-zis=. }n imaginarul indivizilor
calea ferat=, radioul [i telegraful nu erau doar produse simple ale revolu\iei tehnice, ci progrese rom`ne[ti. Ar fi fost dificil s= fie altfel ]n epoca
statelor-na\iuni care formau contextul general [i zeitgest-ul propriu-zis
]n Europa.
}n principiu, am abordat ]n capitolul precedent atitudinea elitei politice, dar [i a unor cercuri mai largi de indivizi fa\= de noua achizi\ie
Basarabia. Problema ]ns= este c= atitudinile respective au persistat un
timp ]ndelungat. De exemplu, la Conferin\a \inut= ]n Sala Dales, la 10
noiembrie 1938, Dimitrie Bogos afirma c=: }n opinia public= a \=rii despre
Basarabia s-a creat o p=rere gre[it=. C]nd cineva vorbe[te de provincia
r=s=ritean=, de obicei, fie ]n glum=, fie ]n serios, neap=rat ]ntrebuin\eaz=
cuv]ntul bol[evic.18 De[i asemenea metode erau aparent neserioase, elita
politic= rom`n= nu ar fi permis ca frunta[ii basarabeni s=-[i utilizeze capitalul politic generat de rolul lor ]n procesul de Unire pentru consolidarea
pozi\iilor ]n ierarhia elitei politice a Rom`niei Mari. Cele c]teva posturi
pe care le-au de\inut sporadic basarabenii ]n administra\ie nu au f=cut
dec]t s= accentueze ne]ncrederea pe care o aveau reg=\enii fa\= de liderii
basarabeni [i fa\= de pozi\ia lor deseori radical-revolu\ionar= ]n probleme
social-politice. Mai mult, chiar [i pe parcursul anilor de integrare ]n statul rom`n unitar, liderii basarabeni pretindeau, ]ntr-un fel, s= reprezinte
popula\ia provinciei, ]ns= ]ntr-un mod radical: Timp de 100 [i mai bine
de ani am fost robi\i [i orbi\i de ru[i. Astfel, ]nc]t toat= intelectualitatea se
lep=dase de \=r=nime. At]ta blestem=\ie au f=cut proprietarii basarabeni
fa\= de poporul lor, ]nc]t istoria nu-i va uita niciodat=. S]nt na\ionalist
pentru c= trebuie s= ap=r pe fra\ii mei, lipsi\i p]n= acuma de conduc=tori.
S]nt revolu\ionar, ]ns= revolu\ionar rom`n.19
Procesul de modernizare socioeconomic= a cuprins [i via\a rural= care
]ns= era caracterizat= de insularitate, structuri rigide [i un egalitarism
negativ. Agricultura era subdezvoltat= [i neproductiv=, la nivelul subzisten\ei, aproape peste tot.20 }n pofida reformei agrare, \=ranii proprietari
s-au dovedit ]n cele din urm= mai pro[ti agricultori dec]t fuseser= marii
proprietari, produc\ia de cereale a \=rii dep=[ind nivelul antebelic doar
]n 1929.21 |=r=nimea r=m]nea suspicioas= ]n raport cu statul, care era
considerat drept un manipulator al pie\ei sau ca un agent al ora[ului,
str=in [i parazit, care seca provincia de resursele sale. Aceasta era lumea
lui Gemeinschaft, rezist]nd Gesellschaft-ul* (germ.) ]n apari\ie.22
*Trecerea de Gemeinschaft la Gesellschaft indic= tranzi\ia idealizat= de la comunit=\ile
rurale mici, bine sudate, ]n care leg=turile de rudenie [i valorile tradi\ionale predomin=, la
o societate asocia\ional= industrial= impersonal=, care se bazeaz= pe urm=rirea ra\ional= a
intereselor personale [i pe contractul caracterizat de eterogenitate [i sisteme de convingeri
diferite (Dic\ionar Oxford de Politic=, coord. Jain Milean, Bucure[ti, Univers Enciclopedic,
2001, pp. 195-196).
134
IULIAN FRUNTA{U
Dup= cum men\ioneaz= Georgescu, procesul de industrializare a

Rom`niei se desf=[ura foarte ]ncet, exist]nd diferen\e regionale substan\
iale: 10,2% din totalul popula\iei active era ocupat= ]n industrie; partea
industriei era ]n 1929 de 34,6% din produsul social total [i de 22,9% din
venitul na\ional. Pe regiuni, valoarea produc\iei industriale era ]n 1926
de 20 331 milioane de lei ]n vechiul Regat, de 19 133 milioane de lei ]n
Banat [i Transilvania, de 3 246 milioane de lei ]n Bucovina [i doar de
896 milioane de lei ]n Basarabia.23 Este evident faptul c= ]n cazul ultimei
provincii industrializarea reprezenta un proces lent, care demonstra subdezvoltarea cronic= a Basarabiei, dar [i lipsa unei viziuni de modernizare
din partea Bucure[tiului.
O dat= cu realizarea Unirii, Basarabia a fost inclus= ]n programul rom`nesc de ]nv=\=m]nt, care era la o treapt= net superioar= celui precedent [i
care a programat na\ionalismul basarabenilor ]ntr-un mod ]n care ace[tia
vor sim\i influen\a modelului panrom`nesc pe tot parcursul secolului
XX. Este semnificativ faptul c= sintagma [coal= la rom`ni s-a bucurat
de considerare pentru o perioad= ]ndelungat= ]n RSSM, ceea ce ]nsemna
consisten\a [i temeinicia cuno[tin\elor asimilate de \=rani ]n [coala rom`neasc= interbelic=.
Un rol deosebit de important ]n procesul de emancipare na\ional=
[i social= a \=ranilor basarabeni, lipsi\i de na\ionalitate p]n= ]n 1918, [i
de transformare a acestora ]n rom`ni a jucat, bine]n\eles, campania de
reducere a analfabetismului prin intermediul sistemului de ]nv=\=m]nt
([coli primare, secundare, de meserii, c=mine culturale etc.). }n 1930 ]n
medie pe \ar= [tiau carte trei p=trimi din or=[eni [i jum=tate din s=teni,
procentul de [tiutori de carte fiind pe ]ntreaga \ar= de 57,1%; el varia ]ns=
de la regiune la regiune, fiind de 72% ]n Banat, de 67,3% ]n Transilvania,
de 56,1% ]n vechiul Regat, [i doar de 38% ]n Basarabia. Cu toate acestea,
guvernarea liberal= dintre 1922-1928 a f=cut mari eforturi pentru dezvoltarea ]nv=\=m]ntului, lucrul acesta fiind extrem de important pentru provincia basarabean=; bugetul instruc\iunii publice a fost aproape triplat;
legea ]nv=\=m]ntului (1924) a sporit [coala general= obligatorie de la 12 la
18 ani, prev=z]nd pedepse aspre pentru p=rin\ii care nu-[i trimiteau copiii
la [coal=; legea a organizat de asemenea cursuri de alfabetizare pentru
adul\i, [colind, ]n 1925, 730 000 de cet=\eni, [i a restructurat re\eaua [colilor
normale de ]nv=\=tori.24
Dac= ]n 1918 ]n Basarabia erau 1 804 [coli primare toate ruse[ti
, dup= Unire acestea, ]n special ]n localit=\ile moldovene[ti, au fost

rom`nizate [i deschise altele noi, astfel, ]n 1940 fiind 2 628 de [coli primare, cu 4 653 de s=li de clas=, cu un personal didactic alc=tuind 7 581 de
indivizi, iar num=rul tineretului studios ridic]ndu-se la 347 747 de elevi cu
80% frecven\=.25 Rezultatul acestor eforturi a fost sporirea de dou= ori, ]n
compara\ie cu anul 1897, a gradului de alfabetizare a Basarabiei; la sate,
unde era concentrat= popula\ia de origine moldoveneasc=, acest proces
desf=[ur]ndu-se mai accelerat: ]n 1897 la sate [tiau carte 12,5%, la ora[
32,8%, iar ]n 1930 la sate [tiau carte 26,4%, iar la ora[ 53,4%.26 }n ce
prive[te ]nv=\=m]ntul profesional, acesta s-a dezvoltat [i el, ]n 1918 fiind
4 [coli profesionale, iar ]n 1940 12 [coli elementare de meserii, 13 gimnazii [i licee industriale pentru preg=tirea meseria[ilor [i comercian\ilor.
}nv=\=m]ntul secundar, de asemenea, a progresat, ]n 1940 num=rul elevilor
care frecventau [colile secundare ridic]ndu-se la 17 350.27
Culturalizarea \=ranilor basarabeni reprezenta un proiect dificil, nu
]ns= [i nerealizabil. Rolul institu\iilor de stat a fost predominant, dup=
cum este decisiv= ponderea statului ]n procesul de generare [i consolidare
a identit=\ii na\ionale. |=ranii basarabeni au ]nceput s= ]nsu[easc= (ce-i
drept, cam greu), ]n baza identit=\ii lingvistice evidente [i prin intermediul ]nv=\=m]ntului, administra\iei, armatei etc., ideea c= apar\in na\iunii
rom`ne.
}n perioada interbelic= la Chi[in=u a fost ]nfiin\at= {coala de Arte
Frumoase, Pinacoteca de Pictur= [i chiar un post de radiodifuziune,
acestea av]nd un rol extrem de important pentru socializarea popula\iei
[i pentru descoperirea na\ionalit=\ii rom`ne[ti de c=tre \=rani [i consolidarea sentimentului de apartenen\= na\ional= ]n cazul indivizilor mai
avansa\i din punct de vedere etnocultural. Bibliotecile, de asemenea, au
avut un rol semnificativ ]n ce prive[te promovarea [i ]nt=rirea coeziunii
etnice, fiind ]nfiin\ate biblioteci populare ]n principalele centre urbane din
Basarabia. Simbolistica na\ional= a fost antrenat= [i ea ]n scopul cre=rii [i
consolid=rii sentimentului de apartenen\= la na\iunea rom`n=, la Chi[in=u
fiind dezvelite monumentele lui {tefan cel Mare [i al Regelui Ferdinand
I, iar la Orhei statuia lui Vasile-Vod= Lupu.28
Este extrem de important rolul bisericii prin impactul pe care ]l avea,
preponderent, asupra popula\iei rurale. Biserica, ]n special cea ortodox=,
deseori a fost angajat= de stat, ]ntr-un spirit caesaro-papist, s= serveasc=
obiectivele puterii regale, republicane, comuniste etc., aceasta reduc]nd
136
IULIAN FRUNTA{U
substan\ial autonomia institu\iei [i capacitatea de a reprezenta o societate civil= ce se poate opune arbitrarului guvern=rii. De[i, dup= cum
afirm= Barbu, dificultatea naturaliz=rii ]n spa\iul rom`nesc a doctrinei
sociale cre[tine rezid= mai pu\in ]n presupusa incapacitate a Ortodoxiei
de a dezvolta, prin ea ]ns=[i [i dup= exemplul Catolicismului, o teologie
politic= a modernit=\ii [i a laicit=\ii, fiind mai cur]nd determinat= de felul
]n care Biserica ortodox= a premers, a anticipat [i s-a dizolvat politic ]n
statul modern. }nainte de constituirea [i consolidarea statului modern,
Ortodoxia a fost o comunitate politic=, nu una religioas=. Ea s-a manifestat,
al=turi de limb=, ca cea de-a doua form= de a fi ]mpreun= a rom`nilor.
}ntr-adev=r, din zorii Evului Mediu [i p]n= ast=zi, cre[tinismul, ]n formula sa r=s=ritean=, nu apare ]n ochii rom`nilor drept o credin\= (termen ce
presupune fidelitate personal=), ci ca o lege (termen ce implic= supunere
]n sfera public=). Dac= pentru doctrina social= cre[tin= ordinea economic=
este inseparabil= de ordinea moral=, criteriul dup= care valoarea muncii
trebuie m=surat=, de pild=, fiind nivelul unui trai decent al celulei familiale,
teologii rom`ni ortodoc[i ironizeaz= teza salariului just [i, ]n general,
ambi\ia cre[tinismului occidental de a formula o opinie cre[tin= asupra
sferei activit=\ilor economice, propun]nd ca unic remediu al inegalit=\ior
economice [i sociale mila [i iubirea de aproapele, sintetizate doctrinar
]n idealul solidarit=\ii sociale.
Prin urmare, dup= cum men\ioneaz= Barbu, cre[tinismul nu este g]ndit
de rom`ni, fie ei clerici sau laici, ]n termeni de persoan= sau de comunitate, ci ]n termeni de na\iune. Principiul subsidiarit=\ii, chiar dac= st=
ascuns [i inert ]n inima ecleziologiei ortodoxe, nu este admis din pricina
terorii intelectuale exercitate de na\iune, care devine un concept politic
totalizator [i indivizibil.
De aceea, Biserica a continuat s= r=m]n= legat= de un stat care, prin
Constitu\iile din 1923, 1938 [i 1991 ][i revendic= explicit un caracter na\ional. Vechiul principiu cre[tin al acomod=rii Bisericii la ordinea statului
a supravie\uit Bizan\ului [i s-a transmis Bisericilor na\ionale ale epocii
moderne. {i, at]ta timp c]t statul nu [i-a elaborat o strategie institu\ional=
de separare complet=, discursul s=u laic, [i chiar ateu, nu a fost suficient
de conving=tor pentru a determina ierarhia ecleziastic= s= adopte o pozi\ie
critic=, dec]t ]n m=sura ]n care nu a reu[it niciodat= s= se aclimatizeze cu
democra\ia reprezentativ= [i, mai ales, cu pluripartidismul.
Etica Ortodoxiei rom`ne[ti ar fi, a[adar, de ordin precump=nitor po-
litic [i juridic [i mai pu\in de factur= propriu-zis religioas=. Apartenen\a

la Biserica r=s=ritean= nu s-a dovedit a fi un exerci\iu al fidelit=\ii fa\= de
un Zeu m]ntuitor, ci doar un ansamblu de practici sociale cu rost de omologare cultural= [i de recunoa[tere identitar=. Acest tip de ortodoxie nu
cere participare, ci supunere, nu presupune s= crezi ]n ceva sau ]n cineva,
ci s= te conformezi, pur [i simplu, opiniei majoritare. Pentru rom`ni, Ortodoxia este mai pu\in o credin\= personal=, c]t o lege organic= chemat=
s= organizeze [i s= guverneze corpul politic al na\iunii.29
Mai mult dec]t at]t, ]n anumite perioade Biserica ortodox= a fost
integrat= statului [i a servit deschis scopurile acestuia. Imperiul Rus,
]n special ]n a doua jum=tate a secolului XIX, a folosit biserica pentru a
rusifica [i a integra din punct de vedere etnic popoarele ortodoxe, acest
mecanism fiind aplicat [i ]n cazul moldovenilor basarabeni. Dup= Unire,
statul rom`n a procedat ]n acela[i spirit, ]ncerc]nd s= consolideze noile
achizi\ii prin intermediul influen\ei pe care, tradi\ional, o avea Biserica
ortodox= ]n mediul rural. Aceast= repunere ]n drepturi ar putea fi corect=
]n termenii ideologiei na\ionaliste, ]n m=sura ]n care \=ranii moldoveni ar
fi avut o con[tiin\= na\ional=, ceea ce nu a fost tocmai cazul. Au existat,
bine]n\eles, reac\ii de opozi\ie ]mpotriva arbitrarului bisericii ruse, cum
ar fi inochentismul, ]ns= lucrul acesta este insuficient pentru ca s= putem
afirma c= Biserica rom`neasc= a restabilit dreptul popula\iei b=[tina[e de
a asculta serviciul divin ]n limba rom`n=, deoarece cu foarte pu\in timp
]nainte de 1918, \=ranii moldoveni, ]n mare parte, nu erau con[tien\i de
drepturile lor, de aceea [i repunerea este corect= doar din punctul de
vedere al agitatorilor na\ionali[ti care pl=m=deau rom`ni din \=rani.
De asemenea, nu este un lucru neobi[nuit justificarea a posteriori a
ideologilor na\ionali[ti, de[i aceasta nu este absolut necesar=: toate na\iunile au fost edificate ]n acest mod, iar proiectul unific=rii na\ionale, dup=
realizare, cap=t=, gra\ie istoricilor [i scriitorilor na\ionali[ti, un gen de
misticism social care eludeaz= mecanismele [i modul de formare a na\iunii.
}n ce prive[te activitatea Bisericii ]n Basarabia (dar [i ]n toat= Rom`nia),
este interesant de re\inut faptul c= salarizarea clerului [i a personalului
bisericesc a trecut de la eparhii ]n seama statului, iar pentru preg=tirea
temeinic= a slujitorilor altarului, Seminarul Clerical din Chi[in=u a fost
transformat ]ntr-o Facultate de Teologie.30 Aceasta ]nsemna c= Biserica
a fost implicat=, ca [i ]n perioadele anterioare, ]n proiectul edific=rii [i
consolid=rii na\ionale, faptul ]n cauz= fiind, de altfel, comun pentru
138
IULIAN FRUNTA{U
toate procesele de emancipare na\ional= ]n Europa. }ns=, ]n compara\ie

cu alte Biserici (cea catolic= sau protestant=), cea ortodox= nu a [tiut s=-[i
]ngr=deasc= autonomia, aceasta contribuind la acumularea unui poten\ial
totalitar ]n societ=\ile respective. Mai mult dec]t at]t, se pare c= doar ]n societ=\ile cu biserici autonome fa\= de stat (deci, cu excep\ia celor ortodoxe),
procesul de edificare a na\iunii, chiar [i a statului-na\iune, s-a desf=[urat
mai repede, asigur]nd cadrul necesar pentru modernizare.
}n compara\ie cu alte regiuni ale \=rii, popula\ia rom`neasc= a Basarabiei era cea mai analfabet=, acest fapt men\in]nd un grad sporit de intractibilitate social=, dificil= de penetrat din punct de vedere al ideologiilor de
mobilizare na\ionalist= sau socialist=. Spre deosebire de \=ranii moldoveni, minorit=\ile etnice din Basarabia erau mai culte, mai avansate din
punct de vedere al educa\iei, bun=st=rii etc. Faptele ]n cauz= ]i f=ceau
mai susceptibili propagandei na\ionaliste sau/[i socialiste, deoarece
gestionarea politicilor ]n domeniul ideologiilor etnopolitice [i etnoculturale presupune existen\a unui anumit nivel de abilitate intelectual= a
poten\ialilor consumatori. Pericolul submin=rii statutului social-economic
[i cultural al minoritarilor, care colonizaser= provincia ]n urma campaniei
na\ionalist-[ovine pe parcursul extinderii Imperiului Rus, a contribuit la o
tradi\ie a superiorit=\ii cuplate uneori cu agresivitatea ]n raport cu \=ranii
moldoveni [i la marginalizarea social= a acestora pe parcursul secolului
XIX, dar [i a secolului XX.
}n 1940, dup= 22 de ani de eforturi pe care le-a depus statul rom`n
pentru consolidarea identit=\ii na\ionale a basarabenilor, cifra celor de
na\ionalitate rom`neasc= se ridica la 63%, iar cea a popula\iei cu limba
de conversa\ie rom`n= la 55,8%, aceasta demonstr]nd faptul c= o parte
din rom`nii basarabeni mai foloseau rusa sau ucraineana o constatare,
dup= cum afirm= Nistor, care impune organizarea unei propagande mai
vii pentru limba rom`neasc=.31
Lipsa unui nivel, c]t de ]nsemnat, de con[tiin\= na\ional= a rom`nilor
basarabeni [i prezen\a masiv= a minorit=\ilor (43,8% ]n medie pe provincie [i 69,5% ]n centrele urbane) a creat o situa\ie complex=, c]nd administra\ia rom`n= ]i trata pe supu[ii basarabeni (care, adev=rat, erau cam
]nce\i ]n a reac\iona la procesele de socializare [i culturalizare, ]nt]rziind
s= devin= rom`ni ]ntr-un timp mai scurt), dar ]n special pe ru[i [i evrei,
drept comuni[ti sau, cel pu\in, recipiente obediente [i disponibile ale
propagandei sovietice de peste Nistru. Complexitatea situa\iei ]n cauz=
se datora nu doar corup\iei [i lipsei unei pozi\ii vizionare a administra\iei,

ci avea r=d=cini ]n cultura politic= rom`neasc=, dar [i ]n mediul general
european din acea perioad=, care nu se remarca prin toleran\= civic=,
cet=\enie inclusiv= [i multicultural=, democratizare etc. Cu at]t mai mult
cu c]t minorit=\ile, ]ntr-adev=r, nu manifestau loialitate fa\= de statul
rom`n (consider]nd nejustificat= de istorie destr=marea Imperiului |arist,
dup= cum vor considera, ]n acela[i spirit na\ionalist-[ovin, drept gre[eal=
istoric= destr=marea URSS). Nu este surprinz=tor c= administra\ia i-a
tratat la r]ndul s=u ]n mod similar, raportul ]n cauz= c=p=t]nd tr=s=tura
unui cerc vicios, c]nd nu se mai cunoa[te ini\iatorul primului pas ostil, iar
actorii unui grup consider= a priori c= trebuie s= dejoace planurile agresive
ale altui grup, astfel contribuind la perpetuarea st=rii conflictuale.
}n acest context este relevant= urm=toarea afirma\ie a istoricului
Armstrong: Administra\ia civil= rom`neasc=, care nu a fost nic=ieri
men\ionat= pentru eficien\= deosebit=, s-a ]ndep=rtat [i mai mult de
standardele adecvate ]n Basarabia, dec]t ]n oricare alt= parte a regatului
rom`nesc. Acest lucru reprezint= un p=cat, deoarece anume ]n Basarabia,
expus= dup= cum este, propagandei bol[evice..., Rom`nia nou= trebuia
s= trimit= ce are mai bun... P]n= c]nd administra\ia rom`neasc= nu va fi
capabil= s= influen\eze ireversibil spre bine via\a economic= a provinciei,
agitatorii dincolo de hotar vor g=si ]ntotdeauna teren propice pentru receptarea semin\elor comuniste.32
Comportamentul antirom`nesc, ]n special al ru[ilor [i ]ntr-o m=sur=
oarecare al evreilor [i ucrainenilor rusifica\i, ]n procesul de suveranizare
a Basarabiei [i de Unire cu |ara, cuplat cu lipsa de tradi\ii democratice
veritabile ]n Rom`nia ]n acea perioad= (nici nu era posibil, de fapt, a[a
ceva ]n contextul temporal [i geografic sud-est european) a condus la o
anumit= marginalizare social-cultural= a grupurilor etnice, prin intermediul ]nv=\=m]ntului, administra\iei, bisericii etc., fapt care, ]n replic=, a contribuit [i mai mult la receptivitatea propagandei sovietice [i consolidarea
intern= a na\ional-[ovinismului rus du[man ireconciliabil al statalit=\ii
rom`ne[ti. Doar ]n 1939 guvernul rom`nesc, drept urmare a atacurilor
Germaniei [i Rusiei asupra Poloniei, a depus eforturi de a-i coopta pe
liderii comunit=\ilor slave [i de a asigura un grad anumit de loialitate din
partea acestora, ]n special ]ntr-un mediu interna\ional tot mai precar.33
Dar chiar rom`nii basarabeni s-au dovedit a fi suficient de nedigerabili [i reticen\i, dup= cum e tr=s=tura distinct= a \=ranului conservator,
140
IULIAN FRUNTA{U
la ]mbr=\i[area exaltat= a noii identit=\i rom`ne[ti. Conservatismul

\=ranilor s-a manifestat chiar [i ]n lucruri aparent nesemnificative, cum
ar fi respingerea calendarului gregorian sau neacceptarea orei prea matinale de deschidere a pr=v=liilor.34
Este relevant faptul c= agitatorii na\ionali[ti b=[tina[i [i ]nv=\=torii
reg=\eni au realizat faptul c= basarabenii s]nt incon[tien\i de existen\a
categoriei de na\iune, aceasta, ]n mod aparent paradoxal, facilit]nd activitatea na\ionali[tilor rom`nizatori. Faptul c= Basarabia r=m=sese ]napoiat= din punct de vedere cultural este avantajul nostru. Dac= ar fi existat ]n
general o cultur= ]n Basarabia, aceasta ar fi fost rus=.... dar c=r\ile ruse[ti
n-au reu[it s= rad= sufletul curat [i nealterat al moldovenilor... Noi lucr=m
]ntr-un mediu ]n care trebuie s= cre=m totul [i s= distrugem foarte pu\in.35
Acest fapt arat= con[tientizarea de c=tre reg=\eni a intractibilit=\ii \=ranilor
basarabeni, mintea [i imagina\ia c=rora erau virgine [i nealterate de
ideologiile na\ionalist= [i/sau socialist=. }ns= intractibililitatea ]n cauz=
s-a dovedit a fi mult mai rezistent= la tentativele de subminare a acestei
identit=\i rudimentare dec]t [i-au ]nchipuit agitatorii na\ionali[ti [i, mai
t]rziu, cei comuni[ti.
}n acela[i timp, s]nt explicabile deziluziile unor lideri provinciali [i
anumite rezerve ale basarabenilor de a subscrie completamente [i irevocabil la idealul panrom`nesc. Nu este neglijabil faptul c= dup= 1812 basarabenii au sc=pat toate momentele de anvergur= ]n procesul de na[tere a
con[tiin\ei na\ionale rom`ne[ti. Ei au lipsit la fiecare nou= etap= istoric=:
r=scoala ]mpotriva turcilor otomani ]n 1821, standardizarea, latinizarea
limbii [i a alfabetului limbii rom`ne ]n anii 40-50 ai secolului XIX, crearea statului rom`n unificat ]n 1859, crearea dinastiei regale rom`ne[ti ]n
1866 [i 1881, ob\inerea independen\ei fa\= de Poart= ]n 1878.36 }n acest fel,
protoidentitatea na\ional= a \=ranului basarabean a fost nu doar produsul
politicii ruse de asimilare, ci rezultatul marilor absen\e atunci c]nd se
n=[tea na\iunea rom`n=. De[i, ]n acela[i timp, este evident c= absen\ele s-au
datorat expansionsmului rus [i anex=rii provinciei ]n 1812. De asemenea,
ar fi util s= accentu=m c]t de greu este de cooptat retroactiv o popula\ie
rural= ]n proiecte etnopolitice sau ideologice de anvergur= (]n particular,
f=r= antrenarea violen\ei proprii comunismului rus).
2. Federalismul sovietic, ucrainizarea popula\iei Transnistriei

[i na\ional-comunismul ucrainean
}n 1919-1927 bol[evicii reprezentau o clas= social= care aproape
disp=ruse ]n r=zboiul civil. F=r= vreo hegemonie politic= [i cultural= asupra maselor largi de \=rani [i cu o vulnerabilitate deosebit= ]n regiunile
neruse, partidele comuniste au fost nevoite s=-[i modereze mi[carea spre
socialism. Astfel, anii Politicii Economice Noi (1921-1928) au constituit o
perioad= de compromis strategic cu \=ranii ru[i [i cu republicile na\ionale,
o perioad= scurt= de retragere pentru refacerea poten\ialului de constr]ngere a comunismului rus.37
Atitudinea marxi[tilor a evoluat de la respingerea federalismului la
acceptarea acestuia ]n condi\ii deosebite, cum ar fi, de exemplu, solu\ionarea democratic= a problemei na\ionale ]n Marea Britanie. Marx, fiind
centralist, prefera federa\ia Irlandei cu Anglia, dec]t subjugarea acesteia
de englezi. }n condi\ii egale, Marx, Engels [i Lenin (p]n= la r=sturnarea
din octombrie) ap=rau consecvent avantajele statului unitar democratic
centralizat [i respingeau federa\ia [i descentralizarea, consider]ndu-le ]n
general drept o reminiscen\= a trecutului...38 Aceea[i pozi\ie p]n= ]n 1917
o aveau Lenin [i partidul bol[evicilor, ]ns= din februarie p]n= ]n octombrie,
sub presiunea evenimentelor, au evoluat [i concep\iile bol[evicilor. Lu]nd
]n considera\ie raportul [i interac\iunea acestor tendin\e (dezintegratoare
[i de centralizare n. a.), s-a ajuns la concluzia c= perspectiva men\inerii
unit=\ii marelui stat multina\ional ]n condi\ii noi va solicita utilizarea nu
doar a formelor autonome ]n cadrul statului unitar (despre care se vorbea
anterior ]n documentele directoare ale bol[evicilor n. a.), ci [i a federa\iei cu republicile ei na\ionale mai mult sau mai pu\in independente.39
Abia dup= evenimentele din octombrie Lenin ocup= o pozi\ie ferm= de
recunoa[tere a formei federale a \=rii, vorbind nu doar despre posibilitatea acesteia, ci [i despre necesitatea [i oportunitatea federalismului. }n
acest context este revelatorie, ]n primul r]nd, puterea na\ionalismelor ]n
spa\iul postimperial rus, absen\a proletariatului con[tient din punct
de vedere bol[evic [i incapacitatea comuni[tilor ru[i de a extrage din
anarhia politico-militar= general=, care a cuprins fostul Imperiu Rus, o
142
IULIAN FRUNTA{U
revolu\ie comprehensiv= ]n conformitate cu tezele [i conspectele lor. }n

al doilea r]nd, concesiile f=cute na\ionalit=\ilor erau considerate drept
temporare, un gen de tranzi\ie spre statul unic, centralizat-democratic.
O dat= cu refacerea poten\ialului militar, politic [i de constr]ngere al
bol[evicilor, puterea a ]nceput s= se concentreze ]n m]inile comuni[tilor
ru[i de la Moscova.
}n consecin\=, URSS a fost primul stat ]n istorie care s-a format ]n baza
unor unit=\i etnopolitice. Cu toate acestea, el a fost un stat pseudofederal,
care a eliminat suveranitatea politic= real= a na\ionalit=\ilor, garant]ndu-le,
]n acela[i timp, o identitate teritorial= specific=, institu\ii educa\ionale [i
culturale ]n limbile na\ionale, promov]nd, de asemenea, cadrele autohtone
]n posturile aparatului de stat.
Dup= r=sturnarea din octombrie, bol[evicii au creat Comisariatul
Norodnic pentru Na\ionalit=\i, sub conducerea lui Stalin, [i au f=cut o
serie de declara\ii care veneau ]n sus\inerea principiului federalismului.
At]t federalismul, c]t [i autonomia na\ional-teritorial=, au fost stipulate
]n prima Constitu\ie sovietic= din iulie 1918, Richard Pipes men\ion]nd:
Rusia Sovietic= a devenit primul stat modern care a plasat principiul
na\ional la baza structurii sale federale.40 Mul\i comuni[ti ru[i, ]n special
cei de la periferiile imperiului, s-au opus pozi\iei principiale a lui Lenin
]n favoarea autodetermin=rii na\ionale, av]nd temeri vizavi de dispari\
ia statului unitar. }n decembrie 1917 Stalin, sus\inut de Buharin, argumenta c= dreptul la autodeterminare trebuie s= fie acordat doar claselor
muncitoare, nu [i burgheziei. La Congresul al VIII-ea al Partidului din
martie 1919 s-a ajuns la un compromis ]ntre toleran\a na\ionalismului [i
opozi\ia vizavi de acesta. Rezolu\ia Congresului men\ionat stipuleaz=:
}n ce prive[te cine este purt=torul voin\ei na\iunii ]n cazul separ=rii,
Partidul Comunist al Rusiei st= pe pozi\ia istoric= de clas=, lu]nd ]n considerare nivelul dezvolt=rii istorice a na\iunii respective.41 Este necesar s=
accentu=m faptul c= intransigen\a bol[evicilor fa\= de na\ionali[ti cre[tea o
dat= ce, cu timpul, echilibrul for\elor a ]nceput s= fie ]n favoarea primilor,
]n special, dup= 1920.
Congresul al doilea al Interna\ionalei comuniste a ]nregistrat o schimbare ]n politica bol[evicilor vizavi de autodeterminarea na\ional=. Ideologia comunist= presupunea violen\a cresc]nd= o dat= ce existau mijloacele
necesare. Aceast= pozi\ie, mult mai radical=, i-a ]mpins pe comuni[ti s=
]ncerce ob\inerea conducerii la periferiile imperiului, fapt care nu prea co-
respundea puterii lor reprezentativ-reale ]n regiunile na\ionale. Dup= cum

men\ioneaz= Suny, ]n absen\a unui proletariat semnificativ la periferiile
na\ionale, partidul a ]nceput s= se manifeste ]n locul acestuia, devenind
un proletariat contraf=cut. }n loc s= se angajeze ]n revolu\ia real=, care era
una anticolonial= [i era condus= de na\ionali[ti sau etnosociali[ti, partidul a adoptat o ]n\elegere a momentului politic (subl. n.), care ]i permitea
o libertate extraordinar= ]n ce prive[te interpretarea evenimentelor [i a
oferit motive serioase de a-l ]nvinui de expansionism rus.42 De ce a fost
nevoie de antrenarea sau perpetuarea expansionismului [i imperialismului rus? Un motiv plauzibil ar fi existen\a unui poten\ial mobilizator
insuficient al maselor de \=rani [i muncitori de la periferiile na\ionale.
}n plus, comunismul rus avea deja programat ]n sine un expansionism
extrem de militant. Construc\ia statului sovietic nu putea fi efectuat= ]n
modul presupus ini\ial de Lenin, deoarece periferiile na\ionale, ajutate
[i de for\ele din afar=, erau v=zute de bol[evici drept un pericol pentru
existen\a statului [i din acest considerent expansionismul sovietic a fost
modelat dup= calapodul imperial rusesc, cu utilizarea ipocriziei ideologice
respective. Astfel, fiind deghizat, nu se mai numea [ovinism velicorus, ci
lupta ]mpotriva burgheziei na\ionaliste.
Dup= revolu\ia bol[evic= g]ndirea teoretic= prerevolu\ionar= a suferit
schimb=ri importante. Noul stat sovietic a fost at]t federativ, cel pu\in
teoretic, c]t [i bazat pe unit=\i politice etnice. }n felul acesta s-a produs
consolidarea na\iunilor, Uniunea Sovietic= devenind mai degrab= un
incubator de na\iuni noi, dec]t un cazan de topire (melting pot engl.).
Lenin era con[tient de puterea na\ionalismului, de[i pentru el at]t acesta,
c]t [i separatismul, nu erau nici naturale, nici inevitabile. Totu[i el a r=mas
convins c= na\ionalismul reflect= doar interesele burgheziei, c= interesele
adev=rate ale proletariatului s]nt suprana\ionale. }n contrast cu tovar=[ii
s=i de partid, Lenin nu considera c= for\a trebuie s= fie utilizat= pentru a
p=stra Imperiul |arist intact, men\in]nd pentru o perioad= ]ndelungat=
angajamentul s=u public ]n ce prive[te dreptul deplin de separare de
Rusia al tuturor na\iunilor [i na\ionalit=\ilor, subjugate de \arism, unite
cu for\a sau \inute cu for\a ]n cadrul hotarelor statului, adic=, anexate.
Aceasta nu pentru c= Lenin era simpatizantul ardent al na\ionalit=\ilor, ci
pentru c= era, ]ntr-un fel, un aventurier politic vizionar ce ][i asum= riscuri
foarte mari. El sus\inea c= scopul partidului proletar este crearea unui
stat c]t mai mare posibil, apropierea [i, eventual, contopirea na\iunilor.
144
IULIAN FRUNTA{U
}ntr-un context istoric speculativ am putea presupune c=, dac= ]n g]ndirea

bol[evic= biruia punctul leninist de vedere, atunci URSS ar fi avut [ansa
s= devin= un gen de melting pot american, aceasta transform]nd Imperiul
Sovietic ]ntr-un stat, poate federativ, dar pe criterii administrativ-teritoriale, nu etnice, care poate nu ar fi avut mai t]rziu soarta dezintegr=rii.
Sub influen\a evenimentelor [i a tovar=[ilor s=i de partid, deja la ]nceputul
anului 1917 Lenin [i-a moderat pozi\ia [i a propus ca ]n statul sovietic
s= fie garantat= autonomia regional= [i na\ional=. Aceast= schimbare de
pozi\ie s-a datorat, de asemenea, unei mi[c=ri tactice de a-i atrage pe na\
ionali[ti de partea bol[evicilor ]n lupta ]mpotriva Guvernului Provizoriu
[i mi[c=rilor albgardiste succesive, care aveau o antipatie pronun\at= fa\=
de na\ionali[ti. Lenin, cel pu\in, a ]n\eles c= pentru a-i avea de partea guvernului bol[evic central, este necesar de sus\inut nu doar revendic=rile
sociale, ci [i cele de autonomie na\ional=.
}n acest context, este semnificativ= opinia lui Stalin, exprimat= ]ntr-un
articol intitulat sugestiv }mpotriva federalismului (1924), ce a surprins
evolu\ia g]ndirii bol[evice referitor la edificarea statului sovietic: Articolul ]n cauz= reflect= atitudinea negativ= dominant= a partidului nostru
]n acea perioad= fa\= de forma federativ= a statului nostru. }n c=r\ulia lui
Lenin Statul [i revolu\ia (august 1917) partidul, ]n persoana lui Lenin,
face primul pas serios spre recunoa[terea acceptabilit=\ii federa\iei drept
form= tranzitorie spre republica centralizat=... Doar dup= r=sturnarea
din octombrie partidul se situeaz= ferm [i inechivoc pe pozi\ia federa\iei de
stat, promov]nd-o drept planul s=u al formei de guvernare a republicilor
sovietice pentru perioada de tranzi\ie... Evolu\ia pozi\iei partidului nostru
putem s-o explic=m ]n felul urm=tor: 1) P]n= la r=sturnarea din octombrie
o serie ]ntreag= de na\ionalit=\i ale Rusiei (se are ]n vedere spa\iul postimperial rus n. a.) au fost de facto ]n stare de separare deplin=, ]n acest
fel federa\ia fiind un pas ]nainte de la dispersarea maselor muncitoare
ale acestor na\ionalit=\i spre apropierea lor, spre unirea lor. 2) Acele forme federative, utilizate ]n edificarea statalit=\ii sovietice, s-au dovedit a
fi nu chiar at]t de contradictorii cu obiectivele apropierii economice ale
maselor truditoare... 3) Ponderea relativ= a mi[c=rii na\ionale s-a dovedit
a fi mult mai serioas=, iar calea unific=rii na\iunilor mult mai complicat=
dec]t putea s= par= ini\ial, ]n perioada de p]n= la r=zboi sau ]n perioada
de p]n= la revolu\ia din octombrie.43
Absolutizarea ideologiei proletare a condus la preluarea mecanis-
melor interne [i externe ale imperialismului rus, ]ns= implicarea altor

republici na\ionale ]n proiectul bol[evic/comunist a creat un tablou mult
mai complex dec]t ar p=rea la prima vedere. Substituirea s-a produs pentru
c= bol[evismul a fost prea ambi\ios [i de aceea inconsistent, slab, s-a rupt
de realit=\ile ]nconjur=toare [i a ]ncercat s= impun= o anumit= viziune,
iar atunci c]nd nu i-a reu[it (absen\a proletariatului ]n multe republici
na\ionale), a ]ncercat treptat s=-l substituie [i s= pretind= legitimitatea
care ]i lipsea.
}n ce prive[te conflictul etnopolitic pe teritoriul transnistrean, ar fi necesar s= men\ion=m c= disensiunile dintre moldoveni [i ucraineni au fost recunoscute chiar de ideologii sovietici, care au sus\inut c=, ]nainte de crearea
RASSM, trebuia de consolidat ]ncrederea ]ntre oameni care era subminat=
din timpurile \ariste. Atunci o parte a \=r=nimii ucrainene nu ]n\elegea
sensul [i semnifica\ia autonomiei pentru popula\ia moldoveneasc=. Ei,
ucrainenii, spunea secretarul biroului organiza\ional, I.I. Badeev, la prima Conferin\= Regional= Moldoveneasc= de Partid ]n decembrie 1924, se
temeau c= crearea RASSM va conduce la separatism, la r=cirea rela\iilor
de prietenie multisecular= ]ntre popoarele ucrainean [i moldovenesc,
la consolidarea na\ionalismului, iar aceasta va crea condi\ii prielnice
pentru cotropirea de c=tre boierii rom`ni [i a p=r\ii de pe malul st]ng a
Moldovei.44 }n acela[i context, savan\ii-ideologi sovietici moldoveni au
men\ionat drept o piedic= ]n calea culturaliz=rii moldovenilor atitudinea
negativ= a ucrainenilor fa\= de procesul ]n cauz=: {ovini[tii ucraineni
aveau o atitudine nihilist= fa\= de tradi\iile [i limba moldoveneasc=, sub
diferite pretexte fr]n]nd avansarea cadrelor din r]ndul moldovenilor.45
La aceasta a contribuit substan\ial ucrainizarea sistemului de ]nv=\=m]nt
la ]nceputul anilor 30 ai secolului XX, proces care a demarat ]n cadrul
politicii de na\ionalizare a comunismului de la periferii.
Este interesant c= [i istoricii sovietici au recunoscut faptul c= popula\ia
moldoveneasc= din Transnistria se rusifica [i se ucrainiza, ]ns= motivele
acestui proces, ]n viziunea lor, erau legate de maltrat=rile rom`nilor
c=rora erau supu[i, ]ntr-un mod oarecum miraculos, doar moldovenii:
Guvernul rom`n trimitea pe teritoriul sovietic numeroase grup=ri
diversioniste care terorizau, omorau [i pr=dau popula\ia local=. Aceasta
suscita nu doar indignarea locuitorilor de pe malul st]ng, dar [i frica s= nu
nimereasc= sub jugul burgheziei rom`ne. Pentru a evita aceasta, moldovenii au ]nceput s= se numeasc= ru[i [i ucraineni.46 Ridicolul argument=rii
146
IULIAN FRUNTA{U
nu face dec]t s= accentueze caracterul exterior de presiune al politicii de

ucrainizare a \=ranilor moldoveni la est de Nistru.
}n pofida campaniei de indigenizare a moldovenilor, lansat= de autorit=\
ile statului-partid de la Moscova, nu s-au reu[it prea multe ]ntr-o republic=
dominat= de ucraineni, eforturile c=rora erau ]ndreptate spre afirmarea
na\ionalismului propriu. Astfel, ]n 1932-1934 s-a diminuat num=rul moldovenilor ]n aparatul de stat, de[i explica\ia istoricilor sovietici este c=
aceasta s-ar fi datorat, chipurile, procesului de latinizare.47
}n viziunea istoricilor ucraineni, politica ucrainiz=rii, care a coincis cu
Nou= Politic= Economic= (NPE), a fost declarat= pentru a calma spiritele
\=ranilor ucraineni care continuau s= participe la tulbur=ri de propor\ii.
NPE a devenit baza de la care a ]nceput rena[terea cultural= ucrainean=,
promotorii ideologi ai c=reia au fost comuni[tii na\ionali/na\ionali[ti
ucraineni. Politica ucrainiz=rii a condus la dou= rezultate nea[teptate, c]nd
problema na\ional= a ]nceput s= stimuleze mi[carea spre independen\a
na\ional= a Ucrainei [i m=rirea num=rului de ucraineni ]n sectorul industrial. Ucrainizarea a oferit legitimitatea necesar= comuni[tilor na\ionali
ucraineni: {umski, Hv]lev, Volubev, Scripnik [i al\ii. Acest proces a atras
sus\inerea liderilor emigra\i care au ]nceput s= se ]ntoarc= ]n Ucraina. }n
1924, de exemplu, a fost publicat= Adresarea c=tre societatea intelectual=
ucrainean= sovietic= [i c=tre toat= societatea sovietic= a celor 66 de intelectuali ucraineni cunoscu\i, printre care Micola {e[el, Pavel Hr]stiuk [i
Micola {rag fo[ti mini[tri pe timpul lui Petliura [i Gru[evski , prin
care f=ceau cunoscut= aprecierea politicii de ucrainizare [i loialitatea lor
fa\= de guvernul sovietic.48 Putem presupune, cu un ]nalt grad de certitudine, c= legitimitatea comuni[tilor na\ionali[ti ucraineni, rezultat= chiar
din faptul particip=rii la formarea URSS ]n 1922, a condus la consolidarea
puterii acestora [i lansarea campaniei de ucrainizare, dar [i de asimilare a
\=ranilor moldoveni de la est de Nistru.
3. Transformarea \=ranilor transnistreni ]n sovietici

Mai t]rziu, dup= ce RDM s-a unit cu Rom`nia, comuni[tii ru[i au creat
cel de-al doilea stat moldovenesc RASSM , p=str]ndu-se acest cap de
pod pentru expansiunea ideologic=-statal= a imperiului sovietic. Statalitatea sovietic= moldoveneasc= a fost o oper= a comuni[tilor, moldovenii
de pe malul st]ng fiind coopta\i la realizarea proiectului de edificare a

statalit=\ii sovietice moldovene[ti.
Pe parcursul r=zboiului civil teritoriul respectiv a fost obiectul unor
invazii succesive [i repetate ale bol[evicilor, albgardi[tilor, cazacilor,
bandi\ilor, ucrainenilor etc., deseori ]n compozi\ii incredibile, ]n asemenea condi\ii popula\ia local= fiind n=ucit= de lipsa continu= a autorit=\ii,
oricare ar fi ea.
P]n= la urm=, ru[ii au creat RASSM, la 12 octombrie 1924, ]n componen\
a Ucrainei. La 12 octombrie 1924 Sesiunea a III-a a Comitetului Executiv
Ucrainean a aprobat decizia despre constituirea RASSM, iar Biroul Politic
al CC al PC(b)U la 19.09.1924 a stabilit: }n cadrul gestion=rii politice na\
ionale ]n RASSM de \inut direc\ia spre dezvoltarea limbii moldovene[ti.
De introdus grafia chirilic=. Crearea RASSM a fost considerat= drept
]nceputul eliber=rii Basarabiei49 [i chiar o metod= eficient= de sovietizare
a Rom`niei, de exportare a comunismului rus spre Balcani ]n vederea
cre=rii unei republici socialiste mondiale visul fundamental al conduc=torilor bol[evici. Republica Autonom=, ]n cazul dat, dar [i ]n celelalte
dou= Republica Karelo-Fin= [i Bureato-Mongol= , reprezenta un
element al politicii sovietice de exercitare a presiunii asupra Rom`niei,
Finlandei [i Mongoliei. }n fiecare din aceste republici, substan\a politicii
culturale accentua, ]n unele perioade, diferen\ele ]ntre popula\iile locale
[i grupurile corespunz=toare imediat peste frontiere, iar ]n alte perioade
sublinia afinit=\ile fundamentale lingvistice [i culturale.50 De altfel, pentru a accentua [i mai mult preten\iile sovietice asupra Basarabiei, capitala
RAASM a fost aleas= Chi[in=ul, cele temporare fiind Balta, iar mai t]rziu
Tiraspolul.51
O dat= cu crearea RASSM, sovieticii au ]nceput s= foloseasc= o justificare nou= pentru preten\iile asupra Basarabiei, bazat= mai degrab= pe
na\ionalitate dec]t pe dreptul interna\ional, dup= cum o f=ceau anterior.52
La etapa ini\ial=, de exemplu, unul din liderii statului sovietic men\iona
c= nu elementul etnografic este important, ci voin\a popula\iei,53 fiind
contestat= legitimitatea actului Unirii, reprezentativitatea Sfatului |=rii,
promov]ndu-se ideea necesit=\ii unui plebiscit pentru a decide soarta
Basarabiei. De la bun ]nceput se admitea chiar c= moldovenii [i rom`nii
fac parte din acela[i grup etnic, resping]ndu-se ]ns= relevan\a acestui fapt
pentru solu\ionarea diferendului. L.S. Berg, un etnograf rus, scria dup=
revolu\ie c= moldovenii s]nt rom`nii care tr=iesc ]n Moldova, Basarabia
148
IULIAN FRUNTA{U
[i p=r\ile ]nvecinate ale guberniilor Podolia [i Herson...54 }ns=, o dat= cu

crearea RASSM, ]ncepe s= fie utilizat un alt mod de g]ndire [i prezentare
a lucrurilor ia na[tere teza ideologic= a comuni[tilor ru[i c= majoritatea
popula\iei constituie un alt grup na\ional dec]t rom`nii [i c= ]ncorporarea
]n cadrul Rom`niei le-a lezat dreptul la autodeterminare na\ional=. Astfel,
la mijlocul anilor 20, bol[evicii au ]nceput s= elaboreze viziunea proprie
a moldovenismului, acest lucru devenind fundamentul propagandei
sovietice.55
Efectele acesteia au fost [i continu= s= fie, de altfel, de lung= durat=,
pentru c= nu putem neglija o ideologie care [i-a exercitat influen\a, deseori
]n mod agresiv, asupra min\ii [i imagina\iei imaculate a \=ranului basarabean, ignorant de existen\a na\iunii sau oric=rei alte forme de identitate
social=. Acest lucru e sus\inut [i de atitudinea ambivalent= a na\ionali[tilor
rom`ni fa\= de popula\ia majoritar= a provinciei: pe de o parte, \=ranii erau
viteji istorici ]n componen\a Imperiului Rus, iar pe de alta incapabili
s= perceap= ]n mod adecvat identitatea panrom`neasc=. }ns= ceea ce nu au
fost ]n stare s= ]n\eleag=, la acel moment, nici na\ionali[tii rom`ni [i nici
ideologii sovietici, mai t]rziu, a fost intractibilitatea social= a moldovenilor.
Problema este c= agitatorii solicit= o adeziune imediat= [i necondi\ionat=
a indivizilor, iar c]nd ace[tia, ]n special cei din mediul rural, ]nt]rzie s=
subscrie la proiectele na\ionaliste sau ideologice de clas=, ei s]nt supu[i
marginaliz=rii social-politice, dup= care mesajul ideologic comunist sau
na\ionalist este perceput mult mai repede [i mai conving=tor.
}n acest context: No\iunea c= rom`nii [i moldovenii ]n Basarabia [i
RASSM formeaz= dou= grupuri etnona\ionale complet separate, vorbind
limbi diferite [i posed]nd tr=s=turi istorice, culturale [i chiar biologice
separate, a devenit eventual un element de baz= al discursului sovietic
privind problema basarabean= [i justificarea principal= a preten\iilor teritoriale ale Moscovei.56 }ns= pentru King edificarea na\iunii moldovene[ti
a ap=rut nu doar ca un produs secundar al expansionismului sovietic, ci
mai degrab= drept un rezultat al interac\iunii ]ntre obiectivele politicii
externe centrale, formele existente de identitate indigen= [i agendele
elitelor politice [i culturale din cadrul republicii autonome.57 Nu avem
dubii ]n privin\a unei leg=turi str]nse ]ntre elementele men\ionate mai
sus, ]ns= raportul de interac\iune nu este unul de egalitate, ci de subordonare. Doar drept rezultat al politicii statului sovietic crearea RASSM,
deport=ri, extermin=ri [i presiuni intractibilitatea \=ranilor a ]nceput s=
fie subminat= [i au ap=rut, inevitabil, elitele locale, care avansau agende

politice ]n concordan\= cu obiectivele politicii centrale. Bine]n\eles, o
dat= integrate sistemului politic-administrativ al statului sovietic, elitele
politice [i culturale au contribuit la generarea politicii interne, dar [i externe a Uniunii Sovietice, sus\in]nd uneori concep\ii contadictorii, cum
ar fi introducerea alfabetului chirilic [i al celui latin. }ns= aceste contradic\ii urmau indecizia autorit=\ilor centrale care, de dragul comuniz=rii
Rom`niei, ar fi permis rom`nizarea \=ranilor transnistreni, lipsi\i, ]n
mare parte, de orice con[tiin\= na\ional=. Limitarea proiectului bol[evic
la teritoriul Basarabiei a eliminat din joc elitele politice-culturale, nu mai
pu\in comuniste dec]t altele, care optau ]n favoarea identit=\ii rom`ne[ti
a teritoriului din st]nga, dar [i din dreapta Nistrului. De exemplu, este
relevant= relatarea istoricilor sovietici: PC al URSS a fost nevoit s= lupte
cu dispozi\ii prorom`ne[ti chiar ]n capitala \=rii. La Moscova a ap=rut un
grup de ini\iativ=, ]n care au intrat comuni[tii rom`ni I. Dic, A. B=dulescu,
T. Chioran, A. Nicolau [i al\ii. Urm]nd ideile ideologilor rom`ni burghezi,
grupul respectiv consider= c= nu exist= na\iunea moldoveneasc= [i limba
na\ional=, ci exist= doar na\iunea rom`n=. (...) Biroul Politic al CC al PC(b)U
a condamnat ac\iunile nepartinice ale grupului de ini\iativ= [i a cerut
CC al PC(b)R s=-l desfiin\eze, ceea ce a [i fost f=cut.58
Pavel Chior, Leonid Madan, T. Malai [i al\ii au ]nceput s= elaboreze,
]n conformitate cu cerin\ele politice ale autorit=\ilor comuniste, o limb=
moldoveneasc=, absolut diferit= de cea rom`n= [i bazata pe graiurile popula\iei locale. De fapt, nu era nimic artificial ]n proiectul moldovenesc,
dac= lu=m ]n considera\ie [i alte evolu\ii similare pe teritoriul URSS. }ns=
problemele practice de comunicare a acestor standarde culturale maselor
moldovene[ti s-au dovedit a fi mult mai dificile dec]t edificatorii na\iunii
]n RASSM [i-ar fi imaginat anterior. Lucrul acesta a contribuit, ]n ultim=
instan\=, la sistarea campaniei de moldovenizare ]n anii 30.59
Prima gramatic= moldoveneasc= avea caractere chirilice [i a fost alc=tuit= de Gabriel Buciu[canu ]n 1925, ]ns= aceasta, de[i autorul era un
comunist ]nver[unat, membru al Sfatului |=rii care s-a opus Unirii, a
fost considerat= prea rom`neasc= [i scoas= din circula\ie. }n acela[i timp,
am putea fi de acord, cel pu\in par\ial, cu King care afirm= c= alfabetul
chirilic nu a fost impus moldovenilor pentru c= acesta a fost ]n conformitate cu tradi\iile basarabene, nealterate de introducerea alfabetului latin
[i galicizarea rom`nei literare din secolul XIX.60 Par\ialitatea noastr= este
150
IULIAN FRUNTA{U
determinat= de aceea[i intractibilitate social= a moldovenilor, tradi\iile

culturale ale c=rora nu pot fi luate ]n considera\ie atunci c]nd doar un
procent infim [tia carte. }n plus, galicizarea limbii rom`ne ]n Principate
[i, mai t]rziu, ]n Rom`nia reprezenta, nolens, volens, un fenomen urban,
iar transformarea \=ranilor ]n rom`ni era un proces de lung= durat=, care
nu s-a ]ncheiat ]n anii 20. De aceea, nu putem vorbi despre cristalizarea
unor tradi\ii culturale ]n cazul unei popula\ii rurale agramate [i incon[tiente de na\ionalitatea proprie. }ns= putem sus\ine c=, gra\ie fondului
lexical predominant ]n Basarabia [i ]n localit=\ile din st]nga Nistrului,
direc\ia cea mai natural= a edific=rii [i consolid=rii etnice o reprezenta
rom`nizarea, grafia latin= etc., iar \=ranii basarabeni ar fi putut participa
la implementarea acestui proiect panrom`nesc. Firescul evolu\iei era,
deci, suficient de bine conturat, dar oprit de na\ional-[ovinismul rus care
s-a dovedit a fi mai competitiv din punct de vedere politic [i militar.
Moldovenizarea s-a bazat pe politica central= a indigeniz=rii, adoptat=
la Congresul XII al Partidului Comunist din aprilie 1923, care avea drept
scop implicarea na\ionalit=\ilor neruse ]n proiectul bol[evic de edificare a
statalit=\ii sovietice. }ns=, ]n pofida eforturilor ]ntreprinse, intractibilitatea
social= [i na\ional= a moldovenilor nu a fost subminat= ]ntr-o perioad= de
peste zece ani. Promovarea moldovenilor ]n structurile de stat [i de partid
a reprezentat un e[ec, exemplificat de faptul c= ]n 1936 secretarii organiza\
iilor de partid ]n cel pu\in jum=tate din raioanele RASSM, inclusiv ]n patru
raioane ]n care moldovenii formau majoritatea popula\iei, nu cuno[teau
limba moldoveneasc=.61 }n ce prive[te moldovenizarea organiza\iei de
partid, aceasta a fost reu[it= la etapa ini\ial=, num=rul moldovenilor ]n
PC(b) ridic]ndu-se de la 6% ini\iale la 25% ]n perioada 1925-1930. Aceste
cifre au reprezentat rezultatul cel mai bun, deoarece mai t]rziu, ]n anii 30,
ca urmare a acuza\iilor de [ovinism na\ional aduse moldovenilor pentru
insisten\a acestora ]n promovarea campaniei de moldovenizare, num=rul
comuni[tilor de origine moldoveneasc= a ]nceput iar=[i s= scad=.
Dup= cum afirm= King, problema major= ]n campania de moldovenizare
o constituia sistemul educa\ional, deoarece [colile fuseser= ucrainizate
]nainte de crearea RASSM, pe parcursul campaniei proprii de indigenizare.62
Inexisten\a ]nv=\=torilor de limb= moldoveneasc=, lipsa manualelor [colare
[i mo[tenirea ucrainiz=rii masive a regiunii a ]nsemnat deseori dificultatea
de a utiliza moldoveneasca drept limb= de instruc\iune.63
}n RASSM, ca [i ]n alte p=r\i ale Uniunii Sovietice, campania de eradi-
care a analfabetismului [i educa\ia politic= a maselor reprezentau dou=

t=i[uri ale aceleia[i s=bii. Angajarea ideologic= a maselor largi necesita,
cel pu\in, ridicarea nivelului cunoa[terii de carte. Intractibilitatea social=
a \=ranilor moldoveni, determinat= de conservatismul acestora, religiozitatea rudimentar=, suspiciunile ad]nc ]nr=d=cinate fa\= de diferi\i agitatori
cu programe politice care penetrau microuniversul rural au condus
la e[ecul campaniei de moldovenizare ]n modul ]n care ea a fost ini\ial
preconizat=.
}n anii 30 elitele culturale care au implementat campania de indigenizare
au fost atacate [i marginalizate, aceast= transformare fiind specific= Ucrainei, dar [i URSS-ului ]n general. Dup= cum men\ioneaz= King: Presa\i
s= edifice o cultur= moldoveneasc= pentru a servi interesele strategilor
sovietici, ei (Chior, Madan [i al\ii n. a.) au fost, totu[i, critica\i c]nd cultura pe care o edificau n-a reu[it s= ofere ponderea necesar= influen\ei
conduc=toare a ru[ilor.64
Lupta pentru putere ]n statul sovietic, ]n special ]n prima perioad=
a totalitarismului, era suficient de complex= [i acerb= ]n acela[i timp,
implic]nd interac\iunea unor raporturi deseori confrunta\ionale at]t ]n
centru, c]t [i la periferii, precum [i ]ntre acestea. De exemplu, am putea
presupune c= la centrul decizional sovietic de la Moscova dou= grup=ri
ale elitei bol[evice ]ncercau s= formuleze politici contradictorii: cea de
indigenizare/moldovenizare (ucrainizare etc.), pe de o parte, [i reac\ia opus=
campania ideologic= de centralizare [i rusificare. De asemenea, existau
contradic\ii ]ntre elitele bol[evice locale, na\ionale [i ruse, care au implementat politicile centrului la periferiile na\ionale. }n acest fel, existau
mai multe raporturi cu un poten\ial ridicat de confruntare: ]ntre elitele
bol[evice ruse de la Moscova, ]ntre elitele locale [i ]ntre aceste grupuri.
}n acela[i timp, este necesar s= men\ion=m c= liderii bol[evici de la centru
]ntotdeauna s-au ar=tat ]ngrijora\i de o posibil= afirmare [i legitimitate a
elitelor comuniste locale. Ostilit=\ile c=rora au fost supu[i liderii bol[evici
na\ionali ([i nu doar) indic= existen\a unei tradi\ii bol[evice represive
care nu tolereaz= afirmarea unor centre decizionale autonome [i prea
independente de Moscova. Nu [tim dac= represaliile comuniste ]n Uniunea
Sovietic= au reprezentat o politic= bine g]ndit= [i coerent=, ]ns= cert este
faptul [i paradoxal ]n acela[i timp c= liderii ]n sistemele totalitare
comuniste se afl= permanent ]n pericol datorit= legitimit=\ii pe care o
ob\in, particip]nd la realizarea transform=rilor radical-sociale (revolu\ie,
152
IULIAN FRUNTA{U
r=zboi, proiecte ideologice-culturale de propor\ii etc.).

Politica autorit=\ilor de la Moscova, ]n scurt timp, a ]nregistrat o
schimbare radical= a politicii lingvistice prin trecerea la grafia latin=. La 2
februarie 1932 Biroul Partidulului Comunist al RASSM a anun\at trecerea,
p]n= la sf]r[itul anului, la grafia latin=, solicit]ndu-se ]mbog=\irea vocabularului cu expresii [i cuvinte utilizate ]n limba rom`n=, astfel renun\]ndu-se
definitiv la cuvinte [i expresii derivate din practica lingvistic= regional=.
Motivul de baz= a fost, probabil, resurec\ia tezei conduc=toare a bol[evicilor despre republica sovietic= mondial= care, ]n mod normal, ar fi trebuit
s= includ= [i Rom`nia. Grafia latin= ar fi facilitat realizarea obiectivului ]n
cauz=, cu at]t mai mult cu c]t aceasta a fost introdus= ]n diferite p=r\i ale
Uniunii, faptul ]n cauz= demonstr]nd anvergura proiectului sovietic.
Trecerea la alfabetul latin ar fi fost determinat= de considera\ii legate
de evitarea unei distan\e prea mari ]ntre limba rom`n= ]n Basarabia [i
cea moldoveneasc= ]n RASSM, deoarece preten\iile asupra provinciei
ar fi fost mai pu\in fire[ti65. }n contextul celor men\ionate mai sus, este
evident faptul c= au existat anumite incertitudini ]n ce prive[te formularea
unei politici culturale coerente [i de lung= durat= fa\= de RASSM [i Basarabia. Aceasta ]ns= nu a redus din eforturile expansioniste ale comuni[tilor
ru[i [i nu a subminat imaginarul necesar pentru acoperirea ideologic= a
ac\iunilor lor agresive.
Stalin personal, chipurile, ar fi men\ionat ]ntr-o discu\ie cu I. Ocinschi,
pre[edintele Comitetului {tiin\ific Moldovenesc din RASSM, [i A. Cosior,
primul secretar al CC al PC(b) din Ucraina, c= latinizarea scrisului moldovenesc reprezint= una din formele de apropiere ]ntre poporul moldovenesc [i cel rom`nesc [i de influen\= reciproc=, sus\in]nd, de asemenea, c=
timpul este ]n favoarea lor [i nu este exclus= posibilitatea ca Moldova [i
Rom`nia s= devin= c]ndva un stat sovietic unic, iar consolidarea rela\iior
culturale va putea apropia acele timpuri.66 Limba era v=zut=, ]n acest
fel, nu doar de pe pozi\ia de clas=, ci din punctul de vedere al facilit=rii
propagandei bol[evice ruse ]n Basarabia ]n scopul anex=rii nu at]t a provinciei ]n cauz=, c]t a ]ntregii Rom`nii. Aceast= idee, de fapt, reprezenta
o resurec\ie a vechii teze leniniste despre revolu\ia mondial= [i crearea
unui stat sovietic mondial.
Grafia latin= servea, ]n acest caz, drept un mijloc dublu de facilitare a
propagandei bol[evice: a) ]n raport cu Rom`nia, c]nd se imagina proiectul
republicii sovietice socialiste mondiale; b) ]n raport cu Basarabia, c]nd se
imagina un stat sovietic succesor al Imperiului Rus. }ns= dificult=\ile latiniz=rii au fost similare moldoveniz=rii anterioare, propagandi[tii latinizatori
]nt]mpin]nd acelea[i probleme, atunci c]nd ]ncercau s= abordeze intractibilitatea \=ranilor moldoveni, ce-i drept, deja din alt= perspectiv=.
La 19 mai 1938, printr-o mi[care decizional= spectaculoas=, s-a revenit
la grafia chirilic=, iar latinizatorii au fost persecuta\i, fiind caracteriza\i
drept promotori [i sus\in=tori ai ideii de anexare a RASSM de c=tre Rom`nia burghez=. De fapt, reintroducerea alfabetului chirilic a reprezentat
o campanie unional=, mai multe republici trec]nd la caracterele slave. }n
fiecare caz aceste campanii reprezentau doar un element al unei elimin=ri
mai extinse a intelectualilor na\ionali[ti-burghezi din republicile sovietice. Faptul ]n cauz= este aparent paradoxal, deoarece, de cele mai multe
ori, victimele nu erau mai pu\in devotate comunismului dec]t ini\iatorii
campaniilor de represalii, ]ns= legitimitatea primilor nu putea fi tolerat=
]n sistemul totalitar comunist rus. De altfel, dup= cum afirm= istoricul
Negru, cauza interzicerii alfabetului latin, la 27 februarie 1938, poart= [i
ea un caracter extralingvistic, fiind legat= de anumite muta\ii ideologice
ce se produceau la nivelurile superioare ale conducerii politice de la Moscova, de represiunile dezl=n\uite ]mpotriva spionilor [i du[manilor
poporului, s-a reluat vechiul curs ]n atitudinea fa\= de minorit=\ile
na\ionale, cel de apropiere fa\= de poporul rus.67
}n cazul RASSM, ]ngrijorarea autorit=\ilor sovietice se accentuase ]n
contextul alunec=rii spre dreapta a politicii interne rom`ne[ti, dar [i a celei
europene, fapte care conduceau, ]n imagina\ia bol[evicilor, la necesitatea
instaur=rii unei vigilen\e mai mari la frontiere toate acestea afl]ndu-se
]n opozi\ie cu politica anterioar= de apropiere cultural=.68 De asemenea,
am putea presupune c=, datorit= perceperii de c=tre elitele bol[evice centrale a faptului c= proiectul unei republici sovietice mondiale, pronosticate
chiar ]n Declara\ia din 30.12.22 despre constituirea URSS: (URSS) ...va fi
un fundament trainic ]mpotriva capitalismului mondial [i un pas hot=r]t
]n calea unific=rii muncitorilor tuturor \=rilor ]n Republica Sovietic=
Socialist= Mondial=69, nu a reu[it s= se materializeze, eforturile de edificare a statalit=\ii sovietice s-au re]ntors la ni[te obiective mai concrete [i
mai realizabile la proiectul geopolitic postimperial rus. Faptul ]n cauz=,
la r]ndul s=u, conducea, ]n imagina\ia liderilor bol[evici, la perceperea
grani\elor sovietice drept imuabile [i la consolidarea de facto a acestora.
Pentru a ]n\elege pericolul ]n contextul procesului de luare a decizii-
154
IULIAN FRUNTA{U
lor de c=tre organele bol[evice, arbitrarul [i persecu\iile care erau parte

component= a culturii politice bol[evice, este suficient de men\ionat c= din
nou= membri ai Biroului Politic regional moldovenesc, ale[i la Conferin\a
a X-a ]n mai 1937, doar unul a supravie\uit; [apte au fost declara\i du[mani
ai poporului [i aresta\i. Aproape to\i fo[tii prim-secretari ai organiza\iei
locale de partid [i pre[edin\ii de executive, precum [i propagandi[tii
politici [i culturali principali au fost aresta\i [i executa\i.70 G. Star]i, care
a fost primul pre[edinte al puterii executive din RASSM, a nimerit [i el
sub lovitura vigilen\ilor care l-au ]nvinuit pe el [i pe al\i sus\in=tori ai
introducerii grafiei latine de tr=dare de patrie. Ironia consta ]n faptul c=
ace[ti comuni[ti au fost executa\i anume pentru devotamentul lor, pentru
energia cu care implementau indica\iile Moscovei care, p]n= la urm=, nu
a iertat legitimitatea ce emana din ac\iunile bol[evicilor locali.
Este semnificativ faptul c= pe timpurile \ariste ]n Rusia nu se f=ceau
mari deosebiri ]ntre limba moldovenilor [i cea a muntenilor, ]n 1839 la
Universitatea din Petersburg fiind ]nfiin\at=, de exemplu, catedra de limb=
moldo-valah=. }n Basarabia, de asemenea, glotonimul limba rom`n=
era folosit f=r= restric\ii, Ioan Doncev edit]nd ]n 1861 Cursul primitiv
de limb= rom`n=, iar utilizarea expresiei limba moldoveneasc= nu
]nsemna o opozi\ie glotonimului limba rom`n=, ci mai degrab= un sinonim (sau se folosea ]n sens dialectal). Chiar dup= Unire, istoricul sovietic
rus Berg nu f=cea mari deosebiri lingvistice sau, cu at]t mai mult, etnice,
]ntre moldoveni [i rom`ni.71 Doar dup=, sau o dat= cu ]nfiin\area RASSM,
ru[ii au lansat proiectul de elaborare a identit=\ii na\ionale [i lingvistice
a moldovenilor. }n Memoriul cu privire la necesitatea cre=rii RASSM
motivele politice s]nt transparente, fiind specificat c= republica va juca
acela[i rol de factor politico-propagandistic fa\= de Rom`nia pe care ]l
joac= Republica Belorus= fa\= de Polonia [i cea Karel= fa\= de Finlanda...
Unirea teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului ar servi drept un
pumnal strategic al URSS ]n raport cu Balcanii (prin Dobrogea) [i ]n
raport cu Europa Central= (prin Bucovina [i Gali\ia), pe care URSS le-ar
putea folosi drept cap de pod ]n scopuri militare [i politice, fiind posibil=,
pe aceast= cale, revolu\ionarea ]ntregii situa\ii social-politice din peninsula
Balcanic=.72 Semnificativ este faptul c= ini\ial RASSM era considerat= drept
un ]nceput de sovietizare nu doar a Basarabiei, ci [i a ]ntregii Rom`nii,
sus\in]ndu-se c= truditorii de acolo dac= nu azi-m]ine sau poim]ine se
vor uni cu t]n=ra noastr= Republic= Moldoveneasc= [i aceast= Republic=
va fi nu numai la noi, ci [i ]n toat= Rom`nia.73 De aceea, deosebirea ]ntre

limba rom`n= [i cea moldoveneasc= se f=cea doar din perspectiva luptei
de clas=.74 }ns=, dup= Memoriul men\ionat, lucrurile ]ncep s= se schimbe
]n sensul afirm=rii identit=\ii moldovene[ti separate, tovar=[ii ucraineni
fericind partidul cu o descoperire nou=, o nou= teorie cum c= moldovenii
[i rom`nii s]nt dou= popora\ii diferite, aproximativ cum s]nt ucrainenii
[i ru[ii.75
}n acest context, ar fi necesar de men\ionat c=: Transnistria era un
teren ideal pentru experimentarea unui asemenea proiect. Popula\ia moldoveneasc= de acolo, minoritar=, semirusificat=, semiucrainizat=, analfabet=, rural=, ]n majoritate pasiv= din punct de vedere politic [i cultural,
reprezenta un material experimental perfect, proletcultismul fiind un
factor favorizant pentru implementarea moldovenismului.76
}ns= ]n anii 20, ]n ciuda proletcultismului, limba moldoveneasc= se
rom`niza ]n mod firesc, gra\ie eforturilor unor intelectuali din republic=.
}n acela[i timp, la ]nceputul anilor 30, o dat= cu intensificarea luptei de
clas= ]n URSS, rom`nizatorii devin \inta unor atacuri acerbe din partea
autorit=\ilor executive [i de partid.
}n 1924 ]n RASSM tr=iau 32% moldoveni, 45,5% ucraineni, 9% evrei,
8,7% ru[i, 2,5% nem\i etc.77 Nu este clar de ce comuni[tii nu au creat o
republic= autonom= care ar fi fost mai omogen= din punct de vedere etnic
probabil, aceasta ar fi fost prea mic= pentru a pretinde rolul de patrie
sovietic= a tuturor moldovenilor. Faptul c= moldovenii reprezentau
doar o treime din popula\ia RASSM a accentuat caracterul artificial [i a
f=cut [i mai evident scopul politic urm=rit de sovietici prin crearea acestei
entit=\i statale.
}n acela[i timp, chiar [i istoricii sovietici au recunoscut faptul c= clasa
muncitoreasc= reprezenta comparativ o parte nesemnificativ= a popula\iei
[i c= se remarca prin imaturitate ideologic=. Astfel, ]n 1924 erau 11 188
de muncitori 8 593 la ]ntreprinderi de stat [i cooperative colective [i 2 595
la cooperative particulare. Lipsa proletariatului ]n proasp=ta republic=
autonom= sovietic= demonstra [i ea artificialitatea constituirii acestei
entit=\i statale sovietice [i eviden\ia caracterul str=in, de import, al comunismului din Rusia. Lipsa proletariatului ]n RASSM a condus, de asemenea, la o prezen\= nesemnificativ= a moldovenilor ]n cadrul partidului
comunist. De exemplu, ]n ianuarie 1925, ]n cadrul organiza\iei de partid se
aflau 55,77% muncitori, 31,96% \=rani, 3,68% func\ionari [i reprezentan\i
156
IULIAN FRUNTA{U
ai altor grupuri sociale, componen\a na\ional= fiind urm=toarea: 6,3%

moldoveni, 31,67% ucraineni, 41,64% ru[i, 15,70% evrei etc.78 }n 1926 la
ora[ tr=iau 10% din popula\ie, iar ]n 1939 aproape 21%, din care mai mult
de 11% moldoveni.79
Aceast= situa\ie impunea, ]n cadrul politicii de indigenizare, emanciparea social= rapid= a moldovenilor, care sufereau de un grad insuficient
de industrializare [i urbanizare: Dezvoltarea industriei a solicitat organelor partinice [i sovietice s= acorde mai mult= aten\ie preg=tirii cadrelor
muncitore[ti ]n special din r]ndul popula\iei moldovene[ti.80 Cu toate
acestea, din 1924 p]n= ]n 1939, num=rul muncitorilor la ]ntreprinderile de
stat [i la cooperative crescuse de la 11 188 doar p]n= la 19 715.81 Industrializarea sovietic= ]ns= nu poate fi considerat= drept o performan\= deosebit=,
cu at]t mai mult dac= lu=m ]n considerare evolu\ia normal=, f=r= aplicarea
terorii, ]n direc\ia moderniz=rii [i progresului a statelor europene. Pre\ul
uman exorbitant pl=tit pentru modernizarea sovietic= reduce la zero
succesele ]n domeniu, chiar compromi\]nd ideea de progres.
Consolidarea puterii sovietice presupunea construc\ia cultural= corespunz=toare ]n RASSM. Se deschideau institu\ii cultural-educa\ionale, [coli.
La momentul cre=rii RASSM func\ionau 119 biblioteci s=te[ti, 63 de cluburi
s=te[ti, 7 cinematografe, 2 muzee, 296 de [coli. Procesul de studii includea
33% de copii de v]rst= [colar=, iar studiile se efectuau ]n limba rus= [i
ucrainean=. Este semnificativ faptul c= se recuno[tea opozi\ia existent=
]n calea culturaliz=rii sovietice a \=ranilor moldoveni: ...nu ajungeau
mijloace, cadre na\ionale, nu erau manuale [i literatur= ]n limba moldoveneasc=. Plus la aceasta, trebuia de distrus ]mpotrivirea na\ionali[tilor
burghezi care se str=duiau din r=sputeri s= demonstreze imposibilitatea
cre=rii culturii socialiste moldovene[ti. (...) Lupta ]mpotriva na\ionali[tilor
a c=p=tat un caracter acut [i de lung= durat=, deoarece unii func\ionari
la conducerea RASSM au deviat de la direc\ia Partidului Comunist ]n ce
prive[te desf=[urarea revolu\iei culturale.82
Ideologii sovietici moldoveni erau con[tien\i de faptul c=: Dificultatea
realiz=rii revolu\iei culturale consta [i ]n faptul c= ]n RASSM moldovenii
reprezentau pu\in mai mult de 30% din popula\ie, [i aceia tr=ind ]n mare
parte ]n mediu mixt. Cu toate acestea, anumite eforturi au fost depuse
]n domeniul culturaliz=rii, ]n 1925, de exemplu, fiind deschis= Editura
Moldoveneasc= de Stat. }n acela[i timp, ]n anul form=rii republicii autonome, doar 9% dintre copiii de na\ionalitate moldoveneasc= studiau ]n
limba matern=. Mai t]rziu, Congresul IV al Sovietelor din RASSM a aprobat

legea care fixa trecerea din anul [colar 1929/1930 la [colarizarea complet=
obligatorie a copiilor ]ncep]nd cu v]rsta de 8 ani. }n acea perioad= func\
ionau 500 de [coli, inclusiv moldovene[ti 130, ucrainene 280, ruse
32. Dac= ]n 1926 ]n republic= erau 18 [coli de 7 ani, atunci ]n 1934 erau
211, din care 67 moldovene[ti.83 Eforturile comuni[tilor ru[i ]n domeniul
emancip=rii social-culturale a moldovenilor se datorau, bine]n\eles, nu
unor viziuni iluministe sau filantropice, ci faptului c= Analfabetismul
constituia un obstacol serios ]n calea transform=rii na\iunii moldovene[ti
]n una socialist=.84
Incapacitatea, dar [i imposibilitatea de a exporta revolu\ia bol[evic=
peste hotarele statului sovietic, ]nr=ut=\irea climatului politic [i de securitate general= din Europa, cuplate cu fobiile lui Stalin [i poten\ialul
de agresivitate a comunismului totalitar rus toate acestea au condus
la ]nceputul anilor 30 la intensificarea luptei de clas=. }n viziunea
sovieticilor, faptul ]n cauz= se prezenta ]n felul urm=tor: Acest proces a
cuprins [i Moldova Sovietic=. Republica se afla la confluen\a a dou= lumi.
Na\ionali[tii burghezi de diferit fel aveau sus\inerea statelor imperialiste
]n lupta ]mpotriva liniei partidului ]n ce prive[te dezvoltarea culturii
na\ionale sovietice.85
Este interesant faptul c=, o dat= fiind lansat= campania de moldovenizare,
au ap=rut [i ideologii culturalizatori care au ]ncercat s= creeze na\iunea
moldoveneasc=, ]ns= comuni[tii ru[i se speriaser= de o posibil= deviere
burghezo-na\ionalist= a acestora, chiar dac= autohtoni[tii (samob]tniki
rus.) luptau ]mpotriva elitelor culturale rom`nizatoare. }n viziunea Moscovei, autohtoni[tii, ]n spatele lozincii de ap=rare a culturii na\ionale de
rom`nizatori, au lansat o teorie antimarxist= referitoare la lipsa de clase ]n
cazul na\iunii moldovene[ti, compus=, chipurile, nu din clase diferite, ci
dintr-un curent unic moldoveni. Ei afirmau, de asemenea, c= cultura
na\ional= poate fi dezvoltat= doar de moldovenii pur sangue.86
}n 1939 RASSM num=ra 599 156 de persoane, moldoveni fiind aproximativ 171 000. Ei tr=iau compact ]n 6 raioane din 14, unde formau de la
32% la 66%.87 Nici ]n ajunul anex=rii Basarabiei de c=tre ru[i, RASSM nu
reprezenta un punct de atrac\ie credibil din punct de vedere na\ional sau,
cu at]t mai mult, politic. Moldovenii erau minoritari ]n structura general=
a etniilor conlocuitoare, aceast= calitate fiind [i mai pronun\at= atunci c]nd
vorbim despre reprezentarea acestora ]n structurile puterii sovietice de
158
IULIAN FRUNTA{U
stat. Na\ional-comuni[tii ucraineni aveau motive mai serioase pentru a

pretinde autoritate asupra republicii ]n cauz=, cu at]t mai mult cu c]t
moldovenii, chiar [i ]n cele c]teva raioane unde tr=iau mai compact, nu
reprezentau obstacole printr-un grad ]nalt de culturalizare [i socializare,
ignoran\a lor contribuind la oricare proces de asimilare na\ional= reu[it=
fie prin intermediul ucrainiz=rii, fie prin intermediul rusific=rii.
De fapt, extinderea puterii bol[evicilor nu a reprezentat doar cucerirea
simpl= a altor popoare. Este vorba de un proces mai complicat, c]nd masele
se bol[evizau, ]n acest fel na\ionaliz]nd revolu\ia rus=. Procesul respectiv
autoreproducea continuu elementele sale constitutive, modific]nd substan\
ial con[tiin\a politic=, fapt care, la r]ndul s=u, a contribuit la men\inerea
at]t de ]ndelungat= a Imperiului Sovietic.
Mobilizarea na\ionalist= ]n RASSM a fost mai pu\in evident=, anii
r=zboiului civil fiind marca\i de fragmentare politic= [i un localism
pronun\at. Satele, dintr-un instinct al autoprotej=rii fizice [i psihologice,
intraser= ]ntr-un regim de hibernare politico-social=. Cu toate acestea,
sub conducerea sovietic=, ]n anii dou=zeci, a crescut destul de spectaculos identificarea cu o na\iune teritorial=. S]nt revelatorii, ]n acest context,
unele tensiuni ]n rela\iile dintre conducerea RASSM [i autorit=\ile centrale
ucrainene. Acest fapt demonstreaz= caracterul comunismelor na\ionale
dincolo de ideologia bol[evic= dominant=, destul de important= pentru elitele politice ucrainene [i moldovene[ti era concep\ia vizionar= a
patriilor lor separate, comuniste, bine]n\eles, dar aflate, ]n acela[i timp,
]n competi\ie latent= ([i uneori acerb=) pentru suprema\ie politico-geografic= ]n cadrul URSS.
Faptul c= p]n= la urm= au fost persecuta\i rom`nizatorii din RASSM
este semnificativ ]n sensul autolimit=rii proiectului bol[evic: Moscova nu
pretindea dec]t teritoriul Basarabiei, [i nu ]ntregul teritoriu rom`nesc. }n
acela[i timp, e necesar de men\ionat c=, o dat= ce au fost dou= perioade
(1924-1928 [i 1933-1937) c]nd s-a permis utilizarea glotonimului rom`n
[i a grafiei latine, ]nseamn= c= au existat asemenea scenarii ]n g]ndirea
bol[evic= rus=, care cuprindeau nu doar Basarabia (pentru care, eventual,
ar fi fost suficient= utilizarea glotonimului moldovean), ci [i Rom`nia.
Ar fi fost foarte posibil s= fi contribuit la aceasta din urm= [i elita politic=
local= din RASSM care, ]n acest fel, [i-ar fi consolidat puterea, particip]nd
la lansarea [i gestionarea unui proiect bol[evic de amploare ce ar fi utilizat
resurse umane [i materiale de propor\ii. Lucrul acesta, la r]ndul s=u, ar
fi eviden\iat mai pronun\at rolul elitelor locale ]n promovarea viziunii

globale a comunismului.
}n principiu, Moscova ar fi avut dou= motive serioase pentru crearea
RASSM: a) cap de pod pentru recucerirea Basarabiei [i, poate, pentru sovietizarea ]ntregii Rom`nii; b) utilizarea RASSM ]mpotriva na\ionalismului
ucrainean, mult mai viguros [i care, prin simbioza cu ideologia comunist=,
reprezenta un na\ional-comunism puternic, ce punea ]n pericol autoritatea
comuni[tilor ru[i de la Moscova.
Ini\ial, bol[evicii au considerat forma federativ= drept una tranzitorie
o concesie temporar= ]n calea unei uniri depline [i necondi\inate a tuturor proletarilor. Astfel, V.I. Lenin, ]n scrisoarea sa din 28.12.1919 c=tre
muncitorii [i \=ranii ucraineni cu privire la victoria asupra lui Denikin,
sublinia: Capitalul reprezint= o putere interna\ional=. Pentru a o birui,
este necesar= uniunea interna\ional= a muncitorilor, fr=\ia lor interna\ional=. (...) Noi tindem spre unitatea str]ns= [i contopirea deplin= a muncitorilor [i \=ranilor tuturor na\iunilor lumii ]ntr-o republic= sovietic=
mondial=.88 De asemenea, ]n programul Partidului Comunist Rus (al
bol[evicilor) din 1919 ]n domeniul rela\iilor na\ionale se men\iona c=: ...
drept o form= tranzitorie ]n calea spre unitate deplin=, partidul sus\ine
unirea federativ= a statelor, organizate ]n mod sovietic.89 }n plus, ]n cazul
]n care se presupunea sosirea revolu\iei socialiste mondiale, acceptarea
rela\iilor federale nu pare chiar at]t de democratic= [i de o relevan\=
discutabil= pentru statalitatea sovietic=.
Bol[evicii ru[i au realizat incapacitatea lor de moment ]n a implementa
proiectul unui stat sovietic ruso-centric [i, ]n consecin\=, au fost nevoi\i s=
fac= unele concesii na\ionalismului. Astfel, ]n Rezolu\ia a VII-a a Conferin\
ei Ruse a Partidului Comunist Rus (bol[evic) RKP(b) din decembrie 1919
despre puterea sovietic= ]n Ucraina se remarcau urm=toarele: Deoarece
cultura ucrainean= (limba, [coala etc.) au fost suprimate pe parcursul
secolelor de c=tre \arism [i clasele exploatatoare ruse, Comitetul Central
al PCR men\ioneaz= c= \ine de responsabilitatea tuturor membrilor partidului s= contribuie cu toate mijloacele la ]nl=turarea tuturor obstacolelor
]n calea dezvolt=rii libere a limbii [i culturii ucrainene. Deoarece ]n baza
asupririi seculare ]n mediul p=r\ii mai ]ntunecate a maselor ucrainene
au fost remarcate tendin\e na\ionaliste, membrii PCR s]nt datori s= le
abordeze cu o toleran\= deosebit= [i aten\ie... Membrii PCR pe teritoriul
Ucrainei trebuie s= sus\in= prin fapte dreptul maselor truditoare s= ]nve\e
160
IULIAN FRUNTA{U
[i s= comunice ]n limba matern= ]n toate institu\iile sovietice, contracar]nd

cu toate m=surile tenativele de a marginaliza prin metode artificiale limba
ucrainean= [i, dimpotriv=, tinz]nd spre transformarea limbii ucrainene ]n
instrumentul ilumin=rii comuniste a maselor truditoare.90
}n perioada r=zboiului civil ]n Rusia, dar [i mai t]rziu, comuni[tii au
]ncercat s= simplifice (dup= cum au f=cut [i na\ionali[tii de la periferiile
neruse) p]n= la maximum perceperea realit=\ii pentru a asigura aderarea
necondi\ionat= a maselor la proiectul bol[evic. Astfel, ]n Tezele CC al
PC(b) al Ucrainei referitoare la rela\iile statale dintre Ucraina Sovietic= [i
Rusia Sovietic= se men\iona c=: Agita\ia na\ionalist=, care se desf=[oar=,
chipurile, ]n numele intereselor na\ionale, constituie doar un mijloc de
consolidare, tot cu ajutorul muncitorilor [i \=ranilor, ]n numele a[a-numitei
solidarit=\i na\ionale, a puterii burgheziei na\ionale [i a proprietarilor
funciari asupra acestora. (...) Republica popular= [i independent= a Ucrainei reprezint= doar pseudonimul puterii imperialismului interna\ional ]n
Ucraina.91 Este semnificativ faptul c= ideea de independen\= na\ional=
a popoarelor neruse a fost utilizat= mereu, pe parcursul secolului XX,
]mpotriva acestora pentru asigurarea suprema\iei etnopolitice a ru[ilor
la periferiile na\ionale.
Bol[evicii legau persisten\a [i/sau evolu\ia na\ionalismului cu \=r=nimea, f=r= a fi ]n stare s= ]n\eleag= c= intractibilitatea etnic=, rural= [i
religioas= este dificil de subminat nu din cauza na\ionalismului, ci pe
motiv c= structurile inerente societ=\ilor agrare genereaz= un conservatism rudimentar, ]ns= suficient de rezistent la presiuni. }n rezolu\ia
Congresului X al PC(b) din Rusia din 15.03.21 Cu privire la obiectivele
curente ale partidului ]n problema na\ional= se stipuleaz=: {ovinismul
[i lupta na\ional= s]nt inevitabile at]ta timp c]t \=r=nimea ([i ]n general,
mica-burghezie), plin= de prejudec=\i na\ionaliste, merge ]n urma burgheziei [i, invers, pacea [i libertatea na\ional= pot fi considerate asigurate
dac= \=r=nimea merge ]n urma proletariatului, adic= dac= este asigurat=
dictatura proletariatului92. Aceste teze accentueaz= [i mai mult caracterul
de ocupa\ie de c=tre bol[evici ]n regiunile [i provinciile periferice na\ionale, unde nu exista proletariat sau era limitat la un num=r insignifiant.
Ulterior, ]ns=, prin intermediul programelor de modernizare [i industrializare sovietic=, autorit=\ile statului-partid de la Moscova au creat
proletariatul necesar prin intermediul indigeniz=rii [i migra\iilor ru[ilor
([i slavilor rusifica\i). De asemenea, bol[evicii au permis na\ionalizarea
comunismului, de[i niciodat= nu au fost satisf=cu\i de faptul c= circumstan\ele de ordin intern [i extern le-au impus acest lucru. De exemplu:
Evolu\ia organiza\iilor comuniste la periferii decurge ]n ni[te codi\ii
oarecum deosebite, care fr]neaz= procesul normal ]n aceste raioane. Pe
de o parte, comuni[tii velicoru[i care lucreaz= la periferii, fiind crescu\i
]n condi\iile existen\ei na\iunii imperial-statale (derjavnoi rus.) [i f=r=
a cunoa[te subjugarea na\ional=, nu rareori subestimeaz= importan\a
particularit=\ilor na\ionale ]n cadrul activit=\ii de partid [i sovietice sau ]n
general nu le iau ]n considera\ie. Aceste circumstan\e conduc la devierea
comunismului ]n direc\ia statalit=\ii imperiale (velikoderjavnosti rus.),
coloniz=rii, [ovinismului velicorus. Pe de alt= parte, comuni[tii aborigeni, supravie\uind o perioad= grea de subjugare na\ional= [i care nu s-au
eliberat completamente de urm=rile acestuia, nu rareori supraapreciaz=
semnifica\ia particularit=\ilor na\ionale ]n activitatea sovietic= [i de partid.
(...) Aceasta, la r]ndul s=u, conduce la devierea comunismului ]n direc\ia
na\ionalismului burghezo-democratic...93
Dup= ce bol[evicii [i-au ref=cut puterile ]n urma r=zboiului civil, tolerarea ini\ial= a na\ionalismului, dar [i a economiei neplanificate de Moscova,
devenea imposibil= datorit= poten\ialului dictatorial al comunismului rus.
Astfel, la 16.10.22, ]n Decizia Sesiunii a III-a a Comitetului Central Executiv al Ucrainei, se stipuleaz= c=: Noua Politic= Economic=, consolid]nd
influen\ele [i grup=rile mic-burgheze, lanseaz= un pericol nou al apari\iei
unor tendin\e at]t separatist-[oviniste, c]t [i imperial-statale ruse, [i ca
urmare creeaz= pericol pentru unitatea frontului muncitoresc-\=r=nesc
al republicilor sovietice.94
4. Ocupa\ia Basarabiei, crearea RSSM

[i Cel de-al Doilea R=zboi Mondial
Tratatul de neagresiune ]ntre Germania [i Uniunea Sovietic= con\inea
un Protocol adi\ional secret, cunoscut mai mult ca Pactul Molotov-Ribbentrop, care ]n punctul trei stipula c=: }n privin\a Europei de Sud-Est, partea
sovietic= subliniaz= interesul pe care-l manifest= pentru Basarabia. Partea
german= ][i declar= totalul dezinteres politic fa\= de aceste teritorii.95 }n
baza acestuia, la 26 iunie 1940, URSS a remis Rom`niei un ultimatum
162
IULIAN FRUNTA{U
prin care cerea cedarea imediat= a Basarabiei [i a Bucovinei de Nord ]n

calitate de desp=gubire. Sovieticii au recurs ]n ultimatumul respectiv
la falsuri indiscutabile, sus\in]nd c= majoritatea popula\iei este de origine
ucrainean=: Basarabia este populat= ]n principal cu ucraineni.96 Lucrul
acesta eviden\ia [i mai mult caracterul arbitrar al ac\iunii ru[ilor care,
cunosc]nd situa\ia real=, au f=cut uz de fals pentru a pretinde legitimitatea
pe care nu o aveau.
Existau semnale multiple referitoare la preg=tirile ru[ilor de r=zboi,
districtele militare Kiev [i Odesa fiind trecute ]n stare de alert= [i fiind
format frontul de sud ]n componen\a a trei armate sub conducerea generalului Jukov.97 }ns= comportamentul autorit=\ilor, at]t ]n perioada premerg=toare, c]t [i la 27-28 iunie 1940, a fost sub nivelul profesionalismului [i
al decen\ei, chiar dac= lu=m ]n considera\ie circumstan\ele interna\ionale
nefavorabile.98 Au fost serioase motive [i temeiuri care recomandau ca
atunci s= se fi optat pentru solu\ia cea mai firesc recomandabil= pentru
un stat suveran [i independent respingerea necondi\ionat= a notelor
ultimative ale Kremlinului [i acceptarea riscului unui r=zboi cu URSS,
]n ciuda dispropor\iilor cunoscute de for\e pentru ap=rarea Basarabiei [i
Nordului Bucovinei.99
Retragerea administra\iei [i a armatei a fost mai degrab= o fug= ]n
fa\a trupelor sovietice care nici nu au respectat termenele oferite pentru
opera\iunea ]n cauz=. Imediat dup= anexare, circa 90 000 de oameni au
devenit victime ale execu\iilor [i deport=rilor sumare.100 O dat= cu ocupa\ia Basarabiei de c=tre ru[i, ]n func\iile de pre[edin\i [i secretari ai
ispolcomurilor s]nt numite persoane venite de peste Nistru, care aproape
to\i s]nt evrei.101
C=tre sf]r[itul lunii octombrie 1940 num=rul celor refugia\i ]n Rom`nia
s-a ridicat la peste 100 000 de persoane.102 Teroarea NKVD-ului rus a inclus asasinate ]n mas=, represiuni [i deport=ri. }n baza Regulamentului
cu privire la modul de aplicare a deport=rii fa\= de unele categorii de criminali, NKVD al RSSM a solicitat, la 7 iunie 1941, 1315 vagoane pentru
deportarea a 85 000 de basarabeni ]n regiunile Aktiubinsk, Karaganda,
Kustanai, Novosibirsk etc.103 S-a reu[it, p]n= la ]nceperea r=zboiului,
deportarea a peste 22 000 de oameni. Cu excep\ia ofi\erilor [i solda\ilor
albgardi[ti [i a unor posesori de proprietate funciar= [i imobiliar=, obiectivul deport=rilor ]i viza ]n primul r]nd pe rom`nii basarabeni implica\i ]n
administra\ia [i politica rom`n=, de la jandarmi [i primari, p]n= la activi[tii
partidelor ]n provincie. }n acela[i timp, semnificativ este c=: De[i raptul

Basarabiei, Nordului Bucovinei, |inutului Her\a a ]ngrijorat popula\ia
acestor teritorii, totu[i o parte a reprezentan\ilor etniilor conlocuitoare
a salutat venirea for\elor militare sovietice, solidariz]ndu-se cu acest act
agresiv al bol[evicilor.104
}n ce prive[te crearea RSSM (2 august 1940), au existat dou= proiecte de
formare a acestei entit=\i statale sovietice: unul al autorit=\ilor centrale de
la Moscova, f=cut public ]ntr-un articol de fond al ziarului Pravda din
11 iulie 1940, ]n care se scria c= teritoriul viitoarei republici sovietice va
fi de peste 50 000 km p=tra\i105, [i altul ucrainean, care excludea Ismailul
[i propunea s= fie incluse ]n viitoarea republic=-sor= doar 6 din cele 14
raioane ale RASSM. Mai mult dec]t at]t: Documentele demonstreaz= c=
au existat anumite disensiuni ]ntre conducerea URSS [i cea a Ucrainei cu
privire la hotarele viitoarei RSSM, disensiuni care p]n= la urm= au fost rezolvate ]n favoarea Ucrainei. N-au fost incluse ]n RSSM jude\ele rom`ne[ti
Hotin, Cetatea Alb= [i Ismail cu o popula\ie de 959 115 oameni, dintre
care 272 314 (28,4%) rom`ni, iar ucrainenii alc=tuind doar 25,4% (244 017
persoane).106 Pentru a-[i atinge scopul, na\ional-comuni[tii ucraineni au
f=cut uz de fals [i, p]n= la urm=, au reu[it s=-i conving= pe ru[i de necesitatea modific=rii hotarelor ]n modul ]n care doreau. Putem presupune c=
]n procesul de gestionare a ocupa\iei Basarabiei [i Bucovinei de sovietici,
ucrainenii au reu[it s= insufle comuni[tilor ru[i de la Moscova teza c=
popula\ia provinciei ocupate este neloial= fa\= de URSS [i c= ar fi periculos
de l=sat pe seama rom`nilor basarabeni [i a conduc=torilor lor locali paza
unui sector at]t de ]ntins cu Rom`nia burghezo-mo[iereasc= [i, cu at]t
mai mult, a unui obiectiv at]t de strategic, cum ar fi gurile Dun=rii, despre
care Molotov s-a exprimat la Sesiunea a VII-a a Sovietuluui Suprem al
URSS (1-7 august 1940) c= este o achizi\ie salutabil=.107
Este interesant c= istoricii sovietici, ]n contradic\ie cu cifrele pe care le
foloseau, au afirmat c= guvernul sovietic, tras]nd frontierele ]ntre RSSM
[i RSSU, a luat ]n considera\ie componen\a na\ional= a popula\iei, dup=
cum a f=cut-o [i ]n 1924, c]nd a fost creat= RASSM. Dac= ]n ultimul caz am
putea afirma c= RASSM a avut pu\ine ]n comun cu moldovenii, at]t sub
aspect numeric, c]t [i al con[tiin\ei na\ionale, republica autonom= fiind
una artificial-moldoveneasc=, ]n cazul al doilea transferul voluntar al teritoriilor basarabene a avut un substrat politic [i nu a luat ]n considera\ie
componen\a etnic= a acestora. Chiar dac= am utiliza cifrele sovieticilor, ]n
164
IULIAN FRUNTA{U
jude\ele Ismail, Akerman [i Hotin ale Basarabiei tr=iau 25,44% ucraineni,

28,39% moldoveni, 18,70% ru[i, 27,47% alte na\ionalit=\i108, adic= moldovenii reprezentau grupul na\ional cel mai numeros.
Caracterul de ocupa\ie, inclusiv na\ional=, ]l relev= mai multe fapte,
cum ar fi: din 51 de persoane confirmate ]n func\ii de conducere doar 2
erau rom`ni, ]ns= originari din afara provinciei, din 75 de func\ionari
]mputernici\i s= constituie sovietele jude\ene doar 2 erau rom`ni; nici unul
din comuni[tii ilegali[ti din Basarabia nu a participat la Congresul I al
PC(b) din Moldova, iar mul\i din ei fost deporta\i sau ]ntemni\a\i; a fost
instituit postul de ]mputernicit al CC al PC(b) din URSS ]n RSSM.109 Toate
acestea arat= ne]ncrederea ad]nc ]nr=d=cinat= fa\= de basarabeni, faptul
]n cauz= demonstr]nd, la r]ndul s=u, c= ru[ii [i ucrainenii erau con[tien\i
de caracterul de ocupa\ie al actului realizat la 28 iunie 1940.
Dup= lansarea opera\iunilor militare ]mpotriva URSS, Rom`nia,
fiind aliata Germaniei, [i-a redob]ndit teritoriile anexate de ru[i ]n 1940,
]naint]nd [i peste Nistru, unde fusese creat, p]n= la Bug, un district
militar special. }n acela[i timp: Documentele timpului demonstreaz=
conving=tor c= Rom`nia nu a avut nici o revendicare teritorial= dincolo
de Nistru, hotarul ]ntre Rom`nia [i Transnistria a fost tras pe Nistru, aici
Bucure[tii au amplasat trupe de gr=niceri, puncte vamale etc. Regimul
administrativ instalat ]n Transnistria a fost deosebit de cel din Basarabia
sau Bucovina.110
Armata Rom`n= a fost ]nt]mpinat= cu bun=voin\= de majoritatea popula\iei care, ]n decurs de un an, a luat cuno[tin\= de politica promovat=
de comuni[tii ru[i ce cuprindea, ]n mare parte, m=suri coercitive, cum ar
fi execu\iile [i deport=rile. }n acela[i timp, au existat indivizi, ]n special
din r]ndul minoritarilor, care nu au agreat revenirea Basarabiei sub suveranitatea rom`n=. P=tura sub\ire de nemul\umi\i de revenirea administra\
iei rom`ne[ti ]n Basarabia era alc=tuit= din cei ce au avut m]n= liber= [i
au fost ]ncuraja\i de bol[evici pentru jafuri [i deposedarea de bunuri a
celor ]nst=ri\i [i boga\i. Administra\ia venit= le-a abolit drepturile ce li se
acordaser= ]n sensul ar=tat mai sus, de c=tre bol[evici.111
La 3 septembrie 1941 a fost emis Decretul-lege nr. 790 Pentru organizarea Basarabiei [i Bucovinei, ]n baza c=ruia erau gestionate provinciile
]n cauz=, fiind creat [i un Cabinet Civilo-Militar pentru administrarea
Basarabiei, Bucovinei [i Transnistriei.112 }n ce prive[te unele deficien\e ale
administra\iei rom`ne[ti ]n perioada ini\ial= a campaniei militare, acestea
au constat (ca [i ]n perioada interbelic=, de altfel) ]n mutarea, ]n scop disciplinar, a unor func\ionari civili [i militari din vechiul Regat ]n provinciile
eliberate o practic= viciat= care, ]n urma protestelor exprimate, a fost
sistat= ]n august 1942.113
Popula\ia, ]n special \iganii [i evreii, de pe teritoriul dintre Nistru [i
Bug, precum [i din Basarabia [i Bucovina, a suferit mult din cauza m=surilor represive ]ntreprinse de Antonescu [i alia\ii germani, fiind deporta\i
sau uci[i c]teva zeci de mii, ]n primul caz, [i ]n jur de 123 000, ]n cazul
evreilor.114
Pentru ]n\elegerea tendin\elor, mai degrab= autoritare, dec]t dictatoriale, ]n timpul regimului Antonescu, este necesar de remarcat faptul c=
Legiunea considera c= acesta este prea ]ng=duitor cu vechile structuri, c=
nu le distruge, c= nu instaureaz= un adev=rat regim totalitar, ci doar unul
de dictatur= politic=...115 }n general, rela\iile dintre Legiune [i mare[al au
fost tensionate, deoarece aveau viziuni diferite asupra viitorului \=rii, legionarii ]ncerc]nd ]nl=turarea acestuia la 21 ianuarie 1940, iar la 14 februarie
acela[i an statul na\ional-legionar a fost abrogat. Antonescu, de[i loial
lui Hitler, niciodat= nu a fost tentat de implementarea modelului fascist.
Regimul acestuia l-am putea caracteriza drept unul dictatorial moderat,
mare[alul ab\in]ndu-se de la tentativele de anihilare a opozi\iei existente
]n cadrul societ=\ii politice rom`ne[ti fa\= de ac\iunile armate ]mpotriva
ru[ilor. Este cert faptul c= opinia public= rom`neasc= [i mul\i politicieni
au exprimat viziuni care nu sus\ineau avansarea Armatei Rom`ne dincolo
de Basarabia. Dup= cum men\ioneaz= Georgescu: Bun patriot [i bun militar, Antonescu, totu[i, nu era, din punct de vedere al abilit=\ii politice,
la ]n=l\imea nevoilor momentului; nu era nazist, nici fascist, nici m=car
filogerman, dar ca soldat a crezut ]n victoria Reichului [i aceast= credin\=
l-a ]mpins s=-[i arunce \ara dincolo de limitele fire[ti ale recuceririi teritoriilor pierdute, ]ntr-un r=zboi din care nu avea dec]t de pierdut; a crezut
cu naivitate c= ]n acest fel ]l va convinge pe Hitler s=-i redea Ardealul de
Nord [i nu a sc=pat nici o ocazie pentru a aminti Fhrerului c= Dictatul
de la Viena fusese nedrept [i c= a[tepta revocarea lui. (...) Spre deosebire
de Mannerheim, general finlandez, care se oprise dup= recucerirea Kareliei, Antonescu a ales s= continue ofensiva ]nl=untrul Rusiei sovietice
al=turi de nem\i pentru salvarea credin\ei, ordinii, civiliza\iei..., ]n aceste
lupte pierz]ndu-[i via\a 147 000 de solda\i [i ofi\eri, [i 180 000 fiind f=cu\i
prizonieri.116
166
IULIAN FRUNTA{U
Dup= cum afirm= Georgescu, dac= recucerirea Basarabiei [i a Bucovinei

de Nord au fost ac\iuni f=r= ]ndoial= populare, acceptate de marea mas=
a rom`nilor, continuarea r=zboiului dincolo de Nistru a fost ]nt]mpinat=
cu ostilitate; regele Mihai I s-a opus cu hot=r]re, la fel unii dintre generali,
]n frunte cu [eful Marelui Stat-Major, I. Iacobici; Maniu, care scrisese Conduc=torului, la 18 iulie 1941, c= steagul rom`nesc a ajuns s= fluture deasupra unui lag=r de sclavi pentru a le indica na\ionalitatea, a protestat [i
el ]n termeni foarte duri: Armatele rom`ne nu trebuie s= invadeze teritorii
care nu le-au apar\inut (...) nu este admisibil s= ne prezent=m ast=zi ca
agresori ]mpotriva Rusiei, aliat= de acum a Angliei (...) nu este admisibil
s= ne leg=m soarta cu Axa prin r=zboaie de agresiune [i cucerire.117 Cererile lui Maniu de a se retrage armata din Rusia, memoriul din ianuarie
1942, de pild=, au st]rnit furia lui Hitler, care l-a ]ntrebat pe mare[al
de ce tolereaz= activitatea unui om care ac\ioneaz= con[tient pentru
sl=birea rezisten\ei frontului intern.118 Atunci c]nd abord=m regimul lui
Antonescu este necesar de \inut minte c=: Dictatura lui Antonescu nu a
cunoscut formele aberante de represiune din Uniunea Sovietic= sau din
cel de-al Treilea Reich.119 Acest lucru ar trebui s= fie luat ]n considerare
]n special de urma[ii [colii sovietice a istoriografiei, care n-ar fi ]mpotriv=
s= atribuie lui Antonescu toate lag=rele de concentrare create ]mpreun=
de Hitler [i Stalin*.
Pierderile umane ale rom`nilor pe Frontul de Est s-au ridicat la 624
740 de mor\i, r=ni\i [i disp=ru\i.120 Dup= arestarea lui Antonescu, la 23
august 1944, [i ]ncheiera armisti\iului, ale c=rui condi\ii ini\iale (verbale,
ce-i drept) au fost violate de ru[i, Rom`nia [i-a ]ndreptat armele ]mpotriva Germaniei, pierderile ridic]ndu-se la 21 035 de mor\i, 90 344 de r=ni\i
[i 58 443 de disp=ru\i.121 Ru[ii s-au folosit de pasivitatea [i indiferen\a
anglo-americanilor ]n ce prive[te nerespectarea prevederii ce \inea de
neaplicarea zonei de ocupa\ie pe teritoriul Rom`niei [i participarea la
r=zboi sub conducerea Moscovei. De asemenea, alia\ii nu au dorit s= trateze
Rom`nia drept o \ar= aliat= sau cobeligerant=, iar Churchill, ]n ]n\elegerea
sa notorie cu Stalin, a ]mp=r\it procentajul zonei de influen\= ]n Balcani,
Rusiei revenindu-i 90% ]n Rom`nia, ceea ce ]n termeni practici ]nsemna,
*S]ntem departe de a ]ncerca diminuarea responsabilit=\ii istorice a lui Antonescu,
]ns= nu accept=m argumentele istoricilor ru[i, rusofili [i a celor de st]nga dec]t ]n contextul
analizei comparate a fra\ilor siamezi nazismul [i comunismul.
de fapt, totul.122 De men\ionat c= ]nc= ]n mai 1942 Molotov a semnat cu

englezii Tratatul de Alian\= ]n r=zboiul ]mpotriva Germaniei hitleriste
[i sateli\ilor ei ]n Europa, de colaborare [i ajutor reciproc ]ntre URSS [i
Marea Britanie123. Acesta ]ns= mai avea [i o clauz= secret=, ]n conformitate
cu care Marea Britanie recuno[tea dreptul sovietic asupra teritoriilor ocupate ]n 1939-1940, printre care [i Basarabia, Nordul Bucovinei [i |inutul
Her\a, acest punct, prin filiera britanic=, fiind impus, f=r= mari dificult=\i,
[i americanilor.124
La 21 noiembrie 1944 Comisia Aliat= de Control, dominat= efectiv de
ru[i, a solicitat guvernului S=n=tescu ca to\i locuitorii din Basarabia, Nordul Bucovinei [i Transnistria, afla\i pe teritoriul Rom`niei, s= fie trimi[i
pe teritoriul provinciilor men\ionate pe motiv c= ar fi cet=\eni sovietici,
]ncep]nd cu 28 iunie 1940. Autorit=\ile rom`ne[ti au ]ncercat s= reziste sau
s= interpreteze limitat principiile de selectare, ]ns= o dat= cu instalarea
lui Groza ]n func\ia de prim-ministru, care s-a exprimat c= nu are nevoie
de basarabeni, procesul de repatriere s-a desf=[urat mai u[or. Conform
informa\iilor Comisiei rom`ne de aplicare a Armisti\iului, ]n perioada 23
august30 septembrie 1946 au fost repatria\i 38 352 de basarabeni, 8 198
de bucovineni [i 9 900 de rom`ni de la est de Nistru. Majoritatea au fost
deporta\i sau executa\i pentru colaborare sau aflare ]n serviciul for\elor
[i autorit=\ilor rom`no-fasciste.125
C]nd ru[ii au avansat, ocup]nd Basarabia, mul\i rom`ni basarabeni,
bucovineni [i transnistreni au fost ]nrola\i ]n r]ndul Armatei Ro[ii [i
trimi[i ]n calitate de carne de tun pe linia ]nt]i, pe sectoarele cele mai
dificile. Aici ar fi interesant s= atragem aten\ia la func\ionarea unui mecanism psihologic, dar [i ideologic, de sacralizare a particip=rii la r=zboi [i
a pactiz=rii ]ntre c=l=i [i victime, care au fost folosite ]n aceast= conflagra\ie mondial= ca ni[te sclavi. Este evident faptul c= r=zboiul ]mpotriva
Germaniei hitleriste nu a fost un r=zboi al rom`nilor basarabeni, trimi[i
s= moar= ca vitele pentru o \ar= care i-a cotropit. }ns=, o dat= cu trecerea
anilor [i exercitarea propagandei sovietice, prin intermediul exers=rii
ritualurilor de decorare, serb=rii zilei de 9 mai, acord=rii unor facilit=\i
sociale etc., s-a ajuns la o situa\ie absurd= c]nd carnea de tun, supravie\
uitoarea m=celului, a trebuit a posteriori s= ]nsu[easc= tezele comuni[tilor
ru[i c= suferin\ele sale au fost determinate de un obiectiv comun, [i nu
impus de sovietici. Astfel, peste ani, s-a realizat un gen de ra\ionalizare a
evenimentelor, impun]ndu-se un sens acolo unde acesta nu exista. Rusia
168
IULIAN FRUNTA{U
stalinist= a luptat cu Germania hitlerist=, iar rom`nii basarabeni au fost

pur [i simplu utiliza\i, solicit]ndu-se [i o adeziune ideologic=, fapt care ]n
mare parte a reu[it, ]n urma suferin\elor de pe linia frontului care, ]ntr-un
fel, au legitimizat preten\iile ipocritice ale ru[ilor c= ar fi fost un r=zboi
drept al ]ntregii URSS.
Astfel, nici contextul interna\ional, dar nici mediul politic general

]n Rom`nia Mare nu erau propice consolid=rii statutului Basarabiei ]n
componen\a statului rom`n. Cu toate acestea, eforturile administra\iei
de a coopta \=r=nii basarabeni ]n proiectul edific=rii na\iunii rom`ne[ti
au fost remarcabile [i lipsite de violen\a care a fost antrenat= pentru
scopuri similare ]n alte state europene sau, cu at]t mai mult, ]n Rusia.
Pe de alt= parte, proiectul na\ional-ideologic de integrare a Basarabiei ]n
cadrul Rom`niei Mari a fost dublat de un proiect-gemene, mai degrab=
ideologic, ce-i drept, de creare a unei entit=\i desemnate de bol[evici s=
joace rolul unui pol de atrac\ie pentru Rom`nia [i/sau Basarabia. Cu
toate acestea, bol[evicii ru[i au ]nt]mpinat dificult=\i deosebite ]n procesul
de transformare a \=ranilor transnistreni ]n sovietici, nu ]n ultimul r]nd,
datorit= caracterului federalismului sovietic [i na\ional-comunismului
ucrainean care ucrainizase ]n mare parte popula\ia din st]nga Nistrului.
Ocupa\ia Basarabiei, Cel de-al Doilea R=zboi Mondial [i victoria Rusiei
au condus la crearea RSSM [i la conferirea unei protoidentit=\i teritoriale
noi provinciei ]n cauz=.
NOTE
1
10
11
12
., (:
, 1974), . 35.
Babel Antony, La Bessarabie: Etude historique, ethnographique et economique (Paris:
Librarie Felix: Alcan, 1926), p. 212, n. 1; Gh. T=t=rescu, Interna\ionala a II-a [i Basarabia
(Bucure[ti: Independen\a, 1925), pp. 30-34. Citat dup= King Charles, The Moldovans.
Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution
Press, Stanford University, 2000), p. 51.
Okhotnikov J. [i Batchinsky N., La Bessarabie et la paix europeene (Paris: Association
des Emigrs Bessarabines, 1927). Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania,
Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press,
Stanford University, 2000), p. 52.
King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford,
California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 52.
Pelivan Ion, Ion Incule\ [i Conferin\a de Pace de la Paris (1919-1920) (Bucure[ti: Tipografia ziarului Universul, 1920), p. 9. Citat dup= King Charles, The Moldovans.
Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution
Press, Stanford University, 2000), p. 38.
Spector Sherman David, Rom`nia la Conferin\a de Pace de la Paris (Ia[i: Centrul de
Studii Rom`ne[ti, 1995), p. 273.
1999), p. 37.
Rothschild Joseph, East-Central Europe Between the Two World Wars (Washington:
University of Washington Press, 1974), p. 320.
1999), p. 38.
170
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
IULIAN FRUNTA{U
p. 183.
p. 191.
Schopflin George, Politics in Eastern Europe, 1945-1992 (Oxford: Blackwell, 1993), p.
27.
Schopflin George, Politics in Eastern Europe, 1945-92 (Oxford: Blackwell, 1993), pp.
28-29.
Barbu Daniel, coord., Firea rom`nilor (Bucure[ti: Nemira, 2000), pp. 106-122.
Armstrong Hamilton Fish, The New Balkans (London: Harper and Brothers, 1926),
pp. 158-160. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University,
2000), p. 43.
Raport cu privire la Acordurile ]ncheiate cu reprezentan\ii minorit=\ii ruse, Arhivele
Na\ionale ale Rom`niei, Direc\ia Arhiv= Istoric= Central=, fond Pre[edin\ia Consiliului
de Mini[tri, dosar 145/1939, file 7-11; Raport cu privire la solu\ionarea reclama\iilor
]naintate la 29.09.39 de reprezentan\ii minorit=\ii ucrainene, Arhivele Na\ionale ale
Rom`niei, Direc\ia Arhiv= Istoric= Central=, fond Pre[edin\ia Consiliului de Mini[tri,
dosar 144/1939, file 1-6. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia,
and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford
University, 2000), p. 44.
Clark Charles Upson, Bessarabia: Russia and Roumania on the Black Sea (New York:
Dodd Mead, 1927), pp. 287-90. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania,
Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press,
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
Scrisoarea propagandistului Stan C. c=tre Ministerul Educa\iei, 26 aprilie 1920, ANRDAIC, f. Ministerul Instruc\iunii, dosar 118/1920, fila 53. Citat dup= King Charles,
The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California:
Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 46.
pp. 96-97.
, : , , ,
, nr. 6, , (:
, 1991), . 46.
, : , , ,
, nr. 6, , (:
, 1991), . 49.
Pipes Richard, The Formation of the Soviet Union: Communism and Nationalism,
1917-1923 (Cambridge: Harvard University Press, 1964), p.11.
(), ,
(: , 1959), . 46-48.
.., , , 3 (:
, 1951), . 28-31.
. 40-
(: ,
1964), . 44.
., (:
, 1974), . 81.
., (:
, 1974), . 44.
., (:
, 1974), . 82.
XX , (:
, 1996), . 35-36.
Bochacher M.N., Moldavia (Moscow: Gosizdat, 1926), p. 46. Citat dup= King Charles,
., (: , 1974), .
112.
Rakovsky C.G., Roumania and Bessarabia (London: W. Coates, 1925), p. 9. Citat dup=
172
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
IULIAN FRUNTA{U
.., :
(: , 1923), p. 29. Citat dup= King Charles,
., (:
, 1974), p. 48.
Raportul Biroului Politic Cu privire la studierea limbii moldovene[ti de c=tre secretarii raionali de partid, AOSPRM, f. 49, op.1, d. 3123, 1.3. Citat dup= King Charles,
Buciu[canu Gabriel, raport, MASSR Narkompros, 1925, AOSPRM, f. 49, op.1, d. 84,
l. 76. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia and the Politics of
Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000),
p. 77.
Movileanu N., Din Istoria Transnistriei (1924-1940). Politica stalinist= ]n domeniul
culturii [i represaliile din anii 1937-1938, Revista de istorie a Moldovei, 1993, nr. 2,
p. 70.
Negru Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n RSS Moldoveneasc= (Chi[in=u: Prut
Interna\ional, 2000), p. 20.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 313.
.., ,
(: , 1989), . 12.
.., . -- (, 1993), 79.
Moraru A., Statul criteriul existen\ei na\iunii, Moldova Suveran=, 11.10.1989.
Alc=tuirea Republicii Sovietice Socialiste Moldovene[ti (darea de seam= stenografic=
a Sesiei a 3-a a VU|IK, 8-12 octombrie 1924, Harkov, pp. 18-19. Citat dup= Negru
Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n RSS Moldoveneasc= (Chi[in=u: Prut Interna\ional,
2000), p. 15.
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95

Ia\enco I., Unul din momentele istoriei, Moldova Suveran=, 09.10.1990.
., (:
, 1974), . 49.
., (:
, 1974), . 54-58.
., (:
, 1974), . 67.
., (:
, 1974), . 59.
., (:
, 1974), . 67.
., (:
, 1974), . 70-71.
., (:
, 1974), . 73-78.
., (:
, 1974), . 79.
., (:
, 1974), . 80.
., (:
, 1974), . 82.
., (:
, 1974), . 86.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 110.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 67.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 98100.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 123124.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 197.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 204.
. , 1917-1922 (:
, 1972), . 286.
Blanovschi A. (alc=tuitor), Diploma\ia cotropitorilor. Repercusiunile ei asupra Basarabiei [i Bucovinei de Nord. Culegere de documente (Chi[in=u: Universitas, 1992),
p. 23.
174
96
97
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
IULIAN FRUNTA{U
p. 23.
pp. 135-136.
A se vedea, de exemplu, excelentul volum de documente din fostele arhive secrete
rom`ne V=ratic Vitalie, coord., Preliminarii ale raptului Basarabiei [i Nordului
Bucovinei, 1938-1940 (Bucure[ti: Libra, 2000).
Buzatu Gh., Din istoria secret= a Celui de-al Doilea R=zboi Mondial, vol. II (Bucure[ti:
Editura Enciclopedic=, 1995), p. 256.
{i[canu Ion, Raptul Basarabiei, 1940 (Chi[in=u: Ago-Dacia, 1993), pp. 16-25.
Arhiva Na\ional= a Republicii Moldova (A.N.R.M.),f. 706, inv. 3, d. 7, f. 2. Citat dup=
Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u:
Epigraf, 1999), p. 35.
{i[canu Ion, Raptul Basarabiei, 1940 (Chi[in=u: Ago-Dacia, 1993), p. 40.
(), . 1940-1950
(: , 1994), . 24.
Petrencu Anatol, Basarabia ]n al Doilea R=zboi Mondial. 1940-1944 (Chi[in=u: Lyceum,
1997), pp. 60-67.
Moraru A., Contribu\ii la istoria form=rii RSSM, Basarabia. 1990 (Chi[in=u: Universitas, 1991), p. 172.
Petrencu A., Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u:
Epigraf, 1999), p. 38.
Cuv]ntarea lui Molotov la [edin\a comun= a Sovietului Uniunii [i Sovietului Na\
ionalit=\ilor. 1 august 1940, ]n Sesia a [aptea a Sovietului Suprem al URSS. 1-7 august
1940. Darea de seam= stenografic=, Moscova, 1990, p. 27. Citat dup= Petrencu Anatol,
Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999),
p. 28.
A., (:
, 1974), . 104-105.
Epigraf, 1999), pp. 36-41.
Epigraf, 1999), p. 141.
ANRM, f. 680, inv. 1, d. 4 232, p. 1. f. 259 verso. Citat dup= Petrencu Anatol, Rom`nia
[i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 64.
ANRM, f. 706, inv. 1, d. 519, f. 42-45; Buletinul Provinciei Basarabia, 1941, An. 1, nr.
1, pp. 20-21. Citat dup= Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea
R=zboi Mondial (Chi[in=u: Epigraf, 1999), p. 64.
Epigraf, 1999), p. 88.
Ioanid Radu, Evreii sub regimul Antonescu (Bucure[ti: Hasafer, 1998), p. 265 [i
Ancel Jean, Transnistria, 3 volume (Bucure[ti: Editura Atlas, 1998).
Georgescu Vlad, Istoria rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre (Bucure[ti:
Humanitas, 1995), pp. 236-237.
Capitolul IV
|ARA MEA, MOLDOV+-MAM+: PROTOSTATALITATEA {I PROTONA|IUNEA SOVIETIC+

MOLDOVENEASC+
1. Impactul formativ al terorii, ideologiei [i culturii sovietice

Adi\ional repatrierii basarabenilor din Rom`nia ]n URSS, executarea
[i deportarea acestora ]n zonele ]ndep=rtate ale Imperiului Sovietic, la fel
[i foametea organizat=, deport=rile culacilor [i campania de colectivizare
au exterminat un num=r impun=tor de rom`ni basarabeni. Faptele ]n
cauz= au avut un impact formativ asupra con[tiin\ei lor, preg=tind terenul pentru perceperea corect= a ideologiei comuniste [i a procesului
de sovietizare/rusificare.
Foametea din 1946-1947 a fost provocat= de planurile comuniste de
str]ngere a gr]nelor [i i-a avut drept obiectiv pe moldoveni, care formau
grupul na\ional rural cel mai mare.1 Este necesar, de asemenea, de subliniat
c= politica agrar= [i ]n special cea fiscal= erau orientate spre colectarea a
c]t mai multe produse agricole [i mijloace b=ne[ti, popula\ia RSSM livr]nd
]n perioada 1944-1952 circa 2 181 2 mii tone de cereale [i achit]nd 400 milioane de ruble impozit agricol.2 }n urma secetei [i a achizi\iilor for\ate de
cereale, comuni[tii au cauzat moartea de foame a 62 786 de oameni ]n 1946
[i 153 622 ]n 1947, iar sute de mii au fost bolnavi de distrofie.3 Din cauza
foametei, ]n anii 1946-1947 [i-au pierdut via\a peste 200 000 de oameni.4
Pe de alt= parte, impozitele exagerate [i pericolul includerii pe lista chia-
176
IULIAN FRUNTA{U
burilor demonstrau \=ranilor absurditatea extinderii produc\iei agricole [i

acumul=rii de capital, fiind mai convenabil= o existen\= s=rac=, dar sigur=,
contribuindu-se ]n acest fel la ]nstr=inarea \=ranilor de p=m]nt.5
Campania de anihilare a du[manilor de clas= a chiaburilor, ]n
perioada 1947-1951 a redus [i mai mult num=rul \=ranilor, moldoveni
]n majoritate absolut=, fiind deportate, ]n general, ]n perioada 1941-1951
]n jur de 16 000 de familii.6 La 1 februarie 1949 ]n raioanele dintre Prut [i
Nistru erau 678 de colhozuri, care ]ntruneau ]n jur de 100 000 de familii
\=r=ne[ti, ceea ce reprezenta 22% din totalul gospod=riilor \=r=ne[ti.7 }n
martie, ]n urma solicit=rii conduc=torilor comuni[ti locali, Moscova
permite deportarea a ]n jur de 39 000 de persoane chiaburi, activi[ti
ai partidelor profasciste etc. , lucru care a fost realizat la 6 aprilie.8 La
1 mai erau deja 925 de colhozuri, care ]ntruneau 30% din gospod=riile
\=r=ne[ti.9 }ns= lovitura de gra\ie a fost dat= ]n noaptea de 5 spre 6 iulie
1949, ]n cadrul opera\iunii Iug, ]n urma c=reia num=rul gospod=riilor
colectivizate crescuse de 2,2 ori p]n= la 72,3%, p]n= la sf]r[itul anului 1950
reu[indu-se colectivizarea a 97% din gospod=rii.10 Relevant este raportul
lui N. Koval la Plenara a III-a a CC al PC(b)M din 1-2 decembrie 1949, ]n
care acesta a afirmat direct c=: O mare importan\= ]n colectivizarea reu[it=
a agriculturii a avut-o trecerea de la politica de limitare la politica de lichidare a chiaburimii ca clas= [i efectuarea, ]n leg=tur= cu aceasta, a deport=rii
peste hotarele republicii a unei p=r\i considerabile a chiaburimii [i a altor
elemente ostile. Aceast= m=sur= a creat cele mai favorabile condi\ii pentru
accelerarea ritmurilor transform=rilor socialiste la sate.11
Colectivizarea agriculturii, c=reia i s-au opus sute de mii de \=rani, a
distrus eventual satul patriarhal, subjug]ndu-l dictaturii func\ionarilor de
stat. Colect=rile de gr]ne, care dep=[eau cu mult capacit=\ile de produc\ie
ale \=ranilor, au condus la foametea de propor\ii uria[e, ]n urma c=reia au
murit sute de mii (un gen de educa\ie ideologic=). }n acela[i cadru s-au
]nscris str=mutarea for\at= a popoarelor sau a du[manilor de clas=, distrugerea bisericii fapt care a subminat caracterul fundamental-conservator
al \=r=nimii. De asemenea, industrializarea for\at= a condus la o mobilitate
social= de propor\ii care, la r]ndul s=u, a afectat modalit=\ile tradi\ionale
de exercitare a autorit=\ii [i a practicilor culturale na\ional-patriarhale,
form]nd baza protona\iunii sovietice moldovene[ti.
De[i campania de colectivizare, prin intermediul metodelor de teroare
de mai sus, a reu[it ]n mare parte deja ]n 1950, evacuarea familiilor de
moldoveni continua, sub o alt= acoperire ideologic=, ce-i drept. De exemplu, ]n aprilie 1951 au fost deportate ]n Siberia mai mult de 700 de familii
ale Martorilor lui Iehova.12 De asemenea, autorit=\ile sovietice de ocupa\ie
au utilizat migr=rile planificate ale moldovenilor din raioanele cel mai
dens populate de ei spre regiunile Astrahan [i Rostov, precum [i regiunea
Pavlodar din Kazahstan, fiind for\ate s= plece 40 000 de persoane.13
}n 1946 num=rul ru[ilor ]n partidul comunist din ]ntreaga URSS iar=[i
a crescut p]n= la 67,8%, iar cel al na\ionalit=\ilor a sc=zut.14 O genera\ie
]ntreag= de lideri comuni[ti na\ionali, mul\i dintre cei care au fost fondatorii partidelor comuniste ]n republicile neruse, au fost elimina\i fizic la
sf]r[itul anilor treizeci, ca urmare a unei terori de amploare.15 Lui Stalin
]i era fric= de legitimitatea acestor lideri, care a fost determinat= de o perioad= ]ndelungat= de activitate ]n organele na\ionale de partid, fiind ostil,
de asemenea, ascensiunii comunismelor na\ionale [i oferirii unui grad
]nalt de autonomie republicilor neruse. Bol[evicii mai modera\i, ]n frunte
cu Lenin, considerau c= na\ionalismele pot fi utilizate ]n calitate de vehicule convenabile pentru instaurarea [i consolidarea puterii comuni[tilor,
dup= cum am ar=tat ]n capitolul doi. Bine]n\eles, aceast= contradic\ie de
opinii nu modifica fizionomia totalitar= a comunismului rus, ci se referea
la tactica bol[evicilor. Evenimentele ulterioare au demonstrat viabilitatea
na\ionalismului [i presupunerea corect= a lui Lenin c= este imposibil=
distrugerea acestuia, fiind mai avantajoas=, cel pu\in ini\ial, transformarea
lui ]ntr-un mod ]n care ar ]ncepe s= serveasc= plenar comunismul rus de
stat. }n perioada sovietic=, ]n multe republici, ]n special cele caucaziene
[i asiatice, liderii clanurilor influente, ai unor sisteme neformale de rubedenie, deveneau secretari de partid sau [efi ai executivelor ]n localit=\ile
de origine.
Este relevant faptul c= [i comuni[tii recuno[teau, ]n modul cel mai
non[alant posibil, necesitatea exercit=rii terorii pentru crearea poporului
moldovenesc, aceast= metod= fiind considerat= fireasc= [i eficient=: P]n=
la lichidarea elementelor str=ine de clas= (adic= mici proprietari, preo\i,
\=rani mai ]nst=ri\i, persoane angajate ]n fosta administra\ie etc. n. a.),
na\iunea moldoveneasc= nu era consolidat= din interior.16 Pentru educarea omului nou sovietic era necesar de depus eforturi de prelucrare
[i de eliminare a materialului uman care avea ]ndr=zneala sau prostia s=
se opun= procesului ]n cauz=.
Impactul formativ al terorii este relevat de urm=toarea relatare: }mi
178
IULIAN FRUNTA{U
amintesc anul 40, apoi 44. Cu c]t= ne]mp=care [i ur= priveau oamenii
simpli, majoritatea absolut= a popula\iei dintre Prut [i Nistru, la musafirii
nepofti\i, la ordinea instituit= de ei! P=rea o ne]mp=care pe via\=, pe vecie.
Cu at]t mai mult cu c]t s=tenii erau for\a\i s=-[i deie la gr=mad= p=m]ntul,
vitele de trac\iune, inventarul agricol, s= se ]ntorloace ]n colhozuri. Se
]mpotriveau, bine]n\eles, [i p]n= ]n toamna lui 49 pe ]ntreg teritoriul
fuseser= ]njghebate doar unde [i unde (de regul=, ]n localit=\ile mici,
populate de ucraineni) asemenea gospod=rii [i numai dup= deport=rile
masive din acea var= s-a produs colectivizarea total=. }mi amintesc c]te
lacrimi s-au v=rsat, c]te blesteme s-au rostit atunci, c]t= ur= comun= colc=ia
pretutindeni. Se p=rea c= nimeni niciodat= nu va mai domoli, nu va mai
]mp=ca aceast= lume.
Dar a trecut un anumit timp nu secole [i nici decenii, colea vreo
c]\iva ani[ori! [i moldovenii no[tri, adic= noi, am prins la coraj: Las=
c= ne deprindem [i cu acestea... La urma urmelor, [i sovieticii ]s oameni...
{i colhozurile s]nt o form= de gospod=rire... {i Siberia nu-i peste lume [i
nu e pustie definitiv... Se poate de tr=it.
Apoi, ]ncetul cu ]ncetul (iar uneori [i destul de operativ), ne-am
obi[nuit a face lucru de haram (ce, lucrez la mine ca s= m= str=dui din
r=sputeri?!) sau ]n genere a tr]nd=vi. Apoi ne-am deprins [i cu una
din cele mai ur]te [i detestate p]n= atunci de c=tre ]ntregul nostru neam
apuc=tur= cea de a fi cu m]na lung=, adic= de a fura. Ne-am obi[nuit
p]n= ]ntr-at]ta c= azi nici o lege nu poate dezr=d=cina aceast= molim=,
aceast= r]ie na\ional=. {i ne-am deprins, ne-am obi[nuit s= ni-i facem pe
ocupan\i fra\i, iar pe fra\i ocupan\i. {i ne-am obi[nuit s= ne m]nc=m
]nde noi, [i s= ne tr=d=m, [i s= ne strangul=m. {i ne-am obi[nuit s= ne
ru[in=m de limba mamei, de obiceiurile str=mo[e[ti, de istoria noastr=,
de ceea ce s]ntem noi ]n[ine.17 Fragmentul ]n cauz= surprinde tranzi\ia
social= a indivizilor care, ]n urma presiunii terorii [i culturii regimului
totalitar [i rusificator al URSS, au sucombat ]n acceptarea reluctant=, iar
apoi fireasc= a noilor identit=\i [i valori.
Pe de alt= parte, na\ional-comunismul moldovenesc, ]n compara\ie,
s=-i zicem, cu cel ucrainean, nu s-a dezvoltat plenar, deoarece ]n permanen\= se sim\ea handicapul absen\ei din URSS ]n perioada 1918-1940.
Acest lucru a fost speculat cu dexteritate de comuni[tii ru[i [i ucraineni ]n
detrimentul comuni[tilor moldoveni, oric]t de mult ace[tia ][i manifestau
loialitatea [i credin\a fa\= de statul-partid central. Dac= am face un exerci\
iu de imagina\ie istoric= [i am presupune c= ]n 1918 s-ar fi reu[it crearea

unei Rom`nii sovietice, atunci ocupa\ia din anul 1940 nu ar fi avut loc, iar
dac= ]n 1918 Rom`nia intra ]n componen\a URSS, atunci nici comuni[tii
ucraineni nu reu[eau s= gestioneze afacerea cu transferul teritoriilor
bucoviniene [i basarabene. }ns= doar cu Basarabia ]n componen\a URSS,
na\ional-comuni[tii moldoveni nu aveau aceea[i trecere la Kremlin, dup=
cum o aveau fra\ii-slavi ucraineni.
Dup= ocuparea Basarabiei de c=tre Rusia Sovietic=, elita politic= [i
economic= a fost exterminat=, supus= represiunilor, trimis= ]n regiunile
]ndep=rtate ale URSS, ]n condi\ii dificile de supravie\uire. Istoricii sovietici chiar au recunoscut represaliile care, ]ns=, au fost ]ndreptate, absolut
corect, ]n viziunea lor, ]mpotriva du[manilor statului sovietic: Se
cunoa[te c= clasele exploatatoare, acoli\ii ocupan\ilor fasci[ti ]n timpul
Marelui R=zboi pentru Ap=rarea Patriei [i membrii activi ai partidelor
burgheze la sf]r[itul anilor 40 au fost lipsi\i de proprietate privat= asupra
mijloacelor de produc\ie [i expulza\i din RSSM ]n raioanele ]ndep=rtate
ale URSS pentru reeducare (sic! n. a.). La sf]r[itul anilor 50 ei au ]nceput s= se ]ntoarc= ]n republic=. A fost f=cut totul pentru ca ei s= devin=
constructorii societ=\ii comuniste. Dar, desigur, ]ntr-o perioad= at]t de
scurt=, din con[tiin\a fostei elite nu au putut s= dispar= completamente
tendin\ele spre proprietatea privat=. O parte anumit= a acestora a ascuns
atitudinea du[m=noas= fa\= de puterea sovietic=. Sub pretextul luptei cu
cultul personalit=\ii ei au ]nceput s= difuzeze prejudec=\ile na\ionaliste,
prelucr]nd ]n modul corespunz=tor pe oamenii needuca\i, ]n special din
mediul tineretului18. Din afirma\iile de mai sus se poate deduce faptul c=
memoria celor supu[i represiunilor [i trimi[i ]n Siberia a fost perpetuat=
de copiii [i rudele acestora. }n acela[i timp, din cauza trecerii timpului,
sovietiz=rii [i rusific=rii, dar [i, nu ]n ultimul r]nd, lipsei de conceptualizare a represiunilor de c=tre o elit= intelectual= independent=, memoria
ocupa\iei sovietice [i a victimelor pe care le-a f=cut a ]nceput s= se sub\ieze.
Aceasta a contribuit la diminuarea eforturilor de emancipare na\ional= [i
a am]nat consolidarea etnic= a moldovenilor pentru o perioad= nedefinit=.
Dac= ]n \=rile baltice memoria similar= a fost ]ntotdeauna vie, iar guvernele respective au solicitat desp=gubiri Rusiei pentru ocupa\ia sovietic=,
Republica Moldova a fost mai ]ng=duitoare cu ru[ii chiar ]n raport cu
moartea a sute de mii de rom`ni basarabeni ]n lag=rele comuniste, faptul
]n cauz= demonstr]nd un grad sc=zut cel pu\in de con[tiin\= etnic=, dac=
nu na\ional=.
180
IULIAN FRUNTA{U
Pentru cei care au r=mas ]n afara federa\iei sovietice, cum ar fi popoarele baltice, perioada mai ]ndelungat= de independen\= [i brutalitatea cu
care a fost distrus= au contribuit, paradoxal, la consolidarea acestora ]n
calitate de na\iuni. Anexarea Basarabiei ]n 1940, de asemenea, a ]nr=d=cinat
]n con[tiin\a elitei, mare parte a c=reia a r=mas ]n Regat, alta ]mpu[cat= sau
trimis= ]n Siberia, faptul c= provincia este ]nrudit= cu Rom`nia, c= limba
[i cultura s]nt rom`ne[ti. Toate ]ncerc=rile Moscovei de a dezr=d=cina cu
des=v]r[ire aceast= percep\ie s-au dovedit a fi inutile, lucru demonstrat
mai t]rziu. }ns=, spre deosebire de baltici, \=ranii basarabeni, r=ma[i
aproape completamente f=r= elite intelectuale [i economice, au fost ]n
stare s= men\in= doar ni[te percep\ii, un protosentiment neconceptualizat
referitor la apartenen\a lor etnolingvistic=, dar f=r= a formula o atitudine
inteligibil= cu privire la injusti\ia care a fost f=cut= de ru[i prin ocuparea
Basarabiei de URSS.
Teroarea primilor ani de ocupa\ie sovietic= a redus la t=cere elementele
opozi\ionare, implant]nd ad]nc frica ]n con[tiin\a \=ranilor moldoveni. La
nivelul mentalit=\ii aceasta a ]nsemnat crearea lutului necesar pentru
pl=m=direa cet=\eanului sovietic, astfel teroarea sovietic= de\in]nd un
rol formativ proeminent ]n elaborarea identit=\ii [i loialit=\ii. }n baza
primilor ani de exercitare a m=surilor coercitive, acestea chiar dac= nu
au asigurat adeziunea original= a moldovenilor la proiectul edific=rii
statalit=\ii sovietice [i a poporului sovietic, cel pu\in au [ters memoria
loialit=\ilor na\ional-statale precedente. }n vidul creat ideologii sovietici
au ]nceput s= toarne o alt= substan\= [i s= asigure, prin intermediul
politicilor culturale, ideologiei, rusific=rii, socializ=rii [i moderniz=rii, implantarea noilor concepte care ar fi determinat adeziunea necondi\ionat=
[i autentic= a indivizilor la ideea imuabilit=\ii URSS, comunismului [i
superiorit=\ii culturale a ru[ilor. }n acest context ideologic-cultural din
prima jum=tate a anilor 50 ai secolului XX a fost alfabetizat= aproape
toat= popula\ia republicii [i s-a realizat trecerea la studiile de 7 ani at]t ]n
ora[e, c]t [i ]n localit=\ile rurale.19
Politica sovietic= fa\= de na\iunile URSS a fost profund contradictorie: pe de o parte, se declara ]nflorirea culturilor na\ionale, pe de alta,
apropierea [i contopirea na\iunilor ]ntr-un popor unic cel sovietic.
Naturalmente, un singur popor sovietic ar fi vorbit, mai devreme sau
mai t]rziu, o singur= limb=, aceasta fiind, deloc surpinz=tor, rusa. }ns=
criticile occidentale [i o anumit= opozi\ie surd=, impenetrabil=, a culturilor
na\ionale, ]n special baltice, caucaziene [i asiatice, i-a f=cut pe ideologii

culturalizatori ai URSS s= tempereze mi[carea rapid= spre un singur popor
[i o singur= cultur=, declar]ndu-le, ce-i drept, obiective strategice de lung=
durat=. Unele afirma\ii care se refereau la realit=\ile existente din URSS
trasau, mai degrab=, obiectivele comunismului rus ]ntr-un mod destul de
transparent: }n anii construc\iei socialismului [i comunismului ]n URSS
s-a format o nou= comunitate de oameni poporul sovietic.20
Cu toate rezervele pe care unii politologi le au fa\= de clasificarea
URSS drept imperiu, faptul c= exista un popor mai privilegiat ]n raport
cu autorit=\ile centrale, iar altele erau subordonate, probeaz= veridicitatea
aser\iunii ]n cauz=. Calitatea de membru al elitei conduc=toare presupunea
adaptarea plenar= la normele sovietice de comportament, fapt ce implica o bun= cunoa[tere a limbii [i culturii ruse. }n acela[i timp, politica de
indigenizare, ]ntr-un mod sau altul, a reprodus elementele sale constitutive,
poate doar cu excep\ia unei perioade mai dificile, c]nd Stalin a ]ncercat s=
distrug= cu des=v]r[ire comunismele na\ionale.
Deoarece teritoriile de pe malul drept al Nistrului s-au aflat un timp
]ndelungat sub influen\a propagandei burghezo-na\ionaliste, comuni[tii
au acordat aten\ie deosebit= prelucr=rii ideologice a \=ranilor basarabeni o dat= cu ]ncheierea Celui de-al Doilea R=zboi Mondial. Baza acestor
eforturi a constituit-o Hot=r]rea Plenarei CC al PC(b) din Moldova din 28
iulie 1946 Referitor la m=surile de ]mbun=t=\ire a activit=\ii politice [i culturale de mas= ]n r]ndul popula\iei RSSM.21 }n contextul semnifica\iilor
sociale ale propagandei, savan\ii sovietici afirmau tran[ant c=: Ideologia
partidului comunist este implantat= ]n con[tiin\a poporului prin diferite
metode. Sistemul multilateral [i intensiv de propagand= prin intermediul
ziarelor, radioului, televiziunii, revistelor, c=r\ilor, lec\iilor, educa\iei
sociale [i ]nv=\=m]ntului, utiliz]nd sistemul extins de discipline sociale
istoria, [tiin\ele sociale, comunismul [tiin\ific, materialismul dialectic
[i istoric dezvolt= con[tiin\a oamenilor sovietici ]ntr-o singur= direc\ie
[i asigur= ]n acest fel func\ionarea eficient= a sistemului social sovietic.
Toate na\iunile sovietice, care s]nt p=r\i organice ale noii comunit=\i istorice poporul sovietic au ]n mod principial unul [i acela[i substrat
ideologic al culturii spirituale, determinat de comunitatea sistemului
social-politic sovietic.22
A[adar, ideologii comuni[ti erau con[tien\i de rolul propagandei, men\
ion]nd c= un mijloc ]ncercat al educa\iei ideologice a maselor este agita\ia
182
IULIAN FRUNTA{U
politic=. Astfel, dac= ]n 1945 ]n Moldova erau 1 036 colective de agita\ie,

cuprinz]nd 9 000 de agitatori, la sf]r[itul anului 1950, adic= numai ]n 5
ani, ]n componen\a a 2 713 colective de agita\ie erau deja ]n jur de 47 000 de
agitatori. }n acela[i context s-au ]nscris eforturile de culturalizare prin intermediul presei [i bibliotecilor. Astfel, dac= ]n 1946 ]n republic= se editau
6 reviste [i buletine, 21 de ziare cu un tiraj de 275 000 de exemplare, ]n
1950 era tip=rite deja 14 reviste [i buletine, 130 de ziare cu un tiraj de 729
000 de exemplare. De asemenea, func\ionau 1 565 de cluburi [i 1 474 de
biblioteci populare cu un fond de circa 1 5000 000 de volume.
Similar, [colarizarea copiilor se ]nscria ]n contextul eforturilor de sovietizare a moldovenilor, de creare a noului om sovietic care ar fi utilizat,
bine]n\eles, rusa drept limb= de comunicare. Astfel, num=rul elevilor ]n
anii 1960/61 era de 498 400, iar ]n 1971/72 de 735 600, a ]nv=\=torilor ]n
1960/61 de 27 000, iar ]n 1971/72 de 41 500.23
}n 1961 a fost ]nfiin\at= Academia de {tiin\e a RSSM. Au fost create
capela coral= Doina, ansamblul de dansuri populare Joc etc. toate
numele na\ionale fiind, ]n acest fel, sovietizate de comuni[ti. Componen\a
numeric= a Uniunii Scriitorilor din RSSM s-a m=rit de la 30 de membri ]n
1950 la 136 ]n 1975. Dac= ]n 1950 func\ionau 4 teatre, ]n 1978 num=rul lor
era 7, dintre care 4 ]n limba moldoveneasc=. }n 1957 a fost creat Studioul
de Cinematografie Moldova-film, care a turnat, ]n perioada 1957-1974,
52 de filme artistice [i 230 de filme documentare.24 De asemenea, a crescut
num=rul instala\iilor de cinema de la 1,7 (la 10 000 de indivizi) ]n 1950 la
4,6 ]n 1978; ]n 1960 la 10 000 de indivizi la ora[e reveneau 1 821 de aparate
radio [i 496 la sate, iar ]n 1977 acestea s-au ridicat la 3 605 la ora[e [i 1 758
la sate, ]n 1960 la 10 000 de indivizi reveneau 283 de televizoare [i 9 la
sate, iar ]n 1977 acestea s-au ridicat la 2 190 la ora[ [i 1 466 la sate. }n 1973
]n RSSM erau peste 1 400 de [coli, din care 600 medii, 1 599 de biblioteci,
1 554 de cluburi [i case de cultur=, 1 693 de instala\ii de cinema.25
}ns=, chiar dac= satele r=m]neau ]n urma culturaliz=rii sovietice, datorit=
densit=\ii mai sc=zute a popula\iei, gra\ie dezvolt=rii mijloacelor de comunica\ii ]n mas=, re\elelor de transport, acestea ]ncepuser= s= consume mai
mult= cantitate de cultur= [i ideologie, dec]t ar indica num=rul institu\iilor
amplasate pe teren. Doar ]ntr-un deceniu (de la mijlocul anilor 60 p]n=
la mijlocul anilor 70) num=rul curselor de autobuz care legau ora[ele
cu centrele raionale [i satele s-a m=rit de 2,5 ori.26 Despre omogenizarea
for\at= a practicilor culturale na\ionale, sociologii sovietici* relatau ]n
felul urm=tor: Apropierea componen\ei sociale a popoarelor Moldovei,

desf=[urat= ]n condi\iile puterii sovietice ]ntr-o perioad= istoric= scurt=,
procesul cre[terii similitudinii structurii sociale a popula\iei republicii cu
structura altor republici, relevate de cercet=ri [tiin\ifice, demonstreaz=
elocvent succesul politicii na\ionale a PCUS.27 Un indiciu al culturaliz=rii
sovietice ]n cazul moldovenilor ]l reprezenta urm=toarea tez= a sociologilor
ru[i de la Moscova: Ziarul apare ]n limba rus=
[i este orientat ]n special pentru or=[eni. Dar ziarul este citit nu doar de
ru[i. Aceasta poate fi determinat de abonare: ]n primul r]nd, num=rul
abona\ilor la dep=[e[te num=rul familiilor
ruse ]n republic=, ]n al doilea r]nd, ziarul este solicitat [i de s=teni, de[i
]n localit=\ile rurale s]nt pu\ini locuitori de origine rus= (]n conformitate
cu serviciul , ]n 1970 locuitorii rurali reprezentau 62% din
abona\ii ziarului men\ionat).28 Deci, din punct de vedere social, popula\ia
rural= devenea mai susceptibil= efectelor ideologiei comuniste, sovietiz=rii
[i rusific=rii. Radioficarea satelor, instala\iile de cinema, procurarea
televizoarelor etc., toate acestea au contribuit la modernizarea \=ranilor
moldoveni, aceasta ]ns= ]ntr-un stil sovietic, deoarece comuni[tii utilizau
progresul tehnic pentru educarea maselor ]ntr-un mod care ar fi condus la
asimilarea plenar= a valorilor ideologice sovietice [i culturale ruse.
}n conformitate cu viziunile sociologilor sovietici, acela[i nivel ]nalt
de educa\ie a oamenilor de diferite na\ionalit=\i, implicarea lor ]n munci
calificate, ]n special a tineretului, trebuia s= contribuie la ridicarea nivelului
culturii na\iunilor sovietice, comunit=\ii lor ]n aceast= sfer= a modului de
via\=. Procesul nivel=rii [i apropierii oamenilor de diferite na\ionalit=\i ]n
ce prive[te solicit=rile [i interesele lor etnoculturale se poate determina
compar]nd consumul lor de cultur=, comportamentul [i valorile dominante. Toate felurile de cultur= se difuzeaz= cu o intensitate egal= ]n mediul
diferitelor popoare ale republicii. Deoarece pe toate canalele de informa\ii
*Lucrarea (
) (: , 1980) reprezint= una din sursele sociologice de baz= pentru capitolul ]n cauz= [i cel urm=tor. Atunci c]nd sociologii sovietici
au desf=[urat cercet=ri pe teren, am putea folosi, cu anumit= precau\ie, informa\ia colectat=
pentru scopurile c=r\ii. Rezervele noastre s]nt determinate de angajarea sociologiei sovietice, datele statistice, inclusiv recens=m]nturile popula\iei, fiind ajustate la a[tept=rile
statului-partid. A se vedea, ]n acest sens, Barbara A. Anderson, Brian D. Silver, Demographic
Sources of the Changing Ethnic Composition of the Soviet Union, Population and Develpment
Review 15, no. 4 (1989), pp. 644-646.
184
IULIAN FRUNTA{U
de mas= se difuzeaz=, sub aspect social, o cultur= absolut omogen= cu

valori sovietice comune [i o ideologie dominant=, are loc schimbarea
treptat= a culturii de comportare [i orient=rii ]n acela[i stil. Drept rezultat, ]n opinia sociologilor sovietici, se stabilesc nu doar normele comune
de consumare a culturii, ci [i unitatea tr=s=turilor de baz= ale modului
de via\=, se consolideaz= valorile [i viziunile comune, fapte care au un
impact direct asupra comportamentului. Programele comune ale studiilor
[colare [i universitare, programele strict determinate ale [tiin\elor sociale,
]n primul r]nd, ale istoriei [i literaturii ]n [coala medie, aceea[i orientare
ideologic= a materialului difuzat prin intermediul ziarelor, revistelor,
televiziunii, radioului, cinematografului, teatrului contribuie la crearea
viziunii comune asupra lumii a oamenilor de diferite na\ionalit=\i. }n
opinia sociologilor moscovi\i, despre eficien\a acestui sistem de formare
a indivizilor vorbesc mai multe semne, care arat= marginalizarea ]nchipuirilor perimate, opiniilor [i normelor patriarhale ale modului de via\=
proprii timpurilor [i sistemelor sociale trecute. }n particular, despre procesele ]n cauz= se poate judeca, av]nd ]n vedere reducerea, din genera\ie
]n genera\ie, a influen\ei religiei29.
De[i avem anumite rezerve ]n ce prive[te temeinicia discursului [i
practicii moderniz=rii sovietice, deoarece proiectul ]n cauz=, evident, nu
a reu[it completamente, este cert= vigurozitatea cu care a atacat intractibilitatea social= a moldovenilor. Anume ]n urma acestui impact apare
proto-, adic= faza embrionar= a na\ionalit=\ii [i statalit=\ii moldovene[ti,
datorit= terorii, culturii [i ideologiei sovietice.
Rezultatele prelucr=rii ideologice [i culturale a \=ranilor moldoveni
s]nt relevate de r=spunsul intervieva\ilor la ]ntrebarea despre personalit=\
ile istorice cele mai respectate. Accept]nd pe to\i savan\ii ]n calitate de o
unitate (1), scriitorii [i oamenii de art= au ob\inut 1,4 puncte, iar activi[tii
marcan\i ai partidului comunist [i ai mi[c=rii revolu\ionare 3,8. Dac=
revolu\ionarii [i comuni[tii care se bucur= de simpatia [i respectul cel mai
mare s]nt ru[i ]n jur de 90%, ]n mediul savan\ilor ace[tia constituie 80%,
]n mediul scriitorilor [i oamenilor de art= 70%, adic= doar o treime este
reprezentat= de indivizii altor na\ionalit=\i.30 Semnifica\iile r=spunsurilor
respective s]nt multiple: ideologice, culturale [i etnice. Este evident= superioritatea ideologiei comuniste, cuplate cu na\ionalitatea rus=. Cultura,
unde ru[ii reprezint= doar 70%, este pe ultimul loc ]n topul preferin\elor
personalit=\ilor istorice.
Sociologii sovietici au remarcat cu o franche\e remarcabil=, f=r= a

men\iona, bine]n\eles, impactul formativ al eforturilor etnoculturale [i
etnopolitice sovietice la periferiile na\ionale, c=: }n Moldova s-a instituit
]n mod durabil sistemul unic pentru toat= \ara al stereotipurilor comportamentului civic: programul comun al muncii [i s=rb=torilor, practica
adun=rilor curente [i festive de mas=, regulile etichetei muncii etc. S-au
afirmat ]n via\a de toate zilele serb=rile populare comune 7 Noiembrie,
1 Mai, Ziua Victoriei, Ziua Constitu\iei [i alte s=rb=tori sovietice dedicate
momentelor revolu\ionare [i eroice ale poporului sovietic [i ale proletariatului mondial. Se serbeaz= pe larg s=rb=torile profesionale ziua
lucr=torului feroviar, a plugarului, a minerului etc. S-a consolidat simbolica [i atributica nou= drapelul ro[u, stemele de stat. Devin populare
noile servicii civile de c=s=torie, finalizarea anului [colar, petrecerea ]n
armat= [i alte evenimente personale [i de familie.31
}n favoarea desf=[ur=rii nun\ii ]n conformitate cu tradi\iile na\ionale
s-au exprimat aproape unanim moldovenii de la sate mai ]n etate, la ora[
2/3, iar tineretul la sate 2/3, tinerii moldoveni de la la ora[ ]n jur
de jum=tate. De men\ionat c= ideologii comuni[ti nu puteau l=sa acest domeniu ]n afara controlului [i au ]ncercat s= diminueze influen\a tradi\iilor
na\ionale [i a bisericii. }n urma ini\iativei CC al PCM ]n republic= se depun
eforturi considerabile pentru r=sp]ndirea [i consolidarea noilor tradi\ii.32
Comuni[tii, bine]n\eles, nu s-au putut ]mpaca cu existen\a unei autonomii
sociale, destul de relative, ce-i drept, [i, c]nd nu au putut s-o distrug=, au
]ncercat s-o gestioneze [i s-o transforme, anex]ndu-i un con\inut ideologic
sovietic cu men\inerea unor forme na\ionale sau tradi\ionale. De exemplu, ideologii sovietici au raportat c= ]n satele P]rjolteni [i Horodi[te din
raionul C=l=ra[i a sc=zut brusc num=rul cununiilor dup= ce ]n serviciul
civil de c=s=torie au fost introduse abil unele elemente tradi\ionale care
au ]mbog=\it ritualul ]n cauz= cu un specific na\ional [i local.33
Cu toate eforturile depuse, la ]nceputul anilor 70 din 2 303 916 de
moldoveni doar 34% vorbeau fluent limba rus=.34 Aceasta, bine]n\eles,
nu era ]n favoarea unei opozi\ii con[tiente regimului rusificator, ci constituia, mai degrab=, o perpetuare a intractibilit=\ii. Exista dac= nu un
na\ionalism rom`nesc con[tient de originea sa etnic= (ar fi exagerat s=
afirm=m acest lucru), atunci o rezisten\= latent= [i surd= la sovietizarea
[i rusificarea RSSM, istoricii sovietici remarc]nd, ]n stilul lor, faptul c=:
Prejudec=\ile na\ionalismului se exprim= uneori ]n atitudinea dispre\ui-
186
IULIAN FRUNTA{U
toare fa\= de oamenii de alte na\ionalit=\i. Aici se eviden\iaz= carieri[tii,

care urm=resc scopuri egoiste. }ntr-un timp ei cereau avansarea masiv= a
cadrelor na\ionalit=\ii b=[tina[e ]n organele de stat, de partid [i economice.
Acum, c]nd ]n economia na\ional= (cu excep\ia unor domenii tehnice)
predomin= cadrele locale, carieri[tii ]ncearc= s= demonstreze c=, chipurile,
]n general a disp=rut necesitatea speciali[tilor trimi[i de alte republici,
seam=n= ]n colectivele muncitoare semin\ele otr=vite ale ne]ncrederii
(...) Prejudec=\ile na\ionaliste s]nt cele mai evidente ]n mediul unei p=r\i
a studen\imii [i intelectualit=\ii. (...) Unele gre[eli ale intelectualit=\ii se
explicau prin faptul c= ea este t]n=r=, a crescut, de fapt, dup= r=zboi, este
preg=tit= din punct de vedere teoretic mai slab dec]t intelectualii din alte
republici. 35 De asemenea, conducerea comunist= din RSSM, ]n persoana
primului-secretar al CC al PCM, Ivan Bodiul, men\iona cu ]ngrijorare la
Plenara CC din octombrie 1970 c= ...o parte semnificativ= a \=ranilor nu
s-a debarasat p]n= la cap=t de ideologia filistin= (...) Printre unii locuitori
de la sate mai b]ntuie ]nc= tradi\iile [i obiceiurile perimate, diferite feluri
de prejudec=\i.36
Dac= ]n cazul estonienilor, letonilor [i lituanienilor experien\a sovietic= a fost asociat= cu represiunile, rusificarea for\at=, modernizarea
nera\ional=, impus= ]n mod arbitrar, interzicerea tradi\iilor na\ionale, distrugerea satelor, migra\ia for\at= etc., ]n cazul moldovenilor sentimentul
negativist a fost mai pu\in dezvoltat, inclusiv din considerentul absen\ei de
opozi\ie dintre experien\a de statalitate independent= [i ocupa\ia sovietic=.
Lipseau cu des=v]r[ire elemente cum ar fi lupta pentru independen\=
(deoarece poten\ialii agitatori na\ionali[ti reprezentan\ii clasei mijlocii
[i ai intelectualit=\ii, care erau purt=torii con[tien\i ai rom`nismului au
r=mas ]n Rom`nia sau au fost extermina\i de ru[i), men\inerea statalit=\ii
[i convingerea politic= [i social= c= to\i moldovenii basarabeni fac parte
din poporul rom`n care trebuie re]ntregit. Problema trecutului [i a lipsei
de legitimitate const= ]n faptul c= 22 de ani ]n componen\a Rom`niei
s-au dovedit a fi pu\ini pentru dezvoltarea sau asimilarea plenar= a
rom`nismului, dup= cum ar fi fost pu\in ]n oricare alt caz de transformare
a \=ranilor ]ntr-o na\iune sau alta. Pe de alt= parte, nu a existat suficient
material istoric pentru a pl=m=di un stat-na\iune moldovenesc.
A[adar, ]n cazul basarabenilor nu s-a consolidat nici rom`nismul
care ar fi constituit ([i continu= s= fie la momentul de fa\=) evolu\ia
etnopolitic= cea mai fireasc=, dac= am putea utiliza aceast= expresie , dar
nici moldovenismul, pentru care nu a existat suficient= legitimitate istoric=

dec]t foarte pu\in= cea sovietic= ([i medieval=, speculat= tot de ru[i [i
moldovenii rusofili), subminat= de dezintegrarea URSS. }n acest mod, ]n
cazul moldovenilor, s-a dezvoltat sentimentul colectiv de protona\iune
[i protostat, sentiment pe care ace[tia nu-l vor dep=[i ]ntr-un viitor apropiat, dec]t poate ]n urma activit=\ii unor agitatori na\ionali[ti liberali
din genera\ia t]n=r= sau/[i o dat= cu preluarea [i asimilarea identit=\ii
paneuropene.
2. Chipul rus al moderniz=rii economice [i sociale

Reu[ita par\ial= a ideologiei comuniste [i a men\inerii Imperiului Sovietic un timp at]t de ]ndelungat a fost determinat= de atragerea periferiilor
na\ionale, ]n special a celor nu pe deplin con[tiente de na\ionalitatea pe
care o aveau [i insuficient de dezvoltate sub aspect economic, ]n proiectul
unei industrializ=ri masive. }ntr-un fel, datorit= ]napoierii economice, dar
[i intelectuale a RSSM (survenite, inclusiv, ]n urma extermin=rii fizice a
elitei politice [i economice a Basarabiei), modernizarea a ]nceput, implicit,
dar [i deschis, s= fie asociat= cu URSS, ru[ii [i socialismul/comunismul.
Am putea presupune c=, ]n cazul unei popula\ii mai dezvoltate, capabile
s= fac= o leg=tur= con[tient= ]ntre un trecut independent [i un prezent sub
ocupa\ie, dar [i s= proiecteze ]n viitor evolu\ia industrial= [i intelectual=,
cum s-a ]nt]mplat ]n cazul polonezilor sau balticilor, ocupa\ia sovietic= ar
fi avut ]n societate conota\ii negative de lung= durat=. }n cazul Moldovei,
]ns=, a fost s= fie altfel [i anume din aceste considerente, dup= destr=marea
URSS, mul\i cet=\eni ai \=rii, inclusiv moldoveni, au regretat dispari\ia
puterii comuniste centrale, acest fapt culmin]nd cu alegerea masiv= a
comuni[tilor nereforma\i rusofili la 25 februarie 2000.
}n acela[i timp, ne-am putea imagina c=, ]n cazul ]n care ru[ii nu
exterminau completamente elita politic= [i economic= a Basarabiei
dup= ocupa\ia din 1940, ar fi existat ]n societatea moldoveneasc=,
chiar [i pe timpul RSSM, suficient= imagina\ie social-politic= care ar
fi plasat provincia ]n componen\a Rom`niei. Aceasta din urm=, dac=
nu ar fi fost sovietizat=, bine]n\eles, ar fi fost la nivelul Greciei, Spaniei
sau chiar al Italiei, adic= la nivelul dezvolt=rii statelor din Europa de
Sud. Problema ]ns= const= ]n faptul c= cei care s]nt subdezvolta\i, fiind
188
IULIAN FRUNTA{U
ocupa\i de un stat-agresor, nu au suficient= imagina\ie pentru a trasa o

cale independent= de evolu\ie [i pentru a consolida, prin compara\ia cu
un prezent sub ocupa\ie, un sentiment na\ionalist mai puternic. Ace[ti
indivizi sucomb= ]n ]nchipuirea primitiv= c= dac= Ilici nu aducea lampa
nu ar mai fi fost niciodat= electricitate ]n satul, comuna sau ora[ul ]n
care tr=iesc.
Eforturile ru[ilor de modernizare a URSS, inclusiv a teritoriilor ocupate, se datorau nu unor gesturi altruiste, ci contextului ideologic ce dicta
necesitatea educ=rii omului nou sovietic. Industrializarea masiv= oferea
un cadru propice pentru aceasta, deoarece \=ranii sau fiii de \=rani, f=r=
proprietate privat= [i speria\i de m=surile represive ale regimului, puteau
fi mai u[or prelucra\i ideologic la uzine [i fabrici, ]n calitatea lor nou= de
muncitori. De exemplu, num=rul angaja\ilor ]n sectorul industrial ]n anii
50-59 s-a m=rit de la 45 000 p]n= la 111 000 de oameni.37 Industrializarea
masiv= s-ar putea s= fi izvor]t din subcon[tientul bol[evicilor ru[i (care
au implantat metoda ]n republicile unionale [i au exportat-o ]n statele
socialiste). Ace[tia au dorit nu doar s= modernizeze, ]n stilul lor comunist,
bazat pe industrializarea nera\ional=, ineficient= [i pe suprautilizarea de
resurse, \=rile [i republicile ]n cauz=, ci s= atace \=r=nimea [i micii proprietari/me[te[ugari, transforma\i peste noapte ]n muncitori care s= poat=
fi manipula\i mai u[or din punct de vedere ideologic. Industrializarea
masiv= a urm=rit obiectivul disloc=rii unui num=r c]t mai mare al \=r=nimii, moderniz]nd-o ]ntr-un mod care ar fi asigurat adeziunea la proiectul
edific=rii societ=\ii sovietice ]n URSS [i socialiste ]n statele aflate ]n orbita
ideologic= a Kremlinului. Esen\a transform=rilor economice ]n RSSM dup=
ocupa\ia sovietic= din 1940 o constitia a[a-numita industrializare accelerat=.38
}n consecin\=, Moldova Sovietic= ocupase unul din primele locuri printre
alte republici unionale ]n ce prive[te viteza cre[terii produc\iei industriale,
dep=[ind media pe URSS cu 7% ]n 1965-1970 [i cu 12% ]n 1970-1975.39
}ns=, ]n pofida eforturilor depuse de a-i atrage rapid pe moldoveni
]n proiectul de modernizare ]n stil sovietic, ace[tia erau, totu[i, destul
de reticen\i la solicit=rile respective, ced]nd presiunilor ]ntr-un tempo
mult mai lent dec]t [i-ar fi dorit comuni[tii ru[i. Astfel, clasa muncitoare
]n perioada men\ionat= reprezenta, ]n r]ndul moldovenilor, pu\in mai
mult de 10%.40
}n conformitate cu modernizarea sovietic=, specific= regimului totalitar
[i, mai t]rziu, autoritar din URSS, s-au produs schimb=ri fundamentale ]n
ce prive[te structura localit=\ilor rurale [i urbane. De exemplu, schimb=rile

]n structura localit=\ilor rurale ]n Moldova au relevat dispari\ia satelor
mici [i cre[terea satelor cu o popula\ie mai mare de 2000 de persoane.
Astfel, dac= ]n 1959 erau 207 sate cu o popula\ie sub 100 de persoane, ]n
1970 deja 89, p]n= la 200 de persoane ]n 1959, ]n 1970 deja 117, p]n=
la 500 de persoane ]n 1959, ]n 1970 267.41 Tendin\a ]n cauz= a fost mai
pu\in pronun\at= ulterior pe motiv c= localit=\ile mici practic au disp=rut,
satele devenind mai mari, aceasta, la r]ndul s=u, contribuind la diminuarea izol=rii \=r=nimii care astfel putea fi mai u[or integrat= ]n societatea
sovietic=. De asemenea, ]n satele cu o popula\ie cresc]nd=, existau servicii
intensive/extensive de transport, care asigurau conexiunile necesare cu
ora[ele rusofone. Componen\a localit=\ilor rurale se schimba [i ea ]n urma
efortului de modernizare: ]n sate de p]n= la 1000 de persoane erau 4,8%
intelectuali [i 1,7% func\ionari, ]n sate de 1 000-5 000 de persoane erau
6,2% intelectuali [i 2,7% func\ionari, peste 5 000 de persoane erau 7,5%
intelectuali [i 5,7% func\ionari.42
Modernizarea, chiar [i ]n stil sovietic, a contribuit la m=rirea num=rului
de moldoveni angaja\i ]n munci intelectuale, acesta dubl]ndu-se ]n perioada 1959-1970 de la 5, 4% la 10, 6%.43 }ns= faptul ]n cauz= nu putea
ascunde at]t dificult=\ile socializ=rii accelerate a moldovenilor, c]t [i
reticen\a ru[ilor, evreilor [i ucrainenilor de a ceda pozi\iile sociale ]n domeniul angaj=rii la servicii mai civilizate [i mai bine pl=tite. Structura
socioprofesional= a persoanelor de diferite na\ionalit=\i (la ora[) indic=
urm=toarele:44
grupuri socioprofesionale
moldoveni
munci fizice:
calificate
ucraineni
ru[i
evrei
g=g=uzi
30,9%
34,8%
23,4%
24,9%
31,5%
necalificate [i pu\in calificate 27,7%
12,8%
18,8%
13,4%
43,9%
activit=\i intelectuale:
intelectuali
35,7%
42, 2%
48,0%
49,9%
17, 3%
func\ionari
5,7%
10,2%
9,8%
11,8%
7,3%
Structura socioprofesional= a popula\iei urbane moldovene[ti [i ruse

]n func\ie de domiciliu (%) relev= [i ea c]teva lucruri importante:45
190
grupuri socioprofesionale
IULIAN FRUNTA{U
toat=
popu- Chi[in=u
la\ia
moldo- ru[i
veni
inclusiv
ora[e medii
moldo- ru[i
veni
ora[e mici
moldo- ru[i
veni
munci fizice
necalificate [i pu\in calificate
24,5
21,9
12,9
25,9
28,2
37,0
20,9
munci fizice
calificare ]nalt=
15,3
15,4
14,1
11,9
15,4
18,9
15,9
func\ionari
8,6
5,0
11,6
5,0
11,1
7,0
12,1
speciali[ti de calificare medie
11,5
7,6
15,0
8,2
12,5
10,2
17,9
speciali[ti de calificare
superioar=
20,2
29,3
27,8
29,4
12,2
9,3
14,5
conduc=tori de nivel mediu
4,4
2,9
6,1
2,1
4,0
3,7
7,0
conduc=tori de nivel superior
1,4
1,2
1,7
0,3
1,7
1,6
1,6
Este evident c= statutul social al moldovenilor era inferior ru[ilor.

Doar la categoria munci fizice de calificare ]nalt= (cu toate rezervele
pe care le avem fa\= de semnifica\iile termenului ]n cauz=), moldovenii
se puteau compara cu ru[ii, ]n rest ]ns=, ]n special ]n cazul muncilor de
func\ionari sau ]n ce prive[te func\iile de conducere, ru[ii dep=[eau cu
mult popula\ia aborigen=. Faptul respectiv subliniaz= caracterul social-etnic subaltern al moldovenilor [i superioritatea corespunz=toare a ru[ilor
acestea av]nd repercusiuni de lung= durat= ]n ce prive[te mentalitatea
grupurilor ]n cauz=, ]n special c]nd ambele statute ]ncep s= fie utilizate de
c=tre agitatorii-na\ionalizan\i (sau na\ionali[ti) cu o intensitate mai mare ]n
cadrul unor conflicte etnopolitice. Pe de alt= parte, este necesar de remarcat
procentul ]nalt al moldovenilor la categoria speciali[ti de calificare superioar=, care ]n anii 70 ai secolului XX s-a consolidat sim\itor din contul
tinerilor moldoveni veni\i de la \ar=, absolven\i ai institu\iior de ]nv=\=m]nt
superior din republic=. Acest grup, fiind cel mai educat [i bine preg=tit, a
fost generatorul [i sus\in=torul revendic=rilor de emancipare na\ional= la
sf]r[itul deceniului opt al secolului XX. }n acela[i timp, dup= cum au men\
ionat sociologii ru[i sovietici, la Chi[in=u chiar [i la ]nceputul anilor 80
existau deosebiri ]ntre moldoveni [i ru[i ]n ce prive[te cota intelectualilor
]n cadrul genera\iei mai ]n v]rst=, ultimii dep=[indu-i pe moldoveni de
dou= ori.46 De[i nu avem informa\ii referitoare la situa\ia actual=, presupunem c=, ]n 20 de ani, cota intelectualilor moldoveni or=[eni a crescut,
egal]ndu-se cu cea a ru[ilor aceasta din contul ]nnoirii genera\iilor.
Totodat=, criza economic= prin care trece Basarabia ]n momentul de fa\=
pune temelia unei inegalit=\i intelectuale noi, deoarece copiii de la sate,

care s]nt, ]n majoritate, din familii moldovene[ti, s]nt cel mai mult afecta\i,
cresc]nd procentul celor ne[colariza\i.
De[i, ]n mod evident, ar exista mai mult spa\iu pentru progres ]n
cazul moldovenilor, deoarece ]napoierea acestora oferea teren pentru o
ascensiune social= spectaculoas=, indivizii respectivi nu au fost ]n stare s=
realizeze poten\ialul existent cu o verv= [i o vitez= mai mare. Dezvoltarea
ar fi fost mai mult dec]t evident= [i aici, probabil, rezid= sursa unui efect
iluzoriu care afecteaz= perceperea complex= a realit=\ii.
Problema de fond const= ]n mentalitatea, tradi\iile [i deprinderile indivizilor. }ntr-un fel, at]t o anumit= idee despre progres, ascensiune social=,
c]t [i un statu-quo imuabil [i atemporal, pot fi mo[tenite [i transmise ]n
continuare ]n calitate de mo[tenire, ]n pofida presiunii uniformizatoare
a sistemului totalitar sau a moderniz=rii ]n general. De exemplu, p=rin\ii
moldoveni ocupa\i cu munci fizice necalificate nu dispun de suficient=
imagina\ie [i capacit=\i intelectuale pentru a vedea viitorul copiilor ]ntr-o
lume mai avansat= din punct de vedere social [i pentru a implementa
proiectul ]n cauz=. Bine]n\eles, nu neg=m naturala [i profunda ]n\elepciune a \=ranului basarabean, care se manifesta uneori prin sus\inerea
studiilor pentru copii. }ns= ceea ce s-a remarcat sporadic la \=ranii moldoveni se putea depista constant ]n cazul ru[ilor, evreilor [i altor etnii, care
considerau [coala [i studiile ]n general drept asigurarea statutului social
al copiilor lor. De aceea, studiile ]n familiile acestor etnii din Basarabia
reprezentau un fapt firesc, dar nu o ]nt]mplare folosit= pentru a atribui o
]n\elepciune inexistent= viteazului istoric \=ranului. Cu toate acestea,
modernizarea sovietic= a exercitat impactul cel mai spectaculos asupra na\
iunilor subdezvoltate. Din aceste considerente, avansarea social= a copiilor
de moldoveni, ]n compara\ie cu p=rin\ii lor, era mai evident=, deoarece
se producea cu o vitez= mai mare. }ns= cifrele absolute ale moldovenilor
cu studii superioare, raportate la o mie de indivizi, au fost [i continu= s=
fie ]n momentul de fa\= mai mici.
}n acela[i timp, este necesar s= remarc=m faptul c= majoritatea intelectualilor moldoveni s]nt originari din localit=\ile rurale, au fost educa\i ]n
familii de \=rani [i ascensiunea social= proprie nu putea s= nu formeze
modul de percepere a realit=\ii, sensibilitatea [i judecata acestora. }ntr-un
fel, intelighen\ia moldoveneasc=, ]n marea ei parte, ]n prima genera\ie, era
datoare, nolens, volens, statului-partid [i fra\ilor ru[i pentru statutul social
192
IULIAN FRUNTA{U
ob\inut peste noapte. Iar pe de alt= parte, ]n anumite cazuri, ce-i drept mai
rare, educa\ia [i studiile descopereau inegalitatea ]ntre b=[tina[i [i ru[i,
modul ]n care RSSM a fost creat= [i condus= (ocuparea Basarabiei) toate
acestea contribuind la generarea unei insatisfac\ii etnoculturale latente.
Contradic\ia ]n cauz= a determinat lipsa de verticalitate, indecizia [i lipsa
de viziune a intelighen\iei moldovene[ti, care a fost ambigu= chiar fa\= de
afirmarea propriei identit=\i etnoculturale [i etnopolitice rom`ne[ti.
Num=rul speciali[tilor cu studii medii speciale [i studii superioare
pe na\ionalit=\i ]n RSSM a indicat, ]n perioada 1959-1989, at]t cre[terea
spectaculoas= a procentului de moldoveni, c]t [i incapacitatea, se pare
cronic=, de a-i ajunge pe evrei [i ru[i:
na\ionalitatea
la 1000 de persoane
persoane cu studii medii speciale persoane cu studii superioare
(inclusiv neterminate)
1959
1979
1989
1959
1979
1989
moldoveni
15
26 (56)
107
23 (40)
63
ru[i
91
114 (160)
208
66
97 (140)
178
ucraineni
49
71 (115)
179
25
47 (73)
104
evrei
71
112 (180)
231
106
160 (238)
293
g=g=uzi
15 (48)
107
8 (21)
37
bulgari
16
34 (87)
152
10
27 (52)
82
Calculat dup= 1970, . 4, . 513-518

[i Totalurile recens=m]ntului unional al popula\iei din RSSM din anul 1989, culegere de date
statistice, Chi[in=u, 1990, volumul II. Exist= divergen\e ]ntre cifrele pentru anul 1979
]n prima [i a doua surs=, prezentate ]n paranteze. Totalurile recens=m]ntului unional
din RSSM, publicat ]n 1990 la Chi[in=u, s]nt exagerate [i va trebui s= trat=m cu aten\ie
inclusiv cifrele referitoare la anul 1989, exist]nd riscul unor falsuri deliberate, ]n stilul
recens=m]nturilor sovietice, pentru a impresiona conducerea statului-partid. }ns= posibilele falsuri, dup= toate probabilit=\ile, au vizat m=rirea propor\ional= a cifrelor, f=r=
vreo leg=tur= cu etnia, aceasta cel pu\in p=str]nd diferen\a de principiu ]ntre etnii.
Familiile moldovene[ti aveau ]n general mai mul\i copii dec]t cele

ruse, deoarece majoritatea acestora locuiau la sate. 21% din familiile
moldovene[ti de la sate aveau 4 copii [i mai mul\i, 17% aveau 3 copii, ]n
timp ce acela[i num=r de copii a fost constatat doar la 9% de familii at]t

moldovene[ti, c]t [i ruse, stabilite ]n ora[e. Familiile de moldoveni cu mul\i
copii s]nt specifice lucr=torilor ocup=\i cu munci fizice necalificate [i de o
v]rst= mai ]naintat=. Nu at]t na\ionalitatea, c]t circumstan\ele concrete [i,
]n primul r]nd, caracterul muncii au deteminat modul de via\= al diferitelor familii, ]n particular componen\a [i reproductivitatea.47 }n ce prive[te
indicii demografici, Moldova, la sf]r[itul anilor 80, era mai aproape de
republicile Asiei Centrale dec]t de vestul mai dezvoltat al URSS. Moldovenii aveau cea mai ]nalt= rat= a mortalit=\ii infantile ]n partea de vest a
URSS. Durata vie\ii (65,5 ani pentru b=rba\i [i 72,3 ani pentru femei) era
mai sc=zut= doar ]n Kazahstan, K]rg]zstan [i Turkmenistan.48
}n RSSM sporul natural al popula\iei era mai mare dec]t ]n alte republici
unionale ]n partea european= a URSS. Astfel, acesta a fost ]n perioada
1950-1979 de 72%, ]n compara\ie cu cel mai sc=zut spor al popula\iei ]n
RSS Eston= (59,2%) [i ]n compara\ie cu media unional= de 68,7%.49 }n 1970
la 1000 de persoane se n=[teau 21,1 de g=g=uzi, 20,6 de moldoveni, 17,9
ucraineni [i 15,4 ru[i.50 }n pofida migra\iei ru[ilor (slavilor ]n general) ]n
republic=, popula\ia autohton=, gra\ie unui nivel mai ]nalt de reproductivitate, reu[ise, cel pu\in, s= men\in= un echilibru etnic [i s= prezerveze,
]n acest mod, un grad de impenetrabilitate na\ional=, fapt confirmat de
structura na\ional= a RSSM ]n perioada 1941-1989:
1941
1959
1970
1979
1989
moldoveni 1.620.800 68.8% 1.886.566 65.4%
2.303.916 64.6% 2.525.687 63.9% 2.794.749 64.5%
ucraineni
216.200
11.1% 420.820
14.6%
506.560
14.2% 560.679
14.2% 600.366
13.8%
ru[i
158.100
6.7%
292.930
10.2%
414.444
11.6% 505.730
12.8% 562.069
13.0%
g=g=uzi
115.700
4.9%
95.856
3.3%
124.902
3.5%
138.000
3.5%
153.458
3.5%
bulgari
177.700
7.5%
61.652
2.1%
73.776
2.1%
80.665
2.0%
88.419
2.0%
evrei
95.107
3.2%
98.072
2.7%
80.127
2.0%
65.672
1.5%
\igani
7.265
0.2%
9.235
0.2%
10.666
0.3%
11.571
0.3%
rom`ni
1.663
0.06%
2.477
0.06%
1.0%
22.618
0.8%
1.2%
56.579
1.3%
al\ii
23.200
]n total
2.356.700 100% 2.884.477 100%
37.968
1.1%
48.202
3.568.873 100% 3.949.765 100% 4.335.360 100%
Pe de alt= parte, una din consecin\ele directe ale moderniz=rii sovietice

(dup= cum ar fi fost [i ]n alte cazuri) a fost urbanizarea accelerat= a RSSM,
faptul fiind relevat de dinamica num=rului popula\iei:
194
IULIAN FRUNTA{U
anul
nr. persoane
popula\ia urban=
1950
2 290 000
17%
1960
2 968 000
23%
1970
3 569 000
32%
1979
3 947 000
39%
1989
4 337 000
47%
Calculat ]n conformitate cu 1977 .,

(: , 1980) . 10 [i Totalurile recens=m]ntului unional al popula\iei din
RSSM din anul 1989, culegere de date statistice, Chi[in=u, 1990, volumul I, p. 7.
Num=rul or=[enilor cre[tea ]n permanen\=, ]n perioada 1970-1978

m=rindu-se de la 32% la 39%. Fondul locativ al ora[elor ]n perioada
1965-1978 s-a m=rit cu 95% ]n compara\ie cu 67% ]n medie ]n URSS.51 Ru[ii,
ucrainenii [i evreii care soseau ]n Moldova se stabileau ]n ora[ele mari:
Chi[in=u, Tiraspol, B=l\i etc. De men\ionat c= num=rul ru[ilor, ucrainenilor
[i evreilor ]n ora[e era mai ridicat dec]t cota lor general= ]n popula\ia RSSM,
moldovenii, dimpotriv=, predomin]nd ]n localit=\ile rurale. Tendin\a
spre urbanizare a ru[ilor confirm= unele aspecte ale rela\iilor interetnice:
perpetuarea etnocultural= a statutului colonizator ]n raport cu moldovenii
b=[tina[i cultivatori ai p=m]ntului. Dup= cum men\ioneaz= King: }n
termeni demografici [i economici, RSSM s-a dezvoltat treptat ca dou=
republici ]n una: popula\ia indigen= moldoveneasc= ]n mare parte rural=,
angajat= predominant ]n agricultur= [i industria u[oar= de prelucrare a
produselor agricole, [i popula\ia slav= mult mai urban=, preponderent
imigrat= ]n Transnistria, lucr]nd ]n industria grea de tip sovietic.52
Popula\ia moldoveneasc= ]n localit=\ile rurale tr=ia cel mai compact
]n raioanele de centru ale republicii, precum [i ]n raioanele adiacente la
nord [i sud. Zona de centru, care cuprindea 13 raioane cu un procent
de 81-96%, ar putea fi caracterizat= drept moldoveneasc= omogen=.
A doua zon= (moldoveneasc= mixt=) cu un ]nalt procent de popula\ie
moldoveneasc= (58-78%) cuprindea 14 raioane situate la nord, sud [i ]n
partea st]ng= a Nistrului. Majoritatea ucrainenilor tr=iesc ]n raioanele de
nord [i din st]nga Nistrului, ru[ii ]n sud-estul republicii. }n sud exist=
dou= zone etnice: moldoveneasc=-g=g=uz= (fostele raioane Vulc=ne[ti
[i Comrat, ]n care moldovenii reprezint= 39,4%, iar g=g=uzii 42,9%) [i
g=g=uz=-bulgar= (raionul Cead]r-Lunga, unde g=g=uzii reprezint= 53,4%,
iar bulgarii 29,6%).53
Dup= cum au subliniat sociologii sovietici, de[i existau tendin\e generale de modificare a structurii demografice, acestea nu au condus la nivelarea
de facto a diferen\elor demografice legate de modul de via\=. Deosebirile
]ntre na\ionalit=\i se men\ineau c]nd erau abordate v]rsta, familiile numeroase, m=rimea medie a familiei etc.54 Faptul ]n cauz= arat= c= etniile din
RSSM p=strau tr=s=turile tradi\ionale ale modului de via\= cu diferit grad
de intensitate [i perseveren\=. Cu toate acestea, am putea presupune c=
tendin\ele demografice [i rezultatele efortului de modernizare ar fi dus,
]ntr-un viitor mai ]ndep=rtat, la dispari\ia unor tradi\ii, cei drept, mai
degrab= rurale, dec]t explicit na\ionale, cum ar fi familiile cu mul\i copii,
leg=turile ]ntre neamuri, mobilitate social= redus= etc. Conservatismul
moldovenilor se datora, ]n acest fel, structurii sociale, adic= faptului c=
erau \=rani, lega\i de proprietatea rudimentar-rural=, modul de produc\ie
[i de exercitare tradi\ional= a loialit=\ii. Conservatismul respectiv, chiar
dac= se exprima ]n limba rom`n=, avea foarte pu\in ]n comun cu na\ionalismul. Aceea[i intractibilitate social= din secolele XIX-XX a fost valabil=
pe tot parcursul perioadei sovietice, ]ns= redus= ]ntr-o oarecare m=sur= ]n
urma terorii, colectiviz=rii, rusific=rii [i implic=rii ]n proiecte de modernizare sovietic=. Procentul ]n cauz= a fost legat de diminuarea num=rului
de persoane care se ocupau de agricultur=, acesta sc=z]nd, ]n perioada
1960-1978, cu o p=trime, m=rindu-se, ]n consecin\=, de 1,5 ori num=rul
celor care munceau ]n industrie [i construc\ii.55 }n context panunional,
se schimbase raportul celor care munceau fizic [i intelectual, num=rul
de persoane ridic]ndu-se de la 10,6% ]n 1959 la 18% ]n 1970.56 Ponderea
relativ= a moldovenilor ]n grupul angaja\ilor sectorului industrial a crescut
de la 38% ]n 1959 la 50% ]n 1970.57 }n domeniile nonindustriale [tiin\=,
cultur=, ]nv=\=m]nt, ocrotirea s=n=t=\ii diferen\ele ]n reprezentarea
na\ionalit=\ilor au fost mai evidente.58
Cre[terea nivelului material al popula\iei RSSM a condus la sporirea
considerabil= a volumului m=rfurilor de larg consum59, procurate de s=teni
[i or=[eni, aceast= relativ= bun=stare fiind asociat= cu URSS, construc\ia
comunismului, prezen\a tot mai vizibil= a ru[ilor etc. Cu toate acestea,
subminarea intractibilit=\ii sociale nu a produs automat un homo soveticus
rusofil, deoarece modernizarea sovietic= (industrializarea, urbanizarea
[i culturalizarea) a politizat etnia ]ntr-un mod rudimentar, desigur, ]ns=
suficient de consistent pentru a crea unele mecanisme interne de rezisten\=
la o rusificare complet= [i irevocabil=. Comunismele na\ionale, ]ntr-un
196
IULIAN FRUNTA{U
fel, au beneficiat de modernizarea sovietic=, consolid]nd etnicul ]ntr-o

form= ce s-a dovedit a fi rezistent= la presiunea ideologic= [i cultural=
uniformizatoare de a crea un singur popor sovietic.
3. Intractibilitatea social-cultural= a moldovenilor ]ntre diminuare [i consolidare

Mobilitatea social= a indivizilor descoperea caracterul conservator al
\=ranului, sociologii sovietici, de exemplu, remarc]nd faptul c=: Dac= din
ora[ele altor republici sosesc de regul= ru[ii (60% migran\i), din localit=\i
rurale ale altor republici ucrainenii (44%), ru[ii (33%), majoritatea celor
sosi\i din satele Moldovei s]nt moldovenii (71%), de[i cota lor ]n torentul
satul moldovenesc ora[ul ]n 1968-1969 era pu\in mai mic= dec]t cota
lor ]n popula\ia rural= (78%). }n ce prive[te migra\ia popula\iei rurale, mai
pu\ini moldoveni se transferau la ora[, dec]t alte na\ionalit=\i. Probabil,
leg=turile tradi\ionale ale popula\iei moldovene[ti cu modul rural de via\=
s]nt mai puternice dec]t ]n cazul ru[ilor. (...) Jum=tate din cei sosi\i ]n ora[e
o reprezint= moldovenii (51,7%), ]n timp ce cota lor ]n ora[e ]n 1959 era de
numai 28,1%.60 Cu toate acestea, ]n cifre absolute, raportate la procentul
locuitorilor localit=\ilor rurale, ru[ii, ucrainenii, evreii [i bulgarii migrau
mai intensiv ]n centrele urbane dec]t moldovenii. Exista o deschidere mai
mare a acestora spre modernizare [i urbanizare, na\ionalit=\ile ]n cauz=
fiind mai pu\in conservatoare. Din punct de vedere sociologic, studiile [i
calificarea profesional= mai ]nalt= suscit= ]naintarea [i realizarea cerin\elor
etnosociale ale indivizilor [i stimuleaz= mobilitatea acestora.
}n acela[i timp, chiar [i nivelul redus de mobilizare a moldovenilor ar
fi putut fi considerat pozitiv de c=tre agitatorii na\ionali[ti (]n cazul ]n care
ace[tia ar fi existat), deoarece le-ar fi mai u[or s= prelucreze un material
brut, nealterat de eforturile culturalizatoare ruse, folosind procesul de
modernizare. Din perspectiva ru[ilor ]ns=, aceast= intractibilitate social= a
\=ranului moldovean, care devenea cet=\ean sovietic mai ]ncet dec]t [i-o
doriser= ideologii comuni[ti ru[i, a fost considerat= o evolu\ie negativ=. De
asemenea, aceast= impenetrabilitate (tradi\ional= deja?) i-ar putea exaspera
pe ideologii rom`nizatori care vor ]ncerca s= consolideze, ]n baza identit=\ii
cultural-lingvistice [i etnice, identitatea na\ional= rom`neasc=.
Anihilarea diferen\elor na\ionale se desf=[ura cel mai activ ]n fami-
liile mixte. RSSM ocupa unul din primele locuri ]n URSS ]n ce prive[te
procentul familiilor mixte 17,9%, iar ora[ele moldovene[ti dep=[eau ]n
acest sens toate centrele urbane ale altor republici unionale, ]n care 34,4%
de familii erau mixte (la sate 10%).61 }n opinia sociologilor din URSS,
dac= frecven\a c=s=toriior este egal= cu probabilitatea lor teoretic=, atunci
indiciul este egal cu 1, iar dac= asemenea c=s=torii nu exist= cu zero. }n
conformitate cu recens=m]ntul din 1970, cel mai aproape de probabilitatea
teoretic= se afla frecven\a c=s=toriilor ruso-ucrainene [i g=g=uzo-bulgare.
Alt grup (0,35-0,60 ]n raport cu probabilitatea teoretic=) era reprezentat
de c=s=toriile moldovene[ti-ucrainene, ruso-bulgare, ucraineano-bulgare,
ruso-evreie[ti. Ultimul grup (indiciul de 0,2) este compus din c=s=torii
mixte ]ntre g=g=uzi cu alte na\ionalit=\i dec]t bulgarii, ]ntre evrei cu
bulgarii [i cu moldovenii.62 Explic]nd diferen\ele respective, sociologii
sovietici au fost tenta\i s= accentueze rolul stabilirii cu traiul al diferitelor
na\ionalit=\i, diferen\ele socioprofesionale, nivelul culturaliz=rii [i studiilor, tradi\iile, modul de via\= etc. }ns= nu era deloc neglijabil un gen de
determinism etnocentric ]n raport cu rela\iile interetnice, care stabilea un
anumit climat social al interac\iunii ]ntre reprezentan\ii diferitelor na\iuni.
Cultura tradi\ional= a popoarelor crease pe parcursul secolelor anumite
modele, stereotipuri ]n con[tiin\a etnic=, care continuau s= de\ina o pondere considerabil=, inclusiv ]n societatea sovietic= socialist= care exercita,
la r]ndul s=u, o presiune uniformizatoare asupra indivizilor. }n acela[i
timp, procentul ]nalt al familiilor mixte ar=ta c= nu existau sentimente
na\ionaliste pronun\ate, de[i un anumit pattern behavioral (]n particular al
elitelor locale din RSSM) era depistabil atunci c]nd indivizii luau decizia
s=-[i ]ntemeieze o familie.
}ntr-un anumit sens, limitat la relevan\a clasei pentru fizionomia
etnopolitic= a indivizilor, i-am putea da dreptate lui Marx, c]nd acesta
afirma c= indivizii reprezint= rezultatul activit=\ii lor [i c= ace[tia s]nt
derivatele produsului, dar [i modului de producere.63 }n ce prive[te
proprietatea, moldovenii, mai des dec]t ru[ii, aveau gospod=rii auxiliare
(14% contra 8% ]n Chi[in=u, 31% contra 22% ]n ora[e medii [i 50% contra
35% ]n ora[e mici). }n sate, ]n jur de 90% de moldoveni aveau gospod=rii
proprii.64 Faptul ]n cauz= probeaz= c= sentimentul propriet=\ii private era
mai puternic dezvoltat ]n cazul moldovenilor, aceasta pentru c= \=ranii, ]n
mod tradi\ional, ]ntotdeauna au fost ata[a\i material, dar [i emo\ional, de
p=m]ntul pe care ]l lucrau [i care le oferea sursele necesare (sau adi\iona-
198
IULIAN FRUNTA{U
le) de existen\=. }ns= acest sentiment vag nu a fost ]n stare s= genereze o

tradi\ie a propriet=\ii private, tradi\ie care a fost distrus= o dat= cu exterminarea \=ranilor ]nst=ri\i ]n perioada postbelic=.
Cultura rural=, ]n compara\ie cu cea urban=, nu este orientat= spre
ob\inerea studiilor superioare, fiind mai rudimentar= [i mai limitat=. De
exemplu, la ]ntrebarea prin ce este atractiv= via\a urban=, 60,3% din or=[eni
au r=spuns prin nivelul cultural superior [i doar 31,6% din s=teni au
oferit acela[i r=spuns. Popula\ia moldoveneasc=, ]n general mai pu\in
urbanizat=, ]n compara\ie cu ru[ii, este ata[at= mai pronun\at de valorile
rurale, ]n special, fa\= de avantajele materiale ale satului. }n acela[i timp,
valorile urbane s]nt ]n aceea[i m=sur= semnificative pentru moldoveni
[i ru[i.65 O dat= cu trecerea timpului [i exercitarea politicilor sovietice
de indigenizare [i culturalizare, intractibilitatea social= a moldovenilor a
]nceput s= se diminueze. Nivelul educa\iei tuturor na\iunilor a crescut
dup= r=zboi foarte repede, ]n acela[i timp, cre[terea cea mai rapid= fiind
]nregistrat= de c=tre na\iunile [i grupurile na\ionale care ]n trecut erau
cele mai ]napoiate moldovenii, g=g=uzii [i bulgarii.66
De[i intensitatea consumului de cultur= cre[tea, ]ntre ora[ul rusofon
[i satul moldovenesc se men\ineau, totu[i, diferen\e sociale substan\iale
ale procesului de culturalizare moldovenii citeau mai pu\in= literatur=
artistic=, mult mai rar frecventau teatrele, filarmonica [i muzeele. De
exemplu, doar 11,9% moldoveni de la sate citeau literatur= artistic= ]n
compara\ie cu 50% ru[i (dar [i 36,9% moldoveni) la ora[e, teatrele fiind
vizitate de 1-2 ori pe an de doar 25,4% moldoveni de la sate ]n compara\ie
cu 67% ru[i (dar [i 55,5% moldoveni) la ora[e. Iar la ]ntrebarea viz]nd
modul de petrecere a timpului liber, doar 15,7% din moldovenii de la
sate preferau s= citeasc= c=r\i ]n compara\ie cu 37,0% ale ru[ilor, 7,1%
moldoveni preferau s= studieze [i s=-[i aprofundeze cuno[tin\ele ]n
compara\ie cu 21,9% ale ru[ilor. R=spunsul pur [i simplu m-a[ odihni,
a[ juca domino, c=r\i) este dat de 8,2% moldoveni de la sate, 9,0% de la
ora[, ]n compara\ie cu 7,8% de ru[i doar aici realiz]ndu-se o egalitate
numeric= relativ=.67 Printre ru[i este mai ]nalt= propor\ia celor orienta\i
spre lecturi (37% ru[i [i 30% moldoveni), precum [i spre vizitarea teatrelor, expozi\iilor (25% ru[i [i 15% moldoveni). }n procesul de alegere a
emisiunilor televizate moldovenii au dat prioritate celor sportive, iar ru[ii
premierelor teatral-televizate. }n alegerea muzicii, ]n cazul ru[ilor este
mai evident interesul fa\= de muzica simfonic= [i balet, iar moldovenii,
mai des dec]t ru[ii, ofereau prioritate muzicii populare.68 De asemenea,

este interesant= calitatea literaturii consumate de diferite grupuri na\ionale. Din literatura despre r=zboi, aventuri, trecutul poporului, dragoste
[i prietenie, specialitate [i politic=, doar 10,0% din moldoveni preferau
literatura despre trecutul poporului, primul loc ]n top, cu 28,2%, fiind
de\inut de literatura referitoare la r=zboi (Cel de-al Doilea Mondial [i ]n
tratarea autorilor sovietici, bine]n\eles n. a.), despre dragoste [i prietenie 26,4%. Deci, la nivel cognitiv se realiza identificarea cu sovieticii [i
evenimentele majore din istoria URSS. Pe de alt= parte, preferin\ele muzicale ar=tau un conservatism destul de pronun\at ]n compara\ie cu alte
etnii. Muzica popular= era preferat= de 66,7% moldoveni ]n compara\ie
cu 49,4% ru[i [i 26,6% ucraineni. Ace[tia din urma aveau preferin\e mai
pronun\ate pentru balet (18,3% [i 19,8%) ]n compara\ie cu moldovenii
(9,4%)69, fapt care demonstreaz= o deschidere mai mare spre modernizare
[i cultura universal= din partea ru[ilor, evreilor [i ucrainenilor.
Aparent paradoxal, dar acest conservatism ]n ce prive[te tradi\iile
[i gusturile na\ionale ale moldovenilor (limitate la muzic= popular= [i
m=m=lig=) nu a contribuit la generarea unui sentiment na\ionalist [i la
formularea teoretic= a acestuia. Pe de alt= parte, se pare c= ru[ii, chiar dac=
nu au fost ata[a\i de muzica popular= rus=, au reu[it s= ]nsu[easc= o ideologie na\ionalist-[ovin= care este bazat= ]n egal= masur= pe na\ionalism [i
imperialism. De altfel, mai ]n toate cazurile, elitele str=ine care administrau
coloniile na\ionale erau mai educate dec]t indigenii [i mai susceptibile progresului. Colonialismul, cuplat cu na\ionalismul, a reprezentat un melanj
mai durabil [i mai competitiv. Dac= ne-am imagina un na\ionalism rus ]n
compara\ie cu unul rom`nesc, f=r= ingredientele imperialiste, colonialiste
[i religios-mesianice, am putea presupune c= ar fi fost o concuren\= mai
loial=. De asemenea, dac= ne-am imagina c= moldovenii ar fi fost dezvolta\i din punct de vedere cultural, cu o con[tiin\= na\ional= pronun\at= [i
dota\i cu abilit=\ile civiliza\iei occidentale, colonialismul [i imperialismul
rus ar fi sucombat ]n fa\a unei asemenea superiorit=\i.
}n contextul raportului cultural [i ideologic aborigen-rus suvenirele,
vestigiile istorice cap=t= rolul unui instrument psihologic de mas=, una
din metodele consolid=rii poporului. }n acest sens hainele, giuvaierele
etc. pot ]ndeplini aceea[i misiune ca [i imnurile [i stemele.70 Doar 19%
moldoveni la sate [i 8% la ora[ purtau costume na\ionale sau anumite
elemente ale acestuia. Nu exist=, bine]n\eles, un raport direct ]ntre na\io-
200
IULIAN FRUNTA{U
nalism [i simbolica na\ional=, ]ns= nici cele 19 procente ]n mediul rural nu

au ]nsemnat profesarea na\ionalismului, ci reflectarea unei intractibilit=\i
etnosociale ]n cadrul genera\iei mai ]n v]rst=. Pe de alt= parte, renun\area
la o asemenea intractibilitate se f=cea nu ]n favoarea unui na\ionalism
modernizat, f=r= c=ciuli \uguiate, ci mai degrab= ]n favoarea ader=rii la
comunitatea etnocultural= a cet=\enilor sovietici.
Cunoa[terea limbilor (fluent,%) releva [i ea unele lucruri interesante71:
limba
ora[ul
satul
ru[i
evrei
ucraineni g=g=uzi moldoveni moldoveni
rus=
100
74
74
47
44
19
moldoveneasc=
10
13
20
90
100
limba na\ionalit=\ii
proprii
100
28
31
53
90
100
Deci, ]n pofida faptului c= aproape to\i moldovenii ][i cuno[teau

limba, domeniile de utilizare a acesteia se reduceau tot mai evident, ea
fiind deportat= la buc=t=rii. Faptul ]n cauz= era mult mai pronun\at la
ora[, unde modernizarea sovietic=, deci [i rusificarea, se desf=[urau mai
accelerat. Astfel, procentul or=[enilor care utilizau preponderent limba
matern= releva urm=toarele:72
ru[ii
moldovenii
ucrainenii
ziare
79
literatur=
79
18
la serviciu
82
31
acas=
88
61
15
citesc
comunic=
Limba, ca [i costumul na\ional, a ]nceput s= fie considerat= de o parte

important= a moldovenilor, ]n special, de cei muta\i la ora[, drept un lucru
arhaic, de care ar fi mai convenabil, din punct de vedere social, s= te debarasezi, cu c]t mai repede, cu at]t mai bine. Aici intractibilitatea moldovenilor
a fost atacat= de presiunea proceselor de modernizare sovietic=, ]ns= nu ]n
direc\ia consolid=rii grupului etnolingvistic propriu, ci ]n cea a asimil=rii
grupului dominant rus.
Sociologii sovietici au surprins procesul de rusificare ]n felul urm=tor:
Dat fiind faptul c= din genera\ie ]n genera\ie se intensific= contactele

social-culturale [i utilizarea limbii ruse unionale, cunoa[terea limbilor
materne de c=tre unele popoare (genera\ia mai t]n=r=) se reduce acum la
zero. Astfel, la v]rsta de 24-29 de ani vorbesc fluent limba matern= doar
6% evrei [i 14% ucraineni, ]n timp ce ]n cadrul genera\iei ]n etate (60 de
ani [i mai mult) o treime a indivizilor din primul sau al doilea grup cunosc
limbile grupurilor lor na\ionale.73
Factorii de baz= care au contribuit, ]n viziunea sociologilor sovietici, la crearea bilingvismului la moldovenii [i ru[ii din ora[e (%) s]nt
urm=torii74:
grupurile de
de unde moldovenii [tiu limba rus=, iar ru[ii limba moldoveneasc=
popula\ie
[coala
armata
familia
comunicarea
scoala
indicii factorului
superioar= [colar
moldoveni
53,0
14,4
11,0
32,7
9,0
0,79
ru[i
18,1
1,2
10,0
26,2
1,9
0,45
inclusiv grupurile de v]rst=

18-19
84,5/41,1
0,6/0,0
11,9/13,7
21,4/24,7
10,7/2,7
1,89/1,0
20-24
75,2/33,0
9,9/1,4
8,0/9,3
24,3/20,5
15,9/4,2
1,29/0,93
25-29
68,9/21,7
18,5/1,9
11,3/8,3
24,4/24,2
11,8/3,2
1,04/0,58
30-39
56,0/18,1
17,8/1,5
11,1/11,8
34,2/25,9
8,9/1,3
1,03/0,47
40-49
33,0/15,6
21,1/1,0
10,7/8,2
39,9/28,8
5,3/1,7
0,45/0,39
50-59
21,9/11,3
14,8/1,4
16,3/8,5
42,3/33,1
4,1/1,4
0,28/0,25
60 sau peste 60
17,1/9,7
10,2/0,7
12,2/11,6
42,4/24,6
1,0/0,7
0,22/0,26
Calculat dup= 1959.

(, , 1962), . 90-94; 1970, . 4, .
276-278.
A[a-numitul bilingvism na\ional-rus era cel mai r=sp]ndit, dup= cum

men\ionau sociologii sovietici, ]ntre moldoveni [i ucraineni ]n grupul
de v]rst= 20-24 de ani, iar la g=g=uzi la v]rsta de 25-29 de ani. Aceasta
demonstreaz= c= rolul determinant ]n consolidarea bilingvismului na\
ional-rus apar\inea [colii [i c= era cel mai r=sp]ndit ]n r]ndul oamenilor
n=scu\i dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial. Bilingvismul na\ional-moldovenesc se ]nt]lnea mai des ]n r]ndul g=g=uzilor [i ru[ilor de 55-59 de
ani (29,7% [i 21,7%), iar ]n mediul bulgarilor [i ucrainenilor la 45-49
de ani (13,5% [i 27,0%). }n total, ]n mediul popula\iei RSSM bilingvismul
na\ional-moldovenesc era constatat la genera\ia n=scut= p]n= ]n 1935. }n
acela[i timp, acesta era mai r=sp]ndit la sate dec]t la ora[e.75 Semnifica\iile
202
IULIAN FRUNTA{U
tezelor ]n cauz= s]nt multiple, ]ns= cel mai evident este faptul c=, dup=
anexarea din 1940 a Basarabiei, ru[ii [i al\i minoritari nu considerau necesar s= ]nve\e rom`na, deoarece se identificau cu na\iunea victorioas=
care nu era obligat= s= cunoasc= limba b=[tina[ilor, dimpotriv=, ace[tia din
urm= erau datori s= ]nve\e rusa, cu c]t mai repede, cu at]t mai bine pentru
ei. De asemenea, este evident= capacitatea indivizilor de a ceda presiunilor
mediului ce genereaz= politici lingvistice ]n domeniul etnocultural sovietic.
}n particular, atunci c]nd se implementeaz= m=suri coercitive [i se edific=
sisteme [i simboluri de superioritate cultural=, este explicabil= aderen\a
oamenilor la proiectele etnocultural-ideologice, gestionate de str=ini.
}n urma bilingvismului sovietic etniile conlocuitoare s-au rusificat,
aceea[i tendin\= fiind depistabil= [i ]n cazul moldovenilor. Astfel, limba
[i etnia ]n RSSM (1989) prezenta urm=torul tablou sociolingvistic:
limba matern=
popula\ie
]n total
moldoveni
limba grupului moldoveetnic propriu

neasca
cunoa[terea fluent=
a altei limbi sovietice
rusa
limba grupului
etnic propriu
moldoveneasca
rusa
2.794.749
95.4
4.3
1.7
25.7
ucraineni
600.366
61.6
1.6
36.7
8.6
12.8
43.0
ru[i
562.069
99.1
0.6
0.6
11.7
g=g=uzi
153.458
91.2
1.1
7.4
1.6
4.4
72.8
bulgari
88.419
78.7
2.4
18.1
6.9
68.3
evrei
65.672
25.9
0.8
72.9
6.9
15.2
23.1
\igani
11.571
82.0
13.5
3.6
1.2
30.6
41.9
]n total
4.335.360
88.9
0.5
10.3
2.6
3.9
45.2
}nsu[irea limbii moldovene[ti de ru[i [i a celei ruse de moldoveni, ]n

func\ie de mediul etnic, ofer= posibilitatea unor observa\ii concludente.
Puterea de asimiliare etnolingvistic= a ru[ilor s-a dovedit a fi incomensurabil mai mare dec]t cea a moldovenilor, demonstr]nd o rezisten\= remarcabil=, inclusiv ]ntr-un mediu moldovenesc omogen. Astfel, ]n conformitate cu informa\iile recens=m]ntului din 1970, ]n raionul Nisporeni (96%
moldoveni [i 1,4% ru[i) doar 37% ru[i posedau limba moldoveneasc=
[i 21,8% moldoveni limba rus=. }n ansamblu, ]n raioanele populate
preponderent de moldoveni (media 81,0%) [i ru[i (4,4%), doar 21,4% ru[i
cuno[teau fluent limba moldoveneasc=, iar 26,9% moldoveni limba
rus=. }ntr-un mediu moldovenesc neuniform (]n medie 71% moldoveni
[i 5,8% ru[i) doar 19,3% ru[i posedau bine limba moldoveneasc=, iar
31,0% moldoveni limba rus=. }n mediul moldovenesc mixt raionul

Dub=sari (58,3% moldoveni, 14,9% ru[i), raionul Tiraspol-Slobozia (51,2%
moldoveni, 21,9% ru[i), raportul cunoa[terii limbilor este urm=torul:
]n primul caz 14,3% ru[i vorbeau fluent limba moldoveneasc= [i 52,4%
moldoveni limba rus=, iar ]n cazul al doilea 16,8% ru[i cuno[teau bine
limba moldoveneasc= [i 59,4% moldoveni limba rus=. Este semnificativ
faptul c= ru[ii, fiind minoritari, nu se l=sau asimila\i din punct de vedere
etnolingvistic, iar moldovenii, reprezent]nd chiar absoluta majoritate
]n zona respectiv=, demonstrau un nivel ]nalt al cunoa[terii limbii ruse.
Dac= am evalua aproximativ corela\ia dintre num=rul moldovenilor [i
ru[ilor [i gradul de cunoa[tere a limbilor moldoveneasc= [i rus= al acestor etnii, atunci vom constata c= vezi statisticile capacitatea ru[ilor
de asimilare etnolingvistic= a moldovenilor ([i cu at]t mai mult a minorit=\ilor na\ionale ]n RSSM) este de zeci de ori mai mare dec]t capacitatea
similar= a moldovenilor. Explica\ia rezid= ]n faptul c= moldovenii nu erau
con[tien\i ([i continu= s= fie ignoran\i) de existen\a categoriei de na\iune
[i nu erau marca\i de na\ionalism, iar ru[ii erau sus\inu\i de statul central
ruso-centric [i erau marca\i de na\ional-[ovinismul rus, care ]n Moldova
se manifesta prin intermediul unui colonialism sovietic rusificator. Realiz]nd suprema\ia lor politic= ]n Imperiul Sovietic, mul\i ru[i au avut o
atitudine dispre\uitoare fa\= de cultura [i tradi\iile popula\iilor indigene
[i au refuzat s= ]nsu[easc= limbile locale.76
S]nt revelatoare urm=toarele afirma\ii ale sociologilor sovietici: Bilingvismul na\ional-rus este ]n mod special necesar pentru membrii activi
ai societ=\ii. Este absolut firesc c= ]n r]ndul moldovenilor care particip=
plenar la activit=\i sociale, moldoveni comuni[ti [i comsomoli[ti, num=rul
celora care cunosc limba rus= este mai mare, mai profund= este orientarea
spre bilingvism. (...) Deoarece cunoa[terea limbii ruse de c=tre moldoveni
este legat= de calificare [i educa\ie, popula\ia bilingv= are, bine]n\eles,
concep\ii mai moderne despre via\=. }n particular, aceasta se reflect= ]n
atitudinea fa\= de femeie [i rolul ei ]n familie [i serviciu. De exemplu, ]n
mediul moldovenilor care vorbesc liber limba rus=, num=rul celora care
consider= c= este mai judicios ca femeia s= lucreze dep=[e[te num=rul
respectiv al moldovenilor din categoria care ]n general nu pot vorbi
limba rus=. Printre moldovenii bilingvi s]nt mai mul\i indivizi cu educa\ie
[i calificare superioar=, care citesc regulat literatur= artistic=, vizioneaz=
emisiuni televizate [i viziteaz= teatrele. Aceast= activitate cultural= se
coreleaz= direct cu gradul de cunoa[tere a limbii ruse.77 Toate aceste
204
IULIAN FRUNTA{U
elemente au urm=toarele semnifica\ii:

1. Cariera ]n organele de partid [i de stat era posibil= doar cu condi\ia
cunoa[terii bune a limbii ruse. Orice individ ambi\ios [i activ din punct
de vedere social trebuia s= se conformeze acestei reguli pentru realizarea
ambi\iilor proprii. Astfel, liderii ]nn=scu\i erau educa\i ]n limba rus= [i
]n spiritul culturii ruse.
2. Cunoa[terea limbii ruse a fost legat= iremediabil de ideea de progres social, politic [i, ]n general, uman. Absen\a abilit=\ilor lingvistice ruse
era tratat= drept un impediment irevocabil ]n procesul evolu\iei sociale a
individului.
3. Culturalizarea complet= a indivizilor ]ncepea s= fie tratat= prin
filiera limbii ruse. Nu era posibil=, prin defini\ie, existen\a unui individ cult
]n URSS f=r= ca acesta s= nu cunoasc= rusa. Astfel, a luat na[tere tradi\ia
neoficial= de rusificare aceasta nu doar la nivelul institu\iilor de stat,
ci [i la nivelul mentalit=\ilor, ideii de progres [i avansare social=. Faptul
]n cauz= a asigurat adeziunea moldovenilor doritori s= progreseze din
punctul de vedere al carierei profesionale [i a creat un model de imita\ie
[i reproducere rudimentar= pentru indivizii mai pu\in capabili din punct
de vedere intelectual (solda\ii ]ntor[i din armata sovietic= acas=, ]n satele
moldovene[i, utiliz]nd slang-ul rusesc etc.).
A[adar, pentru a reu[i, un func\ionar de partid sau al organelor
executiv-administrative din URSS trebuia s= posede abilit=\i culturale
ruse. La sf]r[itul anilor treizeci studierea limbii ruse a devenit obligatorie
]n toate [colile. De[i limbile na\ionale erau [i ele predate, statutul acestora
era inferior limbii ruse [i erau considerate a fi insuficiente pentru o carier=
]n structurile de stat sau chiar pentru cea [tiin\ific=. Dar statutul social
al limbii ruse, net superior celor na\ionale, mai ]nsemna [i prestigiul
acesteia, deoarece elita politic=, inclusiv de origine moldoveneasc=, nu
doar o vorbea, ci [i prefera s=-[i [colarizeze copiii la [colile cu predare ]n
limba rus=. Aceasta crea un anumit model cultural [i de comportament
pentru vulg, care mima preferin\ele elitei politice comuniste [i de stat,
cre]ndu-se un gen de tradi\ie de autoasimilare na\ional-cultural=, care era
nu doar convenabil=, ci [i fireasc=. Utilizarea cuvintelor, expresiilor (]n
special ]n limbajul colocvial) ]n limba rus=, atunci c]nd \=ranii moldoveni
sau proaspe\ii or=[eni vorbeau moldovene[te, indica nu doar o surs=
extern= a faptului, cum ar fi presiunea rusific=rii, ci [i disponibilitatea sau
deschiderea spre asimilare etnolingvistic= de c=tre o na\iune mai puternic=
[i deci mai prestigioas= ]n imagina\ia acestor indivizi.

Rusificarea minorit=\ilor ]n RSSM era considerat= un lucru absolut
firesc [i natural. S]nt destul de pregnante explica\iile sociologilor sovietici
]n ce prive[te rusificarea na\ionalit=\ilor ]n RSSM. Indiferent de faptul
dac= g=g=uzii cunosc sau nu limba moldoveneasc=, ]n mai multe domenii,
inclusiv [tiin\=, cultur=, art=, ei au nevoie de limba rus=78. Dezna\ionalizarea minoritarilor [i edificarea unei identit=\i lingvistice ruse consolida
at]t statutul acestora, c]t [i pozi\ia Moscovei, care putea conta pe loialitatea
minoritarilor (g=g=uzi, bulgari, ucraineni), dat fiind faptul c= i-a culturalizat
[i le-a ridicat statutul social ]ntr-un timp relativ scurt.
}n 1970 mai mult de 80% de moldoveni [i 90% de ru[i, ucraineni [i alte
na\ionalit=\i ale republicii lucrau ]n colective multina\ionale; peste 70%
de moldoveni or=[eni aveau rude la sate, 30% de s=teni vizitau ora[ul
apropiat sau centrul raional de c]teva ori pe lun=, o treime de c]teva ori
pe an vizitau Chi[in=ul [i 45% o dat= pe an. Mobilitatea fizic= era
dublat= de cea social=, etniile conlocuitoare ]nregistr]nd un grad ]nalt
de contacte [i rela\ii. Astfel, 71,5% de moldoveni, 84% de ru[i, 90% de
ucraineni [i evrei din ora[e aveau prieteni de alte na\ionalit=\i, iar mai
mult de jum=tate de moldoveni, 60% de ru[i [i 70% de ucraineni [i evrei
erau c=s=tori\i cu reprezentan\ii altor na\ionalit=\i sau au rude care se
afl= ]n asemenea c=s=torii. La v]rstele mai tinere, ]n mediul speciali[tilor
[i muncitorilor califica\i de diferite na\ionalit=\i prietenia interetnic=, cum
o calificau sociologii sovietici, era, de regul=, mai r=sp]ndit=. De exemplu,
80% din moldovenii de 20-29 de ani aveau prieteni de alte na\ionalit=\i,
iar cei de 50-59 de ani [i 60 de ani/peste 60 de ani 57% [i, respectiv, 45%.79
Sociologii ru[i remarcau urm=toarele: Moldova apar\ine acelei categorii
de raioane ale \=rii noastre unde schimb=rile sociale [i culturale cardinale
s-au desf=[urat ]ntr-o perioad= istoric= foarte scurt=, iar pe moldoveni ]i
putem considera drept o na\iune care se afl= ]ntr-un proces deosebit de
rapid al evolu\iei, din aceste considerente fiind firesc s= depist=m diferen\e substan\iale ]ntre genera\ii ]n raport cu modelele sau stereotipurile
interetnice.80 Astfel, 57,6% de moldoveni or=[eni de 60 de ani/peste 60
de ani consider= c= na\ionalitatea so\iei/so\ului nu are importan\=; 66,7%
la 50-59 de ani; 65,9% la 40-49 de ani; 73,8% la 30-39 de ani; 74,6%
la 20-24 de ani [i 77,3% la 18-19 ani.
La fel de vizibil= este consolidarea opiniei favorabile c=s=toriilor interetnice ]n cazul moldovenilor de la sate. Astfel, din moldovenii s=teni de
206
IULIAN FRUNTA{U
peste 60 de ani 48,4% r=spund nu are importan\= la ]ntrebarea ]n cauz=;

55,3% la 50-59 de ani, 70,5% la 39-25 de ani. Este relevant c= un
indiciu tangen\ial al rela\iilor interetnice favorabile ]n RSSM ]l constituia
predominarea migra\iei ]n raport cu imigrarea, aceasta ]nsemn]nd c=
migran\ii veni\i ]n republic= nu se ciocneau de atitudini ostile la nivelul
rela\iilor interetnice.81 Dac= ]ntre moldovenii care au studii p]n= la 4 clase
(la ora[) ]n jur de 70% consider= c= structura na\ional= a colectivului nu
are importan\=, atunci ]n mediul celora care au studii medii complete sau
incomplete cifra e de 88%. Au o atitudine pozitiv= fa\= de c=s=toriile interetnice 57% (la sate [i ora[e) de moldoveni cu studii p]n= la 4 clase, iar cei
cu studii medii complete sau incomplete 73-75% la ora[ [i 67-82% la
sate. Persoanele mai pu\in educate s]nt ]n etate, au crescut ]n alte condi\ii
social-politice [i cunosc de obicei doar limba matern= moldoveneasc=.82
Statul-partid a depus eforturi considerabile pentru consolidarea rela\
iilor interetnice ]n modul ]n care acestea erau concepute la Moscova. Astfel, lectorii, informatorii politici [i agitatorii sistemului de studii partinice
au participat la preg=tirea [i desf=[urarea conferin\elor, seminarelor,
decadelor ]n cinstea republicilor unionale, la activitatea cluburilor prieteniei interna\ionaliste, care ]n 1978 ]n republic= erau mai mult de o mie
[i jum=tate.83
}n viziunea sovieticilor, na\ionalismul apare ]n urma nereu[itei sociale, a dezam=girilor legate de carier= sau de e[ecul ob\inerii unei pozi\ii
sociale mai avansate. Astfel, particularitatea cadrului urban al rela\iilor
interetnice ]n Moldova o reprezenta fluxul substan\ial constant al noilor
or=[eni, jum=tate din care veneau de la sate. Majoritatea g=sesc un serviciu satisf=c=tor sau intr= la studii. }ns= o parte din ace[tia nu-[i g=sesc loc
]n mediul urban ]n care nu se pot acomoda imediat. Atunci, ]n mediul
polietnic se declan[eaz= mecanismul transferului psihologic al unei insatisfac\ii sociale dintr-un domeniu ]n altul cel na\ional84. Nu se poate nega
mecanismul transferului psihologic care este unul general [i indiscutabil,
]ns= ceea ce intereseaz= ]n contextul men\ionat este ponderea acestuia, ]n
primul r]nd, [i motivele imposibilit=\ii de acomodare ]n mediul urban, ]n al
doilea r]nd. Faptul ]n cauz= se datora anume superiorit=\ii sociale a ru[ilor
]n centrele urbane, superioritate emanat= de statutul lor de colonizatori.
Pe de alt= parte, schimbarea calific=rii popula\iei o dat= cu v]rsta (%
ocupa\i ]n munci calificate)85 a relevat faptul c= ]n c=zul moldovenilor
or=[eni exista o anumit= satisfac\ie social= ]n urma ridic=rii statutului
social ob\inut ca rezultat al studiilor [i calific=rii superioare ]n raport cu

genera\ia anterioar=. Aceast= satisfac\ie asigura un grad semnificativ de
loialitate fa\= de autorit=\i, cu toate ororile moderniz=rii sovietice, care
]ns= nu au ]nc=put ]n memoria colectiv= a b=[tina[ilor.
ora[ul
18-29 ani
30-49 ani
50 ani/mai ]n v]rst=
90
72
54
ru[i
92
84
69
ucraineni
96
92
68
evrei
97
94
73
moldoveni
Adi\ional rusific=rii, procesul de sovietizare a decurs cu o vitez= [i

mai mare. Influxul migran\ilor din alte p=r\i ale Uniunii Sovietice, scrie
King, nu a suscitat sentimente de opozi\ie printre localnici; istoria de
lung= durat= a multietnicit=\ii [i domina\ia rus= a f=cut a[ezarea cu traiul
]n Basarabia mult mai simpl= dec]t ]n alte p=r\i. Crearea RSSM a fost un
proces relativ u[or ]n compara\ie cu integrarea altor teritorii anexate de
sovietici ]n 1940, cum ar fi Republicile Baltice [i Ucraina de Apus. Spre
deosebire de aceste zone, nu exista nici un sentiment na\ional puternic
]n Basarabia, iar persoanele care ar fi putut s=-l gestioneze, cum ar fi, de
exemplu, fo[tii membri ai Sfatului |=rii, au r=mas ]n Rom`nia sau au fost
deporta\i.86
}n 1989, dup= ucraineni [i bielaru[i, moldovenii reprezentau na\ionalitatea cea mai rusificat= din URSS. Diferen\ele dintre genera\ii erau
relevante: ]n conformitate cu recens=m]ntul popula\iei din 1989, 95,5%
din moldovenii ]n v]rst= de 55 de ani/peste 55 de ani au indicat moldoveneasca drept limb= matern= ]n 1989, [i doar 89,3% moldoveni p]n= la 24
de ani au f=cut acela[i lucru. Doar 11,2% ru[i au declarat c= vorbesc limba
moldoveneasc=, ]n toat= URSS cunoa[terea limbilor na\ionale fiind mai
redus= doar ]n republicile Asiei Centrale.87
208
IULIAN FRUNTA{U
4. Na\ionalizarea comunismului ]n RSSM: indigenizarea, politizarea [i identitatea teritorial=

Dup= Suny, exist= c]teva elemente fundamentale, cum ar fi indigenizarea, transformarea economic= [i social=, teritorializarea, imperialismul,
tradi\ionalismul, localismul [i mobilizarea na\ional=88, care caracterizeaz=
(proto)statalitatea [i (proto)na\ionalismul ]n republicile na\ionale ale
URSS, inclusiv ]n RSSM. Vom utiliza categoriile lui Suny, aceasta ]ns=
]ntr-un mod selectiv [i complet]ndu-le cu alte elemente pe care le consider=m relevante pentru o evaluare comprehensiv= a unui subiect particular, cum ar fi evolu\ia procesului etnopolitic [i semnifica\iile acestuia
pentru democratizare.
Indiferent de caracterul apari\iei republicilor na\ionale, dup= r=sturnarea bol[evic= din 1917, experien\a de facto a statalit=\ii, fie [i de scurt=
durat=, dup= cum s-a ]nt]mplat s= fie, ]n multe cazuri a marcat profund
evolu\iile ulterioare. Anii de independen\=, dup= cum a remarcat Suny,
c]nd s-a aflat ]n ascensiune un discurs na\ionalist ]n r]ndul intelectualilor,
au contribuit la aprofundarea [i extinderea sentimentelor na\ionaliste.
}ns= r=zboiul civil, devastarea periferiilor, migra\ia for\at= a burgheziei
[i a intelectualit=\ii na\ionaliste din spa\iul postimperial rus au oferit
bol[evicilor o ocazie politic= remarcabil=, dar [i un cadru propice de a
formula [i implementa un program de refacere economic= [i de autodeterminare limitat=.
}n conformitate cu viziunea comunist=, revolu\ia cultural= ar fi posibil=
doar dup= instaurarea dictaturii proletariatului, iar obiectivul primordial
al revolu\iei culturale ar fi educarea omului nou, sovietic.89 Mai mult dec]t
at]t, se declara f=\i[ c= na\ionalitatea superioar= este partinitatea (adic=
apartenen\a la partidul comunist n. a.).90 }ntr-un fel, comuni[tii au ]ncercat s= substituie na\ionalitatea (dar [i religia) cu o substan\= de surogat,
numit= omul sovietic, constructorul comunismului etc. }n acela[i timp, mecanismele [i simbolurile utilizate erau ]mprumutate din discursurile na\ionaliste [i religioase. De exemplu, portretele conduc=torilor comuni[ti ai
statului sovietic care au fost amplasate nu doar ]n edificiile administrative,
ci [i ]n casele indivizilor, erau similare icoanelor, iar adun=rile de partid
reuniunilor religioase din Evul Mediu sau ]ntrunirilor na\ionaliste
din secolul XIX. De asemenea, se solicita o adeziune necondi\ionat= la
idealurile comuniste [i profesarea unui misticism ce ]ntruchipa o meta-
na\ionalitate [i o metareligie comunismul rus.

Dup= moartea lui Stalin, controlul centrului s-a mai diminuat, iar partidelor comuniste na\ionale li s-a permis un grad mai sporit de independen\=
fa\= de Moscova. }n perioada lui Hru[ciov [i, ]ntr-o m=sur= oarecare, a
lui Brejnev, domeniul de expresie etnic= s-a extins destul de mult. Liderii
republicani ][i stabileau rela\iile proprii cu popula\iile respective, manipul]nd simbolurile etnice, de[i ]n m=sur= diferit= [i ]ntr-un mod limitat
]n RSSM fiind prefera\i ]n mod special eroii populari medievali, cum
ar fi, de exemplu, haiducii. Sistemele de mafii na\ionale ]n special, ]n
Caucaz [i Asia Mijlocie s-au ]nt=rit [i mai mult, iar longevitatea liderilor comuni[ti na\ionali reprezenta asigurarea cea mai bun= a stabilit=\ii
regimului respectiv. Longevitatea acestor lideri na\ionali:
Bielarus
Piotr Ma[erov
1965-1983
Estonia
Ivan Kebin
1950-1978
Kazahstan
Dinamuhamed Kunaev
1964-1986
K]rg]zstan
Turdakun Usabaliev
1961-1985
Letonia
August Voss
1974-1987
Lituania
P. Gripkiavicius
1974-1987
Moldova
Ivan Bodiul
1961-1980
Tadjikistan
Jabar Rasulov
1961-1982
Turkmenistan
M. Gaspurov
1969-1985
Ucraina
V. {cerbinski
1972-1989
Uzbekistan
{araf Ra[idov
1959-1983
a condus, ]ncep]nd cu anii [aptezeci, la consolidarea elitelor locale care, ]n

scopul men\inerii [i exercit=rii puterii proprii, calmau spiritele popula\iilor
locale cu ni[te concesii moderate facute unor tradi\ii etnice rudimentare
(]n unele cazuri, chiar [i unor sentimente na\ionaliste mai pronun\ate,
cum ar fi ]n Republicile Baltice [i cele caucaziene) [i toler]nd unele practici
economice de pia\=91.
}n Moldova pe timpul lui Bodiul s-a consolidat elita comunist= republican=, mai mul\i moldoveni lans]ndu-se ]n organele de partid [i de stat,
structura na\ional= a Partidului Comunist al RSSM demonstr]nd cre[terea
procentului de moldoveni-membri ai PCUS:
210
IULIAN FRUNTA{U
moldoveni
ucraineni
ru[i
evrei
1925
6.3%
31.6%
41.6%
15.7%
1940
17.5%
52.5%
11.3%
15.9%
1989
47.8%
20.7%
22.2%
2.5%
..,
(1924-1940) (: , 1981), . 38; Crouter William, Ethnicity an Participation in the Communist Party of Moldavia, Journal of Soviet Nationalities 1, no. 1 (1990), pp.
148-149. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia and the Politics of Cullture
(Stanford, California: Hoover Institution Press, 2000), p. 99.
Acest fapt crea un sistem neformal de rela\ii, care cuprindea factorii

de decizie din republic=, centrele raionale, iar la un nivel inferior inclusiv pe pre[edin\ii de colhozuri. A ]nceput, de asemenea, s= fie tolerat= o
activitate economic= ce permitea \=ranilor mai ]ntreprinz=tori s= comercializeze nestingherit produsele agricole pe pie\ele centrelor urbane mai
mari ale URSS, aceasta ridic]nd substan\ial nivelul de bun=stare ]n special
al satelor din raioanele de nord ale republicii.
Regimul, ]n pofida sus\inerii ideii de interna\ionalism, a oferit societ=\
ii alte forme de autoritate [i legitimitate. Astfel, ]ntre liderii comuni[ti
republicani [i intelectualii na\ionali s-a realizat un pact de exersare a
unui na\ionalism oficial92, c]nd era posibil= serbarea unor tradi\ii sanc\
ionate, comemorarea unor scriitori sau eroi na\ionali dintr-un trecut
mai ]ndep=rtat, dar [i cu opera triat= [i limitat= cum ar fi, de exemplu,
utilizarea selectiv= a lui {tefan cel Mare, Cantemir, Eminescu, Creang=
sau Alecsandri ]n perioada sovietic=. Erau glorifica\i domnitorii Moldovei
medievale, ]n special, {tefan cel Mare, se uita, ]ns=, de alte personalit=\i
istorice cele ce aveau mult ]n comun cu istoria modern= a Rom`niei,
sau chiar personalit=\i basarabene care au evoluat de la socialism/marxism la na\ionalism [i au contribuit la unificarea provinciei cu Rom`nia.
De asemenea, unii scriitori accepta\i, cum ar fi, de exemplu, Eminescu,
erau limita\i la operele oficial corecte, de[i aceasta nu putea diminua
curiozitatea intelectual= a moldovenilor de a-l citi pe Eminescu integral,
inclusiv scrierile politice despre Basarabia.
Asem=n=tor predecesorilor lor ]n Basarabia \arist=, elitele politice
moldovene[ti erau printre cele mai devotate Uniunii Sovietice. Manifest=rile na\ionalismului local erau rare, iar c]nd ap=reau ]n forma unor
poeme sofisticate sau articole ]n revistele literare cu limbaj esopic, erau
eliminate imediat ]n campanii publice organizate de Bodiul [i Grossu.93
Nici unul din primii-secretari veterani ai partidului comunist Ivan

Bodiul [i Semion Grossu nu erau din Basarabia, ambii cunosc]nd mai
bine limba rus= [i prost sau deloc limba moldoveneasc=.
perioada ]n oficiu
locul na[terii
Borodin P.
1941-1942
Ucraina
Salagor N.
1942-1946
Ucraina
Coval N.
1946-1950
Moldova (Transnistria)
Brejnev L.
1950-1952
Rusia
Gladki D.
1952-1954
Ucraina
Serdiuk Z.
1954-1961
Ucraina
Bodiul I.
05.1961-12.1980
Ucraina
Grossu S.
12.1980-11.1989
Moldova (Transnistria)
Lucinschi P.
11.1989-02.1991
Moldova (Basarabia)
Eremei G.
02.1991-08.1991
Moldova (Basarabia)
Enciclopedia Sovietic= Moldoveneasc= [i alte surse. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press,
Politica sovietic= ]n RSSM s-a concentrat asupra cultiv=rii unei identit=\i

culturale moldovene[ti distincte, dar evit]nd excesele indigeniz=rii din
RASSM. }ntr-un fel, insisten\a asupra separ=rii iremediabile ]ntre limbi
s-a diminuat o dat= cu eliberarea Basarabiei [i unificarea moldovenilor,
pe de o parte, iar pe de alta, o dat= cu comunizarea Rom`niei. }n acest
fel, dup= cum men\ioneaz= King, ideologia comunist= care a promovat
separarea rom`nilor nu mai avea sens [i ]n vidul creat factorii de decizie
]n domeniul politicii culturale sovietice nu aveau nimic altceva de f=cut
dec]t s= declare simplu c= limba rom`n= [i cea moldoveneasc= s]nt diferite. Aceasta a declan[at un proces nedeclarat de rom`nizare treptat= a
limbii [i a intelectualilor moldoveni, la ]nceputul anilor 80 ai secolului
XX exist]nd o singur= deosebire substan\ial= de grafie. }nsu[i faptul
c= nu s-a reu[it editarea unui dic\ionar moldo-rom`n demonstreaz= dificultatea realiz=rii unui asemenea proiect. Se poate afirma, dup= cum o face
[i King, c= era o anumit= inevitabilitate ]n ce prive[te evolu\ia ]n cauz=,
deoarece resping]nd, dup= 1938, teoriile moldoveni[tilor-proletculti[ti din
RASSM, nu exista o alt= surs= de inspira\ie dec]t limba rom`n=, ]n acest
fel limba [i cultura moldoveneasc= distincte ajung]nd s= fie mai degrab=
declarate dec]t cultivate.94
212
IULIAN FRUNTA{U
Dup= cum men\ioneaz= King, ]n planul [tiin\elor istorice, obiectivele partidului comunist al sovieticilor de a demonstra c= moldovenii
[i rom`nii reprezint= popoare absolut diferite a ]nsemnat, de facto, c=
cercet=torilor li s-a permis accesul la arhive [i documente, aceasta, la
r]ndul s=u, cre]nd probleme insurmontabile pentru explicarea credibil= a
concluziilor diametral opuse pe care le tr=geau savan\ii rom`ni [i sovietici, utiliz]nd acelea[i surse [i metodologii. Influen\a exercitat= de lucr=rile
savan\ilor rom`ni asupra celor moldoveni s-a accentuat ]n mod special
dup= retragerea g=rzii mai vechi, educate la Institutul Pedagogic din
Tiraspol [i av]nd o preg=tire ideologic= consistent= [i, ]n consecin\=, ocuparea func\iilor respective de cercet=torii [i lectorii tineri moldoveni
n=scu\i [i educa\i ]n Basarabia. Procurarea literaturii ]n limba rom`n= de
la libr=riile re\elei Drujba devenise o tradi\ie pentru tinerii intelectuali
[i indica o anumit= orientare etnolingvistic= care nu putea fi anihilat=
sau oprit= ]n ciuda interdic\iilor (semi)oficiale ale autorit=\ilor. Aceasta
din urm= se datora lipsei de vigurozitate ideologic= a comuni[tilor, dar
[i lipsei de confort intelectual de a opri, ]n stil medieval, lecturile ]ntr-o
limb= pe care indivizii [i-o doresc.
O dat= ce solidaritatea cultural= a devenit esen\ial= pentru ob\inerea
succesului pe pia\a competitiv= a muncii ]n centrele urbane, crescuse importan\a etniei [i rela\iilor ]ntre coetnici, care mai degrab= se intensificase
dec]t se diminuase. }n 1989 RSSM reprezenta, ]n termeni demografici, visul
populi[tilor: o economie bazat= pe agricultur=, o societate ]n mare parte
rural=, fiind populat= ]n provincie ]n particular de membrii grupului etnic
indigen; centrele urbane populate de o mas= de imigran\i proaspe\i sosi\i
de la sate, afl]ndu-se ]n competi\ie cu popula\iile str=ine, care ]n mod
tradi\ional de\ineau p]rghiile puterii politice [i economice.95
Este relevant= influen\a pe care a exercitat-o men\inerea formal= a problemei Basarabiei [i a glotonimului limba rom`n= pe agenda semioficial=
rom`no-sovietic=. }ncep]nd cu anii 60 ai secolului XX, sub conducerea
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej [i Nicolae Ceau[escu, problema Basarabiei
a ]nceput s= fie tratat= diferit, ]n cadrul unei politici mai generale de diferen\iere de URSS ]n mai multe probleme de politic= interna\ional=. Aceste
abord=ri politice deosebite s-au soldat cu un schimb constant [i de lung=
durat= al tezelor sofisticate de istoriografie, lingvistic= etc. O asemenea situa\ie accentua ]n mod special rolul primului-secretar al PCM, Ivan Bodiul,
care se afla ]n centrul aten\iei prin eforturile sale de a organiza ap=rarea
patriei de tentativele iredentiste ale rom`nilor. Aceast= lupt= ideologic=

(cu utilizarea [tiin\elor, uneori dubioas= sub aspectul corectitudinii [i
argumentelor) includea un num=r impun=tor de publica\ii cu subiecte
istorice [i lingvistice care, ]n cazul RSSM, trebuia s= demonstreze juste\ea
[i naturale\ea anexiunilor ruse[ti, iar ]n cazul Rom`niei s= exprime dubii
sau dezacordul cu asemenea afirma\ii. Chiar [i chinezii au fost implica\i ]n
acest schimb de focuri, Mao Tzedun ilustr]nd obiectivele expansioniste
ale URSS prin anexarea Basarabiei, fapt care, bine]n\eles, a suscitat reac\ii
virulente la Moscova.96 Totodat=, dup= cum men\ioneaz= King, ar fi necesar s= amintim c= problema Basarabiei reprezenta mai degrab= un indiciu
al rela\iilor bilaterale rom`no-sovietice, dec]t o problem= controversat=
]ntre dou= \=ri, Rom`nia fiind unul din membrii cei mai loiali ai lag=rului
sovietic [i socialist, at]t de loial ]nc]t insistase asupra modelului sovietic
chiar [i dup= ce ru[ii au ]n\eles necesitatea schimb=rii. }ns= disputele
persistente ale istoricilor [i lingvi[tilor celor dou= \=ri au avut un impact
de lung= durat= asupra politicii culturale ]n RSSM [i mult mai consistent
dec]t ar fi presupus protagoni[tii acelor timpuri.97
Politica indigeniz=rii, ]ncurajat= de Lenin [i sus\inut= de Stalin p]n=
la ]nceputul anilor treizeci ai secolului XX, a contribuit la consolidarea
na\ionalit=\ii ]n trei moduri: sus\in]nd limba matern=, cre]nd intelectualitatea na\ional= [i institu\ionaliz]nd formal etnia ]n cadrul aparatului de
stat. Statul sovietic central a deschis [coli pentru acele na\iuni [i etnii care
nu le-au avut ]n timpul \arismului [i a stabilit sute de soviete na\ionale
pentru cei care tr=iau ]n afara regiunilor lor na\ionale. Este semnificativ
faptul c= mul\i bol[evici din republicile na\ionale au fost, ]ntr-un trecut nu
prea ]ndep=rtat, membri ai altor partide, ]ns=, prin intermediul campaniei
de indigenizare, ace[tia au fost integra\i plenar ]n noua elit=, contribuind
masiv la implementarea proiectului comun de eliberare etnic= [i construc\ie socialist=. Acest lucru este demonstrat de cre[terea spectaculoas=
a num=rului membrilor de partid ]n republicile na\ionale. Este necesar
de men\ionat, ]n acela[i timp, c= asigurarea adeziunii elitei na\ionale era
extrem de important= ]n contextul unei subdezvolt=ri a bol[evismului la
periferiile na\ionale. }ns=, o dat= ce acesta din urm= ][i consolidase puterea,
politica ini\ial= de indigenizare ]ncepuse tot mai des s= fie contestat= de
membrii de partid, care tratau cu suspiciune concesiile f=cute na\ionalit=\ii
[i includerea ]n partid [i ]n structurile de stat a unor persoane mai pu\in
ortodoxe din punctul de vedere al ideologiei comuniste.98
214
IULIAN FRUNTA{U
}n RSSM, ca [i ]n alte republici neruse, identitatea na\ional= a fost

transformat= [i consolidat= ]ntr-o form= nou=, care pe parcursul anilor [i-a
elaborat sistemele proprii de autoreproducere. Modernizarea a fost promovat=
[i deseori perceput= de recipien\i drept o oper= exclusiv= a statului sovietic, educarea indivizilor produc]ndu-se ]n lipsa unor politici de opozi\ie
sistemului totalitar, care ar fi formulat alternative na\ionale/na\ionaliste
viabile. Odat= fiind emancipa\i ]n stilul sovietic, indivizii au multiplicat
mesajul ideologic, asigur]nd o continuitate a sistemului, pe de o parte, iar
pe de alta, i-au conferit un mod de reproducere aproape ritualic aceasta
pentru c= incomprehensibilitatea ideologiei comuniste, ]n special ]n mediul
rural, cuplat= cu frica palpabil=, real= de a fi pedepsi\i prin exterminare,
deportare sau marginalizare, a condus la perpetuarea acestui mod de
percepere a realit=\ii dup= dispari\ia URSS [i a comunismului rus.
}n toate republicile au fost create teatre de oper=, academii, studiouri
na\ionale de film etc. Bohdan Krawchenko scria c= ucrainenii [i alte
popoare neruse au c][tigat o prezen\= urban= de care nu s-au bucurat
]nainte, iar prezen\a ru[ilor ]n ora[e a fost compromis=.99 De men\ionat c=
la Chi[in=u [i ]n alte ora[e ale Basarabiei, evreii, p]n= la Cel de-al Doilea
R=zboi Mondial, reprezentau un element urban important [i c= emigrarea
acestora a oferit un loc mai mare pentru moldoveni [i alte na\ionalit=\i.
Adev=rat, urbanizarea nu poate fi considerat= drept un merit exclusiv al
sistemului sovietic, deoarece cre[terea nivelului de urbanizare a fost [i
continu= s= reprezinte o tendin\= a timpurilor moderne. }ns= asocierea
progresului cu URSS, asiduu cultivat= de autorit=\ile sovietice rusofile, a
fost, ]n mare parte, acceptat= de b=[tina[i.
Politica indigeniz=rii, chiar [i cu modific=rile de mai t]rziu ale lui Stalin,
a condus la politizarea na\menilor ]n republici. Noile popula\ii urbanizate, crearea clasei muncitoare [i a intelectualit=\ii na\ionale, consolidarea
elitelor politice na\ionale aceste elemente au contribuit la o viziune [i
o ]n\elegere mai complex= a etnicului.
}n contradic\ie cu indigenizarea au fost promovate [i alte politici ale
autorit=\ilor statului-partid de la Moscova. Chiar dac= etnia, din considerente ideologice, a fost consolidat= ]ntr-un mod formal-birocratic, un alt
element fundamental al structurii interne al comunismului rus, modelat
dup= arhetipul [ovinismului velicorus, a generat ]n acela[i timp curentul
opus, cum ar fi apropierea [i contopirea popoarelor sovietice, care trebuia
s= conduc= la crearea a[a-numitei culturi sovietice unice. Mobilitatea
social=, preferin\a pentru [colarizarea ]n limba rus=, industrializarea

masiv= ]n stilul exager=rilor ruse[ti, migra\ia colonizatoare a func\ionarilor [i muncitorilor ru[i ]n republicile na\ionale toate acestea erau ]n
contradic\ie cu politica ini\ial= de indigenizare, care urm=rea asigurarea
unei loialit=\i a elitelor locale fa\= de Moscova.
De[i industrializarea, urbanizarea [i mobilitatea social= sporit= au
educat mul\i na\meni ]ntr-un mod sovietic omogen, ace[tia nu [i-au pierdut
identit=\ile etnice [i nici nu s-au asimilat completamente culturii etnice
ruse. Este adev=rat c= rusificarea for\at= a avut efecte dezastruoase asupra
culturilor na\ionale, ]ns= republicile sovietice, ]n acela[i timp, au devenit
mai politizate [i mai na\ionale ]n sensul formal al statalit=\ii. Aceast=
form= a fost umplut= cu na\ionalism la sf]r[itul anilor 80 ai secolului
XX, c]nd a ap=rut oportunitatea respectiv=. Asimilarea cultural= sub toate
aspectele vie\ii cotidiene nu a ]nsemnat c= membrii grupurilor neruse au
renun\at la originile lor etnice primordial determinate. Politica sovietic=
]n domeniul na\ionalit=\ii a avut drept consecin\=, neinten\ionat= [i nepronosticat= de autorit=\i, con[tientizarea de c=tre membrii grupurilor neruse
a identit=\ilor separate.100
Cu toate evolu\iile radicale impuse ]n cadrul sistemului social-politic
al URSS, practicile culturale tradi\ionale [i structurile sociale au reu[it
s= supravie\uiasc= [i, ]n unele cazuri, s= se consolideze. Ceea ce Massell nume[te unit=\i patriarhale bazate pe rela\ii de neam, obiceiuri
[i credin\=101 a fost suficient de viabil, persist]nd chiar [i sub forma
comitetelor de partid sau organelor executive care, ]n Asia Central=, de
exemplu, erau conduse de [eful clanului [i rudele acestuia din localitatea
sau regiunea respectiv=. Modul de via\= stabilit din timpurile trecute,
sistemul tradi\ional de rela\ii [i valorile corespunz=toare toate acestea
constituiau o surs= de putere pentru na\meni, fapt care ]i ajuta, ]n acela[i
timp, s= opun= rezisten\=, con[tient sau nu, presiunilor exterioare, [i s=
se adapteze institu\iilor str=ine pentru a-[i realiza nestingherit scopurile
proprii. Ritualurile tradi\ionale sau religioase erau, ]ntr-o m=sur= sau
alta, respectate, ]n ciuda interdic\iilor organelor de partid. Rezisten\a pe
care au opus-o multe na\ionalit=\i, inclusiv moldovenii, nu a fost at]t de
evident=, ]ns=, dintr-un instinct de autoconservare, ]n special ]n mediul
rural, asimilarea acestora nu era un obiectiv ce putea fi atins at]t de u[or,
dup= cum ][i ]nchipuiau ideologii comuni[ti. Persisten\a botezatului, a
altor tradi\ii religioase [i na\ionale, un cod anumit de comportament,
216
IULIAN FRUNTA{U
sus\inerea reciproc= a neamurilor ]n detrimentul principiilor comuniste

[i instruc\iunilor organelor de partid toate acestea constituiau un sentiment de frustrare pentru Moscova, care a ]ncercat zadarnic, pe parcursul
perioadei sovietice, s= anihileze elementele men\ionate.
De[i p]n= ]n anii 70 literatura sovietologic= aborda problema periferiilor
neruse ]n sensul c= acestea se afl= ]ntr-un proces de asimilare ireversibil=,
mai t]rziu s-a ]n\eles, dup= cum remarc= Suny, c= politicile [i procesele
contradictorii ]n contextul problemei na\ionale genereaz= capacit=\i de
rezisten\= etnic= ]n raport cu tentativa de creare a poporului sovietic.
Aceast= rezisten\=, de[i nu a fost pe deplin con[tient=, conceptualizat=
sau teoretizat= (cel pu\in ]n cazul RSSM), a avut un rol semnificativ ]n
ce prive[te fizionomia mi[c=rilor de eliberare na\ional= ]n perioada
restructur=rii lui Gorbaciov. Politica leninist-stalinist= ]n domeniul na\ionalit=\ilor a creat, ini\ial din considerente tactice, structuri de stat bazate
pe etnie, politici de indigenizare, unit=\i teritorial-statale pseudofederale toate acestea form]nd un cadru ]n care a fost s= fie scris= istoria
ulterioar= a na\menilor. De[i prerogativele republicilor erau, de cele mai
multe ori, ignorate de Moscova, multe na\ionalit=\i au devenit, din punct
de vedere demografic, mai consolidate ]n cadrul patriilor lor na\ionale,
educ]nd elite politice [i intelectuale proprii. Bine]n\eles, \ine de domeniul
specula\iilor istorice care ar fi fost soarta fiec=rui popor dac= ar fi evitat
experien\a sovietic=. Cert ]ns= este faptul c= [i aceasta a contribuit la
consolidarea unei con[tiin\e na\ionale distincte. Dup= cum men\ioneaz=
Suny, rela\iile de familie [i de neam, combinate cu tolerarea activit=\ilor
economice individuale, au condus la consolidarea puterii elitelor na\ionale
locale. }n acela[i timp, rusificarea, promovat= de birocra\ia central=, suscita
nemul\umirea latent= a elitelor intelectuale [i par\ial politice din republicile unionale. Nemul\umirea cresc]nd= fa\= de idealurile, obiectivele [i
competen\a liderilor comuni[ti ai Uniunii ][i afla tot mai des expresia ]n
idiomurile na\ionaliste. Este semnificativ faptul c= Prin uzurparea proprie a limbajului clasei, statul sovietic l-a delegitimizat [i, ]n mod ironic,
a autorizat utilizarea etnicit=\ii drept o modalitate alternativ= de expresie
opozi\ional=.102
}n anii dou=zeci ai secolului XX relansarea economiei [i consolidarea
puterii sovietice ]n provincia rus= [i republicile neruse au fost efectuate
]n contextul indigeniz=rii [i al unei economii mixte destul de moderate.
Dar ]n perioada acceler=rii industrializ=rii [i urbaniz=rii, ]ntreaga econo-
mie ]n URSS a fost centralizat= p]n= la maximum. La ]nceputul anilor

treizeci Stalin a ]nceput s= concentreze puterea ]n m]inile sale, derivatele
politice [i culturale ale comunismelor na\ionale ]ncep]nd s= contravin=
obiectivelor urm=rite de dictator. Astfel, s-a produs o schimbare major=
]n politica na\ionalit=\ilor. De[i indigenizarea nu a fost niciodat= oficial
respins=, Stalin declarase c= pericolul cel mai mare vine din partea na\
ionalismului pe care unii au uitat s=-l elimine, lans]nd campanii antina\ionaliste acerbe.103
De men\ionat, ]n acela[i timp, c= Stalin [i politica sa nu a reprezentat
o abatere de la idealurile socialismului/comunismului, dup= cum s-a
vehiculat mai t]rziu, ]n contextul dezghe\ului lui Hru[ciov sau ]n primii ani de perestroik= gorbaciovist=. Poten\ialul totalitar este prezent ]n
comunism pentru c= este parte integrant= a acestuia, ]n particular, atunci
c]nd vorbim despre varianta rus= a comunismului.
Politica sovietic= ]n raport cu na\ionalitatea, ]ncep]nd cu indigenizarea
[i urm]nd cu transform=rile sociale [i economice de mai t]rziu, a avut, ]n
general, efecte negative, cu toate acestea, unele na\iuni, cum ar fi georgienii
sau armenii, au reu[it s= asigure o consolidare intern= [i s= ]nregistreze
un progres evident ]n ce prive[te gradul con[tiin\ei na\ionale. Alte na\iuni
au suferit mai mult din cauza unei rusific=ri impuse de stat. De exemplu,
p]n= ]n anii [aptezeci ]n ora[ele din Bielarus nu au existat [coli na\ionale.
}n ora[ele din Moldova, de asemenea, erau pu\ine [coli cu predare ]n
limba moldoveneasc=. Majoritatea na\iunilor neruse au fost compromise
sub aspect demografic de migrarea ru[ilor (dar [i a altor slavi).
}n concordan\= cu indigenizarea s-a desf=[urat [i teritorializarea etniei.
Este semnificativ faptul c= p]n= la ]nceputul anilor dou=zeci ai secolului
trecut multe etnii din URSS aveau afilieri supra- sau subna\ionale. De
exemplu, pentru na\iunile din Asia Mijlocie loialitatea superioar= era
legat= de un umma apartenen\a tuturor musulmanilor la un spa\iu
religios extrateritorial. Atribuirea unor identit=\i teritoriale devenise o
alternativ= puternic= ]n raport cu cele religioase sau/[i tribale/de neam
pentru a-i conduce, ]n primul r]nd, pe musulmanii turcici. Divizarea acestora (mul\i dintre care erau nomazi) [i legarea lor de teritorii concrete a
permis Moscovei s= aplice scenariile de divide et impera pentru a pre]nt]mpina unirea musulmanilor asiatici, ]n baz= lingvistic=, religioas= [i a
afinit=\ilor tribale, ]mpotriva Rusiei bol[evice.
Identitatea teritorial= a Basarabiei a fost una strict geografic= [i nu a
218
IULIAN FRUNTA{U
implicat ideea de statalitate dec]t o perioad= foarte scurt=, ]n 1917-1918.

Doar o dat= cu crearea RSSM, teritoriului ]n cauz= i s-a atribuit o identitate
teritorial= mai pronun\at=. De[i protostatalitatea sovietic= republican=
nu permitea exercitarea drepturilor reale de gestionare independent= a
afacerilor, aceasta, totu[i, a consolidat ]n imagina\ia politic= a indivizilor
chipul unei Moldove distincte ]n cadrul URSS. Formarea identit=\ii teritoriale a Moldovei a ]nceput cu ]ntemeierea RASSM, apoi, dup= anexarea
Basarabiei, a continuat cu RSSM. Na\iunea titular= moldovenii s-a
consolidat din punct de vedere politico-social: Imperiul Sovietic a creat
na\iuni teritoriale, cu aparatele de stat [i elitele conduc=toare proprii. Fiecare avea semnele unui stat suveran, de la opera na\ional= p]n= la drapel
[i stem=, dar f=r= suveranitate real= sau dreptul la expresie politic= deplin=.104 }n acest fel, se stabilea o cultur= de rezerva\ie, adic= o cultur=
etnolingvistic= f=r= na\ionalism politic [i care era singurul na\ionalism
permis [i s=n=tos.105
Este elocvent= plasarea na\ionalului ]n contextul ideologic [i geografic
sovietic, ]n acest mod fiind alfabetiza\i masiv to\i moldovenii: |ara
mea, Moldov=-mam=,/ Vatra doinelor str=bune,/ Ca un strugure de
poam=/ Stai pe harta Uniunii...106 aceasta reprezent]nd nu doar un
poem ]nsu[it ]n copil=rie la [coal=, ci o pies= ideologic= [i etnocultural=
formativ=. Elita politic=, dar [i cea intelectual=, devenise tot mai con[tient=
de hotarele imuabile ale URSS, aceast= consolidare geopolitic= [i ideologic=
fiind valabil= chiar [i ]n perioada restructur=rii ini\iate de Gorbaciov.
Transformarea \=ranilor moldoveni din RSSM ]n cet=\eni sovietici
moldoveni se efectua prin intermediul [colariz=rii, armatei, coopt=rii la
proiectul construc\iei socialiste etc. Virginitatea creierilor \=ranilor
facilita foarte mult realizarea obiectivelor ideologiei comuniste [i a celei
sovietice de stat.
Pe tot parcursul istoriei URSS rela\iile ]ntre centru [i periferiile etnice
au r=mas ]n mare parte imperiale, bazate pe o rela\ie de subordonare fa\=
de Moscova. Dup= r=sturnarea bol[evic= aceste rela\ii erau camuflate
[i justificate de referin\a la o ideologie suprana\ional=. }ntr-un imperiu
rusocentric, ]n care rus era de cele mai multe ori identificat cu sovietic,
proletar [i progresist, na\ionalitatea oferea at]t unele avantaje, c]t [i unele
dezavantaje relative. De cele mai multe ori, a fi rus era avantajos din punct
de vedere al carierei ]n organele de partid [i administrativ-guvernamentale centrale, de[i, uneori, putea fi dezavantajos ]n republicile na\ionale,
unde era stabilit un procent na\ional clar pentru conducerea partinic= [i

administrativ=. Cu timpul, contradic\ia fundamental= dintre imperiul
ruso-centric [i na\iunile ]n afirmare s-a accentuat din ce ]n ce mai mult,
fapt care a [i contribuit la dezintegrarea URSS.107
}n mod ironic, URSS, care a fost conceput ca un stat reprezent]nd rolul
istoric al unei singure clase cea a proletariatului, a erodat pe parcurs
sensul de clas= care i-a adus pe bol[evici la putere. P]n= la urm=, dictatura
proletariatului a fost ]nlocuit= cu statul ]ntregului popor. }ns= na\ionalitatea a devenit mai important= ]n sensul c= era un indiciu fundamental de
autoidentificare [i de apartenen\= la o comunitate social= [i cultural=.
Cu toate c= na\ionalismul este, totu[i, un fenomen ce a luat amploare la
sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX, trebuie de men\ionat c=
edificarea na\iunii ]n Uniunea Sovietic= a avut loc ]ntr-un context deosebit:
un stat care a avut drept obiectiv s= anihileze na\ionalismul [i s= realizeze
contopirea na\ionalit=\ilor a creat, de fapt, ]n schimbul loialit=\ii popula\iilor de la periferii, un set de institu\ii care, la r]ndul lor, au contribuit
la consolidarea na\ionalit=\ilor con[tiente. }n pofida scopurilor declarate
de partidul comunist, procesele de indigenizare, industrializare, urbanizare
[i edificare a statalit=\ii ]n URSS au oferit elitelor etnice de la ]nceput baza
social= [i cultural= pentru organizarea unei rezisten\e indirecte vizavi
de conducerea Rusiei, iar mai t]rziu, contraelitelor, pentru mobilizarea
mi[c=rilor na\ionaliste de mas=108. Cu toate acestea, trebuie de accentuat
c= sfidarea direct= a imperiului s-a produs doar dup= ce liderii statului-partid
de la Moscova, ]n mod special Gorbaciov, au decis s= demareze un proces mai
degrab= de liberalizare, dec]t o tranzi\ie democratic= propriu-zis=. Atunci chiar
comuni[tii din republicile unionale (inclusiv Federa\ia Rus=) au permis
[i au participat ei ]n[i[i la formularea discursului na\ionalist pentru a
delegitimiza sistemul sovietic [i pentru a-[i asigura baza politic= nou=
pentru exersarea ]n continuare a puterii. Astfel, liderii de partid de la
periferiile etnice ale URSS au [tiut s= speculeze situa\ia ]n favoarea lor,
devenind ulterior pre[edin\i de parlamente sau de state noi, ap=rute dup=
dezintegrarea statului sovietic.
Partidul Comunist al Uniunii n-a reu[it s= solu\ioneze problema imperiului multina\ional, deoarece nu a con[tientizat puterea independent= a
culturii na\ionale. Politica bol[evic= a fost profund contradictorie, sus\in]nd
indigenizarea [i ]nflorirea culturilor na\ionale, promov]nd, ]n acela[i timp,
obiectivele ideologice ale apropierii [i contopirii na\ionalit=\ilor.
220
IULIAN FRUNTA{U
5. Decaden\a totalitarismului sovietic [i efectul compensatoriu al

opozi\iei autorizate
Rezisten\a antisovietic= ]n Basarabia a avut un caracter izolat, spontan [i f=r= ]ncerc=ri serioase de a conceptualiza [i fundamenta ideologic
opozi\ia fa\= de regim. Politica fiscal= sovietic= [i nelegiuirile s=v]r[ite
de func\ionarii de partid [i de stat ]n timpul campaniilor de colectare a
produselor agricole au suscitat indignarea locuitorilor de la sat.109 Ace[tia,
doar ]n urma presiunilor organelor sovietice, au ]nceput s= reac\ioneze,
dep=[ind formal starea de intractibilitate social= caracteristic= \aranilor ]n
general [i celor basarabeni ]n mod special. Forma de baz= a rezisten\ei,
dac= o putem numi a[a, o constituia eschivarea de la serviciul militar, de la
muncile prestate la ]ntreprinderile industriale, de la achitarea impozitelor
[i de la livr=rile obligatorii de produse agricole. }n ce prive[te rezisten\a
armat=, aceasta a fost nesemnificativ=, ]n special dac= lu=m ]n considerare extraordinara teroare [i presiune fiscal= exercitat= de comuni[tii ru[i
[i organele represive ale URSS. Conform sovieticilor, pe parcursul a 10
luni ale anului 1946, ]n RSSM au fost comise 15 acte de terorism asupra
activi[tilor comsomoli[ti [i de partid, au avut loc 194 de manifest=ri bandite[ti, ]n urma c=rora au fost ucise 49 [i ranite 9 persoane, 138 jafuri ale
persoanelor particulare.110 }n perioada postbelic=, p]n= la sf]r[itul anilor
40 ]nceputul anilor 50, au activat asemenea grupuri, ca cel condus de
Filimon Bodiu, Arca[ii lui {tefan, Sabia drept=\ii, Armata neagr=,
Uniunea Democratic= a Libert=\ii care, de[i au dat dovad= de curaj individual, doar prin caracterul de mas= nu s-au manifestat. Spre deosebire
de Moldova, ]n Rom`nia un rol mare ]n mi[carea anticomunist= l-au avut
militarii, mai ales la ]nceput, ]n 1944-1945, ca urmare a ]ndep=rt=rii din
armat= a multor mii de ofi\eri. }n Moldova, organizarea [i coordonarea
luptei au fost mai slabe dec]t dincolo, ca [i leg=turile combatan\ilor cu
str=in=tatea [i, ]n special, cu rezisten\a din alte \=ri, apartenen\a la partide
[i simpatiile politice mai pu\in exprimate. Fa\= de situa\ia din Rom`nia,
aici prezen\a partidelor istorice ]n rezisten\= nu se constat=. Protestul
anticomunist al intelectualit=\ii moldovene[ti a fost mult mai timid dec]t
al intelectualilor rom`ni, de[i nici ]n Rom`nia nu a existat o disiden\=
spectaculoas=.111 F=r= a diminua curajul de care au dat dovad= pu\inele grupuri de rezisten\=, este necesar s= accentu=m c=, f=r= implicarea
intelectualilor care ar fi conceptualizat rezisten\a antisovietic=, dar [i a
militarilor care ar fi asigurat coeziunea [i preg=tirea armatei respective,
protestul antisovietic a fost minimal [i redus la reac\ii rudimentare, atunci
c]nd puterea ap=sa [i mai tare asupra \=ranilor.
Imperiul sovietic, ]n perioada poststalinist=, s-a men\inut prin tolerarea diversit=\ii [i controlului exercitat de c=tre elitele na\ionale locale, cu
amenin\area sau utlizarea for\ei ]n cazuri excep\ionale, cum ar fi ]n Tbilisi
]n 1956 [i 1989, Erevan ]n 1965, Alma-Ata ]n 1986 [i Baku ]n 1990. Dar
stabilitatea general= a structurilor politice a ]nceput s= fie subminat= latent
o dat= cu apari\ia, ]n anii [aizeci, a unei formule politice care cuprindea
urm=toarele elemente:112
1. Utilizarea tot mai frecvent= a unei forme anumite de na\ionalism
oficial de c=tre elitele comuniste din republici, aceasta dator]ndu-se unei
schimb=ri de percep\ie ]n ce prive[te credibilitatea/viabilitatea regimului
comunist [i imposibilitatea men\inerii idealurilor regimului ce contrastau
cu un comportament politic marasmatic al centrului.
2. Societatea civil= se exprima tot mai des prin intermediul idiomurilor na\ionale. P]n= la Gorbaciov aceasta era constr]ns= de sistem, dar, pe
parcurs, liderii ce formulau discursul opozi\ional na\ionalist, de exemplu:
Zviad Gamsahurdia ]n Georgia, Ter Petrosian ]n Armenia, Ivan Draci ]n
Ucraina, au devenit conduc=torii mi[c=rilor de liberalizare [i de emancipare na\ional=. De[i moldovenii nu au avut disiden\i-na\ionali[ti de calibrul
persoanelor men\ionate mai sus, totu[i au existat persoane na\ionalizante
]n sensul emancip=rii na\ionale [i liberalizante ]n sensul transform=rilor
sociale [i liberale un gen de agen\i sociali, cum ar fi, de exemplu, I. Dru\=,
Gh. Malarciuc, L. Lari, Gr. Vieru, D. Matcovschi [i al\ii.
Dup= anihilarea opozi\iei armate ne]nsemnate ]n RSSM, deportarea
[i executarea indivizilor care ar fi putut s= reziste con[tient proceselor de
sovietizare [i rusificare, precum [i ]n urma influen\ei exercitate de cultura
[i ideologia sovietic=, opozi\ia a reprezentat mai degrab= instrumentul
puterii, fiind autorizat= de regim.
Este mai degrab= o solicitare a sistemului totalitar decadent, care
urm=re[te stabilirea unui cadru gestionabil de opozi\ie, acesta fiind
necesar pentru acumularea [i degajarea insatisfac\iei sociale prin intermediul unor func\ii sau indivizi-simbol. Ar fi dificil de presupus pe c]t
222
IULIAN FRUNTA{U
de con[tient se f=cea acest lucru ]n URSS ]n anii 60-80, ]ns=, din punct
de vedere structural, acesta asigura perpetuarea regimului cu tolerarea
unei opozi\ii autorizate, care func\iona ]n calitate de paratr=snet [i crea un
efect compensatoriu. Cu alte cuvinte, era mai convenabil= existen\a unor
persoane gestionabile de autorit=\ile centrale ale statului-partid, cum a
fost, de exemplu, Ion Dru\=, dec]t apari\ia unor lideri opozi\ionari care
nu s-ar fi limitat la unele cerin\e de ordin etnolingvistic rudimentar, ci ar
fi ]ncercat s= submineze ideologia conduc=toare a statului.
Pu\in din alt= perspectiv= [i ]n termeni mai generali, Dorin Tudoran
nume[te acest proces industria umfl=rii de baloane, men\ion]nd: Era nevoie
de ni[te v]rfuri de l=nci culturale, morale, politice, prin care s= se ]ncerce
declan[area ap=r=rii mai sus\inute a unor valori n=p=stuite, ]n=bu[ite,
batjocorite f=r= recurs de at]ta [i at]ta amar de vreme. Nefericirea este c=
at]t dl Dru\=, c]t [i unii din cei care au umflat balonul cu acela[i nume
p]n= la m=rimi ridicole au ]nceput s= fie convin[i c= aceast= imagine Ion
Dru\= este real=.113
Pe de alt= parte, umflarea de baloane servea nu doar regimul, ci [i intelectualitatea na\ionalizant= care, av]nd cel pu\in un simbol (balon), se mul\
umea cu investirea tuturor speran\elor ]n aceast= imagine, declin]ndu-[i
responsabilitatea proprie [i oferindu-i ]mputernicirile de a fi ]n acest fel
reprezentat=. Cu alte cuvinte, imaginea individului [i, ]n acela[i timp,
faimosul scriitor mediocru Dru\= expresia lui Tudoran a reprezentat copilul conceput de regimul sovietic totalitar decadent [i de la[itatea
intelectualilor moldoveni na\ionalizan\i, dar nu mai pu\in prosovietici [i
comuni[ti.
A fost nevoie de anumi\i disiden\i autoriza\i de statul-partid de la
Moscova pentru a degaja presiunile ce se acumulau ]n societate. A pretinde c= este un act de maxim curaj faptul c= un individ a luptat ]mpotriva
autorit=\ilor comuniste locale [i a fost luat sub tutela statului-partid de
la Moscova este o interpretare deliberat gre[it= [i, ]n ultim= instan\=,
o abera\ie. Dincolo de posibile inconvenien\e psihologice, morale sau
materiale suferite de un individ sau altul, tentativa de subminare a ideologiei comuniste ar fi culminat, pe ]ntreg teritoriul URSS, cu un proces
judiciar politic [i ani grei de pu[c=rie sau tratare for\at= la ospiciile
KGB-ului. A te lua de piept cu un lider comunist republican [i a emigra
la Moscova, capitala unui stat totalitar, nu ]nseamn= dec]t faptul c= era
convenabil= existen\a unui simbol Dru\=. Dac= acesta nu exista, atunci ar
fi fost inventat altul: Mu\= sau Bu\=. }ns= du[manii reali ai sistemului,
cum a fost Bukovski ]n URSS sau Goma ]n Rom`nia, disiden\i neautoriza\i de regim, s-au confruntat aievea cu regimul comunist totalitar [i au
pl=tit acest lucru cu ani grei de pu[c=rie. }n cazul de fa\= nu se imput=
indivizilor concre\i faptul c= nu au f=cut lag=rele comuniste, pentru c= ei
lua\i ]n sine nu ne intereseaz=. Dar ]n scopul ]n\elegerii realit=\ilor care
ne ]nconjoar= [i a mecanismelor de func\ionare a unor fenomene sociale,
este necesar s= evit=m sus\inerea intelectual= a perpetu=rii unor imagini
false [i suflarea ]n baloane.
Opozi\ia na\ionalizant= s-a exteriorizat [i ]n domeniul etnolingvistic.
De exemplu, printre oponen\ii lui I.D. Ceban, ideologul principal al
moldoveniz=rii limbii, figurau persoane influente, cu merite fa\= de puterea
sovietic=, cum ar fi Em. Bucov, fost ilegalist [i loc\iitor al Pre[edintelui
Consiliului de Mini[tri, A. Lupan, fost ilegalist, Pre[edinte al Uniunii
Scriitorilor, V. Coroban, G. Bogaci, V. Comarni\chi, participan\i la r=zboi
]n r]ndurile Armatei Sovietice, imunitatea ]n cauz= permi\]ndu-le s= spun=
unele lucruri ce nu li s-ar fi permis altora.114 F=r= a se nega termenul
limb= moldoveneasc=, moldovenismul era comb=tut pe urm=toarele
planuri: lexicul, ortografia, fonetica [i stilistica; originea limbii [i rela\iile ei
cu limba rom`n=; editarea clasicilor [i valorificarea mo[tenirii literare115.
O perioad= de cinci ani dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial, cu o
anumit= continuitate ulterioar=, originalitatea/independen\a limbii [i
poporului moldovenesc era demonstrat= sau mai degrab= impus= prin
intermediul conceptului pseudo[tiin\ific de ]ncruci[are a elementelor latine cu cele slave.116 Oric]t ar fi de paradoxal, dar ]n ajutorul caracterului
romanic al limbii moldovene[ti a venit lucrarea lui Stalin
, publicat= ]n 1950, ]n care acesta critica noua
doctrin= lingvistic= a lui N. Marr, sus\in]nd c= din contactul a dou= limbi nu se na[te o a treia, ci una mai puternic= iese ]nving=toare. Oponen\ii
lui I.D. Ceban [i Bor[ci de la Institutul de Istorie, Limb= [i Literatur=
(Bogaci, Coroban [i al\ii), precum [i lingvi[tii romani[ti ru[i (Mihalci,
Serebrennikov, Bern[tein), care erau profesioni[i [i mai pu\in aviza\i ]n
ce prive[te sensibilitatea raportului ]ntre limba moldoveneasc= [i
cea rom`n=, au utilizat lucrarea lui Stalin pentru a consolida concep\iile
[i viziunile lor [tiin\ifice. Astfel, recunoa[terea caracterului romanic al
limbii moldovene[ti avea s= pun= imediat ]n lumin= absurditatea campaniei antirom`ne[ti ]ntre\inut= de moldoveni[ti.117 Subminarea pozi\iei
224
IULIAN FRUNTA{U
moldoveni[tilor s-a produs [i prin intermediul conferin\elor [tiin\ifice,

cum ar fi cea din 3-7 decembrie 1951, c]nd a fost organizat= Conferin\a
comun= a Institutului de Lingvistic= al Academiei de {tiin\e a URSS [i al
Institutului de Istorie, Limb= [i Literatur= al RSSM, precum [i al articolelor lingvi[tilor sovietici, cum ar fi cel al lui {i[mariov, ap=rut ]n revista
]n 1952, sau cel al lui Budagov [i Bern[tein,
programat s= apar= ]n 1956, ]ns= care a fost oprit ]n urma protestelor CC
al PCM. De asemenea, o dat= cu introducerea africatei g ]n 1967 a fost
ridicat ultimul obstacol ]n calea identit=\ii de facto a limbii moldovene[ti
[i celei rom`ne. E[ecul cre=rii unei limbi moldovene[ti a fost determinat,
]n opinia lui Eugen Co[eriu, de faptul c= aceasta era o ]ntreprindere contradictorie din punct de vedere ra\ional, absurd= [i utopic= din punct de
vedere istoric [i practic imposibil=, deoarece chiar dac= un dialect primar
al unei limbi istorice se poate desp=r\i printr-un proces de divergen\= [i
deveni cu timpul o alt= limb= istoric= autonom=, graiurile moldovene[ti
nu reprezint= un dialect primar al limbii rom`ne [i nici m=car un grai autonom ]n cadrul dialectului dacorom`n. }n acest fel, moldovenii au optat
spontan pentru produsul istoric natural, nu pentru surogatul hibrid care
li se oferea cu at]ta insisten\=.118 Este, de asemenea, relevant= declara\ia
lui Mihalci la conferin\a romani[tilor de la Chi[in=u ]n iunie 1961: To\i
oamenii de [tiin\= de p]n= la mine, cum s]nt Serghievski, {i[mariov [.a.,
care au afirmat c= limba moldoveneasc= e de sine st=t=toare, au gre[it...
P]n= acum am recunoscut [i eu existen\a limbii moldovene[ti, a[a cum se
dictase de sus... Din punct de vedere politic, limba moldoveneasc= exist=,
iar din punct de vedere lingvistic este un nonsens.119 Astfel, valul de
derom`nizare, sl=bind pentru prima dat= ]n 1959, a sc=zut aproape complet dup= 1955-1956, drept confirmare practic= servind Ortografia limbii
moldovene[ti din 1957 [i Dic\ionarul moldovenesc-rus din 1961. }n general,
evolu\iile lingvistice au urmat direc\ia renun\=rii la ideea caracterului
independent al limbii moldovene[ti. Urm]nd ]ns= aceast= cale, procesul
a fost suprimat chiar ]n fa\a \intei. Oric]t de consecvent= [i ra\ional= ar fi
p=rut aceast= cale, din team= nu au fost f=cu\i [i ultimii doi pa[i decisivi
]ntru identificarea deplin= cu limba rom`n=.120
}n octombrie 1965 a avut loc un Congres al Uniunii Scriitorilor din
RSSM, ]n cadrul c=ruia s-a vorbit despre necesitatea revenirii la alfabetul
latin, acest lucru fiind sus\inut de unii scriitori, cum ar fi Cimpoi, Dru\=,
Malarciuc, faptul ]n cauz= fiind calificat drept expresia unor tendin\e
na\ionaliste.121 Generat= [i promovat= intens de c=tre autorit=\ile comuniste din RSSM a fost apari\ia Hot=r]rii speciale a CC al PCUS din 15
octombrie 1975 Despre m=surile suplimentare ]n domeniul ideologic ]n
leg=tur= cu intensificarea propagandei na\ionaliste rom`ne[ti ce pericliteaz= interesele URSS.122 Faptele de mai sus demonstreaz= c]teva lucruri
interdependente:
evolu\ia fireasc= a studiilor lingvistice ]n URSS, ]n cazul dat a romanisticii, nu putea s= nu conduc= la recunoa[terea caracterului romanic al
limbii moldovene[ti [i a identit=\ii cu limba rom`n=. Savan\ii romani[ti
sovietici erau mai pu\in preocupa\i de aspectul politic al problemei [i
din aceste considerente formulau deseori ceea ce autorit=\ile comuniste
din RSSM nu le-ar fi permis lingvi[tilor locali;
Moscova nu considera drept un pericol activitatea romani[tilor sovietici [i nu-i persecuta pentru concluziile trase. Ace[tia, inclusiv lingvi[tii
moldoveni care se pronun\au pentru rom`nizarea limbii, erau
comuni[ti care [i-au demonstrat afilierea ideologic= [i nu au atentat
la integritatea statului [i suprema\ia partidului;
eforturile intelectualit=\ii erau considerate, nu f=r= temei, drept ni[te
tentative de consolidare a comunismului na\ional [i Moscova era obi[nuit= cu, ba chiar tolera, p]n= la un punct destul de avansat, de altfel,
asemenea evolu\ii. Nu a existat nici o situa\ie ]n perioada postbelic=,
c]nd intelectualii moldoveni ar fi manifestat ]n mod antitotalitar [i
anticomunist ]mpotriva Moscovei;
autorit=\ile statului-partid central aplicau m=suri coercitive la insisten\a PCM, c=ruia ]i era fric= de o posibil= legitimitate a elitelor nu mai
pu\in comuniste, dar cu un program lingvistic [i na\ionalizator separat,
[i care s-ar fi putut bucura de sus\inere ]n mediul popula\iei indigene.
Pentru a anihila tentativele intelectualilor na\ional-comuni[ti, liderii
PCM tri[au, exager]nd elementul na\ionalist [i invent]ndu-l pe cel antistatal [i anticomunist. Faptul ]n cauz= punea Moscova ]n gard=, ]ns=
dup= evalu=ri mai atente aceasta nu sanc\iona aplicarea unor pedepse
drastice na\ional-comuni[tilor autohtoni. Cu toate nepl=cerile avute
din partea lui Bodiul, nici Bogaci, nici Dru\= sau Gr. Vieru nu au fost
executa\i sau trimi[i la ]nchisori [i lag=re, dup= cum s-ar fi ]nt]mplat
]n cazul du[manilor ideologici ai regimului;
226
IULIAN FRUNTA{U
Moscova deseori ]i trata, nu f=r= temei, pe intelectualii na\ional-comuni[ti drept o for\= de contrapunere elitei comuniste republicane care
concentrase puterea ]n m]inile sale exagerat de mult. Acest procedeu
de checks-and-balancies, indiferent de gradul de conceptualizare, este
propriu tuturor sistemelor care implic= rela\ia ]ntre un centru imperial
[i centrele regionale de putere, inclusiv intelectual-opozante, de la periferiile colonizate. Dru\=, de exemplu, a fost luat la Moscova nu pentru
aptitudinile sale literare, ci pentru a-l \ine pe primul-secretar Bodiul
]ntr-o stare de alert= necesar= controlului central asupra oligarhiei comuniste locale. }n acela[i timp, prin intermediul industriei umfl=rii de
baloane, a fost stabilit un model intelectual ce genera un minimum de
demnitate na\ional=, gestionabil de autorit=\ile stautului-partid, fapt
care anihila perspectivele apari\iei unor lideri intelectuali neautoriza\i
de comuni[tii ru[i.
Opozi\ia autorizat= reprezenta semnul decaden\ei regimului totalitar
sovietic [i, ]n acela[i timp, condi\ia sine qua non a desf=[ur=rii procesului
de transformare a sistemului, deoarece agen\ii culturalizatori ]ncercau s=
extind= limitele dup= care statul era gata s= ]ntreprind= m=suri coercitive. Subminarea treptat= a poten\ialului de reprimare se producea pe
neobservate [i sistemul, ]n fa\a unor realit=\i obiective, nu putea recurge
la exterminarea indivizilor pe care i-a educat [i i-a emancipat. }ntr-un
fel, statul totalitar devenea ostaticul propriilor proiecte de modernizare,
pentru c= indivizii, educa\i chiar ]n cadrul sistemului, posedau ra\iune [i
capacit=\i intelectuale pe care \=ranii de la ]nceputul secolului, ]n Imperiul
|arist [i ]n cel Sovietic, nu le de\ineau. Regimul sovietic represiv, ]n urma
r=zboiului civil, execu\iilor, deport=rilor, foametei, Celui de-al Doilea
R=zboi Mondial, a fost atins de oboseala cu care orice sistem se confrunt=
c]nd sacrific= vie\i umane ]n propor\ii impun=toare. Ironia soartei rezid= ]n
faptul c= URSS a devenit victima propriului succes de oprimare totalitar=:
c=l=ul, dup= muncile sale istovitoare, pur [i simplu a obosit, iar pe de alt=
parte, nu mai exista pericolul ini\ial [i evident. Astfel, ]n cazul URSS, s-a
ajuns la un posttotalitarism prin dec=dere.
Aceasta a avut un impact formativ-structural asupra comportamentului intelectualilor [i activi[tilor na\ionalizan\i ]n perioada lui Gorbaciov
[i ]n timpul dezintegr=rii URSS preocuparea pentru na\ionalizarea
agendei, ceea ce a ]nsemnat simplificarea, dac= nu primitivizarea, discursului antisovietic de eliberare. Am putea presupune c=, ]n cazul existen\ei
unei opozi\ii antitotalitare tolerabile de regim ]n perioada sovietic=, o

dat= cu restructurarea [i ]n perioada dezintegr=rii URSS, intelectualii
moldoveni ar fi reu[it s= ]mbine na\ionalizarea cu democratizarea agendei
politice. Faptul acesta ar fi condus la instaurarea unui climat social-politic
favorabil na\ionalismului liberal, evit]nd exclusivismul, inclusiv etnic, al
tandemului comunisto-na\ionalist.
Dup= cum am v=zut, intractibilitatea social= [i na\ional= a \=ranilor

moldoveni s-a trezit sub presiunea statului-partid de la Moscova, care
exercita politici de constr]ngere, culturale [i modernizatoare. Pentru prima
dat= ]n istoria provinciei impactul extern s-a dovedit a fi at]t de palpabil:
teroarea, ideologia [i cultura sovietic=, cuplate cu modernizarea economic= [i social= ]n stil sovietic, a subminat ]n mare parte microuniversul
rural. Prin intermediul indigeniz=rii, politiz=rii [i identit=\ii teritoriale s-a
edificat protostatalitatea [i protona\iunea sovietic= moldoveneasc=, fapt
care a consolidat, ]ntr-un fel, intractibilitatea moldovenilor. Ei nu s]nt ]n
stare s= dep=[easc= acest proto-, asum]ndu-[i, indiferent de men\inerea
sau renun\area la statalitatea aproximativ= actual=, identitatea na\ional=
rom`neasc=. Pe de alt= parte, totalitarismul sovietic a fost de a[a natur=
]nc]t, ]n perioada decadent=, a permis func\ionarea unei opozi\ii autorizate ce avea rolul unui paratr=snet social. O asemenea concre[tere cu
statul-partid a privat societatea civil= de opozi\ia autentic=, ce ar fi putut
participa plenar la procesul de tranzi\ie democratic= [i de afirmare liberal=
a drepturilor na\ionale ale rom`nilor basarabeni.
228
IULIAN FRUNTA{U
NOTE
1
10
11
12
13
14
15
16
17
Gribincea Mihai, Basarabia ]n primii ani de ocupa\ie sovietic=, 1944-1950 (Cluj: Dacia,
1995), pp. 71-104.
1995), p. 48.
, , 1946-1947:
(: , 1993), . 9.
1995), p. 151.
1995), p. 64.
1995), p. 145.
{i[canu Elena, Regimul totalitar bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952) (Chi[in=u:
Civitas, 1997), p. 46.
(), .
(: , 1994), . 375.
A.O.S.P.R.M., fond 51, inv. 8, dosar 62, f. 55. Citat dup= {i[canu Elena, Regimul totalitar
bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952) (Chi[in=u: Civitas, 1997), p. 47.
{i[canu Elena, Regimul totalitar bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952) (Chi[in=u:
Civitas, 1997), pp. 47-48.
A.O.S.P.R.M., fond 51, inv. 8, dosar 23, f. 7. Citat dup= {i[canu Elena, Regimul totalitar
bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952) (Chi[in=u: Civitas, 1997), p. 48.
Scurtu Ioan [i al\ii, Istoria Basarabiei de la ]nceputuri p]n= ]n 1998, edi\ia a 2-a
(Bucure[ti: Semne, 1998), pp. 258-259.
Deletant Dennis, The Molotov-Ribbentrop Pact and Its Consequences for Bessarabia:
Some Considerations on the Human Rights Implications, unpublished paper, 1991,
p. 17. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of
Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000),
p. 96.
p. 108.
Olcott Martha Brill, The Kazakhs (Stanford, California: Hoover Institution Press,
1987), pp. 179-87.
., (:
, 1974), c. 126.
Ciubotaru Mihail G., Ne obi[nuim cu toate celea. Chiar [i cu umilin\a, Luceaf=rul,
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
nr. 55, 08.09.2000.

., (:
, 1974), c. 89.
., .,
(: , 1969), . 33-44; .,
(: , 1971).
., (:
, 1974), c. 176.
, . 2 (: , 1968), .
604.
(
) (: , 1980), . 106-107.
1970 (: , 1971), p. 249;
1971 (: , 1972), cc. 222-223.
., ., -. (, 1975),
. 3-25.
, 1924-1974 (: , 1975),
cc. 15, 105, 183-194.
(:
, 1976), cc. 395-396.
(
) (: , 1980), c. 218.
(
) (: , 1980), c. 242.
(
) (: , 1980), . 212.
(
) (: , 1980), . 154.
(
) (: , 1980), . 163.
(
) (: , 1980), . 163-164.
., -
,
(: , 1968), c. 126.
, 05.05.1971.
. (:
, 1974), . 253-254.
, 13.10.1970.
. (: ,
1961), . 38.
., (:
, 1974), p. 126.
., (
)
(: , 1975), . 65.
230
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
IULIAN FRUNTA{U
1970 (: , 1971), p. 131;
1975 (: , 1976), p. 190;
1970 (: , 1971), c. 28;
1975 (: , 1976), c. 32.
1970, . 1, c. 70.
(
) (: , 1980), . 26.
1970, . 6 [i 7.
Materialele cercet=rilor etnosociologice din 1971-1974. Dup=
(
) (: , 1980), . 47.
(
) (: , 1980), . 49.
(
) (: , 1980), . 50.
(
) (: , 1980), . 77.
. , 1990 (:
, 1990), . 149-66, 390.
1977 (: , 1978).
1970 ., . 4, 7. .,
(: , 1973), c. 44.
1978 (: , 1979), c. 398.
King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University, 2000), p. 100.
M., ., .,
,
(: 1974), nr. 1, c. 33.
(
) (: , 1980), . 38.
(: , 1978), . 143.
1970 ., . 6, . 11.

(, 1972), . 60.
(
) (: , 1980), . 44.
Astfel, ]n perioada 1960-1978 v]nz=rile mobilei au crescut de 5,9 ori, radioreceptoarelor de 2,6 ori, televizoarelor de 4,9 ori, frigiderelor de 13 ori, ma[inilor de sp=lat
de 8, 3 ori. Dup= 1978 (: , 1979),
. 159.
(
) (: , 1980), . 36.
., (: , 1975), . 246.
(
) (: , 1980), . 79-80.
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
, , , . 3 (: , 1955),
. 19.
(
) (: , 1980), . 86.
(
) (: , 1980), . 126.
(
) (: , 1980), . 129.
(
) (: , 1980), . 159.
(
) (: , 1980), . 139.
(
) (: , 1980), . 135.
(
) (: , 1980), . 157.
(
) (: , 1980), . 158.
(
) (: , 1980), . 159.
(
) (: , 1980), . 159.
(
) (: , 1980), . 174.
(
) (: , 1980), . 174.
Khazanov Anatoly M., After the USSR. Ethnicity, Nationalism, and Politics in the
Commonwealth of Independent States (Wisconsin: University of Wisconsin Press,
1995), p. 7.
(
) (: , 1980), . 175.
(
) (: , 1980), . 188-192.
(
) (: , 1980), . 157.
(
) (: , 1980), . 201.
(
) (: , 1980), . 203.
(
) (: , 1980), . 205.
(
) (: , 1980), . 214.
(
) (: , 1980), . 210.
(
232
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
101
102
103
IULIAN FRUNTA{U
) (: , 1980), . 224.
California: Hoover Institution Press, 2000), p. 115.
., (:
, 1974), pp. 142-144.
pp. 118-119.
p. 116.
p. 121
- , ,
02.09.1964, . 2-3. Citat dup= King Charles, The Moldovans. Romania, Russia,
and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford
University, 2000), p. 106.
p. 104
Krawchenko Bohdan, Social Change and National Consciousness in TwentiethCentury Ukraine (Edmonton: Canadian Institute of Ukrainian Studies, University of
Alberta, 1987), p. 64.
pp. 103-105.
Massell Gregory, The Surrogate Proletariat: Moslem Women and Revolutionary
Strategies in Soviet Central Asia, 1919-1929 (Princeton: Princeton University Press,
1974) p. 83.
(Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993) p.126.
.., XVII (),
26.01.1934, , 13 (:
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
, 1952), . 361-62.
Haas Ernst B., Nationalism, Liberalism and Progress. The Dismal Fate of New Nations
(Ithaca and London: Cornell University Press, 2000), p. 334.
Zadnipru Petru, Darul plaiurilor mele, Poezia Moldovei Sovietice. Antologie
(Chi[in=u: Literatura artistic=, 1984), p. 169.
Nairn Tom, Beyond Big Brother, New Statesman and Society 3, 105, 15.06.1990,
p. 31.
(Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), p.126.
Postic= Elena, Rezisten\a antisovietic= ]n Basarabia, 1944-1950 (Chi[in=u: {tiin\a,
1997), p. 31.
., (:
, 1974), p. 158.
|urcanu Ion, Moldova antisovietic=. Aspecte din lupta basarabenilor ]mpotriva ocupa\iei sovietice. 1944-1953 (Chi[in=u: Prut Interna\ional [i {tiin\a, 2000), p. 12.
Tudoran Dorin, Kakistokra\ia (Chi[in=u: Arc, 1998), pp. 460-461.
234
IULIAN FRUNTA{U
Capitolul V
LIBERALIZAREA LUI GORBACIOV, PROCESUL

DE NA|IONALIZARE {I DEZINTEGRAREA URSS
1. Abordarea normativ= a regimurilor nedemocratice moderne.

Criza statului-partid* [i caracterul circumscris al reformei ini\
iate de Gorbaciov
Tranzi\ia [i consolidarea democratic= presupune mi[carea de la un
regim nedemocratic la cel democratic [i ]nr=d=cinarea temeinic= a democra\iei ]n societate, astfel ]nc]t devine the only game in town**. Pentru
a cunoa[te care s]nt c=ile sau pattern-urile tranzi\iei [i implica\iile pentru
formularea obiectivelor ]n cadrul acestui proces, este necesar de eviden\iat
esen\a [i tr=s=turile regimului nedemocratic anterior.
Pentru o perioad= mai ]ndelungat= substan\a sistemelor politice aflate
]ntre punctele extreme ale spectrului politic democra\ia [i totalitarismul
nu a fost analizat= exhaustiv. Doar acum un sfert de secol savan\ii
*Sintagma stat-partid exprim= domina\ia statului de c=tre Partidul Comunist, fiind

edificator faptul c=, at]t la nivel unional, c]t [i la cel republican, cele mai importante hot=r]ri
erau comune de exemplu, Hot=r]rea nr. 288 a CC al PCM [i a Consiliului de Mini[tri
al RSS Moldovene[ti Cu privire la unele probleme ale dezvolt=rii continue a culturii [i
]nv=\=m]ntului public ale popula\iei g=g=uze [i bulgare din republic=, fiind semnat= ]n
primul r]nd de Semion Grossu, prim-secretar al CC al PCM, [i doar apoi de Ivan Kalin,
pre[edintele Consiliului de Mini[tri (Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, 1989, p. 965).
**(engl.) Singurul joc acceptabil.
politologi au ]nceput s= introduc= noi paradigme pentru sistemele ce

s-au dovedit a avea o logic= intern= proprie [i tr=s=turile regimului-tip.
Distinc\ia tripl= ]ntre regimurile democratic, autoritar [i totalitar a c=p=tat
pe parcurs semnifica\ii noi, o dat= ce [tiin\a politic= a ]nceput s= compare
sistemele politice metodic [i ]n termeni mai sofistica\i. Astfel, s-a ajuns
la o tipologie rev=zut=, care, dup= Juan Linz [i Alfred Stepan, const= din
regimurile democratic, autoritar, totalitar, posttotalitar [i sultanistic, la
care vom face referin\= ]n mod extensiv gra\ie relevan\ei majore pentru
subiectul c=r\ii ]n cauz=.*
1. Autoritarism
Tr=s=turi caracteristice
Pluralismul. Sistem politic cu un pluralism limitat, neresponsabil.
Uneori un pluralism economic [i social destul de extins. R=d=cini ]n
societatea preautoritar=. Uneori exist= un spa\iu nesemnificativ pentru
semiopozi\ie.
Ideologia. F=r= ideologie conduc=toare, dar cu mentalit=\i distincte.
Mobilizarea. F=r= mobilizare intensiv= sau extensiv=, cu excep\ia unor
momente rare ]n evolu\ia regimului.
Conducerea. Putere exercitat= ]ntr-un cadru definit aproximativ, dar cu
norme care pot fi, ]ntr-un fel sau altul, pronosticate. }ncercare de a coopta
elita politic= anterioar=. Un grad de autonomie ]n ce prive[te cariera de
stat [i cea militar=.
2. Totalitarism
Pluralismul. Nu se ]nregistreaz= pluralism semnificativ ]n plan economic, social sau politic. Partidul oficial de\ine de jure [i de facto monopolul
puterii. Partidul a distrus orice pluralism existent din perioada pretotalitar=. Nu exist= spa\iu pentru economia privat= [i societatea civil=.
Ideologia. Ideologia este conduc=toare [i bine structurat=, ce articuleaz= obiectivul unei utopii sociale. Liderii [i grup=rile ][i deriv= sensul
mesianic [i, deseori, politicile din propagarea unei concep\ii holistice
despre societate [i umanitate, ]n general.
*Linz Juan J. [i Stepan Alfred, Problems of Democratic Transition and Consolidation (Baltimor and London: the Jons Hopkins University Press, 1996), p. 38. Excep\ionala carte a lui
Stepan si Linz va reprezenta reperul bibliografic de baz= pentru abordarea subiectului de
tranzi\ie democratic= ]n Europa de Est.
236
IULIAN FRUNTA{U
Mobilizarea. Una extensiv=, prin diferite organiza\ii obligatorii, create

de regim. Poate fi remarcat= emfaza activismului social [i al cadrelor, efortul de a mobiliza entuziasmul maselor. Via\a privat= este marginalizat=.
Conducerea. Reguli f=r= limite definitivate [i consacrate, precum [i
un nivel ]nalt de incertitudine pentru membrii conducerii. Deseori, elita
este charismatic=. Angajarea ]n conducerea de v]rf depinde foarte mult
de aservirea total= partidului.
3. Posttotalitarism
Pluralismul. Limitat [i neresponsabil. Aproape f=r= pluralism politic,
deoarece partidul mai de\ine monopolul puterii. Poate exista o economie
privat=, dar statul mai are o prezen\= practic nelimitat= ]n domeniul respectiv. Majoritatea manifest=rilor de pluralism s-au remarcat ]n structurile tolerate de stat sau ]n grupurile de disiden\i care s-au format ]n mod
con[tient ]n opozi\ie regimului totalitar. }n posttotalitarismul matur opozi\ia deseori creeaz= cultura secundar= sau societatea paralel=.
Ideologia. Ideologia conduc=toare, ca parte component= a realit=\ii
sociale, persist=, ]ns= angajarea individual= [i credin\a ]n utopie este
diminuat= considerabil. Orientare de la emfaza ideologic= la un consens
mai programatic.
Mobilizarea. Liderii implica\i pierd treptat interesul fa\= de organizarea [i gestionarea mobiliz=rii. Ea r=m]ne una de rutin=, pentru a asigura
un minimum de obedien\= social=. Plictisul, autonomizarea individual=
[i privatizarea definitiv= a valorilor popula\iei devine cu timpul un fapt
natural, acceptat de toat= lumea.
Conducerea. }ngrijorare cresc]nd= a elitei privind securitatea proprie.
Utilizarea democra\iei interne. Angajarea e mai pu\in dependent= de
cariera ]n cadrul partidului, de[i r=m]ne restr]ns= la partidul oficial. Pot
]ns= ap=rea conduc=tori de partid [i din cadrul aparatului de stat.
}n cazul URSS nu a existat un posttotalitarism de durat=. A fost mai
degrab= un totalitarism ]n dec=dere, iar dezintegrarea rapid= a statului-partid a relevat absen\a indivizilor care ar fi putut gestiona, ]n numele
unei opozi\ii democratice, tranzi\ia la regimul posttotalitar.
4. Democra\ie
Pluralismul. Pluralism politic responsabil, consolidat de domeniile
extensive ale autonomiei pluraliste ]n economie, societate [i via\a intern=

a organiza\iilor. Pluralism protejat din punct de vedere juridic, care este
asociat corporativismului societal, nu [i celui statal.
Ideologia. O responsabilitate intelectual= major= vizavi de cet=\enie
[i regulile procedurale pentru contestare. Respectarea drepturilor minorit=\ilor, suprema\iei legii [i valorilor individualismului.
Mobilizarea. Sistemul de drept garanteaz= participarea, prin intermediul organiz=rii autonome a societ=\ii civile [i al partidelor concurente ale
societ=\ii politice, la via\a cet=\ii. Valoarea nu este mobilizat= extensiv, ]ns=
se ]nregistreaz= o participare civic= substan\ial=. Un efort difuz al regimului de a promova cet=\enia exemplar=. Tolerarea opozi\iei pa[nice.
Conducerea. Conducerea suprem= exercit= func\ii ]n urma alegerilor
libere, ]ntr-un cadru constitu\ional [i juridic bine definitivat. Conducerea
este instalat= ]n urma alegerilor libere c=rora este supus= periodic.
Este relevant=, pentru scopul capitolului ]n cauz=, descrierea succint=
a regimului sultanistic, ]n special, sub aspectul ideologiei [i al conducerii,
deoarece acesta, pe l]ng= consemnarea simpl= a faptului c= s-a perpetuat
o perioad= ]ndelungat= ]n Rom`nia perioadei lui Ceau[escu, mai poart=
semnifica\ii pentru ]ntreaga regiune. Ele se refer= la mo[tenirea personalist= ce ][i deriv= poten\ialul din domniile autoritare exercitate de greco-fanario\i [i din tradi\ia politic= panbalcanic=. }n ce prive[te ideologia,
se ]nregistreaz= o glorificare extrem= a conduc=torului [i o manipulare
arbitrar= a simbolurilor. Nu este posibil= nici o ideologie, sau chiar mentalit=\i distincte, cu excep\ia personalismului despotic. Nu s]nt ]nregistrate
nici cel pu\in tentative de a justifica ini\iativele majore, rezultate din ideologie, care astfel se transform= ]n pseudoideologie, ]n care nu cred indivizii
de r]nd, acoli\ii regimului sau lumea exterioar=. }n ce prive[te conducerea,
ea este extrem de personalist= [i arbitrar=, f=r= a avea constr]ngeri ra\ional-juridice. Este prezent= o tendin\= puternic= de dinastie, indiferent de
denumirea oficial= a ideologiei. Nu exist= o autonomie ]n cariera de stat,
iar ]nal\ii func\ionari, ]n special din apropierea nemijlocit= a sultanului,
fac parte din familie, cercul prietenilor intimi sau al camarazilor devota\i
personal [i care [i-au demonstrat loialitatea, inclusiv prin utilizarea for\ei
]n raport cu du[manii regimului.
Ar fi necesar s= men\ion=m c= edificarea na\iunii ]n Uniunea Sovietic=
a avut loc ]ntr-un context deosebit: un stat care a avut drept obiectiv
anihilarea na\ionalismului [i contopirea na\ionalit=\ilor, de fapt, a creat,
238
IULIAN FRUNTA{U
]n schimbul loialit=\ii popula\iilor de la periferii, un set de institu\ii care,

la r]ndul lor, au contribuit la consolidarea unor na\ionalit=\i con[tiente.
}n ciuda scopurilor declarate ale Partidului Comunist, procesele de indigenizare, industrializare, urbanizare [i edificare a statalit=\ii ]n URSS au
oferit baza social= [i cultural= de la ]nceput elitelor etnice, pentru organizarea unei rezisten\e indirecte fa\= de conducerea Rusiei [i, mai t]rziu
contraelitelor, pentru mobilizarea mi[c=rilor na\ionaliste de mas=1.
}n epoca lui Brejnev detotalitarizarea s-a manifestat prin dec=dere, nu
prin alegere, care a survenit mai t]rziu, sub bagheta tot mai nesigur= a lui
Gorbaciov. Dezasamblarea statului-partid la sf]r[itul deceniului nou=,
dup= 70 de ani de comunism, nu a avut drept rezultat apari\ia imediat=
a societ=\ii civile, pentru c= se formase ]ntre timp o protomentalitate
distinct= de tip sovietic, care descuraja asocierea liber= a cet=\enilor ]n
opozi\ie autorit=\ilor. }ns= o dat= ce Gorbi a pus ]n ac\iune politici ce subminau ideologia [i structura statului-partid centralizat, elitele republicane
au ]nceput s= caute noi surse de putere, de legitimitate ideologic= [i noi
identit=\i. Astfel, etnofederalismul URSS a devenit foarte util. A fost lansat apelul la o form= specific= de na\ionalism cel al na\iunii titulare
simultan ]mpotriva statului sovietic [i a minorit=\ilor na\ionale din
teritoriul respectiv.
}n acela[i timp, asemenea elemente ca osificarea aparatului, conducerea gerontocratic=, limbajul de lemn al ideologiei, pierderea capacit=\ii
de mobilizare [i pasivitatea popula\iei au f=cut din URSS un caz de posttotalitarism prin dec=dere. }n principiu, caracterul posttotalitar al regimului
se determin= de alegere, dec=dere [i cucerire societal=. }n Moldova, ca [i ]n
]ntreaga URSS, regimul a ales demararea liberaliz=rii, cu anumite presiuni
sporadice [i necoordonate ale societ=\ii civile incipiente, ac\iunile c=reia
]mpingeau elitele politice spre o nou= etap= a democratiz=rii.
Cu toate acestea, trebuie de men\ionat c= sfidarea direct= a imperiului
s-a produs doar dup= ce Gorbaciov a decis s= efectueze tranzi\ia democratic=. Atunci chiar [i comuni[tii din republicile unionale au permis [i
au participat activ la formularea discursului na\ionalizant pentru delegitimizarea sistemului sovietic [i pentru asigurarea unei baze politice noi
pentru men\inerea ]n continuare la putere. Astfel, liderii de partid din
periferiile etnice ale URSS au [tiut s= speculeze situa\ia ]n favoarea lor,
devenind pre[edin\i de parlamente [i/sau de state independente.
Incapacitatea lui Gorbaciov de a sus\ine plenar reforma [i de a controla
eficient violen\a la periferii, plus ignorarea aprofund=rii crizei economice

au condus la diminuarea popularit=\ii acestuia [i la radicalizarea at]t a
aripei progresiste, c]t [i a celei conservatoare ale partidului comunist.
Gorbaciov, de asemenea, nu a realizat faptul c= URSS niciodat= nu a fost
o societate unitar=. Imaginea fals= a unui popor sovietic unit, ap=rat de
ideologia sovietic=, de[i a reflectat tr=s=turi comune importante proprii
majorit=\ii cet=\enilor sovietici (]n special ]n centrele urbane), nu a subminat ireversibil [i nu a ]nlocuit identificarea na\ional= de baz= a indivizilor din republicile na\ionale.
Statul-partid, spre sf]r[itul epocii lui Brejnev, nu mai avea resursele necesare pentru a men\ine contractul social cu cet=\enii sovietici. }n martie
1985, c]nd Gorbaciov a venit la putere, factorul etnic devenise deja modul
dominant de mobilizare, republicile fiind protostate. Uniunea Sovietic=
era ]ntr-o situa\ie dificil=, care reflecta nu doar stagnarea economic=, ci [i
izolarea interna\ional=, din cauza unor implic=ri armate dubioase, cum
ar fi, de exemplu, R=zboiul din Afganistan etc. Dificult=\ile Moscovei au
fost exploatate de grup=rile de clan din aparatul statului-partid pentru
consolidarea puterii ]n republicile na\ionale. Din aceste considerente,
pentru a ob\ine un rezultat pozitiv ]n ce prive[te realizarea programului
s=u reformator, Gorbaciov trebuia s= anihileze elementele conservatoare
at]t din cadrul Partidului Comunist unional de la Moscova, c]t [i din
republicile unionale.2
Ar fi necesar de subliniat ]nc= o dat= faptul c= lansarea liberaliz=rii,
evoluat= ulterior ]n democratizare, a fost o alegere independent= de a
transforma sistemul sovietic [i, de aceea, URSS se afl= ]n categoria alegere
ini\iat= de regim. Este edificator ]n acest sens exemplul lui Semion Grossu,
prim-secretar al CC al PCM: Programul de re]nnoire a societ=\ii sovietice
a fost ]naintat de PCUS. Poporul a sus\inut, a acceptat restructurarea,
fiindc= a ]n\eles ]n mod con[tiincios c= alt= cale de plasare a socialismului
pe o orbit= calitativ nou= ]n vederea form=rii unei societ=\i de oameni
liberi, responsabili pentru bun=starea economic= [i social=, nu este.3
Gorbaciov nu a fost for\at direct de unele for\e politice, sociale sau economice s= lanseze reforma. De[i, ]ntr-o form= sau alta, societatea civil=
avea exponen\ii s=i consacra\i disiden\ii regimului , ace[tia, totu[i,
erau prea pu\ini [i dispersa\i pentru a exercita presiuni hot=r]toare asupra
statului-partid. Motivele pentru care Gorbaciov s-a decis s= porneasc=
aceast= ]ntreprindere perestroika, finalul c=reia la acel moment a fost
240
IULIAN FRUNTA{U
inimaginabil pentru foarte mult= lume, inclusiv pentru Secretarul General

al PCUS, au fost altele Gorbaciov era perfect con[tient, ]ncep]nd cu
1985, de faptul c= statul se afl= ]ntr-o stagnare f=r= precedent [i c= este
necesar= o redresare drastic= a situa\iei, astfel fiind formulat= ideea de
restructurare-perestroika [i transparen\=-glasnost. }n acest mod, s-ar fi reu[it,
]n imagina\ia p=rintelui restructur=rii, atragerea investi\iilor str=ine [i
stabilirea unor rela\ii de parteneriat cu Occidentul, faptul, la r]ndul s=u,
consolid]nd reu[ita ]ntreprinderii [i, de ce nu, recunoa[terea aportului
s=u istoric fundamental ]n ce prive[te modernizarea URSS, dep=[indu-l
pe Hru[ciov, alt reformator al statului sovietic.
La ]nceputul anului 1988 anali[tii sovietici au raportat conducerii PCUS,
cu argumentele de rigoare, c= Europa de Est a devenit o povar= grea pentru
URSS. }n decembrie 1988 Gorbaciov a f=cut o Declara\ie la ONU despre
faptul c= Uniunea Sovietic= urmeaz= s=-[i retrag= trupele ]n viitorul apropiat din Europa Central= [i de Est. }n acest mod, a fost transmis un mesaj
dublu: at]t Occidentului, despre predispunerea Moscovei de a consolida
rela\iile reciproce, c]t [i liderilor comuni[ti ale statelor socialiste, despre
faptul c= URSS nu-i va mai ap=ra. Societ=\ile civil= [i politic=, incipiente
]n aceast= parte a lumii, au ]n\eles c= elita comunist= din statele respective
a devenit peste noapte mult mai vulnerabil=. }n consecin\=, Gorbaciov a
fost nevoit s= tolereze instalarea primului prim-ministru necomunist ]n
Polonia ]n august 1989, iar schimbarea ]n cauz= a fost perceput= de elitele
comuniste din ECE [i din URSS, inclusiv din Moldova, drept un semnal
cert de reorientare treptat= spre alte surse de legitimizare spre na\ionalism, aceasta, ]n mod special, ]n spa\iul postsovietic. Elita comunist=
republican= a tras ]nv=\=minte similare, ]n sensul c= nu se va putea baza
]n exclusivitate pe for\a armat= a Uniunii ]n acela[i mod ca mai ]nainte.
Majoritatea liderilor comuni[ti din ECE, dar [i din Moldova, au ]n\eles
c= absen\a interven\iei politice [i militare a Kremlinului ]nseamn=, grosso
modo, devierea de la comunism.
Federalismul sovietic ][i avea originea ]n istoria, ideologia [i puterea
statului-partid, URSS fiind structurat= ]n conformitate cu ni[te principii
contradictorii. Deoarece multe republici au avut o perioad= de independen\= ]ntr-un trecut relativ recent, regimul s-a str=duit s= c][tige loialitatea
elitelor prin intermediul sistemului federal cu un nivel ]nalt de dualism.
Pe de o parte, republicile erau protostate, au fost legitimizate organiza\iile
distincte din punct de vedere na\ional-cultural [i existau stimulente ca
elitele republicane s= sus\in= interesele specifice ale republicilor ([i, respectiv, ale na\iunilor titulare). Pe de alt= parte, republicile erau membre
ale unui regim ce profesa o ideologie universalist= [i erau conduse de un
stat-partid centralizat, care nu doar monopolizase procesul de luare a
celor mai importante decizii, ci [i \inea la distan\= alte na\ionalit=\i, cu
excep\ia slavilor, de structurile centrale ale partidului, KGB-ului [i armatei. Ru[ii [i slavii erau extrareprezenta\i ]n institu\iile statului-partid, iar
na\menii identificau elitele conduc=toare drept ruse[ti. De exemplu, chiar
]n perioada restructur=rii, ]n 1988, ]n eviden\a organiza\iei republicane
de partid figurau: 47,2% de moldoveni (64% din popula\ia republicii);
22,5% de ru[i (13% din popula\ie); 21% de ucraineni (14% din popula\ie).4
Din aceste considerente dezbaterile na\ionaliste ]n Rusia nu au asumat
o tonalitate triumfalist= sau exclusivist=, direc\ionat= ]mpotriva altor
popoare, ca ]n Serbia, de exemplu, dar au fost mai degrab= injectate cu
frustrare [i umilin\=, c=ut]nd ]n cadrul na\iunii proprii sursele unei eventuale regener=ri. A[adar, elementul-cheie ]n explicarea c=ilor divergente
pe care au mers na\ionalismele rus [i s]rb la acel moment rezid= ]n faptul
c= dac= s]rbii, reprezent]nd doar 36% din popula\ia Iugoslaviei, au fost
]n stare s= se conving= pe sine c= Iugoslavia este tri[at= de c=tre nes]rbi
pentru a reduce puterea Serbiei, atunci domina\ia evident= a ru[ilor [i a
slavilor rusifica\i ]n toate structurile puterii sovietice a f=cut acest model
lipsit de credibilitate [i impracticabil ]n URSS.5
Aceste contradic\ii puteau fi aplanate at]ta timp c]t statul-partid de\inea
puterea ideologic= [i de constr]ngere, ]ns= o dat= cu perestroika lucrurile
s-au schimbat, fiind activat cadrul institu\ional pentru relansarea for\elor
sociale suprimate, inclusiv a na\ionalismului. La aceasta a contribuit coexisten\a urm=toarelor structuri contradictorii:
1) modul prioritar de aderare la federa\ia sovietic= a fost anexarea
for\at= (Basarabia, de exemplu, fiind ocupat= ]n 1940);
2) principiul identit=\ii unit=\ii politice federale, organizarea administrativ= [i reprezentarea electoral=, exist]nd dou= principii de identitate [i
reprezentare: principiul teritorial [i cel bazat pe etnie, limb= sau religie.
Toate cele 15 republici, inclusiv RSSM, se bazau pe na\iuni titulare afiliate
unor teritorii clar definite [i purtau oficial denumirea politic= a acestora.
Teoretic, unit=\ile administrative serveau drept baz= pentru reprezentarea electoral=. P]n= la perestroik=, c]nd alegerile erau controlate de centru,
aceasta nu avea nici o relevan\=, dar c]nd a ap=rut un anumit grad de
242
IULIAN FRUNTA{U
competitivitate electoral=, rezultatul firesc a fost relansarea unui stimulent

puternic de mobilizare etnic=;
3) principiul identit=\ii cet=\enilor: aspira\ia statului-partid a fost
contopirea na\ionalit=\ilor ]ntr-o identitate superioar= de popor sovietic,
cu toate acestea, ]n toate pa[apoartele de factur= sovietic= se men\iona
na\ionalitatea. Principiul identit=\ii cet=\eanului era cel sangvinic, dar
nu derivat din faptul c= tr=ia [i muncea ]n locul respectiv o perioad=
]ndelungat=. Na\ionalitatea, ]n acest fel, putea fi schimbat= doar ]n cazuri
excep\ionale [i ]n urma insisten\ei individului, fiind redus= posibilitatea
apari\iei identit=\ilor politice multiple [i complementare;
4) principiul secesiunii, dar f=r= stipularea unor mecanisme concrete;
5) principiul de reprezentare interna\ional= [i autonomie a politicii
externe: ]n 1944 Constitu\ia URSS a fost amendat= ]n urma acestui fapt
republicile au ob\inut dreptul la stabilirea rela\iilor externe (de exemplu,
Ucraina [i Bielarus erau reprezentate la ONU), de[i ]n federa\ie o asemenea
prerogativ= \ine de competen\a centrului;
6) structura stimulentelor de carier= pentru elitele politice republicane:
]n schimbul privilegiilor oferite de centru, elitele politice etnice anihilau
posibilele contraelite at]ta timp c]t centrul era capabil s= utilizeze poten\ialul s=u economic [i coercitiv. C]nd ]ns= statul-partid centralizat nu a mai
putut s= garanteze avansarea carierei, atunci elitele au devenit disponibile s= foloseasc= na\ionalismul pentru a continua, sub o alt= form=, s=
exercite puterea politic=.
}n m=sura ]n care perioada 1985-1988 poate fi reconstruit=, se pare c=
lui Gorbi nu i-a trecut niciodat= prin minte c= discreditarea [i dezasamblarea structurilor vechi, neostaliniste ale puterii [i valorilor va ]ncuraja
apari\ia public= a preten\iilor na\ionaliste a c=ror consecin\= logic= va fi
amenin\area anume a acelei Uniuni pe care politicile perestroika [i glasnost
trebuiau s= o consolideze. }n viziunea lui Gorbaciov, ]n 1985 amenin\area
de baz= la adresa URSS era perspectiva de lung= durat= a declinului p]n=
la statutul de putere de m]na a doua ]n lumina inabilit=\ii sale de a asimila
revolu\ia mondial= ]n domeniul computerelor, sistemelor informa\ionale
[i al comunica\iilor.
Desemnarea necoordonat= de c=tre Gorbi ]n decembrie 1986 a lui
Ghenadi Kolbin ]n calitate de prim-secretar al PC al Kazahstanului a
provocat prima reac\ie na\ional= violent=: conducerea comunist= cazah=,

obi[nuindu-se cu gestionarea nestingherit= a afacerilor locale f=r= intruziunea ru[ilor, a mobilizat masele ]n confrunt=ri de strad=. Aceasta a stabilit un precedent fatal pentru anii urm=tori, establishment-ul partidelor
comuniste na\ionale ]ndrept]ndu-[i aten\ia tot mai des spre masele locale
na\ionale [i intelectualitate pentru a-[i ap=ra prerogativele c][tigate politic
(ca ]n Asia Central=) sau pentru men\inerea viabilit=\ii politice ]ntr-un
context na\ional ]n care masele, na\ionalismul gestionat politic c][tiga
teren (ca ]n Statele Baltice [i, eventual, ]n Ucraina [i Rusia). Atent]nd la
puterea liderilor republicani prin desemn=ri directe sau prin intermediul
glasnost, Gorbaciov de fapt a for\at liderii republicani s= cultive opinia
na\ional=/na\ionalist= ]n afara cadrului statului-partid [i ]n acest fel a
subminat cadrul creat de Lenin [i Stalin pentru men\inerea stabilit=\ii
etnofederale a statului multina\ional.6
}ns= prima criz= armat= a fost generat= ]n 1988 de conflictul din Karabahul de Munte, fapt care a demonstrat incapacitatea comuni[tilor de a
pre]nt]mpina izbucnirea acestuia [i inabilitatea de a media o solu\ie rapid=
de conciliere. Diminuarea drastic= a autorit=\ii Partidului Comunist s-a
desf=[urat ]n paralel cu cea a statului, din cauza unei simbioze men\ionate mai sus ]ntre stat [i partid. Distrugerea stabilit=\ii interetnice, [i a[a
precare, ]n(tre) Azerbaidjan [i Armenia, concomitent cu solicitarea unei
autonomii mai mari ]n Republicile Baltice [i ]n Moldova, l-au impus pe
Gorbaciov s=-i avertizeze pe na\meni c= viitorul perestroik=i este ]n pericol,
insist]nd c=: S]ntem o familie [i avem o cas= comun=.7
Dup= Suny, Gorbaciov [i sus\in=torii s=i ]n structurile superioare de
partid [i de stat ]n\elegeau tot mai mult c= succesul restructur=rii depinde
de realizarea simultan= a trei obiective:
1) democratizarea (sau cel pu\in neutralizarea) aparatului conservator;
2) mobilizarea societ=\ii civile, ]n particular a intelectualit=\ii liberale,
at]t pentru a critica sistemul conservator [i membrii acestora, c]t [i pentru
a stimula participarea popular= la perestroik=;
3) lansarea reformelor ce ar eroda puterea conservatorilor, concentra\i
]n aparatul partidului comunist, [i ar institu\ionaliza democra\ia at]t ]n
cadrul societ=\ii, c]t [i ]n cadrul partidului.8
244
IULIAN FRUNTA{U
2. For\a eliberatoare a procesului electoral

Gorbaciov a subestimat consecin\ele ]ntreprinderii sale, care a suscitat
rena[terea societ=\ii civile, ce devenea cu timpul tot mai robust=. Ini\ial,
Gorbaciov a exercitat presiuni asupra conservatorilor din Partidul Comunist, prin acordarea unei liberta\i mai mari mass-media, promovarea transparen\ei etc. De asemenea, el a optat ]n favoarea folosirii alegerilor drept
element de baz= al strategiei de transformare a regimului [i exercit=rii
presiunii asupra oponen\ilor s=i. Faptele ]n cauz=, la r]ndul lor, au mobilizat na\ionalit=\ile teritoriale ]mpotriva statului-partid, acum subminat
de 3 elemente interdependente, cum ar fi: tipul regimului, predominarea
liberaliz=rii ]n raport cu democratizarea, consecutivitatea electoral=.
Obiectivul de baz= al centrului era o modernizare comprehensiv=, nu
]ns= [i sfidarea legitimit=\ii sale. Absen\a acordului din partea republicilor
de a participa la reformarea imperiului era absolut irelevant= ]n viziunea
centrului.9 Efortul de a moderniza statul sovietic prin a-l aduce ]n conformitate cu standardele interna\ionale dominante ale performan\elor
economice, sociale [i politice ar fi fost ]n m=sur= s= submineze integritatea
statului propriu-zis.10 Mesajul crizei poloneze din 1980-1981 a fost clar
chiar pentru reac\ionarii cei mai invetera\i: dup= cum a men\ionat ]nsu[i
Constantin Cernenko, criza polonez= a reprezentat o lec\ie negativ= la
subiectul ce se ]nt]mpl= c]nd Partidul Comunist pierde contactul cu masele. Dac= sistemul sovietic dore[te s= evite o soart= similar=, problemele
sociale, economice [i chiar politice nu mai pot fi ignorate.11
Op\iunea ]n favoarea unor asemenea reforme de anvergur= cu greu
poate fi calificat= drept un efort original ]n istoria Rusiei. Reformatorii
imperiali pe parcursul ]ntregii istorii ruse au ]ncercat, cu diferite grade
de succes, s= modernizeze [i s= ra\ionalizeze societatea rus= prin intermediul campaniilor economice, administrative [i culturale ambi\ioase,
care aveau drept obiectiv mobilizarea societ=\ii ]n scopurile statului [i ]n
procesul inject=rii dinamismului [i creativit=\ii ]n sistemul autocratic [i
rigid al conducerii.12
Reformele gorbacioviste, demar]nd ]n spiritul precaut andropovist,
au evoluat ]ntr-o revolu\ie, imposibil de condus din Moscova. Tentativa
Secretarului General de a reforma aparatul de partid prin intermediul

alegerilor pluricandidate a fost respins= ]n repetate r]nduri de conservatori.
Gorbaciov a fost nevoit, ]n acest fel, s= propun=, la Conferin\a a XIX-a de
partid, alegeri pentru Congresul Deputa\ilor Poporului. Acestea, dar [i
cele ulterioare, la nivel republican, au afectat ireversibil echilibrul puterii
]n URSS ]n defavoarea partidului.13
Oamenii de r]nd, dar [i elita politic= a statului-partid, nu au f=cut mare
deosebire ]ntre liberalizare [i democratizare, la aceasta contribuind ]nsu[i
Gorbaciov, care vehicula, mereu [i ]n afara contextului potrivit, expresia
democratizare*, pe care a ]ncercat s-o introduc= ]n vocabularul s=u ideologic al reformei limitate. De fapt, el niciodat= nu s-a angajat personal
sau la nivelul statului-partid pe calea democratiz=rii. Anume din aceste
considerente nu au fost desf=[urate alegeri unionale, libere [i pluripartide.
Alegerile ]n Congresul Deputa\ilor Poporului din 1989 nu au fost pluripartide, iar pe de alt= parte, nu se inten\iona nici formarea guvernului
sau adoptarea unei constitu\ii noi. Ambiguitatea lui Gorbaciov se datora
faptului c= d]nsul ]ncerca s= foloseasc= liberalizarea pentru a-[i consolida
puterea ]n cadrul partidului [i al statului, c=ut]nd s= manevreze ]ntre
diferite grup=ri. Alegerile liberalizante din 1989 au oferit ocazia Grupului
Interregional de Deputa\i s= critice statul-partid [i s=-l caracterizeze drept
ilegitim. La r]ndul lor, conservatorii comuni[ti au ]nceput s=-l critice pe
Gorbaciov pentru faptul c= atenteaz=, prin intermediul restructur=rii [i
transparen\ei, la valorile sacre ale ideologiei comuniste. }n acela[i timp,
este necesar de men\ionat c= alegerile mai democratice [i mai competitive
s-au desf=[urat la nivelul republican, aceasta oferindu-le mai mult= legitimitate ]n fa\a electoratului tot mai con[tient de drepturile sale politice.
Doar ]n martie 1990, cu c]teva s=pt=m]ni ]nainte de alegerile din Rusia, PCUS a abolit articolul 6 din Constitu\ie. }n compara\ie cu multe \=ri
din Europa Central= ]n care partidele aveau existen\= legal= ]nainte de
primele alegeri democratice, ]n URSS tranzi\ia c=tre societatea politic= a
fost ]nt]rziat=. Din aceast= perspectiv= comparat=, este evident c= ]n statele
postsovietice ]nainte de independen\=, [i o perioad= ]ndelungat= dup=
aceasta, societatea politic= a fost subdezvoltat= din mai multe motive, unul
*De exemplu, a se vedea cuv]nt=ri de felul Democratizarea esen\a restructur=rii, esen\
a socialismului, Prin democratizare spre un chip nou al socialismului, ..,
, . 6 (: ,
1989), . 16, 204.
246
IULIAN FRUNTA{U
fiind lipsa tradi\iei politice [i prezen\a unei ne]ncrederi fa\= de partide,

]nr=d=cinat= ad]nc ]n psihologia maselor [i a liderilor. De exemplu, Rusia
Democratic= a reprezentat o mi[care social-politic=, dar nu un partid. }n
Moldova, de asemenea, au existat Mi[carea Democratic= ]n Sus\inerea
Restructur=rii, Clubul Literar-Muzical Alexe Mateevici, Frontul Popular
din Moldova, Congresul Intelectualilor etc., ]ns= deta[area nucleelor politice din aceste mi[c=ri asociative a constituit un travaliu remarcabil prin
dificult=\ile ]nt]mpinate ]n calea conceptualiz=rii [i organiz=rii societ=\ii
politice ]n perioada postsovietic=.
}n 1989, ]n cadrul alegerilor pentru Congresul Deputa\ilor Poporului, o
treime din cei 2500 de membri a fost rezervat= pentru Partidul Comunist
[i organiza\iile afiliate acestuia. }ns=, ceea ce a subminat [i mai mult credibilitatea electoral=, a fost alegerea indirect= a Sovietului Suprem. Pe de
alt= parte, alegerile republicane ]n general s-au desf=[urat ]n conformitate
cu legi ce nu stipulau locuri garantate pentru comuni[ti, astfel cre]ndu-se
fundamentul necesar pentru o mai mult= legitimitate [i posibilitatea de a
critica ]n modul cel mai justificat parlamentul unional.
Presiunea critic= asupra Partidului Comunist, dar [i asupra Sovietului
Suprem al URSS l-a condus pe M. Gorbaciov, dar [i pe sus\in=torii lui, la
ideea de a institui (dup= cum s-a adeverit, pentru prima [i ultima dat=
]n istoria URSS) postul de pre[edinte, pe care Gorbi l-a ocupat ]n martie
1990.14 }n acest fel, ini\iatorul restructur=rii s-a distan\at de partidul criticat,
]ncerc]nd s= preia de unul singur p]rghiile puterii reale ]n stat.
}n ce prive[te evolu\iile politice ]n Moldova Sovietic=, baza legislativ= a
primelor alegeri libere a fost creat= la 22 noiembrie 1989, prin amendarea
Constitu\iei RSSM, ]n care se stipula c= alegerile se efectueaz= ]n conformitate cu dreptul de vot universal, egal, direct, liber [i secret.15 }n urma
acestor complet=ri au fost ob\inute, inten\ionat sau nu, dou= rezultate
importante:
1) marginalizarea PCM, prin nominalizarea inechivoc= a organului
suprem al puterii de stat Sovietul Suprem, Prezidiul c=ruia
]ndeplinea rolul unui pre[edinte colectiv al statului;
2) suveranizarea RSSM, prin dezvoltarea unor stipul=ri mai vechi (numirea [i revocarea reprezentan\ilor diplomatici ai RSSM ]n statele
str=ine; primirea scrisorilor de acreditare; participarea la tratative
[i semnarea tratatelor interna\ionale) [i atribuirea unor func\ii noi,
cum ar fi anularea ac\iunii actelor Consiliului de Mini[tri al Uniunii
RSS pe teritoriul RSS Moldovene[ti, ]n cazul c]nd ele nu corespund

Constitu\iei [i legilor RSS Moldovene[ti .16
Legea Cu privire la unele modific=ri [i complet=ri ]n Constitu\ia (Legea Fundamental=) a RSS Moldovene[ti din 22 noiembrie 1990, din care
s-a citat mai sus, a stabilit pentru prima dat= prioritatea legilor adoptate
]n RSSM ]n raport cu cele unionale, aceasta av]nd mai t]rziu un efect
constitu\ional-politic la care, probabil, nu s-au a[teptat nici autorii ei, nici
deputa\ii care au votat-o. }ns= moldovenii nu au ]ndr=znit s= atenteze
direct la rolul conduc=tor al PCUS [i doar dup= ce Moscova a anulat, ]n
martie 1990, articolul 6 din Constitu\ia URSS, Chi[in=ul a decis, abia ]n
luna mai 1990, s= abroge articolele 6, 7 [i 49 din Constitu\ia RSSM.17 Faptul
]n cauz= demonstreaz= dou= lucruri interdependente:
1) atitudinea tolerant= a elitei politice liberalizante [i/sau na\ionalizante
de la Chi[in=u fa\= de comuni[ti, aceasta prob]nd imaturitatea politic=
a liderilor mi[c=rilor social-politice. Absen\a spiritelor anticomuniste,
lipsa de viziune [i de fermitate au calificat comportamentul elitelor
moldovene[ti (care, apropo, la sf]r[itul lunii aprilie adoptaser= un nou
drapel tricolorul) drept un caz de coabitare comunist-na\ionalizant=,
ce avea idei foarte aproximative despre liberalizare [i democratizare sau
na\ionalism liberal;
2) aceste modific=ri au fost f=cute la 10 mai 1990, dup= ce au avut loc
alegerile din 25 februarie 1990. Astfel, nu putem considera c= alegerile au
fost democratice cu adev=rat, chiar dac= ]n Sovietul Suprem au fost ale[i
mul\i reprezentan\i ai mi[c=rilor social-politice, ]n primul r]nd, ai Frontului
Popular. De asemenea, aceste alegeri nu pot fi considerate democratice,
chiar dac= au fost libere [i directe, pentru c= societatea politic= nu a fost
constituit= ]n prealabil, Sovietul Suprem din februarie 1990 fiind similar
celui anterior, deosebirea reprezent]nd-o doar afluxul ]n domeniul social
[i legislativ al fronti[tilor, care ]ns= cuprindea un grup larg [i neuniform
de agen\i na\ionalizan\i [i liberalizan\i, inclusiv profitori de moment, f=r= a
avea o expresie politic= foarte clar= ]n sens conceptual [i ideologic (fragmentarea FPM produc]ndu-se mai t]rziu, pentru a se definitiva, ulterior,
]n cristalizarea politic= a mai multor partide, dintre care mai importante
au fost PPCD [i PFD).
Cu toate acestea, campania electoral=, ]n opinia unor autori, a subliniat necesitatea ca fiecare mi[care din republic= ce lupt= pentru putere s=
elaboreze un program de suveranitate cererea minimal= ]n Moldova.
248
IULIAN FRUNTA{U
Indiferent de faptul dac= Moscova trebuie s= conlucreze direct cu Sovietul

Suprem, dominat de Frontul Popular, sau cu Lucinschi, primul-secretar
al partidului, Kremlinul avea de ]nfruntat aproape imediat solicitarea de
a da curs cererii republicii pentru suveranitate.18
Alegerile la nivel unional [i republican ]n URSS au contribuit la
formarea unei dinamici dezintegratoare pentru statul central al URSS,
deoarece:
1) se ob\inuse o mai mare legitimitate datorit= alegerilor mai libere [i
competitive ]n republici;
2) ]n nici o republic= nu a ap=rut o for\= politic= panunional= puternic=
pentru a reprezenta o contrapondere eficient= na\ionalismelor locale;
3) ]n procesul alegerilor, identit=\ile politice ]n URSS au devenit ]nguste [i exclusive, fapt care a ]nl=turat op\iunea ader=rii la o unitate
politic= democratic= panunional=;
4) ]n multe republici perspectiva unor conflicte etnice a permis
pre[edin\ilor nou-ale[i s= reprime vocile opozi\ionare din grupul
lor etnic [i s= manifeste o intoleran\= mai mare fa\= de grupurile
minoritare;
5) criza statalit=\ii [i cea care rezult= din aceasta, a guvernabilit=\ii, a
blocat formularea [i implementarea politicii economice.
3. Evolu\ia elitei comuniste [i a societ=\ii civile ]n RSSM: cadrul

limitat [i defectuos al pactului
Dup= cum men\ioneaz= Linz [i Stepan, diferen\ierea clar= ]ntre regimuri ne permite s= fim mai con[tien\i de limitele [i posibilit=\ile ]ncheierii
pactelor, drept o op\iune de efectuare a tranzi\iei.19 Totodat=, se impune
precizarea c= acestea nu s]nt absolut necesare pentru efectuarea tranzi\iei,
cum ar p=rea la prima vedere. Pactele, de asemenea, ar putea con\ine
anumite elemente nedemocratice p]n= la alegerile libere [i chiar dup=
acestea. Deci, tranzi\iile s]nt deseori considerate drept procese ce implic=
pacte ]ntre elita moderat= a regimului [i cea moderat= a opozi\iei, ambele
elite fiind ]n stare s= reduc= la t=cere aripile radicale din taberele proprii.
Astfel, se desf=[oar= un proces cvadripartit, ]n care s]nt implicate for\ele
politice cu o pondere substan\ial=. }n principiu, exist= dou= condi\ii pentru

]ncheierea pactului: a) modera\ii regimului trebuie s= de\in= suficiente
puteri [i un grad sporit de autonomie pentru a putea conduce negocierile
cu opozi\ia; b) modera\ii opozi\iei, de asemenea, ar trebui s= men\in= un
nivel ]nalt de prezen\= organiza\ional= perpetu= [i s= anihileze extremi[tii
propriului grup.
}n [tiin\a politic= un asemenea caz clasic ]l reprezint= Spania anului
1975, ]n care a fost efectuat= reforma pactada ruptura pactada. Din
cele patru regimuri nedemocratice: autoritar, totalitar, posttotalitar [i
sultanistic, reforma pactada ruptura pactada este posibil=, dup= Linz
[i Stepan, ]n cazul autoritarismului (societatea civil= poate fi suficient de
dezvoltat= [i e posibil= existen\a unei opozi\ii politice moderate) [i al posttotalitarismului (poate exista o conducere colectiv= [i o arip= moderat=, iar
opozi\ia ar putea avea o cultur= paralel= dezvoltat= [i un grad anumit de
organizare politic=). Pentru celelalte dou= regimuri nedemocratice tranzi\
ia democratic= este posibil= doar prin intermediul altor mijloace, cum ar
fi ]nfr]ngerea statului ]n r=zboi, instalarea guvernului interimar, r=scoala
popular= (astfel a c=zut regimul sultanistic al lui Ceau[escu) etc.
Pentru tranzi\ia prin intermediul pactului este necesar= existen\a
prealabil= a dou= condi\ii structurale: existen\a grupurilor democratice ]n
societatea civil= [i ]n cea politic=, organizate la nivel na\ional, [i existen\a
modera\ilor ]n regim care au dorin\a [i posibilitatea s= negocieze reforma.
Oricum, acest lucru nu este posibil ]n totalitarism sau/[i ]n sultanism,
eruperea violen\ei fiind o op\iune viabil=. Doar ]n Rom`nia a fost posibil=
deplasarea accentelor fundamentale furia poporului a fost transferat=
de pe sistem asupra persoanei , astfel fiind omor]t cuplul Ceau[escu,
]ntr-un mod sumar, care nu are nimic ]n comun cu legalitatea [i democra\ia, revolu\ia de palat submin]nd eforturile ulterioare de liberalizare
[i democratizare.
De men\ionat c= ]n RSSM nu s-a desf=[urat un proces clasic cvadripartit
al tranzi\iei democratice ca ]n Europa de Sud sau Central= [i de Est, unde
mesele rotunde ]ntre regim [i opozi\ie au fost transparente [i mediatizate,
sold]ndu-se cu rezultate concrete [i practic imediate ]n ceea ce prive[te
calea, viteza [i obiectivele tranzi\iei spre democra\ie (exemple concludente
]n acest sens fiind Spania, Portugalia, Grecia [i ]n Europa de Est Polonia, Cehoslovacia, Ungaria). }n RSSM opozi\ia [i-a c][tigat ponderea
necesar= pentru a negocia cu regimul prin intermediul manifest=rilor
250
IULIAN FRUNTA{U
publice de opozi\ie, lu=ri de atitudine, mitinguri, demonstra\ii etc. Pe de

alt= parte, ]n PCM/Consiliul de Mini[tri se manifesta curentul conservator, reprezentat de Grossu, P[enicinikov, Smirnov, Kalin, [i curentul
modera\ilor, reprezentat de Snegur [i al\ii care, marginaliz]ndu-i ulterior
pe conservatorii cei mai dogmatici, au gestionat ]n mare m=sur= procesul
de transform=ri sociale (limitate, ce-i drept) [i au demarat procesul tranzi\iei. Modera\ii opozi\iei au fost selecta\i (o selec\ie politic= natural=,
dup= teoria tranzi\iei democratice grupul modera\ilor fiind triat ]n
urma diferitelor ]ntruniri, mitinguri, demonstra\ii, lu=ri de atitudine etc.)
o perioad= aparent mai ]ndelungat=, deoarece opozi\ia regimului nu era
suficient de bine structurat= pentru a releva tr=s=turile, componentele,
radicalii [i modera\ii proprii, pe c]nd PCM, fiind o unitate consacrat=,
a avut un cadru mai clar stabilit [i mai mult timp la dispozi\ie ca s=-[i
determine actorii proprii, ]n special c]nd a devenit clar= ireversibilitatea
schimb=rilor politice.
Totu[i, ]ntrebarea fundamental= ]n cazul RSSM/RM este dac=, ]n absen\a unei culturi paralele [i a organiz=rii politice prealabile, care a [i
condus ulterior la deficien\ele aranjamentelor dintre putere [i opozi\ie,
putem afirma c= am avut un pact. Aranjamentele negociate ]ntre modera\ii
puterii [i opozi\iei ]n RSSM/RM pot fi cu greu calificate drept un pact
clasic, de aceea vom utiliza expresia ]n cauz= av]nd ]n vedere rezervele
de rigoare.
Problema pactului limitat moldovenesc a fost creat= [i de calitatea
persoanelor implicate, at]t din partea puterii, c]t [i din partea opozi\iei.
Elita politic= nu a [tiut s= ]nve\e, de[i s-a adaptat foarte repede circumstan\elor noi. Mircea Snegur a fost ales ]n func\ia de pre[edinte al Sovietului Suprem al RSS Moldovene[ti la 27 aprilie 1990 (]n aceea[i zi fiind
adoptat= [i legea despre drapelul de stat tricolorul)20, Ion Had]rc=,
liderul Frontului Popular, a fost ales ]n func\ia de prim-vicepre[edinte al
Sovietului Suprem al RSS Moldovene[ti la 11 mai 199021; p]n= la sf]r[itul
lunii ]n func\ie de pre[edinte al Consiliului de Mini[tri a fost numit Mircea
Druc, un activist al Frontului Popular22, iar postul de prim-vicepre[edinte
a fost ocupat de Andrei Sangheli, viitorul premier [i fondator al Partidului
Democrat Agrar.23 }n perioada 4 decembrie 1989 4 aprilie 1990 au fost
demi[i 7 mini[tri, 2 vicepre[edin\i ai Consiliului de Mini[tri, pre[edintele
Consiliului de Mini[tri Ivan Kalin [i pre[edintele Comitetului de Stat
pentru Televiziune [i Radiodifuziune al RSS Moldovene[ti.24 }n\elegerea
dintre modera\ii regimului [i modera\ii opozi\iei s-a realizat cel mai

plenar anume ]n domeniul distribuirii func\iilor de conducere proces
de cele mai multe ori lipsit de transparen\= [i bazat pe afiliere personal=,
mai pu\in pe profesionalism.
De fapt, elitele comuniste moderate [i-au continuat nestingherit carierele ]n calitate de func\ionari de stat sau av]nd posturi ]n parlament,
deoarece avansarea liderilor mi[c=rii de eliberare na\ional= nu a fost oprit=
sau blocat=, ci ]ntr-un fel digerat= de birocra\ia comunist= de stat. Modera\ii regimului, ]n acest pact moldovenesc al tranzi\iei, au fost mai abili
[i au reu[it s= gestioneze tranzi\ia cu pierderi minime pentru cercul lor de
fo[ti tovar=[i de partid, prelu]nd [i utiliz]nd cu o ]ncredere cresc]nd= vocabularul na\ionalizant-eliberator al elitei mi[c=rii social-politice frontiste.
Conceptul de indigenizare, promovat deschis sau nu, era ]n contradic\
ie cu politica cre=rii unui singur popor sovietic. Imperiul sovietic, ca [i
alte imperii, a modernizat republicile, prin intermediul programelor
de dezvoltare economic=, dar a [i facilitat posibilitatea comunic=rii [i
interac\iunii, avans=rii [i reproducerii practicilor culturale, f=c]nd na\
ionalitatea mai articulat=, iar na\ionalismul expresia cea mai potent= a
ambi\iilor respinse.25 Un exemplu concludent este trecerea gra\ioas= a
secretarului CC al PCM pentru agricultur=, Mircea Snegur, ]n lag=rul
sus\in=torilor restructur=rii [i suveranit=\ii republicii [i alegerea ulterioar=
a acestuia ]n calitate de pre[edinte al Sovietului Suprem, iar mai apoi al
\=rii, fapte care s-au datorat schimb=rii de cadru ]n care se poate realiza
ambi\ia elitei conduc=toare. At]t pentru Snegur, c]t [i pentru Lucinschi a
contat domeniul politic de autorealizare, care la sf]r[itul anilor optzeci ai
secolului XX se extindea, din contul partidului, spre domeniul na\ionalismului, al suveranit=\ii [i independen\ei. Pentru realizarea scopurilor
de men\inere la putere, prosoapele na\ionalismului au fost tot at]t de
utile ca [i volumele lui Lenin, autorusificarea [i utilizarea vocabularului
ideologic al Partidului Comunist. Criza de statalitate a fost utilizat= abil
pentru consolidarea puterii actorului principal al grupului de modera\i ai
regimului M. Snegur, care a folosit ocazia respectiv=, dar [i mim]ndu-l
pe pre[edintele Gorbaciov, pentru a institui func\ia de pre[edinte al republicii ]n scopul consolid=rii ordinii constitu\ionale [i suveranit=\ii RSS
Moldova.26 Interesant este faptul c= doar Primul Pre[edinte se alege,
pe un termen de cinci ani, de Sovietul Suprem al RSSM, prin majoritatea
simpl= a tuturor deputa\ilor poporului din RSSM. Tot atunci Snegur a
252
IULIAN FRUNTA{U
fost ales ca pre[edinte, iar a doua zi, la 4 septembrie, Alexandru Mo[anu a

fost ales ]n calitate de pre[edinte al Sovietului Suprem al RSSM.27 }n acest
fel, modera\ii regimului [i modera\ii opozi\iei au mai realizat o tranzac\ie
]n cadrul reforma pactada ruptura pactada, stil moldovenesc. Snegur a
avut toat= sus\inerea modera\ilor opozi\iei, reprezentantul c=reia ocupase
locul eliberat.
Pe parcursul realiz=rii aranjamentelor cvadripartite, unii actori au
reu[it s= se confrunte ]ntr-o perioad= relativ scurt=, fiind cunoscut conflictul ]ntre moderatul regimului Snegur [i moderatul opozi\iei Druc.
Snegur a gestionat situa\ia tensionat= mult mai abil, avertiz]nd Sovietul
Suprem (SS) [i d]ndu-[i demisia la 21 februarie 1991. Nomenclatura
comunisto-agrarian=, dar [i modera\ii opozi\iei afla\i ]n func\ii l-au
sus\inut pe Snegur [i, ]ntr-un timp relativ scurt, a fost demis Druc, fiind
introduse [i schimb=ri ]n Constitu\ie, prin care republica, de facto, devenea
preziden\ial=.28
Radicalizarea mediului politic a condus la apari\ia unui discurs na\ionalizant mai pronun\at al aripii radicale din opozi\ie, care a r=mas ]n afara
pactului [i a aranjamentelor de carier=, astfel av]nd posibilitatea s= ]nainteze revendic=ri tot mai revolu\ionare. Astfel, au fost organizate mai multe
proteste, manifest=ri de strad=, lu=ri de atitudine etc., fapt care i-a f=cut
pe modera\ii regimului/opozi\iei s= ]ntreprind= unele ac\iuni, cel pu\in
pe cale legislativ=, pentru a anihila consolidarea puterii radicalilor din
opozi\ie. De exemplu, ]n urma manifest=rilor de strad= din 15 noiembrie,
a ap=rut Hot=r]rea Sovietului Suprem Cu privire la ]nc=lc=rile ordinii
publice care au avut loc la 15 noiembrie 1990 ]n ora[ul Chi[in=u.29 Acest
fapt demonstreaz= c= exista suficient radicalism social pentru ca liderii
ce nu au ob\inut nimic ]n procesul pactului limitat (Mo[anu, Had]rc=,
Druc aveau func\ii ]nalte, nu ]ns= [i Ro[ca, Ghimpu [i al\ii) s= gestioneze
sentimentul de insatisfac\ie ]n direc\ia clivajelor unor op\iuni politice mai
radicale, dar mai bine definite [i cristalizate.
S]nt semnificative ]n acest context amintirile participan\ilor la evenimentele din perioada restructur=rii [i na\ionaliz=rii ]n RSSM: Acum zece
ani, eu eram ]n v]ltoarea evenimentelor, fiind vicepre[edinte al Frontului
Popular. Dup= p=rerea mea, problema principal= e c= noi am venit la
putere f=r= a fi preg=ti\i din punct de vedere politic [i structural, f=r= a
avea un guvern din umbr=, cu persoane reale care ar fi schi\at din timp
planul de guvernare, lucru care ne-a fost sugerat de at]tea ori de colegii
no[tri din Republicile Baltice. }n al doilea r]nd, o gre[eal= foarte mare s-a
comis la Congresul II al Frontului Popular. S-au adunat oameni de diferite orient=ri, dar care se \ineau de Front, erau [i comuni[ti... Prin noul
s=u statut, s-a luat o decizie gre[it=: s= fie alunga\i cei cu bilete de partid,
mul\i dintre ei destul de valoro[i. Dar ace[tia au aderat la Front ca s= se
salveze, [i nu pentru a ne distruge din interior. Fiind izola\i, ei s-au l=sat
u[or manevra\i de for\ele distructive. Asta [i-a f=cut efectul.30
4. Rolul privilegiat al na\ionaliz=rii* ]n raport cu democratizarea

}n 1989, democra\ia s-a ]ntors ]n Europa Central= [i de Est ]mpreun=
cu suveranitatea na\ional=, consolid]nd ]n acest fel leg=tura istoric= puternic= ]ntre democra\ie [i statul-na\iune.31 Criza de statalitate a permis
elitelor nedemocratice din Moldova s= deplaseze accentul de pe discursul statului-partid asupra statului etnic, f=r= tolerarea pluralismului,
inclusiv etnic, [i f=r= angajarea plenar= ]n ce prive[te edificarea societ=\ii
democratice. }n acest fel, discursul eliber=rii na\ionale a fost privilegiat
]n raport cu democratizarea. Aceast= eliberare ]ns= a fost structurat=
dup= calapodul comunismelor autohtone, submin]nd ideea de na\ionalism
liberal [i promov]nd un na\ionalism al nomenclaturii comuniste, de tip
ceau[ist. Cu ale cuvinte, obiectivul fundamental, care la sf]r[itul anilor
80 devenise at]t de atractiv milioanelor de caucazieni, baltici [i moldoveni, a fost nu democra\ia liberal=, ci eliberarea na\ional=, suveranitatea
[i independen\a.32
}n cadrul procesului de reconstituire a istoriei proprii, intelectualii
na\ionalizan\i, dar [i na\ionali[ti, au calificat experien\a sovietic= drept o
perioad= ce a torpilat aspira\iile na\ionale autentice. Este semnificativ=
*Na\ionalizant este diferit de na\ionalist ([i liberalizant de liberal) prin intensitatea discursului, convingere [i gradul de oportunism. }n Basarabia am avut parte mai mult de indivizi
liberalizan\i [i na\ionalizan\i, care de cele mai multe ori ]nc=lecau valul social disponibil
la acel moment pentru a se afla la putere. A converti un na\ionalist este dificil, a converti un
agent na\ionalizant \ine de perspectivele care ]i s]nt oferite. Totodat=, at]t timp c]t este posibil=
]nsu[irea [i nu doar adaptarea, exist= [anse ca un agent na\ionalizant sau/[i liberalizant s=
evolueze ]n direc\ia na\ionalismului sau/[i liberalismului autentic. Agen\ii na\ionalizan\i
[i liberalizan\i (ultimii mai s]nt numi\i [i sociali, ]n sensul promov=rii reformelor sociale,
dar nu neap=rat ]n domeniul etnic) de obicei s]nt reformi[ti [i nu revolu\ionari ]n modul [i
viziunea lor de transform=ri sociale fundamentale.
254
IULIAN FRUNTA{U
radicalizarea discursului na\ionali[tilor, care nu admiteau, nici cel pu\in

teoretic, influen\a formativ= a experien\ei sovietice ]n ce prive[te crearea
na\iunilor. De[i, ]n mod evident, edificarea (proto)na\iunii politice moldovene[ti \ine de perioada afl=rii RSSM ]n cadrul URSS, iar na\ionalismul la
sf]r[itul anilor 80 era unul moldovenesc. Doar mai t]rziu, o dat= cu avansarea restructur=rii, care a adus ]n RSSM grafia latin= [i limba rom`n=,
coeren\a na\ionalismului etnolingvistic autohton a disp=rut. Aceasta
deoarece la un moment dat mi[carea pentru emanciparea na\ional= a reliefat mai pronun\at cele dou= clivaje cultural-ideologice, care se aflau ]n
competi\ie pentru mintea [i spiritul basarabenilor de la sf]r[itul secolului
XIX ]nceputul secolului XX, precum [i la sf]r[itul deceniului opt al secolului XX: a) identificarea complet= cu idiomul na\ional istoric [i politic
rom`nesc; b) acceptarea (]n m=sur= diferit=, ce-i drept) a comunit=\ii etnolingvistice, dar insist]ndu-se asupra c=ii proprii de suveranizare politic=
[i asupra statalit=\ii reformate ]n cadrul unei Rusii democratice noi sau ]n
cadrul unei (con)federa\ii de republici unionale.
Etnona\ionalismul ]n Republica Moldova a fost influen\at de institu\iile
[i alegerea politic=, acestea fiind argumentele interdependente referitoare la statalitate [i tranzi\ie ]n URSS: a) institu\iile specifice [i principiile
federalismului de tip sovietic au creat stimulente [i posibilit=\i de mobilizare a resurselor pentru politizarea etniei; b) calea de tranzi\ie aleas= de
perestroika [i glasnost liberalizarea, dar nu democratizarea structurilor
centrale de putere posttotalitare [i consecutivitatea alegerilor, a contribuit
decisiv la faptul ca na\ionalismul exclusivist s= devin= for\a cea mai dinamic= ]n politic=; c) acordarea aten\iei prioritare restructur=rii economice
din contul reform=rii guvern=rii democratice, fapt care a sl=bit [i mai
mult statul central.
Pentru perceperea corect= a fenomenului ]nc=lec=rii valului na\ionalist de c=tre elitele comuniste republicane este necesar s= men\ion=m
asemenea elemente cum ar fi alegerea ra\ional=, mobilizarea resurselor [i
neoinstitu\ionalismul. Faptul c= elitele etnice comuniste din republici de\
ineau controlul asupra organiza\iilor culturale-na\ionale, a universit=\ilor
[i cadrelor a oferit accesul direct la resursele care puteau fi mobilizate
]ntr-un moment oportun. Din perspectiva neoinstitu\ionalist= este evident
faptul c= institu\iile ofer= [i limiteaz=, ]n acela[i timp, alegerile aflate la
dispozi\ia factorilor de decizie politic=.
S]nt revelatoare afirma\iile fostului prim-secretar al CC al PCM, Ivan
Bodiul, de numele c=ruia este str]ns legat= perioada de stagnare ]n RSSM,

]ntr-un interviu publicat la sf]r[itului anului 1988: Dar [i azi conduc republica oamenii promova\i pe timpul meu. Am observat c= s]nte\i foarte
conservativi ]n atitudinea fa\= de cadre. To\i au r=mas la locurile lor...33
Aceast= observa\ie relev= la prima vedere conservatismul elitei comuniste
republicane, ]ns=, la o analiz= m=i atent=, transpare faptul c=, de[i la conducere se afla aceea[i categorie de oameni, promova\i pe timpul lui Bodiul,
se produceau schimb=ri interne ]n ierarhia func\ionarilor statului-partid.
Sub presiunea evenimentelor desf=[urate ]n cadrul procesului de liberalizare gorbaciovist=, se selectau natural comuni[tii cu un grad ]nalt de
adaptabilitate social=, mai flexibili din punct de vedere ideologic [i care,
teoretic, ar fi putut s= gestioneze schimb=rile democratice, consolid]nd
partidul. }n cazul Basarabiei ]ns=, spre deosebire de elita comunist= a Europei de Est, comuni[tii moldoveni nu au fost ]n stare s= ]nsu[easc=, ci doar
s= se adapteze, aceast= adaptare incluz]nd utilizarea prosoapelor na\ionale
pentru na\ionalizarea discursului. Faptul c= elitele comuniste din RSSM
nu au fost capabile s= ]nve\e a ]nsemnat degradarea na\ionalismului per
se, care a fost folosit doar ca paravan ]n vog= la acel moment.
Dup= cum a remarcat Suny, Gorbaciov a fost nevoit s= se sprijine ini\ial
pe for\ele neformale intelectuale [i populare din republicile na\ionale, iar
acestea, utiliz]nd imaginea Secretarului General reformator, au ]nceput
s=-[i promoveze treptat programul propriu de liberalizare, ac\ion]nd
]mpotriva aparatelor comuniste conservatoare din republicile unionale.
Astfel, la Chi[in=u, ca [i ]n Statele Baltice, a ap=rut Mi[carea Democratic=
]n Sus\inerea Restructur=rii. O dat= cu na\ionalizarea discursului mi[c=rilor
respective [i apari\ia fronturilor populare, puterea Partidului Comunist
republican a ]nceput s= fie subminat= rapid, iar conducerea ]n multe
cazuri a fost schimbat=. }n cazul nostru, de exemplu, P.Ch. Lucinschi l-a
]nlocuit pe S.C. Grossu. O dat= cu democratizarea general= a practicilor
politice, delegitimizarea conducerii Partidului Comunist central, reticen\a
cresc]nd=, dar [i inabilitatea Moscovei de a folosi for\a pentru a-[i impune
voin\a numit=, dup= 9 aprililie 1989, sindromul Tbilisi , clasele
politice vechi fie au fost scoase de la putere de mi[c=rile na\ionaliste, fie
s-au acoperit cu prosoapele na\ionalismului.34
Revolu\ia de sus a lui Gorbaciov a fost preluat= de revolu\iile na\ionale
de jos, care nu au putut fi constr]nse de viziunea limitat= a Secretarului
General al PCUS. Dezvoltarea societ=\ii civile [i a na\iunilor coerente ]n
256
IULIAN FRUNTA{U
cadrul URSS a transformat iremediabil eforturile lui Gorbaciov din edificarea/consolidarea statului ]n procesul eliberativ de dezmembrare
a statului.35
Sub presiunea grupurilor sociale [i a cercurilor academice din \ar= au
fost ]ntreprinse anumite m=suri ce corectau gre[elile partidului ]n domeniul politicii na\ionale: Rezolu\ia special= a Conferin\ei a XIX-a a Partidului
(iunie-iulie 1988) referitoare la rela\iile interetnice, ]n care se vorbe[te
despre necesitatea imperioas= de a democratiza federa\ia sovietic=; Plenara CC al PCUS din septembrie 1989, ]n cadrul c=reia s-a recunoscut
necesitatea restructur=rii radicale a federa\iei sovietice [i a elabor=rii unei
Declara\ii noi despre URSS; Congresul XXVII al PCUS (iulie 1990) care a
formulat obiectivul transform=rii statului ]ntr-o Comunitate a republicilor
suverane [i necesitatea ]ncheierii unui nou Tratat Unional.36
Dup= cum a remarcat Suny, credin\a claselor mai educate ]n proiectul
socialist [i ]n ideologia marxist-leninist= a fost subminat= de glasnost [i
de incapacitatea statului-partid de a oferi solu\iile necesare pentru probleme stringente. }n acest context, rescrierea istoriei sovietice a mers mai
departe de critica permis= a stalinismului, ajung]nd la revolu\ia lui Lenin
[i exprimarea opiniilor negative vizavi de evolu\ia socialist= a Rusiei.
}n majoritatea republicilor unionale, inclusiv ]n Moldova, activi[tii
[i intelectualii au ]nceput s= poarte portretele lui Gorbaciov la diferite
manifest=ri populare [i, ]n spiritul glasnost-perestroika, s= creeze fronturi
na\ional-populare [i s= ]nainteze cerin\e etnoculturale ]mpotriva programelor rusificatoare ale Partidului Comunist sovietic.37
Prima grev=, din iulie 1988, la care au participat [oferii mijloacelor de
transport ]n comun [i prima demonstra\ie a studen\ilor ]n leg=tur= cu
tezele PCM (octombrie 1988) nu au fost reprimate, de[i au fost intentate
dosare, clasate pe parcurs. Au urmat alte demonstra\ii [i manifest=ri de
mas=, iar CC al PCM descoperea c= are tot mai pu\in= ]ncredere ]n for\ele
proprii, cre]ndu-se un asemenea mediu ]n care ar fi fost dificil= ]ntreprinderea m=surilor coercitive.
Exista un raport dialectic ]ntre concesiile regimului [i victoriile societ=\ii,
fapt care ]mpingea liberalizarea spre centru. Acest lucru s-a ]nt]mplat ]n
Spania [i Brazilia, ]ns= ]n URSS lucrurile nu puteau urma un asemenea
scenariu din cauza absen\ei unei societ=\i civile viguroase [i a lipsei totale de tradi\ii politice. De aceea, liberalizarea, limitat= ini\ial [i extins=
ulterior, nu a exclus persoanele compromise care au contribuit plenar la
perpetuarea regimului anterior.
O dat= cu perestroika, societatea civil=, tot mai robust=, ]nainta revendic=rile sale sau ignora, ]n mod simbolic, unele evenimente, fapt care ar
fi fost ]n trecut sanc\ionat cu toat= asprimea. De exemplu, ]n alocu\iunea
primului-secretar al PCM, S.C. Grossu, se men\ioneaz=: Ziua comemor=rii
lui Lenin a fost consemnat= pe larg [i de c=tre presa noastr=, care a g=sit
pentru asta at]t documente noi, c]t [i cuvintele necesare. Dar iat= c=
s=pt=m]nalul Literatura [i Arta [i ziarul Tineretul Moldovei nu au
men\ionat nici un cuv]nt despre aceast= zi remarcabil=.38 Publica\iile
]n cauz=, exprim]nd viziunile liberalizante [i na\ionalizante ale cititorilor,
au sfidat autorit=\ile ]ntr-o problem= plin= de semnifica\ii simbolice [i
ideologice.
}n acela[i timp, adic= ]n perioada 1988-1989, PCM a avut de ]nfruntat
o reglare intern= de conturi, ]n urma c=reia au fost stabilite at]t persoanele cu un poten\ial sporit de flexibilitate ideologic=, care mai t]rziu le-a
permis s= ]ntreprind= sau s= mimeze ac\iuni liberal-reformatoare, c]t [i cele
care, gra\ie afilierii personale, educa\iei, rigidit=\ii ideologice, au r=mas
devotate viziunii conservatoare privind necesitatea men\inerii URSS ]n
forma existent= (poate cu unele modific=ri neesen\iale), p=str=rii statutului privilegiat al etniei ruse [i a domina\iei URSS asupra statelor-sateli\i.
Ini\ial, grupul conservator era mult mai puternic, cel reformator fiind
practic inexistent [i ]n c=utarea unei identit=\i politice mai consistente. De
aceea, prima manifestare public= a PCM ]n domeniul realit=\ii lingvistice
[i etnice a fost rigid= [i sfid=toare la adresa societ=\ii civile incipiente [i
a agen\ilor social-liberalizan\i [i na\ionalizan\i ai restructur=rii. Astfel, au
ap=rut Tezele CC al PCM, Prezidiului Sovietului Suprem [i Sovietului de
Mini[tri al RSSM S= sus\inem restructurarea cu ac\iuni concrete39, care
au suscitat reac\ii protestatare din partea studen\imii, elitelor intelectuale [i chiar a cet=\enilor simpli, radicaliza\i de discursul ignorant, dar [i
arogant, al comuni[tilor.
Apari\ia disiden\ilor na\ionali[ti [i manifest=rile timpurii ale acestora
pot fi considerate drept nucleul societ=\ii civile ]n Uniunea Sovietic=. Mai
t]rziu, ace[tia, ]n cazul ]n care au supravie\uit m=surilor coercitive ale
statului-partid [i nu au emigrat, au fost unii din cei mai activi sus\in=tori
ai restructur=rii [i transparen\ei gorbacioviste. Num=rul [i gradul de
opozi\ie al disiden\ilor varia ]n republicile unionale. Caucazul [i |=rile
Baltice se deosebeau de Ucraina sau, cu at]t mai mult, de Moldova, unde
n-a fost ]nregistrat nici un caz de samizdat sau manifestare literar= indivi-
258
IULIAN FRUNTA{U
dual= opozant=, care ar fi putut ap=rea ]n perioada restructur=rii sau dup=

dezintegrarea URSS, demonstr]ndu-se c=, nici cel pu\in la nivel individual, n-a existat o opozi\ie con[tient= [i articulat= fa\= de regim. }n lipsa
natural= a disiden\ilor, KGB-ul din RSSM a fost uneori nevoit, pentru
raison dtre, s= inventeze dosarele respective, prin exagerarea deliberat=
a unor manifest=ri juvenile de bravad= ]n parcurile centrale sau/[i sub
efecte bahice.
Structurile societ=\ii civile cum ar fi bisericile, asocia\iile profesioniste
[i cercurile academice nu puteau juca vreun rol semnificativ ]n efortul
ini\ial al lans=rii procesului de liberalizare [i democratizare, deoarece au
fost penetrate de agen\ii aparatului coercitiv sau integrate statului-partid.
Religia ortodox=, cu mo[tenirea sa cezaro-papist= [i tendin\a de a depinde
de stat [i a pretinde, ulterior, statutul de biseric= na\ional=, n-a servit drept
baz= pentru activit=\i opozi\ionare, ]n acest fel Moldova deosebindu-se
de Polonia [i Lituania catolic= sau de Germania de Est protestant=. Penetrarea unei societ=\i civile modeste (biserica, asocia\iile de crea\ie etc.) de
agen\ii serviciilor de supraveghere politic= [i, ]n consecin\=, discreditarea
ulterioar= a acesteia a contribuit la crearea unei asemenea situa\ii c]nd nici
o for\= social= nu era capabil= s=-[i asume rolul de generator al opozi\iei
civile, care mai t]rziu ar fi formulat un discurs antitotalitar.
Societatea politic= ]nseamn= nu doar reprezentare politic= instantanee,
]n special dac= lu=m ]n considera\ie nivelul rudimentar de organizare a
societ=\ii, ci [i o mentalitate politic= distinct= format= pe parcursul unei
perioade ]ndelungate, care consider= natural= [i absolut indispensabil=
func\ionarea partidelor politice. }n Moldova, ]ns=, partide nu au existat
timp de 45 de ani, iar cuv]ntul partid avea conota\ii peiorative ]n perioada
restructur=rii, dar [i ]n primii ani de independen\=. Aproape nici o mi[care
politic= din Europa Central= [i de Est, dar cu at]t mai mult ]n spa\iul
(post)sovietic, nu se numea partid, iar liderii, cei restructura\i [i cei
noi, nu voiau s= conduc= dec]t mi[c=ri de tot felul, refuz]nd s= organizeze
partide. Aceasta a constituit deosebirea fundamental= de America Latin=
[i br]ul de sud al Europei Occidentale (Portugalia, Spania, Grecia).
De men\ionat c= agen\ii sociali ai restructur=rii ][i manifestau opiniile
]n contextul general al suprema\iei ideologiei comuniste, critic]nd neajunsurile sistemului, dar f=r= a atenta la legitimitatea regimului [i a conduc=torilor URSS. }n RSSM ]n perioada totalitar= nu au avut loc manifest=ri
anticomuniste, dar nici ]n perioada perestroik=i indivizii nu s-au remarcat
prin ac\iuni antisovietice. Dup= cum membrii Sfatului |=rii credeau ini\ial
c= soarta Basarabiei este legat= de maica lor marea Rusie democratic=,
tot a[a, ]n anii 1986-1990, reprezentan\ii societ=\ii civile incipiente credeau
cu sinceritate c= viitorul RSSM este str]ns legat de Rusia, de un comunism
nou, transformat ]n spiritul leninist, ce fusese alterat par\ial de omul negru Iosif Stalin. Bine]n\eles, ]ntr-un efort retrospectiv de reconstituire
a trecutului, societ=\ile civil= [i politic=, mai consolidate la momentul de
fa\=, [i reprezentan\ii acestora mai maturi din punct de vedere politic,
s]nt tenta\i s= sus\in= c= opiniile exprimate ]n acea perioad= au reprezentat o tactic= pe deplin con[tient= de camuflare a inten\iilor adev=rate,
]ndreptate spre eliberarea na\ional=, democratizare, independen\=
etc. }ns=, dincolo de ]ncerc=rile de tratare interpretativ=, este necesar de
subliniat c= procesul de restructurare a ]nsemnat o ]ntreprindere cu un final
neclar ([i limitat, ]n viziunea ini\ial= a majorit=\ii elitelor comuniste [i a
agen\ilor sociali-liberalizan\i [i na\ionalizan\i, dup= modelul dezghe\ului
lui Hru[ciov), iar implicarea intelectualilor liberalizan\i a ]nsemnat ini\ial
un efort sincer de transformare a sistemului comunist [i de atribuire a
unei fe\e umane acestuia, de modernizare a puterii sovietice. Nu putem
nega o anumit= insisten\= [i chiar curaj din partea acestor intelectuali care
cre[teau, deloc surpinz=tor, o dat= cu acumularea problemelor insolvabile pentru statul-partid central, incapabil s= mai fac= recurs la metodele
coercitive. Doar ]n urma unor procese dezintegratoare [i a radicaliz=rii
mediului politic general din URSS, discursul agen\ilor sociali devenise [i
el mai radical. Aceasta ]ns= s-a ]nt]mplat dup= apari\ia modelelor, de
exemplu, al comportamentului politico-social baltic, sau ]n urma curajului
editorial al publica\iilor moscovite ,
etc. Reclamarea unor atitudini opozante [i a statutului de lupt=tori din
fa[= ]mpotriva comunismului reprezint= un element al mitologiei sociale, care acompaniaz= schimb=rile sociale radicale, ]n special ]n statele
cu pu\ine tradi\ii democratice, lipsa c=rora stimuleaz= [i mai mult fantezia uman=, nebulozitatea afirma\iilor a posteriori [i efortul de ob\inere a
legitimit=\ii printr-o substituire a faptelor reale cu cele dorite.
Este instructiv s= exemplific=m opiniile intelectualilor liberalizan\i la
]nceputul perioadei de restructurare: La ora actual=, mai ales dup= Plenara din ianuarie (1987 n. a.) a CC al PCUS, de la Moscova vine lumin=
spre noi ]n flux continuu sau, dac= e s= ne exprim=m metaforic, coboar=
potop de lumin=. ... }ntr-adev=r, partidul ne orienteaz=, ne ]narmeaz= cu
260
IULIAN FRUNTA{U
ideologia de clas=, expresia c=reia este umanismul...40 Sau: ...]n ciuda

tuturor comuni[tilor de bun=-credin\=, care nu erau ]nclina\i s= uite cuvintele scrise cu tremur de inim= de marele Lenin... }n lumina d=t=toare
de via\= a Congresului XX... a venit ]n literatur= o genera\ie nou=, cea mai
interesant= genera\ie de condeieri din c]te au venit p]n= atunci [i dup=.
Ardea ]n ceruri Soarele ]ntrem=tor al lui Octombrie, [i ]n inimi ardea... A
uita ce-a fost ]nseamn= a nu ]n\elege just imperativul vremii, a minimaliza
hot=r]rile partidului, a submina da, a submina! bunele porniri ale
Secretarului nostru General M.S. Gorbaciov, care [tie s= se apropie de
durerea omului nu cu vorba, ci cu sufletul.41 Chiar ]n eseul Ve[m]ntul
fiin\ei noastre, revolu\ionar la acel moment pe motiv c= a abordat corect
procesele de rusificare, identitatea limbii moldovene[ti [i a celei rom`ne,
necesitatea revenirii la grafia latin=, au existat unele momente ce au ]ncercat s= diminueze con\inutul critic [i s= proiecteze posibilele solu\ii doar ]n
cadrul statului socialist sovietic: Moldavologii s]nt odio[i, desigur, [i trebuie
critica\i.... Trebuie demascat scopul perfid al propagandei lor. Ei caut= s=
demonstreze c= fenomenul negativ al degrad=rii limbilor na\ionale este
inerent socialismului, ]n timp ce noi sus\inem c= tocmai ]ntr-o societate
socialist= nu trebuie s= se manifeste asemenea fenomene42.
}ntr-un context similar, este extrem de semnificativ= autoamplasarea
imaginar-politic= [i cultural= a intelectualilor moldoveni ]n spa\iul URSS:
...de la Prut ]ncepe Patria...43, ]n toat= |ara noastr= URSS etc. Perpetuat=, ]ntr-o form= sau alta, o perioad= ]ndelungat=, dar ceea ce este
important de re\inut p]n= la ultima clip= de existen\= a URSS, aceast=
autoidentificare imaginar-politic= [i cultural=, ]nsu[it= din primii ani
[colari (gen |ara mea, Moldov=-mam=,/ Vatra doinelor str=bune,/
Ca un strugure de poam=/ Stai pe harta Uniunii44) de elita comunist=
republican=, dar [i de ceilal\i membri ai societ=\ii, inclusiv de intelectuali-viitorii agen\i liberalizan\i, a determinat ]n mare m=sur= atitudinea
echivoc= a elitelor politice [i intelectuale ]n egal= m=sur= fa\= de un proiect
politic al independen\ei statale sau al unirii cu Rom`nia.
}n timpul schimb=rii regimurilor practic ]ntotdeauna apare dilema cu
privire la informatori [i lustra\ie. }ns= problema ]n cauz= ]n RSSM/Republica Moldova nici n-a fost pus= ]n discu\ie, aceasta av]nd urm=toarele
explica\ii posibile: a) la putere, pe tot parcursul liberaliz=rii [i democratiz=rii, s-au aflat persoane din fostul regim, chiar atunci c]nd Frontul Popular
domina, aparent, arena politic= moldoveneasc=; b) mi[c=rile social-politice
liberalizante [i na\ionalizante pentru emanciparea na\ional-politic=, inclusiv

Frontul, au fost penetrate de agen\ii regimului anterior. }n fond, a fost
absolut clar c= elita politic= moldoveneasc= era, ]nc= din 1991, cel pu\in
rezervat=, dac= nu ostil=, fa\= de problema unit=\ii na\ionale. Acest lucru
a fost deja clar la 27 august 1991. {i mai evident a devenit dup= 25 decembrie 1991, momentul disolu\iei oficiale a URSS, c]nd nu mai exista nici o
piedic= juridic= [i nici un risc legal ca cele dou= state, Republica Moldova
[i Rom`nia, ambele deja interna\ional recunoscute, s= fuzioneze. Mai
ales c= ]n acel moment autorit=\ile de la Tiraspol erau absolut derutate
de marea catastrof= geopolitic= din a doua jum=tate a anului 1991 [i
]nc= nu se ajunsese la conflictul militar, ]n urma c=ruia s-a cimentat ideea
statalit=\ii transnistrene. Evidente au fost tendin\ele independiste ale
v]rfurilor puterii de la Chi[in=u [i ]n toamna anului 1991, imediat dup=
puciul comunist de la Moscova. Faptul c= Chi[in=ul a reac\ionat ]ntr-o
manier= absolut ciudat= ]n Transnistria postpucist= deconspir= c= unii
lideri politici basarabeni au fost para[uta\i ]n mi[carea de eliberare na\
ional= [i c= scopul acestora era cu totul altul dec]t cel al unit=\ii sau chiar
al independen\ei acestui popor. Acest lucru e demonstrat axiomatic, dac=
ne g]ndim la ceea ce s-a ]nt]mplat ]n februarie 1994, c]nd s-a dat descifrarea
clar= a sintagmei independen\= na\ional= antirom`nismul.45 Nu
]ncape ]ndoial= ]n ce prive[te misiunea unor indivizi care au p=truns ]n
mi[carea de emancipare na\ional= a rom`nilor basarabeni cu scopuri bine
definite de serviciile securit=\ii sovietice [i ruse, ]ns= ar fi o simplificare
[i primitivizare reducerea e[ecului na\ionaliz=rii la prezen\a acestor in[i.
Eforturi similare au fost depuse, presupunem, [i ]n cazul Republicilor
Baltice, ]ns= mi[c=rile na\ionale ale acestora au rezistat pentru c= au dat
dovad= de un na\ionalism viguros, de coeziune etnic= [i o viziune de integrare euroatlantic=. Problema const= ]ntr-o anumit= imunitate etnic=
dezvoltat= la baltici (spre deosebire de moldoveni) [i capabil= s= reziste
viru[ilor str=ini sau celor autohtoni care au ]ncercat s= deraieze mi[carea
de independen\=. Analiza imunit=\ii etnice ar avea o relevan\= mai
mare dec]t explicarea e[ecului mi[c=rii de eliberare na\ional= doar prin
activitatea agen\ilor securit=\ii.
Este semnificativ= lipsa de reac\ie din partea intelectualilor moldoveni
la afirma\ia pre[edintelui Lucinschi c=, dac= se deschid arhivele securit=\
ii, Moldova va r=m]ne f=r= intelectuali. O asemenea afirma\ie sfid=toare
]ntr-o \ar= din Europa Central=, de exemplu, ar fi suscitat reac\ii protesta-
262
IULIAN FRUNTA{U
tare, ]n cazul nostru ]ns= t=cerea a confirmat at]t existen\a unui num=r
impun=tor de dosare de informatori ai KGB-ului ]n r]ndul scriitorilor,
oamenilor de art=, savan\ilor, profesorilor universitari etc., c]t [i subdezvoltarea societ=\ii civile actuale care trebuia, ]n mod normal, s= intervin=
]n asemenea circumstan\e.
Un moment important este c=, spre deosebire de polonezi, unguri, cehi
[i baltici, moldovenii nu au con[tientizat faptul c=, de facto, conducerea
este str=in=, acest lucru fiind cumva absent ]n imagina\ia politic= a moldovenilor. Mai mult dec]t at]t, ]n cazul acestora s-a produs o identificare
par\ial= ([i uneori deplin=) ideologic=, politic= [i emo\ional= cu URSS,
aceast= identitate av]nd o pondere considerabil= ]n structura social-politic=
a societ=\ii moldovene[ti ]n 1989-1991, dar [i mai t]rziu de exemplu,
]n alegerea masiv= a comuni[tilor rusofili la scrutinul parlamentar din
25 februarie 2001.
5. Suveranizarea limitat= a RSSM [i conflictul juridic

]ntre autorit=\ile republicane [i cele centrale
Dup= cum am men\ionat ]n capitolul precedent, este necesar de subliniat c= socialismul real/realist [i-a dezvoltat propriile mecanisme de
echilibrare, dinamica proprie [i capacitatea de a-[i reproduce tr=s=turile
constitutive ceea ce poart= semnifica\ii deosebite pentru tranzi\ie, ]n
pofida faptului c= acest lucru este subestimat de politologi, ]n special, de
cei din spa\iul ex-sovietic. Mo[tenirea totalitar= a URSS a fost deosebit=: versiunea leninist= a comunismului a fost o inven\ie intern=, [i nu importat=
din afar=, fapt care ar fi permis, ca ]n cazul Poloniei, de exemplu, distan\
area social= [i, ulterior, politic=, de importatorii ru[i ai comunismului.
Declararea suveranit=\ii de c=tre Estonia la 16 noiembrie 1988 [i mai
t]rziu de alte dou= Republici Baltice, lupta pentru reinstalarea ]n drepturi
a limbilor na\ionale, reac\ia protestatar= fa\= de suprimarea brutal= a
demonstra\iei din Tbilisi ]n aprilie 1989, toate acestea au creat un mediu
politic-social favorabil pentru afirmarea independen\ei consolidate a republicilor. De men\ionat c= mi[carea na\ionalizant= din Moldova a sus\inut
pa[ii ]ntreprin[i de Republicile Baltice [i, de multe ori, le-a urmat, mim]nd,
]ntr-un fel, activit=\ile fronturilor na\ionale ale acestora.
De[i a fost ales ]n calitate de pre[edinte al URSS de c=tre Congresul
Deputa\ilor Poporului, Gorbaciov nu a fost capabil, totu[i, s= ob\in= rezultate palpabile ]n domeniul reformei economice. Ini\ial, pre[edintele a
aprobat Planul lui {atalin 500 de zile de reform= economic= radical=, ]ns=,
pe parcurs, s-a r=zg]ndit, fiindu-i fric= de consecin\ele pe care le-ar fi avut
implementarea acestui plan, ]n special pentru directorii marilor ]ntreprinderi (reducerea drastic= a num=rului unei categorii social-economice care
avea o pondere politic= [i militar= deosebit= ]n istoria URSS). P]n= la urm=,
Sovietul Suprem al URSS a adoptat un plan mult mai moderat de reform=
economic=.46 Dac= ]n ECE (Europa Central= [i de Est) directorii marilor
]ntreprinderi cooperau cu reformatorii din cadrul partidelor comuniste
respective ]n speran\a transform=rii patrimoniului public ]n cel personal,
]n Moldova aceast= op\iune n-a fost valabil=, deoarece majoritatea ]ntreprinderilor mari erau de subordonare unional=, iar directorii acestora
tratau cu ne]ncredere orice posibilitate de cooperare cu elitele republicane
na\ionalizant-comuniste. Dimpotriv=, anume la aceste ]ntreprinderi au
fost formate primele deta[amente muncitore[ti ]narmate, din ru[i [i alte
minorit=\i rusificate, [i s-au desf=[urat activit=\i politico-organizatorice
]ndreptate ]mpotriva na\ionaliz=rii politicii RSSM/Republicii Moldova [i
mi[c=rii acesteia spre suveranizare [i o independen\= mai mare fa\= de
Moscova. De asemenea, aici au fost organizate primele greve ]mpotriva
limbii rom`ne [i pentru men\inerea unui statu-quo care asigura superioritatea lingvistic= a ru[ilor ]n via\a social=, economic= [i cultural=.
}n sensul politicii de suveranizare, Sovietul Suprem a f=cut un pas
important la 31 mai 1990, adopt]nd Hot=r]rea despre recunoa[terea independen\ei Republicii Lituaniene, confirm]nd dorin\a RSS Moldovene[ti
de a ]ntre\ine rela\ii diplomatice, politice, economice [i culturale directe cu Republica Lituanian= [i pronun\]ndu-se pentru suspendarea
bloc=rii economice a Lituaniei.47 De[i lituanienii ]n cazul de fa\= au
oferit un model clar de comportament politic, moldovenii nu au urmat
calea revolu\ionar= a acestora. La o s=pt=m]n= de la sus\inerea Lituaniei,
Parlamentul adopt= o hot=r]re cu privire la schimbarea denumirii RSS
Moldoveneasc= ]n RSS Moldova48, contrastul cu Lituania fiind izbitor:
lituanienii alegeau con[tient [i inechivoc independen\a de stat ]n form= de
republic=, moldovenii p=strau republica sovietic= socialist=, limit]ndu-se
la ni[te schimb=ri formal-nesemnificative. Mai mult dec]t at]t, analiz]nd
Declara\ia suveranit=\ii RSS Moldova, adoptat= la 23 iunie 199049, se
poate remarca faptul c= preferin\a exact= a Chi[in=ului a fost consolidarea
264
IULIAN FRUNTA{U
suveranit=\ii ]n componen\a URSS [i participarea la elaborarea [i semnarea

Tratatului Unional. Aceast= pozi\ie reprezenta punctul de vedere al elitei
politice din Moldova, inclusiv al Frontului Popular (extrem de eterogen
datorit= elementelor oportuniste), faptul ]n cauz= av]nd repercusiuni
grave asupra con[tientiz=rii op\iunii statalit=\ii [i consolid=rii ulterioare
a acesteia. Alegerea ]n favoarea suveraniz=rii (dar nu a independen\ei de
stat) [i disponibilitatea, ]n contrast cu balticii, de a participa la elaborarea
Tratatului Unional denot= faptul c= moldovenii nu credeau c= op\iunea
independen\ei statale este posibil=, dezirabil= sau viabil=. Este relevant=
men\ionarea urm=toarelor idei din cadrul Declara\iei:
1) Suveranitatea RSS Moldova este condi\ia fireasc= [i necesar= a
existen\ei statalit=\ii Moldovei;
2) P=m]ntul, subsolul, apele, p=durile [i alte resurse naturale aflate
pe teritoriul RSS Moldova constituie proprietatea exclusiv= necondi\ionat= a RSS Moldova...;
3) Sovietul Suprem al RSS Moldova stabile[te suprema\ia Constitu\iei
[i a legilor RSS Moldova pe ]ntreg teritoriul ei. Legile [i alte acte
normative unionale ac\ioneaz= ]n Moldova numai dup= ratificarea
(confirmarea) lor de c=tre Sovietul Suprem al republicii, iar cele ]n
vigoare ce contravin suveranit=\ii Moldovei se suspendeaz=;
4) Ca stat suveran RSS Moldova are dreptul s= intre ]n uniuni de
state, deleg]ndu-le benevol unele ]mputerniciri;
5) RSS Moldova particip= la exercitarea ]mputernicirilor pe care le-a
transmis comunit=\ii statelor suverane, p=str]ndu-[i plenipoten\a
reprezentativ= ]n alte state suverane;
6) }n RSS Moldova se instituie cet=\enia republican=;
7) RSS Moldova ... se declar= zon= demilitarizat=...;
8) Prezenta Declara\ie serve[te drept baz= pentru elaborarea noii
Constitu\ii a RSS Moldova, perfec\ionarea legisla\iei republicane [i
ca pozi\ie a RSS Moldova pentru preg=tirea [i ]ncheierea Tratatului
Unional ]n cadrul comunit=\ii statelor suverane.
Astfel, din cele expuse mai sus, este incontestabil faptul c= moldovenii nu inten\ionau s= se mi[te ]n direc\ia Unirii cu Rom`nia, dar nici ]n
favoarea independen\ei reale ca lituanienii, de[i puteau urma modelul
acestora, f=r= a inventa ceva nou.
}n contextul suveraniz=rii este edificator Avizul Comisiei Sovietului
Suprem al RSS Moldova pentru aprecierea politico-juridic= a Tratatului

sovieto-german de neagresiune [i a Protocolului adi\ional secret din 23
august 1939, precum [i a consecin\elor lor pentru Basarabia [i Bucovina
de Nord, aprobat de Sovietul Suprem prin Hot=r]rea sa din 23 iunie
1990.50 Acest Aviz cuprinde c]teva elemente care demonstreaz= atitudinea
for\elor politice din Parlament fa\= de calea pe care ar trebui s-o urmeze
RSS Moldova: ca [i ]n exemplul precedent, putem sus\ine c= elita politic=
s-a pronun\at ]n favoarea continuit=\ii statalit=\ii moldovene[ti, chiar
dac= Pactul men\ionat a avut consecin\e nefaste ]n primul r]nd pentru
Rom`nia, integritatea c=reia a fost afectat= de ]n\elegerea secret= ruso-german=. Astfel, stipul=rile care urmeaz= poart= semnifica\ii profunde pentru
]n\elegerea st=rii de spirit a elitei politice moldovene[ti, con[tient=, ]n
ciuda valului na\ionalizant, de pericolul pierderii statalit=\ii ([i a avantajelor pe care aceasta le ofer=): Basarabia [i Bucovina de Nord au fost
dintotdeauna p=r\i componente ale Statului Moldova ... ]n 1812 Rusia
dezmembreaz= Statul Moldova, anex]nd \inutul dintre Prut [i Nistru ... La
27 martie 1918, \in]nd cont de numeroase adres=ri ale popula\iei din \inut
[i de imposibilitatea p=str=rii (sic! acesta a fost motivul ]n viziunea lor,
nu ideea unific=rii na\ional-teritoriale a tuturor rom`nilor n. a.), ]n acea
conjunctur= politic= [i militar=, a independen\ei RDM, Sfatul |=rii a decis
prin vot unirea Basarabiei cu Rom`nia. Comisia care a preg=tit Avizul
respectiv era compus= ]n mare parte din istorici cu viziuni de emancipare
na\ional=, persoane de acest fel fiind [i ]n cadrul Sovietului Suprem. }ns=
aceast= sintagm=: imposibilitatea p=str=rii, ]n acea conjunctur= politic=
[i militar=, a independen\ei RDM, prin intermediul interpret=rii istorice de acest fel a perioadei 1917-1918, demonstreaz= elocvent op\iunea
]n favoarea abord=rii ra\ional-rezervate a statalit=\ii moldovene[ti [i nu
na\ionalizant-rom`nizatoare, ]n perspectiva unific=rii tuturor rom`nilor.
De aici putem deduce lipsa perspectivei Unirii, care ar fi posibil= doar ]n
circumstan\e extraordinare.
De[i alegerile libere (chiar dac= mai pu\in pluripartide) au avut loc,
competi\ia dintre Sovietul Suprem [i PCM a continuat o perioad= mai
]ndelungat=, deoarece distribuirea real= a puterilor nu convenea SS,
care considera, pe bun= dreptate, c= sus\inerea politic= a maselor se
deplaseaz= spre deputa\i. Un pas important ]n ce prive[te consolidarea
pozi\iei Sovietului Suprem ]n detrimentul PCM (dar [i ]mpotriva liderilor
interfronti[ti) a fost Decretul cu privire la puterea de stat (27 iulie 1990),
266
IULIAN FRUNTA{U
]n care acesta se declar= unicul exponent al voin\ei ]ntregului popor.51

}n acela[i timp, puterea de stat propriu-zis= a fost diminuat= vertiginos
de c=tre separatismul g=g=uz [i cel transnistrean (la 19 august 1990 la
Comrat Congresul Deputa\ilor G=g=uzi a declarat RSS G=g=uz=, iar la 2
septembrie la Tiraspol a fost declarat= RSSM Nistrean=). Criza statalit=\ii
a fost abordat= de c=tre Sovietul Suprem al RSS Moldova ]n termeni parlamentari, declara\iile separati[tilor fiind anulate. Totodat=, elita politic=
moldoveneasc= a ]nceput s= se radicalizeze, recurg]nd la adoptarea unor
decizii cum ar fi satisfacerea serviciului militar de c=tre cet=\enii republicii
pe teritoriul RSSM, instituirea formei speciale de administrare a teritoriilor separatiste, cererea ultimativ= de a retrage de pe teritoriul RSSM a
regimentului MAI al URSS.52
Incapacitatea cresc]nd= a elitelor politice de a anihila separatismul
prin metode administrative de comand= a provocat un sentiment general
de frustrare, care a diminuat pentru o perioad= adeziunea moldovenilor
la proiectul reconstruirii URSS ]n form= nou=. Sovietul Suprem al RSSM
a ]ncercat s= exercite presiuni asupra Moscovei, solicit]nd o pozi\ie de
sus\inere tran[ant=, activ= [i necondi\ionat= a suveranit=\ii [i integrit=\ii
RSSM. }n acest context, Sovietul Suprem al RSSM [i-a suspendat provizoriu participarea la elaborarea proiectului Tratatului Unional.53 }n Declara\ia
ce acompania suspendarea ]n cauz=, autorit=\ilor centrale de la Moscova
le-au fost imputate mai multe lucruri: URSS nu-[i ]ndepline[te obliga\
iile directe privind ap=rarea suveranit=\ii RSSM, obliga\ii prev=zute de
articolul 81 din Constitu\ia (Legea Fundamental=) URSS. Mai mult dec]t
at]t, dup= cum demonstreaz= evenimentele din 25-26 octombrie, anul
curent, de la sudul republicii, inclusiv cele din ora[ul Comrat, Uniunea
RSS acord= for\elor separatiste sprijin, ]n special militar, lucru confirmat
prin introducerea de trupe ]n ora[ul Comrat. Faptele expuse dovedesc c=
URSS ]n persoana departamentului ei militar [i a altor for\e conservatiste
mai r=m]ne ]n continuare pe pozi\ia de impunere prin dictat a voin\ei
sale republicilor suverane prin aplicarea for\ei militare, a politicii de
constr]ngere [i de neglijare a voin\ei unui popor suveran.
}n aceea[i zi, Sovietul Suprem a adoptat Apelul C=tre popoarele [i
parlamentele statelor lumii, din care remarc=m un set de afirma\ii relevante: Proceselor de democratizare [i mai ales de rena[tere na\ional= (subl.
n. este important de re\inut acest fapt care demonstreaz= privilegierea
discursului na\ionalizant ]n raport cu cel al democratiz=rii) le opun o
rezisten\= aprig= for\ele reac\ionare [i distructive din republic= [i cele

din centru. Ast=zi aceste for\e ]ncalc= ]n mod brutal legisla\ia ]n vigoare a
RSS Moldova [i, realiz]ndu-[i ambi\iile lor separatiste [i izola\ioniste, pun
]n pericol suveranitatea, integritatea teritorial= [i statal= a RSSM, ]ns=[i
existen\a poporului Moldovei. Ele au ]nceput deja crearea unor forma\iuni
statale artificiale pe teritoriul Statului Moldova Republica Sovietic=
Socialist= G=g=uz= [i Republica Sovietic= Socialist= Moldoveneasc=
Nistrean= ]n afara Moldovei. Aceste ac\iuni, dezl=n\uite [i abil dirijate
de for\ele reac\ionare, care s]nt tolerate de Centru [i sus\inute de Armata
Sovietic=, au adus Republica Moldova ]n pragul unei grave confrunt=ri
interetnice ce poate avea consecin\e tragice.54
La 3 noiembrie 1990 Sovietul Suprem a decis retragerea tuturor deta[amentelor de voluntari din raioanele de sud [i din raioanele transnistrene
ale Republicii [i dizolvarea lor ulterioar=, instituind [i o Comisie de Conciliere, ]n fruntea c=reia a fost numit Petru Lucinschi. De men\ionat c= la 2
noiembrie la Dub=sari au avut loc primele ciocniri ]ntre for\ele de ordine
[i separati[tii ru[i, care s-au soldat cu pierderi umane.
Fiind con[tient= de faptul c= Centrul de\ine suficiente puteri pentru
a restabili ordinea constitu\ional= ]n favoarea Chi[in=ului, elita politic=
a mai ]ncercat o dat= s= abordeze Moscova ]ntr-un mod ce ]mbina, ]n
acela[i timp, lamenta\iile [i avertiz=rile. Astfel, a ap=rut Apelul c=tre
Sovietul Suprem al Uniunii RSS, ]n care se men\iona c=: Alegerile fixate
s= aib= loc ]n Transnistria cu scopul cre=rii unei noi forma\iuni statale
Republica Nistrean= prezint= de fapt un pericol nu numai pentru
republica noastr=, dar [i pentru ]ntreg statul nostru (identificare clar= cu
URSS n. a.). ...Formarea Republicii Nistrene stabile[te de fapt grani\a
antebelic=, elimin]nd astfel Basarabia de pe teritoriul Uniunii (amenin\are
transparent= viz]nd o posibil= op\iune de a implementa proiectul unei noi
uniri cu Rom`nia n. a.). (...) Singura posibilitate pentru supravie\uirea
noastr= r=m]ne ie[irea din Uniune [i adresarea unui apel c=tre comunitatea mondial= pentru a convoca o Conferin\= ]n problema Basarabiei ]n
cadrul ONU.55
C=tre sf]r[itul anului 1990, toate republicile unionale s-au declarat suverane [i, ]n unele cazuri, independente. Imperiul se afla pe cale de dispari\ie
[i, pentru a evita dezintegrarea statului, Gorbaciov a fost nevoit s= accepte
ideea unei forme noi a Uniunii, prin intermediul ]ncheierii unui Tratat
Unional, ce ar garanta drepturile subiec\ilor federa\iei. Gorbi [i-a structu-
268
IULIAN FRUNTA{U
rat politica na\ional= pe viziunea leninist= ]n domeniul respectiv, ]ns=

]mbinarea principiului [i pragmatismului nu i-a reu[it din simplul motiv
c= autodeterminarea na\ional= era deja inclus= ]n Constitu\ia URSS.
Dac= ]n anii 1988-1989 republicile au luptat pentru limb= de stat [i suveranitate, ]n 1990, ]ncep]nd cu Lituania, au fost f=cute mai multe declara\ii
de independen\=. Este necesar de remarcat faptul c= mi[carea treptat= a
republicilor na\ionale de la suveranitate la independen\= ar fi fost mult mai
]nceat= [i poate c= ar fi fost oprit= definitiv, dac= Federa\ia Rus= nu ar fi
pornit pe aceea[i cale, dup= alegerea lui El\in ]n calitate de pre[edinte al
Sovietului Suprem al RSFSR. Acesta, pentru a-[i asigura suportul necesar,
a declan[at o campanie de discreditare a PCUS [i a organelor unionale
de conducere, pronun\]ndu-se ]n favoarea suveranit=\ii na\ional-statale
a Federa\iei Ruse. Ceea ce e surprinz=tor pentru evolu\ia politic= ]n
perioada 1989-1992 este m=sura ]n care na\ionalismul rus a avansat din
contul voca\iei imperiale istorice a Rusiei. Pre[edintele rus El\in a fost de
acord cu independen\a balticilor ]n ianuarie 1991, ratific]nd independen\
a lituanian= printr-un tratat la ]nceputul lunii iulie 1991. De asemenea,
proasp=ta independent= Federa\ie Rus= a fost de acord cu libertatea a peste
50 de milioane de musulmani turcici ai ex-Asiei Centrale sovietice [i [i-a
exprimat acordul s= tr=iasc= ]n bun= vecin=tate cu o Ucrain= independent=,
considerat= chiar de mul\i liberali ru[i a fi o parte a patrimoniului rus.56
Pe de alt= parte, ar trebui s= ne exprim=m dubiile fa\= de opiniile multor
sovietologi (sau rusi[ti, ]n mare parte, la momentul de fa\=) care contrapun imperialismul rus na\ionalismului rus. Acestea dou= au coexistat,
]n m=sur= diferit=, pe parcursul ]ntregii istorii a Imperiului Rus [i, mai
t]rziu Sovietic. Imperialismul sovietic ]n regiunea transnistrean= era
de expresie rus=, [ovinii ru[i locali identific]ndu-se ini\ial cu URSS, iar
dup= dispari\ia acesteia cu Federa\ia Rus=. }n perioada care a precedat
dezintegrarea URSS na\ionalismul rus a fost extras din imperialismul rus
[i sovietic ]ntr-o form= mai concentrat= pentru subminarea lui Gorbaciov,
]ns= ]ntr-o form= diluat= acesta a existat tot timpul, eforturile de omologare
cultural= rus= fiind un exemplu elocvent ]n acest sens. }ns=, deja ]n 1993,
mul\i politicieni ru[i au ]nceput s= vorbeasc= despre responsabilitatea
special= pentru ru[i, indiferent de locul lor de trai, ]n Rusia sau ]n afara
acesteia, [i ]ntr-un mod care era tot mai similar cu vederile na\ionaliste
s]rbe ale anilor 80.57 Ambivalen\a na\ionalismului rus a \inut de existen\a
paralel= a Federa\iei Ruse [i URSS cu programe politice competitive [i
lideri ambi\io[i. }ns=, o dat= cu destr=marea URSS, preluarea practicilor

sovietice de subminare a fostelor republici s-a produs foarte repede. Tranzi\ia legat= de extragerea na\ionalismului rus din imperialismul sovietic
s-a desf=[urat ]n ritm sus\inut, iar pajura [i-a descoperit cel de-al doilea cap
El\in [i anturajul s=u au ]nceput s= devin= tot mai na\ionali[ti, f=r=
scrupulele de care erau nevoi\i s= \in= cont pe timpul statului-partid ]n
perioada lui Gorbi.
Cauzele par a fi inexplicabile, dar anume ]n vara-toamna anului 1990
Gorbaciov a semnalat c= ar putea coopera cu for\ele conservatoare, ]n
special cu cele din ministerele unionale de for\=. A urmat schimbarea
unor mini[tri reformatori [i decretul preziden\ial cu privire la obliga\ia
republicilor de a acorda vize de re[edin\= militarilor [i avertizarea inechivoc= de a utiliza m=suri coercitive ]n cazul ]n care va fi opus= rezisten\a
]n cadrul procesului de recrutare ]n armata unional=. De men\ionat c=
Guvernul lui Druc a avut inten\ia s= execute decretul ]n cauz=, ]ns= pre[edintele Sovietului Suprem al RSS Moldova, Mircea Snegur, a intervenit
cu urm=toarea hot=r]re: A anula Hot=r]rea Guvernului RSS Moldova din
3 iulie 1990 nr. 199 Despre Hot=r]rea Consiliului de Mini[tri al Uniunii
RSS din 7 iunie 1990 nr. 568 Cu privire la viza de re[edin\= a membrilor
familiilor militare. A atrage aten\ia Guvernului RSS Moldova asupra
necesit=\ii studierii ]n mod concret a hot=r]rilor Guvernului URSS, ]nainte
de a fi acceptate spre executare pe teritoriul republicii, sub aspectul corespunderii lor Declara\iei de Suveranitate a RSS Moldova [i Constitu\iei
RSS Moldova.58 Exemplul ]n cauz= este edificator pentru a ]n\elege c]t de
neuniform [i eterogen era Frontul Popular, mul\i dintre membrii c=ruia se
purtau ca ni[te aparatcici obedien\i Moscovei atunci c]nd erau promova\i
]ntr-un post sau altul. Druc, dup= pierderea func\iei de prim-ministru, [i-a
descoperit imediat voca\ia de unificator al p=m]nturilor rom`ne[ti, de[i
nimic pe parcursul termenului respectiv nu sugera asemenea talente de
agitator rom`n. O flexibilitate f=r= scrupule sau un oportunism de acest
fel s]nt ]n stare s= submineze chiar cauza pe care indivizii-protagoni[ti
[i-o arog=.
La mijlocul lui decembrie 1990 s-a tensionat situa\ia ]n Republicile Baltice.
}n Lituania demonstra\iile opozi\iei au c=p=tat o amploare mai mare, iar
Landsbergis a refuzat s= se conformeze indica\iilor Moscovei, exprim]ndu-se
]n termeni neloiali despre Constitu\ia URSS. Mi[carea na\ionalist-[ovin=
minoritar= a ru[ilor a ]nceput s= cear= conducerea preziden\ial= direct= [i
270
IULIAN FRUNTA{U
a format Comitetul de Salvare al Lituaniei. }n ziua de 11 ianuarie 1991,

trupele sovietice au ocupat Casa Presei din Vilnius [i televiziunea, omor]nd
13 persoane. Un alt Comitet al Salv=rii a ap=rut ]n Riga, iar trupele speciale ale Ministerului sovietic de Interne au declan[at opera\iuni militare,
]n urma c=rora [i-au pierdut via\a cinci persoane. La Moscova [i ]n alte
ora[e ale URSS opozi\ia democratic= a organizat demonstra\ii ]n sus\inerea
balticilor, iar Prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a adoptat o Declara\ie
]n leg=tur= cu evenimentele din Republica Lituania, ]n care a condamnat
ac\iunile anticonstitu\ionale ale conducerii URSS [i a solicitat retragerea
trupelor, precum [i efectuarea unei anchete independente.59 Gorbaciov nu
i-a sanc\ionat pe cei implica\i, sus\in]nd c= balticii s]nt responsabili pentru
provocarea for\elor de ordine, ]n acela[i timp asigur]nd opinia public= c=
acestea nu se vor mai angaja ]n activit=\i neautorizate. Dup= toate probabilit=\ile, Gorbaciov a vrut, prin demonstrarea puterii, s=-[i consolideze
pozi\ia ]n r]ndul conservatorilor unionali [i s=-i avertizeze, ]n acest fel, pe
na\ionali[tii din alte republici separatiste referitor la posibilitatea derul=rii
unui scenariu similar ]n cazul continu=rii politicii de nesupunere fa\= de
centru. Dar efectul nu a fost cel scontat, ci, dimpotriv=, a subminat imaginea lui Gorbaciov pe arena interna\ional= [i ]n interiorul \=rii (atunci,
URSS n. a.), demonstr]nd c= nota de plat= achitat= pentru alian\a cu
aripa conservatoare este exorbitant= sub aspectul diminu=rii credibilit=\ii
privind democratizarea continu= [i plenar= a societ=\ii.
At]t conservatorii, c]t [i opozi\ia democratic=, deveneau tot mai radicali, datorit= evolu\iilor multiple de ]nr=ut=\ire a situa\iei social-politice [i
economice. La 19 februarie 1991, ]n cadrul unei apari\ii televizate, El\in a
solicitat demisia lui Gorbaciov, fapt care a suscitat reac\ii extrem de ostile,
at]t din partea celui vizat, c]t [i din partea Sovietului Suprem al URSS,
care a declarat ini\iativa lui El\in drept anticonstitu\ional=. Gorbaciov mai
credea c= ar putea lucra cu tovar=[ii s=i, inclusiv din aripa conservatoare
a partidului. }ns= [i ace[tia erau prin[i ]ntr-un proces ireversibil de radicalizare vertiginoas=, depun]nd eforturi pentru eliminarea din PCUS
a persoanelor mai liberale. Astfel au p=r=sit partidul {atalin, Iakovlev,
{evarnadze [i al\ii.
}n acela[i timp, este relevant= reac\ia Sovietului Suprem vizavi de
ideea lui Gorbaciov despre necesitatea desf=[ur=rii referendumului unional cu privire la p=strarea URSS, exprimat= ]n aprobarea Avizului sec\iei
pentru problemele legisla\iei [i ordinii de drept a Secretariatului Sovietului
Suprem asupra Legii URSS din 27 decembrie 1990 Cu privire la votul

]ntregului popor (referendumul URSS) [i a Hot=r]rii Sovietului Suprem
al URSS din 16 ianuarie 1991 Cu privire la organizarea [i la m=surile de
asigurare a efectu=rii referendumului URSS ]n problema p=str=rii URSS.60
Acest Aviz con\ine mai multe stipul=ri care poart= semnifica\ii profunde
pentru ]n\elegerea atitudinii critice a moldovenilor fa\= de men\inerea
URSS ]n forma propus= de Moscova, dar [i a amplas=rii conceptuale a
acestora ]n cadrul URSS, ]ntr-o form= mai degrab= confederativ=, ]ns=
oricum legat= de soarta ulterioar= a Uniunii.
Elementele critice se refer= la con\inutul legii respective care con\
ine, ]n opinia moldovenilor, unele contradic\ii din punct de vedere formal-juridic:
Astfel, pentru solu\ionarea ]n fond a aceleia[i probleme (ie[irea
republicii unionale din componen\a URSS [i men\inerea URSS n.
a.) ]ntr-un caz s]nt necesare 2/3 din voturile cet=\enilor cu capacitate
juridic=, iar ]n alt caz numai 25 la sut= plus un vot.
Legea din 27 decembrie 1990 nu \ine cont ]n mod obiectiv de opinia
popoarelor din republicile unionale; (...) instituie dictatul minorit=\ii [i
ignoreaz= a priori opiniile a 75 la sut= din cet=\enii cu drepturi depline
ai actualei Uniuni a RSS.
Hot=r]rea din 16 ianuarie 1991 care prevede efectuarea referendumului
URSS ]n problema respectiv= ]n ziua de 17 martie 1991 este un act
politico-juridic prematur ce devanseaz= procesul elabor=rii [i coordon=rii de c=tre republicile unionale a proiectului Tratatului asupra cre=rii
Comunit=\ii de State Suverane.
Dat fiind faptul c= dreptul la autodeterminare apar\ine doar poporului
unei republici concrete, referendumul ]n problema p=str=rii URSS nu
poate fi un referendum unional, ci doar unul republican. Prin urmare,
nici rezultatele unui asemenea referendum nu pot fi determinate pe
ansamblul URSS.
}n RSSM nu este posibil= ]n prezent efectuarea a nici unui fel de referendum [i din cauza faptului c= republica continu= s= fie scindat=.
Cele mai influente organiza\ii, mi[c=ri [i for\e politice s-au situat pe
pozi\ii diametral opuse ]n problema efectu=rii referendumului URSS
la 17 martie anul curent. Pe de o parte, Partidul Comunist al Moldovei,
272
IULIAN FRUNTA{U
la nivel oficial ]ncuviin\eaz= [i sprijin= ]ntru totul Hot=r]rea SS al URSS

din 16 ianuarie 1991 ]n aceast= problem=, iar pe de alt= parte, gruparea mi[c=rilor politice Alian\a 16 Decembrie (Frontul Popular, Liga
Cre[tin-Democrat= a Femeilor, Uniunea |=ranilor, Uniunea Tineretului Democrat [i altele) se pronun\= hot=r]t ]mpotriva referendumului,
v=z]nd ]n el o ]ncercare a Centrului de a impune popoarelor republicilor
voin\a [i metodele sale de p=strare anume a Centrului.
(...) Sec\ia pentru problemele legisla\iei [i ordinii de drept consider=
nera\ional= ratificarea Legii URSS din 27 decembrie 1990 Cu privire la
votul ]ntregului popor (referendumul URSS) [i Hot=r]rea Sovietului
Suprem al URSS din 16 ianuarie 1991 Cu privire la organizarea [i la
m=surile de asigurare a efectu=rii referendumului URSS ]n problema
p=str=rii URSS [i efectuarea ]n ziua de 17 martie 1991 a referendumului
]n problema respectiv= pe teritoriul RSS Moldova.
Este semnificativ= viziunea elitelor politice referitoare la Tratatul privind crearea Comunit=\ii Statelor Suverane. Din Comentariul men\ionat
se poate concluziona c= moldovenii erau ]mpotriva conceptului federativ
al noii Comunit=\i, opt]nd pentru forma confederativ=, specific]nd, totodat=, c= respingerea proiectului nicidecum nu ]nseamn= renun\area la
noul Tratat. De asemenea, este sus\inut= ideea unei integr=ri pe viteze
diferite, un gen de multiple-track: La baza proiectului de Tratat trebuie
s= fie pus=, dup= p=rerea noastr=, ideea variet=\ii condi\iilor de intrare
a statelor suverane ]n componen\a Comunit=\ii [i posibilitatea alegerii
acestor condi\ii ]n func\ie de factorii obiectivi ai dezvolt=rii fiec=rui stat.
Cele spuse mai sus ne dau posibilitatea de a trage concluzia c= ]ntre statele
suverane trebuie s= se stabileasc= rela\ii confederative. Spre deosebire de
federa\ie [i de stat unitar, confedera\ia reprezint= o alian\= de state suverane, creat= pentru atingerea anumitor scopuri, rela\iile dintre subiectele
confedera\iei se reglementeaz= de normele dreptului interna\ional [i nu
de cele ale dreptului interstatal. CSS este privat= de atributele organiz=rii
statale, prin urmare ea nu are teritoriu comun, proprietate comun=,
cet=\enie comun=, constitu\ie unic=, sistem juridic unic, sistem creditar
[i bancar unic etc. ...Propun]nd forma confederativ= de asociere a statelor
suverane, noi s]ntem profund convin[i de faptul c= ]n condi\iile care s-au
creat aceasta e singura cale de ie[ire din criza social-economic= ]n care
s-au pomenit popoarele din vechea federa\ie61.
}ns= referendumul preconizat a fost considerat de c=tre elitele politice
din regiunile separatiste drept o posibilitate reu[it= de a p=stra statul unitar al URSS [i a men\ine statutul privilegiat de coloni[ti ru[i (rusolingvi)
sovietici. Din aceast= cauz= ]n regiunile controlate de separati[ti, dar [i
la Chi[in=u, for\ele prounionale ale na\ional-[ovini[tilor ru[i au demarat
preg=tiri pentru desf=[urarea referendumului, faptul ]n cauz= suscit]nd
reac\ia negativ= a Sovietului Suprem al RSSM, care a adoptat Hot=r]rea
Cu privire la Hot=r]rea unor Soviete locale de deputa\i ai poporului din
RSSM ]n problema referendumului URSS, ]n care se men\ioneaz=: ...
Cu toate acestea Sovietele Or=[ene[ti B=l\i, Bender, Dub=sari, R]bni\a [i
Tiraspol, Sovietele Raionale Camenca, Cead]r-Lunga, Comrat, Dub=sari,
Grigoriopol, R]bni\a, Slobozia [i Taraclia de Deputa\i ai Poporului, ignor]nd Declara\ia Suveranit=\ii RSSM [i nesocotind interesele poporului
moldovenesc, care aspir= la o suveranitate real= ]n cadrul Comunit=\ii de
State Suverane (astfel se introducea, ]n g]ndirea elitei politice moldovene[ti, autolimitarea proiectului de suveranizare n. a.), au adoptat ]n perioada 22 ianuarie 22 februarie 1991 hot=r]ri privind efectuarea ]n
ziua de 17 martie a.c. a referendumului URSS ]n teritoriul din subordonarea lor. Totodat=, CC al PCM, mi[carea interna\ionalist= Edinstvo,
consiliile unificate ale colectivelor de munc= din ora[ele Bender, R]bni\a
[i Tiraspol, precum [i alte c]teva asocia\ii [i mi[c=ri ob[te[ti ale cet=\enilor au desf=[urat o activitate ilegal= de organizare a referendumului.62
Faptele ]n cauz= au fost calificate drept nelegitime [i Sovietul Suprem a
dat indica\iile necesare privind realizarea m=surilor de conformare cu
deciziile organelor constitu\ionale. }ns= cei viza\i, cunosc]nd inabilitatea
autorit=\ilor de la Chi[in=u de a impune executarea ordinelor, au ignorat
hot=r]rea ]n cauz=, radicaliz]nd [i mai mult mediul politic.
}n urma stabilirii unui echilibru precar ]ntre conservatori [i liberali,
s-a decis asupra desf=[ur=rii referendumului ]n problema cre=rii Uniunii
Republicilor Suverane, acesta av]nd loc la 17 martie 1991. De[i Moldova,
Georgia, Armenia [i Republicile Baltice au refuzat s= participe, iar Rusia
[i alte republici au ad=ugat ]ntreb=ri suplimentare, sus\inerea oferit= de
c=tre regiunile rurale ale Rusiei [i republicile din Asia Mijlocie i-a dat
ocazia (cam for\at=, ce-i drept) lui Gorbaciov s= afirme c= are mandatul
necesar pentru men\inerea Uniunii Sovietice ]n calitate de o asociere a
republicilor suverane.
}ns=, o dat= cu cre[terea popularit=\ii democra\ilor [i imposibilitatea de
a stopa mi[carea spre independen\= a balticilor [i caucazienilor, Gorbaciov
274
IULIAN FRUNTA{U
a schimbat ]nc= o dat= alia\ii, ]nt]lnindu-se la 23 aprilie, la Novo-Ogarevo,

cu El\in [i cu liderii celor opt republici pentru finalizarea Tratatului Unional. Negocierea acestuia dura deja de mai mult timp, primul proiect din
noiembrie 1990 fiind criticat pentru centralismul s=u excesiv.
}ntre timp, Moscova a abordat problema separatismului ]n RSSM,
]ns= ]ntr-un mod care nu putea s= satisfac= elita politic= de la Chi[in=u.
Astfel, ]n Hot=r]rea Sovietului Na\ionalit=\ilor al SS al URSS Referitor
la realizarea acordului pentru normalizarea situa\iei ]n RSSM, se stipula c=: P]n= ]n prezent nu au fost anulate un [ir de acte legislative care
]ncalc= drepturile popula\iei nemoldovene[ti, se men\ine ordinea intr=rii
]n vigoare a actelor legislative ale URSS doar dup= ratificarea acestora de
Sovietul Suprem al RSSM, continu= s= activeze organele neconstitu\ionale
ale Republicilor Transnistrean= [i G=g=uz=, nu au fost restabilite ]mputernicirile unor deputa\i ai Parlamentului Moldovei din partea acestor
regiuni. Spre deosebire de politica autorit=\ilor oficiale, ]ndreptat= spre
ob\inerea suveranit=\ii depline [i a independen\ei statale, majoritatea
locuitorilor Transnistriei [i ai raioanelor g=g=uze nu-[i ]nchipuie viitorul
]n afara grani\elor URSS. Ei ]nainteaz=, ]n calitate de condi\ii principale
pentru realizarea acordului na\ional, cererea renun\=rii parlamentului [i
conducerii republicii la afirma\iile despre includerea ilegal= a Moldovei
]n componen\a URSS, a confirm=rii oficiale a particip=rii republicii la elaborarea noului Tratat Unional [i a abolirii actelor legislative care ]ncalc=
drepturile popula\iei de c=tre alte na\ionalit=\i.63 Evident, ]n aceast=
Hot=r]re se subliniaz= condi\ionarea ]ntre obedien\a separati[tilor [i limitarea efortului de suveranizare a Moldovei care, pentru instaurarea p=cii
interetnice, ar fi trebuit s= r=m]n= ]n componen\a URSS, accept]nd noul
Tratat Unional ]n forma propus= de Moscova. De[i f=r= a sus\ine direct
mi[c=rile separatiste, Gorbaciov a accentuat c= pacea ]n Moldova poate
fi men\inut= doar dac= aceasta va r=m]ne ]n cadrul URSS.64
Al doilea proiect, ceva mai descentralizat, ]n care se specific= tipul
federal al viitoarei uniuni, cu divizarea competen\elor ]ntre centru [i republici, a fost publicat la 9 martie 1991. La 18 iunie 1991 acest acord a fost
prezentat spre aprobarea SS al URSS de c=tre pre[edintele URSS, ]n numele
Comitetului preparatoriu.65 }n acesta se men\iona c= baza juridic= pentru
]ncheierea Tratatului o constituie rezultatele referendumului unional [i c=
forma viitoare a uniunii va fi una federativ=, ]n care republicilor nu li se
va permite suspendarea actelor legislative ale URSS. Cu toate acestea, era
evident faptul c= Uniunea Sovietic= s-a divizat ]n dou= p=r\i: republicile

care optau pentru independen\= (balticii) sau suveranitate sporit=, prin
intermediul confederaliz=rii (Moldova) [i majoritatea slavo-musulman=,
care voia s= men\in= URSS, ]ntr-o form= sau alta, ]ns= f=r= o schimbare
radical=.
Acordul de la Novo-Ogarevo a ]nsemnat c= Gorbaciov ]n mare parte a
acceptat situa\ia creat=, ]ns= opozi\ia conservatoare, radicalizat=, inclusiv
de decretul lui El\in ce suspenda activitatea organiza\iilor primare de
partid, nu mai putea accepta acest statu-quo. }ntre timp, semnarea tratatului era preconizat= pentru 21 august, iar Gorbaciov a plecat la odihn=
]n Crimeea. Acolo, la 19 august, el a aflat despre lovitura de stat, ]n urma
cre=rii Comitetului de Stat pentru Situa\ia Excep\ional=, fapt care a anihilat
ultima [ans= de a p=stra ceea ce mai r=m=sese din URSS.
Rezisten\a lui El\in, pozi\ia c=ruia a fost consolidat= [i de faptul c=
era pre[edintele ales (deci legitim) al RSFSR, l-a f=cut persoana-cheie ]n
procesul de reconstituire a arenei politice ]n perioada de dup= puci, iar
republicile, drept reac\ie la vidul politic al statului central de la Moscova,
[i-au declarat independen\a.
Este semnificativ faptul c= doar dup= lovitura de stat de la Moscova
moldovenii au ]ntreprins pa[i mai radicali, ceea ce denot=, de fapt, lipsa
viziunii politice a elitei de la Chi[in=u referitor la posibila op\iune ]ndreptat= spre independen\a deplin= a republicii sau realizarea proiectului de
unificare na\ional= cu Rom`nia. O dat= cu lovitura de stat [i reac\ia de
protest general= panunional=, moldovenii au ]ndr=znit [i ei s= ]ntreprind= ac\iuni pe care balticii le-au ]ntreprins cu mult timp ]nainte. Astfel,
a fost adoptat= Hot=r]rea Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova
Cu privire la Partidul Comunist din Moldova, prin care a fost interzis=
activitatea acestuia, deoarece: c=uta cu orice pre\ s= men\in= regimul
totalitar, sistemul administrativ de comand=. El a ac\ionat ]mpotriva
rena[terii na\ionale a poporului moldovenesc, fapt demonstrat de faimoasele Teze ale CC al PCM din 1988, a contribuit la formarea, pe teritoriul
statului nostru suveran, a dou= pseudorepublici marionete ale Centrului. (...) Fa\a adev=rat= [i scopurile minu\ios camuflate ale partidului
comunist s-au manifestat deosebit de pregnant ]n organizarea [i sprijinirea
]nf=ptuirii loviturii de stat anticonstitu\ionale de dreapta...66 De men\ionat
c= regimurile separatiste de la Tiraspol [i Comrat i-au sus\inut activ pe
puci[ti, v=z]nd ]n lovitura de stat posibilitatea p=str=rii URSS ]n forma sa
276
IULIAN FRUNTA{U
pre-gorbaciovist= ce le garanta privilegiile politico-sociale [i lingvistice.

La aceast= concluzie ajunsese Parlamentul Moldovei ]n Hot=r]rea Prezidiului s=u Cu privire la bilan\ul activit=\ii comisiei de deputa\i pentru
examinarea activit=\ii unor institu\ii de stat, unor conduc=tori [i lucr=tori
ai ]ntreprinderilor, institu\iilor [i organiza\iilor Republicii Moldova ]n
zilele loviturii de stat din 19-21 august 1991.67
}ns= pasul cel mai important, mai degrab= sub presiunea evenimentelor, dec]t preg=tit independent [i ]n prealabil (]n urma e[u=rii loviturii
de stat [i a vidului politic panunional), a fost, bine]n\eles, adoptarea la 27
august 1991 a Declara\iei de independen\= a Republicii Moldova.68 }n
aceasta se pune accentul pe faptul c= actele de dezmembrare a teritoriului
na\ional de la 1775 [i 1812 ca fiind ]n contradic\ie cu dreptul istoric [i de
neam [i cu statutul juridic al |=rii Moldovei [i c= ]n 1940 Moldova (sic!
nu Rom`nia?! n. a.) a fost dezmembrat= prin transferul de teritorii
c=tre RSS Ucrainean=. Se lua act de Pactul Molotov-Ribbentrop, f=r= ]ns= a
specifica ce fel de lichidare a consecin\elor acestuia ar fi trebuit s= urmeze.
Elementele men\ionate ]n Declara\ia de independen\= confirm= faptul
c= elita politic= moldoveneasc= niciodat= nu a dorit unirea republicii cu
Rom`nia (ceea ce imputau minorit=\ile, sub bagheta abil= a Moscovei),
nici independen\a deplin=, cum a fost ]n cazul balticilor. Indecizia elitei
politice la acel moment a avut, dar [i are ]n continuare, un impact negativ
de lung= durat= asupra tranzi\iei democratice ]n Republica Moldova. Cu
toate acestea, declararea independen\ei a fost un fapt pozitiv, pentru c=
doar ]n cadrul unui stat independent este posibil= finalizarea tranzi\iei
democratice [i consolidarea ulterioar= a acesteia.
La 1 decembrie 1991 El\in, {u[kevici [i Kravciuk au declarat c= URSS
nu mai exist= [i c= se formeaz=, de aici ]ncolo, Comunitatea Statelor Independente, la care celelalte state s]nt invitate s= adere.
Dezintegrarea URSS a l=sat o mo[tenire complicat= pentru tranzi\ia [i
consolidarea democratic=, prin perpetuarea a trei probleme interconectate:
privilegierea independen\ei ]n raport cu democratizarea; privilegierea
drepturilor colective ]n raport cu cele individuale; privilegierea restructur=rii economice ]n raport cu cea a statului.
1) Viteza [i modul de dezintegrare a URSS a conferit c=ii de tranzi\ie
calitatea eliber=rii na\ionale plebiscitare, suveranitatea [i independen\a
ulterioar= fiind considerate de elitele republicane drept garan\ia cea mai
bun= a pozi\iilor lor. Elitele republicane au fost capabile s= se adapteze

agendei na\ionaliste/na\ionalizante nu doar pentru a se elibera de controlul centrului, dar, de asemenea, pentru a ]nvinge mi[c=rile populare
]mpotriva autorit=\ilor. }n rest, legislativele republicane nu se deosebeau
prea mult de fostele Soviete Supreme, iar pre[edin\ii statelor noi de
fo[tii secretari de partid.
2) Privilegierea drepturilor colective ]n raport cu cele individuale. Na\
ionalismul na\iunii titulare a fost folosit simultan ]mpotriva centrului [i a
minorit=\ilor na\ionale, iar na\ionalismul na\iunilor netitulare ]mpotriva
suveraniz=rii republicilor, av]nd suficient temei (indiferent, real sau imaginar) pentru secesionare [i cooperare str]ns= cu mi[c=rile conservatoare [i
centralizatoare de la Moscova. Un exemplu concludent ]n aceast= privin\=
este rela\ia triadic= Chi[in=u Tiraspol Moscova.
3) Privilegierea restructur=rii economice ]n raport cu cea a statului.
Indiferent de conceptele [i programele economice, care pot fi suficient
de bune pentru o perioad= anumit=, faptul c= acestea s]nt implementate
de birocra\ia regimului anterior duce la ]nt]rzierea consolid=rii societ=\ii
economice [i, evident, la subdezvoltarea democra\iei.69
Liberalizarea ]n URSS la sf]r[itul deceniului opt al secolului XX a constituit o alegere [i un proces gestionat independent, ]n etapa ini\ial=, de
c=tre statul-partid, sub conducerea Secretarului Reformator Gorbaciov.
}n acela[i timp, analiza normativ= a regimurilor nedemocratice moderne
arat= calea pe care o iau elitele atunci c]nd demareaz= tranzi\ia liberalizant= sau chiar democratic=. Tr=s=turile-tip ale regimului anterior au condus la caracterul circumscris al reformei ini\iate de Gorbaciov, ]n pofida
for\ei eliberatoare a procesului electoral, care a accelerat dezintegrarea
statului-partid, f=r= a contribui la consolidarea practicilor democratice.
Faptul ]n cauz= este demonstrat elocvent de evolu\ia elitei comuniste
[i a societ=\ii civile ]n RSSM, precum [i de cadrul limitat [i defectuos al
pactului ]ncheiat. De asemenea, rolul privilegiat al na\ionaliz=rii ]n raport
cu democratizarea este responsabil de suveranizarea limitat= a RSSM, care
nu a fost ]n stare s= dep=[easc= treapta conflictului juridic ]ntre autorit=\
ile republicane [i cele centrale, pentru a se mi[ca ]n direc\ia na\ionali-
278
IULIAN FRUNTA{U
smului liberal, reformelor democratice [i economice ]n cadrul unui stat

cu adev=rat independent sau ]n direc\ia realiz=rii proiectului de unificare
na\ional= cu Rom`nia.
NOTE
1
4
5
7
8
10
11
12
13
14
15
16
(Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993), pp. 127-128.
Grossu Semion, Organele de conducere s]nt datoare s= nu admit= abateri de la realitate, interviu ]n Nistru, nr. 9, 1989, p. 70.
, 06.07.1988.
Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press,
1996), p.143.
1996), pp. 130-133.
New York Times, 28.11.1988.
p. 138.
1996), p. 20.
1996), p. 123.
Lapidus G., State and society: toward the emergence of civil society in the Soviet
Union. Citat dup= Bialer S., ed., Politics, Society, and Nationality Inside Gorbachevs
Russia (Westview Press: Boulder, Colo., 1989), pp. 121-47.
1996), p. 128.
, 13.03.1990.
Legea nr. 3116-XI, Ve[tile, nr.11, Chi[in=u, 1989, p. 888.
Legea nr. 3116-XI, Ve[tile, nr.11, Chi[in=u, 1989, p. 893.
280
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
20
30
31
32
33
34
35
36
37
38
IULIAN FRUNTA{U
Legea nr. 10-XII, Ve[tile, nr. 5, Chi[in=u, 1990, p. 269.
Elections in the Baltic States and the Soviet Republics, complied by the Staff of the
Commission on Security and Co-operation in Europe, Washington, D.C., December
1990, p.89.
Linz Juan J. and Stepan Alfred, Problems of Democratic Transition and Consolidation
(Baltimor and London: the Jons Hopkins University Press, 1996), p. 55.
Hot=r]rea nr. 4-XII, Ve[tile, nr. 5, Chi[in=u, 1990, p. 266.
Hot=r]rea nr. 12-XII, Ve[tile, nr. 5, Chi[in=u, 1990, p. 271.
Hot=r]rea nr. 32-XII, Ve[tile, nr. 6-7, Chi[in=u, 1990, p. 328.
Hot=r]rea nr. 26-XII a Sovietului Suprem Despre aprobarea decretelor Prezidiului
Sovietului Suprem al RSS Moldovene[ti cu privire la eliberarea din func\ie a unor
persoane care intrau ]n componen\a Consiliului de Mini[tri al RSS Moldovene[ti,
Ve[tile, Chi[in=u, 1990, p. 327.
p. 130.
Legea RSSM nr. 250-XII, Ve[tile, nr. 9, Chi[in=u, 03.09.1990, p. 617.
Hot=r]rea nr. 256-XII din 4 septembrie 1990 Cu privire la alegerea Pre[edintelui
RSSM, Ve[tile, nr. 9, Chi[in=u, p. 628.
Legea RSSM cu privire la perfec\ionarea puterii executive [i la unele modific=ri [i
complet=ri ]n Constitu\ie, Monitorul Oficial, nr. 3-4-5, Chi[in=u, 05.03.1991, p. 46.
Hot=r]rea nr. 363-XII, Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, 16.11.1990, p. 768.
Soltan Petru, interviu, Flux, edi\ia de vineri, Chi[in=u, 07.07.2000.
Rupnik Jacques, Eastern Europe: the International Context, Journal of Democracy,
Volume 11, no. 2, the Johns Hopkins University Press, April 2000.
p. 128.
Bodiul Ivan, A da vina pe un singur om este cel pu\in absurd..., interviu, Nistru,
nr. 10, 1988.
1995), p. 56.
, : , , ,
, no. 6, , (:
, 1991), . 48.
p. 141.
Etapa a doua a restructur=rii: obiectivele presei la 11 martie la Comitetul Central
al Partidului Comunist al Moldovei a avut loc ]nt]lnirea cu conduc=torii mijloacelor
de informare ]n mas=, institu\iilor ideologice [i uniunilor de crea\ie,
, 13.03.1988.
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
, 11.11.1988.
Mihail Viorel, Timpul marilor adev=ruri, Adev=rul, ca aer al rena[terii (Chi[in=u:
Cartea Moldoveneasc=, 1988), p. 15.
Matcovschi Dumitru, Povara istoriei, Adev=rul, ca aer al rena[terii (Chi[in=u: Cartea
Moldoveneasc=, 1988), p. 48.
M]nd]canu Valentin, Ve[m]ntul fiin\ei noastre, Nistru, nr. 4, 1988, p. 130.
S]ngereanu Gheorghe, Lunca Prutului [i bolovanii, Adev=rul, ca aer al rena[terii
(Chi[in=u: Cartea Moldoveneasc=, 1988), p. 105.
Zadnipru Petru, Darul plaiurilor mele, Poezia Moldovei Sovietice. Antologie
(Chi[in=u: Literatura artistic=, 1984), p. 169.
Serebrian Oleg, cuv]nt ]nainte la Cojocea Petrache D., Istoria unui Tratat controversat
(Zamolxe: Chi[in=u, 2000), pp. 12-13.
Hot=r]rea nr. 63-XII, Ve[tile, nr. 6-7, Chi[in=u, 31 mai 1990, p. 331.
Hot=r]rea nr. 75-XII, Ve[tile, nr. 6-7, Chi[in=u, 5 iunie 1990, p. 335.
Declara\ia nr. 148-XII, Ve[tile, nr. 8, Chi[in=u 23 iunie 1990, p. 499.
Declara\ia nr. 148-XII, Ve[tile, nr. 8, Chi[in=u 23 iunie 1990, p. 499
Decretul nr. 201-XII, Ve[tile nr. 8, Chi[in=u, 27 iulie 1990, p. 515.
A se vedea Hot=r]rea nr. 246-XII din 2 septembrie 1990 Cu privire la unele m=suri
pentru stabilizarea situa\iei social-politice din republic= [i Hot=r]rea nr. 247-XII
din aceea[i dat= Cu privire la Congresul II extraordinar al deputa\ilor sovietelor de
diferite niveluri din unele localit=\i nistrene, Ve[tile, nr. 9, Chi[in=u, pp. 615-616.
A se vedea Hot=r]rea nr. 329-XII Cu privire la suspendarea provizorie a particip=rii
RSSM la elaborarea proiectului Tratatului vitoarei Comunit=\i a Statelor Suverane,
Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, 26.10.1990, p. 751.
Apelul din 26 octombrie 1990, Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, p. 753.
Apelul din 13 noiembrie 1990, Ve[tile, nr. 11, Chi[in=u, p. 763.
1996), p. 139.
1996), p. 143.
Hot=r]rea nr. 216-XII, Ve[tile, nr. 8, Chi[in=u, 28.07.1990, p. 534.
Declara\ia nr. 449, 14 ianuarie 1991, Ve[tile, nr. 1-2, Chi[in=u, 1991, p. 43.
282
IULIAN FRUNTA{U
Capitolul VI
DIMENSIUNILE CONFLICTULUI ETNOPOLITIC:

NEOIMPERIALISMUL RUS, EDIFICAREA PROVINCIEI {I RELA|IILE TRIADICE
1. R=d=cinile [i consecin\ele gradului inferior de mobilizare

etnic= a moldovenilor. Imperialismul cultural-politic rus
]n Moldova
Pe parcursul perioadei sovietice s-a reu[it ]ntr-o m=sur= considerabil=
anihilarea elitei (pro)rom`ne[ti, ]n primul r]nd, prin intermediul presiunilor fizice [i marginaliz=rii sociale [i, ]n acela[i timp, prin educarea unei
elite moldovene[ti (pro)sovietice [i filoruse. }ns=, o dat= cu dezintegrarea
statului sovietic, disp=ruse [i legitimitatea respectiv=, iar trecutul nu oferea
alt model [i alte solu\ii dec]t unirea cu Rom`nia (atractivitatea op\iunii
]n cauz=, cel pu\in la nivel simbolic, o relev= chiar titlul dat publica\iei
Parlamentului Sfatul |=rii), lucru care nu convenea nici fostei elite
comuniste, nici minorit=\ilor na\ionale, dar nici Moscovei. }n acela[i
timp, existen\a Principatului medieval [i faptul c= Basarabia [i-a declarat
independen\a sub forma de RDM a constituit, ]ncep]nd cu anii 90, baza
ideologic= [i cultural= a elitei politice excomuniste cu elemente frontiste (]n
contextul temporal [i speculativ respectiv, nu ]n sensul doctrinei actualului
PPCD n. a.), care a realizat avantajele independen\ei pentru men\inerea
[i/sau consolidarea statutului social propriu. }n acela[i timp, cu toate
serb=rile dedicate statalit=\ii moldovene[ti seculare, sau chiar milenare, [i cu
imaginea lui {tefan cel Mare imprimat= pe toate bancnotele, a fost mai
dificil de fundamentat sau teoretizat preten\iile independenti[tilor, deoarece
independen\a Republicii Moldova a fost mai degrab= ]nt]mplat=, dec]t
cucerit= [i ob\inut=, [i a reprezentat un lucru greu de conceptualizat din
cauza lipsei unei continuit=\i politice din a doua jum=tate a secolului XIX
]nceputul secolului XX, c]nd au fost formate majoritatea statelor-na\iuni
(dup= cum am remarcat ]n capitolele prcedente, Basarabia a fost absent=
la marile evenimente de constituire a statului-na\iune rom`n ]n secolul
XIX). Moldovenii ]n anii 1989-1991, dar [i mai t]rziu, nu au avut, ]n marea
lor majoritate, suficient= vigurozitate s= se imagineze rom`ni, nici, cu at]t
mai mult, moldoveni, ]n sensul unei na\iuni separate ce are un rost ]n sistemul actual al rela\iilor interna\ionale. Aceasta ar fi una din explica\iile
gradului inferior de mobilizare al moldovenilor ]n compara\ie cu cel, de
exemplu, al balticilor.
Nu este lipsit= de relevan\= o abordare comparat= [i din perspectiv=
istoric= a etapelor marcante ale evolu\iei na\ionalismelor moldovenesc/
rom`nesc din Basarabia, rela\iile c=rora ]n diferite perioade s-au aflat
]n raporturi de competitivitate, toleran\= sau identitate (mai degrab= o
absorb\ie a na\ionalismului moldovenesc antiimperial [i antirus de c=tre
na\ionalismul rom`nesc, cel pu\in, ]n 1917-1918).
Din c]te se poate vedea din tabelul de mai jos, na\ionalismul moldovenesc a fost [i continu= s= fie extrem de slab din punct de vedere ideologic, deoarece nu au existat mi[c=ri politice puternice care s= fi promovat
ideea unei independen\e depline. Na\ionalismul moldovenesc a fost de
o anumit= vigurozitate c]nd utiliza discursul antiimperial [i antirus de
eliberare sau emancipare na\ional= [i social=. }ns=, o dat= cu avansarea
discursului ]n cauz= [i abordarea substan\ei na\ionalismului [i a identit=\ii
na\ionale a basarabenilor, na\ionalismul moldovenesc, atunci c]nd nu s-a
conjugat cu cel panrom`nesc, a cedat din puterea sa de emancipare [i,
ulterior, a pierdut ]n fa\a na\ionalismelor rus, ucrainean, g=g=uz [i bulgar,
care nu au avut dubii vizavi de identitatea, caracterul [i substan\a lor.
Na\ionalismul moldovenesc are caracter schimb=tor ]n timpul dezintegr=rii Imperiilor |arist [i Sovietic , fiind, ]n primul r]nd, antiimperial,
iar apoi, ]n cazul respingerii convergen\ei cu na\ionalismul rom`nesc,
devenind unul filorus.
Pe de alt= parte, evenimentele istorice de anvergur=, ]nregistrate ]n
Basarabia/Republica Moldova, demonstreaz= c= acestea ][i au originea
284
IULIAN FRUNTA{U
1812- 1814
Anexarea de c=tre Imperiul |arist. Scrisoarea boierilor moldoveni adresat= \arului cu

]nchin=ciuni [i rug=mintea ca guvernatorul civil s= fie moldovean.
1863-1866
}nviorarea spiritului na\ional. Partidul boierilor, ]n frunte cu A. Cotru\=, viseaz= s=

restabileasc= ]n drepturi na\ia moldoveneasc= din Basarabia. Interzicerea pred=rii
limbii rom`ne ]n [coli [i utiliz=rii acesteia ]n slujbe biserice[ti.
1917
Proclamarea RDM. Pacea trebuie s= fie ]ncheiat= ]n ]n\elegere cu ]ntov=r=[i\ii [i cu toate

noroadele RD Federative Ruse[ti.
Numai astfel vom sc=pa noi \ara noastr= [i vom feri de pieire pe maica noastr= a tuturor
Marea Republic= Democratic= Ruseasc=!
1918
Unirea cu Rom`nia. RDM, rupt= acum o sut= [i mai bine de ani din trupul vechii Moldove, ]n puterea dreptului istoric [i de neam, pe baza principiului ca noroadele singure
s=-[i hot=rasc= soarta... se une[te cu Mama sa Rom`nia.
1924
Crearea RASSM ]n componen\a Ucrainei. Prima experien\= de statalitate sovietic=.

Proletcultismul autohtoni[tilor moldoveni.
1940
Anexarea Basarabiei ca urmare a Pactului Molotov-Ribbentrop. Foametea organizat=,

deport=rile [i teroarea suprim= nu doar libert=\ile civile, proprietatea privat=, ci [i
identitatea rom`neasc= a popula\iei b=[tina[e. Colonizarea, rusificarea [i comunizarea
provinciei.
1988-1990
Suveranizarea treptat= a RSSM. Limba de stat. Na\ionalizarea moderat=. Dorin\a de

a r=m]ne ]n cadrul unei Uniuni a Statelor Suverane pe baz= confederativ=. Grevele
minorit=\ilor, ]n frunte cu cea rus=, ]mpotriva na\ionaliz=rii [i suveraniz=rii \=rii.
1991
}n urma puciului ratat din 19 august 1991, toate republicile sovietice [i-au declarat independen\a. La 27 august 1991 Moldova a urmat calea majorit=\ii acestora. Consolidarea
separatismului rus [i g=g=uz.
1992-2002
Conflictul armat ]n raioanele de est ale Republicii Moldova. Victoria na\ional-[ovinismului

rus. Edificarea provinciei [i a statalit=\ii moldovene[ti. Promovarea moldovenismului
antirom`nesc. Men\inerea Republicii Moldova ]n zona de influen\= rus=, fapt accentuat
de accederea masiv= a comuni[tilor la putere ]n urma alegerilor parlamentare din
25.02.2001.
]n exteriorul regiunii, moldovenii fiind doar ]n situa\ia de a utiliza oportunit=\ile create de al\ii. }n 1917-1918, ]n decurs de c]teva luni, Sfatul |=rii
a avut o maic= Rusia [i o mam= Rom`nia, aceasta semnific]nd
nu at]t un oportunism con[tient, c]t o tentativ= de a reac\iona la presiunile
exterioare de a exprima o loialitate neambigu=, de a ie[i din somnolen\a
unei atemporalit=\i na\ionale [i sociale.
}n acest fel, putem presupune c=, ]n competi\ia na\ionalismelor existente, moldovenii s]nt influen\a\i de structuri istorice [i politice care
institu\ionalizeaz= incapacitatea acestui grup de a se identifica completamente cu na\iunea rom`n= sau a genera o na\iune moldoveneasc= distinct=. Cu alte cuvinte, se permanentizeaz= nu at]t o identitate na\ional=, c]t
o intractibilitate na\ional= a moldovenilor, incapabili s= fac= un pas p]n= la

autoidentificarea ireversibil= cu na\iunea rom`n= (ceea ce ar reprezenta
un lucru firesc din punctul de vedere al direc\iei de emancipare na\ional=) sau o sut= de pa[i p]n= la crearea unei na\iuni moldovene[ti (de[i
timpul cre=rii na\iunilor a trecut ireversibil, aplicarea m=surilor coercitive
ale statului, sp=larea creierilor, impunerea unei ideologii a identit=\ii [i
statalit=\ii originale adic= func\ionarea eficient= a unui regim autoritar
sau dictatorial, teoretic, ar face posibil= crearea unei identit=\i na\ionale
moldovene[ti). Aceast= indecizie continu= degenereaz= ]ntr-o contempla\ie a propriei impoten\e [i ]n asemenea circumstan\e, bine]n\eles,
na\ionalismele concurente ale ru[ilor sau ucrainenilor s]nt avantajate [i
modific= mediul politic [i constitu\ional, consolid]ndu-[i superioritatea
at]t ]n aranjamentele de rigoare, c]t [i ]ntr-o tradi\ie politic= [i social=,
dificil de modificat cu trecerea timpului.
Fostul pre[edinte al KGB-ului din RSSM a caracterizat na\ionalismul
moldovenesc/rom`nesc ]n perioada sovietic= drept subdezvoltat [i lipsit
de relevan\= politic= sau social=. }n compara\ie cu alte republici unionale,
RSSM era una din cele mai lini[tite [i mai pa[nice republici sub aspectul
manifest=rii sentimentelor na\ionale. }n Moldova, ]nflorea prietenia ]ntre
popoare, iar popula\ia local= nici nu [tia ce ]nseamn= na\ionalism. Aveau
loc unele izbucniri, ]ns= foarte pu\ine. Arest=ri au fost, dar pu\ine. (...)
Timp de 10 ani au fost, poate, 20 de arest=ri. Dar nu era vorba doar de
na\ionali[ti, ci [i de contrabandi[ti [i de tineri care traversau ilegal frontiera cu Rom`nia.1 Sl=biciunea na\ionalismului moldovenesc/rom`nesc
]n perioada sovietic= a fost determinat= de fizionomia de parad=, superficialitatea [i primitivismul agen\ilor na\ionalizan\i din Basarabia actual= [i
incapacitatea acestora de a teoretiza [i promova integrarea unui vag na\ionalism etnic moldovenesc na\ionalismului rom`nesc coerent [i con[tient
de misiunea sa de unificare.
}n ce prive[te na\ionalismul moldovenesc, acesta, dup= cum am men\
ionat anterior, este de dou= tipuri aparent contradictorii:
1. eliberator, de emancipare na\ional= [i social=, cu un caracter antiimperial rus [i antisovietic pronun\at (perioada 1914-1918 [i 1989-1991);
2. conservator, antirom`nesc [i prorus, mim]nd independen\a (nici cu
ru[ii, nici cu rom`nii motoul notoriu al ap=r=torilor statalit=\ii seculare
moldovene[ti). Acest gen de na\ionalism este de sorginte rus (ocupa\ia din
1812 [i 1940), iar din 1991 a avut un caracter pronun\at-agresiv, ]n mod
286
IULIAN FRUNTA{U
special, ]ncep]nd cu perioada de guvernare a PDAM [i a sociali[tilor din

1994, ]n prezent ating]ndu-[i apogeul din cauza guvern=rii comuniste
agresiv-rusofile.
Na\ionalismul moldovenilor independenti[ti [i-a g=sit una din expresiile politice ]n conceptul a[a-numitei neutralit=\i a Republicii Moldova.
Aceasta este, evident, de origine rus= [i reflect= incapacitatea de a gestiona
conflictul transnistrean [i prezen\a ilegal= a trupelor ruse. Conceptul ]n
cauz= pare a fi o g=selni\= a independenti[tilor moldoveni de care s]nt m]ndri
p]n= ]n prezent, ]ns=, dup= cum remarc= comentatorii politici, alternativa
la integrarea Moldovei ]n structurile europene nu este o neutralitate de tip
elve\ian, ci reabsorb\ia acesteia ]n sfera de influen\= geopolitic= ruseasc=.2
Istoricii contemporani s]nt [i mai explici\i, suger]nd abandonarea CSI, renun\area la statutul de neutralitate [i transmiterea unui mesaj Occidentului
referitor la determinarea \=rii de a se integra ]n structurile euroatlantice.3
Neutralitatea ]n cazul Basarabiei actuale este, mai degrab=, un paravan
pentru a acoperi dependen\a de Rusia.
De[i ]n lu=rile de atitudine ale elitei politice, dar [i ]n presa moldoveneasc=, conflictele din raioanele de est [i cele de sud ale Moldovei s]nt
tratate ]n modul ]n care este exclus elementul na\ional/na\ionalist,
datorit= g]ndirii politice actuale ]n republic=, care prefer= s= accentueze
factorii politici, este absolut evident= dimensiunea etnic= a diferendelor
men\ionate. Este interesant de cunoscut care s]nt motivele unui asemenea
comportament politic evaziv. }n general, evitarea factorului etnic, chiar la
nivel conceptual, se datoreaz= imposibilit=\ii utiliz=rii na\ionalismului
moldovenesc autohton de c=tre elitele politice ale \=rii pentru c= acesta,
pe l]ng= sl=biciunea general= ]n compara\ie cu na\ional-[ovinismul rus,
a fost anihilat completamente ca for\= de mobilizare atunci c]nd elita
mi[c=rii de emancipare na\ional= de la sf]r[itul perestroik=i lui Gorbaciov
s-a divizat ]n dou= curente:
un grup radical, pronun\]ndu-se ]n favoarea emancip=rii na\ionale (a
panrom`nismului [i a unirii cu Rom`nia) [i, ]ntr-o m=sur= mai mic=,
]n favoarea emancip=rii sociale (]n sensul reformei democratice [i economice);
un grup conservator [i impun=tor sub aspect numeric, care a profitat
de av]ntul de emancipare na\ional= pentru a se men\ine sau a accede
la putere, ]nsu[ind patrimoniul de stat. Sus\in=torii arden\i ai statalit=\ii
moldovene[ti fac parte anume din acest grup, interesele politice [i
economice ale clanurilor [i grup=rilor de influen\= determin]nd fizionomia [i intensitatea promov=rii acestei ideologii. De exemplu, pentru
a se asigura de sus\inerea Kremlinului ]n gestionarea politicii interne
moldovene[ti ]n perioada 2000-2001, statalitatea moldoveneasc= a fost
scoas= la mezat f=r= scrupule de ex-pre[edintele Lucinschi prin propunerea avansat= de mi[carea preziden\ial= Republica de a accepta o
baz= militar= rus= ]n Republica Moldova [i de a conferi rusei statutul
de limb= de stat. La fel, predecesorul s=u, Snegur, a utilizat campania
Casa noastr= Republica Moldova pentru a asigura adeziunea minoritarilor [i victoria agrarienilor ]n alegerile parlamentare ce urmau
la scurt timp.
}ns=, ]n pofida sus\inerii financiare guvernamentale a moldovenismului
(a se vedea tirajele sponsorizate de stat ale operelor cultural-ideologice
[i ale abera\iilor arhitectural-monastice ale lui Dru\=, ale manualelor de
istorie na\ional= scrise de minoritari, ale conferin\elor de tot felul dedicate
multiplelor anivers=ri ale statalit=\ii moldave etc.), suportul intelectual al
acestuia este modest at]t sub aspect numeric, c]t [i al inteligen\ei. Aceasta
pentru c= impostura nu reu[e[te s= atrag= dec]t foarte pu\ini intelectuali
prin aranjamente de ordin financiar [i/sau utiliz]nd abil complexele,
deseori f=r= temei, de inferioritate ale indivizilor ]n cauz= ]n raport cu
al\i rom`ni.
Evitarea recunoa[terii existen\ei na\ional-[ovinismului rus se datoreaz=
imposibilit=\ii de a-i contrapune drept reac\ie de r=spuns un na\ionalism
viguros (moldovenesc pentru c= este prorus, cu excep\iile men\ionate
mai sus, sau rom`nesc pentru c= ar fi str=in). De fapt, inferioritatea
na\ionalismului rom`nesc ]n Republica Moldova actual= (dar [i sl=biciunea variantei liberale, nu ceau[iste, a acestuia ]n Rom`nia) a condus
la conflictul etnopolitic, declan[area ostilit=\ilor din raioanele de est [i
]nghe\area acestui statu-quo pentru o perioad= ]ndelungat=. De cele mai
multe ori, argumentul ]n favoarea tezei conflict politic const= din simpla
afirma\ie c= acesta s-a desf=[urat doar ]ntr-o anumit= zon= geografic= [i
nu s-a extins pe teritoriul ]ntreg al \=rii, suger]ndu-se, ]ntr-un fel, c= ceilal\i
ru[i [i ucraineni, adic= de pe malul drept al Nistrului, s]nt absolut loiali
statului Republica Moldova. }n primul r]nd, este evident c= regiunea
transnistrean= este dominat= de slavii (]n special, ru[i) care au luptat ]n
1992 ]mpotriva independen\ei Moldovei4 (deci, exist= o fizionomie etnic=
distinct= a regiunii). }n al doilea r]nd, aser\iunea respectiv= este incompa-
288
IULIAN FRUNTA{U
tibil= cu realitatea [i cu trecutul nu at]t de ]ndep=rtat al restructur=rii

gorbacioviste, suveraniz=rii [i independen\ei Moldovei. Majoritatea
absolut= a popula\iei alolingve s-a pronun\at ]mpotriva independen\ei
\=rii, ]mpotriva acord=rii rom`nei statutului de limb= de stat, grevele ru[ilor fiind organizate ]n toate centrele urbane mai importante. Faptul c=
rezisten\a acestora a c=p=tat forme geopolitice distincte s-a datorat unui
set de elemente cum ar fi determinismul geografic (separarea unei p=r\i
a teritoriului moldovenesc de r]ul Nistru), sovietizarea mai ]ndelungat= a
popula\iei moldovene[ti din st]nga fluviului, implicarea armat= a Federa\
iei Ruse, care continu= [i ast=zi s=-[i men\in= prezen\a ]n regiunea de est a
\=rii. Ru[ii din Transnistria, condu[i de ru[ii neb=[tina[i, au avut motive s=
cread= c= secesiunea lor are sor\i de izb]nd=: ei erau sus\inu\i de Armata
Sovietic= a 14-a singura for\= militar= ]n Moldova la acel moment.5
Deci, ]ntre ru[ii transnistreni [i cei chi[in=uieni sau b=l\eni, de exemplu, nu exist= nici o deosebire ]n ce prive[te perceperea statutului lor
drept unul superior ]n raport cu b=[tina[ii (de colonizator, sau ]n limbajul
acestora de iluminator, progresist [i eliberator), afectat de schimb=rile
survenite ]n urma dezintegr=rii URSS.6 Situa\ia actual= [i sentimentele
ru[ilor care tr=iesc ]n str=in=tatea imediat= s]nt similare europenilor care au
tr=it ]n fostele colonii ale puterilor occidentale dup= ce acestea au devenit
independente.7 Ru[ii transnistreni au formulat inechivoc ceea ce simte
absoluta majoritate a minorit=\ilor na\ionale din Moldova: dezintegrarea
URSS a fost o gre[eal= istoric=; republicile na\ionale s-au folosit de Rusia
dup= ce aceasta i-a eliberat de fasci[ti [i i-a industrializat din aceste
considerente, acestea nu au dreptul s= pretind= independen\= fa\= de
Rusia; republicile ex-sovietice trebuie s= r=m]n= ]n CSI [i s= intensifice
integrarea economic= [i politico-militar=; minoritatea rus= trebuie s=
se bucure de acelea[i privilegii culturale-lingvistice, economice, sociale
etc., pe care le-a avut pe timpul URSS; tentativele de a impune studierea
limbilor na\ionale ale republicilor s]nt tentative na\ionaliste care trebuie s= fie pedepsite prin intermediul rezisten\ei civile, inclusiv armate.
Na\ional-[ovinismul rus la Chi[in=u nu a luat formele rezisten\ei armate
pe motiv c= nu exista sus\inerea militar= rus=, ]ns= opozi\ia cultural-lingvistic=, manifestat= prin men\inerea unui spa\iu cultural-informa\ional
]n limba rus=, este evident= [i ]n momentul de fa\=. Revenirea ]n for\= a
servilor Kremlinului comuni[tilor ru[i sau rusofili de la Chi[in=u a
accentuat [i mai mult caracterul etnopolitic de ocupa\ie a Basarabiei.
A[adar, sus\inem ]n aceast= carte teza conflictelor etnopolitice ]n

Republica Moldova, ]n care na\ionalismele competitive au jucat un rol
determinant ]n ce prive[te distribuirea puterii politice ]n Moldova [i consfin\irea rezultatelor ]n anumite aranjamente constitu\ional-juridice care,
prin con\inutul [i natura lor, fr]neaz= tranzi\ia democratic= a \=rii.
Din c]te am v=zut ]n capitolele precedente, tradi\ia imperial= [i na\ional-[ovinismul rus au reprezentat fundamentul pe care Rusia [i-a edificat
rela\iile cu periferiile na\ionale, ]n perioada sovietic= fiind depuse anumite
eforturi de transformare [i modernizare a acestor tradi\ii, ]n urma c=rora
trebuia s= fie educat omul nou sovietic, limba c=ruia trebuia s= fie, deloc
surprinz=tor, rusa. }ns=, o dat= cu venirea lui Gorbaciov [i ini\ierea liberaliz=rii limitate de c=tre statul-partid central, glasnost a creat un mediu mai
pu\in cenzurat, ]n care au ]nceput s= apar= opinii liber exprimate ale na\ionalit=\ilor URSS referitoare la suprema\ia cultural= a ru[ilor [i la distribuirea resurselor financiare [i materiale ]ntre diferite republici. Astfel, a fost
declan[at mecanismul unui conflict, ini\ial la nivelul percep\iilor. Odat=
lansate ]n discursurile agen\ilor na\ionalizan\i (ru[i [i de alte na\ionalit=\i), a
reap=rut [i chiar a fost consolidat= imaginea negativ= a str=inului, mediul
politic [i social devenind ostil [i nefavorabil gestion=rii, cel pu\in, a unei
separ=ri civilizate. Na\menii, de obicei, considerau c= centrul ][i revendic=
totul [i c= distribuirea se face incorect, din contul republicilor neruse.
Ru[ii afirmau c= republicile na\ionale beneficiaz= de pe urma resurselor
energetice ieftine ale Rusiei, a investi\iilor ]n industriile na\ionale f=cute
de Moscova pe parcursul perioadei sovietice etc. Pozi\ia ru[ilor din republici era [i mai intransigent= ]n aceast= privin\=, ei sus\in]nd c= na\menii
datoreaz= Moscovei [i ru[ilor, ]n general, totul ]n ce prive[te modernizarea. Republicile, ]ns=, insistau asupra exploat=rii arbitrare a resurselor
umane [i naturale, fapt care a condus la colonizare, distrugerea culturilor
[i limbilor na\ionale, la deteriorarea mediului ambiant, calit=\ii vie\ii etc.
Este lipsit de relevan\= de stabilit care ar fi na\iunea victorioas=, deoarece, ]n pofida eviden\ei c= deport=rile, execu\iile, foametea au avut loc ]n
perioada sovietic=, gestionate ]n mod special de ru[i, percep\iile acestora
din urm= s]nt departe de asumarea responsabilit=\ii pentru teroarea [i
violen\a practicat= ]n perioada totalitar= a URSS. Un exerci\iu de acest
fel ar solicita din partea protagoni[tilor b=rb=\ie [i onestitate; or, marea
tragedie a ru[ilor nu este c= au asasinat pe parcursul tentativei de a edifica Imperiul Sovietic, dup= cum au f=cut [i imperiile din Occident, ci
290
IULIAN FRUNTA{U
faptul c= ]ncearc= disperat s= eludeze mo[tenirea ]n cauz= [i s= modifice

istoria comportament propriu na\iunilor slabe, infantile [i nesigure de
propriile capacit=\i de a-[i asuma trecutul a[a cum este el, a stabili rela\ii
normale cu vecinii lor [i, eventual, a declan[a procesul de modernizare a
\=rii. La moment, ]ns=, este cert faptul c= preten\iile reciproce ]n perioada
perestroik=i au contribuit la consolidarea [ovinismului rus [i a na\ionalismelor din republicile na\ionale.
For\ele care s-au opus vehement dezintegr=rii definitive a URSS
(percepute ca garant al drepturilor ru[ilor ]n republici) au ]ncercat, nu
f=r= succes, s= sfideze suveranitatea statelor postsovietice, inclusiv a Moldovei. Aceasta a trezit o reac\ie pozitiv= din partea majorit=\ii absolute a
minorit=\ilor na\ionale, care au cerut ]n mod insistent o cooperare economic= [i militar= mai str]ns= [i o integrare mai rapid= ]n CSI si unirea cu
Federa\ia Rus=.
Pe de alt= parte, na\ional-[ovinismul rus a fost favorizat de amnezia
istoric= a rom`nilor basarabeni, fapt care a permis, dup= o confruntare
cultural= [i militar= scurt=, reinstaurarea suprema\iei politice [i culturale ruse ]n Basarabia. Cu adev=rat dramatic este faptul c= o mare parte
din popula\ie pare insensibil= la semnifica\ia funest= a zilei de 28 iunie,
vot]ndu-i la ultimele dou= scrutinuri pe reprezentan\ii partidului comunist. Exprim]ndu-[i aceast= op\iune electoral=, moldovenii nu se g]ndesc
la deport=rile ]n Siberia, la execu\ile operate de bol[evici. Evocarea trecutului nu mai impresioneaz= pe nimeni la noi, mai tare ne sperie prezentul.
E nota cea mai proast= pe care o putea lua democra\ia moldoveneasc=,
culpabiliz]nd, ]n egal= m=sur=, dup= p=rerea mea, amnezia istoric= ce ne
caracterizeaz= ca popor8. Mai mult dec]t at]t, Prim=ria ora[ului Chi[in=u
organizase ac\iuni de celebrare a zilei de 23 august 1944, c]nd trupele
sovietice au ocupat din nou Basarabia, veteranii armatei sovietice fiind
trata\i drept eliberatori9 o muta\ie a memoriei [i a demnit=\ii na\ionale
(aceasta ar fi similar= celebr=rii zilei de na[tere a lui Hitler de c=tre ru[i).
Spre deosebire de serb=rile comuniste [i sovietice, autorit=\ile filoruse ale
Republicii Moldova niciodat= nu au organizat comemorarea deport=rilor,
pentru aceasta pronun\]ndu-se doar partidele de dreapta, ]n mare parte
neparlamentare, [i unele asocia\ii cet=\ene[ti.10
Sl=biciunea na\ionalismului moldovenesc este evident= chiar [i ]n perioada c]nd acesta era antiimperial rus. De exemplu, colonelul Gusleakov,
fostul [ef al poli\iei din Tighina, ]n relat=rile sale despre evenimentele
tragice din perioada exercit=rii presiunilor asupra poli\iei pentru a o supune autorit=\ilor separatiste, men\iona numele poli\i[tilor care au fost
tortura\i [i omor]\i. }n acela[i timp, el afirma: Dar [i dup= aceasta efectivul
d=dea dovad= de fermitate [i nu r=spundea la provoc=ri11; sau: Dar noi
mai credeam ]n solu\ionarea pa[nic= a conflictului.12 Aceast= tolerare
iresponsabil= a condus la provocarea din 19 iunie 1992, c]nd separati[tii
ru[i, ]mpreun= cu cazacii mercenari, au supus unui atac direct sec\ia de
poli\ie ]n scopul de a o distruge completamente. De remarcat c= ajutorul
din partea Chi[in=ului, care era angajat ]n solu\ionarea pa[nic= a problemei, sosise abia dup= 5 ore. Este dificil de ]n\eles toleran\a moldovenilor,
dac= nu facem referin\= la sl=biciunea na\ionalismului panrom`nesc,
marginalizat de moldovenismul prorus al elitei (ex-)comuniste de la
Chi[in=u.
Interesele ruse[ti ]n Republica Moldova s]nt asigurate de partidele [i
asocia\iile ruse[ti. }ns= promotorul de for\= al acestora este Partidul Comunist, condus actualmente de pre[edintele \=rii, Vladimir Voronin, care
nu [i-a ascuns niciodat= antirom`nismul, solicit]nd ]nlocuirea denumirii
limba rom`n= cu limba matern= ]n proiectul de nomenclator al specialit=\ilor
pentru predarea ]n institu\iile de ]nv=\=m]nt superior.13 Dar [i mai elocvent= a fost caracterizarea drapelului de stat al Moldovei drept drapel
fascist14 de c=tre liderul comunist, drapel pe care, totu[i, a trebuit s=-l
s=rute la inaugurarea ]n func\ia de pre[edinte al \=rii. Comuni[tii moldoveni s-au aliniat ]n permanen\= la pozi\ia Moscovei ]n diferite probleme,
inclusiv de politic= extern=: critic]nd Washington-ul pentru bombardarea
Bagdadului15, NATO pentru bombardarea Iugoslaviei16, sus\in]nd c=
apropierea de Alian\= este contrar= intereselor na\ionale, deoarece aceasta
nu place Kremlinului17 etc. Exist=, deci, o identitate ]n p=reri a ru[ilor din
Federa\ia Rus= [i a comuni[tilor ru[i [i moldoveni rusofili din Republica
Moldova privind evenimente [i organisme interna\ionale, fapt care demonstreaz= nu doar o solidaritate etnic= extrateritorial=, ci o colonizare
ideologic= panrus= a spa\iului informa\ional [i cultural al Republicii
Moldova. Evident, ac\iunile antirom`ne[ti ale comuni[tilor [i consolidarea
statutului de teritoriu dependent de Rusia s-au intensificat dup= venirea
lor la putere, ]n urma alegerilor parlamentare din 25 februarie 2001. Astfel,
au fost adoptat= legea privind minorit=\ile, discriminatorie la adresa b=[tina[ilor, au fost f=cute ]ncerc=ri de a introduce obligatoriu limba rus= ca
disciplin= [colar= ]ncep]nd cu clasa a doua [i, la finele anului 2001, de a
292
IULIAN FRUNTA{U
reveni la vechea structur= administrativ= ]n form= de raioane. Ultimul

pas, de exemplu, este relevant ]n sens simbolic, nu ]n sensul economiilor
pe care le-ar face, chipurile, guvernul comunist: raionul este sovietic [i
deci bun, pe c]nd jude\ul este rom`nesc, deci, inacceptabil. Comuni[tii, ]n
acest fel, au luptat nu cu penuria provinciei, ci cu simbolurile care, ]ntr-un
fel sau altul, atest= identitatea rom`neasc= a Basarabiei.
}n lupta pentru putere, partidele [i politicienii de st]nga [i de centru-st]nga au ]ncercat cu perseveren\= notorie s= utilizeze diferite metode
etnopolitice pentru a asigura sus\inerea a 35% din popula\ia \=rii, pe care
o constituie minorit=\ile rus=, ucrainean=, g=g=uz=, bulgar= etc., deoarece
ele reprezint= un electorat cu rela\ii la Moscova, Kiev, Ankara, Sofia [i
pentru c= este un electorat mai educat dec]t moldovenii (]n special ru[ii),
f=r= crize de identitate, mai disciplinat [i deci mai u[or de ]nregimentat
din punct de vedere ideologic.18 Pre\ul unei asemenea sus\ineri l-a reprezentat consolidarea dependen\ei de Moscova, ]ns= considerentele personale ]n cazul politicienilor (ex-)comuni[ti moldoveni ]ntotdeauna au
predominat ]n raport cu cele de stat. Este semnificativ= ]n acest context
]mbinarea cerin\elor de ordin etnic cu cele de extindere a ]mputernicirilor
preziden\iale, cuprinse ]n Apelul reprezentan\ilor minorit=\ilor na\ionale,
adresat cet=\enilor Republicilor Moldova.19 Este, de asemenea, relevant
antirom`nismul minorit=\ilor, asigurat de cultura rusofil= a acestora.
Indiferent de disensiunile interetnice ale minoritarilor, acestea s]nt dep=[ite c]nd este vorba de un du[man comun rom`nismul moldovenilor
basarabeni.
Actualmente puterea na\ional-[ovinismului rus ]n Republica Moldova
este suficient de puternic= pentru a reclama, ]n pofida criticilor interna\
ionale, sus\inerea campaniei militare ]mpotriva poporului cecen, liderii
unor asocia\ii social-politice ruse ]nvinuind conducerea \=rii c= tolereaz=
apari\ia articolelor critice ]n mass-media din Chi[in=u ce abordeaz= problema extermin=rii cecenilor.20 Pe de alt= parte, nu au fost exprimate opinii
tran[ante ale ru[ilor din Basarabia relativ la cooperarea euroatlantic=,
condamnarea atrocit=\ilor armatei ruse ]n timpul campaniei cecene etc.
Aceasta demonstreaz= c= Republica Moldova este o \ar= divizat=, pozi\ia
neconciliant= a ru[ilor fiind determinat= de puterea na\ional-[ovinismului
rus [i sl=biciunea celui rom`nesc.
Adi\ional filialelor create de Partidul Comunist rus [i de Partidul
Liberal Democrat al lui Jirinovski, au ]nceput s= fie active din punct de
vedere na\ionalist-[ovin [i partidele puterii.21 }n acest context putem

remarca desf=[urarea congreselor mi[c=rii Edinstvo la Tiraspol, care
la Moscova este partidul puterii sus\in=torul pre[edintelui Putin.
Edinstvo la Tiraspol pledeaz= pentru deschiderea unui consulat rus
(de altfel, func\ionarii consulari ai Ambasadei Ruse de la Chi[in=u acord=
cet=\enia rus= pe teritoriul unit=\ii GOTR (Grupul Operativ al Trupelor
Ruse), drept rezultat, ]n vara anului 1998, ]n regiunea transnistrean= 30
000 de persoane au devenit cet=\eni ai Federa\iei Ruse, ]n compara\ie cu
60 000 ai Republicii Moldova22), pentru crearea unui sistem bancar mixt
rus-transnistrean etc.23 Faptul c= ]n regiunea de est a Republicii Moldova
activeaz= partidele ruse[ti, nu [i cele ]nregistrate la Chi[in=u, relev= cu
exactitate cine de\ine controlul politic, adi\ional celui militar, ]n teritoriul
respectiv.
Rusificarea popula\iei moldovene[ti f=cea parte integrant= a eforturilor statului-partid orientate spre construc\ia comunismului [i crearea
poporului sovietic. Ca urmare a politicii de rusificare, c=tre anul 1989 ]n
limba rom`n= studiau 59,5% dintre elevi ]n raport cu 64,5% de moldoveni,
ceea ce aparent nu ar fi mult, dac= nu s-ar lua ]n considera\ie faptul c=
tendin\ele de rusificare erau foarte pronun\ate ]n centrele urbane. La Chi[in=u, din 69 de [coli de cultur= general= doar 11 erau moldovene[ti, 28
ruse[ti [i 30 mixte, la B=l\i, din 23 de [coli, doar dou= erau moldovene[ti,
15 ruse[ti [i 6 mixte, iar ]n multe centre raionale (Ocni\a, Briceni etc.) [coli
moldovene[ti nu existau deloc.24 De asemenea, gr=dini\ele serveau [i ele
drept un instrument de rusificare, ]n special, la ora[. La Chi[in=u, de exemplu, din 216 gr=dini\e doar 34 erau moldovene[ti, 98 ruse[ti [i 94 mixte.25
Programele [colare erau structurate ]n asemenea mod ]nc]t limbii ruse i
se acorda o aten\ie mai mare: pentru studierea limbii [i literaturii ruse ]n
[coala moldoveneasc= erau prev=zute 40 [i, respectiv, 63 de ore, pe c]nd
pentru studierea limbii moldovene[ti ]n [coala rus= doar 23 de ore.26
Toponimica rom`neasc= a fost deseori ]nlocuit= cu cea ruseasc=, raionul
{old=ne[ti devenind Cernenco, Ialoveni Cutuzov, H]nce[ti Cotovsc,
S]ngerei Lazovsc etc.27 Nu este de mirare c= Acest genocid onomastic
care a avut loc ]n anii postbelici ]n Republica Moldova nu i-a deranjat deloc
pe marii ap=r=tori ai neamului28, deoarece moldovenismul profesat de
majoritatea independenti[tilor este, ab definitio, prorus [i antirom`nesc.
Toate cele men\ionate mai sus contribuiau la consolidarea unui sentiment de frustrare ]n special ]n mediul elitei intelectuale, academice [i
294
IULIAN FRUNTA{U
universitare moldovene[ti, educate ]n Basarabia dup= Cel de-al Doilea

R=zboi Mondial. Aceasta a ]nceput s= ocupe ]n anii 70-80 ai secolului
XX posturile g=rzii vechi, educate la Tiraspol [i rigide din punct de
vedere ideologic.29 Din acest punct de vedere noua elit= era mai flexibil=,
mai oportunist=, ]ntr-un sens, av]nd o preocupare cresc]nd= pentru limba
matern=, ]ns=, ]n acela[i timp, f=r= conota\ii de identitate etnolingvistic=
sau/[i etnopolitic= (problemele fundamentale ale identit=\ii na\ionale
abia urm]nd a fi abordate, o dat= cu lansarea perestroik=i de statul-partid
central, sub bagheta lui Gorbaciov).
Deci, ]n mediul tot mai degajat de glasnost [i perestroika, inechitatea
social= [i cultural= a ]nceput s= fie abordat= de agen\ii na\ionalizan\i [i
liberalizan\i cu o insisten\= tot mai mare, antren]nd popula\ia autohton=,
prin mesajele [i discursurile respective, ]ntr-un proces eliberator de anihilare a imperialismului cultural [i lingvistic rus.
Acesta din urm= este mai evident ]n regiunea transnistrean=, deoarece
nu este impus de circumstan\e s= se deghizeze sau s= prezinte explica\ii.
Astfel, singura [coal= de limb= rom`n= din Tiraspol este supus= unei
campanii de marginalizare, av]nd drept obiectiv eradicarea complet= a
prezen\ei rom`nilor transnistreni ]n regiune.30 Ru[ii [i alte minorit=\i na\
ionale din Basarabia (inclusiv na\ional-[ovinii de la Kremlin) s]nt extrem
de vociferan\i c]nd este vorba de unele elemente tratate de ace[tia drept
violarea drepturilor lor, dar nu piuie, cel pu\in formal, c]nd drepturile
copiilor moldoveni ]n regiunea transnistrean= s]nt ]nc=lcate ]n modul
cel mai grosolan posibil. Impunerea grafiei chirilice, ]nsu[irea abuziv= a
localurilor [colilor moldovene[ti, blocarea cl=dirilor de c=tre elementele
extremiste ruse, impunerea taxelor pentru func\ionarea acestora, demiterea directorilor, presiuni fizice [i psihice asupra corpului didactic etc.,
cu scopul de a marginaliza [i mai mult popula\ia rom`nofil= ]n regiunea
transnistrean=, toate acestea accentueaz= na\ional-[ovinismul rus.
Ceea ce ar trebui s= ne intereseze cu prioritate ]n acest context este cum
s-a ajuns la situa\ia c]nd sus-numi\ii agen\i sociali au acordat prioritate
na\ion=liz=rii ]n detrimentul democratiz=rii [i nu a fost posibil= ]mbinarea ambelor procese, ca ]n cazul balticilor. Este indiscutabil faptul c=
imperialismul lingvistic ]n URSS a fost o parte component= a coloniz=rii
ruse[ti a Basarabiei [i c= rezisten\a ]mpotriva acestuia ar fi fost salutabil=,
]n special dac= s-ar fi manifestat ]n perioada ]nainte de liberalizarea regimului. }ns= impactul regimului asupra basarabenilor a fost unul formativ,
terorarea distrug]nd, ]n mare parte, demnitatea na\ional=, dar [i uman=

a rom`nilor basarabeni. }n perioada sovietic= intractibilitatea rom`nilor
basarabeni a condus la absorb\ia [ocului, dar nu la o rezisten\= cel pu\in
con[tient=, dac= nu armat=, ca ]n cazul balticilor sau ucrainenilor ]n anii
1945-1951. Cu toate acestea, imperialismul etnopolitic rus nu a c][tigat
definitiv ]n RSSM [i aceasta nu pentru c= i s-a opus rezisten\=, ci pentru
c= s-a ]mpotmolit.
Pe de alt= parte, servilismul, subscrierea la proiectele de comunizare
a provinciei, negarea libert=\ii, inclusiv reprimarea l=untric= a independen\ei ]n g]ndire a condus la umilirea spiritelor ]n indivizi, inclusiv ]n
marea parte a intelectualit=\ii moldovene[ti. Lipsa disiden\ilor (gen autentic Goma, nu ]n stil sovietic-KGB-ist gen Dru\=) confirm= faptul
]n cauz=. Mult mitologizata Revolu\ie Basarabean= din anii 1989-1991
a fost o fr=m]ntare de servi care au ]ncercat s=-[i eradicheze umilin\a, o
umilin\= intrat= ]n s]nge, ]n structura spiritual= fapt confirmat de e[ecul
emancip=rii na\ionale, accentuat irevocabil de consolidarea puterii politice
[i economice a clasei str=ine a comuni[tilor ru[i [i rusofili care conduc
Basarabia ]n momentul de fa\=.
Solicitarea agresiv= de a recunoa[te meritele indiscutabile ]n lupta de
eliberare na\ional= [i automartirizarea multor intelectuali moldoveni este
invers propor\ional= umilin\ei [i t=cerii c=rora s-au supus din fric=. Cu
alte cuvinte, martirii neamului care ][i solicit= ast=zi, aproape ]n mod
isteric, laurii de lupt=tori pentru cauza na\iunii fac parte din categoria
marilor complexa\i. Din p=cate, majoritatea absolut= a acestora ]ntr-adev=r
a participat la procesul de na\ionalizare a agendei politice ]n RSSM [i, mai
t]rziu, ]n Republica Moldova. Anume lor le [i dator=m simplificarea [i
primitivizarea discursului de eliberare na\ional=, care nu poate fi complet=
dec]t ]n concordan\= cu emanciparea social= [i cu democratizarea.
Calitatea de a fi bun rom`n marii complexa\i au v=zut-o prin prisma
structurii lor formative, adic= profes]nd un patriotism limbut, simplist [i
extremist reabilit]ndu-se, ]n primul r]nd, ]n fa\a propriilor orgolii, suprimate de at]ta vreme. Problema s-a pus, bine]n\eles, ]n lipsa disiden\ilor [i
a mediului propice pentru activitatea acestora adic= a societ=\ii civile
]n cadrul c=reia ar fi fost posibil= discutarea ideilor liberale, democratice
etc. Nu a existat o asemenea experien\= [i deci nu a existat o asemenea
cultur=. Din aceste considerente marii complexa\i s-au limitat la na\ionalizare,
deoarece instrumentul de baz= al moderniz=rii reforma social=, liberal=
296
IULIAN FRUNTA{U
[i economic=, nu le era cunoscut. Dar [i na\ionalizarea a fost promovat= ]n

stilul primitiv al lui C.V. Tudor, declarativ, limbut f=r= tehnicitatea [i
eficien\a ac\iunilor balticilor. Aparentele reu[ite ]n domeniul na\ionaliz=rii
(limb= de stat, tricolor, imnul De[teapt=-te, rom`ne) au fost ob\inute,
na\ional-[ovinismul rus fiind atacat de na\ionalismul isteric [i rudimentar
al marilor complexa\i moldoveni. Bine]n\eles c=, lipsit de inteligen\a, consisten\a [i perseveren\a baltic=, un asemenea gen de na\ionalism nu putea
s= nu piard= ]n fa\a Moscovei [i coloni[tilor ru[i din Basarabia.
Ac\iunile agen\ilor na\ionalizan\i deseori au fost ]ntreprinse dup= calapodul st=p]nilor de ieri ([i de azi, de fapt), astfel fiind pervertit sensul de
eliberare na\ional=, care nu poate fi dec]t [i democratic=. Este adev=rat c=
nu se poate lua [ansa sau speran\a indivizilor de revenire la normalitate
[i de ]mp=care cu trecutul ]n care s-au supus, for\at sau din sl=biciune
uman=, unei prostitu=ri intelectuale. Dar, ]n scopul lucidit=\ii, nu putem
evita recunoa[terea caracterului nedemocratic al mi[c=rii de eliberare
na\ional= din Basarabia. De asemenea, ]n momentul de fa\= ar fi necesar
s= fim con[tien\i de tentativele de rescriere a istoriei, prin mitizarea marilor
complexa\i, care au fost ]n trecut sus\in=tori ideologici fideli ai regimului
sovietic rusofil, martori pasivi sau, varianta cea mai ]ndr=znea\= esopi,
al c=ror limbaj se presupunea c= formuleaz= mesaje de rezisten\=.
Destul de pregnant= a fost o polemic= public= referitoare la rolul marilor
complexa\i. }n atitudinea unui comentator politic se sus\inea foarte elocvent,
f=r= a fi men\ionate nume concrete, c= psihologia de sclav a continuat s=
se manifeste din plin, numai c= sub alte forme curat na\ionale (...) am
cioplit din materialul local o echip= ]ntreag= de idoli na\ionali, lega\i cu
prosoape. Marca\i de certitudini absolute, av]nd ]n buzunar mandatul
de martiri ai neamului, ace[tia ][i v=d deja chipurile pe bancnotele
na\ionale [i s-au transformat ]ntr-o nou= sec\ie cultural-ideologic= a
Pre[edin\iei care ieri a semnat adeziuni fa\= de pre[edintele Snegur, azi
semneaz= pentru pre[edintele Lucinschi, iar m]ine pentru pre[edintele
Diacov sau Voronin. Frustra\i [i complexa\i ]n fa\a condi\iei (neasumate)
de cavaleri ai spiritului provincial, martirii neamului dorm cu capul pe
prosoapele c][tigate ]n 1989 la mitingurile Frontului Popular [i nici nu vor
m=car s= ]n\eleag= c= au trecut de alt= parte a baricadei, c= joac= ]ntr-o
tragicomedie al=turi de acei panglicari ]n ale \=rii care ]n numai 10 ani
au transformat Moldova ]n ruine. Interesant este [i deloc ]nt]mpl=tor,
probabil c= poetul Grigore Vieru se simte vizat, inclusiv ]n numele
unor persoane, pe care le citeaz= drept exemple ale martirajului. El ]i

nume[te liderii mi[c=rii na\ionale, accidentele ]n care ace[tia nimeresc
devin, ]ntr-un fel, organizate ]n mod special (poetul Matcovschi [i
cuplul c]nt=re\ilor Aldea-Teodorovici), unde amenin\=rile [i batjocura
]n pres= este considerat= o sfidare nemaipomenit= la adresa integrit=\ii
psihice [i fizice a individului, unde pedeapsa cea mare este lipsa serviciului (r=sp]ndit pentru toat= lumea). Chiar [i moartea unora (absolut
f=r= nici o leg=tur= cu activitatea martirologic= Ion Dumeniuc [i Ion
Vatamanu) este ]ngreunat= cu sens deosebit pleca\i la str=mo[i, inima
lor nemaiput]nd ]ndura at]ta ur]\enie [i nedreptate31.
Problema a constat ]n faptul c= totalitarismul [i derivatele acestuia
au contribuit la structura formativ= a indivizilor, inclusiv a agen\ilor na\
ionalizan\i [i liberalizan\i. Din aceste considerente ]n RSSM nu au existat
grup=ri intelectuale prodemocratice, antitotalitare nuclee ale societ=\ii
civile. Libert=\ile individuale, anticomunismul, antitotalitarismul, idealul
democratic ]n general au fost o rara avis ]n g]ndirea [i opera scriitorilor
sau universitarilor moldoveni. Na\ionalismul (mai degrab= unul vag-etnic
autohton, dec]t unul explicit rom`nesc), pe de alt= parte, a avut o prezen\=
tot mai vizibil=, iar coabitarea acestuia cu comunismul a contribuit la
apari\ia unui grup de intelectuali comuni[ti na\ionalizan\i (dup= modelul comunismelor na\ionale, cel ucrainean, de exemplu, sau georgian).
Poten\ialul totalitar ]n na\ionalism [i comunism a apropiat ideologiile ]n
cauz=, ]ns= apropierea ]ntre acestea a dezavantajat ]n primul r]nd na\ionalismul, care ]n perioada perestroik=i lui Gorbaciov a devenit, datorit=
marilor complexa\i, un na\ionalism primitiv, axat pe o afirmare infantil=,
care a apelat la viscerele, [i nu la inteligen\a basarabenilor. Astfel, a fost
programat e[ecul unui na\ionalism liberal care, adi\ional na\ionaliz=rii, ar
fi promovat [i valorile liberale, democratice ale societ=\ii.
Ru[ii au reu[it s= men\in= un spa\iu cultural-informa\ional rus ]n Basarabia, utiliz]nd ]n calitate de instrumente psihice lament=rile [i exager=rile,
manipul]nd opinia public= ]n mediul minorit=\ilor [i ]n cel din Federa\ia
Rus=.32 Kremlinul a fost [i continu= s= fie destul de susceptibil la solicit=rile
ru[ilor (sau ale rusofonilor, ]ntr-o extensiune imperial= mai accentuat=)
din fostele republici sovietice, sus\in]ndu-i politic [i diplomatic, exercit]nd
presiuni asupra noilor state independente, care au ]ncercat s= derusifice
mediul informa\ional, cultural [i politic. De exemplu, pre[edintele Putin,
conduc]nd reuniunea cabinetului de mini[tri, a solicitat s= fie ]ntreprinse
298
IULIAN FRUNTA{U
ac\iuni pentru crearea unui mediu lingvistic favorabil pentru compatrio\ii no[tri ]n CSI [i Statele Baltice, care trebuie s= fie o prioritate
pentru guvernul rus. De asemenea, este relevant=, ]n acest context, reac\ia
sfid=toare a MAE rus fa\= de tentativa ucrainenilor de a consolida limba
ucrainean= ]n calitate de limb= de stat.33 Rusia [i-a sus\inut cons]ngenii din
Republica Moldova [i din punct de vedere cultural, f=c]nd, de exemplu,
dona\ii de manuale [i materiale didactice destinate celor 150 000 de elevi care
s]nt instrui\i ]n limba rus=, adic= fiec=rui al patrulea elev.34
Un aspect important ]n evolu\ia etnopolitic= [i lingvistic= recent= din
Republica Moldova reprezint= activitatea Clubului Absolven\ilor Institu\
iilor din Rom`nia [i Occident (CAIRO), la solicitarea c=ruia Curtea de Apel
a intentat un proces Consiliului Coordonator al Audiovizualului, pe care
CAIRO l-a c][tigat. }n acest fel, posturile de radio [i de televiziune care nu
emiteau, ]n conformitate cu Legea Audiovizualului, 65% ]n limba rom`n=,
pierdeau licen\a, aceasta fiind retras= imediat unor posturi. }ns= apelurile
ru[ilor din Moldova la Moscova [i presiunea exercitat= de Kremlin, precum [i frica partidelor de centru-st]nga de a antagoniza [i a pierde ceva
din electoratul minorit=\ii ruse destul de influente, ]n special ]n centrele
urbane, a dus la interpretarea articolului 13 din Legea Audiovizualului
]n sensul c= 65% se refer= doar la produc\ia proprie, nu [i la emisiunile
retransmise. Legea a fost votat= cu 52 de voturi ale comuni[tilor, care au
propus interpretarea propriu-zis=, [i ale Partidului Democrat, num=r
care a mai [i fost exagerat prin tri[are, faptul ]n cauz= suscit]nd reac\ia
negativ= a altor partide care au exprimat vot de ne]ncredere pre[edintelui
Parlamentului.35 Semnificativ este faptul c= Partidul Comunist, dar [i
PD-i[tii, nu au reac\ionat niciodat= la marginalizarea etnolingvistic= [i
politic= a b=[tina[ilor de la Tiraspol, ]nc=lcarea drepturilor copiilor de a
studia ]n limba rom`n=, a c=ror situa\ie s-a agravat [i mai mult anume ]n
perioada scandalului audiovizualului.36 CAIRO a mai solicitat, printr-o
peti\ie, Guvernului Republicii Moldova s= declan[eze procedura de atestare a cadrelor privind cunoa[terea limbii oficiale, aten\ion]nd ca acesta
nu [i-a ]ndeplinit obliga\iile ]n domeniul folosirii dreptului de a utiliza
limba matern= at]t ]n sfera social=, c]t [i ]n cea a serviciilor publice.37 }n
acela[i spirit legal [i civilizat, CAIRO a sesizat Procuratura, care a fost
nevoit= s= intenteze un dosar penal ziarului Vremea, pentru publicarea
unui articol cu un pronun\at caracter xenofob [i antimoldovenesc.38 Importan\a CAIRO rezid= ]n participarea eficient= a societa\ii civile la via\a
public= este necesar= apari\ia a c]t mai multe asocia\ii cet=\ene[ti care
ar monitoriza activitatea guvernan\ilor [i ar sanc\iona gre[elile acestora.
Pe de alt= parte, orice consens interetnic presupune cunoa[terea limbii
rom`ne at]t timp c]t aceasta nu va fi ]nv=\at= de minoritari, ]n Moldova
vor exista c]teva lumi paralele. Ru[ii [i alte minorit=\i, ]ns=, ]ncearc= s=
prezinte, ]n modul cel mai obsedant posibil, aceast= solicitare drept o
violare a drepturilor omului etc. }n acest context este relevant articolul
dintr-un ziar rus ]n care proiectul Legii despre publicitate al guvernului
este comparat cu ac\iunile nazi[tilor.39 Ru[ii [ovini au [tiut s= promoveze
[i s= men\in= spa\iul informa\ional comercial ]n limba rus=, iar tentativele
guvernului [i ale structurilor abilitate de a schimba situa\ia ]n cauz= au
fost catalogate drept absurde [i periculoase.40 Proiectul de modificare a
Legii despre publicitate a fost considerat de ru[i drept antidemocratic
[i similar practicii lui Hitler, sus\in]ndu-se c= adoptarea unei asemenea
legi conduce la eliminarea reprezentan\ilor minorit=\ii ruse din toate domeniile de activitate public= ale Republicii Moldova, ceea ce va conduce,
la r]ndul s=u, la aprofundarea conflictului etnic ]n societate.41 }n acela[i
timp, cunoscutul lingvist rus Piotrovski declarase franc c= idiomul rom`n,
c=p=t]nd aspect institu\ional [i devenind limb= de stat, nu s-a eliberat de
un concurent grozav de periculos limba rus=, aceast= concuren\= presupun]nd o lupt= ]nd]rjit= pentru prestigiul cultural [i pozi\ia sa predominant= ]n activitatea intelectual= [i profesional= a poporului.42
Responsabilitatea major= pentru situa\ia lingvistic= revine guvernan\
ilor [i elitei politice ]n general. Cauza neatest=rii alolingvilor prev=zut= de
Legisla\ia Lingvistic= rezid= tot ]n nedorin\a autorit=\ilor de a o efectua.
La ]nceput atestarea era prevazut= pentru 1 ianuarie 1995, dar noul Parlament (din 1994) o am]n= pentru 1 an, 1996, apoi pentru 1 an, 1997 (tot
a[a... nici p]n= ]n prezent ea nu a mai avut loc). Repercusiunile neatest=rii
rusofonilor s-au dovedit a fi foarte grave: practic s-au desfiin\at cele 2 500
de cercuri de studiere a limbii rom`ne de c=tre alofoni, create ]nc= ]n anii
1991-1993. Nu au fost penaliza\i acei conduc=tori care, ]n conformitate
cu articolul 30 al Legisla\iei Lingvistice, purtau r=spundere personal=
pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi ]n limitele sferei din
subordonarea lor. De la 1994 ]ncoace, ]n Republica Moldova, persoane
aparte, grupuri de persoane [i chiar partide au declan[at ]n presa de st]nga
o ]nver[unat= campanie ]mpotriva celora care sus\in unitatea de limb=.
Via\a public= (mai ales din ora[e) din nou a fost invadat= de limba lui
Pu[kin, str]mtor]nd limba rom`n=.43
300
IULIAN FRUNTA{U
2. Edificarea provinciei
Edificarea provinciei (province-making engl.) este una din modalit=\
ile complexe ale Rusiei de creare a teritoriilor dependente ]n spa\iul
ex-URSS.44 Acest tip al politicii implic= un set de rela\ii interdependente
[i reprezint= modul cel mai sofisticat al Rusiei de a proiecta [i a men\
ine puterea ]n raport cu alt stat. Exist= mai multe elemente care sus\in
procesul de creare a provinciei: a) o minoritate rus= urban= puternic=,
opus= ]ns=[i ideii de suveranitate [i independen\= moldoveneasc=; b)
o minoritate ucrainean= rural=/urban= puternic= (de obicei, rusificat=)
care i-a sus\inut pe ru[i ]mpotriva moldoveniz=rii/rom`niz=rii republicii; c) armata Federa\iei Ruse care a oferit un suport direct [i eficient
separati[tilor ru[i; d) dependen\a economic= moldoveneasc= de pia\a [i
resursele energetice ruse.
Na\ional-[ovinismul rus ]n raport cu (dar [i ]n) Republica Moldova este
de sorginte imperial=. Rusia a pl=tit un pre\ enorm, nu doar ]n ce prive[te
pierderea statutului de supraputere [i a leg=turilor economice tradi\ionale
cu alte republici, ci [i ]n ce prive[te identitatea [i sensul existen\ei. Din
timpurile lui Petru cel Mare Rusia nu a avut o alt= experien\= politic=
dec]t statalitatea imperial=.45 }n contextul acestei tradi\ii statal-politice,
dar [i de mentalitate, s-au derulat evenimentele legate de colonizarea [i
rusificarea Basarabiei.
De[i prezent= din 1812, popula\ia minoritar= rus= s-a stabilit ]n Moldova ]n mare parte dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial [i a contribuit
plenar la rusificarea [i sovietizarea Moldovei. Majoritatea ru[ilor au fost
trimi[i de comitetele de partid [i diferite ministere/agen\ii pentru a industrializa Moldova agrar=. Popula\ia rus= consta din muncitori, ingineri,
ofi\eri ]n rezerv= ai armatei sovietice, din pensionari ce aveau dreptul s=-[i
aleag= o zon= climateric= favorabil= pentru serviciile prestate anterior:
Muncitori califica\i din alte p=r\i ale Uniunii Sovietice au fost muta\i ]n
aceast= parte, iar clima temperat= a regiunii a atras membrii pensiona\i
ai partidului sovietic [i ai elitei militare.46 Ru[ii [i ucrainenii ]n propor\ie
de 30-40 la sut= din totalul lor de ast=zi au locuit ]n Republica Moldova [i
]nainte de Cel de-al Doilea R=zboi Mondial, deci ]nainte de a doua ocupa\
ie a Basarabiei din 1940. Restul de 60-70 la sut= au venit pe meleagurile
noastre dup= 1944. }ntre ace[ti ru[i [i ucraineni s]nt deosebiri esen\iale.
Popula\ia de structur= ini\ial= a fost, ]n fond, loial= fa\= de rom`ni, cultura
[i tradi\iile rom`ne[ti. O parte din ei a locuit aici [i ]n perioada sistemului

capitalist din 18-40, deci mai au ni[te amintiri despre economia liber=. C]t
prive[te ru[ii [i ucrainenii adu[i ]n Moldova dup= 1944 pentru a realiza
misiunea istoric= a sovietelor [i care au transpus ]n via\= politica imperiului, mul\i din ei s]nt destul de reac\ionari [i ]nr=i\i fa\= de tot ce este
rom`nesc.47 Ru[ii, ucrainenii [i alte minorit=\i rusificate s-au pronun\at
ini\ial ]mpotriva ac\iunilor lui Gorbaciov ]ndreptate spre liberalizarea
statului sovietic [i ulterior ]mpotriva mi[c=rii RSSM spre o suveranitate
mai mare (ce includea conceptul confederativ al noii Uniuni), au sus\inut
puciul Comitetului pentru Stare Excep\ional= [i s-au opus vehement
independen\ei statale a Moldovei. V. Iakovlev, unul din ideologii separatismului rus din Moldova, declarase foarte clar c= el [i adep\ii lui au fost
]mpotriva ie[irii RSSM din componen\a URSS, ]ns= aceasta, ]mpreun= cu
alte republici, a ie[it [i URSS s-a destr=mat faptul ]n cauz= fiind o violare
flagrant= a drepturilor [i libert=\ilor autentice ale poporului sovietic.48 Iar
crearea RMN a fost o m=sur= de contracarare a dispozi\iilor independiste
ale Repubicii Moldova. }n general, ]ns=, au avut loc mai multe tentative
politice [i culturale de a crea un sistem de mo[tenire istoric= [i ideologic=,
care ar justifica prezen\a [i comportamentul politic, militar [i social rus.
Astfel, au ap=rut preten\ii politice [i istorice asupra teritoriului din st]nga
Nistrului, ignor]ndu-se faptul c= ru[ii au ajuns la Nistru abia la sf]r[itul
secolului XVIII (iar Bugul l-au v=zut abia la ]nceputul aceluia[i secol).
Cu toate acestea, capacitatea de rescriere a trecutului regiunii ]n cauz=
[i mijloacele de impunere a acestei versiuni determin= credibilitatea
op\iunii respective ]n viziunea opiniei publice ruse, dar [i ]n mare parte
a celei str=ine, [i demonstreaz= vigurozitatea na\ionalismului rus, care
este net superioar= celui rom`nesc. Anume aceast= vigurozitate creeaz=
urm=toarele teze care s]nt propagate [i inoculate, nu f=r= succes, popula\iei
minoritare, dar [i celei b=[tina[e:
]n dreapta Nistrului ru[ii, ]mpreun= cu alte na\ionalit=\i, nu mai reprezint= o minoritate ]ntr-o \ar= str=in=, ci formeaz= poporul moldovenesc,
dup= modelul melting-pot-ului american;
]n st]nga Nistrului ru[ii formeaz= elementul integrator pentru poporul
nistrean.
Elementele mo[tenirii istorice, utilizate (]n m=sur= diferit=, ]n func\ie
de puterea na\ional-[ovinismului rus) ]n vocabularul ideologic al ru[ilor
302
IULIAN FRUNTA{U
basarabeni [i transnistreni s]nt urm=toarele: eliberarea \inutului de turci

(imaginea lui Suvorov fiind imprimat= pe bancnotele regimului transnistrean); regiunea nu a fost ]n cadrul Rom`niei ]n perioada 1918-1940; ]n
timpul ocupa\iei fasciste for\ele armate rom`ne au luptat ]mpotriva URSS
[i au comis atrocit=\i ]mpotriva ru[ilor [i a popula\iei transnistrene, care
nu poate accepta acum tendin\ele prorom`ne[ti de la Chi[in=u; ru[ii au
c][tigat Cel de-al Doilea R=zboi Mondial [i din acest considerent au dreptul
s= stea pe acea bucat= de p=m]nt pentru care au v=rsat s]nge. Aceste teze
s]nt propagate [i de ru[ii din Federa\ia Rus=, prin mass-media, exist]nd
un num=r impun=tor de publica\ii care exceleaz= ]n ap=rarea drepturilor
istorice ruse asupra teritoriului de est al Republicii Moldova. O asemenea agresiune informa\ional= este foarte eficient=, deoarece monteaz=
opinia public= ]n direc\ia afirm=rii na\ional-[ovinismului rus ]n Rusia [i
]n statele ex-sovietice unde exist= minoritatea rus=. Majoritatea publica\
iilor ruse[ti, printre care , ,
, , ,
, nici nu ]ncearc= s=-[i voaleze antipatiile
fa\= de independen\a [i integritatea Republicii Moldova. De exemplu,
, s=pt=m]nalul scriitorilor Rusiei, a dedicat un
num=r ]ntreg (16 pagini) elogierii statalit=\ii Transnistriei49, iar liderul
separati[tilor ru[i Smirnov l-a felicitat, ]n modul cel mai tran[ant posibil,
pe redactorul-[ef al ziarului pentru ap=rarea intereselor ruse[ti ]n regiune.50 Asemenea articole, elaborate ]n tradi\iile propagandei sovietice [i ale dezinform=rii KGB-iste, s]nt facilitate de interesul
de afaceri personale pe care liderii separati[tilor ru[i din Transnistria le-au
oferit ziari[tilor de la publica\iile moscovite mai importante. Mass-media
Federa\iei Ruse, cu excep\ii rarisime, i-a sus\inut pe separati[tii ru[i din
Moldova, precum [i din alte state ex-sovietice, adopt]nd o politic= de subminare a independen\ei \=rilor respective prin montarea opiniei publice
]n direc\ia ignor=rii suveranit=\ii [i integrit=\ii statelor ex-URSS, la aceasta
contribuind infiltrarea ]n ziarele [i revistele ruse a agen\ilor fostului KGB.
Foarte multe articole, ]n special ]n problematica militar= [i de securitate,
s]nt ni[te piese de dezinformare elaborate de servicii speciale care au o
experien\= vizibil= [i ]ndelungat= ]n domeniu,51 cum ar fi, de exemplu,
exagerarea num=rului de efective ale Moldovei [i de tehnic= blindat=,
difuzarea informa\iilor [i zvonurilor referitoare la inten\iile moldovene[ti
de a cuceri poporul transnistrean etc.52 Accederea la putere a ofi\erului
KGB, Vladimir Putin, [i a ciracilor s=i a accentuat tendin\a ]n cauz=. Cu

toate acestea, ar fi necesar de remarcat c= exist= [i excep\ii, unele publica\ii
afi[]nd o atitudine mai echilibrat=. Departe de a exprima simpatii fa\= de
moldoveni, ele au ]ncercat s= analizeze pu\in mai obiectiv situa\ia creat=
]n raioanele de est ale Moldovei. De exemplu: Transferul armamentelor
din Armata a 14-a c=tre RMN se desf=[oar= nu doar prin intermediul
sustragerilor. Exist= acte de predare, indica\ii, calcule. }n conformitate cu
un asemenea document RMN-ului i se transfer= mijloace sofisticate de
comunicare, instalate pe o sut= de vehicule, [i 7 autoblindate. Dac= noi
cre=m armata RMN, ]nseamn= c= ne este pu\in ce se ]nt]mpl= ]n Cecenia
[i Abhazia. A ]narma separati[ti nerecunoscu\i de nimeni ]nseamn= a-i
]mpinge pe calea armat= a consolid=rii statalit=\ii lor.53
Criza etnopolitic= din regiunile de est ale Moldovei, precum [i alte
conflicte din spa\iul postsovietic au reprezentat un element al procesului
de transformare a politicii ruse, dezorientate dup= dezintegrarea URSS,
]ntr-una ]ndreptat= spre men\inerea prezen\ei [i influen\ei ruse cu toate
mijloacele disponibile, inclusiv cele dubioase sub aspectul dreptului interna\ional. A[a-numita perioad= romantic= a politicii externe ruse[ti a fost
mult mai scurt= dec]t se vehiculeaz=, iar influen\a atlanti[tilor mult
mai mic=. }n general, aceasta a reprezentat o etap= tranzitorie pentru
factorii de decizie ru[i. Dup= alegerile din decembrie 1993, atitudinea
ministrului rus de externe Koz]rev s-a schimbat definitiv. Este semnificativ
faptul consemnat de un cotidian rus care a analizat alocu\iunea acestuia
de la o reuniune de la Stockholm din 1992, afirm]nd c= atunci: Koz]rev
nu a descris programul unei opozi\ii radical-conservatoare, ci o versiune
a propriului s=u program pentru viitor.54
De fapt, chiar pe parcursul perioadei euroatlantice a politicii externe
ruse militarii au exercitat o presiune excep\ional= asupra procesului de
luare a deciziilor ]n problema dat=. Vorbind despre retragerea trupelor
ruse din fostele republici sovietice, generalul Lebed s-a exprimat c= este
dezgust=tor s= se vorbeasc= despre aceasta [i c= majoritatea generalilor
[i ofi\erilor consider= la fel ca mine.55 Faptul c= generalii au promovat
de la bun ]nceput politica proprie [i una destul de eficient= (deoarece
au reu[it s=-[i impun= punctele de vedere ]n majoritatea cazurilor) demonstreaz= concludent c= amestecul Rusiei ]n afacerile interne ale noilor
state independente nu poate fi pus doar pe seama comandan\ilor locali.56
Politica rus= a fost formulat= de mai multe grupuri de influen\= [i centre
304
IULIAN FRUNTA{U
decizionale, uneori exist]nd viziuni contradictorii ]n ce prive[te formularea

obiectivelor [i utilizarea mijloacelor, ]ns= militarii, ]n cooperare cu aripa
radical-na\ionalist= [i cu comuni[tii, de cele mai multe ori au reu[it s=-i
conving= pe ceilal\i de fezabilitatea planurilor lor sau ]i puneau ]n fa\a
faptelor ]mplinite. }mpreun= cu Georgia, Moldova reprezint= exemplul
clar al for\elor armate desf=[ur]nd ac\iuni pe cont propriu pentru a crea
faits accomplis politice [i militare ]n raport cu care un guvern rus ambivalent
ulterior se acomoda57. Ambiguitatea [i duplicitatea executivului rus fa\=
de spa\iul postsovietic a constituit acel mediu propice ie[irilor individuale ale generalilor ru[i care s-au implicat ]n conflictele din republicile
ex-sovietice, sus\in]nd separati[tii ru[i sau rusofili.
}n perioada postsovietic=, criza autorit=\ii ]n Rusia, dup= cum este
v=zut= ]n absen\a administra\iei publice competente [i a crizei de identitate
]n raport cu ]ns=[i natura Rusiei, dar [i interesele ruse[ti ]ntr-un cadru
postsovietic [i postimperial au oferit for\elor armate ruse oportunitatea
s= ac\ioneze ]n calitate de depozitar [i gardian al presupuselor interese
istorice ruse ]ntr-o manier= f=r= precedent ]n perioada sovietic=. }n timp
ce for\ele armate au fost un participant reluctant la politica cotidian=
intern=, dup= cum a ar=tat ezitarea conducerii militare de v]rf, inclusiv
a ministrului ap=r=rii Graciov, s= execute ordinul pre[edintelui El\in de
a ataca Parlamentul rus ]n octombrie 1993, nici unit=\i militare distincte,
cum ar fi Armata a 14-a ]n Moldova sau Divizia 201 de Infanterie din
Tadjikistan, nici Ministerul Ap=r=rii nu au manifestat scrupule similare
privind impunerea puterii ruse ]n statele vecine.58
De[i implicarea trupelor ruse ]n conflictul transnistrean nu s-a f=cut
]ntotdeauna ]n conformitate cu instruc\iuni exacte din partea Kremlinului,
politica general= a comportamentului rus ]n republicile ex-sovietice a fost
sus\inut= de Moscova.59 }n acest context, ar fi necesar de subliniat c= este
incorect din punct de vedere factologic, de[i explicabil din punct de vedere
psihologic, de a exagera leg=tura [i cooperarea ]ntre liderii separatismului
rus din Moldova [i ru[ii din Moscova, implic]nd ideea unui determinism.
Complexitatea raportului dintre Tiraspol [i Moscova vorbe[te ]n favoarea unei comuniuni etnice, ]n pofida diferen\elor ideologice de moment
(cum ar fi, de exemplu, participarea ru[ilor transnistreni la puciul antiEl\in, comercializarea armamentelor lupt=torilor ceceni etc.). Gradul de
coordonare ]ntre actorii implica\i ]n formula triadic=, despre care vom
vorbi mai t]rziu, [i ]n conflictul transnistrean este deseori exagerat din
cauza mecanismului de explicare a golurilor istorice prin avansarea

unor aser\iuni logice [i ra\ionale. Func\ionarea acestui mecanism deseori
aduce prejudicii unei analize istorice sau politologice, deoarece trecutul
este abordat ]n mod rectiliniu, f=r= a lua ]n considera\ie contradic\iile,
agendele separate sau originale ale actorilor implica\i, coinciden\a politicilor, competi\ia [i congruen\a centrelor de putere. }ns=, ]n ultim=
instan\=, ar trebui s= \inem cont de tradi\ia politic=, ini\iativa actorilor
locali, cultura colonizatoare [i tipajele psihologice pe care aceast= cultur=
le-a edificat pe parcursul anilor. Autorit=\ile Federa\iei Ruse genereaz=
politici colonizatoare ]n raport cu spa\iul postsovietic, deoarece ele nu
opereaz= ]ntr-un vid social-politic independent de alte centre de influen\= asupra politicii externe ruse. Pe de alt= parte, na\ional-[ovinismul
rus este o ideologie la ]ndem]na factorilor de decizie politic= [i care este
folosit=, ]n mod special, c]nd este vorba de a-[i asuma responsabilitatea
]n fa\a cet=\enilor pentru e[ecul reformei economice. Astfel, nu pentru
prima dat= ]n istoria Rusiei, modernizarea este substituit= prin na\ional-[ovinism, cu implic=ri [i campanii armate ]n statele vecine. Fundalul
general care accentueaz= [i mai mult consolidarea na\ional-[ovinismului
rus ]n Federa\ia Rus= ]l reprezint= atitudinile a 64% din elita politic= [i
cet=\enii simpli, de exemplu, fa\= de ceceni, ]n conformitate cu care ace[tia
trebuie s= fie aresta\i, expulza\i sau bombarda\i.60 Constr]ngerile de ordin
interna\ional (dreptul, opinia public=, dar [i calculele proprii) impun o
anumit= modera\ie institu\ional= [i un comportament politic mai civilizat,
]ns=, ]n context general, na\ional-[ovinismul rus este profesat at]t de reprezentan\ii autorit=\ilor, c]t [i de reprezentan\ii mediului politic, academic,
mass-media etc., pentru c= ]ntreaga societate este afectat= de aceste viziuni.
Un num=r impun=tor de articole antimoldovene[ti, pozi\ia du[m=noas= a
Dumei de Stat fa\= de Republica Moldova, sus\inerea secesioni[tilor ru[i
de Academia de {tiin\e a Rusiei, de scriitorii ru[i etc. creeaz= un mediu
]n care na\ional-[ovinismul rus nu poate dec]t s= se consolideze, urm]nd
logica unui cerc vicios. De exemplu, Uniunea Scriitorilor din Federa\ia
Rus= a organizat una din [edin\ele sale plenare la Tiraspol, pre[edintele
acesteia declar]nd: Politica Federa\iei Ruse ]n regiunea transnistrean=
este orientat= spre reunirea Rusiei cu teritoriile ei istorice.61 Nu este sigur
dac= aceast= plenar= a reprezentat o diversiune bine calculat= [i programat= de oficialit=\i, ]ns= este evident c= Moscova tolereaz= asemenea ie[iri
neoimperiale [i nu le sanc\ioneaz=, deoarece este afectat= [i ea de asemenea
306
IULIAN FRUNTA{U
atitudini, pe care nu le face publice din cauza constr]ngerilor interna\ionale men\ionate mai sus. Nu este de mirare c= ]n asemenea circumstan\e
executivul rus ]ntreprinde el ]nsu[i ac\iuni antimoldovene[ti, ce-i drept,
utiliz]nd o frazeologie mai moderat=, ]ns= cu repercusiuni mai grave:
ocupa\ia armat= de 11 ani a unei p=r\i din teritoriul Republicii Moldova,
sus\inerea politic= [i economic= a liderilor separati[tilor ru[i, majoritatea
absolut= a c=rora s]nt cet=\eni ai Federa\iei Ruse, de\in]nd pa[apoarte care
confirm= faptul ]n cauz=.62
La nivel practic dispare diferen\a ]ntre a[a-numi\ii slavofili [i prooccidentali din elita rus=, care se ocup= de politica extern= (deci, cea mai
educat= [i profesionist= parte a popula\iei n. a.), iar atitudinea fa\= de o
problem= sau alta se determin= ]n func\ie de alte evalu=ri.63 Este relevant=
percep\ia cet=\ii asediate ]n g]ndirea elitei ruse 41% consider= c=
Rusia nu are prieteni, afirma\iile cele mai pesimiste apar\in]nd membrilor institu\iilor de politic= extern= [i comitetelor Sovietului Suprem
50% [i 47%, respectiv. Printre du[mani procentele cele mai mari le au
Statele Baltice 6%, Turcia [i Ucraina c]te 5%. }n acela[i timp, este
semnificativ faptul c= marea majoritate a elitei politice externe condamn=
destr=marea URSS, iar 70% doresc recrearea unui singur stat pe teritoriul
CSI confederativ, federativ sau o uniune de tipul URSS.64 }n asemenea
circumstan\e, c]nd se depl]nge destr=marea URSS [i s]nt considerate ostile statele ex-sovietice care ][i consolideaz= independen\a, este evident=
coabitarea tuturor for\elor politice ruse[ti ]n problema utiliz=rii diferitelor
metode de subminare a noilor state independente, care vor s= ias= de pe
orbita Kremlinului.
}n ce prive[te interesele ruse[ti ]n regiune, am putea remarca urm=toarele: Printre interesele posibile ale Rusiei care stau ]n spatele cre=rii
RMN s]nt: interesul de a avea o prezen\= militar= ]n regiune, interesul
elitelor comuniste locale aflat ]n str]ns= conexiune cu ideologia na\ional-politic= a muncitorilor ru[i [i ucraineni, interesul popula\iei rusofone de a lupta ]mpotriva rom`niz=rii.65 La acestea am putea ad=uga c=
guvernul moldovenesc este controlat ]ntr-o m=sur= semnificativ= prin
intermediul cre[terii/diminu=rii tensiunii politice ]n cadrul negocierilor
bilaterale Chi[in=u Tiraspol. Aceasta \ine Republica Moldova ]n
orbita politic= (pe l]ng= cea economic=) a Federa\iei Ruse. Prezen\a pacificatoare rus= ofer= Moscovei unele avantaje politico-diplomatice ]n
sus\inerea tezei c= ar fi ]n stare s= controleze [i s= gestioneze conflictele
la periferiile ex-URSS.
}n m=sura ]n care Rusia a considerat CSI-ul drept un instrument de

men\inere a republicilor ex-sovietice ]n zona sa de influen\=, structura ]n
cauz= a fost promovat= cu insisten\=, adi\ional interven\iei armate ilegale
a Federa\iei Ruse: Acesta e un caz interesant ]n mod particular pentru
conota\iile sale CSI-iste. Moldova a fost una din pu\inele republici care
a decis s= nu participe deplin la CSI atunci c]nd aceasta a fost creat= [i
faptul ]n cauz= a reprezentat unul dintre motivele principale ale refuzului armatei ruse s= accepte controlul moldovenesc.66 Pe de alt= parte,
jum=t=\ile de refuzuri, dar [i de accept=ri, ]n stilul ex-pre[edintelui Snegur
(care a semnat, ]n numele Moldovei, f=r= a fi mandatat pentru aceasta,
Acordurile de constituire a CSI-ului), au demonstrat Kremlinului c=, ]n
urma presiunilor, moldovenii vor fi nevoi\i s= cedeze [i s= se integreze
mai plenar ]n cadrul CSI, ceea ce s-a [i ]nt]mplat, ]ncep]nd cu 1994. Refuzul de a participa la structurile militare ale CSI a fost irelevant, pentru
c= o cooperare sub bagheta Kremlinului oricum conduce, prin diverse
metode, la asigurarea dependen\ei de Moscova.
De[i Rusia, la momentul ader=rii la Consiliul Europei, ][i asumase
angajamentul s= ratifice ]n jum=tate de an Acordul din 21.10.94 referitor
la retragerea trupelor ruse, acest lucru nu s-a mai ]nt]mplat.67 Duma, la
fel, refuzase s= ratifice Tratatul moldo-rus, semnat ]n septembrie 1990 [i
ratificat ]n scurt timp de Chi[in=u, pe motiv c= acesta nu reflecta interesele
Transnistriei.68
Fa\= de OSCE ru[ii au o atitudine aparent contradictorie: pe de o parte,
Kremlinul sus\ine OSCE-ul ]n m=sura ]n care acesta ar deveni organiza\
ia-cheie ]n problemele securit=\ii europene, pe de alta, critic= institu\ia
respectiv=, dac= aceasta se preocup=, ]n viziunea rus=, de prea multe
probleme umanitare, ]n special ]n partea de est a continentului, ]mp=r\
ind statele ]n profesori [i elevi.69 O asemenea abordare a devenit [i mai
explicit= dup= venirea echipei lui Putin cu background-ul KGB-ist. OSCE
este apreciat de ru[i dac= nu se ocup= de bombardarea Ceceniei, politica
de sus\inere a separatismului [i imixtiunea militar= ]n Georgia, Moldova
etc. Pe de alt= parte, Kremlinul avea un comportament paranoic fa\= de
NATO ]n viziunea ru[ilor, OSCE ar trebui s= coordoneze toate institu\
iile politico-militare din Europa, inclusiv Alian\a, fapt care, bine]n\eles,
nu se va produce. Deci, OSCE reprezint= la moment o organiza\ie pe care
ru[ii o v=d ]ntr-un fel, iar occidentalii ]n altul. Moscova s-a bazat pe OSCE
doar pentru a monitoriza acordurile de ]ncetare a focului ]n Caucaz [i ]n
308
IULIAN FRUNTA{U
Moldova [i pentru a ascunde, a camufla, demonstrarea puterii militare

ruse ]n aceste zone.70 Din aceste considerente agendele pe care le stabilesc
actorii principali s]nt contradictorii [i contribuie la conservarea poten\ei
reduse a institu\iei. Cu alte cuvinte, OSCE, ca [i alte institu\ii interna\ionale, poate fi puternic doar dac= statele-membre ]i permit71 acest lucru,
deficien\a organiza\iei fiind una structural=, deoarece cuprinde 55 de state, cu diferite pozi\ii [i interese.72 }n acela[i timp, nu exist= instrumente de
implementare a principiilor [i deciziilor institu\iei, ce nu pot fi respectate
f=r= cooperarea statelor-membre care le violeaz=.73 Acest cerc vicios face
din OSCE un mediator nu tocmai potrivit pentru solu\ionarea litigiilor de
felul celui moldo-rus, deoarece Moscova utilizeaz= organiza\ia ]n cauz=
doar atunci c]nd ]i este convenabil [i refuz= s= coopereze c]nd percepe c=
interesele ]i s]nt afectate.*
Ru[ii din Republica Moldova au fost receptivi la irit=rile Kremlinului,
sus\in]nd c=: Devine tot mai evident= tendin\a Occidentului de a scoate OSCE-ul pe necarosabil, ]n afara procesului politic european [i de a
transforma organiza\ia ]n cauz= ]ntr-un martor pasiv al stabilirii pe continent a ordinii noi, care corespunde intereselor unui grup mic de state.
Anume ]n acest context trebuie de evaluat extinderea NATO ]n Est.74
}ns= interesele Basarabiei nu pot fi dec]t cele legate de extinderea Alian\ei
care, ]n mod normal, ar trebui s= cuprind= cel pu\in Rom`nia. Relevan\a
NATO nu este doar de ordin militar, ci [i politic, export]nd stabilitatea [i
democra\ia ]n estul continentului european.
Dimensiunea etnopolitic= a politicii externe ruse [i oficializarea
na\ional-[ovinismului rus devine cu timpul tot mai evident=, deseori
aceasta reprezent]nd ingredientul de baz= al politicii externe a Federa\iei
Ruse ]n raport cu a[a-numita str=in=tate imediat=. Chiar politicienii ru[i
anticomuni[ti se ]mpotrivesc transform=rii rela\iilor Rusiei cu vecinii s=i
din CSI ]n afaceri strict interstatale, men\inute ]n conformitate cu dreptul
interna\ional. De aici, provenien\a termenului de str=in=tate imediat=
pentru a descrie rela\iile interna\ionale nu chiar normale ale Rusiei cu
vecinii s=i ex-sovietici.75 }n acest context este semnificativ= evolu\ia legat=
*E o practic= deja consacrat= c]nd negociatorii moldoveni, asista\i de exper\ii ru[i,
plaseaz= OSCE-ului partenitatea documentelor (un exemplu fiind Acordul moldo-transnistrean referitor la federalizarea \=rii). O dat= ce propunerile vin din partea Chi[in=ului,
alte state-membre importante ale OSCE-ului, cum ar fi SUA sau statele UE, nu pot s= nu le
sus\in=, de[i s]nt, probabil, la curent cu opinia opozi\iei politice din Republica Moldova.
de noua Dum= a Federa\iei Ruse, a c=rei Comitet pentru rela\ii externe

[i rela\ii CSI a fost condus de un oarecare Rogozin, care [i-a f=cut cariera
politic= ]n calitate de lider al Congresului ultrana\ionalist al Comunit=\
ilor Ruse ( rus.). Acesta a declarat c= soarta ru[ilor (sau, ]n termenii unui expansionism lingvistic pentru a-l
completa pe cel politic [i militar , al rusofonilor) reprezint= problema
cea mai serioas= a securit=\ii na\ionale, iar pentru consolidarea pozi\iei
acestora trebuie s= fie folosite toate mijloacele posibile, ]n special cele de
presiune economic=. Individul ]n cauz=, ]mpreun= cu ministrul rus pentru pres=, a solictat Guvernului rus s= condi\ioneze reducerea pre\ului
la gazele naturale [i ree[alonarea datoriilor Republicii Moldova fa\= de
Gazprom cu reluarea emiterii posturilor de radio [i televiziune ruse[ti.76
Desemnarea lui Pastuhov ]n func\ia de pre[edinte al Comitetului Dumei
pentru rela\iile cu CSI este, de asemenea, relevant=. Fost viceministru
de externe, membru al mi[c=rii politice ,
condus= de Primakov, el a elaborat ]mpreun= cu patronul s=u conceptul
de stat comun, care consolideaz= scindarea de facto a statelor ex-sovietice
sub aparen\ele men\inerii integrit=\ii lor teritoriale ]n cadrul hotarelor
comune, [i care, prin intermediul ambiguit=\ilor, rezerv= ru[ilor rolul
de arbitru ]n disputele constitu\ionale inevitabile ]n cadrul statului
comun, acest fapt asigur]nd dependen\a de medierea rus=.77 Problema
cea mare [i neglijat=, oarecum sfios, de elita politic= moldoveneasc= este
c=, ]n compara\ie cu Duma precedent=, rolul de hardliners este de\inut
nu doar de comuni[ti [i ultrana\ionali[ti, ci [i de reprezentan\ii for\elor
politice preziden\iale. Dup= venirea lui Putin, lucrurile au devenit pu\in
mai clare na\ional-[ovinismul rus nu mai are nevoie de acoperirea
CSI, presiunile s]nt exercitate pe cale bilateral= [i statele mai slabe, cum
ar fi Republica Moldova, sucomb= ]n fa\a acestora. }ns=[i desemnarea
unei comisii de stat, prezidat= pentru prima dat= de E. Primakov (la
moment alt KGB-ist, mutat la Externe, Trubnikov, i-a luat locul), care se
ocup= de conflictul intern al altui stat este dac= nu o imixtiune tran[ant=,
atunci cel pu\in o lips= de tact diplomatic, ca s= spunem a[a. Pentru
asemenea probleme, statele folosesc reprezentan\i ai pre[edin\ilor sau ai
ministerelor de externe, adic= ofer= servicii diplomatice de mediere, dar
nu interfereaz= direct.
Drept rezultat al test=rilor ]n practic= [i al lipsei de ]mpotrivire serioas=
din partea Occidentului, Rusia a elaborat fundamentul teoretic pentru
310
IULIAN FRUNTA{U
interven\iile sale armate care, la r]ndul lor, consolidau comportamentul

politico-militar al elitei ruse din Moscova [i al minorit=\ilor ruse din noile
state independente. Astfel, la 2 noiembrie 1993, a fost adoptat= Doctrina
militar= rus=, care stabile[te zece surse de pericol militar extern, printre
care [ase ofer= posibilitatea interven\iei armate ]n a[a-numita str=in=tate
imediat=: a) zone de conflicte locale existente sau poten\iale, ]n special l]ng=
hotarele Rusiei; b) violarea drepturilor, libert=\ilor [i intereselor legitime
ale cet=\enilor ru[i ]n statele str=ine; c) atacarea obiectivelor militare ruse
]n statele str=ine; d) preg=tirea grupurilor militare de a intra pe teritoriul
Rusiei sau al alia\ilor s=i; e) extinderea blocurilor militare ]n detrimentul
Rusiei; f) provoc=ri armate la frontierele Rusiei sau ale alia\ilor s=i.78 Noua
Doctrin= militar=, adoptat= prin decretul pre[edintelui rus la 21 aprilie
200079, depisteaz= deja 13 surse de pericol (]n urma evolu\iilor postiugoslave [i cecene) [i reconfirm=, ]n mare parte, atitudinea militant= fa\= de
protejarea cet=\enilor ru[i peste hotare [i, ]n general, fa\= de tentativele
de subminare a consolid=rii Rusiei ]n calitate de un centru influent al
lumii multipolare. Pe parcursul perioadei postsovietice, Federa\ia Rus=
a ]ncercat s=-[i formuleze interesele na\ionale ]ntr-un mod explicit. Este
interesant c= exper\ii ru[i consider= c= Rusia are posibilitatea s=-[i men\in=
statutul de putere influent= [i chiar de mare putere, unul din argumente
fiind existen\a mo[tenirii istorice, poten\ialul politic de a influen\a ]n
lume, acumulat de Imperiul Rus [i cel Sovietic. }n acela[i timp, Moscova
consider= c= un pericol grav este tendin\a cresc]nd= de asociere a membrilor comunit=\ii (CSI) pentru a exercita presiuni ]n comun asupra Rusiei,
adic= o integrare politic= ]mpotriva Rusiei (este semnificativ= atitudinea
negativ= a Kremlinului fa\= de grupul GUUAM, insignifiant sub raport
politic sau militar). }n viziunea Moscovei, accentul, ]n raport cu statele
fostei URSS, trebuie s= fie pus pe rela\iile bilaterale, ap=r]nd cu fermitate
interesele economice na\ionale. Diploma\ia multilateral= a CSI trebuie s=
suplimenteze, nu s= ]nlocuiasc= rela\iile bilaterale. Unul din obiectivele
politicii externe r=m]ne a fi ap=rarea drepturilor popula\iei rusofone [i a
limbii ruse ]n noile state independente.80 Deci, o dat= cu venirea lui Putin [i
a echipei lui cu background-ul KGB-ist, abord=rile Kremlinului au devenit
mai explicite [i mai pragmatice, iar na\ional-[ovinismul rus nu mai este
deghizat, ci orientat tran[ant spre gestionarea unor rela\ii ce presupun
subordonarea complet= a fostelor republici sovietice fa\= de Rusia.
De[i ]ndoctrinat din punct de vedere comunist ]n perioada ini\ial=,
regimul separatist a c=p=tat tr=s=turi na\ionaliste ruse proeminente care

au substituit ideologia sovietic=, r=suflat= ]ntre timp, ]n calitate de raison
dtre. Ru[ii transnistreni consider= aceast= parte a Moldovei drept o
p=rticic= mic= a Rusiei, peror]nd despre drepturile istorice ale Rusiei
derivate din cucerirea \arist= a regiunii, despre promovarea intereselor
strategice ale Rusiei [i consolidarea solidarit=\ii panruse [i panslave.
Secesioni[tii ru[i din Transnistria au declarat deschis c=, dup= ce 60 la
sut= din popula\ia din st]nga Nistrului va ob\ine cet=\enia statului condus
de Vladimir Putin, conducerea RMN va arbora ]n Transnistria steagul
Rusiei.81 De la proclamarea sa, RMN a ]nt]mpinat cu bra\ele deschise
cohorte de comuni[ti-radicali [i ultrana\ionali[ti ca Jirinovski, Baburin,
Alksnis, Maka[ov, Ziuganov, Prohanov [i al\ii, unii dintre care s-au ]nrolat
]n armata transnistrean=, oferind servicii de consulting militar, cum ar fi,
de exemplu, Maka[ov. Mai important= sub aspect numeric [i calitativ a
fost ]nrolarea fo[tilor, dar [i actualilor ofi\eri ai KGB-ului82 [i ai MAI-ului
URSS, ca [i implicarea cazacilor din diferite regiuni ale Rusiei. Analiz]nd
componen\a sus\in=torilor secesioni[tilor ru[i, este evident= coabitarea
]n bun= ]n\elegere a diferitelor elemente ale spectrului politic rus, de la
na\ionali[ti p]n= la comuni[ti, excep\ii rarisime apar\in]nd unor reprezentan\i ai for\elor democratice destul de firave din Federa\ia Rus=. Pentru a
releva gradul de ostilitate na\ionalist-[ovin= fa\= de Republica Moldova
este suficient de men\ionat afirma\iile unui oarecare Tihonov, pre[edinte
de comisie ]n Duma rus=, care a remarcat c= Republica Moldova nu este
un stat suveran, Transnistria fiind mai suveran= [i c= va face demersurile
necesare pe l]ng= conducerea Federa\iei Ruse ]n vederea recunoa[terii
statalit=\ii independente a acesteia, sus\in]nd, de asemenea, c= deciziile
Summitului de la Istanbul nu s]nt valabile, deoarece nu au fost ratificate
de Dum=.83
O dat= cu trecerea timpului, diferendul transnistrean se institu\ionalizeaz=, iar autorit=\ile neconstitu\ionale au reu[it s= edifice, cu asisten\a
Federa\iei Ruse, un protostat, destul de viabil ]n momentul de fa\=. Acest
protostat genereaz=, prin intermediul institu\iilor create, un nou tip de
identitate, solicit]nd cet=\enilor aderarea necondi\ionat= la transnistrismul
rus, sau panslav atunci c]nd nu exist= disensiuni mai acute ruso-ucrainene. Dac= p]n= ]n anii 80 locuitorii de pe malul st]ng nu se considerau
transnistreni, iar denumirea ]n cauz= nu era ]n uzul curent, ]n momentul
de fa\=, datorit= propagandei, sistemului de educa\ie, armatei, mass-me-
312
IULIAN FRUNTA{U
dia, terorii etc., se modific= ]ns=[i con[tiin\a indivizilor care au tr=it pe

timpul RSSM [i se educ= de la zero genera\ia mai t]n=r= ]n spiritul na\
ional-[ovinismului rus de spe\= transnistrean=. Apari\ia unor asemenea
publica\ii (toate ]n limba rus=) cum ar fi, de exemplu, Atlasul RMN,
Securitatea na\ional= a republicii, Almanahul istoric al Transnistriei,
Economia Transnistriei la etapa de tranzi\ie, Femeile Transnistriei,
Republic= t]n=r= cu o istorie veche, Constitu\ia RMN, Istoria RMN,
RMN prezentat= ]n cifre statistice, Fabricat ]n Transnistria, Transnistria literar=, C]ntecele Nistrului c=runt84 etc. nu poate s= nu influen\eze
mentalitatea indivizilor supu[i unui asemenea tratament ideologic [i
cultural-politic. De altfel, s]nt relevante afirma\iile din raportul liderului
secesioni[tilor ru[i, Smirnov, la o reuniune comemorativ=, dedicat= celor
10 ani de existen\= a RMN: }n timpul apropiat este necesar de elaborat [i
adoptat doctrina ]nv=\=m]ntului ]n RMN, baza c=reia trebuie s= reflecte
obiectivele prioritare ale statului, cum ar fi studii f=r= plat=, p=str=rea [i
consolidarea spa\iului educa\ional comun cu statele slave, ]n special, cu
Rusia.85
A[a-numita Republic= Transnistrean= reprezint=, din punct de vedere
na\ional, un regim al conducerii minoritare, deoarece majoritatea liderilor
[i [efilor din structurile executive s]nt ru[i, ]n mare parte n=scu\i ]n afara
regiunii (de exemplu, Smirnov la Habarovsk). Totu[i, pentru o acoperire
multina\ional= a [ovinismului rus transnistrean au fost atra[i [i c]\iva
moldoveni transnistreni ]n conducerea republicii (ei reprezent]nd 40%
din popula\ia regiunii), ]ns= ace[tia s]nt ni[te indivizi oportuni[ti, aservi\i
completamente Moscovei [i nu revendic= drepturi, cel pu\in lingvistice,
pentru cona\ionalii lor. Aceast= conducere minoritar= a ru[ilor veni\i din
afara regiunii ]n prima genera\ie subliniaz= [i mai mult caracterul colonial
al ocupa\iei. Dac= ru[ii separati[ti ar fi b=[tina[ii locurilor respective, atunci, cel pu\in, nu s-ar ]mpotrivi proces=rii/distrugerii muni\iilor instabile [i
netransportabile de la depozitele GOTR, pentru a reduce riscul exploziei
accidentale ce s-ar putea solda cu un dezastru de propor\ii pentru mediul
ambiant ]n regiune. Pe de alt= parte, trecerea timpului institu\ionalizeaz=
conflictul, iar colonizatorii ru[i ][i ]nsu[esc conceptual [i moral teritorii care
nu le-au apar\inut implement]nd proiectul unei identit=\i etnoteritoriale
noi ]n raioanele de est ale Moldovei. }n lipsa unui na\ionalism rom`nesc
viguros, capabil s= opun= rezisten\= proiectului ]n cauz=, noua identitate are sor\i de izb]nd=, fapt care va influen\a evolu\iile etnopolitice ]n
aceast= parte a lumii. Adi\ional sus\inerii politice directe, leg=tura ]ntre

ru[i se realizeaz= [i se consolideaz= la nivel practic, Duma, de exemplu,
ratific]nd un acord prin care recunoa[te numerele de ]nmatriculare auto
cu simbolica RMN, sus\in]nd c= Memorandumul din 08.05.97 le ofer=
cadrul juridic necesar pentru aceasta.86 Secesioni[tii ru[i s]nt oaspe\i frecven\i ai Dumei de Stat a Federa\iei Ruse, ]n care au protectori [i un lobby
puternic87, acest fapt fiind facilitat [i de interesele de afaceri pe care le au
]n regiunea transnistrean= politicienii influen\i ai establishmentului rus.
Na\ional-[ovini[tii ru[i din Dum= au excelat ]n repetate r]nduri ]n exerci\ii
de retoric= patriotard=, ]nvinuind Chi[in=ul de subminarea Transnistriei,
admonest]nd statele occidentale pentru promovarea unor solu\ii inacceptabile de reglementare definitiv= a diferendului transnistrean.88 Iar
hot=r]rea Dumei de Stat a Federa\iei Ruse prin care se cere recunoa[terea
independen\ei Transnistriei a fost ]n contradic\ie cu principiile unanim
acceptate ale rela\iilor interstatale, cu acordurile bilaterale dintre Republica
Moldova [i Federa\ia Rus= [i cu actele constitutive ale CSI.89 La fel, c]\iva
ani ]n urm= Duma adoptase Declara\ia referitoare la sistarea retragerii
Armatei a 14-a din Republica Moldoveneasc= Nistrean=.90 Interesant c=
pentru reac\ia de r=spuns a legislativului moldovean nu s-au pronun\at
deputa\ii ru[i/rusofili ai frac\iunii Unit=\ii Socialiste, pre\uind solidaritatea cons]ngenilor mai mult dec]t statalitatea moldoveni[tilor, umilit= la
numai un an de la intrarea ]n CSI. Edificarea provinciei este, de asemenea,
facilitat= de elita neocomunist= a Republicii Moldova, mul\i reprezentan\i
ai c=reia s]nt cointeresa\i financiar de existen\a actualului regim anticonstitu\ional din regiunea de est.91
3. Dimensiunea militar= a neoimperialismului rus

]n Republica Moldova, circumstan\ele interna\ionale
[i sucombarea independenti[tilor moldoveni
Na\ional-[ovinismul rus, bine]n\eles, nu este marcat doar de conota\ii
teoretice, politice sau, cu at]t mai mult, ]n exclusivitate istorice, acesta fiind
palpabil [i sub aspect militar. }n paragraful de fa\= vom analiza impactul
pe care prezen\a militar= rus= ]n Moldova o exercit= asupra situa\iei
politice din \ar=, asupra politicii externe a acesteia [i, ]n general, asupra
314
IULIAN FRUNTA{U
modus vivendi al Republicii Moldova.92

Na\ional-[ovinismul rus ]n Republica Moldova a fost suficient de
puternic pentru a descuraja trecerea unit=\ilor militare sovietice sub
jurisdic\ia \=rii, ofi\erii [i plutonierii refuz]nd, ]n mare parte, s= depun=
jur=m]ntul de credin\=.93 Astfel, spre deosebire de alte state-succesoare
ale URSS, Moldova a reu[it s= p=streze doar o parte din echipamentele
de lupt= [i infrastructura militar=, faptul ]n cauz= submin]nd capacitatea de solu\ionare a problemei secesionismului armat rus din regiunea
transnistrean=.
Prelucrarea ideologic= a popula\iei din raioanele de est se f=cea de
c=tre ofi\erii ru[i activi sau pensiona\i, responsabili de educa\ia politic=
aceasta avea un impact serios asupra rezisten\ei moldovenilor, subminat=
de procedeele [i instrumentele psihologice de intimidare [i dezinformare. Un participant la opera\iunile armate ]n raioanele de est recuno[tea:
Afl]ndu-m= pe platoul din Chi\cani, ascultam radioul din Tiraspol nu
de aceea c= tare vroiam s=-l ascult, dar de aceea c= Chi[in=ul t=cea. {i,
s= vede\i, ]n\elegeam c= e minciun=, dar a[a vorbeau de conving=tor de
parc= ei erau aceia care se ap=rau, ei erau p=guba[ii, victimele.94 Utilizarea profesionist= a ziarelor, foilor volante, radioului, zvonurilor etc.
demonstreaz= c= ]n domeniul dezinform=rii au activat speciali[ti care nu
puteau fi dec]t din cadrul serviciilor speciale din districtul militar Odesa
sau/[i trimi[i de structurile centrale de la Moscova.
Armamentele conven\ionale sovietice/ruse au jucat un rol determinant
]n ce prive[te fizionomia evolu\iilor politice [i de securitate ]n Republica
Moldova. Pentru a elucida raportul ]ntre militar [i politic, ]n special modul
]n care a fost subminat= independen\a Republicii Moldova prin implicarea
armat= a unit=\ilor Armatei a 14-a de partea secesioni[tilor ru[i, este necesar s= vedem cum au evoluat de\inerile sovietice [i ruse[ti ]n cele cinci
categorii, ]n conformitate cu Tratatul For\elor Armate Conven\ionale din
Europa (FACE).
Perioada
Amplasarea Tancuri MBL Trans-
Artilerie Elicoptere Elicoptere Avia\ie Efectiv
portoare
de atac
blindate
de
sus\inere
MB
ABL
11.1990/cor. Chi[in=u
02.1991
Tiraspol
13
155
246
294
Bender
Dub=sari
R]bni\=
230
13
Chi[in=u
124
Rezina
10
Cahul
37
18
Chi[in=u
M=rcule[ti
total
07.1992
Tiraspol
33
155
402
348
248
126
198
215
127
124
37
21
Chi[in=u
20
12
33
9.254
1.624
01.1993
Tiraspol
124
181
131
133
12
9.225
01.1994
Tiraspol
121
175
113
129
7.708
01.1995
Tiraspol
120
166
103
129
6.356
11.1995
GOTR
120
130
103
129
6.529
01.1996
GOTR
120
130
103
129
6.529
07.1996
GOTR
120
120
103
129
6.285
01.1997
GOTR
119
129
100
129
4.923
07.1997
GOTR
119
129
101
129
3.004
01.1998
GOTR
119
129
101
129
2.824
07.1998
GOTR
117
129
98
129
2.620
01.1999
GOTR
117
133
98
128
2.642
07.1999
GOTR
117
133
98
128
2.642
01.2000
GOTR
108
131
83
125
2.346
07.2000
GOTR
108
131
83
125
2.641
01.2001
GOTR
108
131
83
125
2.571
01.2002
GOTR
75
2.597
Tabelul a fost elaborat de autor ]n baza analizei cantit=\ii Echipamentelor Limitate de

Tratatul (ELT) FACE ]n Moldova, ]n conformitate cu informa\iile prezentate ]n fiecare an
la Grupul Consultativ Comun de c=tre statele-semnatare ale Tratatului For\elor Armate
Conven\ionale din Europa. (MBL s]nt ma[ini blindate de lupt=; MBABL ma[ini blindate
aparent blindate de lupt=).
316
IULIAN FRUNTA{U
Bazele armatei secesioni[tilor ru[i, dup= cum poate fi observat [i din

analiza cantit=\ii de echipamente conven\ionale, au fost puse de c=tre
transferurile Armatei a 14-a, de cele mai multe ori benevole [i deliberate.
Consolidarea for\elor armate [i paramilitare ale separati[tilor s-a produs
]n urma asisten\ei oferite de exper\ii militari ru[i, at]t prin intermediul
lans=rii capacit=\ilor proprii de producere a armamentelor, c]t [i al tragerilor, manevrelor comune cu unit=\ile armatei ruse.
Ofi\erii ru[i din districtul militar Odesa, care cuprindea [i fosta RSSM,
niciodat= nu au manifestat prea mari simpatii pentru moldoveni. Procesele
de na\ionalizare [i liberalizare au oferit un cadru favorabil pentru activitatea
[ovini[tilor ru[i [i/sau a panslavi[tilor. Astfel, ]n Armata a 14-a fusese
creat un mediu politic [ovin, prosovietic [i prorus, ]n urma adun=rilor de
ofi\eri fiind consolidate sentimentele de ur= fa\= de fasci[tii rom`ni de
la Chi[in=u. }ncep]nd cu luna septembrie 1991, militarii ru[i au gestionat
procesul de creare a G=rzii Na\ionale, a unit=\ilor muncitore[ti de autoap=rare, au creat centre de preg=tire a osta[ilor. Din noiembrie 1991, ofi\erii
Armatei a 14-a au transmis armamente, muni\ii, mijloace de comunicare,
faptul ]n cauz= fiind recunoscut de comandantul Armatei, general-locotenentul Iakovlev. De exemplu, ]n noaptea de 19 noiembrie 1991 G=rzii
Na\ionale a secesioni[tilor ru[i i-au fost transmise 200 de automate din
Divizia a 59-a de Infanterie Motorizat=.95 }n martie-aprilie 1992 separati[tii
ru[i au ]nceput s= primeasc= tehnic= blindat=, de[i corectarea, ]n februarie
1992, a schimbului rus de informa\ie militar=, ]n conformitate cu Tratatul
FACE, suscit= o presupunere plauzibil= (neconfirmat= de alte surse) c=
transferul echipamentelor a ]nceput mai devreme. La dispozi\ia lor a trecut tehnica brig=zii a 237-a de geni[ti, iar la 19 mai 1992 au fost transmise
10 T64B, 10 transportoare blindate (BTR 70), 6 arunc=toare de mine de
120 mm etc.96 La 24 mai din brigada de rachete amplasat= ]n cetatea de
la Bender s-au deplasat spre Dub=sari 7 transportoare blindate (BTR 70)
cu echipaje de lupt=. }n aceea[i zi ]n zona luptelor s-a deplasat unitatea
a 2-a a batalionului de geni[ti din satul Parcani, care a trecut completamente sub jurisdic\ia Transnistriei.97 Din prim=vara anului 1992 Armata a
14-a se preg=tea de ac\iuni armate de amploare, ministrul rus al ap=r=rii,
Graciov, instruindu-l pe generalul Netkaciov ]n felul urm=tor: }n leg=tur=
cu ]nr=ut=\irea situa\iei ]n Transnistria [i pornind de la faptul c= acesta
e p=m]nt rusesc, noi trebuie s-o ap=r=m cu toate mijloacele [i metodele
disponibile. De completat unit=\ile Armatei a 14-a cu rezervi[ti, de adus
Armata ]n stare de lupt=.98 Ordinul de angajare a Armatei a 14-a ]n Moldova a fost dat de Comandamentul Superior de la Moscova, de[i scopul
a fost mai degrab= demonstrarea puterii, dec]t ini\ierea unui r=zboi de
propor\ii. Putem afirma cu certitudine c= implicarea armat= a Federa\iei
Ruse a avut un caracter limitat, doar pentru a schimba echilibrul militar
]n favoarea separati[tilor ru[i, ]ns= poten\ialul combativ al Armatei a
14-a ]n 1992 era suficient nu doar pentru acest lucru, ci [i pentru lansarea
opera\iunilor pe ]ntregul teritoriu al Republicii Moldova. La 2 februarie
1994, ziarul oficial a confirmat recunoa[terea faptului, de c=tre consilierul preziden\ial Serghei Stankevici, c= Lebed nu
a ac\ionat din capul lui, ]ndrept]nd Armata a 14-a ]mpotriva Moldovei.
Doar acum, adun]nd toate faptele, am ajuns s= ]n\elegem c= fiecare pas
al comandantului Armatei a 14-a a fost autorizat de c=tre conducerea
Ministerului Ap=r=rii rus.
Secesioni[tii ru[i au fost sus\inu\i plenar de uniunile de cazaci din
Federa\ia Rus=, de partidele politice [i de structurile executive locale [i
centrale ruse. Cazacii [i alte categorii similare de lupt=tori pentru independen\a republicii-fantom= au fost recruta\i de Uniunea Ofi\erilor din
Sankt Petersburg, de Partidul Na\ional Republican, de mi[c=rile , , Uniunea cazacilor de pe Don etc. (...) }n
decembrie 1991, ]ntr-un moment de tensiune a evenimentelor din zona
de conflict, ]n procesul de recrutare [i expediere a primilor mercenari au
fost implicate unele structuri ale Ministerului Ap=r=rii al Rusiei. (...) La
27.02.92 la Tiraspol se aflau circa 2 mii de cazaci, dintre care 500 erau din
Rostov-pe-Don, Kuban, Altai; restul reprezentau cercurile c=z=ce[ti din
Dub=sari, Grigoriopol [i Slobozia, create ]n prip=, iar ]n batalionul Dnestr
erau ]nregistra\i peste o mie de voluntari din Rusia.99 De altfel, cazacii
p]n= ]n prezent s]nt antrena\i ]n asigurarea pazei frontierelor cu Republica Moldova, amplas]nd ilegal unit=\i armate ]n zona de securitate.100 Efectivul for\elor militare [i paramilitare ale secesioni[tilor ru[i num=r= p]n=
la 10 000 de persoane, dintre care 3000 se aflau ]n zona de securitate.101
De[i separati[tii ru[i au produs de la ]nceputul anilor 90 partide mici
de armamente mai pu\in sofisticate, bazele complexului militar industrial
al Transnistriei au fost puse ]n 1995 cu asisten\a Federa\iei Ruse. Uzinele
angajate ]n producerea armamentelor [i muni\iilor s]nt Uzina Mecanic=
din Tighina, Electroma[ din Tiraspol, Uzina Metalurgic= [i de Pompe
din R]bni\a, care produc, grosso modo urm=toarele tipuri de armamente:
318
IULIAN FRUNTA{U
sisteme multiple de reac\ie BM-21 Grad102; arunc=toare de mine de 82

[i 120 mm; arunc=toare de grenade antitanc SPG-9; arunc=toare portabile
de grenade RPG-7; automate de 9 mm; pistoale PM de 9 mm; pistoale PSM
de 5,45 mm; mine antipersonal. Aceste armamente [i muni\ii se produc
pentru dotarea for\elor armate proprii, precum [i pentru export (de exemplu, separati[tilor din Abhazia le-au fost v]ndute 7 sisteme de reac\ie
BM-21 Grad, care au ajuns la destina\ie pe cale maritim=). Exist=, de
asemenea, tot mai multe fapte concludente c= regiunea devine repede o
punte ]n comer\ul interna\ional de arme, acestea fiind folosite ]n conflictele
militare din Rusia [i Caucaz, [i c= mafiile rus= [i ucrainean= manifest=
un interes tot mai sporit ]n ce prive[te sustragerea armamentului din
regiune103. Armamentul fabricat ]n regiunea transnistrean= a ajuns ]n
dotarea lupt=torilor ceceni104, oficialii de la Chi[in=u ]ncerc]nd s= influen\
eze Kremlinul ]n vederea sist=rii cooper=rii militare cu secesioni[tii ru[i.
Aici, ]ns=, func\ioneaz= acela[i mecanism de solidaritate etnic= ]mpotriva
unui du[man comun, fapt care aplaneaz= pentru moment disensiunile
intraetnice, dup= cum Moscova n-a reac\ionat la participarea ru[ilor transnistreni la rebeliunea armat= ]mpotriva lui El\in din 1993. Acestea deja
\in de reglarea intern= de conturi ]ntre ru[i [i, indiferent de obiectivele
pe care le urm=resc, na\ional-[ovinismul rus nu se diminueaz= ]n raport
cu Moldova sau cu alte state postsovietice care ar avea preten\ii de a-[i
consolida statalitatea sau, cu at]t mai mult, de a urm=ri obiective de integrare euroatlantic=.
Dup= cum am men\ionat mai sus, procesul de fabricare a armamentelor
[i muni\iilor a fost lansat [i gestionat de reprezentan\ii for\elor armate
ruse [i ai complexului militar-industrial al Federa\iei Ruse. Astfel, documenta\ia tehnic=, o parte din echipamentele de fabricare, componentele
s]nt trimise de ]ntreprinderile complexului militar-industrial rus. La Uzina
Mecanic= din Bender BMZ se produc ]n serie arunc=toare de mine [i
grenade, precum [i pistoale PSM de calibrul 5,45, doar ]n perioada 19951997 fiind produse 1 500 de unit=\i componentele au fost furnizate de
Federa\ia Rus=. }ncep]nd cu luna mai 1997, la Uzina Metalurgic= din R]bni\= a demarat producerea ]n serie a arunc=toarelor de mine cu calibrul
de 82 mm care, ]ns=, a fost oprit= din cauza unei concuren\e mari pe pia\a
rus=. Prin intermediul Uzinei Metalurgice din R]bni\=, sub acoperirea
contractelor de export al produselor feroase, s]nt v]ndute diferite tipuri
de armamente, at]t din arsenalul GOTR, c]t [i cele produse la ]ntreprin-
derile transnistrene. La Uzina de Pompe din R]bni\a, folosind [i unele

piese produse de Uzina Selhoztehnika din Camenca, se produc arunc=toare de grenade GP-25. La Uzina Electroma[ din Tiraspol se fabric=
pistoale Makarov de 9 mm. }ntr-un efort retroactiv de a legaliza, ]ntr-un
fel, producerea de armamente pe care moldovenii nu au fost ]n stare s-o
opreasc= pe cale diplomatic= sau militar=, Tiraspolul declar= deja, sus [i
tare, c= inten\ioneaz= s= coopereze cu Moscova ]n problema dat=.105
Echipamentele Limitate de Tratatul For\elor Armate Conven\ionale
din Europa (FACE) s]nt considerate, ]n cazul ]n care nu s]nt controlate de
autorit=\ile constitu\ionale, drept echipamente necontabilizate. }n regiunea separatist= transnistrean= avem, adi\ional altor tipuri de armament,
urm=toarea cantitate de ELTN-uri: tancuri 18 unit=\i; ma[ini blindate de
lupt= 49 unit=\i; artilerie de 100 mm 32 unit=\i, care au fost transmise,
ca [i celelalte echipamente, de c=tre Armata a 14-a/GOTR:
Tipul de armament
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998-2000
T-64
18
18
18
18
18
18
18
BTR
30
30
40
40
40
40
40
BRDM
BMP
12
12
SAU 122 mm Gvozdika
18
18
18
18
18
18
18
Tun f=r= recul 85 mm
12
PTM MT12 100 mm
16
16
16
16
16
16
16
BM-21
20
20
30
30
30
30
30
39
Arunc=tor de mine 82 mm
Arunc=tor mine 120 mm
39
39
39
45
ZU 23-2
18
18
24
24
24
24
ZAK S-60
12
12
12
12
Art. antiaerian=
AZP-100, 100 mm
ZRK Osa
(instala\ii de lansare)
10
2
ZRK Strela-10
2
2
PZRK (Igla, Strela-2)
13
13
13
13
PTUR Fagot
30
30
30
30
SPG
Arme u[oare
15000
15000
15000
15000
15000
15000
15000
Elicopter MI-8T
320
IULIAN FRUNTA{U
Elicopter MI-2
Avion AN-26
Avion AN-2 (cons.)
2(4)
Avion IAK-18
Avion IAK-52
10
Tabel elaborat de autor ]n baza surselor GOTR (T-64 tanc; BTR transportor blindat;
BRDM ma[in= blindat= de recunoa[tere; BMP ma[in= de lupt= pentru infanterie; SAU
obuzier autopropulsat; PTM MT 12 tun antitanc; BM-21 sistem multiplu de lansare
a proiectilelor reactive Grad; ZU instala\ie de ap=rare antiaerian=; ZAK complex
de artilerie pentru ap=rare antiaerian=; ZRK complex de lansare de rachete antiaerian;
PTUR rachet= antitanc dirijat=; SPG arunc=tor de mine antitanc).
Cooperarea str]ns= cu structurile militare ale secesioni[tilor ru[i ]n raioanele de est asigur= nu doar posibilit=\i de recrutare rapid= a localnicilor, ci [i
sporirea eficien\ei armate prin intermediul interoperabilit=\ii, deoarece multe
obiective militare, cum ar fi, de exemplu, aeroportul militar din Tiraspol, s]nt
gestionate de armata rus= ]n comun cu for\ele armate ale separati[tilor ru[i din
regiunea transnistrean=. Dac= se ia ]n considera\ie poten\ialul combativ comun
al armatei ruse [i al secesioni[tilor ru[i at]t sub aspectul echipamentelor, c]t [i
al efectivului, este evident= superioritatea combativ= a ru[ilor.
Pe de alt= parte, Armata Na\ional= a Republicii Moldova la ]nceputul conflictului, ]n 1991, era practic inexistent=, iar ]n momentul de fa\= se afl= ]n declin
din punctul de vedere al preg=tirii efectivului [i de\inerilor de armamente
[i echipamente, care se deterioreaz= f=r= deservirea tehnic= adecvat=.
Adi\ional, nu se procur= [i nu se re]nnoiesc echipamentele existente, fapt
care duce la sc=derea capacit=\ii de lupt= a Armatei. }n conformitate cu
structura general=, efectivul este de 7 227 de persoane, militarii form]nd
3 brig=zi de infanterie motorizat=, o brigad= de artilerie, un batalion cu
destina\ie special=, o brigad= de rachete antiaeriene, o baz= de avia\ie, o
escadril= de avia\ie mixt=, precum [i unit=\i de asigurare de lupt= [i de
asigurare tehnic=.106 Dotarea, ]n conformitate cu Tratatul FACE, se constituie din urm=toarele echipamente:
Tipurile de ELT
Tancuri
MBL
Art.
Elicoptere de atac
Avioane
Efectiv
plafonul
210
210
250
50
50
20000
17.07.92
104
108
32
01.01.93
118
108
31
20000
01.01.94
131
138
31
11123
01.01.95
190
129
27
11899
16.11.95
209
155
27
11119
01.01.96
209
155
27
11119
01.01.97
209
155
27
11075
01.01.98
209
154
11063
01.01.99
209
153
10677
01.01.00
209
153
10677
01.01.01
209
151
8143
01.01.02
209
148
7227
Tabelul a fost elaborat de autor ]n baza analizei ELT-urilor ]n Moldova, ]n conformitate cu

informa\iile prezentate ]n fiecare an la Grupul Consultativ Comun de c=tre statele-semnatare
ale Tratatului For\elor Armate Conven\ionale din Europa.
Av]nd ]n vedere echilibrul de for\e la ]nceputul conflictului armat,

periodizarea acestuia de c=tre exper\ii ]n domeniu se ]nscrie perfect ]n
contextul general de argumentare.
I. 31.08.89 01.03.92. Drept urmare a pasivit=\ii organelor de comand=
politico-militar= au fost formate [i consolidate RMN [i Republica G=g=uz=. }n aceast= perioad= separati[tii g=g=uzi au incendiat, la 13.11.91,
cl=direa poli\iei [i procuraturii din Vulc=ne[ti, iar la 12/13.12.91 l]ng=
Dub=sari au fost omor]\i cinci poli\i[ti aceasta dup= ce a fost semnat
Protocolul ]n vederea normaliz=rii situa\iei ]n unele localit=\i de pe malul
st]ng al Nistrului [i Protocolul ]n vederea normaliz=rii situa\iei ]n ora[ul
Dub=sari107.
II. 01.03.92 23.05.92. }n aceast= perioad= situa\ia se agraveaz= [i
mai mult. For\ele paramilitare ale separati[tilor ru[i [i cazacii la 02.03.92
iau cu asalt cl=direa poli\iei din Dub=sari. La 13 martie s]nt preluate
tehnica [i armele unit=\ii militare ruse din Parcani, suficiente pentru un
regiment de infanterie. La 14.03.92 secesioni[tii ru[i arunc= ]n aer podul
de la Dub=sari. La 17.03.92 intr= ]n vigoare Legea Cu privire la For\ele
Armate, la 28.03.92 este introdus= starea de urgen\= pe ]ntregul teritoriu
al \=rii, la 14.04.92 este creat Consiliul Suprem al Securit=\ii. }n acela[i
timp, toate ac\iunile de lupt= se reduceau la ap=rarea pasiv= a pozi\iilor
ocupate.
III. 23.05.92 21.07.92. }n aceast= perioad= Armata a 14-a s-a implicat
direct [i activ ]mpotriva for\elor de ordine [i a voluntarilor moldoveni.
La 19-20.06.92, dup= ce au scos din ]ncercuire poli\ia asediat= la Tighina,
for\ele moldovene[ti au eliberat ora[ul de forma\iunile paramilitare ruse,
]ns= implicarea Armatei a 14-a cu tancuri [i cu artileria grea, inclusiv din
spatele frontului din zona cet=\ii [i din apropierea g=rii feroviare a
condus la retragerea for\elor moldovene[ti.108
Dac= am evalua rezultatele declan[=rii ostilit=\ilor, atunci am putea
remarca faptul c= acestea au fost convenabile secesioni[tilor ru[i din re-
322
IULIAN FRUNTA{U
giunea transnistrean= [i Kremlinului, deoarece au condus la schimbarea

formulei de negociere a solu\iei pa[nice, instituit= de Mecanismul Cvadripartit (Moldova, Rusia, Ucraina [i Rom`nia) ]n favoarea ru[ilor, care au
ob\inut dou= voturi (RMN [i Rusia) ]mpotriva Moldovei. Formal, lucrul
acesta s-a realizat ]n urma Declara\iei moldo-ruse din 21 iulie 1992, care
a stabilit din acel moment calea [i modul de gestionare a conflictului.109
La realizarea faptului ]n cauz= a contribuit clasa politic= moldoveneasc=,
]n frunte cu ex-pre[edintele Snegur, din dou= motive:
lipsa clarviziunii [i a profesionalismului;
specularea de c=tre ru[i a sentimentelor de antirom`nism ale
nomenclaturii (ex-)comuniste din Moldova.
Prin intermediul conflictului armat [i al modului de gestionare a acestuia, instituit de ru[i [i acceptat de moldoveni ]n frunte cu ex-pre[edintele
Snegur, au fost subminate suveranitatea [i integritatea Republicii Moldova, pozi\ia Rom`niei, precum [i curentul cultural-politic prorom`nesc
din Basarabia. Ilie Ila[cu declarase direct c= securitatea moldoveneasc= de
la 1992 ]ncoace f=cea jocul Rusiei [i c= principalul vinovat de nereu[itele
din acel r=zboi este Snegur, fapt pentru care ]n electorala din 1996 nu l-a
sus\inut, deta[]ndu-se de Front.110
For\ele de pacificare ruse nu doar au consolidat prezen\a Rusiei ]n
regiune, ci au oferit un precedent pe care Moscova ]l prezint= drept un
caz reu[it al pacific=rii ruse. }n acest sens: Guvernul rus a subliniat ]n
repetate r]nduri c= Transnistria este un exemplu al unei utiliz=ri foarte
reu[ite a for\ei armate ruse pentru gestionarea conflictelor etnice ]n statele
succesoare. Cu toate acestea, dac= nu ar fi fost sus\inerea activ= de c=tre
Rusia a separati[tilor RMN, este pu\in probabil ca disputa respectiv= s=
fi escalat ]n r=zboiul din 1992.111 Sub acoperirea for\elor ruse de pacificare, separati[tii ru[i continu= s= edifice structura militar-defensiv=,
inclusiv ]n zona de securitate, ]n sectoarele de responsabilitate direct=
a pacificatorilor ru[i.112 De asemenea, pacificarea rus= nu las= teren
pentru diploma\ie. }n schimbul loialit=\ii fa\= de Moscova, fostelor state
independente nu li se promite retrocedarea teritoriilor ocupate ci doar
c= nu va continua r=zboiul ]n care vor pierde ce le-a r=mas.113
Fiind implicat= activ ]n conflictul transnistrean, Rusia mai t]rziu a
]nceput s=-[i legitimizeze prezen\a ]n regiune, influen\]nd Chi[in=ul prin
intermediul rela\iilor bilaterale [i filiera CSI. Moldova, la r]ndul s=u, a
]ncercat s= contracareze ac\iunile Moscovei, solicit]nd tot mai insistent

retragerea complet= a Armatei a 14-a, un Acord ]n acest sens fiind semnat la 21 octombrie 1994.114 Acesta prevedea o perioad= de 3 ani pentru
retragere, dar nu a intrat ]n vigoare, deoarece Duma de Stat a refuzat s=-l
ratifice.
}n evaluarea e[ecului armat ]n luptele cu secesioni[tii ru[i [i Armata a
14-a a Federa\iei Ruse participan\ii nemijloci\i la aceste evenimente, ]n primul r]nd poli\i[tii, au calificat ]n termeni critici deficien\ele de coordonare
[i lipsa de profesionalism. M=rinimia noastr= fa\= de du[man ne-a adus la
urm=ri politice foarte drastice. Momentul din septembrie-octombrie 1991
privind eliberarea teritoriului Moldovei de separati[ti-bandi\i l-am sc=pat.
Atunci raioanele Dub=sari [i Grigoriopol practic erau controlate de for\ele
poli\iei. For\ele inamicului nu erau bine organizate [i ]nt=rite. Asta ne permitea s= neutraliz=m ]n scurt timp puterea neagr=. Din ordinul conducerii
de v]rf a republicii, potoli\i de Moscova, ]ns=, am cedat. (...) }n ceea ce
s-a ]nt]mplat e vinovat= conducerea de v]rf a \=rii, aparatul ei incompetent
care nu [tia ce s= propun= concret ]ntr-o situa\ie sau alta. Vinova\i s]nt
at]t consilierii Pre[edintelui Republicii Moldova, c]t [i mini[trii securit=\ii
na\ionale, afacerilor interne, ap=r=rii [i lucr=torii procuraturii.115 }n termeni tehnici, militarii [i poli\i[tii au explicat e[ecul armat prin faptul c=:
1) ]n raioanele de est nu exista nici o unitate militar= a fostei URSS care
ar fi trecut sub jurisdic\ia Moldovei. Dimpotriv=, toate unit=\ile militare
din zon= au fost incluse, ]ntr-un mod sau altul, ]n activit=\i de sus\inere
armat= a separati[tilor ru[i, fiindu-le puse la dispozi\ie diferite tipuri
de armament [i exper\ii necesari; 2) ]n dreapta Nistrului nu exista nici o
unitate militar= apt= de lupt=; 3) o bun= parte din tehnic= a fost retras=
din republic= sau distrus=, cum ar fi, de exemplu, deteriorarea artileriei
de la Ungheni; 4) au fost distruse multe mijloace de leg=tur= [i puncte de
comand=; 5) nu ajungeau cadre de ofi\eri califica\i, deseori batalioanele
fiind completate doar cu ofi\eri-rezervi[ti.116
Lipsa de profesionalism, men\ionat= de participan\ii la ac\iunile armate, a fost omniprezent= ]n toate structurile puterii. De exemplu, Acordul
referitor la principiile [i modul de implementare a Tratatului FACE din
15.05.92 de la Ta[kent, care a redistribuit responsabilit=\ile URSS ]n acest
domeniu, a fost semnat de Moldova cu urm=toarea condi\ie: ]n p. 2 al art.
1, unde se stipula retragerea trupelor [i echipamentelor de pe teritoriul
Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Germaniei [i Estoniei, era prev=zut= [i retra-
324
IULIAN FRUNTA{U
gerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. }ns=, adi\ional

inabilit=\ii de a introduce Moldova, al=turi de statele men\ionate, ]n art.
1 propriu-zis, condi\ionarea respectiv= a disp=rut ]n timpul ratific=rii [i
prezent=rii instrumentelor de ratificare statului-depozitar.117 Nu s-a mai
putut afla dac= faptul ]n cauz= a fost consecin\a neglijen\ei diploma\ilor sau
rezultatul presiunilor exercitate asupra ex-pre[edintelui Snegur, cert ]ns=
este c= aceast= absen\= regretabil= a contribuit la consolidarea formal-juridic=, prin intermediul Tratatului, a dependen\ei militare de Rusia.
Ceea ce pare a fi relevant/evident [i, ]n acela[i timp, parc= trecut
cu vederea este faptul c= Conven\ia din 21 iulie referitoare la ]ncetarea
ostilit=\ilor a fost semnat= de Moldova [i Rusia. Aceasta confirm= ]nc= o
dat= c=: ...din octombrie-noiembrie 1991 [i p]n= la 21 iulie 1992 a avut loc
un r=zboi declan[at de Rusia contra Republicii Moldova118 de[i trebuie
subliniat caracterul limitat al acestuia. }n urma r=zboiului ruso-moldovenesc pierderile separati[tilor ru[i, cazacilor, ofi\erilor [i solda\ilor
Armatei a 14-a au constituit 650 de mor\i [i 3000 de r=ni\i, iar ]n r]ndul
ap=r=torilor ordinii constitu\ionale 324 de mor\i [i 1 180 de r=ni\i.119
Cu toate acestea, oficialit=\ile nu cunosc num=rul exact al lupt=torilor
c=zu\i pentru integritatea \=rii, pe monumentul din Complexul Memorial
din strada Pan Halippa fiind incrustate doar 280 de nume [i l=sat spa\iu
pentru altele.120
}n ce prive[te contextul interna\ional al dezintegr=rii URSS [i al conflictelor armate asociate cu acest proces, Occidentul, absolut explicabil, a
avut anumite rezerve fa\= de sensul [i viabilitatea Republicii Moldova. }n
acela[i timp, a existat indecizia ini\ial= a conducerii Republicii Moldova ]n
perioada conflictului armat, care a contribuit din plin la formularea unei
pozi\ii mai reticente de neimplicare a guvernelor din Vest, contrastul cu
pozi\ia vizavi de Statele Baltice fiind izbitor. Este relevant= opinia unui
fost consilier al ex-pre[edintelui El\in pentru politica extern=: E[ecul
Occidentului de a contracara interven\ia rus= ]n Moldova la mijlocul
anului 1992 pe motivul temerilor de a suscita o reac\ie negativ= anti-El\
in a reprezentat punctul de cotitur= ]n politica extern= rus=, deoarece a
r=sturnat argumentul liberal din \ar= c= Rusia va trebui s= pl=teasc= un
pre\ exorbitant pentru violarea principiilor interna\ional acceptate ale
unui comportament civilizat.121 Dup= cum a admis Migranian, e[ecul
occidental de a sfida interven\ia rus= ]n Moldova a reprezentat punctul
de schimbare ]n domeniul politicii externe. Occidentul ]ns= se temea c=
orice reac\ie puternic= ]mpotriva Rusiei privind ac\iunile Armatei a 14-a ar

putea s= ]mpov=reze prea tare democra\ii afla\i la putere [i, de aceea, s-a
ab\inut de la orice demarche serios ]mpotriva Rusiei; dup= aceasta pozi\ia
Ministerului de Externe s-a schimbat ]n direc\ia ap=r=rii necondi\ionale
a Republicii Nistrene... Ast=zi, practic toate for\ele politice ]n Rusia au
pozi\ii similare fa\= de Moldova.122 Deci, ]ncep]nd cu 1992, [i tot mai
viguros dup= 1994, Rusia se pare c= a pornit pe calea restabilirii pozi\iei
hegemonice ]n ceea ce strategii ru[i numeau spa\iul geopolitic al Rusiei,
cu acordul tacit al puterilor occidentale, inclusiv al SUA.
Dup= cum men\ioneaz= autorii de mai sus, guvernele occidentale au
ezitat, sim\indu-se nesigure de necesitatea abord=rii comportamentului
Rusiei ]n CSI [i chiar ]n Europa Central= [i de Est pe mai multe motive.
Printre cele mai importante, se sus\ine c= sfidarea conduitei Rusiei ar fi
subminat guvernul lui Boris El\in [i ar fi declan[at sau exacerbat o reac\ie
de r=spuns na\ionalist= [i conservatoare. Aceast= g]ndire a fost bazat=
pe presupunerea discutabil= lipsit= de argumente ]n urma reac\iei
na\ionaliste ]n alegerile ruse din decembrie 1993 ; trec]nd cu vederea
comportamentul interna\ional al Rusiei, Occidentul ar fi putut cumva s=
]ncurajeze reforma. De fapt, na\ionalismul rus este un fenomen profund
intern care se va dezvolta ]n mare parte independent de comportamentul
occidental. Pe de alt= parte, afacerile interna\ionale ale Rusiei s]nt foarte
str]ns legate de politicile occidentale. Interesele Europei de Vest s]nt
dificil de supraevaluat. Este o deosebire fundamental= dac= Occidentul
]ncurajeaz= influen\a rus= ordonat=, bazat= pe un set normal de leg=turi
economice, sociale [i diplomatice cu vecinii s=i, sau o hegemonie haotic=,
bazat= pe for\= [i interven\ie arbitrar=, conduc]nd astfel la o instabilitate
endemic= ]n regiune [i ]n afara acesteia. Mai degrab= ac\iunile ]n plan
extern ale statului rus dec]t evolu\ia intern= particular= a regimului ar
trebui s= devin= piatra de temelie a politicilor occidentale fa\= de Rusia
postsovietic=. Mai succint, Occidentul trebuie s= ]ncerce s= impun= Rusiei alegerea ]ntre ]nclina\ia de a se amesteca ]n afacerile statelor CSI sau
Central- [i Est-Europene [i dorin\a sa de a se integra Vestului.123
}n acest fel, Transnistria s-a transformat ]n atelierul de lucru al expansiunii ruse, acoperit cu siguran\= de scutul militar-diplomatic al Moscovei.124 Mai t]rziu, primul pre[edinte eviden\iase din lista regretelor activit=\
ii statale unele ezit=ri din cauza lipsei de experien\= pentru contracararea
tendin\elor separatiste transnistrene, din care cauz= nu s-a reu[it evitarea
326
IULIAN FRUNTA{U
conflictului armat din st]nga Nistrului.125 Problema ]ns= a fost c= at]t acesta,
c]t [i al\i ]nal\i func\ionari de stat nu au fost persoanele care puteau fi, sub
aspectul calit=\ilor personale [i profesionale, la ]n=l\imea momentului, iar
ceea ce se consider= c= ar fi lips= de experien\= este, de fapt, lips= de profesionalism [i aptitudini altfel problemele secesionismului rus [i g=g=uz
se solu\ionau ]n stilul baltic. }ntr-o perspectiv= comparat= se poate afirma
c= liderii Statelor Baltice nu au avut experien\= ]n ce prive[te gestionarea
separatismului rus, ]ns= au avut profesionalismul [i aptitudinile necesare
de a edifica [i a consolida statalitatea \=rilor ]n cauz=, generate de voin\a
politic= de a ie[i de pe orbita rus=, pe care moldovenii nu au avut-o nici
]n timpul r=zboiului cu ru[ii.
Poten\ialul combativ al GOTR pe parcursul perioadei 1991-2001 a fost
suficient nu doar pentru ac\iuni defensive, ci [i ofensive, dac= se mai ia ]n
considera\ie faptul c= brigada a opta de infanterie motorizat= din Tiraspol
poseda at]tea echipamente [i muni\ii (]n dotare [i stocate ]n depozite),
]nc]t ar fi fost suficient pentru o armat= (dup= cum a [i fost Armata a
14-a). Reducerea efectivului ]n perioada men\ionat= [i p=strarea grosso
modo a aceluia[i num=r de echipamente a fost operat= de ru[i pentru
urm=toarele motive:
a) economii pe seama unui efectiv redus, av]nd ]n vedere bugetul tot
mai auster alocat for\elor armate ruse;
b) men\inerea, ]n acela[i timp, a capacit=\ii de recrutare rapid=: ]n
caz de necesitate GOTR ar putea recruta ]n 24 de ore ]nc= 9 000-10 000
de solda\i [i rezervi[ti din cadrul localnicilor;
c) utilizarea, ]n cadrul negocierilor sau declara\iilor politice, a tezei
conform c=reia efectivul care a r=mas protejeaz= echipamentele [i
muni\iile depozitate de GOTR, iar retragerea ar ]nsemna declan[area unui nou conflict.126
De[i nimeni nu i-a rugat s= men\in= acela[i num=r de echipamente
[i armamente, teza ]n cauz= pare s= fi sensibilizat nomenclatura (ex-)comunist=/comsomolist= care s-a aflat la putere ]n Republica Moldova ]n
toat= perioada independent=. O dat= ]ns= cu adaptarea Tratatului FACE,
instrument extrem de important pentru evolu\iile ]n domeniul securit=\ii
europene (fapt care a constituit o constr]ngere pentru Moscova ]n cazul
Moldovei [i Georgiei ]n numele unor obiective mai importante pe care
le ob\inea prin intermediul Tratatului), dar [i ]n urma aservirii politice [i
economice complete fa\= de Rusia, prin asumarea rolului de stat-garant,

rolul factorului militar s-a diminuat brusc, f=c]nd posibil= retragerea
neproblematic= a majorit=\ii ELT-urilor ruse din regiunea transnistrean=.
Aceasta accentueaz= [i mai mult artificialitatea argumentelor sincroniz=rii [i obstacolelor create de separati[tii ru[i c]nd se dore[te, Kremlinul [tie s=-[i impun= voin\a f=r= prea multe discu\ii.
Este semnificativ faptul c= autorit=\ile Republicii Moldova au ]ncercat
s= caute o ie[ire din umilin\a politico-militar= c=reia au fost supu[i prin
agresiunea Federa\iei Ruse, sus\in]nd, infantil [i autocalmant, c= executivul
[i Pre[edin\ia rus= sus\in integritatea Moldovei, iar cei r=i s]nt Duma [i
militarii. Chiar dup= un deceniu de imixtiune politic= [i militar= ]n afacerile Moldovei de c=tre Moscova, ex-pre[edintele Parlamentului Diacov tot
mai ducea ]n SUA, conform anali[tilor de la Monitorul, un mesaj ambiguu,
folosind Duma drept \ap isp=[itor. Oficialit=\ile moldovene g=sesc c= e
mai simplu s= ]nvinuiasc= Duma de incapacitatea de a solu\iona conflictul
transnistrean sau anumite for\e anonime din Rusia, dec]t s= recunoasc=
rolul guvernului rus [i al Kremlinului. Pentru guvernul rus este mai convenabil s= se ascund= ]n spatele Dumei, spre a evita r=spunderea ]n fa\a
dreptului interna\ional pentru unele ac\iuni ale sale. Astfel, Kremlinul
mai sus\ine faptul c= acordul bilateral din 1994, care prevedea ca trupele
s= p=r=seasc= Moldova ]n cel mult trei ani, nu poate fi implementat, deoarece nu a fost ratificat de Dum=. Totu[i, partea rus=, inclusiv pre[edintele
El\in, a fost cea care a insistat asupra introducerii ]n acord a unei cerin\e
de ratificare prin procedurile interne de stat, interpret]nd apoi formula
de mai sus drept necesitatea ratific=rii de c=tre Dum=. Pe de alt= parte,
ramura executiv= a Rusiei, [i nu Duma sus\ine economia transnistrean=
prin subven\ii.127 Atitudinea adev=rat=, care ]n plus mai era [i evident=,
fusese relevat= cel pu\in de faptul c= ]n septembrie 1992 Lebed, comandantul Armatei a 14-a, a fost promovat ]n rang de general-locotenent, iar
]n octombrie 1992 guvernul lui El\in a decorat 200 solda\i [i ofi\eri care
au participat ]n opera\iuni militare ]mpotriva guvernului Moldovei.128
Refuzul de a accepta realit=\ile ]n cauz= se datoreaz= incapacit=\ii de a
]nsu[i na\ionalismul panrom`nesc de c=tre basarabeni (sau cel pu\in de
a genera unul moldovenesc antirus), dar [i lipsei de profesionalism ]n
procesul de contracarare a [ovinismului velicorus.
De men\ionat c= exist= unele opinii care par pu\in exagerate ]n sensul
semnifica\iilor strategice (]n special de ru[i din motivele acoperirii
328
IULIAN FRUNTA{U
implic=rii armate ]ntr-o \ar= str=in=, de moldoveni din motivele unei

tentative, nu pe deplin con[tientizate, de a oferi pondere cazului [i de a
suscita, eventual, interesul pentru o solu\ie durabil=, dar [i de unii anali[ti
occidentali) ale regiunii date [i ale Moldovei ]n general. De exemplu,
se afirm= c= RMN [i for\ele armate ruse, dislocate nelegitim ]n zon=,
reprezint= un pericol militar pentru Ucraina, o for\= de rezisten\= ]n calea
extinderii Alian\ei Nord-Atlantice spre R=s=rit, generalul Lebed exprim]ndu-se c= regiunea este cheia Balcanilor.129 }ns= importan\a prezen\ei
ruse, inclusiv militare, rezid= mai degrab= ]n simbolismul pe care ]l are
Transnistria ]n g]ndirea factorilor de decizie ru[i [i a publicului larg,
afectat de [ovinismul velicorus. Men\inerea Moldovei, prin intermediul
conflictului, ]n zona de influen\= rus= ofer= un spa\iu necesar, nu at]t
sub aspectul strategic real, c]t sub unul simbolic, nu mai pu\in important
pentru re-inventarea continu= a singurei tradi\ii de statalitate rus= celei
imperiale. Implicarea armat= ]n conflict, sus\inerea secesioni[tilor ru[i,
imixtiunea organizat= a cazacilor ru[i ]n afacerile interne ale Moldovei,
nesanc\ionat= de autorit=\ile ruse, exercitarea unui control politic asupra
Chi[in=ului prin intermediul datoriilor pentru resurse energetice etc., toate
acestea demonstreaz= gradul de na\ional-[ovinism care a afectat ]ntreaga
clas= politic= rus=.130 Extinderea spa\iului politic rus asupra unei regiuni
a altui stat [i participarea unor forma\iuni politice la alegerile din zon=,
prin crearea pun\ilor politice, reprezint= un alt exemplu ]n acest sens.131
Ru[ii au nevoie de un teren de activitate, un laborator c]t de mic ]n care
s= experimenteze scenarii de impunere [i dependen\=. }n felul acesta,
conciliaz= cu trecutul [i uit= de umilin\a pe care au sim\it-o ]n leg=tur=
cu dezintegrarea URSS. Faptul c= se afirm= drept st=p]ni asupra unei \=ri
am=r]te cu oameni am=r]\i nu pare s=-i deranjeze, ]ns= ceea ce ar trebui
cu adevar=t s= ]ngrijoreze comunitatea interna\ional= este, bine]n\eles,
nu at]t procesul de edificare a provinciei, gestionat de ru[i ]n raport cu
Republica Moldova, c]t alegerea acestei c=i ]n primul r]nd. Faptul ]n cauz=
demonstreaz= limitele intelectuale ale ru[ilor, care nu ]n\eleg c= doar o
\ar= slab= [i nemodernizat= poate proceda astfel cu vecinii s=i. Kremlinul
mai vede lumea prin prisma conceptelor politico-diplomatice ale secolelor
XVII-XIX [i acest lucru este cel mai tragic pentru Rusia, dar [i pentru statele
care nu au puterea s= ias= din orbita ei. Acest lucru, eventual, ar trebui
s= ]ngrijoreze comunitatea interna\ional=, dac= se dore[te modernizarea
[i integrarea Rusiei ]n familia statelor civilizate.
}n ce prive[te capul de pod spre Balcani, opozi\ia ]n calea NATO

etc., asemenea afirma\ii s]nt irelevante din punct de vedere al strategiei
militare contemporane. De\inerile conven\ionale s]nt determinate de
Tratatul FACE adaptat, care limiteaz= foarte dur num=rul echipamentelor
pe care statele-p=r\i le pot avea, ]n special ]n zona de flanc. Kremlinul
este foarte mult cointeresat de intrarea ]n vigoare a Tratatului adaptat,
deoarece prin intermediul lui ar putea controla, ]ntr-o m=sur= oarecare,
viteza [i modul de extindere a Alian\ei.132 Pentru aceasta, ]ns=, Moscova
va trebui s=-[i reduc= substan\ial echipamentele grele pe care le-a introdus ]n Caucazul de Nord pe parcursul opera\iunii cecene [i s=-[i onoreze
angajamentele ]n cazul Georgiei [i al Moldovei.
Pe de alt= parte, dac= am presupune c= Moldova, ]n pofida egal=rii
Plafoanelor Na\ionale cu cele Teritoriale [i a renun\=rii la dreptul de
amplas=ri temporare pe teritoriul s=u, ar accepta utilizarea headroom-ului
s=u [i amplasarea temporar= rus=, aceasta, ]n cazul cel mai grav (categoria
tancuri), ar ]nsemna 210 (num=rul la care avem dreptul) @ 153 (num=rul
maxim pentru amplasare temporar= ]n flanc) # 363 de tancuri. Amplasarea temporar= pentru ma[ini blindate de lupt= este de 241 [i 153 de piese
pentru artilerie. Chiar dac= presupunem trecerea Armatei Na\ionale sub
comandamentul rus, de\inerile combinate care includ plafonul nostru plus
amplas=rile respective nu reprezint= un pericol conven\ional major pentru
Statele NATO care, pe l]ng= num=rul de echipamente moderne pe care le
de\in, mai au dreptul, ]n conformitate cu Tratatul adaptat, la amplas=rile
temporare extraordinare (459 de tancuri, 723 de ma[ini blindate de lupt=
[i 420 de piese de artilerie). Nu mai vorbim despre componenta aerian= a
oric=rei opera\iuni cu armamente conven\ionale care este extrem de mobil=
]n cazul Alian\ei [i nu este limitat= ]n cazul opera\iunilor armate.
Rom`nia, de asemenea, teoretic nu ar fi trebuit s= fie foarte ]ngrijorat=
din punctul de vedere al securit=\ii armate (de[i calitatea proast= a echipamentelor impune anumite rezerve afirma\iei ]n cauz=): ]n conformitate
cu Tratatul FACE adaptat, ea are dreptul la 1 375 de tancuri, 2 100 de
ma[ini blindate de lupt= [i 1 475 de piese de artilerie. }ns=, o dat= cu
standardizarea NATO, modernizarea echipamentelor [i integrarea ]n
Alian\=, Rom`nia nu poate fi ]n pericol din partea prezen\ei armate ruse
de pe teritoriul Republicii Moldova. Cu toate acestea, ]ntr-un asemenea
scenariu, Rom`nia, dar [i Ucraina, ar putea solicita ridicarea plafoanelor
pentru de\ineri, deoarece cele actuale, ]n conformitate cu Tratatul adap-
330
IULIAN FRUNTA{U
tat, au fost stabilite ]n conformitate cu situa\ia existent= la momentul

]ncheierii negocierilor adic=, neadmiterea de c=tre Chi[in=u a for\elor
armate str=ine pe teritoriul s=u. Pe de alt= parte, repunerea ]n discu\ie a
num=rului de de\ineri nu este ]n avantajul Rusiei, care a ob\inut rezultate
bune pentru toate categoriile de echipamente terestre, iar o asemenea
abordare ar putea submina echilibrul angajamentelor politice [i juridice
asumate de statele Europei Centrale [i de Federa\ia Rus=.
A[adar, interesele majore ]n domeniul securit=\ii europene ]nl=tur=
posibilitatea evolu\iilor militare ce ar antrena echipamente conven\ionale
]n aceast= parte a Europei. De asemenea, la nivel practic prezen\a militar= rus= ]n Moldova nu are nici o relevan\= sub aspectul ]mpiedic=rii
sau submin=rii procesului de extindere a NATO (eventual, ru[ii ar putea
doar monitoriza, cu echipamente de recunoa[tere la distan\=, unele
mi[c=ri ale Alian\ei [i, teoretic, s= consolideze leg=tura cu flota lor ]n
Marea Neagr=). Mai degrab=, dup= cum am mai men\ionat, importan\a
simbolic= pe care o are Transnistria pentru neoimperialismul rus ]n imagina\ia cultural-politic= a ru[ilor genereaz= unele concepte strategice,
care au menirea s= explice ra\ional obsesia rus= de a avea teritorii
dependente.
Problema cea mai mare cu privire la retragerea trupelor ruse a fost
[i continu= s= fie, de altfel, lipsa unui consens la nivelul elitei politice [i,
cu at]t mai mult, la nivelul ]ntregii societ=\i. A[a-numita elit= politic=
]ntotdeauna a ac\ionat dac= nu la ordinul direct al Kremlinului, atunci
indiscutabil sub influen\a rus=, deoarece a fost format= astfel sub aspectul
educa\iei, rela\iilor, afacerilor etc. Prin aceasta se poate explica cedarea
din 1992 (Acordul de ]ncetare a focului), din 1994 (Acordul de retragere),
din 1997 (Memorandumul) [i din 2001 (Tratatul bilateral moldo-rus de
vasalitate). Chiar la 4 aprilie 2000, dup= Summit-ul de la Istanbul, pe care
Lucinschi ]l declarase drept o victorie a na\iunii, apropia\ii acestuia, reuni\i
]n Mi[carea propreziden\ial= Republica, au admis posibilitatea amplas=rii unei baze militare ruse, dac= aceasta ar contribui la solu\ionarea
diferendului transnistrean [i la unificarea \=rii. Alt lucinschist, ex-premierul Braghi[, a admis [i el aceast= posibilitate, ce-i drept, ]n schimbul
unor avantaje economice, cum ar fi gaz pe gratis.133 Acesta [i-a confirmat
ulterior viziunea, sus\in]nd: C]t prive[te bazele militare, ]ntotdeauna
problema trebuie privit= de pe pozi\ia costului acestei baze militare. Costul
nu ]n bani, dar ce vom ob\ine dup= o asemenea decizie. Pentru a lua o
asemenea decizie, trebuie s= vezi care s]nt plusurile [i care s]nt minusurile
ei. Dac=, dup= aceasta, ob\inem gaze degeaba, literatur= degeaba, bilete
degeaba totul degeaba, de ce nu am face lucrul acesta?134 Comuni[tii,
care nu [i-au ascuns niciodat= simpatiile proruse, s-au pronun\at pentru
sta\ionarea bazei militare ruse, ]n contul gazelor naturale.135 }n acest
context, purt=torul de cuv]nt al ex-pre[edintelui Lucinschi a sus\inut c=
pentru amplasarea bazelor militare ar fi trebuit de schimbat prevederile
constitu\ionale, ceea ce ]n actualul raport de for\e parlamentare existente
nu este posibil136, suger]nd c= dac= nu s-ar opune Constitu\ia, atunci n-ar
avea nimic ]mpotriv=. Ex-pre[edintele Parlamentului Diacov a afirmat
c= problema trebuie s= fie discutat= de exper\i, f=r= a antrena opinia public=137, indic]nd clar c= aceasta mai poate fi subiect de discu\ii. Pe de alt=
parte, este cel pu\in stranie combina\ia ]ntre interzicerea forma\iunilor
ob[te[ti care cheam= la lichidarea statalit=\ii moldovene[ti, la denun\area
independen\ei [i integrit=\ii \=rii [i propunerea de a accepta baza militar= rus= (tezele Mi[c=rii propreziden\iale Republica). Este evident c=
Lucinschi, dar [i mul\i al\i politicieni [i func\ionari, anume ]n acest mod
au conceput independen\a Moldovei cu trupe ruse[ti pe teritoriul \=rii.
For\ele de dreapta au reac\ionat prompt la lansarea unor asemenea oferte,
caracteriz]ndu-le absolut inacceptabile.138
Marea problem= ]n acest context este faptul c= indivizii simpli, societatea civil= s]nt indiferen\i fa\= de subiectul afl=rii ilegale a trupelor
str=ine pe teritoriul Moldovei [i nu exist= nici o presiune politic= asupra
liderilor ]n problema dat=139, care trebuie s= fie monitoriza\i ]n permanen\=
[i pedepsi\i c]nd exist= motive serioase. Duplicitatea [i demagogia iresponsabil= a acestora ar fi fost sanc\ionat= ]n orice stat cu o societate civil=
dezvoltat=. De exemplu, ]n mod normal, pentru afirma\iile f=cute, sub
forma de sondaj (veridicitatea c=ruia este controlabil=, ca [i semn=turile
]n favoarea republicii preziden\iale), Republica trebuia s= fie tras= la
r=spundere penal=.
Republica Moldova a sucombat intern prin ced=rile politice, economice
[i militare din prostie [i/sau considerente de profit ale independenti[tilor
din nomenclatura (ex-)comunist=. }nal\ii func\ionari ai Moldovei mergeau
la Moscova cum mergeau boierii dup= scaun la Constantinopol. Dac= am
putea vorbi despre o continuitate ]n compara\ie cu Moldova medieval=,
atunci singura tradi\ie politic= [i de mentalitate pe care au mo[tenit-o
diriguitorii (ex-)comuni[ti ai Republicii Moldova este cump=rarea po-
332
IULIAN FRUNTA{U
stului ]n capitala Imperiului. Din aceast= cauz= oportunismul lui Snegur,

Lucinschi, Voronin [i al altor politicieni este explicabil asigurarea
statutului propriu este mai important= dec]t asigurarea independen\ei,
integrit=\ii [i prosperit=\ii \=rii.
Deciziile de la Istanbul au fost posibile doar ]n cadrul adapt=rii Tratatului FACE [i al viol=rii nivelului de armamente conven\ionale ]n zona
de flanc a Caucazului rus ]n timpul campaniei cecene. }n contextul conflictului ]n Cecenia ]n a doua jum=tate a lui 1999, Rusia s-a trezit silit=, sub
o presiune politic= puternic=, s= demonstreze, de[i refractar, un grad de
flexibilitate [i bunavoin\= ]n raport cu aceste dou= cazuri (Moldova [i
Georgia n. a.).140 Este interesant de v=zut cum a evoluat situa\ia dup=
Istanbul, pe care ru[ii l-au caracterizat drept capcan= pentru diploma\ia
rus=.141 Dup= cum era de a[teptat, tentativele de subminare a Istanbulului
au demarat chiar la sf]r[itul anului 1999, c]nd MAE-ul rus a f=cut o declara\ie prin care a repus pe tapet condi\ionarea retragerii de solu\ionarea
politic= definitiv= a diferendului transnistrean. Principiul sincroniz=rii,
inclus ]n Acordul moldo-rus referitor la retragere din 21 octombrie 1994,
a fost utilizat de diploma\ia rus= ]n ciuda faptului c= respectivul Acord
nu a fost pus ]n vigoare tot de ru[i, c= Summit-ul OSCE de la Budapesta
a decis despre paralelismul celor dou= procese care nu se ]mpiedic= reciproc etc. La Istanbul ru[ii [i-au asumat angajamente clare, f=r= condi\ii
prealabile, s=-[i retrag= echipamentele limitate de Tratatul FACE p]n=
la sf]r[itul anului 2001, iar retragerea complet= s= fie ]ncheiat= p]n= la
sf]r[itul anului 2002. }ns= ]n Declara\ia prin care se prezenta Graficul de
retragere la Reuniunea Consiliului Permanent ]n Format L=rgit al OSCE
din 17.07.2000 ([i care era parte component= a documentului), adi\ional
tonului arogant [i impertinen\ei generale, iar=[i s-a men\ionat despre
sincronizare.142
Relevant este faptul c=, adi\ional men\inerii principiului sincroniz=rii,
diploma\ia rus=, sub conducerea lui Primakov, a lansat o alt= idee care ar
asigura perpetuarea prezen\ei armate ruse ]n Moldova crearea for\elor
de stabilizare cu mandat OSCE. Ex-pre[edintele Lucinschi [i-a dat acordul ]n problema dat= ]n timpul vizitei lui Putin la Chi[in=u, fapt despre
care se vorbe[te [i ]n scrisoarea prim-ministrului Kasianov, adresat=
ex-premierului Braghi[ din 13.07.2000: Lu]nd ]n considera\ie faptul c=
Federa\ia Rus= [i-a asumat angajamentul de stat-garant al reglement=rii
transnistrene, ]n conformitate cu Memorandumul referitor la normalizarea
rela\iilor ]ntre Republica Moldova [i Transnistria din 08.05.97, consider=m

necesar= prezen\a ]n regiune a contingentului pacificator rus p]n= la solu\
ionarea complet= a conflictului transnistrean. }n acest context, sper=m la
confirmarea c]t mai cur]nd posibil= a ]n\elegerilor ob\inute pe parcursul
vizitei recente a pre[edintelui Federa\iei Ruse ]n Republica Moldova
prin intermediul semn=rii ]n\elegerilor corespunz=toare. Transformarea
GOTR ]n for\e pentru asigurarea stabilit=\ii ar putea, din punctul nostru
de vedere, s= serveasc= drept garan\ie pentru continuarea opera\iunii
de pacificare [i ar asigura paza, evacuarea [i distrugerea armamentelor,
tehnicii militare [i muni\iilor.143
Venirea comuni[tilor la putere ]n urma scrutinului parlamentar din
25.02.2001 a schimbat datele problemei prezen\ei armate ruse ]n Moldova.
Putem presupune c=, dac= la putere s-ar fi aflat alte for\e, de dreapta sau,
cel pu\in, mai oportuniste din punct de vedere politic, Moscova ar fi jucat
]n continuare carta sincroniz=rii [i imposibilit=\ii retragerii armamentelor
conven\ionale p]n= la sf]r[itul anului 2001. }ns=, cu aservirea complet=
Moscovei, prin stipularea ]n Tratatul Bilateral a calit=\ii de stat-garant,
reimpunerea limbii ruse, preluarea ]ntregului patrimoniu economic, ru[ii
au ales tactica mai civilizat= de consolidare a provinciei sale din vestul
CSI. Astfel, La 16 noiembrie MAE al Federa\iei Ruse a anun\at completarea procesului de retragere a ELT-urilor ]n conformitate cu Deciziile
Summit-ului OSCE de la Istanbul.* Comandamentul rus de la Tiraspol
a raportat dezasamblarea a 239 de unit=\i de ELT [i repatrierea altor 125
spre Rusia.144
4. Na\ionalismele ucrainean, g=g=uz [i bulgar

]n Republica Moldova
Adi\ional na\ional-[ovinismului rus [i lipsei unui na\ionalism rom`nesc viguros, fapte care deja asigur= provincializarea \=rii de c=tre Federa\
ia Rus=, mai exist= [i na\ionalismele ucrainean, g=g=uz [i bulgar care, cu
*}n acela[i timp, nu au fost retrase ELT-urile ruse care s]nt antrenate ]n opera\iunea de
pacificare ]n regiunea transnistrean=. Faptul c= aceast= violare a deciziilor Summit-ului
de la Istambul nu i-a deranjat pe moldoveni, dar nici pe occidentali, conduce la presupunerea pe planul Primakov referitor la for\ele de stabilizare se afl= pe mesele de lucru din
Kremlin [i ]n cancelariile din Vest.
334
IULIAN FRUNTA{U
unele particularit=\i [i agende suplimentare, contribuie la edificarea provinciei, sus\in]nd eforturile ru[ilor.
}n ce prive[te pozi\ia Ucrainei, aceasta a fost [i continu= s= fie determinat= de un set de factori interdependen\i.
1) Probleme teritoriale mo[tenite din perioada c]nd i-au fost transferate
nelegitim Bucovina [i teritoriile de sud ale Basarabiei.
2) Existen\a Crimeii rusofone, cu un poten\ial sporit de secesiune, care
la mijlocul anilor 90 a fost redus de Kiev prin intermediul unor
aranjamente constitu\ionale [i acceptarea prezen\ei militare ruse
pe peninsul= [i pe Marea Neagr=.
3) Prezen\a armatei ruse [i a stocurilor acesteia la hotarul s=u de vest,
nu at]t de periculoase sub aspectul combativit=\ii, c]t sub aspectul
prolifer=rii de armamente.
4) Minoritatea ucrainean= ]n Moldova.
5) Consolidarea statutului de putere regional=, prin intermediul
implic=rii ]n procesul de solu\ionare a conflictului transnistrean [i
asigurarea unui grad de control asupra Moldovei.
6) Contracararea curentului rom`nesc [i subminarea identit=\ii rom`ne[ti ]n Basarabia.
7) Existen\a grup=rilor politice [i criminale interesate de existen\a
regimului separatist pentru continuarea activit=\ilor ilegale de
sp=lare a banilor, traficare a bunurilor [i evitare a taxelor, trafic cu
armamente [i muni\ii etc.
Conflictul din raioanele de est ale Moldovei a creat o oportunitate
perfect= pentru Kiev de a-[i consolida propriul teritoriu ce avea, ]n unele
regiuni, o acoperire foarte modest= din punct de vedere istoric [i juridic.
Din acest considerent ucrainenii nu au depus eforturi consistente [i imediate ]n vederea solu\ion=rii crizei, fapt care putea fi efectuat printr-o blocare a accesului financiar, logistic [i militar rus ]n regiune. Rela\iile dintre
Republica Moldova [i Ucraina s-au tensionat ]nc= din 1992, ]n perioada
R=zboiului din Transnistria, c]nd na\ionali[tii ucraineni, afla\i la guvernare la Kiev, enerva\i de opiniile cu privire la retrocedarea Bucovinei de
Nord [i a regiunii Cern=u\i, formulate de cercurile apropiate Guvernului
de la Chi[in=u, au permis separati[tilor s= ac\ioneze ]n Transnistria [i s=
traverseze liber frontiera dintre cele dou= state.145 Perpetuarea conflictului
a favorizat Kievul, care a putut ]ntre timp s=-[i promoveze interesele
na\ionale prin intermediul ]ncheierii tratatelor de baz= cu vecinii s=i, ]n

care era consfin\it= integritatea teritorial= a p=r\ilor [i inviolabilitatea
frontierelor existente. Mai mult dec]t at]t, ucrainenii i-au sus\inut pe ru[i
]n lupta lor ]mpotriva Chi[in=ului, dezvolt]nd na\ionalismul ucrainean
]n regiune p]n= la afirma\ia c= ucrainenii Transnistriei tr=iesc pe teritoriul
etnic ucrainean.146 Dincolo de unele disensiuni ruso-ucrainene, atunci c]nd
este vorba de subminarea independen\ei moldovene[ti [i marginalizarea
rom`nismului ]n regiune, ru[ii [i ucrainenii ][i unesc eforturile ]n baza
afinit=\ii slave. }n acest context este bizar= [i comic=, ]n acela[i timp,
p=rerea autoelogioas= a unor reprezentan\i ai elitei politice moldovene[ti
referitoare la posibilitatea specul=rii contradic\iilor dintre ru[i [i ucraineni.
Realit=\ile s-au dovedit a fi mai pu\in respectuoase fa\= de calculele [i
talentele diplomatice ale moldovenilor independenti[ti.
Totodat=, Kievul a [tiut s= manevreze ]ntre problemele bilaterale cu
ru[ii [i rom`nii147, iar sus\inerea ucrainean= a Chi[in=ului, at]ta c]t a fost,
s-a ]ndreptat spre consolidarea unui moldovenism antirom`nesc, faptul ]n
cauz= dator]ndu-se ]n mare parte ne]ncrederii istorice fa\= de Rom`nia
care, ]n cazul unei eventuale reunific=ri cu Republica Moldova, ar fi
putut solicita [i alte teritorii asupra c=rora ucrainenii nu de\in nici un
fel de drepturi istorico-juridice serioase. De altfel, cel pu\in pe parcursul
guvern=rii PDAM, diploma\ii moldoveni se consultau ]n permanen\= cu
ucrainenii ]n problema tratatelor bilaterale cu Rom`nia, ]n scopul evit=rii
atentatului la integritatea statelor respective din partea Bucure[tiului,
]mp=rt=[indu-[i experien\a prin intermediul consult=rilor confiden\iale.
Toate discu\iile referitoare la aspira\iile teritoriale rom`ne[ti fa\= de
Moldova au fost deocamdat= la nivelul retoricii politice, dar men\inerea problemei grani\elor ]n centrul discursului politic treze[te ]ntreb=ri
neconfortabile referitoare la rela\iile istorice ]ntre Moldova, Rom`nia [i
Ucraina.148
Kievul a utilizat diferendul transnistrean pentru a acumula un capital
politico-diplomatic pe care l-a utilizat ]n negocierile cu privire la delimitarea frontierei [i ]ncheierea unui tratat convenabil. Dac= la ]nceputul
anilor 90 ucrainenii se sim\eau extrem de neconfortabil din punct de
vedere politic [i ar fi fost dispu[i, probabil, s= cedeze Moldovei chiar
[i ora[ul Reni ]n schimbul unui tratat bilateral care ar fi consfin\it un
aranjament amiabil, pe parcursul anilor 90, o dat= cu accentuarea dependen\ei Chi[in=ului de Moscova [i Kiev ]n problema transnistrean=
336
IULIAN FRUNTA{U
([i solu\ionarea/aplanarea secesionismului rus ]n Crimeea), ucrainenii

s-au calmat. Au ]nceput s= reduc= accesul ([i a[a restr]ns) la Dun=re, au
ob\inut de la oficialii de la Chi[in=u 18 hectare ale sectorului de autostrad=
Odesa-Reni de l]ng= comuna Palanca (chipurile, ]n schimbul depoului
de la Basarabeasca) ]n pofida protestelor partidelor opozi\ionare149, emit
preten\ii asupra propriet=\ii Republicii Moldova pe teritoriul Ucrainei
(]n special ]n sud). Negocierile cu Moldova au ]nceput ]n mai 1993150, iar
pre[edintele Lucinschi a semnat Tratatul de baz= la 26 iulie 1999.151 Graba
cu care Rada a ratificat Tratatul a accentuat un lucru evident c][tigul
pe care l-au ob\inut ucrainenii ]n urma documentului ]n cauz= [i lipsa de
profesionalism sau/[i cointeresarea material= a politicienilor/func\ionarilor moldoveni.
Interesant c= Smirnov a insistat asupra implic=rii observatorilor (dar
[i a contingentelor armate) ucraineni ]n zona de securitate ]n calitate de
garan\i adi\ionali ai securit=\ii, condi\ion]nd aceasta de acordul ]n ce prive[te restabilirea podurilor peste Nistru.152 }n pofida diferen\elor interslave, dup= cum au ar=tat [i exemplele disensiunilor interruse, ucrainenii
[i ru[ii ]ntotdeauna g=sesc limbaj comun ]n ce prive[te marginalizarea
rom`nilor basarabeni, dup= cum ]n perioada 1991-1992 mercenarii ucraineni din UNA-UNSO au cooperat fructuos cu cazacii ru[i (altfel du[mani
de moarte) ]n lupta lor comun= ]mpotriva autorit=\ilor constitu\ionale de
la Chi[in=u.
Pe de alt= parte, ar fi necesar de men\ionat c= ucrainenii de pe malul
drept al Nistrului [i ]n special din localit=\ile rurale mixte au reu[it pe
parcursul anilor s= ]nsu[easc= o anumit= toleran\= interetnic=, fiind mai
cooperan\i cu rom`nii basarabeni. Ucrainenii au fost prezen\i de mai
mult timp pe teritoriul Basarabiei, fugind de [erbia boierilor ru[i, iar pe
parcursul perioadei 1918-1940 au fost loiali statului rom`nesc. Na\ionalismul ucrainean, suscitat de cel velicorus [i alimentat de ideologii actuali ai
UNA-UNSO, este cel mai puternic ]n Transnistria, pe care au [i declarat-o
drept pam]nt ucrainean.
}n ce prive[te g=g=uzii, ace[tia au, din punct de vedere etnopolitic, o
subordonare dubl=: veriga cea mai puternic= este ]ntre Comrat [i Moscova
(filiera Tiraspol), a doua, mai slab=, Comrat-Ankara. }n momentul de fa\=
g=g=uzii s]nt loiali, ]n primul r]nd, ru[ilor [i s]nt marca\i, ca [i secesioni[tii
ru[i din Transnistria, de o rom`nofobie primitiv=.
UTA Gagauz-Yeri are un teritoriu de 1 847 km p=tra\i (5,4% din teri-
toriul Republicii Moldova) [i o popula\ie de 175 000 de locuitori (4% din

popula\ia Moldovei), g=g=uzii reprezent]nd 78% din totalul popula\iei
autonomiei. Prin statutul acordat de Parlamentul de la Chi[in=u, g=g=uzii
au dreptul la autodeterminare ]n cazul ]n care Moldova se une[te cu
Rom`nia. For\ele politice de dreapta au atacat stipularea ]n cauz=, ]ns=:
Curtea Constitu\ional= a declarat ast=zi drept constitu\ional articolul 1
al Legii Gagauz-Yeri care presupune dreptul g=g=uzilor la autodeterminare extern= ]n cazul ]n care Moldova va renun\a la statutul de stat
independent.153
Cooperarea str]ns= ]ntre Comrat [i Tiraspol154, inten\ia de a participa
la negocierile referitoare la reglementarea diferendului ]ntre Chi[in=u [i
Tiraspol ]n calitate de al treilea subiect155 etc. arat= gradul de neloialitate,
cel pu\in, dac= nu ostilitate, fa\= de autorit=\ile centrale de la Chi[in=u.
Liderul separati[tilor ru[i Smirnov [i-a anun\at direct disponibilitatea s=
sprijine lupta poporului g=g=uz pentru consolidarea statalit=\ii Republicii
G=g=uze.156 Mihail Kendighelean, pre[edintele Adun=rii Populare UTA
Gagauz-Yeri (unul din artizanii autonomiei g=g=uze care, ]nainte de a se
implica ]n politic=, a lucrat ca director de [coal=, pred]nd 28 de ani limba,
deloc surprinz=tor, rus=), a sus\inut foarte franc: Tot timpul rela\iile ]ntre
Comrat [i Tiraspol au fost de prietenie. De ce? Chiar [i pentru faptul c=,
dac= nu ar fi existat Transnistria [i UTAG, care au stat ]n calea na\ionalismului, Republica Moldova poate c= nici nu ar fi existat ast=zi.157
Nu f=r= sus\inerea secesioni[tilor ru[i, g=g=uzii au ajuns s= afirme c=:
Memorandumul de la Moscova semnat ]n 1997 este singurul document
real [i func\ional, care permite solu\ionarea integral= a tuturor problemelor ce \in de structura intern= a Republicii Moldova ]n limitele unui stat
comun, cu participarea Republicii Moldova, Transnistriei [i autonomiei
g=g=uze.158 G=g=uzii s-au pronun\at direct ]n favoarea federa\iei din 3
subiec\i ]n cadrul unui stat comun, sus\in]nd c= nu vor accepta ca Transnistriei s=-i fie acordate mai multe ]mputerniciri, solicit]nd, de asemenea,
conferirea rusei statutului de limb= de stat, deoarece aceasta este limba
oficial= ]n Transnistria [i ]n G=g=uzia.159
Au existat [i disensiuni de proprietate g=g=uzii au ]ncercat s= blocheze privatizarea ]ntreprinderilor de pe teritoriul autonomiei160 [i, p]n=
la urm=, Guvernul central a cedat ]n litigiile de proprietate, transmi\]nd
]ntreprinderile de stat ]n subordonarea UTA Gagauz-Yeri.161 De[i, ]n mod
normal, Parlamentul Republicii Moldova este cel care adopt= actele nor-
338
IULIAN FRUNTA{U
mative referitoare la procesul de privatizare, iar patrimoniul republicii

apar\ine, conform prevederilor constitu\ionale, ]ntregului popor, Adunarea Popular= a G=g=uziei adoptase hot=r]rea despre privatizarea ]n
teritoriul autonomiei.162 Liderii g=g=uzi s-au pronun\at ]mpotriva trat=rii
G=g=uziei drept jude\ ordinar [i au ac\ionat ]n cuno[tin\= de cauz=,
solicit]nd, de asemenea, ca G=g=uzia s= aib= o reprezentan\= permanent=
adecvat= ]n Parlamentul Republicii, ]n alte verigi ale puterii de stat [i ca
legisla\ia Moldovei s= fie adus= ]n conformitate cu statutul juridic special
al G=g=uziei.163 Autorit=\ile g=g=uze s-au opus cu succes implement=rii
Legii cu privire la administra\ia public= local=, sus\in]nd, de exemplu, c=
numirea prefectului de autorit=\ile centrale este ]n contradic\ie cu Statutul
juridic special.164
De asemenea, la nivel politic, g=g=uzii sfideaz= puterea central= de la
Chi[in=u. Astfel, autorit=\ile de la Comrat s=rb=toresc anivers=rile succesive de la proclamarea Republicii G=g=uze, ignor]nd faptul c= atunci au
dezmembrat teritoriul Republicii Moldova ]n urma unei rebeliuni armate
anticonstitu\ionale, mai av]nd [i tupeul s= sus\in= c= dac= n-ar fi fost 19
august 1990, n-ar fi existat actuala autonomie.165
}n plan lingvistic, ]n momentul de fa\=, instruirea ]n toate cele 53 de [coli
din Gagauz-Yeri se face ]n limba rus=, [efa Direc\iei de }nv=\=m]nt a autonomiei declar]nd c=: Popula\ia nu a fost ]n stare s= dep=[easc= o barier=
psihologic=. De cele mai multe ori a fost invocat motivul c= instruirea ]n
limba rus= este mai avantajoas=, cu mai mult= perspectiv=.166 Aceast=
orientare lingvistic= are [i conota\ii politice g=g=uzii nu-[i v=d viitorul
]n componen\a Moldovei [i deci necesitatea de a studia limba rom`n=,
dar nici g=g=uza nu-i aranjeaz= pentru c= nu profeseaz= un na\ionalism
g=g=uz, ci unul prorus [i antimoldovenesc/antirom`nesc.
De[i nici o forma\iune politic= nu a fost ]nregistrat= din UTA G=g=uzia167, ]n special av]nd ]n vedere stipularea de 5 000 de membri [i
reprezentativitate ]n 2/3 din jude\e, comuni[tii se bucur= de o popularitate
indiscutabil=. Pe de alt= parte, faptul c= popula\ia a fost pasiv= ]n timpul
desemn=rii, ]n 1999, a guvernatorului general (ba[canului) [i a celor 35
de deputa\i ]n Adunarea Parlamentar=, prezent]ndu-se 53% de aleg=tori
[i fiind necesar turul doi de scrutin pentru a alege guvernatorul [i peste
jum=tate din deputa\i168, demonstreaz= gradul sc=zut al unui na\ionalism g=g=uz coerent [i sus\inut de mase. Na\ionalismul existent este mai
degrab= al elitelor, alimentat de ru[i [i vehiculat ]n mediul popula\iei
atunci c]nd este necesar de asigurat sus\inerea popular= pentru pozi\iile

privilegiate de clan sau de grup.
Geografia rela\iilor economice ale autonomiei g=g=uze este semnificativ=: ]n 1995 Comratul a semnat cu prim=ria ora[ului Moscova un acord
de colaborare [i cooperare, a stabilit rela\ii directe cu Tatarstanul, rela\ii
preferen\iale cu Transnistria, care urma s= furnizeze energie electric= la
pre\uri convenabile169. }n contextul rela\iior privilegiate cu secesioni[tii
ru[i, Nicolai Telpiz, membrul Prezidiului Adun=rii Populare a G=g=uziei,
a declarat c=: nimeni n-a anulat nici acordurile de prietenie [i colaborare
stabilite de Republica G=g=uz= cu Republica Transnistrean= [i cu Abhazia
din anii 1992-1993.170 Pe de alt= parte, legislativul de la Comrat a adresat
Parlamentului Republicii Moldova un apel, prin care solicit= o participare
mai activ= a structurilor autonomiei g=g=uze la elaborarea [i promovarea
politicii interne [i externe a Republicii Moldova.171 G=g=uzia, deci, nu
este loial= autorit=\ilor centrale, ]n pofida faptului c= i-a fost acordat un
statut de autonomie cu un ]nalt nivel de autoguvernare [i-i sfideaz= pe
moldoveni, solicit]nd mai mult s= fie acceptat= printre cofondatorii
etnici egali ai statului Republica Moldova.
Alt element important ]n evolu\iile etnopolitice din sudul \=rii este
pozi\ia Turciei fa\= de Moldova. Aceasta este determinat= de urm=torii
factori:
1) exercitarea influen\ei politice ]n zon= oportunitate care s-a creat
dup= destr=marea URSS, Turcia consolid]ndu-[i statutul de putere
regional=. Consolidarea puterii ]n spa\iul pontic [i marginalizarea
ru[ilor ]n bazinul M=rii Negre;
2) promovarea exporturilor turce[ti;
3) protejarea minorit=\ii turcofone a g=g=uzilor [i aprofundarea
identit=\ii lingvistice turcofone.
De men\ionat c= Turcia a jucat mult mai sub\ire dec]t ceilal\i actori
interna\ionali implica\i ]n Republica Moldova. Pe de o parte, turcii, prin
intermediul asisten\ei financiare [i tehnice, au influen\at comportamentul
liderilor g=g=uzi, iar pe de alta, au sus\inut foarte subtil legea Gagauz-Yeri
care are un poten\ial (con)federativ explozibil, neexplorat pe deplin,
deocamdat=, de liderii g=g=uzi.
}n acela[i timp, limitele influen\ei sale ]n Moldova conduc la gestionarea unei politici flexibile fa\= de aceast= zon=. De exemplu, fiind ]ntrebat
340
IULIAN FRUNTA{U
ce crede despre reunificarea Basarabiei cu Rom`nia, ambasadorul Ozge la

Chi[in=u a men\ionat c= ]n aceast= chestiune nu este at]t de important=
p=rerea Turciei, c]t p=rerile Republicii Moldova [i Rom`niei, precum [i
ale statelor vecine.172 Adic= turcii mai degrab= ar avea nevoie de teren
economic [i politic, f=r= a fi interesa\i prea tare ]n momentul de fa\= de
elementul etnic pentru a-[i consolida pozi\ia ]n regiune. Turcii s]nt mai
aten\i ]n sus\inerea na\ionalismului g=g=uz, inclusiv din considerentul
rusific=rii g=g=uzilor [i orientarii lor ideologice spre Kremlin. }n schimb,
autorit=\ile moldovene[ti ][i exprim= loialitatea fa\= de exporturile turce[ti,
particip]nd chiar [i la asigurarea m=surilor de securitate a statului turc,
cum ar fi, de exemplu, implicarea ]n re\inerea unui membru important
al Partidului Muncitoresc din Kurdistan.173
O perioad= mai ]ndelungat= bulgarii au r=mas ]n afara unor disensiuni
etnice active, manifest]nd o atitudine comparativ loial= fa\= de basarabeni,
pre[edintele Societ=\ii Bulgare declar]nd c=: ar fi neetic [i incorect din
punct de vedere civic ca bulgarii s= se pronun\e ]n problemele cardinale
ale poporului moldovenesc, inclusiv ]n problema denumirii limbii.174 Cu
toate acestea, marea parte a bulgarilor, ]n special la ora[e, i-au sus\inut
pe ru[i ]n perioada restructur=rii, dar [i mai t]rziu, ]n lupta lor antimoldoveneasc=. O anumit= reticen\= a minoritarilor bulgari de a implementa
proiectul na\ionaliz=rii s-a datorat ]n mare parte ne]ncrederii pe care o au
fa\= de vecinii lor g=g=uzi [i implicarea turc= ]n raioanele de sud ale Moldovei. De asemenea, Bulgaria nu a avut preten\ii de putere regional= [i
deci de ap=r=tor al bulgarilor etnici din statele vecine.175 }ns=, o dat= cu
reforma administrativ=, conducerea raionului Taraclia a ]nceput s= utilizeze formula etnic= bulg=reasc= pentru a asigura perpetuarea afl=rii la
putere [i a reu[it s= antreneze administra\ia de la Sofia, care s-a pronun\at
]n favoarea acord=rii unei autonomii administrative raionului Taraclia.176
Cazul Taraclia se transformase ]ntr-un scandal moldo-bulgar, cu difuz=ri
de declara\ii diplomatice [i ]nvinuiri reciproce ]ntre Chi[in=u [i Sofia.177
Comisia Electoral= Central= nu a acceptat organizarea referendumurilor
locale ]n raionul Taraclia viz]nd p=strarea raionului indiferent de reforma
administrativ-teritorial= din Republica Moldova, deoarece aceasta contravenea legisla\iei ]n vigoare.178 Legislativul a revotat Legea despre organizarea administrativ-teritorial= care fusese ini\ial respins= de ex-pre[edintele Lucinschi cu solicitarea de a p=stra raionul Taraclia [i ]n acest fel ea
fost promulgat= la 28.12.98.179 La 21 ianuarie 1999 autorit=\ile raionului au
desf=[urat un referendum ]n care majoritatea popula\iei s-a pronun\at ]n

favoarea p=str=rii raionului, Comitetul Executiv din Taraclia declar]nd c=
raionul nu va participa la alegerile jude\ului Cahul, ci doar ale Taracliei.180
}ntr-un mod oarecum sincronizat cu problemele ]n cauz=, de[i vehicul]nd
explica\ii de integrare european=, Sofia a declarat c= va introduce regim
de vize pentru cet=\enii moldoveni.181 Comuni[tii [i o parte din deputa\ii
BpMDP s-au pronun\at ]n favoarea cre=rii jude\ului Taraclia ]n limitele
fostului raion din motive etnice.182 Autorit=\ile de la Taraclia au continuat
s= exercite presiuni asupra Chi[in=ului, afirm]nd c= ][i men\in pozi\ia
de neparticipare a aleg=torilor din acest raion ]n conformitate cu noua
structur= administrativ-teritorial= a Republicii Moldova.183
De[i era evident= leg=tura ]ntre problema Taracliei, tranzitarea de[eurilor radioactive de la Kozlodui [i introducerea vizelor pentru cet=\enii
moldoveni, bulgarii au ]ncercat cel pu\in s= p=streze aparen\ele diplomatice, afirm]nd c= Sofia nu exercit= presiuni asupra Chi[in=ului.184 Ulterior, autorit=\ile raionului Taraclia au blocat alegerile locale [i referendumul consultativ din 23 mai 1999185, iar pentru solu\ionarea crizei a fost
creat= o comisie guvernamental= [i invita\i exper\ii Congresului Puterii
Locale [i Regionale al Consiliului Europei, Parlamentul ab\in]ndu-se de la
abordarea ]n plen a problemei.186 }n iulie 1999 autorit=\ile din fostul raion
Taraclia au renun\at la desf=[urarea alegerilor locale, cu condi\ia ca Parlamentul s= examineze la ]nceputul lunii septembrie problema acord=rii
statutului de jude\ raionului respectiv.187 }n cadrul unui interviu acordat
TVM, ex-prim-vicepremierul Nicolae Andronic, pre[edintele Comisiei
guvernamentale ]n problema Taracliei, a declarat c= ]n acest raion exist=
o ne]n\elegere [i o respingere a actelor normative adoptate de Parlament
cu privire la reforma administrativ-teritorial=, datorit=, ]n primul r]nd,
faptului c= unii lideri politici au f=cut liderilor bulgari din Taraclia promisiuni ]n sensul cre=rii unui jude\ ]n limitele fostului raion Taraclia.188
Caracterul arbitrar [i cointeresat al cre=rii jude\ului Taraclia, preponderent populat de bulgari, este relevat de cifrele ultimului recens=m]nt,
]n conformitate cu care ]n fostul raion locuiau 32 000 de bulgari din totalul
de 59 000, ceea ce reprezint= 55 la sut=. Popula\ia bulg=reasc= locuie[te
preponderent ]n numai [apte localit=\i Taraclia, Tvardi\a, Valea Perjei,
Chiriutnea, Cairaclia, Albota de Jos, ]n care s]nt 29 000 de bulgari din cei
32 000 pe ansamblul raionului. }n celelalte 19 localit=\i bulgarii s]nt ]n
minoritate, iar procentul moldovenilor este mai mare sau egal cu cel al
342
IULIAN FRUNTA{U
bulgarilor. Din totalul de 82 000 de bulgari din Republica Moldova, numai

32 000 s]nt cuprin[i ]n jude\ul separat bulg=resc al Taracliei, restul, de 50 000,
adic= 60 la sut=, se afl= ]n afara acestuia. O autonomie cultural= extrateritorial= ar fi fost cu adev=rat ]n avantajul bulgarilor, ]ns= motivul etnic a
fost utilizat pentru perpetuarea afl=rii la putere a lui Kiril Darmancev,
pre[edintele executivului raionului Taraclia, [i a altor lideri bulgari. }n
prezent, jude\ul Taraclia cuprinde 46 600 de locuitori, spre deosebire de
celelalte jude\e ale republicii, care erau constituite ]n medie din 300 000
de locuitori.189
Comisia de la Vene\ia sus\inuse c= drepturile etnicilor bulgari [i ale
comunit=\ii bulgare din Republica Moldova nu s]nt lezate ]n nici un fel ]n
urma implement=rii reformei administrativ-teritoriale, pentru c= teritoriul
populat de etnicii bulgari nu a fost separat [i majoritatea bulgarilor s]nt
]ngloba\i ]n jude\ul Cahul.190 }n luna octombrie 1999, Congresul Puterii
Locale [i Regionale al Consiliului Europei a propus am]narea examin=rii
situa\iei din fostul raion [i analizarea acestei probleme ]n cadrul unei conferin\e interna\ionale, ]ns= Comisia guvernamental= condus= de Andronic
propusese deja la acel moment crearea jude\ului separat Taraclia.191 La
22 octombrie 1999, 58 de comuni[ti [i centri[ti au votat crearea jude\ului
Taraclia ]n limitele fostului raion. De men\ionat ]n acest context faptul c=
[i autorit=\ile ucrainene monitorizau atent evolu\iile ]n aceast= problem=,
recomand]nd cu pruden\= Chi[in=ului s= aplaneze situa\ia prin conferirea
statutului de jude\ Taracliei, dar s= se opreas= ]n fa\a cre=rii unei autonomii
explicit etnice pentru a evita precedentul care ar fi putut fi invocat [i de
popula\ia bulg=reasc= din Ucraina.192
Na\ionalismul bulgar ]n Republica Moldova este cel mai slab, ]ns=
are un poten\ial anumit, ]n special dac= amintim de contextul general
al na\ionaliz=rii agendei politice moldovene[ti. }n pofida logicii reformei
administrative, a fost men\inut jude\ul separat Taraclia, necesar liderilor
bulgari, care au [tiut s= speculeze at]t sentimentul de ne]ncredere al bulgarilor simpli fa\= de moldoveni, c]t [i disponibilitatea reprezentan\ilor
organismelor interna\ionale de a se implica, deseori f=r= a analiza atent
circumstan\ele, ]n protejarea oric=rei ac\iuni a minoritarilor care, prin
]ns=[i statutul lor, ar fi infailibili. Exist= o anumit= tradi\ie politic=, dar
[i social=, ce exceleaz= ]n ap=rarea minorit=\ilor na\ionale sau de alt fel,
chiar dac= acestea fac recurs la agresivitate [i extremism.
Pe de alt= parte, comportamentul autorit=\ilor centrale ]n cazul UTA
G=g=uzia [i al raionului Taraclia a suscitat nemul\umirea satelor moldovene[ti din sudul \=rii, primarii a 6 localit=\i din lunca Prutului amenin\]nd
cu separarea de Republica Moldova, dac= nu ]nceteaz= transferul de
patrimoniu c=tre g=g=uzi, tolerarea [i stimularea clanurilor politice din
Taraclia.193
Rela\iile triadice: Chi[in=u Tiraspol Moscova; Chi[in=u minoritatea ucrainean= Kiev; Chi[in=u Comrat Moscova (filiera
Tiraspol) Ancara; Chi[in=u minoritatea bulgar= Sofia creeaz= un
sistem complex de rela\ii ]n care na\ionalismele competitive joac= un rol
important ]n ce prive[te definitivarea esen\ei sistemului politic din Republica Moldova. Deoarece na\ionalismul rom`nesc liberal nu se manifest=
]n calitate de for\= integratoare, iar celelalte s]nt suficient de militante, se
creeaz= un efect destabilizator asupra ]ntregului sistem politic. Oricare
minoritate ]n Republica Moldova se consider= autorizat= s= influen\eze
design-ul constitu\ional al \=rii [i s= promoveze idei de autonomii na\ionale,
federa\ii, confedera\ii, apel]nd la patriile lor na\ionale [i la organismele
interna\ionale pentru exercitarea presiunii asupra Chi[in=ului. O dat=
cu crearea jude\ului etnic bulg=resc, federalizarea Republicii Moldova
a devenit mai pronun\at=. Altceva, ]ns=, era dac= autorit=\ile centrale
acordau autonomii culturale extrateritoriale: aceasta ar fi contribuit la
men\inerea identit=\ilor na\ional-culturale [i nu ar fi teritorializat etnia
fapt care creeaz= cadrul geografic pentru viitoarele disensiuni [i conflicte interetnice.
Unirea lingvistic= (]n baza limbii ruse), dar [i politic= (fragmentarea
politic= [i constitu\ional= a Moldovei) a minorit=\ilor na\ionale ]mpotriva
moldovenilor (probabil, cu excep\ia \iganilor) este relevat= de faptul c=
]n localit=\ile cu popula\ie preponderent alolingv=, cum ar fi G=g=uzia,
jude\ul Taraclia, satele ucraine[ti, majoritatea [colilor de toate gradele [i
organele administrative continu= dup= iner\ie a functiona ]n limba lui
Ilici, de[i se pretinde c= regiunile men\ionate reprezint= un fel de autonomii, cel pu\in culturale, ale acestora.194 }n contextul ced=rilor unilaterale deliberate sau/[i din lips= de profesionalism, este ciudat= insisten\a
guvernan\ilor [i politicienilor de la Chi[in=u asupra caracterului unitar
al statului acesta nu mai este valabil o dat= cu stipularea dreptului de
autodeterminare a UTA G=g=uzia [i cel preconizat pentru regiunea transnistrean=. Aceast= insisten\= este cu at]t mai bizar= ]n momentul de fa\=
c]nd, ]n urma acord=rii Rusiei statutului de \ar=-garant prin Tratatul Bila-
344
IULIAN FRUNTA{U
teral semnat [i ratificat de comuni[ti, provincializarea Basarabiei a devenit

mai pronun\at=, apropiindu-se repede de statutul unei gubernii.
}n viziunea minoritarilor, Republica Moldova, ]ntr-un fel, reprezint=
un spa\iu etnopolitic nedefinit deocamdat=, aceasta ]ns= se ]nt]mpl= anume din cauza intractibilit=\ii na\ionale a moldovenilor care, contempl]nd
]n expectativ= rescrierea istoriei, permit modelarea unui asemenea viitor
]n care ru[ii [i alte minorit=\i se vor trezi printre p=rin\ii fondatori ai statului, mai degrab= federativ sau chiar confederativ.
}n exersarea propriului na\ionalism, minorit=\ile na\ionale prefer=
s= promoveze na\ionalizarea agendei politice moldovene[ti [i nu democratizarea acesteia, aten\ia fiind concentrat= ]n alt= parte dec]t transform=rile democratice. Aceast= practic= reprezint= un element instituit ]n
tradi\ia politic= moldoveneasc= [i contribuie la procesul de fragmentare
a statalit=\ii Republicii Moldova, fapt care, ]n ultim= instan\=, fr]neaz=
tranzi\ia democratic= a \=rii.
Din c]te am v=zut, elementele constitutive ale conflictului etnopolitic

s]nt neoimperialismul rus, edificarea provinciei [i rela\iile triadice care
se afl= ]ntr-o rela\ie de interdependen\=, consolid]ndu-se reciproc. Cu
toate serb=rile dedicate statalit=\ii moldovene[ti seculare, a fost mai dificil de
fundamentat sau teoretizat preten\iile independenti[tilor, deoarece independen\a Republicii Moldova a fost mai degrab= ]nt]mplat=, dec]t cucerit= [i
ob\inut=, [i a reprezentat un lucru greu de conceptualizat din cauza lipsei
unei continuit=\i politice din a doua jum=tate a secolului XIX ]nceputul
secolului XX, c]nd au fost formate majoritatea statelor-na\iuni. Sl=biciunea
na\ionalismului moldovenesc/rom`nesc ]n perioada sovietic= [i dup=
aceasta a fost determinat= de fizionomia de parad=, superficialitatea [i
primitivismul agen\ilor na\ionalizan\i din Basarabia actual= [i incapacitatea
acestora de a teoretiza [i promova integrarea unui vag na\ionalism etnic
moldovenesc na\ionalismului rom`nesc coerent [i con[tient de misiunea
sa de unificare.
Pe de alt= parte, na\ional-[ovinismul rus a fost favorizat de amnezia
istoric= a rom`nilor basarabeni, fapt care a permis, dup= o confruntare
cultural= [i militar= succint=, reinstaurarea suprema\iei politice [i culturale
ruse ]n Basarabia. Ru[ii transnistreni au formulat inechivoc ceea ce simte
absoluta majoritate a minorit=\ilor na\ionale din Moldova: dezintegrarea
URSS a fost o gre[eal= istoric=, confirm]nd teza conflictelor etnopolitice

]n Republica Moldova, ]n care na\ionalismele competitive au jucat un
rol determinant ]n ce prive[te distribuirea puterii politice ]n Moldova [i
consfin\irea rezultatelor ]n anumite aranjamente constitu\ional-juridice
care, prin con\inutul [i natura lor, ]mpiedic= tranzi\ia democratic=.
Edificarea provinciei este una din modalit=\ile complexe ale Rusiei de
creare a teritoriilor dependente ]n spa\iul ex-URSS, na\ional-[ovinismul
rus fiind de sorginte imperial=. Este evident= coabitarea tuturor for\elor
politice ruse[ti ]n problema utiliz=rii diferitelor metode de subminare a
noilor state independente care vor s= ias= din orbita Kremlinului. Chiar
politicienii ru[i anticomuni[ti se ]mpotrivesc transform=rii rela\iilor Rusiei
cu vecinii s=i din CSI ]n afaceri strict interstatale, men\inute ]n conformitate
cu dreptul interna\ional.
O dat= cu trecerea timpului, diferendul transnistrean se institu\ionalizeaz=, iar autorit=\ile neconstitu\ionale au reu[it s= edifice, cu asisten\a
Federa\iei Ruse, un protostat, destul de viabil ]n momentul de fa\=. Acest
protostat genereaz=, prin intermediul institu\iilor create, un nou tip de
identitate, solicit]nd cet=\enilor aderarea necondi\ionat= la transnistrismul
rus, sau panslav c]nd nu exist= disensiuni mai acute ruso-ucrainene.
Na\ional-[ovinismul rus a fost suficient de puternic pentru a descuraja
trecerea unit=\ilor militare sovietice sub jurisdic\ia Moldovei. Armamentele
conven\ionale sovietice/ruse au jucat un rol determinant ]n ce prive[te
fizionomia evolu\iilor politice [i de securitate ]n Republica Moldova, evolu\ia de\inerilor relev]nd transferurile masive c=tre secesioni[tii ru[i, care
au mai fost sus\inu\i de uniunile de cazaci din Federa\ia Rus=, de partidele
politice [i de structurile executive ruse. Evaluarea rezultatelor declan[=rii
ostilit=\ilor ne conduce la realizarea faptului c= aceasta a fost convenabil
secesioni[tilor ru[i din regiunea transnistrean= [i Kremlinului, deoarece s-a
soldat cu schimbarea formulei de negociere a solu\iei pa[nice, instituit= de
Mecanismul Cvadripartit. Faptul ]n cauz= a fost realizat ]n urma Declara\iei
moldo-ruse de ]ncetare a ostilit=\ilor din 21 iulie 1992, care a stabilit din
acel moment calea [i modul de gestionare a conflictului. Prin intermediul
conflictului armat [i al modului de gestionare a acestuia, instituit de ru[i
[i acceptat de moldoveni ]n frunte cu ex-pre[edintele Snegur, au fost subminate suveranitatea [i integritatea Republicii Moldova, pozi\ia Rom`niei,
precum [i curentul cultural-politic prorom`nesc din Basarabia. Sub acoperirea for\elor ruse de pacificare, separati[tii ru[i au continuat edificarea
346
IULIAN FRUNTA{U
structurii militar-defensive, inclusiv ]n zona de securitate, ]n sectoarele de

responsabilitate direct= a pacificatorilor ru[i.
O dat= ]ns= cu adaptarea Tratatului FACE, instrument extrem de important pentru evolu\iile ]n domeniul securit=\ii europene, dar [i ]n urma
aservirii politice [i economice complete fa\= de Rusia, prin asumarea rolului de stat-garant, rolul factorului militar s-a diminuat brusc, f=c]nd posibil= retragerea neproblematic= a majorit=\ii ELT-urilor ruse din regiunea
transnistrean=. Importan\a prezen\ei ruse, inclusiv militare, rezid= mai
degrab= ]n simbolismul pe care ]l are Transnistria ]n g]ndirea factorilor
de decizie ru[i [i a publicului larg, afectat de [ovinismul velicorus. Men\
inerea Moldovei, prin intermediul conflictului, ]n zona de influen\= rus=
ofer= un spa\iu necesar, nu at]t sub aspectul strategic real, c]t sub unul
simbolic, nu mai pu\in important pentru re-inventarea continu= a singurei
tradi\ii de statalitate rus= celei imperiale. }n ce prive[te capul de pod
spre Balcani, opozi\ia ]n calea NATO etc., asemenea afirma\ii s]nt irelevante din punct de vedere al strategiei militare contemporane.
Rela\iile triadice creeaz= un sistem complex de rela\ii ]n care na\ionalismele competitive joac= un rol important ]n ce prive[te definitivarea esen\ei
sistemului politic din Republica Moldova. Deoarece na\ionalismul rom`nesc liberal nu se manifest= ]n calitate de for\= integratoare, iar celelalte
s]nt suficient de militante, se creeaz= un efect destabilizator asupra ]ntregului sistem politic. Republica Moldova a sucombat intern prin ced=rile
NOTE
1
2
3
4
5
6
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
Volkov Gavril, ex-pre[edintele KGB-ului din RSSM ]n perioada 1978-1989, interviu,

Timpul, 21.09.2001.
Ciobanu Vitalie, Flux, edi\ia de vineri, 27.08.1999.
Gribincea Mihai, Politica rus= a bazelor militare: Moldova [i Georgia (Chi[in=u:
Civitas, 1999), p. 203.
EU asks Russia to pull troops from Moldova enclave, Reuters, 14.02.2001.
Jamestone Monitor, Volume V, issue 33, 13.09.2000.
Este simbolic= ]n acest sens cartea cu titlul de c=tre
{ornikov P., liderul Mi[c=rii ru[ilor Edinstvo, Chi[in=u, 1997.
Khazanov Anatoly M., After the USSR. Ethnicity, Nationalism and Politics in the
1995), p. 88.
Ciobanu Vitalie, Flux, edi\ia de vineri, 02.07.1999.
}n Republica Moldova au loc manifesta\ii prilejuite de aniversarea opera\iunii Ia[iChi[in=u, BASA-press, 23.08.1999.
La 6 iulie, basarabenii vor comemora 50 de ani de la deport=rile ]n mas= ale popula\iei b=[tina[e. {apte organiza\ii [i partide politice au adoptat o declara\ie prin
care cer retragerea trupelor ruse, eliberarea grupului Ila[cu, re]ntregirea Mitropoliei
Basarabiei [i modificarea Articolului 13 din Constitu\ie privind limba de stat, AP
Flux, 05.07.1999.
Gusleacov Victor, Ce [i cum a fost? {i ce se mai ]nt]mpl=?, Conflictul din Transnistria:
adev=rul a[a cum a fost el, Materialele Conferin\ei {tiin\ifico-Practice Interesele de
stat [i rolul organelor de interne ]n asigurarea ordinii constitu\ionale, drepturilor [i
libert=\ilor omului ]n raioanele de est ale Republicii Moldova, 12-13 ianuarie 1993
(Chi[in=u: Logos, 1996), p. 19.
Gusleacov Victor, ibidem, p. 21.
AP Flux, 17.05.2000.
Un grup de 26 de deputa\i cer tragerea la r=spundere penal= a liderului comunist,
Vladimir Voronin, AP Flux, 29.09.2000.
Comuni[tii [i organiza\ii ale minorit=\ii ruse condamn= bombardarea Bagdadului,
BASA-press, 17.12.1998.
Vladimir Voronin acuz= NATO de standard dublu ]n politic=, Moldpres,
04.05.1999.
Interviu cu vicepre[edintele grupului parlamentar al comuni[tilor Victor Stepaniuc:
apropierea de NATO ]nseamn= deteriorarea rela\iilor cu Rusia, care s]nt prioritare
pentru Republica Moldova, BASA-press, 12.02.2000.
348
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
IULIAN FRUNTA{U
A fost semnificativ= observa\ia pre[edintelui Parlamentului Diacov din cadrul
Conferin\ei {tiin\ifico-Practice Unitatea poporului Republicii Moldova [i problema
identit=\ii etnice c= aspectele problemei legate de rela\iile interetnice se acutizeaz=
]n ajun de alegeri, aceast= situa\ie fiind caracteristic= perioadei de tranzi\ie spre maturizarea for\elor politice, a se vedea Problema rela\iilor interetnice ]n Republica
Moldova o specula\ie a partidelor politice, Moldpres, 05.05.1999.
Moldpres, 19.05.1999.
Reprezentan\i ai minorit=\ii ruse[ti din Republica Moldova consider= c= Chi[in=ul
[i-a modificat politica fa\= de Moscova, AP Flux, 12.01.2000.
Deputa\ii PFD protesteaz= ]mpotriva activit=\ii ilegale ]n regiunea transnistrean= a
partidelor politice din Federa\ia Rus=, AP Flux, 26.07.2000.
AP Flux, 07.07.1998.
AP Flux, 23.10.2000.
Negru Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n R.S.S. Moldoveneasc= (Chi[in=u: Prut
Negru Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n R.S.S. Moldoveneasc= (Chi[in=u: Prut
{coala na\ional= sau un pas ]nainte [i doi ]napoi, }nv=\=m]ntul public, 17.06.1989.
Moldova Socialist=, 14.03.1988.
Ciobanu Anatol, Promovarea limbii de stat: ora bilan\ului, Moldova Suveran=,
21.08.1999.
California: Hoover Institution Press, 2000), p. 111.
{coala nr. 20 de limb= rom`n= din Tiraspol a intrat sub interdic\ia autorit=\ilor
transnistrene, Libertatea, 15.07.1998.
Polemica ]ntre T=nase Constantin, Povara prosoapelor noastre, Flux, edi\ia de vineri,
23.04.1999 [i Vieru Gr., {i-a[a-mi vine c]teodat=..., Literatura [i Arta, 06.05.1999.
Reprezentan\i ai minorit=\ii ruse sus\in c= le s]nt ]nc=lcate drepturile, AP Flux,
10.11.1999.
Ukraines linguistic derussification irks Moscow, From nations to Russian-speaking
populations? Monitor, Volume VI, issue 4, 18.02.2000.
BASA-press, 06.08.1998.
Forma\iunile de dreapta protesteaz= ]mpotriva interpret=rii Legii Audiovizualului,
adoptat= vineri de legislativ. Grupurile parlamentare de dreapta exprim= vot de
ne]ncredere Pre[edintelui Parlamentului, AP Flux, 29.09.2000.
{coala cu predare ]n limba roman= pe baza grafiei latine de la Tiraspol ar putea
r=m]ne f=r= elevi, AP Flux, 03.10.2000.
Peti\ie ]n baza Art. 14 al legii cu privire la contenciosul administrativ, Flux, edi\ia
de vineri, 27.10.2000.
Pentru prima dat= la Chi[in=u a fost intentat un dosar penal unui ziar rusesc, Flux
cotidian, 10.01.2001.
Guvernul ia atitudine fa\= de acuza\iile aduse de ziarul moscovit Komsomolskaia
Pravda din 18.08.1999, AP Flux, 25.08.1999.
Cel mai important difuzor de publicitate ]n limba rus= dezaprob= o ini\iativ=
guvernamental=, BASA-press, 09.09.1999.
Reprezentan\i ai minorit=\ii ruse protesteaz= ]mpotriva proiectului de modificare a
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
legii despre reclam=, AP Flux, 16.08.1999.

Piotrovski Raimond, Moldova ]n perioada postsovietic=. Probleme lingvistice,
Conflictul din Transnistria: adev=rul a[a cum a fost el, Materialele Conferin\ei {tiin\
ifico-Practice Interesele de stat [i rolul organelor de interne ]n asigurarea ordinii
constitu\ionale, drepturilor [i libert=\ilor omului ]n raioanele de est ale Republicii
Moldova, 12-13 ianuarie 1993 (Chi[in=u: Logos, 1996), p. 117.
17.08.1999.
De Nevers Renee, Russias Strategic Renovation, Adelphi Paper 289 (London: International Institute for Strategic Studies, 1994), p. 54.
Simes Dimitri K., America and the Post-Soviet Republics, Foreign Affairs, Washington DC, Summer 1992, p. 78.
King Charles, Euroasia Letter: Moldova with a Russian Face, Foreign Policy, nr. 97,
Winter 1994-1995, Washington DC, p. 106.
Chirc= Sergiu Ion, Basarabia. Lupta Continu= (Chi[in=u: Arc, 2000), pp. 39-40.
., , , 12.09.1997.
, 30.06.2000.

, Olvia-press,
http://www.olvia.net.md/ ol27-11-00.html.
Deach Mark, , , New York, republicat de , 11.01.1993.
.
,
, , 14.03.1996.
, , 06.09.1995.
, ,
, 20.01.1994.
, 04.07.1992.
MacFarlane Neil, Russian Conception of Europe, Post-Soviet Affairs, 10, 1994, p.
253.
1996), p. 359.
1996), p. 355.
Odom William and Dujarric Robert, Commonwealth or Empire? Russia, Central Asia,
and the Transcaucasus (Indianapolis, Indiana: Hudson Institute, 1995), pp. 116-117.
Sondajul sociologic efectuat de , , 28.09.1999.
Uniunea scriitorilor din Federa\ia Rus= a organizat una din [edin\ele sale plenare la
Tiraspol, AP Flux, 26.10.2000. Ministerul de Externe al Republicii Moldova ia atitudine fa\= de plenara scriitorilor ru[i care a avut loc la Tiraspol, AP Flux, 31.10.2000.
Ne limit=m aici doar la liderul separatist rus Smirnov Igor Nicolaevici, n=scut la
23.10.1941 ]n regiunea Habarovsk, care, ]mpreun= cu so\ia sa, Smirnova Janetta Nicolaevna, n=scut= la 14.03.1936 ]n Ucraina, a ob\inut cet=\enia rus= prin intermediul
350
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
IULIAN FRUNTA{U
Ambasadei Federa\iei Ruse de la Chi[in=u (eliberat la 11.01.1999, nr. 50N: 0337530
[i, respectiv eliberat la 20.01.1999, nr. 50N: 0337009).
., ( ),
, , n. 3, 1994,
. 54.
., ( ),
, , n. 4, 1994,
. 8 10.
Ungari and Siesby, experts ODIHR, CSCE Human Dimenssion Report, January 30
- February 4, 1994.
De Nevers Renee, Russias Strategic Renovation, Adelphi Paper 289 (London: International Institute for Strategic Studies, 1994), p. 54.
, ,
, 1996.
Duma de Stat [i raporturile moldo-ruse, Luceaf=rul, 23.12.1997.
A se vedea Declara\ia Ministrului rus de externe Ivanov I.S., la reuniunea a opta a
Consiliului de Mini[tri al OSCE, Viena, MC.DEL/127/00 din 27.11.2000.
1996), p. 341.
Die Presse, 18.11.1999.
Sddeutsche Zeitung, 20.11.1999.
La Stampa, 20.11.1999.
, 02.08.2000.
1996), p. 353.
Demnitari de la Moscova cer condi\ionarea datoriilor Republicii Moldova fa\= de
Gazprom de reluarea emiterii la Chi[in=u a posturilor de radio [i televiziune
ruse[ti, AP Flux, 25.09.2000.
Is Russia substituting ethnopolitics for foreign policy?, Monitor, Vol. VI, no. 29,
10.02.2000.
Taylor Trevor, European Security and the Former Soviet Union. Dangers, Opportunities and Gambles (London: 1994), p. 12.
Doctrina Militar= a Federa\iei Ruse, distribuit= la Forumul de Cooperare ]n domeniul
Securit=\ii al OSCE, FSC.DEL/239/00, 7 iunie 2000.
XXI :
(-3), ,
, 18.06.1998 [i 19.06.1998.
Conducerea Transnistriei dore[te unirea cu Federa\ia Rus=, Flux cotidian,
29.03.2000.
Nantoi Oazu, Cu privire la situa\ia ]n raioanele de est ale Republicii Moldova (19922000), Aspecte ale conflictului transnistrean, colectiv de autori, Institutul de Politici
Publlice (Chi[in=u: {tiin\a, 2001), p. 12.
Transnistria este mai suveran= dec]t Republica Moldova, potrivit deputatului rus
Gheorghi Tihonov, AP Flux, 06.09.2000.
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
, http://www.olvia.net.md/ol10-0900.html.
!, http://olvia.net.md/president_2.html.
, 07.02.1998.
Ministerul de Externe dezaprob= invitarea autorit=\ilor transnistrene ]n Duma de
Stat, BASA-press, 23.02.1999.
Duma rus= acuz= conducerea Republicii Moldova de nedorin\a de a rezolva problema transnistrean=, AP Flux, 06.10.1999; Deputa\ii din Duma rus= acuz= SUA de
presiuni asupra autoproclamatei republici nistrene, BASA-press, 17.07.1999.
Declara\ie a Parlamentului de la Chi[in=u vizavi de hot=r]rea Dumei ruse, BASApress, 24.11.1995.
Declara\ia Parlamentului ]n leg=tur= cu hot=r]rea Dumei de Stat a Rusiei, BASApress, 27.04.1995.
Publlice (Chi[in=u: {tiin\a, 2001), p. 10.
Pentru o acoperire mai complet= a prezen\ei militare ruse a se vedea Gribincea Mihai,
For\ele armate ruse ]n Moldova: pericol sau factor stabilizator? (Chi[in=u: Civitas,
1998) [i Politica rus= a bazelor militare. Moldova [i Georgia (Chi[in=u: Civitas, 1999).
De asemenea, P]ntea Iurie, Aspectul militar ]n solu\ionarea conflictului din zona de
est a Republicii Moldova, Aspecte ale conflictului transnistrean, colectiv de autori,
Institutul de Politici Publlice (Chi[in=u: {tiin\a, 2001), pp. 94-138.
Cibotaru Viorel, Partidele politice [i controlul democratic asupra for\elor armate
ale Republicii Moldova, Pluripartidismul ]n Moldova: esen\a [i specificul form=rii
(Chi[in=u: USM [i ISPRI, 2000), p. 24.
Golan Constantin, Starea excep\ional= [i mobilizarea, Conflictul din Transnistria:
(Chi[in=u: Logos, 1996), p. 71.
(
14-

,
, , 04.06.1992.
(
14-

,
, , 04.06.1992.
14- ,
, 04.06.1992.
(
14-

,
352
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
116
IULIAN FRUNTA{U
, , 04.06.1992.
Guceac Ion, Opera\ii militare [i dreptul, Conflictul din Transnistria: adev=rul a[a
cum a fost el, Materialele Conferin\ei {tiin\ifico-Practice Interesele de stat [i rolul
organelor de interne ]n asigurarea ordinii constitu\ionale, drepturilor [i libert=\ilor
omului ]n raioanele de est ale Republicii Moldova, 12-13 ianuarie 1993 (Chi[in=u:
Logos, 1996), p. 97.
Cazacii-gr=niceri continu= s= tensioneze situa\ia din zona de securitate, Moldpres,
03.06.1999.
Gribincea Mihai, Politica rus= a bazelor militare. Moldova [i Georgia (Chi[in=u:
Civitas, 1999), p. 175.
.
,
, 05.10.96.
Tiraspol Officer Reports Dniester and Mafia Attempts to buy 14th Army Weapons,
BBC Summary of World Broadcasts, SU/2072, 12 August 1994.
Armamentul fabricat ]n Transnistria este utilizat ]n conflictul armat din Cecenia,
AP Flux, 27.01.2001.
}n regiunea transnistrean= ar putea fi create ]ntreprinderi mixte, cu participarea
agen\ilor economici din complexul militar rus, AP Flux, 26.10.2000.
Hot=r]re pentru aprobarea structurii generale [i a efectivului Armatei Na\ionale [i
a institu\iilor Ministerului Ap=r=rii, Monitorul Oficial, nr. 67-69, 01.07.1999, p. 6.
Moldova Suveran=, 03.10.1991.
Levin\a Constantin, Comandamentul militar, Conflictul din Transnistria: adev=rul
a[a cum a fost el, Materialele Conferin\ei {tiin\ifico-Practice Interesele de stat [i rolul
Logos, 1996), pp. 128-134.
Ila[cu Ilie, interviu, Jurnal de Chi[in=u, 20.07.2001.
King Charles, Euroasia Letter: Moldova with a Russian Face, Foreign Policy, nr.
97, Winter 1994-1995, Washington DC, p.108.
La Nistru este compromis= misiunea pacificatoare a Rusiei, Moldova Suveran=,
03.08.1996.
, ..., Panorama, SUA,
21.12.1993. Republicat de , 11.01.1994.
, 21, 1994, , . 51.
Gheorghi\= Mihai, Organele speciale [i militare ale Republicii Moldova ]n ap=rarea
intereselor de stat [i puterii constitu\ionale (1989-1992), Conflictul din Transnistria:
(Chi[in=u: Logos, 1996), p. 27.
Gorgan Alexandru, For\ele armate: conflict, loc, ordine [i drept, Conflictul din
Transnistria: adev=rul a[a cum a fost el, Materialele Conferin\ei {tiin\ifico-Practice
Interesele de stat [i rolul organelor de interne ]n asigurarea ordinii constitu\ionale,
drepturilor [i libert=\ilor omului ]n raioanele de est ale Republicii Moldova, 12-13
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
ianuarie 1993 (Chi[in=u: Logos, 1996), p.106.

Rezolu\ia Parlamentului nr. 1075-XII din 01.07.1992 [i prezentarea instrumentelor de
ratificare prin scrisoarea semnat= de Pre[edintele Snegur la 01.07.1992 [i contrasemnat=
de Ministrul de Externe |]u.
Moraru Anton, Adev=rul ca o vie pic=tur= de rou=, Conflictul din Transnistria:
(Chi[in=u: Logos, 1996), p. 42.
Levin\a Constantin, Comandamentul militar, Conflictul din Transnistria: adev=rul
a[a cum a fost el, Materialele Conferin\ei {tiin\ifico-Practice Interesele de stat [i rolul
Logos, 1996), p. 135.
Dup= opt ani de la ]ncheierea r=zboiului de pe Nistru, statul n-a dat publicit=\ii lista
persoanelor decedate ]n acest conflict, AP Flux, 13.12.1999.
., , ,
18.01.1994.
., , ,
18.01.1994.
1996), p. 375.
, ..., , SUA,
21.12.1993. Republicat de , 11.01.1994.
Legislativul Moldovei marcheaz= zece ani de la parlamentarism, Moldpres,
14.04.2000.
Este relevant= ]n acest sens reac\ia Ambasadei Federa\iei Ruse (comunicatul de pres=
nr. 5445 din 27.10.98) la Declara\ia MAE-ului Moldovei cu ocazia anivers=rii a 4-a de
la semnarea Acordului moldo-rus referitor la retragerea trupelor ruse din 1994.
Monitor, dup= Flux, 18.06.1999.
Helsinki Watch to Russian authorities, , 01.11.1993.
Waters T., Instabilities in Post-Communist Europe. Moldova (RMA Sandhurst: Conflict
Studies Research Centre January, 1995), pp. 14-15.
Cazacii din Rusia iau atitudine ]n problema Transnistriei, AP Flux, 07.12.1099.
La Tighina a fost fondat= o filial= a mi[c=rii social-politice Edinstvo din Federa\ia
Rus=, AP Flux, 22.07.2000.
A se vedea temerile Poloniei c= procesul de adaptare va submina calitatea de statmembru al NATO. SIPRI Yearbook 2000. Armaments, Disarmament and International
Security (Oxford: Oxford University Press, 2000), p. 586. Rom`nia, de asemenea, a
depus eforturi considerabile pentru a diminua impactul negativ al afl=rii ]n regimul de
flanc asupra perspectivelor de integrare euroatlantic=, negocierea Tratatului adaptat
demonstr]nd elocvent acest lucru.
Republica propune legalizarea prezen\ei militare ruse ]n Transnistria. Premierul
Braghi[ spune c= trebuie evaluate toate plusurile [i minusurile unei asemenea decizii,
354
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
IULIAN FRUNTA{U
f=r= s= exclud= din start aceast= posibilitate, AP Flux, 05.04.2000.
Interviu cu premierul Braghi[, Flux, edi\ia de vineri, 14.04.2000.
Comuni[tii ar sus\ine dislocarea unei baze militare a Rusiei ]n Transnistria, ]n cazul
]n care ru[ii ar achita sta\ionarea ei cu gaze naturale, AP Flux, 06.04.2000.
Actualul raport de for\e din parlament nu permite schimbarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova, declar= Golea, purt=torul de cuv]nt al pre[edin\iei, AP
Flux, 06.04.2000.
Dumitru Diacov: o eventual= propunere din partea Rusiei privind bazele militare ]n
Transnistria trebuie discutat= la nivel de exper\i, f=r= a antrena opinia public=, AP
Flux, 06.04.2000.
Iurie Ro[ca: textul publicat ]n De facto tr=deaz= op\iunile filoruse destul de radicale
ale taberei Pre[edintelui Lucinschi, AP Flux, 07.04.2000.
Monitor, Jamestoun Foundation, 12.04.2000.
SIPRI Yearbook 2000, Armaments, Disarmament and International Security (Oxford:
Oxford University Press, 2000), p. 584.
, .
, ,
25.10.2000.

, -, ,
() , ,

, , PC.DEL/394/00, 17.07.2000.
Scrisoarea nr. 2430p-P4 din 13 iulie 2000.
Monitor, 30.11.2001.
Chifu Iulian, R=zboi diplomatic ]n Basarabia (Bucure[ti: Paideia, 1997), p. 57.
, Olvia-Press, Tiraspol, 01.12.2000.
Nahaylo Bohdan. Ukraine and Moldova: The view from Kiev, RFE Research Report,
vol.1, no.18, 01.05.1992.
King Charles, Post-Soviet Moldova: A Borderland in Transition, Russian and CIS
Programme (London: The Royal Institute of International Affairs, 1995), p. 17.
Premierul Braghi[ se pronun\= pentru cedarea Ucrainei a unei p=r\i din teritoriul
Republicii Moldova, AP Flux, 13.04.2000; Deputa\ii cre[tini-democra\i se opun
transmiterii ]n proprietatea Ucrainei a unui sector din teritoriul Republicii Moldova, AP Flux, 13.04.2000; }n cadrul [edin\ei ]nchise a Parlamentului au fost ini\iate
audieri parlamentare, AP Flux, 19.05.2000; Pre[edin\ia apreciaz= drept echitabil
tratatul privind delimitarea frontierei dintre Ucraina [i Republica Moldova, AP Flux,
22.05.2000; 19 organiza\ii neguvernamentale din Republica Moldova s-au pronun\at
]mpotriva ratific=rii tratatului cu privire la frontiera de stat dintre Ucraina [i Republica
Moldova, AP Flux, 25.07.2000.
|ara, 05.10.1993.
Prin semnarea Tratatului despre delimitarea frontierei moldo-ucrainene, a fost
stabilit= definitiv grani\a de stat a Republicii Moldova, declar= Pre[edintele Lucinschi, AP Flux, 20.08.2000.
, 07.04.1998.
Curtea Constitu\ional= a reconfirmat dreptul condi\ionat al g=g=uzilor la autodeter-
154
155
156
157
158
159
160
161
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
minare extern=, BASA-press, 21.12.1995.

Deputa\ii de la Tiraspol [i Comrat au semnat un acord de colaborare, AP Flux,
06.07.2000.
Sovietul suprem de la Tiraspol condamn= politica promovat= de Republica Moldova
fa\= de UTA Gagauz-Yeri, AP Flux, 22.06.2000.
AP Flux, 19.08.2000.
Kendighelean Mihail, pre[edintele Adun=rii Populare UTA Gagauz-Yeri, interviu,
Timpul, 05.10.2001.
AP Flux, 01.06.2000.
G=g=uzii cer federalizarea Republicii Moldova, AP Flux, 07.06.2000.
AP Flux, 30.03.2000.
AP Flux, 03.01.2001.
AP Flux, 19.01.2000.
AP Flux, 19.11.1999.
AP Flux, 20.02.1999.
AP Flux, 18.08.2000 [i AP Flux, 19.08.1999.
AP Flux, 02.10.1998.
AP Flux, 16.03.1999.
AP Flux, 23.08.1999.
AP Flux, 31.05.1999.
AP Flux, 17.05.1999.
AP Flux, 20.10.1998.
Interviu cu Ocuz Ozge, Ambasadorul Turciei ]n Republica Moldova, Flux cotidian,
26.11.1999.
Kurzii din Republica Moldova sus\in c= Guvernul de la Chi[in=u este influen\at de
Turcia, AP Flux, 21.07.1999.
Pre[edintele societ=\ii bulgare despre problema denumirii limbii de stat, BASApress, 10.05.1995.
Ziari[tii bulgari au declarat c= cet=\enilor de etnie bulgar= din Moldova nu le
sunt ]nc=lcate drepturile la autodeterminare cultural= [i administrativ=, AP Flux,
27.11.1999.
Pozi\ia Ambasadorului Petar Vodenski, privind acordarea unei autonomii administrative raionului Taraclia, reprezint= pozi\ia oficial= a Bulgariei, AP Flux,
28.10.1998.
BASA-press, 16.10.1998.
BASA-press, 12.12.1998.
BASA-press, 28.12.1998.
BASA-press, 31.03.1999.
BASA-press, 23.02.1999.
BASA-press, 05.03.1999.
BASA-press, 03.05.1999.
BASA-press, 14.05.1999.
AP Flux, 23.05.1999.
BASA-press, 07.07.1999.
BASA-press, 19.07.1999.
AP Flux, 19.07.1999.
356
189
190
191
192
193
194
IULIAN FRUNTA{U
Moldpres, 12.08.1999.
Moldpres, 29.06.1999.
BASA-press, 07.10.1999.
Bulgarian county created, Monitor a daily briefing on the post-Soviet States,
26.10.1999.
BASA-press, 06.08.99 [i AP Flux, 07.08.1999.
17.08.1999.
Uzina de Ciment de la
R]bni\a.
(Imagine din: Arhiva Iulian
Frunta[u)
Centrala Hidroelectric=
de la Dub=sari.
(Imagine din: Arhiva Iulian
Frunta[u)
Prelucrarea vi\ei de vie ]ntr-o gospod=rie

colhoznic= din centrul Moldovei.
(Imagine de Valeriu Corcimari)
XVII
Ivan Bodiul [i cuplul Ceau[escu ]n hora socialist=.

(Imagine de Ion Chibzi din arhiva Editurii Cartdidact)
Monumentul Armatei Sovietice eliberatoare de la Chi[in=u. Anii 70 ai sec. XX.

(Imagine din: Arhiva Platon Frunta[u)
XVIII
Secretarul General al CC al PCUS Leonid Brejnev ]nm]neaz= Moldovei distinc\ia

Revolu\ia din Octombrie, 12 octombrie 1974.
Ivan Bodiul la adunarea festiv= a CC al PCM [i al Sovietului Suprem al RSSM din

12 octombrie 1974.
XIX
Demonstra\ie antisovietic= la ]nceputul anilor 90 ai sec. XX la Chi[in=u.

Implicarea clerului ]n procesul de emancipare na\ional=.

XX
Demontarea monumentului V. I. Lenin de la Chi[in=u.

Mircea Snegur [i Mircea Druc ]n perioada romantic=.

XXI
Podul de la Dub=sari.
Pozi\ii de lupt= pe platoul Pogrebnea.
(Imagine de Tudor Iovu)
Un moment de lupt=.
Retragerea trupelor moldovene[ti din

zona de conict.
XXII
Combatan\ii moldoveni revolta\i de condi\iile Acordului de

]ncetare a focului, semnat de
Snegur [i El\in la 21 iulie 1991,
]n urma r=zboiului limitat rusomoldovenesc.
Delarea tehnicii militare la Tiraspol, transferat= separati[tilor ru[i de Armata a

14-a a Federa\iei Ruse.
XXIII
Grupul lui Ila[cu, judecat de regimul separatist de la Tiraspol.

(Imagine de Tudor Iovu )
Cazaci ru[i, ]n marea majoritate din afara regiunii transnistrene, implica\i activ ]n
constituirea armatei separatiste.
XXIV
Imagistica antrenat= pentru

consolidarea statalit=\ii p=r\
ilor Suvorov la Tiraspol [i
{tefan cel Mare la Chi[in=u.
(Imagini de Valeriu Corcimari)
XXV
Mijlocul de deplasare cel mai disponibil ]n provincia basarabean=, dup= zece ani de
independen\=.
Parada militar= la Tiraspol cu ocazia ]mplinirii a 10 ani de la proclamarea republicii

separatiste.
XXVI
(Imagine de Boris Harcenko)
Petru Lucinschi, unul

dintre politicienii cei
mai abili din nomenclatura ex-comunist=.
Pre[edinte al Parlamentului [i al \=rii, scos pe
necarosabilul politicii
]n urma schimb=rilor
constitu\ionale din
5 iulie 2000, care au
transformat Republica
Moldova ]n republic=
parlamentar=.
XXVII
Scriitorul Ion Dru\=, domiciliat la Moscova unul

dintre moldoveni[tii ilu[tri, antrenat de mai mul\i
politicieni ]n proiecte ideologice de consolidare a
statalit=\ii rusole a Moldovei.
Igor Smirnov, cet=\ean al Federa\iei Ruse, liderul separati[tilor de la Tiraspol.

XXVIII
Vladimir Voronin, pre[edintele comunist al Republicii Moldova.

Clerul Mitropoliei Moldovei,

subordonat= canonic
Moscovei, sus\inut= de
autorit=\ile Republicii
Moldova care au ]nregistrat Mitropolia Basarabiei
doar ]n urma interven\iilor
Consiliului Europei.
XXIX
Proteste ale pensionarilor ]mpotriva sc=derii dramatice a nivelului de trai.

}mpropriet=rirea \=ranilor
cu p=m]nt.
XXX
Iurie Ro[ca, liderul autoritar al PPCD.

Ion Sturza, ex-premierul ADR-ist al

Republicii Moldova.
Vladimir Voronin la Plenara CC

al PCM.
XXXI
}n incinta Bibliotecii Municipale din ora[ul Comrat, februarie 2001.

(Imagine de Valeriu Corcimari).
XXXII
356
IULIAN FRUNTA{U
Capitolul VII
IMAGINARUL {I FRAGILITATEA STATALIT+|II*
1. Clivajele etnice, statalitatea [i tranzi\ia democratic=

Deseori, democratizarea este considerat= inerent mai dificil= ]n statele multina\ionale, dec]t ]n cele monoetnice se presupune c= doar
]n ultimul caz nu este contestat principiul folosirii institu\iilor comune.
Aceast= logic= are r=d=cini ]n filozofia politic= a lui John Stuart Mill, care
sus\inea ]n Considerations on Representative Government1 c= institu\iile libere
s]nt practic imposibile ]n \=ri compuse din na\ionalit=\i diferite. Robert
Dahl, de asemenea, a sus\inut c= diferen\ele na\ionale ]n cadrul statelor
constr]ng capacitatea de participare a cet=\enilor, limit]nd astfel posibilitatea unei poliarhii reu[ite.2 Problema teoretic= ]n raport cu aser\iunea
]n cauz= este, ]n viziunea echipei de politologi [i economi[ti condus= de
Adam Przeworski3, c= autorii de mai sus consider= identitatea etnic= drept
primordial conferit=. Teoria primordialist= sus\ine c= oamenii s]nt n=scu\i
]n anumite identit=\i culturale particulare [i c= angajamentele lor cele mai
profunde [i valorile cel mai puternic profesate s]nt determinate de c=tre
identit=\ile mo[tenite. }n cazul Basarabiei actuale, un primordialist ar fi
liderul PPCD, care declara: Ca orice rom`n, m-am n=scut ]n s]nul unei
Biserici, ]n s]nul unui neam, ]n s]nul unei familii. S]nt ni[te realit=\i r]nduite
*Imaginarul statalit=\ii nu ]nseamn= statalitate imaginat=, ci modul cum ea este conceput=
]n viziunea [i imaginea politic= a indivizilor, cum este proiectat= [i cum de facto prinde
la trup.
de Dumnezeu ]n care m-am trezit [i pe care nici nu pot, nici nu voiesc s=

le modific. {i ]ntruc]t aceste realit=\i nu reprezint=, vorba unui g]nditor,
un act de voin\=, nu [tiu s= fac altceva dec]t s=-mi orientez eforturile, at]ta
c]t ]mi st= ]n puteri, spre p=strarea [i afirmarea acestor valori pe care le-am
primit prin na[tere.4 Pentru acesta, identit=\ile s]nt imuabile, indestructibile [i, ]ntr-un fel, sacre, de[i rom`nizarea ru[ilor/ucrainenilor ]n secolul
XIX sau rusificarea basarabenilor [i minorit=\ilor etnice ]n secolul XX ar
putea oferi suficient temei de a critica teoria primordialismului etnic.
Unul din primii primordiali[ti, Harry Eckstein, afirma c= clivajele*
etnice [i culturale s]nt mai obiective dec]t cele ale grupurilor de interese
sau ale clasei, concluzion]nd c= dac= mobilitatea social= este posibil=, cea
cultural= nu.5
Contrariul este sus\inut de un alt grup de istorici [i politologi, care
afirm= c= r=d=cinile culturale comune nu reprezint= o condi\ie necesar=
[i nici suficient= pentru calitatea de membru etnic sau na\ional. }n acest
fel, na\iunile nu s]nt descendente directe ale familiilor ancestrale care
stabilesc dreptul istoric de a conduce ]n timpurile noastre, ele fiind mai
degrab= mi[c=ri politice moderne care se bazeaz= pe miturile ancestrale
comune pentru a legitima domina\ia lor asupra societ=\ii prin intermediul
aparatului de stat.6 Teoretic, chiar [i diferen\ele minuscule ar putea fi
amplificate [i incluse ]n procesul politic. Robert Bates sus\inea c= identitatea etnic= este manipulabil= [i schimb=toare, ]n acest fel fiind necesar=
explicarea construc\iilor de similaritate [i diferen\= ]n termeni ce \in de
rezultate, nu fiind acceptate drept gratuite.7
}n acest context, Przeworski afirm= c= construc\iile istorice implic=
*Conceptul descrie acele diviziuni societale care s]nt suficient de ad]nci sau mari pentru
a-[i g=si expresia politic=. Clivajele pot fi reflectate prin intermediul a dou= c=i: num=rul
de partide [i raportul ]ntre acestea. Sistemul politic cel mai pu\in stabil este acel ]n care
diviziunile ]ntre partide s]nt ireconciliabile. Alt element este ponderea relativ= a partidelor.
Dac= aceasta este aproximativ egal=, conflictul are tendin\a s= se permanentizeze. Clivajele
sociale pot exista ]n conformitate cu dimensiunile clasei, rasei, religiei [i limbii. O teorie care
explic= stabilitatea multor democra\ii este cea a clivajelor interconectate. Partidele, ]n lupta
lor pentru putere, s]nt ]n situa\ia de a se adresa altor categorii de votan\i, dec]t doar celor
care reprezint= sursa lor de baz= a suportului electoral. Acestea devin partide agregative [i ca
rezultat reflect= mai pu\in clar aspira\iile oric=rui grup sociodemografic. }ns= acest rezultat
mai depinde [i de sistemul electoral. Reprezentarea propor\ional= va conduce la apari\ia mai
multor partide, nici unul din care nu va fi suficient de puternic s= formeze guvernul ]n mod
independent. Partidele vor tinde s=-[i men\in= suportul electoral de baz=, fiind articulate
[i men\in]nd clivajele respective (Bealy Frank, The Blackwell Dictionary of Political Science,
Blackwell Publishers Inc, Oxford and Masachussets, 1999, pp. 61-62).
358
IULIAN FRUNTA{U
posibilitatea unei deconstruc\ii contemporane.8 Acest lucru, dup= p=rerea

noastr=, este perfect realizabil, ]ns= nu demonstreaz= o irelevan\= sau
artificialitate a etniei. Trimiterile, de[i exagerate, la ancestralitatea na\iunii
[i deci sacralitatea conferit= de timp devin credibile [i utilizabile ]n timpurile moderne datorit= caracterului competitiv al civiliza\iei occidentale
]n ultimele dou= secole pentru mintea [i sufletul individului, faptul ]n
cauz= cunosc]nd extreme lamentabile. Timpul devine o valoare pentru
b=[tina[i ]n raport cu cei veni\i mai t]rziu, care nu pot pretinde legitimitatea necesar= pentru a se bucura de acela[i set de privilegii. Pe de
alt= parte, chiar dac= orice experien\= uman= sau construc\ie social= poate
fi dezasamblat=, cu greu ]ns= ]n\elegem cum acestea func\ioneaz=, de ce
unele reu[esc, iar altele nu, s= mobilizeze indivizii ]n anumite momente
pentru scopurile na\ionale, de clas= etc. La fel, sentimentul insecurit=\ii
este propriu fiec=rui individ o angoas= social= care ]i impune solu\ia de
identificare cu un grup etnic, social sau profesional ce ]i ofer=, cel pu\in,
iluzia colectivit=\ii [i a bunurilor asociate cu aceasta.
Lipset [i Rokkan au identificat patru clivaje clasice ]n Europa Occidental=: statul versus biserica, centrul versus periferia (ap=rute din epoca
edific=rii na\iunii), p=m]ntul versus industria [i patronii versus angaja\ii
(din era revolu\iei industriale). Aceste dimensiuni ale clivajelor s]nt acum
reformulate, de obicei, ca seculare versus religioase, patron/angajat ca
clas= de mijloc versus clasa muncitoreasc=, iar clivajul centru/periferie
reflect= rezisten\a fa\= de stat deseori bazat= pe conflicte etnoreligioase ]n timp ce clivajul urban/rural este reformulat ca un conflict
sectoral.9
Am putea sus\ine afirma\ia lui Przeworski c= nu exist= o eviden\=
sistematic= privind faptul c= mobilizarea na\ionalit=\ilor ]n cadrul statelor se desf=[oar= mai des ]n perioadele de democratizare dec]t ]n alte
timpuri, exemple concludente ]n acest sens fiind rena[terea na\ional= a
Quebecului [i Flandrilor, ]n \=ri care erau deja democra\ii consolidate.
Aceste resurec\ii, de regul=, apar ]n perioadele declinului institu\ional la
centru sau ale dinamismului economic ]ntr-o regiune cultural periferic=.10
C]nd resursele centrului s]nt ]n declin, unele elite regionale s]nt tentate
s= mobilizeze masele regiunii pentru a secesiona, f=c]nd apel la o cultur=
proprie doar regiunii [i separ]nd-o de elementele comune cu capitala \=rii
(evolu\iile politice ]n Italia de Nord, de exemplu).
De asemenea, pare a fi corect= teza colectivului de politologi [i
economi[ti condus de Przeworski referitoare la faptul c= dac= e[ecul

autoritarismului lanseaz= mi[c=ri regionale de rena[tere, aceasta nu
datorit= democratiz=rii per se, ci sl=biciunii centrului (]n cazul nostru,
dup= cum am ar=tat ]n Capitolul 5, statul-partid de la Moscova a lansat
procesul de liberalizare, independent de periferiile na\ionale). Na\ionalismele bazate regional nu conduc la dezintegrarea centrului; mai degrab=
e[ecul centrului ofer= contextul ]n care na\ionali[tii dintr-o regiune sau
alta pot mobiliza masele largi pentru promovarea mi[c=rilor ]n favoarea
autonomiilor.
Mai mul\i politologi au analizat problema elabor=rii unor asemenea
institu\ii politice care ar putea supravie\ui politiz=rii diferen\elor culturale. De exemplu, Lijphart, dar [i al\ii au proiectat un design institu\ional al
democra\iei consensualiste*, diferit= de democra\ia majoritar=.11 }ns=
lucrarea lui Lijphart s-= bazat pe experien\a Olandei, unde clivajele nu
s]nt politizate at]t de mult cum ar fi, de exemplu, ]n Liban sau ]n Africa
de Sud. Pe de alt= parte, am putea critica modelul consensualist pe motivul
semnifica\iilor pe care le implic= raportul ]ntre democra\ie [i controlul
deplin pe care liderii politici ]l de\in asupra segmentelor pe care le reprezint=.12 De cele mai multe ori, modelele consensualiste se dezintegreaz=
c]nd se schimb= echilibrul popula\iei, ]n mod special c]nd sporul natural
al clasei inferioare devine mai mare dec]t al celei superioare. Cu toate
acestea, modelele consensualiste au relevat unele lucruri importante ]n ce
prive[te design-ul institu\ional, ]n primul r]nd reprezentarea propor\ional= [i alte mecanisme de votare care sprijin= edificarea coali\iilor ]ntre
grup=ri etnice din regiune.
Partidele na\ionale, care ]ncearc= s= formeze alian\e, penetr]nd grupurile culturale ]n toate regiunile (panregionale), au tendin\a s= formuleze solicit=ri, pornind de la mi[c=rile de autonomie bazate regional.13 De
exemplu, dou= partide centriste aflate la guvernare ]n Spania democratic=
*O form= a democra\iei pentru societ=\i pluraliste segmentate. Clivajele s]nt acceptate,

iar puterea este distribuit= ]n cadrul guvern=rii de c=tre toate grupurile importante sub
aspect etnic, religios [i lingvistic. Unde e posibil, puterea este descentralizat= teritorial,
unde autonomia segmentat= ia forma piloniz=rii, ca ]n Olanda. Propor\ionalitatea nu doar
caracterizeaz= sistemul de votare, ci [i desemnarea ]n func\ii. Fiecare grup are dreptul de
veto asupra deciziilor importante. Acest tip de sistem politic func\ioneaz= ]n Olanda, Elve\ia
[i Austria (Bealy Frank, The Blackwell Dictionary of Political Science, Blackwell Publishers Inc,
Oxford and Masachussets, 1999, p. 83).
360
IULIAN FRUNTA{U
(UCD [i PSOE) niciodat= nu au c=utat sus\inere doar ]n cadrul electoratului antiautonomist al Cataloniei [i |=rii Bascilor, aceasta ]nsemn]nd c=
a existat suficient spa\iu pentru catalonii [i bascii modera\i s= coalizeze
cu partidele centriste sau s= intre ]n coali\iile formate la centru.
Elaborarea, ]n cadrul procesului de democratizare, a design-urilor institu\ionale pentru limitarea exacerb=rii conflictelor na\ionale presupune,
]n acela[i timp, faptul c= diferite sectoare ale societ=\ii s]nt de acord c=
cerin\ele pentru o autonomie regional= cresc]nd= pun ]n pericol viabilitatea
centrului [i a statului ]n general. Se presupune, de asemenea, c= liderii
politici pot coordona cu succes o pozi\ie cu privire la un set comun de
institu\ii politice care este menit s= minimalizeze acest pericol.
}n cazul Republicii Moldova, ]ns=, chestiunea a fost mai complicat=,
deoarece ]n perioada perestroik=i [i glasnost au fost lansate dou= procese
paralele de dezintegrare: at]t a centrului unional, c]t [i a unor centre
na\ionale pe care Moscova le-a [antajat (cu grade diferite de reu[it=),
folosind minorit=\ile na\ionale (ruse, de obicei) care au creat, la r]ndul
lor, autonomii separatiste. Aceast= suprapunere creeaz= o problem=
aproape insurmontabil= pentru generarea unei loialit=\i sincere f=\= de
statul moldovenesc actual din partea minoritarilor.
}n cadrul statului exist= grupuri pe interese care se afl= ]n competi\ie
pentru controlul aparatului de stat, dar care, ]n acela[i timp, ]mp=rt=[esc
viziunea comun= c= statul are hotare legitime [i o cet=\enie na\ional=
comun=. Pe de alt= parte, elita regional= reprezint= un grup de lideri
politici care contest= viziunea unui stat centralizat [i au un interes ]n
descentralizarea autorit=\ii de stat. }n acela[i timp, elita regional= nu
este un set unificat de actori: diverse segmente vor avea momente diferite
de satisfac\ie pe calea centralizare suveranitate regional=.
}n cazul Republicii Moldova elita politic= de la centru nu a fost ]n
stare s= negocieze ]n termeni clari acorduri cu elit= regional= moderat=,
fapt care ar fi contribuit la democratizarea \=rii. PDAM, Snegur, Lucinschi,
Sturza-Diacov [i Voronin au urm=rit scopul consolid=rii puterilor politice
proprii (]n special, ]n ajunul alegerilor), din contul statalit=\ii moldovene[ti
(at]t de mult omagiat= de independenti[ti), ]ncheind, ]n spirit clientelar, ]n\
elegeri neformale [i netransparente cu liderii separati[tilor ru[i, g=g=uzi
[i bulgari. De exemplu, Mihail Kendighelean, pre[edintele Adun=rii
Populare UTA Gagauz-Yeri, a recunoscut deschis c= ]n cadrul campaniei
electorale (alegerile parlamentare din 25 februarie 2001), 25 de deputa\i
de la Comrat au ]ncheiat un acord cu Vladimir Voronin, ]n calitatea sa de

reprezentant al PC. Noi trebuia s=-i sprijinim pe comuni[ti ]n alegeri, iar
ei, odat= ajun[i la putere, s= aplice stipul=rile statutului juridic special al
UTAG. A fost un acord politic. Noi ne-am ]ndeplinit promisiunile, ]n UTA
Gagauz-Yeri comuni[tii acumul]nd circa 80 la sut= din sufragii. Am f=cut
propagand= prin colective, la radio [i TV. Punctele principale ale acordului
prev=d operarea unor modific=ri [i complet=ri ]n textul Constitu\iei RM
pentru a-l racorda la Legea privind statutul juridic special al UTAG; delimitarea ]mputernicirilor ]ntre RM [i UTAG; prezen\a reprezentan\ilor
autonomiei ]n toate ramurile puterii; aderarea RM la Uniunea Rusia-Bielarus; acordarea statutului de limb= oficial= limbii ruse [.a.14
Practica vicioas= a aranjamentelor clientelare cu minoritarii a condus
inclusiv la modific=ri formale [i constitu\ionale prin crearea unei unit=\i
autonome-federale a g=g=uzilor [i a unui jude\ etnic al bulgarilor, precum
[i la semnarea unor documente inacceptabile ]n cadrul procesului de
negocieri cu ru[ii transnistreni/moscovi\i astfel fiind comercializat=
statalitatea moldoveneasc=, at]t de glorificat= de independenti[ti.
De asemenea, politicienii moldoveni au neglijat popula\ia moldoveneasc= din enclavele minoritarilor, care este supus= unui proces brutal
de asimilare [i care, cel pu\in deocamdat=, nu s-a organizat politic pentru
a-[i ap=ra drepturile. Excep\ii modeste ]n acest sens au fost amenin\=rile
primarilor din lunca Prutului c= vor secesiona [i activitatea comitetului
Palanca ]ndreptat= ]mpotriva ced=rii unei por\iuni a teritoriului moldovenesc, operat= de (ex-)comuni[ti.
Examinarea presiunilor pentru autonomie na\ional= ajut=, ]n termeni
strategici, la sublinierea tezei c= grupurile na\ionale s]nt construc\ii politice, nu oferite primordial. Ar fi o gre[eal=, dup= Przeworski, s= recunoa[tem
dreptul de monopol asupra unei patrii istorice, aceasta implic]nd, de
exemplu, c= turcii ]n Germania, ru[ii ]n Estonia sau algerienii ]n Fran\a au
drepturi politice limitate, deoarece ei au populat regiunea ]ntr-o perioad=
mai t]rzie dec]t a[a-numitele popula\ii autohtone. Am putea fi de acord cu
aceast= viziune, ]ns= exist= diferen\e substan\iale ]ntre popula\iile reziduale noi: Turcia [i Algeria nu au ocupat Germania [i, respectiv, Fran\a,
extermin]nd o parte din popula\iile \=rilor ]n cauz=, pe c]nd Rusia a ocupat
Estonia [i Basarabia, extermin]nd prin execu\ii, deport=ri [i foamete o parte
]nsemnat= a estonienilor [i rom`nilor basarabeni. Aceasta nu ]nseamn=,
bine]n\eles, c= ru[ii din Estonia sau din Moldova ar trebui s= fie m=rgini\i
362
IULIAN FRUNTA{U
din punct de vedere cet=\enesc pentru gre[elile ta\ilor sau bunicilor, ]ns=
faptul c= minoritatea rus= nu-[i asum= o responsabilitate istoric= pentru
crimele comise nu va conduce la un acord interetnic durabil [i va contribui
la consolidarea na\ionalismului primordial [i a autohtonismului etnic
]n r]ndul rom`nilor basarabeni. Pe de alt= parte, imixtiunea ]n problemele
ce \in de identitatea etnic= a rom`nilor basarabeni [i ignorarea continu= a
limbii [i independen\ei Republicii Moldova face imposibil= oricare tranzi\
ie [i consolidare democratic=. Problema, deci, este mult mai complex= [i
implic= o analiz= exhaustiv=, inclusiv a minorit=\ilor utilizate de patriile
lor istorice pentru perpetuarea influen\ei imperiale. Aceasta e cu at]t mai
adev=rat, cu c]t puterea imperial= este nedemocratic=.
A doua implica\ie, dup= Przeworski, a respingerii realit=\ii primordiale pentru grupurile na\ionale este c= ar fi o eroare de a garanta drepturi
constitu\ionale grupurilor regionale specificate. Aceast= construc\ie va
oferi posibilitatea schimb=rii defini\iei grupului care urmeaz= s= fie acomodat f=r= schimb=ri constitu\ionale, implic]nd c= procesul politic care a
creat regiuni autonome poate fi utilizat de toate for\ele politice pentru a
redefini hotarele regiunii ori a le elimina, dac= se va produce asimilarea
cu majoritatea popula\iei. Constitu\ia Spaniei ofer= un cadru pentru procesul de creare a autonomiilor, dar nu men\ioneaz= vreo autonomie ]n
mod particular. Astfel, nici o autonomie poten\ial= nu este ignorat=, iar
specificarea grupurilor autonome mai degrab= devine parte a politicii
normale a dreptului, dec]t a politicii extraordinare a schimb=rii constitu\
ionale. }ns= ]n cazul Republicii Moldova elita politic=, dup= cum era de
a[teptat, [i-a demonstrat [i aici lipsa de viziune [i de profesionalism,
Constitu\ia Moldovei stipul]nd ]n articolul 111 c= localit=\ilor din st]nga
Nistrului, precum [i unor localit=\i din sudul Republicii Moldova le pot
fi atribuite forme [i condi\ii speciale de autonomie, dup= statute speciale
adoptate prin legi organice.
Mi[c=rile na\ionaliste care pun ]n pericol democratizarea prin
intermediul apelurilor la separare nu s]nt cauzate, dup= cum ar sus\ine
primordiali[tii, de diferen\e culturale per se; mai degrab= e[ecul legii, al
dreptului ]n general explic= mobilizarea grupurilor culturale ]n numele
na\ionalismului. }n perioadele tranzi\iei democratice, c]nd centrul este
slab ]n raport cu regiunile distincte din punct de vedere cultural, exist= o
probabilitate ]nalt= s= fie formulate cerin\e de autonomie. Dac= se dore[te
evitarea conflictelor violente, este important de g=sit r=spunsurile cele mai
potrivite la sfidarea separatismului. Asemenea r=spunsuri pot fi g=site

at]t ]n aranjamente institu\ionale, c]t [i ]n strategii politice (ceea ce ni se
pare mai important n.a.), Przeworski sus\in]nd c= societ=\ile eterogene
din punct de vedere cultural [i na\ional pot fi candidate viabile pentru o
democratizare reu[it=.15
}n principiu, s]ntem de acord cu afirma\ia c= apartenen\a etnic= nu este
un fapt natural ]n sens primordial [i c= exist= posibilit=\i de a promova
identit=\i multiple, ]ns= ]ntr-o er= a extremelor acest lucru este foarte
dificil. }n special, dup= cum am men\ionat ]n repetate r]nduri, c]nd minorit=\ile s]nt utilizate de patriile lor istorice pentru a reprovincializa statele
care au f=cut c]ndva parte din imperiile respective.
A treia implicare ce submineaz= ideea de primordialism ar fi c= oamenii pot avea [i, deseori, au identit=\i multiple.16 }ns=, dup= cum am
men\ionat mai sus, acest lucru reprezint= o raritate ]n cazul ex-URSS, din
cauza c=ilor de dezintegrare [i a statutului de colonizatori pe care minoritatea rus= ]l consider= drept singurul fezabil ]n circumstan\ele politice
[i economice create.
Este evident, deci, c= ]n asemenea condi\ii procesul de tranzi\ie
democratic= reprezint= un fenomen complex [i contradictoriu. Acesta
poate fi abordat, analiz]nd elementele sale constitutive, unul dintre
care este raportul dintre statalitate, na\ionalism [i democra\ie. De[i ]n
literatura de specialitate cu privire la tranzi\ia [i consolidarea democratic=
raportului statalitatena\iunedemocra\ie ]n spa\iul postcomunist nu i
s-a acordat deocamdat= o aten\ie suficient= (cu excep\ia politologilor, de
regul= occidentali, la care facem referin\= pe parcursul c=r\ii), acesta, totu[i,
este extrem de revelator prin semnifica\iile pe care le poart= ]n contextul
schimb=rilor survenite dup= pr=bu[irea sistemului comunist.
Vom ]ncerca ]n cele ce urmeaz= s= introducem ]n cadrul teoriei de
tranzi\ie [i consolidare democratic= o abordare sistemic= vizavi de statalitate. Acest obiectiv ar putea fi realizat prin intermediul examin=rii a patru
elemente ale problemei care, dup= cum men\ioneaz= Stepan [i Linz, se
afl= ]ntr-un raport de interdependen\=: a) statul suveran [i unitar condi\ie obligatorie a democratiz=rii; b) statul [i na\iunea ]ntr-un proces de
edificare concomitent=; c) dificult=\ile raportului ]ntre statul-na\iune* [i
procesul de democratizare; d) statul multina\ional [i democratizarea o
formul= posibil= [i acceptabil= pentru edificarea societ=\ii democratice.17
Statul suveran [i unitar reprezint= condi\ia sine qua non pentru finalizarea
364
IULIAN FRUNTA{U
procesului de tranzi\ie democratic=. Democra\ia este o form= de guvernare a unui stat modern, astfel ]nc]t nici o democra\ie nu este viabil= [i
func\ional= dac= nu exist= statul.
}n scopul elucid=rii acestui raport complex, ar fi necesar s= vedem care
s]nt atribu\iile de baz= ale statului ]n lumea modern=. O defini\ie clasic=
[i exhaustiv= apar\ine lui Max Weber: Tr=s=turile formale fundamentale
ale statului modern s]nt dup= cum urmeaz=: se afl= ]n posesia unei ordini
administrative [i juridice care poate fi schimbat= de legisla\ie [i spre care
este ]ndreptat= activitatea corporativ= organizat= care, de asemenea, este
reglat= de legisla\ie. Acest sistem al ordinii reclam= autoritate obligatorie
nu doar asupra membrilor statului cet=\enii, majoritatea c=rora au ob\
inut calitatea de membru din momentul na[terii, ci, de asemenea, ]ntr-o
m=sur= foarte mare, asupra tuturor ac\iunilor care se desf=[oar= ]n zona
jurisdic\iei sale. }n acest fel, statul este o asocia\ie obligatorie cu o baz=
teritorial=. Mai mult dec]t at]t, ]n timpurile noastre, utilizarea for\ei este
considerat= legitim= doar ]n m=sura ]n care este permis de stat sau prescris
de acesta... Revendicarea statului modern de a monopoliza utilizarea for\ei
este fundamental= pentru existen\a acestuia, astfel cum este [i caracterul
s=u de jurisdic\ie obligatorie [i organizare continu=.18
O formulare mai recent= care, de asemenea, subliniaz= capacitatea
statului de a controla popula\ia ]n teritoriu apar\ine lui Charles Tilly, care
sus\ine c= o organiza\ie care controleaz= popula\ia ce ocup= un anumit
teritoriu este stat ]n m=sura ]n care: 1) acesta se deosebe[te de alte organiza\ii care opereaz= pe acela[i teritoriu; 2) este autonom [i 3) unit=\ile sale
s]nt coordonate din punct de vedere formal.19 Dac= o organiza\ie cu
asemenea atribu\ii de statalitate nu exist= ]ntr-un teritoriu concret, guvernul, chiar dac= este ales ]n mod democratic, nu este ]n stare s=-[i exercite
monopolul asupra utiliz=rii for\ei, nu este capabil s= colecteze taxele ([i
]n acest fel s= ofere servicii publice) [i nu poate s= asigure func\ionarea sistemului juridic. F=r= aceste capacit=\i nu exist= o guvernare democratic=.
*}mbinarea ambelor concepte na\iunea este istoric= [i cultural=, iar statul este definit
de teritoriu [i putere coercitiv=. Speciali[tii ]n dreptul interna\ional consider= statul-na\iune
drept unitatea lor de studiere. Pentru juri[tii interna\ionali sistemul interna\ional este o
lume a entit=\ilor egale [i suverane. Cu toate acestea, foarte pu\ine state-na\iuni corespund
modelului ideal al unei na\iuni ]n cadrul unui set de hotare. Membrii ONU s]nt state, unele
dintre care se str=duiesc f=r= succes s= devin= state-na\iuni. Unele state, astfel ca Belgia [i
Canada, au clivaje etnice ad]nci (Bealy Frank, The Blackwell Dictionary of Political Science,
Blackwell Publishers Inc, Oxford and Masachussets, 1999, p. 220).
Dac= ]ncerc=m s= aplic=m ]n cazul nostru aser\iunile de mai sus, atunci

am putea afirma c= diferendul transnistrean nu pericliteaz= dezvoltarea
anumitor zone segmentate de autoritatea politic= la Chi[in=u, de[i ]n
general acesta influen\eaz= negativ guvernarea [i evolu\ia democratic=
pe teritoriul \=rii per ansamblu.
Independen\a Transnistriei a fost declarat= la 2 septembrie 1990, lans]nd ]n acest fel o criz= constitu\ional= ce submina statalitatea, independen\a \=rii [i, implicit, tranzi\ia democratic= ]n Republica Moldova. Este
semnificativ faptul c= violarea drepturilor omului, interzicerea grafiei
latine, intoleran\a fa\= de opozi\ie, teroarea exercitat= de serviciile speciale,
mass-media supraideologizate [i cenzurate, criminalizarea structurilor
economice ]ntr-o m=sur= galopant=, traficul de arme, pauperizarea popula\iei ]ntr-un ritm incomparabil mai accelerat dec]t pe malul drept [i alte
manifest=ri ale regimului anticonstitu\ional20, fiind explicate de necesitatea
rezisten\ei la aspira\iile expansioniste ale Chi[in=ului, cap=t= o logic=
aparte ce creeaz=, la r]ndul s=u, un cerc vicios. Astfel, reglementarea
definitiv= a conflictului nu devine avantajoas= pentru regimul actual de la
Tiraspol, deoarece o eventual= separare a puterilor, chiar ]n conformitate
cu modelul federativ, ar sustrage suportul pe care se bazeaz= liderii actuali
transnistreni, [i anume restric\iile juridice impuse de sistemul constitu\ional, ceea ce implic= ideea de subordonare unor norme [i principii.
Inconvenien\a ]n cauz= este pe deplin ]mp=rt=[it= [i de grup=rile oligarhice
de la Chi[in=u, implicate ]n afaceri cu mafio\ii transnistreni.
Edificarea statului [i edificarea na\iunii s]nt dou= procese paralele care
de cele mai multe ori se suprapun la un moment dat, dar care, din punct
de vedere istoric [i conceptual, au diferite origini ale puterii. Interac\iunea
acestor dou= procese poate genera unele probleme grave at]t pentru statalitate, c]t [i pentru democratizare.
Consolidarea statului s-a accelerat o dat= cu criza feudalismului [i
epoca Rena[terii. Nu ne vom opri ]n mod special asupra particularit=\
ilor apari\iei statelor, ci vom accentua doar caracterul creator al statului
proces care a durat c]teva secole ]nainte de apari\ia ideii de na\iune
sau de stat-na\iune. }n ce prive[te na\iunea, Weber sus\inea c= conceptul
acesteia \ine de domeniul valorilor [i c= este firesc de a[teptat din partea
anumitor grupuri un sentiment specific vizavi de alte grupuri.21 Bine]n\
eles, o na\iune nu este ]n mod necesar identic= cu poporul unui stat, iar
]n compara\ie cu acesta nu are caracteristici organiza\ionale [i din aceste
366
IULIAN FRUNTA{U
considerente na\ionalismul* a folosit statul drept vehicul pentru afirmarea

suveranit=\ii ]n sens modern.
Dup= cum afirm= mul\i politologi occidentali, statul-na\iune [i
democratizarea se afl= ]ntr-un raport de compatibilitate redus=, ]ns=, ]n
anumite condi\ii, statul-na\iune [i democratizarea reprezint= o logic=
complementar=, dup= cum se exprim= Juan J. Linz [i Alfred Stepan,
statele weberiene ca Fran\a, Germania, Grecia, Japonia sau Suedia fiind
exemple elocvente ]n acest sens. Limbajul politic ]n aceste state ]mbin= ]n
mod armonios at]t conceptul de stat-na\iune, c]t [i cel de democratizare.
}n multe \=ri ]ns=, care nu s]nt democra\ii consolidate, ]n special ]n spa\iul
postsovietic, politica de stat-na\iune are o logic= diferit= de cea a politicii
de democratizare. De asemenea, ]n pofida faptului c= se vorbe[te tot mai
frecvent despre destructurarea statului-na\iune, mo[tenit din veacul
al XIX-lea [i din prima jum=tate a secolului XX, na\iunea pare s= prospere, ]ntemeiat= pe acelea[i valori spirituale, lingvistice [i economice.22
Aproape toate statele est-europene s-au format pe principiul german al
na\ionalit=\ii, bazat mai pu\in pe sistemul juridic [i mai mult pe identitatea
etnolingvistic= a cet=\enilor s=i. }n Europa de Est, a[a-numita apartenen\=
etnic= sau principiul consangvinit=\ii a fost [i a r=mas principalul reper al
identific=rii colectivit=\ilor [i indivizilor apar\in]nd acestor colectivit=\i.
Principiile guvern=rii totalitare subzist= f=r= dificultate datorit= reactiv=rii
principiului etnolingvistic dup= care se c=l=uzesc unele state din Europa
*Termen folosit cu patru sensuri de baz=: 1) proces general al form=rii na\iunilor, uneori
numit edificare a na\iunii; 2) sentiment na\ional, atitudini [i con[tiin\a apartenen\ei la o
na\iune [i aspira\ia la bun=starea, puterea [i securitatea acesteia; 3) mi[care av]nd obiective
politice pentru ob\inerea [i men\inerea statutului de na\iune [i a tuturor lucrurilor pe care
acesta le implic=; 4) doctrin= sau ideologie care plaseaz= na\iunea ]n centrul preocup=rilor
sale [i care ]i promoveaz= autonomia, unitatea [i identitatea. Adi\ional, unii autori au f=cut
distinc\ie ]ntre na\ionalisme politice [i culturale. Nu exist= o defini\ie exhaustiv= a
na\ionalismului. Unii, de exemplu Kedourie, ]l consider= drept o doctrin= a voin\ei; al\ii,
ca Breuilly, drept argument politic; al\ii de exemplu, Kohn, drept un set de sentimente
colective. Dificultatea const= ]n faptul c= ]n calitate de mi[care sau ideologie, cu at]t mai mult
sentiment, na\ionalismul cuprinde o varietate larg= de idealuri, credin\e [i simboluri, pe
care nici o defini\ie nu ar fi ]n stare s= le cuprind=. Cu toate acestea, este posibil de desprins
din ac\iunile na\ionali[tilor anumite motive comune: idealurile identit=\ii sau distinctivit=\ii
na\iunii, unitatea [i fraternitatea cet=\enilor ei, autonomia [i autarhia comunit=\ii teritoriale.
Astfel, o defini\ie de lucru ar putea fi formulat=. Na\ionalismul este o mi[care ideologic=
pentru ob\inerea [i men\inerea identit=\ii, autonomiei [i unit=\ii pentru un grup social, unii
din membrii c=ruia ]l consider= drept o na\iune existent= sau una poten\ial= (Anthony D.
Smith, Encyclopedia of Government and Politics, v. II, editori Mary Hawkesworth [i Maurice
Kogan, Routledge, Londra [i New-York, 1992, pp. 1114-1127).
de Est.23
Politica de na\ionalizare a statului a constituit elementul nou, care a
jucat un rol important ]n procesul de destr=mare a URSS24, acesta fiind
utilizat at]t de fo[tii nomenclaturi[ti comuni[ti, care doreau s= se men\in=
la putere, c]t [i de o elit= politic= ]n devenire, care a crezut cu adev=rat
]n anumite idealuri na\ionale sau care a speculat av]ntul [i retorica de
emancipare na\ional=.
Pe de alt= parte, dup= cum men\ioneaz= Juan J. Linz [i Alfred Stepan:
}n aranjamentele multina\ionale, [ansele de a consolida democra\ia s]nt
sus\inute de politica statului ce acord= cet=\enie inclusiv= [i egal=, [i care
ofer= tuturor cet=\enilor un acoperi[ comun al drepturilor individuale
asigurate [i implementate de stat.25
}n calitate de stat care are mai multe minorit=\i etnice pe teritoriu, Republica Moldova are o nevoie mai mare dec]t alte entit=\i politice s= utilizeze
setul de formule non-majoritare [i neplebiscitare. De[i statul [i societatea
moldoveneasc= sus\in crearea [i func\ionarea mass-media [i a [colilor cu
predare ]n limbile minorit=\ilor, recunoa[te diversitatea cultural=, tolereaz= partidele ce reprezint= diferite comunit=\i, precum [i ]ntregul set
de proceduri politice, numit democra\ie consensualist= sau asociat=,
presupunem c=, ]n momentul de fa\=, ar fi necesar de investigat posibilit=\ile oferite de federalism*. Poten\ialul federativ este inclus ]n statutul
autonomiei g=g=uze, care promoveaz= conceptul ]n cauz=, iar documentele
aflate ]n negocieri cu ru[ii con\in un poten\ial evident de (con)federalizare.
Apari\ia Acordului ]ntre Republica Moldova [i Transnistria referitor la
federalizarea \=rii nu a f=cut dec]t s= confirme faptul ]n cauz=.26
Teoretic, dac= am exclude imixtiunea Rusiei [i Ucrainei, am putea
examina posibilitatea ]n cauz= drept o variant= convenabil= de ]mp=r\
*O form= a asocierii [i organiz=rii politice care une[te unit=\ile politice (polities engl.)
separate ]n cadrul unui sistem politic mai cuprinz=tor, permi\]nd fiec=rei unit=\i politice
s=-[i men\in= integritatea politic= fundamental=. Federalismul poate fi ]n\eles ca sistem
constitu\ional de ]mp=r\ire a puterii ce ]mbin= autoguvernarea (self-rule engl.) [i conducerea asociat= (shared rule engl.). }n sistemele federale politicile de baz= s]nt elaborate [i
implementate prin intermediul negocierilor, astfel to\i membrii particip= la elaborarea [i
executarea deciziilor. Sistemele federale s]nt bazate pe [ase principii fundamentale: nu s]nt
centralizate; s]nt predispuse spre democra\ie; au un sistem stabilit de checks and balances;
opereaz= prin intermediul unui proces de negocieri transparente [i deschise; au o constitu\
ie scris=; au determinat constitu\ional cantitatea fixat= a puterii ]n cadrul unit=\ilor (dup=
Daniel J. Elazar, The Encyclopedia of Democracy, ed. Seymour Martin Lipset, Congressional
Quarterly Inc. Washington D.C., 1995, vol. II, pp. 474-482).
368
IULIAN FRUNTA{U
ire a puterii ]n conformitate cu aranjamente clare, ce ar prezerva [i ar

consolida integritatea \=rii. }ns=, ]n circumstan\ele create, federalismul
este o cale gre[it=, deoarece nu solu\ioneaz= problemele de convie\uire
etnic= pe termen lung. La moment, (con)federalismul reprezint= instrumentul de reprovincializare a Basarabiei [i, evident, nu se va bucura de
sus\inerea rom`nilor basarabeni. Toate ced=rile efectuate p]n= ]n prezent
]n domeniul respectiv nu au fost consensuale [i s]nt ilegitime (cum ar fi
Memorandumul, Tratatul moldo-rus de vasalitate sau proiectul Acordului
]ntre Republica Moldova [i Transnistria referitor la federalizarea \=rii), iar
sistemul politic a ]nsu[it elemente care programeaz= conflicte ulterioare,
deoarece impunerea aranjamentelor constitu\ional-teritoriale, gestionate
de clien\ii neocomuni[ti ai Kremlinului, nu va aduce stabilitate [i legitimitate unit=\ii statale Republicii Moldova.
Pe de alt= parte, dup= cum am men\ionat mai sus, condi\ia obligatorie
pentru tranzi\ia [i consolidarea democratic= este existen\a statului integru
[i suveran. At]ta timp c]t acesta va continua s= fie sfidat de minorit=\i, cu
asisten\a direct= a patriilor lor istorice, solu\ia federal= ar ]nsemna legitimizarea dezintegr=rii impuse din afar=. }n plus, solu\ia federal= (]n cazul
g=g=uz) [i, cu at]t mai mult, confederal=, care este la moment impus= de
Kremlin [i Tiraspol (]n cazul transnistrean), nu este binevenit= inclusiv
din cauza absen\ei unei segreg=ri clare a comunit=\ilor etnice. Adi\ional
interven\iei militar-politice ruse care realizeaz= edificarea provinciei fapt
inacceptabil per se , etnofederalismul, dup= cum men\ioneaz= Philip Roeder, spore[te [ansa violen\ei etnice [i a conflictului etnoconstitu\ional27.
La sf]r[itul anilor 80 ]nceputul anilor 90 ai secolului XX puterea
trebuia s= fie divizat= ]n baz= neteritorial=, implic]nd politici consensuale.
}ns= retorica primitiv-na\ionalist= a elitei postcomuniste din Moldova [i
cedarea tot at]t de brusc= [i enorm= ]n fa\a Moscovei s-au datorat lipsei
de profesionalism [i clarviziune, pe care ru[ii au [tiut s= le foloseasc=
pentru a lansa procesul de reprovincializare a Basarabiei, utiliz]nd separatismul [i ideile de (con)federa\ie pentru a formaliza din punct de vedere
constitu\ional-juridic vechea-noua achizi\ie.
}n mod normal, reprezentarea propor\ional= este ]n m=sur= s= faciliteze
reprezentarea minorit=\ilor dispersate din punct de vedere teritorial. }ns=
ast=zi nu exist= o marj= mare de manevr= pentru experien\e electorale,
deoarece Republica Moldova este prins= ]ntr-o logic= a unei singure
circumscrip\ii pentru asigurarea particip=rii formale a popula\iei din
regiunea transnistrean=, dat fiind c= autorit=\ile neconstitu\ionale nu

permit desf=[urarea alegerilor na\ionale pe teritoriul controlat de c=tre
acestea. Pe de alt= parte, ]n urma definitiv=rii statutului regiunii transnistrene, condi\ia sine qua non a democratiz=rii este ca alegerile na\ionale,
pe ]ntreg teritoriul statului, s= fie organizate ]n primul r]nd, [i doar dup=
aceea alegerile regionale. Lucrul ]n cauz= ar diminua [ansele venirii
la putere a na\ionali[tilor ru[i ]n Transnistria sau a celor g=g=uzi ]n autonomia g=g=uz=, alegerile na\ionale cre]nd legitimitatea necesar= pentru
men\inerea statalit=\ii [i ]n acest fel pentru procesul de tranzi\ie [i consolidare democratic=. A[adar, programarea [i consecutivitatea electoral= corect=
este deosebit de important=.
Bine]n\eles, nu afirm=m c= ]ns=[i ideea de stat-na\iune este inacceptabil= pentru Republica Moldova. Aceasta, cu abilitatea politic= a elitei, ar
putea fi aplicat= ]n viitor, dup= ce tranzi\ia democratic=, ]ntr-un stat cu
mai multe minorit=\i etnice pe teritoriul s=u, ca Republica Moldova, s-ar
apropia de etapa final=. Statul-na\iune luat ]n sine este, ]n mare m=sur=, o
pies= de art=, un artefact, la fel ca statul propriu-zis, iar introducerea unei
identit=\i na\ionale superioare ca ]n SUA, de exemplu, este ]n mod teoretic
posibil=. }ns=, la moment, loialitatea vizavi de statalitate, care ofer= cadrul
necesar pentru democratizare, poate fi ob\inut= doar prin recunoa[terea
caracterului multicultural al \=rii, prin aranjamente de ordinul autonomiilor politice/culturale extrateritoriale, nu [i de ordin federativ.
}n acela[i timp, ar fi necesar s= i se recunoasc= dreptul popula\iei b=[tina[e de a se numi rom`ni. Ideal, caracterul rom`nesc al statului ar trebui
s= fie consfin\it constitu\ional, to\i cet=\enii fiind numi\i rom`ni, originea
etnic= fiind determinat= individual ru[i, ucraineni, g=g=uzi, bulgari [i
chiar moldoveni, dac= s]nt indivizi care se identific= etnic ]n felul acesta.
}ns= de la ]nceput caracterul rom`nesc al Basarabiei ar trebui s= fie confirmat la nivelul etniei de baz= a Republicii Moldova, pentru ca mai t]rziu
aceast= identitate s= fie aplicat= ]n contextul cet=\eniei. Dac= minoritarii
vor deveni martorii unui consens al rom`nilor basarabeni, nu vor avea
alt= solu\ie dec]t s= accepte caracterul rom`nesc al statului ]n schimbul
garan\iilor p=str=rii identit=\ii etnoculturale proprii.
2. Edificarea statalit=\ii: ]ntre imaginar [i impas
370
IULIAN FRUNTA{U
Dincolo de dificult=\ile structurale insurmontabile, problema integrit=\ii cu care se confrunt= Moldova diminueaz= [ansa democratiz=rii,
inclusiv pe teritoriul controlat de autorit=\ile constitu\ionale, deoarece
guvernul de la Chi[in=u, ales democratic de altfel, este supus tenta\iei de
a impune anumite restric\ii exercit=rii dreptului la opinie sau drepturilor
mass-media independente, invoc]nd motive ce \in de desf=[urarea negocierilor cu regimul secesionist. }n plus, instabilitatea politic= creeaz= un
mediu nefavorabil investi\iilor str=ine, fapt care aduce prejudicii tranzi\iei
economice, ce se afl= ]n raport direct cu cea democratic=. Pe l]ng= faptul c=
secesionismul militant, sus\inut de o \ar= ter\=, nu contribuie la evolu\ia
celor cinci dimensiuni principale ale unei democra\ii moderne consolidate (societatea civil=, societatea politic=, suprema\ia dreptului, aparatul
de stat [i societatea economic=), acesta creeaz= probleme excep\ional de
grave procesului de tranzi\ie democratic=.28
Dac= ar fi s= parafraz=m ]ntr-un mod neesen\ial aser\iunea lui Robert
Dahl, conform c=reia costul represiunii ]n compara\ie cu costul toler=rii
ar putea ]nclina statul suveran s= tolereze institu\iile democratice ]ntr-o
parte a \=rii29 (]n acest context, savan\ii politologi men\ionau raportul China Hong-Kong), atunci, ]n momentul de fa\=, conducerea Republicii
Moldova consider= a fi mai mari costurile represiunii secesionismului ]n
compara\ie cu tolerarea regimului de la Tiraspol. }ns= aceast= toleran\=
continu= va crea ]n perspectiv= probleme insurmontabile elitei politice ]n
devenire a Moldovei, care va trebui s= reevalueze aser\iunea men\ionat=
mai sus a lui Dahl dintr-un alt punct de vedere, dac= se va decide asupra
intensific=rii procesului de tranzi\ie democratic=.
Mo[tenirea istoric= a Republicii Moldova ]n domeniul edific=rii na\iunii este extrem de dificil=, iar momentele principale care caracterizeaz=
dezvoltarea politic= [i social-economic= a regiunii din 1812 s]nt cunoscute
]n linii mari chiar [i publicului larg. Asupra actualului proces de tranzi\ie
democratic= [i-au l=sat amprentele, de exemplu, asemenea evenimente
istorice cum ar fi participarea Principatului Moldovei, f=r= Basarabia, la
crearea ]n 1859 a Rom`niei; unirea Republicii Democrate Moldova cu Rom`nia ]n 1918; crearea ]n 1924 a RASSM ]n componen\a Ucrainei, teritoriu
identic cu cel al Transnistriei plus c]teva raioane care, de[i con\inea o
popula\ie semnificativ= de origine rom`n=, nu era considerat= din punct
de vedere istoric parte a fostului Principat al Moldovei sau, cu at]t mai
mult, a Rom`niei; anexarea Basarabiei la 28 iunie 1940 [i crearea RSSM, cu
efectuarea unui transfer autoritar de c=tre Moscova a Bucovinei de Nord

[i a sudului Basarabiei ]n componen\a Ucrainei, inclusiv a celor c]teva
raioane ce intrau ini\ial ]n componen\a RASSM, deport=rile [i execu\iile
operate de sovietici.
At]t ]n cadrul procesului de edificare a statalit=\ii, c]t [i ]n cadrul celui
de edificare a na\iunii, Republica Moldova nu a ob\inut rezultate remarcabile, deoarece fundamentul acestui stat este foarte [ubred din punct de
vedere conceptual, istoric [i sociopolitic. Faptul c= o parte a Moldovei,
f=r= Basarabia, a creat ]n 1859 Rom`nia, \ar= ce a reu[it s= avanseze ideea
de stat-na\iune prin crearea Rom`niei Mari, [i faptul c= Basarabia a fost
parte component= a acestei \=ri ]ntre 1918-1940 creeaz= dificult=\i mari
factorilor de decizie politic= ai Republicii Moldova, care au ]mbr=\i[at
ideologia moldovenismului filorus. Lipsa oric=rei experien\e de independen\=, cu excep\ia unei perioade scurte din 1917-1918, nu contribuie, ]n
viziunea clasei politice actuale, la consolidarea statalit=\ii sau, cu at]t mai
mult, la crearea statului-na\iune, care este imposibil= at]t din considerentele unei inconsisten\e ideologice a na\iunii titulare moldovenii, c]t
[i din considerentele unei prezen\e actuale masive de minorit=\i, unele
suficient de militante. Dup= na\ional-[ovinismul rus, na\ionalismul cel mai
articulat din Republica Moldova este, firesc, cel rom`n, gra\ie spa\iului
cultural-ideologic panrom`nesc care cuprinde [i Basarabia, ]n pofida
grani\ei la Prut. Tentativele de creare a na\iunii moldovene[ti s]nt sortite la
e[ec, iar persisten\a acestora nu poate dec]t s= permanentizeze tranzi\ia
democratic=.30 }n acela[i timp, este necesar de subliniat c= na\ionalismul
moldovenesc ]n perioada restructur=rii lui Gorbaciov nu a fost unul etnic,
ci antisovietic de eliberare social= [i antirus doar ]n sensul de emancipare de sub tutela imperial=. Ini\ial, agen\ii na\ionalizan\i [i liberalizan\i,
precum [i auditoriul vast c=ruia le erau adresate discursurile respective
nu erau preocupa\i ]n mod special de problema identit=\ii na\ionale. Mai
t]rziu, o dat= cu ascensiunea agrarienilor, na\ionalismul moldovenesc a
devenit antirom`n, de sorginte sovietic= [i bazat pe cultura [i ideologia
statului-partid al fostei URSS.
Teoretic, statul, ]n compara\ie cu na\iunea, ar avea [anse mai mari s=
devin= o pies= de crea\ie, un artefact fezabil. }n cazul Republicii Moldova,
acesta, ]n conformitate cu teoria consolid=rii democratice, ar putea fi un
stat care promoveaz= asimilarea unor identit=\i culturale multiple [i complementare. }ns= experien\a colonizatoare a minoritarilor, c=ile de dezin-
372
IULIAN FRUNTA{U
tegrare a URSS, impactul formativ sovietic [i filorus asupra elitei politice

au condus la respingerea oric=rui contract social prin care s-ar fi acceptat
necesitatea ]nsu[irii de c=tre to\i cet=\enii poten\iali a limbii rom`ne [i a
unei identit=\i complementare generate de cel de-al doilea stat rom`nesc.
Paradoxal, dar pu\inul [i pl=p]ndul na\ionalism al elitei neocomuniste
(cam c]t putea ]nc=pea ]n \easta unui prim-secretar de partid) a fost generat tot de ac\iunile ru[ilor de la Kremlin, care [i-au asmu\it cons]ngenii
la rebeliune armat= ]mpotriva rom`nilor basarabeni. Dup= ]ntremarea
elitei neocomuniste, perspectivele unui acord interetnic durabil [i crearea
unui stat viabil au devenit [i mai ]ndep=rtate.
Sfidarea legitimit=\ii statului de c=tre ru[ii [i ucrainenii rusifica\i din
regiunea transnistrean= nu a putut fi anihilat= nici de acordarea cet=\eniei
inclusive [i nici de am]narea implement=rii Legii cu privire la func\ionarea limbilor pe teritoriul Moldovei. Aceasta ne face s= presupunem c=
]ns=[i destr=marea URSS [i apari\ia statului Republica Moldova au fost
considerate de majoritatea rusolingv= din Transnistria, dar [i de minorit=\
ile din Basarabia, drept o gre[eal= istoric= de propor\ii. Este semnificativ
faptul c= RMN [i-a declarat independen\a imediat dup= ce Chi[in=ul a
adoptat declara\ia de independen\= a Moldovei. Sincronizarea ]n cauz=
demonstreaz= faptul c= ru[ii ][i doreau mai mult men\inerea Basarabiei ]n
orbita Moscovei, dec]t proclamarea unui oarecare stat transnistrean.
}n acest context ar fi necesar s= men\ion=m aser\iunea lui Robert A.
Dahl: Nu putem solu\iona problemele legate de scopul adecvat [i domeniul unit=\ilor democratice ]n cadrul teoriei democra\iei. La fel ca principiul majoritar, procesul democratic presupune existen\a unei unit=\i.
Criteriile procesului democratic presupun legitimitatea ]ns=[i a unit=\ii.31
Grupurile etnice din \ar= nu au considerat legitim= apari\ia Republicii
Moldova, Transnistria dezvolt]nd aceast= logic= mai departe cu ajutorul
na\iunii titulare a statului de origine Rusia.* Faptul acesta reprezint=
o problem= serioas= pentru tranzi\ia democratic= [i de-a dreptul insurmontabil= pentru consolidarea democratic=.
Aplicat ]n cazul nostru, elementul fundamental al teoriei democratice
este gradul sau m=sura ]n care cet=\enii, at]t ru[ii regiunii transnistrene [i
minoritarii de pe malul drept, c]t [i rom`nii basarabeni, accept= domeniul
[i scopul unit=\ii teritoriale Moldova drept o entitate potrivit= pentru a lua
decizii legitime cu privire la viitorul lor. Din acest punct de vedere este evident c= loialitatea fa\= de statul Republica Moldova este pu\in dezvoltat=,
perspectivele democratiz=rii sau ale guvern=rii democratice fiind modeste.

Minoritatea rusolingv= [i-a dezvoltat p]n= ]n momentul de fa\= o singur=
identitate cea apar\in]nd ]n mare m=sur= culturii [i na\ionalismului rus,
cu anumite accente nostalgice pentru imperiul sovietic destr=mat. Ru[ii
[i ucrainenii transnistreni au ]nceput s=-[i ]nsu[easc= ]n ultimii ani [i o
identitate suplimentar= regional=, pe care o numesc popor transnistrean.
Alte minorit=\i dec]t cea rus=, de cele mai multe ori, nu au o identitate
na\ional= distinct= [i mai degrab= prefer= s= se considere pur [i simplu
rusofone. Aceasta e cu at]t mai relevant cu c]t ]n iunie 1991 Moldova a
instituit cet=\enia proprie, diferit= de cea a URSS. }n conformitate cu legea
respectiv=, popula\ia indigen=, precum [i cei sosi\i ]n RSSM ]nainte de
iunie 1990 [i care aveau re[edin\= legal= pe teritoriul republicii se calificau
imediat pentru cet=\enia moldoveneasc=. }ns= na\ional-[ovinismul rus ]n
Basarabia, ]n mod normal, nu a apreciat gestul ]n cauz= care, logic, trebuia
s= reprezinte un contract negociat [i condi\ionat, ca ]n cazul Statelor Baltice.
Oferte de acest fel s]nt considerate, pe bun= dreptate, drept manifest=ri
ale sl=biciunii (R=zboiul Ruso-Moldovenesc din 1991-1992) [i/sau ale
prostiei (educa\ia elitei comuniste a Moldovei postsovietice). Ast=zi,
patria lor sovietic= (a ru[ilor n.a.) nu mai exist=, dar ea continu= s= fie
asociat= cu patria lor istoric=, cu patria etnic=, ce alimenteaz= nostalgiile
fostului regim.32 Marea majoritate a ru[ilor ]n str=in=tatea apropiat= ar
fi dorit restaurarea Imperiului Sovietic, iar Jirinovski este o personalitate
popular= printre ei.33
Pe de alt= parte, loialitatea rom`nilor basarabeni fa\= de Republica
Moldova este de asemenea redus= din cauza respingerii identit=\ii pe care
o au [i evit=rii recunoa[terii acesteia drept component formativ al statului.
Rom`nii basarabeni, spre deosebire de ru[i, ar accepta suveranitatea statului dac= li s-ar respecta drepturile la identitate. Fiind b=[tina[ii acestui
p=m]nt, ei ar fi de acord [i ar promova ideea de autoguvernare [i chiar
de statalitate separat=, dar cu anumite condi\ii: s= fie acceptat caracterul
rom`nesc al statului [i integrarea euroatlantic=. Minoritarii, pe de alt= parte, s]nt influen\a\i de realizarea faptului (cel pu\in, ]n subcon[tient) c= au
venit aici nepofti\i, deseori au fost utiliza\i pentru a coloniza p=m]nturile
*Vezi deciziile Dumei de Stat a Rusiei ]n sus\inerea cons]ngenilor ru[i separati[ti care au
creat regimul de la Tiraspol, cum ar fi, de exemplu, Hot=r]rea Dumei din 17 noiembrie 1995
privind Recunoa[terea Transnistriei ca zon= de interes strategic pentru Federa\ia Rus=.
374
IULIAN FRUNTA{U
[i locuitorii b=[tina[i [i la un moment dat ar putea s= se ]ntoarc= ]napoi.

Este mai degrab= un sentiment difuz c= nu Moldova este patria lor, c= ea
se afl= undeva ]n alt= parte. Astfel, cultura politic= a acestora este influen\
at= de statutul istoric de colonizatori, net superior, ]n termeni civilizatori,
de cel al indigenilor, statul c=rora poate fi tolerat doar ]n m=sura ]n care
reconstituie o gubernie rus=.
Deci, problema const= ]n faptul c= nu exist= cadrul necesar, adic=
un stat care ar fi fost considerat legitim de c=tre to\i cet=\enii, pentru a
efectua tranzi\ia [i consolidarea democratic=. Pe de alt= parte, loialitatea
minoritarilor fa\= de edificarea statalit=\ii poate fi asigurat= prin intermediul promov=rii identit=\ilor multiple, care se suprapun [i care nu se
exclud. }n circumstan\ele actuale, secesionismul militant sus\inut de o \ar=
ter\=, Rusia, loialitatea redus= a grupurilor etnice fa\= de stat [i ]ncercarea
eronat= de a crea o na\iune moldoveneasc= probeaz= c= nu exist= nici o
posibilitate democratic= de a edifica un stat viabil [i, cu at]t mai mult, un
stat-na\iune. Aspectul formativ al problemei este c= aceast= practic= a
men\inerii caracterului fragil al statului a c=p=tat o logic= separat=, comportamentul actorilor implica\i fiind institu\ionalizat [i edificat ]ntr-o
tradi\ie politic= durabil=.
Statalitatea, c]nd este ob\inut= ]n urma dezintegr=rii unui imperiu,
are deseori ni[te conota\ii politice deosebite. Cramponarea elitelor de a
demonstra c= nu s]nt impostori accentueaz= de fapt artificialitatea acestora
[i nepotrivirea ]n contextul unui stat independent. Oficialii de la Chi[in=u
au ]ncercat, prin intermediul mijloacelor ideologice [i de propagand=,
precum [i la un nivel superior al manipul=rii simbolurilor, s= consolideze imaginea unui stat unitar [i suveran. Statalitatea moldoveneasc= este
propagat= [i inoculat= prin mass-media guvernamentale, fiind relevant=
]n acest context, de exemplu, rubrica: |ara ]ntreag=: de la jude\ la jude\ din
oficiosul Moldova Suveran=34.
Figura domnitorului {tefan cel Mare a fost [i ea angajat= ]n opera
edific=rii statalit=\ii moldovene[ti: chipul acestuia este imprimat pe toate bancnotele Republicii Moldova, distinc\ia cea mai ]nalt= este ordinul
{tefan cel Mare, un num=r impun=tor de str=zi [i institu\ii de stat ]i
poart= numele etc. Mitul politic \esut pe p]nza epocii lui {tefan cel Mare
dob]nde[te nea[teptate conota\ii, ]nainte de toate pentru cei care au reanimat printre primii imaginea m=re\ului Domnitor, ]n perioada de erodare
a audien\ei fostei opozi\ii anticomuniste [i de ascensiune a unor for\e
politice conservative PDAM, Partidul Socialist [i aliatul fidel al acestuia

Mi[carea Interna\ionalist= Unitatea-Edinstvo. Pledoaria insistent=
a elitei politice agrar-interna\ionaliste pentru o ideologie oficial= (de
stat), care s= asigure unitatea na\ional=, ]n afar= de faptul c= tr=deaz=
ni[te reflexe autoritariste, este o oglindire a temerilor pentru viitorul
statului moldovean, confruntat cu un deficit de legitimitate, aceasta periclit]nd inclusiv bun=starea personal=. Oferta ideologic= a acestor elite se
sprijin= pe ideea privind existen\a unei etnicit=\i moldovene nealterate
]ntre Prut [i Nistru, adev=rata mo[tenitoare [i continuatoare a genera\iilor
lui {tefan cel Mare35.
Istoria este scuturat= febril pentru a inventa legitimitatea ce lipse[te statului actual Republica Moldova. O mostr= relevant= a oferit ex-pre[edintele
Lucinschi, prin intermediul unui discurs cu ocazia anivers=rii statalit=\ii
moldovene[ti. Proclamat= ca stat suveran [i independent la 27 august 1991,
Republica Moldova este, totodat=, exponentul unui popor cu o vechime
milenar= (sic! n. a.), cu r=d=cini ad]nci ]n istorie. O dovad= incontestabil= a
acestui fapt s]nt [i cei 640 de ani, care au trecut de la constituirea |=rii Moldovei
[i afirmarea ei ca stat. (...) Spiritul vremii ast=zi se numeste Europa. Anume
dup= acest cuv]nt urmeaz= s= rostim no\iunea de punctum, care ne place
at]t de mult ]n alte cazuri (replic= la vehicularea expresiei eminesciene de
c=tre agen\ii na\ionalizan\i S]ntem rom`ni [i punctum). (...) A[ dori,
de asemenea, s=-mi exprim unele g]nduri referitoare la rela\iile noastre
de parteneriat cu alte state, [i ]n primul r]nd cu Rom`nia, \ara de care ne
leag= cele mai str]nse tradi\ii de convie\uire, tradi\ii care, ]n mare parte,
se r=sfr]ng [i asupra evenimentului pe care ]l marc=m ast=zi. Vecinii ni
i-a dat Dumnezeu, nu oamenii. A[a se spune ]n popor. Rela\iile de mai
departe ale Republicii Moldova cu Rom`nia, de care ne leag= nu numai
trecutul istoric, ci [i interese vitale privind accelerarea integr=rii comune
]n Europa, urmeaz= s= fie cultivate cu grij=, excluzindu-se orice suspiciuni,
at]t dintr-o parte, c]t [i din alta.36 Europa este folosit= ca o g=selni\= pentru
a sc=pa de dilema integr=rii panrom`ne[ti, ceea ce subliniaz= [i mai mult
sl=biciunea ideologic= a statalit=\ii [i identit=\ii separate moldovene[ti.
Faptul c= teoria moldovenismului [i a statalit=\ii moldovene[ti seculare a
fost promovat= de ideologii sovietici ru[i [i filoru[i, precum [i ]n contextul declara\iilor agramate ale agrarienilor [i politicienilor neocomuni[ti
a privat [i mai mult tab=ra ideologic= ]n cauz= de sus\in=tori ]n r]ndul
intelectualit=\ii [i al tineretului studios. Este semnificativ faptul c= statali-
376
IULIAN FRUNTA{U
tatea moldoveneasc= ]ntotdeauna a reprezentat un subiect drag ru[ilor [i

rusofililor, de obicei, de orientare comunist= sau na\ional-[ovinist= rus=.
De exemplu, desf=[urarea Conferin\ei {tiin\ifice Statalitatea moldoveneasc=. 640 de ani la 29 iunie 1999 la Academia de {tiin\e a Moldovei a
relevat organizatorii acestui eveniment promotorii moldovenismului,
interfronti[tii [i comuni[tii, care au perorat enormit=\i despre istoria
Basarabiei nici m=car ]n limba rom`n=, ci ]n rus=, ceea ce demonstreaz=
elocvent cine s]nt autorii statatalit=\ii [i identit=\ii moldovene[ti milenare.37
Simpatiile autorit=\ilor Republicii Moldova s]nt deconspirate de disputa
religioas=: se accept= vasalitatea fa\= de Moscova nici cel pu\in problema stabilirii bisericii autocefale nu a fost abordat=, pentru a acoperi
demagogia statalist= a independenti[tilor moldoveni.
Un paradox aparent este c= statalitatea [i independen\a Republicii
Moldova s]nt ]n mod evident subminate de secesionismul rus din regiunea
transnistrean= [i imixtiunea direct= a Moscovei, iar clasa politic= (neo)comunist= continu= politica de integrare ]n spa\iul estic. Aceasta se explic=
prin faptul c= separatismul rus [i, poten\ial, g=g=uz garanteaz= exercitarea
unei suveranit=\i limitate [i aflarea ]n treab= a elitei (ex-)comuniste. O
eventual= reorientare integra\ionist= spre Rom`nia i-ar programa sf]r[itul
afl=rii la putere. Astfel, clasa politic= moldoveneasc= este disponibil= s=-[i
exercite autoritatea dac= nu asupra unui stat unitar, atunci cel pu\in asupra unei p=r\i, provincii sau unui pseudostat. Kremlinul accept= jocul ]n
cauz=, spre deosebire de incertitudinile pe care le-ar crea autorit=\ile de
la Bucure[ti ]n ce prive[te perpetuarea la putere a elitei (ex-)comuniste,
cu prosoape sau f=r=. Cu alte cuvinte, Moscova este dispus= s= trateze
cu bun=voin\= o suveranitate limitat= a clasei politice de la Chi[in=u, care
a acceptat un statut similar celui de namestnic ales de \ar sau, mai pl=cut
urechilor indivizilor ]n cauz= un statut similar celui de domnitor supus
Por\ii. Tradi\ia suveranit=\ii limitate a format mentalitatea [i psihicul clasei
politice moldovene[ti ]ntr-un fel ]n care este asigurat=, pentru moment cel
pu\in, o provincializare eficient= a Basarabiei. Pericolul pe care moldoveni[tii ]l percep din partea elitei prorom`ne[ti [i a Rom`niei ]i face s=
]nainteze proiecte aberante, de sorginte rus=, ale Moldovei Mari, Dumitru
Mo\pan declar]nd c= aceasta reprezint= o replic= dat= politicienilor care
lanseaz= ideea unific=rii Republicii Moldova cu Rom`nia.38
Aceast= tradi\ie politic= este sus\inut= de ideologii moldovenismului
fundamentalist ]n persoanele lui Vasile Stati [i Ion Dru\= sau prin inter-
mediul publica\iilor agrarienilor, comuni[tilor [i ale celor sus\inute de

ex-pre[edintele Lucinschi, precum [i de actualul pre[edinte Voronin.
Semnificativ este faptul c= liderul comunist, fiind [i antirom`nul cel mai
inveterat, aburcat ]n scaunul pre[edin\iei, face uz de serviciile de expert
ale lui Dru\=, rug]ndu-l ca acesta s= contribuie la f=urirea na\iei moldovene[ti.39
}n Transnistria vom recunoa[te [i vom identifica f=r= mari dificult=\i
toate tr=s=turile unei regiuni de frontier= (subl. n.), inclusiv for\e militare
de interven\ie rapid=, ]nzestrate cu mijloace de lupt= ofensive. Elementul
inconfundabil al frontierei ruse[ti cazacii este prezent ]n Transnistria
]ntr-o m=sur= cople[itoare. (...) Este aberant s= se negocieze, ca [i cu o
parte egal=, cu o administra\ie de ocupa\ie, care are func\ii exclusiv delegate de centrul metropolitan de putere [i ][i extrage autoritatea doar din
aceste func\ii. S= re\inem c=, prin impunerea administra\iei transnistrene
ca parte egal= la negocieri, ru[ii [i-au dublat reprezentarea [i ponderea
]n cadrul lor, iar prin lichidarea mecanismului cvadripartit rom`nii basarabeni [i-au diminuat greutatea exact ]n aceea[i m=sur=.40
Aceast= regiune de frontiera (borderland engl.) sau \inut de la margine, ca s= cit=m expresia istoricului Ion |urcanu41, [i-a extins treptat
suprema\ia politic= [i economic= asupra ]ntregii Basarabii, model]ndu-i
viitorul politic ]n componen\a neoimperiului rus. Pe de alt= parte, mo[tenirea cultural= a Basarabiei a facilitat ]nsu[irea mentalit=\ii de frontier=,
persoanele care au [tiut cel mai bine s= ]nchine \ara fiind promovate
[i sus\inute ]n mod natural. Basarabia de aproape dou= secole a fost o
regiune de frontier=, aceast= tradi\ie geopolitic= fiind integrat= subcon[tientului, mentalit=\ii [i comportamentului indivizilor.
Mai exist= un domeniu ]n care s-a constituit deja o tradi\ie politic= nociv=
ideii de unitate panrom`neasc= (dar [i unei statalit=\i autentice) acesta \ine
de comercializarea statalit=\ii Republicii Moldova de c=tre clasa politic=
(neo)comunist=, ]n schimbul asigur=rii afl=rii la putere. Opera fundamental=
a independenti[tilor este crearea unei asemenea (pseudo)statalit=\i care,
prin form= [i con\inut, ar impune [i ar legifera caracterul etnofederativ
al Moldovei. }n asemenea condi\ii, bine]n\eles, Basarabia nu ar fi at]t de
atractiv= pentru Rom`nia. Evitarea Unirii (mai mult ]n domeniul imaginarului dec]t ]n cel al realului), chiar cu pre\ul provincializ=rii complete
de Rusia, constituie obiectivul major al arhitec\ilor statalit=\ii actuale a
Republicii Moldova, [coli\i la Moscova [i asista\i de exper\i ru[i.
378
IULIAN FRUNTA{U
Contrar declara\iilor repetate ale conducerii politice de la Chi[in=u

cu privire la men\inerea [i ap=rarea integrit=\ii teritoriale a Republicii
Moldova, Legea privind acordarea statutului juridic special G=g=uziei
a legiferat constituirea unei unit=\i teritoriale autonome pe baze etnice, cu
atribute statale, ceea ce contravine standardelor europene ]n problematica
drepturilor na\ionalit=\ilor.42 Acela[i lucru este preconizat pentru regiunea
transnistrean= a Republicii Moldova, Kremlinul insist]nd asupra variantei
de confederalizare o metod= mai eficient= de edificare a provinciei.
Loialitatea redus= a rom`nilor basarabeni, dar [i a minoritarilor, fa\=
de statul Republica Moldova este cel mai elocvent ilustrat= de problema
cet=\eniei. Este, de fapt, un r=zboi de gheril=, ]n care statul este sortit s=
piard= pentru c= nu este atractiv, iar m=surile administrative nu pot dec]t
s= consolideze dezgustul oamenilor simpli fa\= de clasa politic= [i statul
lor, transformat ]ntr-un SRL personal.
}ncep]nd cu 15 martie 2000 jude\ele limitrofe ale Rom`niei au c=p=tat
dreptul de a perfecta actele pentru acordarea cet=\eniei rom`ne cet=\enilor
moldoveni, faptul ]n cauz= provoc]nd reac\ia negativ= a Chi[in=ului [i un
schimb de replici ]ntre institu\iile celor dou= state.43 Care s]nt motivele
unei asemenea sup=r=ri? Republica Moldova r=m]ne f=r= cet=\eni, deoarece statul ]n cauz= nu are legitimitate [i perspective ]n ochii indivizilor
care vor s= se asigure cu o cet=\enie ce le permite s= c=l=toreas= ]n spa\iul
Schengen (drept pe care rom`nii l-au ob\inut ]ncep]nd cu 2002) etc. Potrivit
datelor oficiale difuzate de Guvernul Rom`niei, circa 70 000 de cet=\eni ai
Republicii Moldova au ob\inut p]n= ]n prezent cet=\enia rom`n=.44 De[i
partea moldovean= a cerut ]n repetate r]nduri liste cu locuitorii Republicii
Moldova care au cet=\enie rom`n=, Ambasada Rom`niei la Chi[in=u [i
MAE rom`n au declinat aceast= cerere, consider]nd c= s]nt posibile urm=ri
grave pentru cei care au dob]ndit cet=\enia rom`n=.45 Potrivit datelor neoficiale, la moment 300 000 de cet=\eni ai Republicii Moldova au ob\inut
cet=\enia rom`n=, iar 60 de mii cet=\enia Federa\iei Ruse.46 Ar fi greu
s= estim=m num=rul celor care au ob\inut cet=\enia rom`n=, ]ns=, av]nd ]n
vedere rezervele pe care le are Bucure[tiul fa\= de prezentarea transparent=
a situa\iei pentru a nu pune ]n pericol securitatea rom`nilor basarabeni,
am ridica num=rul acestora peste 70 de mii, estim=rile neoficiale de 300
000 fiind mai mult dec]t plauzibile.
Chi[in=ul a ]ncercat s= solu\ioneze problema dublei cet=\enii prin
semnarea unor tratate bilaterale, ini\iind negocieri cu Rom`nia [i cu Rusia.
Ex-pre[edintele Lucinschi declarase ]n acest context c= trebuie s= se ia ]n

considera\ie [i consecin\ele acestor ac\iuni, astfel ]nc]t s= nu se permit= ca
mai toat= popula\ia republicii s= aib= la un moment dat [i cet=\enia altor
state, acest lucru pun]nd ]n pericol statalitatea Republicii Moldova.47 }n problema recunoa[terii cet=\eniei duble autorit=\ile moldovene[ti doresc s=
poarte negocieri ]n acela[i timp cu Rom`nia [i cu Rusia, care ar reprezenta
state limitrofe, ]n viziunea func\ionarilor de la Chi[in=u. De asemenea,
este evident c= facilitarea eforturilor locuitorilor regiunii transnistrene
de a-[i lua cet=\enia Federa\iei Ruse se face pentru consolidarea pozi\iei
Kremlinului ]n regiune prin kaliningradizarea Transnistriei.48
Ob\inerea altei cet=\enii [i p=strarea celei moldovene[ti este explicabil=
]n sensul asigur=rii unei securit=\i materiale a bunurilor pe care basarabenii le posed= pe teritoriul Republicii Moldova. De aceea, renun\area la
cet=\enia statului nu se face din considerentele unei loialit=\i duble, ci din
motive mai prozaice, legate de proprietate. Clasei politice de la Chi[in=u
]i scap= de at]\ia ani un adev=r aflat la suprafa\=: ea n-a mo[tenit teritoriul
ex-RSSM cu tot cu indivizii ce-o populau ace[tia nu s]nt servi [i s]nt
liberi s=-[i aleag= cet=\enia pe care [i-o doresc. O conducere ineficient= [i
corupt= nu poate genera adeziunea la proiectul unei cet=\enii loiale fa\=
de un asemenea stat cum este Republica Moldova.
Atitudinea elitei politice fa\= de Constitu\ie a fost iresponsabil= [i extrem de arbitrar=, submin]nd, oric]t ar fi de straniu, pozi\ia moldovenilor
independenti[ti care nu au realizat un fapt simplu ]n democra\iile occidentale, [i anume c= edificarea statalit=\ii poate fi efectuat= doar ]ntr-o manier=
corect= [i ]n baza unor politici participative. Aceasta pentru c= statalitatea
moldoveneasc= nu este credibil=, adic= reprezint= o fic\iune at]ta timp c]t
nu se produce democratizarea societ=\ii [i nu se ridic= bun=starea general=
a popula\iei. Paradoxal, dar anume independenti[tii, prin limitarea lor intelectual= [i pornirile de c=p=tuial= imediat= [i ilegal=, contribuie la subminarea statalit=\ii moldovene[ti pe care o propag= insistent ]n discursurile
adresate auditoriului larg. Statalitatea, c]nd este ob\inut= nu ]n urma
luptei ]ndelungate de emancipare [i eliberare na\ional=, ci ca urmare a
dezintegr=rii unui imperiu pe motivul e[ecului liberaliz=rii limitate ini\iate
independent de c=tre na\iunea dominant= (]n cazul de fa\= ru[ii din
capitala Imperiului Sovietic), pune c]teva ]ntreb=ri fundamentale, dar [i
neconfortabile, ]n fa\a clasei politice a \=rii profitoare. Cu at]t mai mult,
aceasta are semnifica\ii deosebite ]n cazul moldovenilor independenti[ti.
380
IULIAN FRUNTA{U
}n pofida faptului c= Republica Moldova are toate ]nsemnele [i

atributele unui stat [i este recunoscut= oficial de c=tre toate structurile
interna\ionale [i de c=tre majoritatea statelor str=ine, av]nd stabilite cu ele
rela\ii diplomatice, economice [i culturale, spiritul de incertitudine privind
caracterul legitim al existen\ei statului Republica Moldova [i perspectivele
dezvolt=rii lui persist= ]n permanen\= ]n con[tiin\a [i ]n inimile oamenilor. Care ar fi explica\ia situa\iei ]n cauz=? }n primul r]nd, mi[carea de
emancipare na\ional= din Republica Moldova a fost una de conjunctur=,
]n contextul liberaliz=rii limitate ini\iate de statul-partid sub conducerea
lui Gorbaciov, dup= cum am men\ionat ]n Capitolul 5. }nainte de aceasta
nici un intelectual sau politician nu a dezb=tut, cel pu\in teoretic sau ]n
samizdat, posibilitatea ob\inerii independen\ei de stat a RSSM sau a unirii
cu Rom`nia. Nu a existat nici un intelectual disident na\ionalist sau/[i
anticomunist care s= fi fost ]nchis pentru vederile sale de emancipare na\ional= [i social=. Pu\inele cazuri, cu tot respectul pentru suferin\ele umane,
au fost nereprezentative sub aspectul calit=\ii [i cantit=\ii, deoarece, pe de
o parte, nu s-au ridicat la nivelul unui Goma sau Soljeni\]n, iar pe de alta
nu au repetat amploarea rezisten\ei poloneze sau ungare.
}n al doilea r]nd, independen\a Republicii Moldova, cu toat= suveranizarea [i mi[carea na\ional=, glorificat= ulterior de marii complexa\i, cum
]i numim ]n capitolul precedent, a fost rezultatul unei ]n\elegeri ]ntre
republicile slave, care aveau agende politice proprii de afirmare, inclusiv
personale, [i care nu puteau fi promovate ]n condi\ia unui stat centralizat
cum era URSS. Puciul din 1991 (gestionat de Comitetul pentru Starea Excep\ional=) a fost mai degrab= un motiv convenabil pe care l-au utilizat
cu dexteritate liderii republicilor slave pentru a accede la puterea deplin=.
F=r= dorin\a lui El\in, Kravciuk [i {u[kevici de a se vedea pre[edin\i ai
statelor independente, suveranitatea de stat a celorlalte republici (cu
excep\ia balticilor) ar fi reprezentat o evolu\ie improbabil=.
}n al treilea r]nd, trezindu-se peste noapte cu o dona\ie nea[teptat=,
cum ar fi independen\a, clasa politic= a Republicii Moldova s-a gr=bit s=
declare statalitatea moldoveneasc= drept un fapt imuabil, antren]nd istoria
[i mitologia ]n crearea unei legitimit=\i care ]i lipsea cu des=v]r[ire. }ns=
contrastul ]ntre comportamentul politic ]n perioada preindependent= [i
postindependent= nu a oferit suficient= ]ncredere din partea cet=\enilor
pentru edificarea democratic= a statalit=\ii. Cu alte cuvinte, statalitatea
moldoveneasc= existent= sufer= de deficien\e structurale [i, se pare,
insurmontabile. Pe de alt= parte, dac= ne-am abstractiza de la trecutul

formativ, consider]nd statalitatea drept o linie de pornire pentru toate
statele ex-sovietice, altfel spus, dac= am ignora deliberat trecutul [i am
aborda ]n exclusivitate realit=\ile postsovietice, atunci acestea ne vor conduce la concluzii similare.
Statalitatea, teoretic, ar putea fi consolidat= [i ]n condi\ii autoritare.
}ns= ]n condi\ii democratice aceasta trebuie s= asigure cet=\enilor \=rii
libert=\ile fundamentale [i un minimum de prosperitate [i decen\=. }n
cazul Republicii Moldova aceste lucruri nu au fost asigurate, chiar dac=
elita politic= autohton= ]n perioada postcomunist= a avut toate atuurile,
dup= cum, de altfel, le-a avut [i clasa politic= din |=rile Baltice, care ]n
plus poseda aptitudinile [i fermitatea respective de a emancipa, a democratiza [i a moderniza societ=\ile ]n cauz=.
3. Transnistrizarea Basarabiei: o nou= etap= de provincializare

Paradoxal, dar diferendul transnistrean a fost util elitei politice moldovene[ti antirom`ne[ti, deoarece a reprezentat modalitatea principal= de
asigurare a statalit=\ii Republicii Moldova ]mpotriva pericolului unific=rii. }ns=, o dat= cu trecerea timpului [i absen\a continu= a unui interes
expansionist al Bucure[tiului fa\= de Basarabia, este subminat= [i pozi\ia
filorus= (ce-i drept, mai mult conceptual) a conducerii Moldovei. Dac= nu
ar fi existat problema Transnistriei, ea trebuia s= fie inventat= pentru a
oferi un argument ]n plus moldoveni[tilor de a pleda ]n favoarea independen\ei fa\= de Rom`nia [i pentru dependen\a fa\= de Rusia.
Impasul ]n negocierile cu liderii secesioni[tilor ru[i, cu medierea
Kremlinului, ne conduce la evaluarea oportunit=\ii continu=rii acestora ]n
cadrul men\ionat [i chiar la posibilitatea sist=rii negocierilor [i recunoa[terii RMN. }n eventualitatea acestei op\iuni comentatorii politici au
sus\inut, nu f=ra temei, c= Tighina trebuie s= r=m]n= a Moldovei [i c= ar
trebui s= fie elaborate ni[te garan\ii de respectare a drepturilor moldovenilor din st]nga Nistrului.49
Motivele ]n favoarea abandonului ar fi mai multe: faptul c= Transnistria
a fost cu Basarabia doar mai pu\in de o jum=tate de secol; c= pe timpul
URSS cei mai loiali puterii sovietice au fost [anti[tii, lor fiindu-le ]ncre-
382
IULIAN FRUNTA{U
din\ate ]n mare parte posturile ]n sectorul economic, ]n organele de stat

[i de partid. Aceste ra\ionamente i-au f=cut pe unii observatori politici s=
sus\in=: Dac= totuna ru[ii nu vor ceda Transnistria, pentru a edifica ]n
acest spa\iu geografic o Moldov= Mare, [i ea va fi ve[nic folosit= de ru[i
pentru a controla [i a influen\a politica Chi[in=ului, poate, ]ntr-adev=r,
mai ]n\elept este ca Moldova s= se dezic= de preten\iile teritoriale fa\=
de Tiraspol [i s= ]ncerce o alt= rezolvare a situa\iei? Care ar fi aceast=
rezolvare? S-o spunem direct: Moldova s= accepte, dar [i s= contribuie la
constituirea [i recunoa[terea statului transnistrean.50 Dezbaterea op\iunii
]n cauz= i-a condus pe al\i comentatori politici la ideea nedezirabilit=\ii
variantei ]n cauz=, deoarece: 1) se face un cadou nesperat Moscovei,
RMN trec]nd la ac\iuni de integrare cu Federa\ia Rus=; 2) se consolideaz=
pozi\iile de\inute de trupele ruse[ti; 3) chiar [i o Transnistrie pierdut= are
valoarea unei monede de schimb, av]nd [ansa de a negocia compensa\ii
politice sau chiar teritoriale; 4) nu se poate legaliza aceast= pierdere, de[i
ea este evident=, Chi[in=ul fiind obligat s= trateze acest teritoriu drept
unul ocupat.51
Este evident faptul c= elita politic= moldoveneasc= nu a avut aptitudinile politice [i diplomatice necesare pentru a evita, dup= cum au f=cut
balticii, declan[area ostilit=\ilor. Nu le-a avut nici pentru procesul de
reglementare politic= a diferendului, permi\]nd Moscovei s= domine negocierile privind solu\ionarea conflictului, neperturbat= de nici o norm=
a dreptului interna\ional.
Este adev=rat c= RMN reprezint= un cancer. Pe c]t este necesar sau
pe c]t acesta poate fi izolat astfel ca Moscova s= nu joace acela[i rol important ]n politica intern= moldoveneasc= este, bine]n\eles, o alt= ]ntrebare.
Pe de alt= parte, este de asemenea adev=rat c= teritoriile de dincolo de
Nistru nu au f=cut parte din Principatul Moldovei sau din Rom`nia, ]ns=
moldovenii au ajuns, ]n a[ez=ri tot mai pu\ine [i dispersate, p]n= la Bug.
Aceasta s-a datorat unei expansiuni reproductive, nu statale, sau cu at]t
mai mult imperiale. }ns=, dac= ru[ii din regiunea transnistrean=, reprezent]nd 1/3 din popula\ie [i veni\i ]n mare parte ]n prima genera\ie de pe
aiurea, au suficient tupeu [i/sau vigurozitate na\ionalist= pentru a pretinde autoritate asupra unui teritoriu ce nu le-a apar\inut niciodat=, de ce nu
ar putea rom`nii basarabeni s= genereze acela[i curent na\ional-ideologic,
cu at]t mai mult cu c]t ar avea mai multe motive consistente istorice, dar
[i demografice.
P]n= la urm=, legitimitatea este extras= de indivizi de pe urma realit=\ilor astfel, ]n momentul de fa\=, separati[tii ru[i se afl= pe pozi\ii
de negociere extrem de avantajoase, deoarece controleaz= destul de eficient teritoriul separatist, cu ajutorul cons]ngenilor din Federa\ia Rus=.
Dac= rom`nii basarabeni, societatea civil= [i politic= moldoveneasc= ar
fi reu[it s= genereze un na\ionalism viguros, popula\ia moldoveneasc=
de dincolo de Nistru ar fi devenit factorul fundamental ]n politica din
regiune, dep=[ind chiar hotarele fostei RSSM. Expansiunea ideologic=
este extrem de important= [i ]n mod normal ar preceda orice campanie
politic=, diplomatic= sau de alt= natur= pentru consolidarea etnic= pe un
anumit teritoriu.
Problema fundamental= ast=zi este c= pierderea raioanelor de est a
condus la r=sp]ndirea cancerului na\ional-[ovinist transnistrean pe ]ntreg
teritoriul Republicii Moldova. Etapa calitativ nou=, care a lansat procesul
transnistriz=rii ]ntregii Basarabii, a fost semnarea Memorandumului de
la Moscova din 8 mai 1997. Memorandumul cu privire la bazele normaliz=rii rela\iilor dintre Republica Moldova [i Transnistria52, semnat de
c=tre ex-pre[edintele Lucinschi, este un document ce a deschis calea spre
(con)federalizarea Republicii Moldova, impus= de echipa KGB-ist= a lui
Evgheni Primakov, ministrul rus de externe ]n perioada men\ionat=. Dup=
Conven\ia Snegur-El\in din 21 iulie 1992, acest document a fost cel mai
periculos, deoarece a plasat Republica Moldova pe calea provincializ=rii
sigure, oper= des=v]r[it= de comuni[tii ru[i [i rusofili de la Chi[in=u prin
intermediul Tratatului moldo-rus.
Elementele care afecteaz= integritatea [i suveranitatea Republicii Moldova pot fi constatate aproape ]n fiecare articol al Memorandumului. De
la bun ]nceput, ]n titlul documentului figureaz= expresia p=r\i, f=r= a
men\iona conflictul, implic]nd ideea p=r\ilor la un acord interstatal. Preambulul ]ntreg este construit ]n modul ]n care se elaboreaz= acordurile ]ntre
state, cu enumerarea principiilor dreptului interna\ional [i a normelor
corespunz=toare. }n articolul 1 Federa\ia Rus= [i Ucraina ][i asum= statutul
de garan\i ai implement=rii ]n\elegerilor, c]t [i a statutului de stat comun,
]n acest fel realiz]ndu-se un atentat f=r= precedent la suveranitatea de stat
a Republicii Moldova dou= state slave vor avea ]ntotdeauna dreptul s=
se amestece ]n afacerile interne ale Republicii Moldova (dac= s-ar fi delegat
acest drept de imixtiune, care oricum afecteaz= suveranitatea statului,
atunci cel pu\in ar fi preferabil= interven\ia ONU sau OSCE n.a.). Pe
384
IULIAN FRUNTA{U
de alt= parte, folosindu-l pe Smirnov drept paravan pentru men\inerea

trupelor, Ivanov [i Primakov distrug credibilitatea Rusiei drept garant
al eventualei reglement=ri. Dac= Rusia ]ntr-adev=r n-ar putea ridica
obiec\iile lui Smirnov ]n calea retragerii, atunci n-ar putea garanta dec]t
impasul existent.53 Articolul 2 merit= s= fie citat ]n ]ntregime: P=r\ile vor
continua edificarea rela\iilor juridico-statale dintre ele. Documentul care
va stabili aceste rela\ii, statutul Transnistriei, se va baza pe principiul
deciziilor elaborate de comun acord, incluz]nd delegarea [i delimitarea
]mputernicirilor, a garan\iilor reciproc asigurate. Prin aceasta Chi[in=ului
i se impune un raport juridico-statal cu Tiraspolul (un amalgam de elemente confederative [i federative), Transnistria devine partea egal= care
decide ce fel de ]mputerniciri s= cedeze [i asupra oportunit=\ii faptului
]n general. De asemenea, prin articolul ]n cauz= este asigurat= egalitatea
p=r\ilor ]n viitorul stat comun. Nici ]n plan extern Moldova nu este
liber=, deoarece, prin articolul 3, Transnistria particip= la gestionarea
politicii externe ]n probleme care ]i afecteaz= interesele, iar decizia, ]n
acest domeniu, se ia de comun acord. Interesele afectate pot include
absolut orice lucru, inclusiv a[a-numita integrare european= sau cooperarea euroatlantic=. Prin acela[i articol, Transnistriei i se acord= dreptul
(imediat dup= semnare [i nu ]n urma reglement=rii definitive) de a stabili
[i a men\ine rela\ii interna\ionale ]n domeniul economic (care include, la
moment, [i cooperarea uzinelor din complexul militar-industrial cu cele
similare din Rusia), tehnico-[tiin\ific [i cultural. Articolul 5 stipuleaz=
c= p=r\ile devin garan\i reciproci ai realiz=rii plenare [i necondi\ionate a
]n\elegerilor privind rela\iile dintre ele, prin aceasta fiind instituit= baza
statului comun confederativ, Transnistriei fiindu-i oferit dreptul de a
avea constitu\ie, armat=, sistem de securitate etc. }n Memorandum nu
este men\ionat= Constitu\ia Republicii Moldova care, ]n mod normal, ar
fi trebuit s= reglementeze rela\iile dintre autorit=\ile centrale [i regiunea
transnistrean=, documentul ]n cauz= fiind, ]n primul r]nd, ]n contradic\ie
flagrant= cu Legea Suprem= a statului.
O g=selni\= pe care ru[ii de la Kremlin [i Tiraspol au prezentat-o
moldovenilor drept o concesie a fost articolul 11, care stipuleaz= faptul c=
p=r\ile vor edifica rela\iile ]n cadrul statului comun ]n hotarele RSSM din
ianuarie 1990. O confedera\ie, sau oricare alt= abera\ie statal= inventat=
de strategii ru[i, poate fi edificat= ]n hotarele RSSM, aceasta ]nsemn]nd
exercitarea unui control eficace asupra ]ntregii \=ri. O alt= g=selni\= ar
fi fost, chipurile, Declara\ia comun= a Pre[edin\ilor Federa\iei Ruse [i

Ucrainei ]n leg=tur= cu semnarea Memorandumului cu privire la bazele
normaliz=rii rela\iilor dintre Republica Moldova [i Transnistria, ca parte
component= a Moldovei unice. }ns= ]n Memorandum nu exist= nici o
referin\= la Declara\ia garan\ilor, iar secesioni[tii ru[i fac referin\= doar
la Memorandum, f=r= a considera declara\ia respectiv= drept un document
obligatoriu sau relevant pentru ei.
Memorandumul de la Moscova con\ine at]tea sfid=ri evidente la adresa independen\ei, suveranit=\ii [i integrit=\ii Republicii Moldova, ]nc]t
ex-pre[edintele Lucinschi a fost ori r=u inten\ionat c]nd a semnat acest
document anticonstitu\ional, ori sub orice nivel de profesionalism politic
[i diplomatic. Asemenea lucruri ]n alte state cu alte societ=\i politice [i civile conduc, ]n mod normal, la deciziile Cur\ii Constitu\ionale referitoare
la caracterul neconstitu\ional al documentului [i la ini\ierea procedurii
de impeachment. }n complex cu unitatea statului Republica Moldova,
Constitu\ia proclam= [i indivizibilitatea acestuia, deoarece ultimul deriv=
din primul. Statul este indivizibil, ]n sensul c= nu poate fi ]mp=r\it total
sau par\ial ]n mai multe unit=\i statale (state) [i transformat ]ntr-un stat
federal (federativ). (...) Proclamarea inalienabilit=\ii teritoriului ]nseamn=
interzicerea ]nstr=in=rii lui sub orice form=. Abandonarea, pierderea prin
prescrip\ie, cesiunile, dona\iile, v]nz=rile de teritorii s]nt incompatibile cu
principiul consfin\it de Constitu\ie, s]nt ilegale [i interzise54.
Din p=cate, societatea politic=, dar [i cea civil= moldoveneasc= au
hibernat [i continu= s= hiberneze atunci c]nd este vorba de negocierea
statutului regiunii secesioniste, privatizarea acestui proces de c=tre pre[edin\ie, lipsa de transparen\= [i reac\ie public= gener]nd mon[tri ]n domeniul constitu\ional-politic.
}n general, ]ns=, conceptul de stat comun a fost inventat de echipa
KGB-ist= a lui Primakov, iar Kremlinul a ]ncercat s= impun= acest model
al suprema\iei sale nu doar Moldovei, ci [i Azerbaidjanului [i Georgiei,
care au avut suficient= fermitate [i abilitate s= resping= propunerile repetate ale Moscovei, prefer]nd s=-[i men\in= suveranitatea cel pu\in asupra
restului teritoriului.
Secesioni[tii ru[i folosesc Memorandumul, dup= cum acesta a [i
fost conceput de cons]ngenii lor de la Moscova, selectiv [i ]n avantajele
politice [i economice proprii. Trei ani exper\ii la negocieri din partea
Chi[in=ului [i Tiraspolului au tot depus eforturi s= defineasc= acest stat
386
IULIAN FRUNTA{U
comun, ]ns= f=r= rezultate palpabile55, deoarece ]n felul acesta a [i fost

conceput. Faptul ]n cauz= nu i-a deranjat prea tare pe separati[tii ru[i din
regiune, care ]l aplic= selectiv, sus\in]nd cu impertinen\= c= alt= parte
nu-[i onoreaz= angajamentele. Separati[tii ru[i au [tiut s= se foloseasc=
de lipsa profesionalismului politic [i diplomatic al moldovenilor [i/sau
cointeresarea material= a unor ]nal\i func\ionari [i politicieni de pe urma
contrabandei din st]nga Nistrului56 (exper\ii str=ini declar]nd deschis c=
exist= o leg=tur= direct= ]ntre problema transnistrean= [i corup\ia ]n mediul conducerii Republicii Moldova57). La 7 februarie 1996 secesioni[tii
ru[i au ob\inut [tampila Republicii Moldova [i licen\ele de export, ]n
urma semn=rii unui Protocol, Tiraspolul asum]ndu-[i angajamentul s=-[i
lichideze posturile vamale. }ns= Tiraspolul, dup= cum a mai f=cut-o ]n
repetate r]nduri, a neglijat condi\ionarea ]n cauz=, cu at]t mai mult cu c]t,
mai t]rziu, ]n urma Memorandumului din 8 mai 1997, a ob\inut dreptul s=
stabileasc= independent [i s= dezvolte rela\ii economice externe. Politicienii de la Chi[in=u au continuat politica ced=rilor unilaterale, consfin\ite de
Memorandum, astfel, de exemplu, fiind semnat, ]n martie 2000, Acordul
de cooperare ]ntre Parlamentul Republicii Moldova [i Sovietul Suprem
al Transnistriei58 un organ ilegitim at]ta timp c]t nu este solu\ionat
diferendul etnopolitic rom`no-rus.
}n pofida retoricii antirom`ne[ti [i antioccidentale, Tiraspolul coopereaz= destul de fructuos cu statele europene [i nord-americane, printre
partenerii economici principali fiind SUA, Rusia, Italia, Rom`nia, Germania etc. Uneori aceste rela\ii violeaz= normele comer\ului interna\ional,
v]nz=rile fiind f=cute la pre\uri de dumping.59 }n special dup= criza rus=
din 1998, viabilitatea economic= a regiunii transnistrene se datoreaz=
rela\iilor economice cu aceste state, ]n care, ]n conformitate cu statistica
secesioni[tilor, a exportat produse: ]n SUA ]n valoare de 69,8 mil. $;
]n Rusia ]n valoare de 47,3 mil. $; ]n Italia ]n valoare de 10,1 mil. $;
]n Rom`nia ]n valoare de 5,8 mil. $ (de altfel, Rom`nia este furnizorul
principal al Transnistriei de produse petroliere); ]n Germania ]n valoare
de 4,1 mil. $ ]n anul 1999.
}n contextul business-ului transnistrean se remarc= persoana lui Vadim {ev\ov-Antiufeev, [eful securit=\ii transnistrene, considerat capul
unei grup=ri mafiote care activeaz= pe scar= larg=, incluz]nd estorcare,
[antaj, trafic de arme [i asasin=ri la comand=. }n conformitate cu unele
surse, {ev\ov a fost acuzat de organizarea r=pirii [i asasin=rii a cel pu\in
36 de businessmeni locali.60 Pe de alt= parte, esen\a mafiei [i corup\iei este

transfrontalier=, inclusiv ]n termeni etnopolitici [i etnoculturali, grup=rile
mafiot-financiare prosper]nd datorit= sus\inerii persoanelor [i politicienilor influen\i de la Chi[in=u. Faptul ]n cauz= contribuie la consolidarea
statu-quo-ului actual, de pe urma c=ruia s]nt extrase venituri considerabile.* O eventual= tentativ= de subminare a acestui statu-quo va suscita o
]mpotrivire ]nver[unat= a grup=rilor ]n cauz=. Pe de alt= parte, profitorul
de baz= ]n urma situa\iei date ]l reprezint= marile companii [i ]ntreprinderi ruse care, folosind filiera transnistrean= [i dependen\a Chi[in=ului
de Kremlin, au invadat economia moldoveneasc=, consolid]nd statutul
de colonie al Basarabiei.
}n dezvoltarea statului comun, arhitectul edific=rii provinciilor dependente de Moscova, Evgheni Primakov, a prezentat la 13 august 2000
un proiect al Acordului privind bazele rela\iior dintre Republica Moldova
[i Transnistria [i Principiile de baz= ale mandatului OSCE al for\elor
pentru men\inerea p=cii [i stabilit=\ii ]n regiunea transnistrean= a Republicii Moldova, ambele documente fiind transmise cu aproximativ o lun=
mai devreme Austriei ]n calitatea ei de Pre[edinte ]n Exerci\iu al OSCE ]n
anul 2000. Documentul referitor la reglementare a dezvoltat mai departe
unele principii prin implementarea c=rora s-ar crea o dependen\= total=
fa\= de Moscova. Prin documentul ]n cauz= se recunoa[te independen\a
RMN, care ][i poate deschide reprezentan\e ]n alte state, secesioni[tii
ru[i av]nd dreptul de a influen\a politica extern=, dar [i intern=, a Republicii Moldova. S]nt admise frontierele interne, nu exist= cet=\enie [i
moned= unic=, p=r\ile s]nt egale [i suverane, cu constitu\ii proprii care
nu contravin unui oarecare act constitu\ional superior. Se presupune
crearea unei suprastructuri care va reglementa rela\iile ]ntre dou= p=r\i
Moldova [i RMN, ]n aceast= structur= fiind delega\i reprezentan\ii
p=r\ilor. Documentul ]n cauz=, at]t prin titlu, c]t [i prin con\inut, este
caracteristic rela\iilor dintre dou= state suverane, subiec\i de drept interna\
ional care urmeaz= s=-[i reglementeze rela\iile dintre ele ]n conformitate
cu normele [i principiile dreptului interna\ional, referin\a la dreptul
*Conform datelor oficiale de la Departamentul Vamal al Republicii Moldova, doar ]n 1998
evaziunea fiscal= ]n urma contrabandei cu m=rfuri accizate prin intermediul Transnistriei a
constituit cel pu\in 250 mil. lei. Dup= Oazu Nantoi, Cu privire la situa\ia ]n raioanele de est
ale Republicii Moldova (1992-2000), Aspecte ale conflictului transnistrean, colectiv de autori,
Institutul de Politici Publice (Chi[in=u: {tiin\a, 2001), p. 15.
388
IULIAN FRUNTA{U
popoarelor la autodeterminare fiind stipulat= ]n mod special de dragul

poporului transnistrean. Se pare c= echipa lui Primakov ]mprumutase
schema general= de la colegii s=i din Duma rus=, care se ocup= de Uniunea Rusia-Bielarus. Cam ]n acest fel a [i fost preg=tit proiectul ]n cauz=
s= asigure o confedera\ie cu tot mai pu\ine elemente de federa\ie, fapt
care nu doar ar duce la recunoa[terea interna\ional= a Transnistriei, ci [i
la transnistrizarea ]ntregii Moldove.
Al doilea document, Principiile de baz= ale mandatului OSCE al
for\elor pentru men\inerea p=cii [i stabilit=\ii ]n regiunea transnistrean=
a Republicii Moldova, presupune men\inerea trupelor ruse ]n regiune
pentru o perioad= nedefinit=, cu tot cu echipamente, ]n acest fel ]ncerc]ndu-se evitarea implement=rii deciziilor de la Istanbul cu privire la retragerea ELT-urilor p]n= la sf]r[itul anului 2001 [i retragerea complet= p]n=
la sf]r[itul anului 2002. Pentru a ob\ine o atitudine mai cooperant= din
partea Occidentului, Primakov a acceptat transparen\a [i posibilitatea
particip=rii observatorilor OSCE, dar din \=ri ce nu fac parte din NATO.
Proiectul ]n cauz= a creat impresia unei ced=ri din partea Federa\iei Ruse,
fiind atacat de [ovinii mai obtuzi ]n mass-media ruse.61 R]ndul [ovinilor
ru[i a fost completat [i de actualul pre[edinte al Republicii Moldova, care
declarase: Nu se poate ]n nici un caz s= interna\ionaliz=m conflictul acesta
am v=zut deja desf=[urarea procesului ]n cauz= ]n Iugoslavia. OSCE
poate fi observator la negocieri, dar s= d=m drumul pacificatorilor OSCE
]n regiune?! Ast=zi e un general rus, dar m]ine unul german sau francez
asta ne-ar mai lipsi!62 }ns= observatorii interna\ionali au remarcat
faptul c= prin planul lui Primakov se ]ncearc=, pe de o parte, men\inerea
nedefinit= a trupelor ruse ca garan\i ai reglement=rii politice, iar pe de
alta, prin Acordul privind bazele rela\iior dintre Republica Moldova [i
Transnistria men\inerea ]ntregii Moldove sub inluen\a rus=.
Caracterul complex al statului comun, precum [i agenda geopolitic=
a Moscovei [i Tiraspolului sugereaz= c= disputele s]nt virtual programate
]n acest plan. Prin aceasta, ]ns=, Rusia ar continua s= joace rolul principal
de garant [i arbitru ]n baza a patru calit=\i: 1) superioritatea militar= pe
teren; 2) rela\ia protector-client, bazat= par\ial pe agenda geopolitic=
comun= cu liderii tiraspoleni; 3) o superioritate numeric= a comuni[tilor
]n Parlamentul de la Chi[in=u; 4) dependen\a Ucrainei [i a Moldovei de
resursele energetice ruse.63
Des=v]r[irea operei de consolidare a statalit=\ii moldovene[ti, lansat=
de elita neocomunist= a Moldovei postsovietice, a fost efectuat= de comuni[tii ru[i [i rusofili de la Chi[in=u, care au preluat puterea ]n urma scrutinului parlamentar din 25 februarie 2001. Ratificarea Tratatului bilateral
moldo-rus la sf]r[itul anului 2001 de c=tre majoritatea comunist=, prin
care Federa\ia Rus= ][i asum= statutul de garant al implement=rii ]n\elegerilor, c]t [i a statutului de stat comun, a condus la ]ngr=direa drastic= a
suveranitat=\ii de stat a Republicii Moldova (adi\ional angajamentului
de a consolida statutul limbii ruse ]n sistemul de ]nv=\=m]nt art. 20 [i
a coopera str]ns ]n cadrul organismelor interna\ionale, ceea ce ]nseamn=
ralierea la pozi\ia Moscovei art. 27). Kremlinul va avea ]ntotdeauna
dreptul s= se amestece ]n afacerile interne ale Republicii Moldova, statutul
de \ar=-garant a statalit=\ii moldovene[ti plas]nd ferm Basarabia sub tutela
neoimperial= a ru[ilor.
Proiectul Acordului ]ntre Republica Moldova [i Transnistria referitor
la federalizarea \=rii, fiind elaborat de guvernul comunist, cu asisten\a
exper\ilor ru[i [i dezinteresul explicabil al Occidentului, a reprezentat
pasul logic ]n lan\ul ced=rilor operate de elita neocomunist= a Moldovei
postsovietice. Implementarea acestui Acord va finaliza procesul de provincializare a Republicii Moldova de c=tre Federa\ia Rus=.
4. Influen\a interna\ional= asupra suveranit=\ii

[i democratiz=rii
}n ce prive[te impactul sistemului interna\ional asupra politicii interne,
Gourevitch a subliniat faptul c= exist= dou= aspecte ale sistemului interna\
ional care au un efect major: distribuirea puterii ]ntre state [i distribuirea
activit=\ii economice [i a bun=st=rii. Mai simplu evolu\iile politice s]nt
modelate de r=zboi [i comer\.64
Atunci ]ns= c]nd plas=m influen\a interna\ional= ]ntr-o formul= mai
complicat= a evolu\iei sistemului politic trebuie s= remarc=m c= orice analiz=
politic= comparat= a diferen\elor interregionale ale proceselor de democratizare ]n Europa de Sud, America Latin= [i Europa ex-comunist= demonstreaz=
c= factorul influen\ei interna\ionale [i efectul difuziunii joac= un rol semnificativ ]n cadrul procesului de tranzi\ie democratic=. De[i, bine]n\eles, este
indubitabil faptul c=: Factorii interni de\in rolul principal ]n tranzi\ie sau,
cu alte cuvinte, sus\inem c= nu exist= nici o tranzi\ie a c=rei ]nceput s= nu
390
IULIAN FRUNTA{U
fi fost consecin\a direct= sau indirect= a contradic\iilor ]n cadrul regimului

autoritar.65 Un alt autor, Laurence Whitehead, prezint= o tez= similar=,
cu anumite nuan\e, care nu face dec]t s= concretizeze afirma\ia de mai
sus: }n toate cazurile din timpurile pa[nice care au fost examinate aici,
for\ele interne erau de importan\= hot=r]toare ]n ce prive[te stabilirea
direc\iei [i a scopurilor de efectuare a tranzi\iei, iar actorii interna\ionali
jucau doar un rol secundar.66 Pentru a aborda mai detaliat problema
influen\ei interna\ionale asupra procesului de tranzi\ie democratic= ]n
Republica Moldova, vom aplica teoria tranzi\iei democratice, folosindu-ne
de termenii politic= extern=, zeitgeist [i efectul difuziunii, utiliza\i de c=tre
Juan J. Linz [i Alfred Stepan.67 Termenii men\iona\i mai sus reprezint=,
]n viziunea noastr=, elementele constitutive ale influen\ei interna\ionale
care, de cele mai multe ori, se afl= ]ntr-un raport de complementaritate
[i interdependen\=.
Din punct de vedere conceptual, politica extern= poate influen\a ]n
mod diferit evolu\iile politice interne. Dup= cum sus\in autorii sus-numi\i, exist= 3 categorii de situa\ii ]n care folosirea for\ei ]n politica extern=
determin=, de fapt, rezultatele procesului de democratizare. }n primul
r]nd, o \ar= nedemocratic= poate recurge la for\= pentru a deturna o democra\ie mai slab= din punct de vedere militar ca s= anexeze/ocupe \ara
respectiv= sau s= instaleze un regim-marionet=. }n acest sens, de cele mai
multe ori este men\ionat exemplul Germaniei ]n raport cu Cehoslovacia ]n
anul 1938. }n al doilea r]nd, un hegemon regional nedemocratic poate s=
fac= uz de for\= ]n imperiul extern (outer empire engl.) pentru a stopa
efortul revolu\ionar de democratizare, a[a cum s-a ]nt]mplat ]n Ungaria
]n 1956, sau pentru a bloca procesul de liberalizare, ca ]n Cehoslovacia ]n
1968. }n al treilea r]nd, o \ar= democratic= atunci c]nd este ]nving=toare
]ntr-un r=zboi cu un stat nedemocratic [i ]l ocup=, poate instala, a[a cum
s-a ]nt]mplat ]n Germania [i Japonia ]n 1945, guverne care ini\iaz= procese
de tranzi\ie democratic=. Aici, ]ns=, ar trebui s= accentu=m ]nc= o dat=
c=, de[i for\ele externe pot avea un rol important ]n procesul de tranzi\ie
democratic=, consolidarea ]ntr-o \ar= sau alta depinde ]n mod exclusiv de
for\ele interne, dac= statul respectiv este independent.
}n acest context se poate afirma c= influen\a politico-militar= [i economic=, exercitat= ini\ial de c=tre URSS [i apoi de Federa\ia Rus= asupra
Republicii Moldova, creeaz= un asemenea raport de for\e ]n care tranzi\ia
democratic= este blocat= ]n mod eficient. Aceasta se refer=, ]n primul r]nd,
la sus\inerea plenar= de c=tre factorii de decizie de la Moscova a autorit=\

ilor anticonstitu\ionale [i antidemocratice de la Tiraspol. }n principiu, a
fost implementat=, con[tient sau nu, prima variant= de utilizare a for\ei
]n politica extern= care a determinat [i continu= s= determine rezultatele
procesului de democratizare. Acest model, ]ns=, a suferit o modificare
care ]i permite s= pretind= o elaborare autonom= de categorie, deoarece
regimul-marionet=, care a fost instalat de c=tre Federa\ia Rus=, este viabil
]n mod explicit ]ntr-o singur= regiune a \=rii. Pe de alt= parte, regimul
ru[ilor secesioni[ti din Transnistria [i presiunea cons]ngenilor lor din Rusia
asigur= o provincializare progresiv= [i mai sigur= a ]ntregii republici.
Influen\a interna\ional= asupra evolu\iilor politicii URSS, inclusiv ]n
statele socialiste [i, cu at]t mai mult, ]n republicile sovietice, este extrem
de relevant=. Dac= ar fi s=-l credem pe Talbott, fost subsecretar de stat
al Departamentului de Stat al SUA, la Summitul Sovieto-American de la
Malta din decembrie 1989 a fost redefinit= ordinea interna\ional= [i domeniile de interven\ie. Pattern-ul rela\iilor Est-Vest a fost at]t de radical alterat ]nc]t, ]nainte de consumarea anului 1989, SUA practic invita Uniunea
Sovietic= s= invadeze Rom`nia pentru a restabili ordinea politic= ]n acea
\ar=.68 Faptul c= aceast= invita\ie a citit gre[it inten\iile Moscovei, care nu
voia s= ri[te programul reformelor politice interne de dragul problemelor
de ordine politic= ]n Europa de R=s=rit, subliniaz= m=sura ]n care politica
extern= a administra\iei lui Bush era axat= pe parteneriatul strategic cu
Moscova. Interesant, cazul rom`nesc arat= c= acest parteneriat era s= fie
unul ]n care noua URSS ar fi exercitat prerogative ]n sus\inerea schimb=rii
progresive ]n Europa de Est, similare celora pe care SUA [i le-a arogat
istoric ]n America Central=.69 Deci, dac= afirma\iile diploma\ilor americani s]nt corecte, atunci nu putem exclude faptul c= URSS (cel pu\in, avea
toat= libertatea s-o fac= [i de ce n-ar fi f=cut-o?) s-a implicat ]n gestionarea
revolu\iei rom`ne[ti din decembrie 1989, ce-i drept, nu deschis. Mai
departe am putea presupune c= implicarea sovieticilor s-a efectuat ]n
conformitate cu anumite principii [i criterii. Nu cunoa[tem dac=, except]nd Tratatul Rom`no-Sovietic, a fost ]ncheiat vreun alt pact, neformal,
]ntre Kremlin [i comuni[tii reformatori-oportuni[ti rom`ni, condu[i de
Iliescu, dar putem afirma c= implicarea sovietic= ar fi ]nsemnat scoaterea
Basarabiei de pe agenda politic= a Bucure[tiului. Ambivalen\a lui Iliescu
[i reticen\a de a dep=[i practicarea na\ionalismului de cr][m= [i a trece
la ac\iuni concrete ]n raport cu unificarea tuturor rom`nilor sugereaz=,
392
IULIAN FRUNTA{U
pe l]ng= educa\ia acestuia, o anumit= presiune, un impact exercitat de

sovietici [i apoi de ru[i.
De asemenea, americanii [i sovieticii, prin Summitul de la Malta din
decembrie 1989, au fost de acord cu faptul c= SUA nu va exercita presiuni
asupra acestora din urm= ]n problema independen\ei balticilor, fa\= de care
SUA avea obliga\ii diplomatice de lung= durat=, at]ta timp c]t Gorbaciov se
ab\ine de la utilizarea for\ei armate ca reac\ie la solicit=rile acestora pentru
suveranitate [i independen\=. C]teva luni mai t]rziu, Declara\ia lituanian=
de Independen\= din martie 1990 va g=si guvernul SUA respect]nd angajamentul ]n cauz=, deoarece a refuzat s= r=spund= la mi[c=rile balticilor spre
independen\= mai repede dec]t ar fi f=cut-o Gorbaciov70 (ru[ii manifest]nd
o ]n\elegere reciproc= ]n raport cu invazia Panamei [i R=zboiul din Golf
n.a.). Pe de alt= parte, guvernul Rusiei [i guvernele baltice au ]n\eles c=,
datorit= mo[tenirii occidentale ]n ce prive[te nerecunoa[terea administr=rii
sovietice a regiunii, Statele Baltice au dreptul s= pretind= aten\ia politic=,
diplomatic= [i, eventual, ]n domeniul securit=\ii a Occidentului, pe care
nici o alt= fost= republic= sovietic= nu ]l avea. {i ]n timp ce liderii baltici
nu sufereau de iluzia c=, in extremis, Occidentul va merge la r=zboi s=
apere suveranitatea baltic= (similar Marii Britanii ]n raport cu Polonia ]n
1939), at]t balticii, c]t [i ru[ii ]n\elegeau c= o confruntare violent= ]n rela\
iile ruso-baltice va conduce la colapsul rela\iilor ruse cu Occidentul, pas
pe care Rusia nu [i-l putea permite.71 Prim-ministrul suedez Carl Bildt,
numit la 9 iunie 1995 mediator UE ]n fosta Iugoslavie, a declarat direct
c=, ]n eventualitatea unui act de agresiune ]mpotriva Statelor Baltice, nu
s-ar putea a[tepta ca Suedia s= r=m]n= neutr=.72
Contrastul cu Rom`nia este izbitor, aceasta fiind atent= s= nu supere
vecinul din R=s=rit. Spre deosebire de \=rile scandinave, care erau libere
[i democratice, Rom`nia nu putea sus\ine cauza Basarabiei, pentru c= se
afla la fel sub tutela Moscovei. Faptul ]n cauz= s-a produs ]n contextul unei
tradi\ii istorice [i culturale: hotarul de civiliza\ie a separat Statele Baltice
de Rusia, nu [i Basarabia (dar nici Rom`nia, se pare) de ru[i.
Presiunea exercitat= de hegemonul regional nedemocratic, cum este
Rusia anilor 1991-2002 ]n spa\iul CSI, prin conservarea focarului transnistrean, sus\inerea ideii de (con)federalizare a Moldovei [i imixtiunea politic= [i economic= ]n afacerile statului creeaz= efectul de provincializare
a Moldovei, ceea ce ]ngr=de[te substan\ial suveranitatea \=rii. Edificarea
provinciei, dup= cum am men\ionat ]n capitolul precedent, are consecin\e
ce afecteaz= nu doar independen\a statal=, ci [i tranzi\ia democratic=,

care nu este posibil= at]t timp c]t nu este asigurat= suveranitatea \=rii. }n
acest fel, ]nt]mpin=m dificult=\i insurmontabile ]n evaluarea procesului de
democratizare a Republicii Moldova, c]nd, ]n urma procesului de edificare
a provinciei de c=tre Federa\ia Rus=, statutul de \ar= independent= devine
tot mai efemer. Este o ]ntreprindere dificil= surprinderea cantit=\ii
de suveranitate, ]n particular, c]nd aceasta se diminueaz= vertiginos.
Pe de alt= parte, instabilitatea politic= creeaz= un mediu nefavorabil
investi\iilor str=ine, fapt care aduce prejudicii tranzi\iei economice ce
se afl= ]n raport direct cu cea democratic=. Aceast= instabilitate politic=
devine cu timpul institu\ionalizat=, iar mediul investi\ional este dominat
de companiile ruse[ti care folosesc provincializarea politic= a Moldovei,
prelu]nd ]ntreprinderile [i companiile principale, at]t din contul datoriilor
pentru resursele energetice, c]t [i prin intermediul privatiz=rilor ilicite.
Faptul c= secesionismul militant, sus\inut de o \ar= ter\= Federa\ia
Rus=, devine problema fundamental= pentru existen\a statului, totodat=
demonstreaz= modul ]n care politica extern= influen\eaz= procesul de
tranzi\ie democratic= din Republica Moldova.
Un alt tip de influen\= a politicii externe asupra tranzi\iei [i consolid=rii
democratice este gradul de deschidere spre eforturile de democratizare
promovat= de un fost imperiu vizavi de fostele colonii din considerente
na\ionale proprii sau din necesitate geopolitic=. De exemplu, astfel s-a
procedat ]n cazul Imperiului Britanic, dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial, [i cel al blocului sovietic, dup= 1989. }n ce ne prive[te, am putea
aplica modelul respectiv, afirm]nd, ]n acela[i timp, c= gradul de deschidere
democratic= a Rusiei nu este [i nici nu poate fi ]nalt, deoarece actualmente
Rusia este departe de a finaliza tranzi\ia democratic=, fiind ]nregistrate
chiar unele regrese, cum ar fi utilizarea for\ei armate ]mpotriva civililor
din Cecenia, constr]ngerea mass-media independente, oligarhizarea
domeniilor economic [i politic, corup\ia etc. }n acest sens, nu putem s=
nu sus\inem afirma\ia c=: Dac= democra\ia ]n Rusia se pr=bu[e[te, s]nt
pu\ine [anse ca aceasta s= supravie\uiasc= ]n alte state ex-sovietice. Succesul experien\ei ruse privind pluralismul politic [i economia de pia\=
nu garanteaz= c= alte republici ]i vor urma automat exemplul. }ns=, dac=
la Moscova vine la putere un regim na\ionalist, revan[ard [i autoritar,
care ]ncepe s=-[i destabilizeze [i s=-[i intimideze vecinii este dificil
s= ne imagin=m cum democra\iile fragile din regiune, poate cu excep\ia
394
IULIAN FRUNTA{U
Statelor Baltice, ar putea supravie\ui.73 De fapt, aceasta se [i ]nt]mpl= ]n

momentul de fa\=, Rusia ]ncerc]nd tot mai viguros s=-[i exercite poten\ialul
neoimperial ]n spa\iul ex-sovietic [i s= submineze eforturile de consolidare
a statalit=\ii republicilor ex-sovietice.
Pe de alt= parte, dup= cum observa ex-ministrul estonian de externe,
Toomas Ilves: Indiferent de ceea ce facem sau nu, politica Rusiei nu se
schimb= [i nu se va schimba p]n= ce Rusia singur= nu va decide s= promoveze ]mbun=t=\irea rela\iilor cu Estonia, Letonia [i Lituania.74 Aceast=
reac\ie la presiunile ruse arat= elocvent diferitele abord=ri ale sfid=rii
ruse dac= balticii ][i caut= de treab=, moldovenii s]nt gata s= menajeze
orice sensibilitate aberant= a Kremlinului. }n spirit na\ional-[ovin, Rusia
a perceput orice semn de pluralism geopolitic pe teritoriul CSI drept un
pericol pentru securitatea proprie. Se pare c= aranjamentele ]n care nu
este inclus= [i ]n care nu joac= rolul cel mai important, va avea aceea[i
soart=: }ntre construc\iile geopolitice de baz= cu tent= antiruseasc= este
necesar de subliniat acele asocia\ii ]n spatele c=rora se reliefeaz= rolul
SUA [i al Turciei. Acestea s]nt, ]n primul r]nd, GUAM [i Confedera\ia
Popoarelor Caucazului.75 Cel pu\in ]n cazul GUAM-ului avem de remarcat unele lucruri relevante*, care r=stoarn= cu u[urin\= argumentele
inventate ale ru[ilor. Imagina\ia geostrategilor [i anali[tilor ru[i ]n ce
prive[te descoperirea caracterului antirus al ini\iativelor regionale este
semnificativ=: indiferent de substan\a cooper=rii statelor postsovietice,
orice aranjament regional care exclude Rusia va fi tratat cu du[m=nie,
fiind inventate argumentele necesare [i fiind montat= opinia public= ]n
direc\ia dorit= de Kremlin. Acesta din urm= a criticat oficial de multe ori
GUAM-ul, inspir]nd neoficial, de asemenea, Reuniunea mini[trilor state*Subsemnatul a participat la evenimentele care au condus la apari\ia GUAM, precum
[i la consult=rile/negocierile confiden\iale ]n cadrul acestuia ]n decursul mai multor ani.
Fundamentul viitoarei cooper=ri l-a reprezentat coordonarea pozi\iilor Georgiei, Ucrainei,
Azerbaidjanului [i Moldovei ]n ajunul [i pe parcursul primei Conferin\e de Evaluare a
Tratatului FACE din 1996 [i a opozi\iei comune fa\= de unele prevederi ale Acordului
privind Flancurile, care consolidau posibilitatea Federa\iei Ruse de a-[i men\ine trupele ]n
afara hotarelor, ]n regiunea flancului, f=r= acordul statului-gazd=. }n acel moment SUA
nu a contribuit dec]t cu oferirea numelui de GUAM mai exact, aceasta a f=cut-o Generalul Gregory Govan, ulterior [eful Delega\iei militare SUA la Grupul Consultativ Comun
(probabil, folosind analogia cu insula Guam din Oceanul Pacific, unde se afl= sta\ionat= o
baz= militar= american=). }n plan practic, ]ns=, administra\ia respectiv= a SUA nu a sus\inut
statele din flancul FACE al fostei URSS, fapt pentru care a fost criticat= destul de dur de
Congresul american.
lor nerecunoscute (Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud [i Karabahul de

Munte) la Tiraspol [i alte activit=\i ]ndreptate ]mpotriva statelor ini\iativei
regionale. Iar ]nvinuirea referitoare la faptul c= GUAM se concentreaz=
asupra cooper=rii militare este o exagerare cras=, menit= s= sporeasc=
presiunea asupra statelor-membre.76 Nu vom analiza aici avantajele sau
dezavantajele particip=rii Moldovei la aceast= structur= regional=, ]ns=
ceea ce am dori s= subliniem este comportamentul rus ce perpetueaz=
elementele unui trecut imperial nu at]t de ]ndep=rtat, ]n conformitate cu
care Moscova este ]n drept s= de\in= de una singur= o anumit= zon= de
influen\= teritoriul ex-sovietic.
Ucraina, de asemenea, joac= un rol important ]n acest context. Deschiderea spre liberalizare [i democratizare a Kievului este necesar= pentru
succesul procesului de democratizare ]n ]ntreaga regiune, inclusiv ]n Republica Moldova. }ns= ultimele evolu\ii, legate de criza de putere [i implicarea pre[edintelui ucrainean Kucima ]n afaceri dubioase, au subminat
]ncrederea pe care au avut-o statele spa\iului euroatlantic fa\= de dezvoltarea Ucrainei. Statele occidentale i-au acordat ]n perioada 1991-1997
credite nerambursabile sau avantajoase ]n valoare de 4,2 miliarde Ecu.77
Deziluziile Occidentului au fost utilizate de Moscova, care l-a sus\inut
necondi\ionat pe Kucima, realiz]nd performan\a echilibr=rii vectorilor
de Vest [i Est ai politicii externe ucrainene. Politicienii ucraineni [i-au
manifestat ]ngrijorarea fa\= de p=trunderea masiv= a capitalului rusesc
]n economia Ucrainei, fapt care consolideaz= dependen\a economic=
fa\= de Rusia. Astfel, adi\ional dependen\ei de livr=rile ruse[ti de gaze,
a mai fost semnat acordul cu privire la conectarea sistemelor energetice
ucrainean-rus.78 De asemenea, alt acord bilateral, semnat ]n ianuarie 2001,
ofer= Rusiei posibilitatea s= gestioneze desf=[urarea oric=rui exerci\iu
militar pe teritoriul ucrainean, fapt care submineaz= acordurile similare
ale Kievului cu NATO, semnate ]n 1997 [i 1998. La fel, ru[ii [i-au ]nt=rit
controlul asupra conductelor ucrainene care transport= gazul rusesc spre
Europa.79 De[i Kievul a profesat un na\ionalism propriu ]n raport cu
Republica Moldova, fapt care a influen\at negativ evolu\iile din regiunea
transnistrean=, subordonarea mai recent= a acestuia Kremlinului poart=
semnifica\ii ]ngrijor=toare pentru Chi[in=u, deoarece provincializarea
Ucrainei de c=tre Moscova va netezi drumul spre preluarea ]ntregului
control asupra Basarabiei.
Pe de alt= parte, exist= un asemenea grad de dependen\= istoric=, so-
396
IULIAN FRUNTA{U
cial-economic=, politic= [i cultural= a Basarabiei fa\= de Rom`nia, ]nc]t

gradul de deschidere a acesteia spre eforturile de democratizare a Chi[in=ului s]nt poate mai importante dec]t raportul ]ntre fosta colonie [i fosta
metropol=, de tip sovietic, abordat mai sus. De la declararea independen\ei
de c=tre Moldova, p]n= ]n prezent, politica extern= promovat= de Rom`nia
]n raport cu Republica Moldova a favorizat procesul de democratizare.
Aceasta pentru c= Rom`nia demarase mai energic tranzi\ia democratic=
[i depune eforturi considerabile de integrare ]n structurile europene [i
euroatlantice. O dat= ce ]n cadrul proceselor de integrare Rom`nia va
]nregistra succese mai palpabile, faptul ]n cauz= va fi ]n m=sur= s= influen\
eze benefic factorii de decizie de la Chi[in=u [i, ]n general, procesul de
tranzi\ie democratic= din Moldova. O anumit= influen\= negativ= ar fi
ponderea unui na\ionalism primitiv, de tip ceau[ist, ]n societatea [i ]n
mediul politic rom`nesc, care ]n mare parte a monopolizat rela\iile cu
intelectualii [i politicienii na\ionalizan\i din Basarabia. Acest primitivism,
de altfel, cu tot patosul emfatic [i reuniunile festive, nu face dec]t s= accentueze lipsa de vigurozitate a unui na\ionalism rom`nesc liberal eficient,
care ar fi promovat, al=turi de valorile na\ionale, proiectul unific=rii na\
ionale a tuturor rom`nilor. Lipsa de vitalitate a unui na\ionalism liberal
rom`nesc explic= retragerea rom`nilor din procesul de reglementare a
conflictului transnistrean, pe care ru[ii l-au impus Chi[in=ului [i abandonarea Moldovei ]n iunie-iulie 1992 pe motiv c= regiunea transnistrean=
nu a apar\inut niciodat= Rom`niei. }n paragraful urm=tor vom analiza
mai am=nun\it raportul Bucure[tiului cu Basarabia, inclusiv sub aspectul
influen\ei asupra statalit=\ii, procesului de democratizare [i a perspectivelor unirii care au ocupat un loc semnificativ ]n imagina\ia politic= din
Republica Moldova.
O alt= modalitate de a influen\a procesul de democratizare este subversiunea efectuat= de un hegemon regional, care poate fi democratic sau
nu, dar care, de cele mai multe ori, se conduce de interesele na\ionale
proprii atunci c]nd recurge la acest procedeu. }n contextul respectiv, se
men\ioneaz= politica SUA fa\= de Filipine ]n anul 1987. Foarte aproape
din punct de vedere conceptual este [i subminarea politic= [i economic=
(sanc\iuni, blocad=) ]ntreprins= de un hegemon ]n raport cu un stat aflat
]n tranzi\ie. }n ce prive[te Republica Moldova, subversiunea efectuat=
fa\= de aceasta a avut loc ]n modul cel mai evident ]n vara anului 1992,
c]nd Federa\ia Rus= a antrenat efective militare ]mpotriva Chi[in=ului [i
a stopat pentru o perioad= livr=rile de gaze pentru a influen\a conducerea

Moldovei ]n problema solu\ion=rii conflictului din raioanele de est ale
\=rii ]n modul dorit de Moscova.
}n sf]r[it, un hegemon regional poate, prin intermediul unui set de
stimulente [i descuraj=ri, s= joace un rol semnificativ ]n procesul de ini\
iere, desf=[urare [i consolidare democratic=. De foarte multe ori actorii
interna\ionali care dispun de aceste seturi de sticks and carrots s]nt institu\
iile [i organismele interna\ionale majore ca Uniunea European=, NATO,
OSCE sau Consiliul Europei, institu\ii financiare interna\ionale ca Banca
Mondial=, Fondul Monetar Interna\ional, Banca European= pentru Reconstruc\ie [i Dezvoltare etc. }n cazul Republicii Moldova, care nu-[i poate
permite luxul s= ignoreze normele [i principiile institu\iilor respective
datorit=, ]n primul r]nd, ponderii politice [i economice nesemnificative
pe care o are, hegemonii regionali au o influen\= remarcabil=. Inten\iile
institu\iilor [i organismelor men\ionate ]n ce prive[te exercitarea unei
presiuni constructive asupra tranzi\iei democratice ]n Moldova s]nt nobile, uneori, ce-i drept, fiind discutabil= realizarea acestor inten\ii sub
aspectul politicilor implementate, al transparen\ei, condi\ion=rii clare a
creditelor, sanc\ion=rii guvernan\ilor care le-au utilizat ]n alte scopuri
dec]t cele prev=zute etc.
Unul din hegemonii regionali importan\i, Federa\ia Rus=, dispune
de un set important de sticks and carrots politice [i economice ]n raport
cu Republica Moldova, set ob\inut [i consolidat ]n urma R=zboiului Ruso-Moldovenesc din 1991-1992 [i a modului de gestionare a diferendului
etnopolitic. }n pofida faptului c= Moscova ][i declin= orice influen\= asupra clien\ilor s=i politici, mul\i dintre care fo[ti sau actuali colaboratori
ai KGB/FSB-ului (Smirnov, {ev\ov-Antiufeev, Matveev-Goncearenko,
Bol[akov etc.), eviden\ele s]nt irefutabile. }n cazul existen\ei unei voin\e
politice [i bunei-credin\e din partea Kremlinului acesta ar fi putut s= aplice
diferite m=suri de constr]ngere, cum ar fi: crearea unei liste a ]nal\ilor
func\ionari ai conducerii secesioniste ruse pentru a bloca deplasarea lor ]n
Rusia; confiscarea propriet=\ii func\ionarilor secesioni[ti ru[i [i blocarea
conturilor bancare ale persoanelor ]n cauz=, precum [i ale ]ntreprinderilor
din regiunea transnistrean= [i interzicerea activit=\ii acestora pe teritoriul
Federa\iei Ruse; sistarea suportului de stat [i ]ngr=direa sus\inerii private a b=ncilor transnistrene de c=tre cele ruse[ti; sistarea sau descurajarea
activit=\ii comisiei din Duma rus= cu privire la Cooperarea [i reglemen-
398
IULIAN FRUNTA{U
tarea situa\iei politice [i economice ]n Transnistria; sistarea serviciilor

consulare ]n Transnistria; suspendarea oferirii pa[apoartelor ruse[ti locuitorilor din regiune; interzicerea utiliz=rii pa[apoartelor sovietice pentru
a c=l=tori ]n Federa\ia Rus=; interzicerea c=l=toriei ]n Rusia a vehiculelor
cu numerele de ]nmatriculare transnistrene; suspendarea zborurilor de la
aerodromul din Tiraspol; refuzarea scrisorilor cu m=rcile transnistrene;
sistarea recunoa[terii diplomelor eliberate de institu\iile de ]nv=\=m]nt din
Transnistria [i retragerea licen\elor acordate acestora de c=tre institu\iile
ruse[ti; sistarea tuturor programelor de cooperare ]n domeniul academic,
cultural [i [tiin\ific, precum [i blocarea asisten\ei ]n acest domeniu; ab\
inerea de la angajarea la serviciu ]n Federa\ia Rus= a locuitorilor regiunii;
retragerea calit=\ii de membru sau de asociat al institu\iilor, organiza\iilor
[i ]ntreprinderilor din Federa\ia Rus=; ridicarea taxei pentru retransmiterea programelor televizate; ridicarea taxelor de tranzit pentru bunurile
produse ]n regiunea transnistrean= [i respingerea importului din zona
respectiv=; stoparea comer\ului [i suspendarea credit=rii Transnistriei;
descurajarea eficient= a ]ntreprinderilor ce au rela\ii economice cu regiunea
transnistrean=; suspendarea achizi\ion=rii produselor militar-industriale
din Transnistria [i efectuarea de cantonamente, exerci\ii [i schimb de
experien\= cu armata secesioni[tilor ru[i; ridicarea pre\urilor pentru resursele energetice sau/[i sistarea importului o dat= cu apari\ia datoriilor etc.
Toate activit=\ile de mai sus (pentru care am propus remediile respective)
se desf=[oar= drept parte a procesului complex de edificare a provinciei [i
dac= Moscova ar fi respectat cu adev=rat integritatea [i independen\a Republicii Moldova, aceste lucruri nu se ]nt]mplau. Mai semnificativ= este ]n
momentul de fa\= evitarea recunoa[terii faptului ]n cauz= de c=tre Kremlin
[i conducerea filorus= de la Chi[in=u, realpolitik-ul existent jen]ndu-le
sentimentele de conduc=tori ai unor state independente [i egale, care
respect= dreptul interna\ional [i calitatea suveran= a statelor.
Drept exemplu al influen\ei organismelor interna\ionale ar putea
fi raportul Moldovei cu Consiliul Europei. O dat= cu aderarea la acest
organism, la 13 iulie 1995, [i cu semnarea Conven\iei Europene a Drepturilor Omului [i a protocoalelor aferente, autorit=\ile moldovene[ti [i-au
asumat un set de angajamente ]n domeniul respect=rii drepturilor omului,
reformei judiciare [i democratiz=rii. Acestea au fost [i continu= s= fie monitorizate la nivelul Adun=rii Parlamentare [i al Comitetului de Mini[tri.
}n urma criticilor formulate de raportorii structurilor men\ionate, au fost
]ntreprinse mai multe ac\iuni la nivel parlamentar [i guvernamental. De

exemplu, responsabilitatea pentru sistemul penitenciar a fost transferat=
de la Ministerul de Interne la Ministerul de Justi\ie, a fost abolit= pedeapsa
capital=, a fost ratificat= conven\ia-cadru cu privire la minorit=\ile na\ionale, a fost elaborat [i adoptat un nou Cod Penal [i un Cod de Procedur=
Penal= etc. }n acela[i context se ]nscrie adoptarea Codului civil, al muncii,
celui penal [i contraven\ional, a Codului familiei, celui fiscal [i vamal.80
Monitorizarea efectuat= de c=tre ONG-urile interna\ionale ]n domeniul
drepturilor omului, reflectat= ]n rapoartele difuzate de International
Helsinki Federation for Human Rights, Amnesty International etc. au,
la r]ndul lor, un impact tot mai palpabil asupra factorilor de decizie la
nivel na\ional de stat, cel interna\ional al organismelor interna\ionale [i
privat.81 De asemenea, este necesar de men\ionat ]n acest context monitorizarea alegerilor parlamentare, preziden\iale [i locale de c=tre Biroul
pentru Institu\ii Democratice [i Drepturile Omului al OSCE; schimbarea
legisla\iei na\ionale, reforma judiciar= [i respectarea drepturilor omului,
impuse de c=tre Consiliul Europei; conducerea civil= [i democra\ia ]n
armat=, promovate de Consiliul Parteneriatului Euroatlantic, NATO [i
prin intermediul Parteneriatului pentru Pace; liberalizarea comer\ului
[i standardizarea solicitate de Uniunea European=; condi\ionarea creditelor acordate de Banca Mondial= cu liberalizarea regimului de v]nzare
a p=m]ntului [i accelerarea reformei economice toate acestea creeaz=
un regim special de stimulente [i descuraj=ri care influen\eaz= procesul de
tranzi\ie democratic= din Republica Moldova.
Astfel, institu\iile [i organismele economice, politice [i politico-militare
au exercitat pe parcursul ultimilor ani o influen\= benefic= asupra procesului de tranzi\ie democratic= prin intermediul men\inerii presiunii asupra
factorilor de decizie de la Chi[in=u. Ace[tia, av]nd mai degrab= scopul
unei legitim=ri c]t mai urgente a propriului statut de elit= politic= a unui
stat nou, s-au angajat, ]n cadrul diferitelor insitu\ii, s= respecte normele
[i principiile democratice. Bine]n\eles, ]ntrebarea fundamental= este dac=
indivizii care nu ac\ioneaz= ]n conformitate cu propriile convingeri implementeaz= cu bun=-credin\= angajamentele asumate. Acestea ]ns=, av]nd
o for\= cumulativ= pe parcurs, conduc la institu\ionalizarea rezultatelor
tranzi\iei democratice [i la punerea elitei politice moldovene[ti ]n situa\
ia de a respecta, cu sau f=r= voie, principiile [i normele institu\iilor care
promoveaz= democratizarea societ=\ii [i liberalizarea pie\ei.
400
IULIAN FRUNTA{U
}n ce prive[te interna\ionalizarea problemei separatismului teritorial, ]n

imagina\ia ]nfierb]ntat= a politicienilor moldoveni se deruleaz= concomitent
dou= episoade, care au r=d=cini detectabile ]n percep\iile eronate ale semnifica\iilor strategice ale Moldovei. Problemele de consolidare a statalit=\ii, cu
care se confrunt= Moldova, nu au fost abordate de organismele interna\ionale
]ntr-un mod care ar fi condus la solu\ionarea echitabil= a diferendului [i ar
fi o naivitate s= presupunem c= OSCE sau Consiliul Europei vor manifesta
]ngrijorare deosebit= fa\= de subminarea suveranit=\ii Republicii Moldova.
At]ta timp c]t nu exist= voin\= politic= din partea liderilor moldoveni, dar [i
a societ=\ii civile, de a reglementa problema ]n cauz=, organismele interna\
ionale vor merge pe calea celei mai mici ]mpotriviri politice [i vor ]ncerca
s= elaboreze recomand=ri ]n baza statu-quo-ului existent, adic= ]n baza
agresiunii armate ruse [i a prostiei moldovenilor independenti[ti. Doar
astfel pot ap=rea rapoartele nr. 11 [i 13 ale Misiunii OSCE ]n Moldova,
care preconizeaz= solu\ii inacceptabile pentru oricare alt= \ar= european=,
deoarece pornesc de la realit=\ile existente, simplific]nd evenimentele din
Republica Moldova, extrapol]nd nediscriminatoriu concepte teoretice ([i
mai pu\in practice) occidentale asupra Basarabiei [i interpret]nd faptele
]n mod echidistant82; sau declara\ii ale membrilor Misiunii OSCE de
felul c= Ila[cu a fost judecat pentru omor.83 De asemenea, documentele
semnate cu binecuv]ntarea OSCE demonstreaz= faptul c= medierea
acestei institu\ii nu garanteaz= p=strarea regiunii de est ]n componen\a
Moldovei.84 OSCE-ul se afl= ]n treab= acolo unde ][i poate impune solu\iile,
de obicei, p=r\ii celei mai slabe, adic= statului fragil. }[i legitimizeaz= astfel
existen\a institu\ional= [i ][i edific= propria istorie func\ional=. Aceasta,
]ns=, nu corespunde neap=rat [i intereselor Basarabiei.
Mai exist= o enormitate cras= perorat= de clasa politic= moldoveneasc=
care se complace ]n afirma\ii de felul c= Europa nu va permite crearea de
precedente prin acceptarea unor aranjamente ce ar periclita suveranitatea
Republicii Moldova. Precedente, teoretic, ar putea crea statele europene
consolidate, nu statele fragile sau provincii, cum ar fi Moldova, care ar
putea s= se dezintegreze foarte bine, f=r= a servi ulterior drept precedent
pentru evolu\iile politice ulterioare din Europa.
Conceptul de zeitgeist este preluat din tradi\ia g]ndirii germane [i
s-ar traduce ca spiritul timpurilor. Atunci c]nd \ara face parte dintr-o
comunitate interna\ional= unde ideologia democratiz=rii nu este sfidat=
de c=tre alte ideologii, procesul de tranzi\ie se desf=[oar= cu mai pu\ine
greut=\i [i cu mai mari [anse de succes. Fascismul a fost discreditat dup=

Cel de-al Doilea R=zboi Mondial, iar comunismul dup= invazia Ungariei
[i Cehoslovaciei de c=tre URSS, democra\ia ]n acest fel devenind singura ideologie atr=g=toare, un zeitgeist ce a mobilizat popoarele Europei
de Sud ]n anii 70 [i ale Europei Centrale [i de Est la sf]r[itul anilor 80
ai secolului XX. Dat fiind faptul c= Republica Moldova este o \ar= f=r=
pondere economic=, geografic= sau politic= ori, cu at]t mai mult, generatoare [i sus\in=toare de ideologii, conceptul de zeitgeist are semnifica\ii
profunde. }n momentul de fa\= elita politic= moldoveneasc= realizeaz=
faptul c= nu exist= nici o alternativ= democratiz=rii, cu at]t mai mult cu
c]t opinia public= interna\ional= [i hegemonii regionali men\iona\i mai
sus (cu excep\ia Rusiei, bine]n\eles) ar putea sanc\iona lipsa eforturilor
sau, cel pu\in, a aparen\elor respective ]n ce prive[te implementarea
reformelor. Aceasta corespunde spiritului timpului dup= destr=marea
blocului sovietic [i a URSS. Zeitgeist-ul modern din Europa este suficient
de puternic pentru ca hegemonii regionali democratici s= impun= un set
credibil de stimulente [i descuraj=ri, astfel ]nc]t chiar [i PCM-ul, venit
la putere ]n urma alegerilor din 25 februarie 2001, s= fie nevoit s=-l ia ]n
considera\ie, cu sau f=r= sugestia Kremlinului.
Spre deosebire de zeitgeist, care se refer= la epoci istorice, efectul difuziunii ]ntr-o comunitate politic= interna\ional=, ]n special ]n una ce este
str]ns unit= prin cultur=, sisteme de constr]ngere sau comunica\ii, are loc
pe parcursul unei perioade de c]teva s=pt=m]ni, ]n unele situa\ii zile.
Mediul politic interna\ional este foarte mobil [i flexibil. Elita politic= a unei
\=ri poate prelua, uneori foarte repede, practicile reu[ite ale elitei altui stat,
pentru a se folosi de ele. Efectul difuziunii s-a manifestat ]ntr-o amploare
spectaculoas= la sf]r[itul anilor 80 ai secolului XX ]n Europa Central= [i de
Est, c]nd elitele au preluat modalit=\ile politice de gestionare a reformei,
solicitate insistent de masele populare din primul stat care experimenta
revolu\ia democratic=.
Faptul c= ]n URSS [i, respectiv, ]n republicile sovietice, inclusiv
]n RSSM, ]ncepuse s= se desf=[oare un proces de liberalizare ini\iat de
statul-partid, sub conducerea lui Gorbaciov, a contribuit ]ntr-o anumit=
m=sur= la acumularea poten\ialului critic de revolt= revolu\ionar= a
rom`nilor din Timi[oara din decembrie 1989. Aceea[i contribu\ie, dar,
bine]n\eles, ]ntr-o m=sur= mai mare, au adus-o statele din Europa Central=,
]n special Polonia, Cehoslovacia [i Ungaria, care se aflau la un nivel mai
402
IULIAN FRUNTA{U
avansat de democratizare [i experien\a c=rora a fost utilizat= [i de noua

elit= politic= rom`neasc=, gra\ie efectului de difuziune. Efectul domino
]n 1989-1990 subliniaz= natura interna\ional= profund= a tranzi\iei de
la comunism: succesul primelor tranzi\ii a exercitat un efect puternic al
demonstra\iei, ]n timp ce hegemonul regional URSS de la ]nceput
a renun\at la dreptul de veto ]mpotriva democra\iei [i apoi a demarat
procesul reformei proprii.85
}ns=[i evolu\ia economiei mondiale [i liberalizarea comer\ului impus=
de c=tre organismele financiare fac imposibil= protejarea pie\ei agricole
interne care sufer= de deficien\e structurale mo[tenite din trecut [i prost
gestionate ]n perioada postsovietic=. Aceasta, la r]ndul s=u, conduce la
migrarea \=ranilor din provincie [i subminarea bazei politice a elitei aflate
la guvernare.
Viteza remarcabil= a reac\iei ]n lan\ se datoreaz= rela\iilor str]nse ]ntre
statele care s]nt legate de anumite momente comune ]n trecut, prezent
sau acelea[i scopuri politice [i economice pentru viitor. Rezisten\a anticomunist= [i con[tientizarea faptului c= au fost subjugate din punct de
vedere politic [i ideologic de URSS [i, totodat=, scopul comun de a adera
la NATO [i Uniunea European= [i ]n general de a se integra Europei Occidentale a oferit elitelor politice din statele din Europa Central= [i de Est
[ansa de a ]nv=\a unele de la altele [i de a beneficia de experien\a politic=
[i economic= comun=, acumulat= ]n regiune. }n plus, reunificarea german=
(schimbarea frontierei recunoscute interna\ional ]n numele principiului
autodetermin=rii democratice) a creat un precedent pentru acei care ]n
Europa Central= [i de Est consider= statu-quo-ul teritorial mo[tenit dup=
Cel de-al Doilea R=zboi Mondial drept injust sau chiar un obstacol ]n calea
tranzi\iei democratice.86
5. Angoasa celui de-al doilea stat rom`nesc: incertitudini

integra\ioniste [i Fata Morgana Unirii
Un sentiment tot mai pronun\at de insecuritate [i inabilitatea de a solu\
iona diferendul transnistrean i-a f=cut pe liderii Republicii Moldova s=
promoveze ]n 1993 o politic= de concesii treptate ]n speran\a de a satisface
interesele ruse[ti, accept]nd un grad de influen\= rus= ]n schimbul cel pu\in
a unei mic[or=ri par\iale a presiunii exercitate de Kremlin. }n acest fel,
Chi[in=ul [i-a limitat substan\ial marja de manevr=, concesiile ]n cauz=, pe

parcursul timpului [i cumulativ, erod]nd serios independen\a politic= a
Moldovei. Faptul ]n cauz= a plasat-o ]n orbita Moscovei, chiar dac= aceasta
nu-i afecteaz= statutul formal ]n conformitate cu dreptul interna\ional.87
Cu timpul ]ns=, Kremlinul a impus statelor CSI cu rezerve ]n raport cu
o integrare str]ns= ]n comunitate mai multe acorduri [i mecanisme. De
exemplu, Moldova a semnat mai multe acorduri cu caracter militar [i de
securitate ale CSI.88
}ns= aderarea deplin= a Moldovei la CSI89 s-a realizat dup= victoria
contraf=cut=* a PDAM-ului din 27 februarie 1994, c]nd elita ex-comunist=,
format= din Snegur, Lucinschi, Sangheli, Mo\pan [i al\ii, a utilizat toate
mijloacele de influen\= [i propagand= pentru a orienta popula\ia spre
Est, ]n detrimentul integr=rii cu Rom`nia [i Europa Occidental=. Imediat
dup= aceasta, indivizii [i for\ele politice cu vederi unioniste au ]nceput
s= fie persecutate, iar tentativa de a schimba limba [i istoria rom`n= cu
cea moldoveneasc= a condus ]n martie-aprilie 1995 la demonstra\ii [i
greve majore ale studen\ilor.
Cel mai ironic este faptul c=, dup= ced=rile spectaculoase ]n fa\a Kremlinului din primele luni ale anului 1994, ru[ii tot nu au apreciat eforturile
moldovenilor independenti[ti. Sarabanda de realiz=ri politice ale puterii
instalate la Chi[in=u nu a reu[it s= urneasc= negocierile pentru clarificarea
situa\iei ]n Transnistria [i retragerea Armatei a 14-a ruse de la Tiraspol.90
Iar Acordul cu privire la retragere, semnat la 21 octombrie 1994, a cuprins
at]tea condi\ion=ri [i posibilit=\i de interpretare, ]nc]t a demonstrat orice,
cu excep\ia respectului [i prieteniei pe care o are Moscova, inclusiv fa\=
de independenti[tii proCSI-i[ti de la Chi[in=u.
Ru[ii nici nu prea au ascuns faptul c= au nevoie de CSI nu pentru
func\ionarea unei comunit=\i economice [i politice ]n care se stabile[te un
echilibru ]ntre avantaje [i dezavantaje, ci pentru asigurarea superiorit=\ii
intereselor na\ionale ale Federa\iei Ruse. Devine tot mai evident c= CSI-ul,
ca instrument rus al influen\ei, ][i pierde cu des=v]r[ire func\ionalitatea.91
}n viziunea anali[tilor ru[i, CSI-ul trebuie s= cedeze locul acelor procese
*Contraf=cut= nu at]t ]n sensul direct al fraudelor electorale (de[i nu putem exclude [i
aceast= variant= aflat= la ]ndem]na agrarienilor), ci ]n sensul utiliz=rii aparatului de stat,
organelor puterii locale, pre[edin\ilor de colhozuri [i sovhozuri pentru a tri[a \=ranii ]n
mare parte neinforma\i [i ignoran\i ]n ce prive[te obiectivele reale ale elitei neocomuniste
din Moldova.
404
IULIAN FRUNTA{U
de integrare ]n spa\iul postsovietic care au perspective, de felul Uniunii

Rusia-Bielarus [i Uniunii Euroasiatice.92
}n ce prive[te op\iunile integra\ioniste, acestea au fost marcate, ]ntr-un
stil moldovenesc inconfundabil, de incertitudini [i, p]n= la urm=, de alegerea variantei celei mai proaste. De[i Moldova penduleaz=, nehot=r]t=, ]ntre
CSI [i Europa Occidental=, totu[i, din punct de vedere politic [i economic,
a r=mas ]n Est. Pendularea se realizeaz= mai degrab= ]n lumea imaginarului politic, ceea ce denot=, ]n compara\ie cu realit=\ile ]nconjur=toare,
o tulbur=toare confirmare a intractibilit=\ii moldovenilor pe parcursul
ultimelor dou= secole. De[i 69,3% ar aproba aderarea Republicii Moldova
]n viitorul apropiat la Uniunea European=, 55,6% au sus\inut c= nu s-au
sim\it niciodat= europeni.93
}n mediile politice de la Chi[in=u continu= s= se cread= c= perspectiva
ader=rii Republicii Moldova la structurile europene [i ]n primul r]nd la
UE este pe deplin compatibil= cu aflarea ]n cadrul CSI. Clasa politic= de
la Chi[in=u nu dore[te s= observe c=, de fapt, rela\ia Moldovei cu CSI ]i
substituie ]ntr-o bun= m=sur= dreptul la propria identitate, f=r= a-i compensa cel pu\in par\ial aceast= cedare benevol= sau pierdere de autoritate.
Eforturile oficialit=\ilor de integrare concomitent= pe doi vectori opu[i
din punct de vedere politic a ]nregistrat p]n= ]n ziua de azi un bilan\ deplorabil pentru politica extern= moldovean=. Dar lipsa de performan\e
diplomatice nu pare s= constituie o tem= de reflec\ie la nivel oficial pentru
reformularea cursului de politic= extern=.94
Chi[in=ul a practicat o de[=n\at= politic= a dublului standard care, pe
termen scurt, i-a permis s= ob\in= unele rezultate, at]ta timp c]t partenerii str=ini analizau substan\a mesajelor [i faptelor. }n momentul de fa\=,
]ns=, Republica Moldova s-a plasat ]ntr-o zon= gri, f=r= a se bucura de
]ncrederea Occidentului, dar nici a Rusiei (chiar av]ndu-i pe comuni[ti la
putere). Chipul unche[ului [mecher de la \ar= promov]nd teza vi\elului
care suge la dou= vaci transpare pe fa\a clasei politice moldovene[ti, care
a realizat astfel performan\a neintegr=rii ]n nici un sistem de securitate
sau ]n nici o structur= economic= viabil=.
Nu e de mirare c=, ]n baza dedubl=rii psihice a indivizilor, men\ionat=
mai sus, discursul politic moldovenesc va fi tentat, cu orice pre\, inclusiv
al ridicolului, s= ]mpace capra cu varza: CSI-ul cu Uniunea European=.
Sub orice nivel intelectual, independenti[tii moldoveni etaleaz= necesitatea, utilitatea [i chiar naturale\ea apartenen\ei la aceste dou= structuri.
Subiectul ]n cauz= dezv=luie un spa\iu public infantil [i o clas= politic=

pe potriv=, lipsit= de orice calitate care ar confirma statutul social la care
aspir=. Stupiditatea integr=rii concomitente ]n CSI [i UE relev= nu doar
o contradic\ie logic=, ci [i semnifica\ii care pun ]n eviden\= o dedublare
mintal= profund= a politicienilor moldoveni [i a indivizilor simpli care
]ncearc= s=-[i refuleze imaturitatea etnic= [i politic= prin vehicularea tezei
vi\elului care suge la dou= vaci. Acest sindrom al unche[ului de la \ar=,
pretins [mecher, care le [tie pe toate [i, ]n spirit de mahala, pune toate
problemele la punct este o reflectare a mentalit=\ii de frontier=, o reproducere a unei diversiuni mai vechi ]mpotriva identit=\ii rom`ne[ti nici
cu ru[ii, nici cu rom`nii.
}n acest context, ex-pre[edintele Lucinschi afirma cu non[alan\= c=
Uniunea European= a fost constituit= treptat, mai mul\i ani [i de aceea nici
cu CSI-ul nu trebuie de gr=bit, ci de lucrat pentru integrare. O compara\ie
lipsit= de orice suport politic, social sau moral. De asemenea, a subliniat ]nc=
o dat= enormitatea [i cu Estul [i cu Vestul: Noi s]ntem educa\i ]n condi\ii
alb-negru. Ori ori. Sau de aceast= parte a baricadei sau de alta. Dar Moldova va fi ]n cadrul CSI. Va fi [i ]n Uniunea European=. Cu timpul, desigur.95
Actualul pre[edinte Voronin a condus logica predecesorilor s=i p]n= la un
final pe c]t de predictibil, pe at]t de incredibil ]n enormitatea sa: Republica
Moldova se va integra Uniunii Europene ]mpreun= cu Rusia [i Bielarus.
Mai mult dec]t at]t, prim-secretarul comuni[tilor a declarat ca prioritar=
integrarea Basarabiei ]n Uniunea Rusia-Bielarus, fapt care l-a entuziasmat
pe pre[edintele autoritar al bielaru[ilor, Alexandr Luka[enko.96 Toate
acestea s]nt ]n contrast izbitor cu opinia exper\ilor institu\iilor academice,
care sus\in argumentat c= statutul de membru al CSI reprezint= un impediment pentru aderarea Republicii Moldova la organismele economice
[i de securitate europene.97 Politica de integrare CSI-ist= a autorit=\ilor
moldovene[ti dup= 1991 ]ncoace a condus la anihilarea op\iunii de integrare european=, sus\in]ndu-se clar c= Republica Moldova nu are nici o [ans=
s= ]nceap= ]n urm=torii ani negocieri de aderare la Uniunea European=.98
Asisten\a acordat= de c=tre organismele financiare este condi\ionat= de
reforme economice [i institu\ionale care s]nt ]n contradic\ie cu modelele
de management [i politici reformiste practicate ]n CSI.99
Pe de alt= parte, nici indivizii simpli nu exercit= presiuni civile asupra
autorit=\ilor ]n ce prive[te formularea unei orient=ri europene ferme a
Moldovei. }n urma unui sondaj efectuat de IMAS Bucure[ti [i Socio-Mol-
406
IULIAN FRUNTA{U
dova, se desprinde clar c= societatea moldoveneasc= este marcat= de o

incertitudine [i confuzie generalizat=. De[i comuni[tii, care s]nt antioccidentali, au ]ntrunit mai multe voturi de simpatie, orientarea spre Europa
este preferabil= pentru 38%, spre CSI 20%, pe c]nd o integrare simultan=
]n Europa [i CSI [i-o doresc 32%, iar 10% nu [tiu ce s= r=spund=.100 }n
conformitate cu alt sondaj, 51% din popula\ia republicii consider= c=
Republica Moldova ar trebuie s= se integreze ]n Uniunea European=, iar
43% pledeaz= pentru consolidarea rela\iilor cu CSI. }n favoarea integr=rii
europene s-au pronun\at aproximativ 66 la sut= din r]ndul tinerilor cu
v]rsta cuprins= ]ntre 18-29 de ani, ]n timp ce pentru r=m]nerea ]n componen\a CSI au pledat aproximativ 54 la sut= din cei chestiona\i, care dep=[esc v]rsta de 60 de ani. De notat c= din responden\ii care consider= c=
Republica Moldova trebuie s= se integreze ]n Uniunea European= 58 la
sut= au studii superioare, iar din cei care se pronun\= pentru ameliorarea
rela\iilor cu CSI 60 la sut= s]nt f=r= studii. Este important de re\inut c=,
]n conformitate cu criteriul na\ionalit=\ii, 59 [i, respectiv, 56 la sut= din
moldovenii [i bulgarii chestiona\i pledeaz= pentru integrarea european=,
iar 58, 50 [i, respectiv 66 la sut= din ru[i, ucraineni [i g=g=uzi se pronun\=
pentru o orientare proCSI.101
O tentativ= de reorientare politic= a Basarabiei a fost ]ntreprins= de
PPCD, ini\iativa de denun\are a acordurilor de constituire a CSI fiind
explicat= de liderul acestei forma\iuni prin faptul c= Republica Moldova
este v=zut= ca un stat care nu-[i poate cuceri independen\a de facto [i
aceast= stare de subordine fa\= de Rusia este certificat= prin apartenen\a
la CSI.102 Cu toate meritele sale, ini\iativa ]n cauz= nu a fost sus\inut=
de liderii Conven\iei Democrate din Moldova pe motiv c= ar favoriza,
indirect, pozi\ia lui Lucinschi.103 }ns= [i ]n acest domeniu a fost vorba
de divergen\e ]ntre partide cu obiective similare, ]n tradi\iile notorii
ale oportunismului [i manierei exclusiviste de abordare a politicului,
reprezentantul PFD declar]nd direct c= ini\iativa ]n cauz= are un caracter
propagandistic [i electoral, iar e[ecul presupus al vot=rii ar sc=dea din
credibilitatea demersului proeuropean.104 Ex-pre[edintele Lucinschi s-a
exprimat, bine]n\eles, ]mpotriva denun\=rii acordurilor CSI, sus\in]nd c=
]n domeniul economic o colaborare cu aceast= institu\ie nu ar contraveni
]n nici un fel procesului de integrare european= a Republicii Moldova.105
Dup= cum a declarat [i publica\ia afiliat= PPCD, animozit=\ile fa\= de
PPCD s]nt at]t de puternice, ]nc]t alte for\e politice cu greu ][i vor pu-
tea reprima resentimentele antifrontiste ca s= ]mbr=\i[eze ini\iativa

cre[tin-democra\ilor.106 Guvernul, de asemenea, a avizat negativ proiectul
de lege privind denun\area respectiv=, sus\in]nd c= adoptarea unei astfel
de decizii va afecta rela\iile Republicii Moldova cu statele CSI [i c= pie\ele
de desfacere din aceste state s]nt foarte importante. Aceasta, chipurile, ar
influen\a de asemenea negativ realizarea unor obiective de importan\=
major=, cum ar fi retragerea for\elor militare [i evacuarea armamentului
rusesc, precum [i reglementarea diferendului transnistrean.107
Pentru a analiza evolu\iile mediului politic [i ale imaginarului politic
ce \ine de ideea de Unire a tuturor rom`nilor, ar fi necesar s= ne ]ntoarcem la perioada suveraniz=rii RSSM. La 23 iunie 1990, exprim]nd voin\a
poporului, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat Declara\ia cu privire
la suveranitate, perceput= ca o condi\ie fireasc= [i necesar= existen\ei
statalit=\ii Modovei, iar la 27 august 1991 RSSM [i-a declarat independen\a. V=z]nd ]n acest demers un prim pas ]n desprinderea Basarabiei de
Rusia [i revenirea treptat= a acesteia ]n matricea spa\iului etnic rom`nesc,
Rom`nia a fost prima \ar= care a recunoscut noul stat Republica Moldova,
la numai c]teva ore dup= declararea independen\ei. De altfel, autorit=\ile
de la Bucure[ti au avut o contribu\ie direct= la redactarea Declara\iei de
independen\=, iar rela\iile diplomatice au fost stabilite la numai dou= zile
dup= evenimentul ]n cauz=.108
Pr=bu[irea comunismului a ]nsemnat pentru multe popoare declan[area procesului de rede[teptare na\ional=. Republicile Baltice au scuturat cu
fermitate jugul ocupa\iei [i au ]nl=turat f=r= ezitare consecin\ele Pactului
Ribbentrop-Molotov, revenind la statutul lor de dinaintea anului 1940.
Era de a[teptat ca, profit]nd de procesul general-european de revenire la
normalitate, [i Rom`nia s= se angajeze ne]nt]rziat ]n ac\iuni decisive pentru
lichidarea consecin\elor acestui pact. Era firesc [i logic s= a[tept=m de la
autorit=\ile noastre postdecembriste, men\ioneaz= comentatorii de la cotidianul Ziua, demararea unei activit=\i diplomatice hot=r]te ]n vederea
redob]ndirii drepturilor noastre legitime, pentru reocuparea teritoriilor
noastre, pentru re]ntregirea neamului [i pentru reafirmarea demnit=\ii
na\ionale. Nimic din toate acestea nu s-a ]nt]mplat. Canton]ndu-se ini\ial
]ntr-un imobilism cel pu\in ciudat, diriguitorii no[tri ne-au f=cut s= asist=m
privitori ca la teatru cum alte state ][i recuceresc drepturile printr-o
politic= na\ional= decis= [i consecvent=. Culmea absurdului este c=, ulterior, c]rmuitorii Rom`niei au ]nceput totu[i s= ac\ioneze, dar ]mpotriva
408
IULIAN FRUNTA{U
interesului na\ional, semn]nd tratatele cu URSS [i apoi cu Ucraina. Prin

aceste acte nes=buite, Rom`nia a legalizat crimele comise asupra Rom`niei,
a aprobat ceea ce era de condamnat, a dat girul legitimit=\ii protocolului
adi\ional secret care fusese deja condamnat. Ast=zi, sub ochii no[tri, se
preg=te[te o nou= tr=dare tratatul cu actuala Republica Moldova (deja
parafat), care ]nseamn= tr=darea for\elor unioniste, tr=darea grupului
Ila[cu, tr=darea Mitropoliei Basarabiei [i sprijinirea for\elor antiunioniste
[i rom`nofobe de la Chi[in=u.109
Doar mobilizarea general= ]n Rom`nia, de pild=, ar fi fost ]n m=sur=
s= constr]ng= Federa\ia Rus= s=-[i reduc= gradul de interven\ie armat=
]n Basarabia. }ns=, dup= cum remarc= observatorii rom`ni, Basarabia
a suferit ca urmare a incoeren\ei decizionale a Rom`niei, ]n primul
r]nd fiind vorba despre o incoeren\= diplomatic= excelat= ]n raport cu
secesionismul rus din Moldova. Dup= cum men\ioneaz= Chifu: Pe
22 decembrie 1989 avea loc, la Moscova, [edin\a Sovietului Suprem al
Deputa\ilor Poporului al URSS, acolo unde deputa\ii rom`ni din RSS
Molodoveneasc= au cerut explica\ii despre evenimentele din Rom`nia
[i au solicitat, ]ntr-o ]ntrevedere particular= cu Gorbaciov [i Lukianov,
acceptarea independen\ei Moldovei Sovietice. Atunci, Lukianov a anun\
at celebra desfacere a Basarabiei ]n 5 regiuni autonome, plan realizat
par\ial dup= destr=marea Uniunii Sovietice. Rom`nia a fost atunci f=r=
replic=, ]n primul r]nd din cauza rela\iilor apropiate ale lui Ion Iliescu
cu Moscova [i a fricii acestui pre[edinte al Rom`niei de a lua decizii.
Pe m=sur= ce schimbarea a ]mpins [i liderul rom`n spre o revizuire
a propriei atitudini, el nu a [tiut s= dea nici un semnal rom`nilor din
Basarabia. Mai ]nt]i, s-a ascuns ]n spatele tezei vecinul puternic de la
R=s=rit, chiar ]n coasta Rom`niei, cu care era necesar s= se dezvolte
cele mai bune rela\ii, ]n special din cauza dependen\ei Rom`niei de
petrolul [i, mai ales, de gazul metan de provenien\= sovietic=. Apoi,
Ion Iliescu a lansat teza necesit=\ii pronun\=rii dolean\ei de unire din
partea Chi[in=ului mai ]nt]i, iar c]nd acest fapt a fost declarat cu t=rie,
Ion Iliescu a lansat o nou= tez=, cea a sus\inerii independen\ei statelor
foste sovietice, ca prim pas, pozi\ie ce a descurajat unionismul rom`nesc
din st]nga Prutului.
Iar semnarea tratatului de baz= cu URSS ]n momentul ]n care voluntarii rom`ni basarabeni se ]nfruntau cu cazacii [i trupele ruse ale Armatei
a 14-a pe Nistru, ]ntr-un r=zboi nedeclarat de frac\ionare a teritoriului
Republicii Moldova [i de compromitere a unionismului, inclusiv prin

decimarea unioni[tilor, primii lansa\i ]n r=zboi pe post de carne de tun, a
fost semnalul care a dus la dezvoltarea circumspect= a politicii Republicii
Moldova ]n rela\iile cu \ara noastr=.110
Regretabil, dar ]n acea perioad= au existat dou= Rom`nii diferite: una
a partidelor de opozi\ie, a mass-media, a originarilor din Basarabia [i alta,
mai numeroas= aflat= la guvernare cu un pre[edinte postcomunist [i
cu datorii fa\= de Kremlin, ]n fruntea unei popula\ii care favoriza doar
]n propor\ie de 4% sus\inerea armat= a Basarabiei ]n conflictul cu Rusia,
[i doar 22% pronun\]ndu-se pentru Unirea imediat= ]n 1991 [i 17% ]n
1992.111 De asemenea, rom`nii nu s-au gr=bit s= contribuie la fondul creat
de guvernul rom`n pentru acordarea asisten\ei persoanelor deplasate [i
accidentate ]n conflictul de pe Nistru.112 A[a cum preocuparea pentru unire
p=rea s= se limiteze ]n Moldova la anumite cercuri de intelectuali, existau
destule dovezi care atestau c= ]n Rom`nia entuziasmul fa\= de problema
Moldovei nu dep=[ea grani\ele clasei politice.113 Acea Rom`nie, exprimat=
de 4 [i 22% din popula\ia \=rii, a suferit e[ec, deoarece majoritatea s-a
opus implement=rii politicilor de apropiere din punct de vedere tehnic,
nu [i declarativ. Toate aceste fapte s-ar afla parc= ]n afara percep\iilor
unioni[tilor, care desconsider= realit=\ile ]n cauz= dintr-o fric= incon[tient=, mai degrab=, pentru a nu inhiba [i mai mult discursul de integrare
panrom`neasc=.
}n raport cu a[tept=rile Bucure[tiului ]n acea perioad= exist= o p=rere
general=, exprimat= de Severin: Rom`nii au crezut sincer [i autorul
prezentelor r]nduri s-a aflat [i el ]n aceea[i trist= eroare c= lupta locuitorilor RSS Moldovene[ti din anii 80 ai secolului trecut pentru limb= [i
grafie latin= [i, ]n general, pentru recunoa[terea unei identit=\i culturale
neslave era convergent= cu discursul oficial rom`nesc privind caracterul
nelegitim al r=pirii Basarabiei din trupul Rom`niei de c=tre URSS. C]nd,
la ]nceputul anilor 90, Republica Moldova [i-a proclamat independen\a,
tot astfel s-a socotit c= moldovenii vizeaz= repetarea scenariului din 1918,
urm=torul pas fiind declara\ia de revenire la patria-mam=.114 }n compara\ie cu 1918, Bucure[tiul ]n 90-91 a privit ]n direc\ia Chi[in=ului pasiv,
a[tept]nd ac\iuni din partea basarabenilor, trec]nd cu vederea faptul c=
evenimentul din 1918 a fost posibil doar cu prezen\a armat= rom`n=, cu
implicarea direct= a func\ionarilor rom`ni [i f=r= antrenarea mecanismelor
plebiscitare (Unirea au f=cut-o elitele, tot ele, teoretic, puteau s-o fac= [i
410
IULIAN FRUNTA{U
mai t]rziu). Se impune schimbarea opticii actuale prin care se prive[te la

oportunitatea ratat= dup= dezintegrarea URSS, responsabilitatea pentru
care se transfer= ]n exclusivitate asupra basarabenilor. Unirea ar fi un
proiect al tuturor rom`nilor, dar o energie mai mare [i mai mult= imagina\
ie politic= ar fi necesar= ]n special din partea celor a c=ror identitate etnic=
nu a fost alterat=. Dar aici apar dubiile. A fost clasa politic= rom`neasc=
preg=tit= s= repete aceia[i pa[i ca ]n 1918? A fost preg=tit= s= implementeze
un program concret de ac\iuni [i s= se debaraseze de retorica ceau[ist= ]n
problema Basarabiei? Se pare c= discursul na\ionalist al FSN/PDSR-ul
lui Iliescu, dar [i al opozi\iei, a fost utilizat excesiv anume pentru a acoperi
absen\a ac\iunilor [i a ascunde inhibi\ia pe care to\i rom`nii au sim\it-o
]ntotdeauna ]n raport cu Rusia. Undeva ]n aceast= zona a psihologiei
politice rezid= explica\ia oportunit=\ii ratate ]n 90-91, responsabilitate
pe care o poart= mai degrab= Bucure[tiul dec]t Chi[in=ul.
Problema fundamental= a reprezentat-o faptul c= toate op\iunile au
fost limitate la suma X a politicienilor ru[i, rom`ni [i basarabeni ace[tia
au decis asupra designului etnopolitic al Moldovei, invoc]nd apoi Vox
populi cu sondaje de opinii montate ]n direc\ia respectiv= prin intermediul
mijloacelor de dezinformare KGB-iste. Indivizii din societ=\ile posttotalitare de cele mai multe ori nu pot avea dec]t op\iuni prefabricate, pentru
c= nu au ]nv=\at s= fie liberi. Astfel, evolu\iile imediate tranzi\iei de la
regimul autoritar depind ]n m=sur= determinant= de politicieni, chiar
dac= aceast= realitate nu este consonant= cu idealurile unei democra\ii
consolidate. Orice op\iune, ]n acest fel, este restr]ns= la popula\ia activ=
din punct de vedere politic, iar ]n cazul Republicii Moldova aceasta, ]n
momentul de fa\=, este compus= din politicieni [i manageri/patroni cu
afaceri aproape ]n exclusivitate ]n Est. Grupul pre[edin\ilor s-a mic[orat ]n
urma dezintegr=rii colhozurilor (nu a reformei), ace[tia intr]nd ]n grupul
patronilor de asocia\ii agricole, tot cu rela\ii ]n Est. Grupul prounionist a
fost [i continu= s= fie limitat la intelectuali, sectorul academic [i un num=r
anumit de func\ionari. }ns= ]n perioada restructur=rii clivajele nu erau at]t
de pronun\ate (deoarece societatea era nivelat=), iar politicienii puteau
s= formuleze [i s= implementeze orice politici, inclusiv etnoculturale, pe
care le considerau potrivite la acel moment. Cu alte cuvinte, evolu\iile
politice postdecembriste, ]n general, [i ratarea Unirii, ]n particular, au fost
programate aproape ]n exclusivitate de politicile lui Iliescu [i ale echipei
sale, precum [i ale lui Snegur [i ale sfetnicilor s=i agrarieni.
Teoretic, rela\iile moldo-rom`ne au intrat ]n zona moart= ]n timpul

guvern=rii agrariene, c]nd a fost abandonat conceptul celor dou= state
rom`ne[ti. Perioada a fost marcat= de o apropiere vizibil= de Moscova [i
integrarea ]n CSI, orchestrat= de PDAM. Iar ]n 1994 [i ]n prima jum=tate
a anului 1995, a fost declan[at un adev=rat r=zboi al declara\iilor ]ntre
Chi[in=u [i Bucure[ti, precum [i o ]nghe\are a raporturilor bilaterale.115
Cu toate acestea, nici pozi\ia primului prim-ministru de orientare na\
ional=, Mircea Druc, nu a fost chiar at]t de unionist=, dup= cum i s-a atribuit mai t]rziu. Chiar titlul interviului Am cinci valori f=r= de care nu pot
tr=i: Carpa\ii, Dun=rea, Nistrul, Tisa [i Marea Neagr= e ]ntr-un conflict
logic evident cu r=spunsul la urm=toarea ]ntrebare: A\i vorbit vreodat=
cu Mircea Snegur despre Unire? Nu. Atunci, noi nu aveam problema
Unirii, ci problema torpil=rii Kremlinului. Voiam o descentralizare. {i ]i
propuneam lui Mircea Snegur modelul balticilor.116 Nu ]ncape nici o
]ndoial= c= tocmai partea moldoveneasc= a fost cea care poart= vina pentru declinul intervenit ]n rela\iile dintre Chi[in=u [i Bucure[ti, precum nu
poate fi nici o ]ndoial= c= Bucure[tiul este responsabil de noua ]nstr=inare,
]nceput= dup= 1996. Dac= Chi[in=ul a promovat aceast= politic=, ]ntre
1993-1996, sub stindardul independen\ei na\ionale, Bucure[tiul a preluat
]n 1996 [tafeta sub un pretext tot at]t de nobil cel al unit=\ii europene.117
Pe de alt= parte, scuza integr=rii europene este utilizat= foarte bine [i
de clasa politic= rom`n=. La ]ntrebarea: Dar mai este actual= azi ideea
Unirii? Exist=, pe undeva, un program de reintegrare a celor dou= state
rom`ne[ti?, Victor B`rsan, ex-Ambasadorul Rom`niei la Chi[in=u, a
sus\inut c=: Exist= o anumit= abordare sistematic= a acestei chestiuni, ea
reflect]ndu-se ]n mod practic ]n ceea ce se cheam= Fondul Moldova [i
]n ac\iunile Comitetului Interministerial care gestioneaz= aceste chestiuni.
}n principiu, ceea ce mi se pare deosebit de important ast=zi este faptul
ca Rom`nia s= joace rolul unei locomotive ]n drumul comun c=tre Uniunea European=. Ar fi forma cea mai fireasc= de apropiere dintre noi.118
Totodat=, de la MAE rom`n ni se spune c=: }n acela[i timp, Uniunea
European= este interesat= de ]ncheierea negocierilor pentru delimitarea
frontierelor, grani\ele Rom`niei cu Ucraina [i cu Republica Moldova
urm]nd s= devin= frontier= de est a UE.
Dac= ]n privin\a tendin\ei independentiste a elitei postcomuniste din Moldova nu avem dubii prea mari, problema reac\iei rom`ne[ti la evolu\iile
]n spa\iul (post)sovietic este mai complex= dec]t pare la prima vedere. Ar
412
IULIAN FRUNTA{U
fi necesar de recunoscut c= reu[ita ru[ilor de a crea statalitatea [i identitatea moldoveneasc= a fost accentuat= de lipsa proiectului panrom`nesc
la Bucure[ti [i rela\ia de subordonare a politicienilor neocomuni[ti rom`ni
fa\= de Moscova.
Publica\iile rom`ne[ti independente au atribuit ]n 1992 o parte din
responsabilitatea pentru criza din Moldova pre[edintelui Iliescu, a c=rui
politic= ar fi fost bazat= pe asumarea faptului c= nu exist= alternative pe
termen scurt existen\ei a dou= state rom`ne[ti separate. Aceast= politic=,
s-a men\ionat, a ajutat la crearea impresiei vidului de putere ]n regiune,
av]nd ]n vedere lipsa capacit=\ii de ap=rare a Moldovei. Trecutul lui Iliescu,
educa\ia lui moscovit=, semnarea tratatului cu URSS [i alte ac\iuni l-au
expus unor acuza\ii destul de credibile, de altfel, c= utilizeaz= problema
Moldovei pentru a pl=cea liderilor sovietici [i apoi ru[i.119 Pe de alt= parte,
Iliescu a sus\inut c= orice ini\iativ= cu privire la reunificare ar trebui s=
vin= din partea moldovenilor.120 Aceast= abordare demonstreaz= limitarea intelectual= natural= sau jucat= a fostului [i actualului pre[edinte al
Rom`niei, precum [i influen\a formativ= a Kremlinului asupra educa\iei,
deprinderilor politice [i ac\iunilor acestuia. Unirea ar fi fost realizabil=
doar dac= se manifesta ]n calitate de proiect na\ional, al tuturor rom`nilor,
nu o dorin\= doar a basarabenilor (sau, cel pu\in, la nivelul clasei politice
din Rom`nia [i Basarabia). Distorsionarea acestei perspective indic= doar
rea-voin\= [i la[itate. Nu dorim s= atribuim ]ntreaga responsabilitate clasei
politice rom`ne[ti ]n perioada 1990-1992 sau, cu at]t mai mult, rom`nilor
simpli. }ns=, men\in]ndu-[i identitatea etnic= intact=, spre deosebire de
rom`nii basarabeni, a c=ror elit= politic= [i intelectual= a fost decimat=
dup= Cel de-al Doilea R=zboi Mondial, nu Rom`nia trebuia s= genereze
un proiect panrom`nesc credibil [i pentru rom`nii basarabeni? Din p=cate,
lipsa de vitalitate a na\ionalismului liberal este un viciu panrom`nesc,
iar abandonarea Basarabiei este abandonarea de sine ]n sensul alter=rii
identit=\ii [i integrit=\ii tuturor rom`nilor.
Adrian Severin i-a ]nvinuit direct pe Adrian N=stase [i Ion Iliescu de
c=derea planului de unire a Basarabiei cu Rom`nia ]n 1991. Campion
al pruden\ei tranzac\ionalismului [i al tergivers=rii ]n problema politicii
de re]ntregire na\ional=, sprijinit de Ion Iliescu, Adrian N=stase a lansat
pe pia\a informa\ional= trei teze extrem de nocive pentru Rom`nia: prea
mul\i etnici ru[i ]n Republica Moldova; re]ntregirea Moldovei prin alipirea jude\elor de sud [i a Bucovinei ]nainte de procedarea la unirea cu
Rom`nia; unirea cu Basarabia ar duce la pierderea Transilvaniei. Tot dup=

Severin, Iliescu era gata s= trimit= o telegram= de felicitare la adresa lui
Ianaev, liderul puci[tilor din august 1991. Pe de alt= parte, insuccesele [i
gafele politicii externe a Rom`niei nu au fost legate doar de persoanele
mini[trilor Afacerilor Externe Adrian N=stase [i Teodor Mele[canu [i
de pre[edintele Ion Iliescu, ci chiar de sl=biciunile ]ntregului guvern FSN al
lui Petre Roman, de indeciziile [i concep\iile neclare ale acestuia.121 Iliescu
a c=l=rit un na\ionalism limitat la sus\inerea fra\ilor ]n modul ]n care
faptul respectiv nu ar sup=ra Kremlinul [i pentru c= ignorarea discursului
na\ionalist ar fi condus la preluarea acestuia de c=tre opozi\ie. Paradoxal,
dar [i ]n acest fel po\i fi na\ionalist cu privirea a\intit= la ru[i.
}n acea perioad= sus\in=torii cei mai arden\i ai Basarabiei au fost partidele din opozi\ie, nu din partea guvernan\ilor sau a partidelor ultrana\ionaliste, dup= cum s-ar a[tepta unii. Acest paradox aparent este explicat
prin rela\iile neformale dintre pre[edinte [i partidele de extrema st]ng=
[i dreapt=, liderii c=rora deseori au un background similar celui pe care ]l
are Iliescu.122
Moldova era socotit= parte integrant= a patriei ideale de c=tre cei
mai mul\i democra\i bucure[teni; ei l-au criticat pe pre[edintele Iliescu
pentru modul s=u mai precaut de a aborda aceast= problem= [i l-au acuzat
frecvent c= este lipsit de patriotism. Adopt]nd aceast= cauz=, opozi\ia voia
s= dea legitimitate unei tactici, de care f=cuser= uz ini\ial FSN [i ultrana\
ionali[tii, aceea de a se folosi de convingerile na\ionaliste ale cuiva pe
seama rivalilor politici. Opozi\ia nu a reu[it s= ob\in= nici un profit de pe
urma promov=rii at]t de emfatice a unific=rii.123 Amatorismul de care a
dat dovad= opozi\ia ]n abordarea problemei Moldovei s-a r=sfr]nt negativ
asupra propriei sale imagini. Pre[edintele Iliescu a fost mult mai precaut.
El p=rea dispus s= accepte mai degrab= o rela\ie asem=n=toare celei dintre Germania [i Austria, adic= o rela\ie dintre dou= state legate printr-o
cultur= comun= [i nu pe aceea dintre dou= p=r\i ale Germaniei aflate pe
calea unei rapide unific=ri, model preferat de opozi\ie.124 Un exemplu concret al amatorismului opozi\iei a fost lipsa de discern=m]nt ]n selectarea
rom`nilor basarabeni pentru func\ii ]n cadrul partidelor. Una din marile
gafe ale PN|CD, de exemplu, a fost includerea pe lista candida\ilor s=i la
alegerile parlamentare din 1992 a Leonidei Lari, poetes= basarabean= ce
sus\inea zgomotos Unirea. Dup= ce a fost aleas=, ea a migrat rapid spre
extrema dreapt=, PN|CD fiind silit s= recunoasc= faptul c= ea a p=r=sit
414
IULIAN FRUNTA{U
partidul [i a refuzat retrocedarea unui apartament la Bucure[ti, cump=rat

din fondul partidului; acest exemplu este o dovad= a faptului c= intelectualii din Basarabia, care g]ndeau rom`ne[te, erau dispu[i s= foloseasc=
na\ionalismul pentru cariera personal=.125
Pe de alt= parte, confuzia [i lipsa de discern=m]nt a for\elor politice
de dreapta de la Chi[in=u vizavi de persoana lui Iliescu [i aportul s=u la
]ndep=rtarea Basarabiei de Rom`nia s]nt pe c]t de relevante, pe at]t de lamentabile. Sosirea acestuia la Chi[in=u pentru a participa la ceremonia de
]nm]nare a titlului onorific de Doctor honoris causa a fost caracterizat=
de mass-media afiliate PPCD drept venirea unui rom`n, nu a liderului
PDSR-ului de st]nga, responsabil, prin politicile sale postdecembriste, de
]ndep=rtarea Basarabiei. De asemenea, prin compara\ii for\ate se sugera
c= Iliescu de st]nga este mai bun dec]t politicienii moldoveni declara\i de
dreapta o confuzie deliberat=, menit= s= desfiin\eze impactul ideologic
care determin= prestan\ele politicienilor rom`ni. Primitivizarea discursului de felul: nu exist= politicieni rom`ni de st]nga sau de dreapta:
exist= politicieni care s]nt sau nu indiferen\i fa\= de destinul nostru na\ional126 nu a demonstrat nimic altceva dec]t un spa\iu politic [i civil infantil
[i o dreapt= politic= rudimentar=, incapabil= de evalu=ri comprehensive
sau dependent= de PDSR. Rom`nii basarabeni, de cele mai multe ori,
se asociaz= na\ionalismului rom`nesc primitiv [i ultraradical, gen C.V.
Tudor, sau unui na\ionalism socialist de tip ceau[ist, ]n chipul PDSR-ului
lui Iliescu. Dup= cum men\ioneaz= Grigurcu: La ora de fa\=, na\ional-comunismul e infernul spiritului rom`nesc. O contradic\ie implacabil= ]l
p]nde[te (pe Vieru n.a.): cum e posibil s= blamezi comunismul [i pe
comuni[ti la Chi[in=u [i s= aclami comunismul [i pe comuni[ti la Bucure[ti? Autorii basarabeni care se las= sateliza\i de Adrian P=unescu sau
de emulul s=u, Corneliu Vadim Tudor, s-ar cuveni s= con[tientizeze
faptul c= nu le pot dec]t ]mp=rt=[i soarta nu tocmai invidiabil=, care nu
e dec]t cea a unui faliment deopotriv= civil, etic [i literar.127 Loialitatea
fa\= de PDSR a fost poate [i mai evident= dec]t fa\= de PRM, ]n special,
]n perioada primei pre[edin\ii a lui Iliescu, scriitori basarabeni ca Vieru
fiind clien\ii permanen\i ai regimului neocomunist de la Bucure[ti. O
asemenea PDSR-izare [i PRM-izare a rom`nilor basarabeni pare a fi
inevitabil=, deoarece elita politic= [i cultural= prorom`n= a fost educat=
]n condi\iile unui na\ionalism-[ovinism rus viguros [i ]n lipsa unor tradi\ii [i experien\e ]n domeniul societ=\ii civile ]n cadrul c=reia ar fi fost
dezb=tute ideile [i conceptele liberale/democratice. Exist=, ]n acest fel, o

atrac\ie incon[tient=, structurat= de trecutul ideologic [i cultural al elitei
intelectuale basarabene fa\= de partidele [i politicienii nedemocra\i, dar
buni rom`ni, ceea ce ]n termeni exac\i ]nseamn= utilizarea unui discurs
na\ionalist, de obicei antioccidental, pretins antirus, ]ns= cu leg=turi [i
datorii politice la Moscova un na\ionalism de tipul lui Ceau[escu care,
]n pofida retoricii antiruse, i-a oferit Kremlinului listele basarabenilor ce
optau pentru re]ntregirea \=rii.
Dup= cum am mai ar=tat, nici partidele de dreapta nu au fost ]n stare
s= elaboreze un concept (discurs) na\ionalist liberal ce i-ar fi cooptat [i
pe rom`nii basarabeni, prefer]nd s= lase Basarabia s=-[i decid= de una
singur= soarta, de parc= acest lucru ar fi posibil ]n condi\iile unei ocupa\ii
economice [i armate ruse. Partidele de dreapta, dezgustate de na\ionalismul primitiv al lui C.V. Tudor [i de na\ionalismul socialist al lui Iliescu,
nu au reu[it s= utilizeze ideea na\ional= ]n form= liberal= [i democratic=.
}ns= ar fi prematur s= accept=m monopolizarea na\ionalismului de c=tre
ipocrizia na\ional-comunist= a lui C.V. Tudor sau Iliescu, deoarece doar
un na\ionalism liberal, care este compatibil cu democratizarea [i integrarea
euroatlantic=, ar putea unifica dreapta rom`neasc=, ]n special ]n Basarabia,
[i doar acesta ar putea fi partenerul unei democratiz=ri plenare.
Folosirea expresiei dou= state rom`ne[ti de c=tre premierul rom`n
Adrian N=stase a provocat iritare la Chi[in=u. Astfel, purt=torul de cuv]nt
al ex-pre[edintelui Republicii Moldova, Anatol Golea, a declarat pentru
BBC c= Petru Lucinschi consider= c= rela\iile moldo-rom`ne pot fi axate
doar pe baza respect=rii reciproce a integrit=\ii teritoriale, a suveranit=\ii
[i independen\ei celor dou= state, pe baz= de parteneriat [i reciprocitate,
dar nu prin revenirea la frate mai mare sau stat rom`nesc.128 La ]ntrebarea Cum aprecia\i, politic, formula cel de-al doilea stat rom`nesc?,
ex-pre[edintele Lucinschi a r=spuns ]n felul urm=tor: Eu nu accept aceast=
formul=. Este o formul= cu sens exclusiv politic. Cunoa[tem istoria, [tim c=
au existat, separat, Moldova [i |ara Rom`neasc=, c= avem aceea[i limb=,
acelea[i valori spirituale [i culturale. Totu[i, nu cred c= ]n situa\ia de azi
e corect= formula cele dou= state rom`ne[ti. Exist= statul Republica
Moldova [i Rom`nia. Avem o istorie comun=, aceea[i limb= [i cultur=,
am fost [i am r=mas fra\i, dar am fost ]ntotdeauna state aparte, iar acum
am intrat ]ntr-o alt= etap=. La ]ntrebarea Totu[i, nu ave\i con[tiin\a c=
apar\ine\i unui neam mai mare, neamul rom`nesc, dec]t numai poporului
416
IULIAN FRUNTA{U
moldovenesc?, ex-pre[edintele Lucinschi a r=spuns, ]ntr-o logic= de

expunere ruseasc=: A\i spus un cuv]nt foarte bun con[tiin\a. Toate \=rile
fug de chestiile cu na\ionalitatea, ele vorbesc de cet=\enie. Dar con[tiin\a
depinde de fiecare, cum se simte. S= lu=m aceea[i limb= oricum
n-am numi-o noi, tinerii, ]n [coli [i universit=\i, ]i spun rom`n=... Eu nu
fac niciodat= problem= din na\ionalitatea unui om. Noi to\i tr=im aici, ]n
Republica Moldova. Eu m= consider moldovean, de[i s]nt istoric [i [tiu
toat= istoria... Omul trebuie s= con[tientizeze singur, s= nu facem din asta
o chestie politic=.129 Sentimentele rom`nofobe ale Partidului Comunist
condus de actualul pre[edinte Voronin s]nt [i mai explicite, guvernarea
]n cauz= favoriz]nd limba rus= [i marginaliz]nd-o pe cea rom`n=.
}n contextul timidelor ]ncerc=ri de a oferi substan\= cooper=rii ]ntre
Basarabia [i Rom`nia este relevant= afirma\ia ex-vicepremierului Alexandru Muravschi: Construc\ia [i conectarea re\elelor electrice de ]nalt=
tensiune ]ntre Republica Moldova [i Rom`nia este o problem= ]n exclusivitate economic= [i doar reac\ia unor for\e ostile procesului d= ]n vileag
un anumit interes politic.130 Interesul ]n cauz= nu este doar politic, ci [i
economic al Federa\iei Ruse de a \ine Moldova dependent= de resursele energetice ruse [i interesul de c=p=tuial= al grup=rilor oligarhice de
la Chi[in=u [i Tiraspol de a exploata situa\ia diferendului transnistrean
pentru ob\inerea profiturilor. O reorientare spre furnizorii rom`ni ar fi
subminat pozi\ia economic= [i politic= a unor grup=ri influente [i ar fi
suscitat, ]n ultim= instan\=, iritarea Moscovei. }ns= romantismul rela\
iilor Chi[in=u-Bucure[ti s-a epuizat f=r= s= cedeze locul pragmatismului,
tr]mbi\at la conferin\ele de pres= [i prin comunicate comune, presta\iile
cooper=rii economice fiind cel pu\in lamentabile.131 Astfel, la 30 noiembrie
1997, Republica Moldova a ocupat locul 22 ]n ceea ce prive[te volumul
total al schimburilor comerciale ale Rom`niei. Investi\iile rom`ne[ti s]nt
nesemnificative, volumul capitalului rom`nesc fiind aproape 1%, iar
participarea agen\ilor economici rom`ni la procesul de privatizare din
Republica Moldova este la fel de slab=.132
Problemele rela\iilor rom`no-rom`ne (Rom`nia-Basarabia) au fost
reflectate ]n mare parte de evolu\iile legate de negocierea Tratatului de
baz=, ideea apar\in]ndu-i ex-pre[edintelui Snegur, imediat dup= declararea independen\ei. Ini\iativa a fost preluat= de Bucure[ti, care ]n prima
jum=tate a anului 1992 a propus un proiect cu titlul Tratat de fraternitate
[i integrare, titlu amendat de Chi[in=u ]n sensul schimb=rii integr=rii pe
cooperare, precum [i ]n alte privin\e, fapt considerat inacceptabil de Rom`nia. Dup= aceasta, rela\iile au fost marcate de o competi\ie diplomatic=
acerb=, discu\iile ]n cadrul rundelor [i proiectele discutate ale Tratatului
bilateral fiind concludente ]n acest sens. Divergen\ele de baz= se refereau
la titlul documentului, condamnarea Pactului Molotov-Ribbentrop, caracterul specific al rela\iilor dintre dou= state rom`ne[ti, Chi[in=ul invoc]nd
argumente c= acestea i-ar afecta statutul ]n cadrul CSI [i rela\iile cu Rusia
[i Ucraina. De men\ionat c= ultimele au acordat un ajutor fr=\esc diplomatic ]mpotriva preten\iilor anexioniste ale rom`nilor, consult]ndu-i pe
diploma\ii [i politicienii moldoveni. Aceasta se referea at]t la formul=ri
concrete cu privire la Tratatul bilateral, c]t [i ]n raport cu programarea
activit=\ilor. Este pu\in probabil ca toate ideile [i propunerile, av]nd ]n
vedere lipsa diploma\iei profesioniste la Chi[in=u, s= fi fost generate
f=r= vreo asisten\= extern=. Ofensiva diplomatic= a Chi[in=ului viz]nd
relansarea negocierilor s-a f=cut ]n contextul demersurilor \=rii noastre
pentru accederea ]n NATO, care au precedat Reuniunea de la Madrid,
sesiz]ndu-se tendin\a Republicii Moldova de a profita de acest moment [i
a for\a semnarea Tratatului de baz= cu Rom`nia, sper]nd s= ob\in= unele
concesii de la partea rom`n=, care i-au fost refuzate ]n cadrul consult=rilor
preliminare133.
Lucinschi a precizat c= au existat variante mai vechi de proiecte de tratat,
l=s]nd s= se ]n\eleag= c= p]n= ]n noiembrie 1996, c]nd Emil Constantinescu
a devenit pre[edintele Rom`niei, nu s-a dorit semnarea unui asemenea
document. Petru Lucinschi a mai afirmat c= ]n acest moment nu poate fi
pus= ]n discu\ie realizarea unei confedera\ii ]ntre Rom`nia [i Republica
Moldova, deoarece este mai convenabil ca cele dou= state s= aib= dou=
voturi ]n organismele interna\ionale [i s= mearg= pe o integrare comun=.134
Bizarul explica\iei nu face dec]t s= accentueze caracterul de artefact al
Basarabiei, dar [i realizarea, ]n subcon[tient, a faptului c= moldovenii fac
parte din na\iunea rom`n=. Interesant este faptul c= a[a-numitul guvern
democratic ADR-ist al lui Sturza a mers pe calea predecesorilor agrarieni, insist]nd asupra Tratatului de baz=, ]n speran\a c= numai ]n acest fel
][i va ]nvinge complexele [i va putea consolida statalitatea Republicii
Moldova.135 Asemenea tentative, ce-i drept, doar consolideaz= imaginea
unui stat impostor.
Experien\a a [ase ani de negocieri cu Chi[in=ul pe marginea Tratatului
politic de baz= a favorizat desprinderea urm=toarelor concluzii:
418
IULIAN FRUNTA{U
indiferent de for\ele care se afl= la putere, Republica Moldova

dore[te un tratat standard cu Rom`nia, ca oricare altul;
]n textul tratatului pot fi acceptate unele sintagme, ]ns= cu valoare
pur simbolic=, esen\a [i con\inutul documentului nedeosebindu-se
de cele ale tratatelor de acest gen, ]ncheiate deja cu alte \=ri;
tratatul ar trebui s= marcheze din partea Rom`niei recunoa[terea
statalit=\ii Republicii Moldova [i desprinderea ei definitiv= de
spa\iul rom`nesc;
se prefer= ca unele aspecte speciale ale rela\iilor dintre cele dou=
state, cum ar fi afinit=\ile culturale, lingvistice [i istorice, chiar dac=
nu s]nt negate cu totul, s= fie tratate cu mare discre\ie;
se dore[te ca raporturile cu Rom`nia s= fie men\inute la un nivel
care s= nu afecteze interesele [i influen\a altor state, ]ntre care Federa\ia Rus= [i Ucraina;
este preferabil ca apropierea de Rom`nia (nu integrarea) s= se
produc= ]n contextul general european de integrare.136
Revenirea la putere a PDSR-ului [i al doilea mandat preziden\ial ob\
inut de Iliescu a schimbat aparent situa\ia ]n problema Tratatului de baz=,
]nal\ii demnitari rom`ni declar]nd c= doresc s=-l renegocieze.137 Av]nd,
]ns=, ]n vedere na\ionalismul neoceau[ist de parad= al liderilor PDSR/PSD,
este pu\in probabil s= asist=m la o schimbare profund= a politicii generale
a statului rom`n fa\= de Basarabia, chiar dac= nepromulgarea Tratatului
reprezint= la moment o noutate pozitiv=.
Dup= cum men\ioneaz= comentatorii de la Ziua: A trebuit s= pun=
comuni[tii m]na pe putere la Chi[in=u pentru ca opinia public= rom`neasc= din st]nga Prutului s=-[i aduc= aminte din nou de Basarabia. (...)
Dac= interesul Rusiei este foarte clar pentru acest mic, dar deosebit de
important spa\iu strategic avanpost rusesc spre Adriatica , cum
poate fi explicat dezinteresul total ar=tat de statul rom`n? Anii trecu\i au
fost marca\i de gafe diplomatice, del=s=ri [i a[tept=ri ne]mplinite. Dac=
]ntr-unul dintre cazurile celor ajun[i pe la putere la Bucure[ti se poate
vorbi de incompeten\= sau chiar nesim\ire, cum ar putea fi catalogat cel
de-al doilea caz, al profesioni[tilor ]n ale politicii [i diploma\iei. (...) }n
Basarabia de ast=zi tr=iesc 3 500 000 de rom`ni. Uitarea [i abandonarea
lor de c=tre autorit=\ile statului rom`n, de ieri, de azi sau de m]ine poart=
aceea[i denumire: tr=dare.138 Consecin\ele practice ale abord=rii pragma-
tice a problemei Basarabiei de c=tre elita politic= rom`neasc= au urmat

foarte repede dup= victoria comuni[tilor discursul antirom`nesc de
spe\= bodiulist= al Ministrului moldovean de Justi\ie la Consiliul Europei,
marginalizarea limbii rom`ne etc.
A[adar, clivajele etnice influen\eaz= direct procesul de edificare a

statalit=\ii [i de efectuare a tranzi\iei democratice. Mobilizarea na\ionalit=\
ilor ]n cadrul statelor se desf=[oar= mai des ]n perioadele de democratizare
dec]t ]n alte timpuri, [i ]n perioadele declinului institu\ional la centru. }n
cazul Republicii Moldova, ]ns=, chestiunea a fost mai complicat=, deoarece
]n perioada perestroika-glasnost au fost lansate dou= procese paralele de
dezintegrare: at]t al centrului unional, c]t [i al unor centre na\ionale pe care
Moscova le-a [antajat (cu grade diferite de reu[it=), folosind minorit=\ile
na\ionale (ruse, de obicei) care au creat, la r]ndul lor, autonomii separatiste. Aceast= suprapunere creeaz= o problem= aproape insurmontabil=
pentru generarea unei loialit=\i sincere f=\= de statul moldovenesc actual
din partea minoritarilor. Elita politic= de la centru nu a fost ]n stare s=
negocieze ]n termeni clari acorduri cu elita regional= moderat=, dimpotriv=, elita moldoveneasc= a urm=rit scopul consolid=rii puterilor politice
proprii (]n special, ]n ajunul alegerilor), din contul statalit=\ii moldovene[ti,
]ncheind, ]n spirit clientelar, ]n\elegeri neformale [i netransparente cu
liderii separati[tilor ru[i, g=g=uzi [i bulgari.
Pe de alt= parte, statul suveran [i unitar reprezint= condi\ia sine qua
non pentru finalizarea procesului de tranzi\ie democratic=. Democra\ia
este o form= de guvernare a unui stat modern, astfel ]nc]t nici o democra\ie nu este viabil= [i func\ional= dac= nu exist= statul. Teoretic, statul,
]n compara\ie cu na\iunea, ar avea [anse mai mari s= devin= o pies= de
crea\ie, un artefact fezabil. Sfidarea legitimit=\ii statului de c=tre ru[ii [i
ucrainenii rusifica\i din regiunea transnistrean= nu a putut fi anihilat= nici
de acordarea cet=\eniei inclusive [i nici de am]narea implement=rii Legii
cu privire la func\ionarea limbilor pe teritoriul Moldovei. Aceasta ne face
s= presupunem c= ]ns=[i destr=marea URSS [i apari\ia statului Republica
Moldova au fost considerate de majoritatea rusolingv= din Transnistria,
dar [i de minorit=\ile din Basarabia, drept o gre[eal= istoric=. }n acela[i
timp, tradi\ia suveranit=\ii limitate a format mentalitatea [i psihicul clasei
politice moldovene[ti ]ntr-un fel ]n care este asigurat=, pentru moment cel
420
IULIAN FRUNTA{U
pu\in, o provincializare eficient= a Basarabiei, acest proces fiind facilitat de

mo[tenirea cultural= a regiunii. Transnistrizarea Basarabiei demonstreaz=
faptul ]n cauz=, aceasta reprezent]nd o nou= etap= de provincializare, o
dat= cu semnarea, la 8 mai 1997, a Memorandumului cu privire la bazele normaliz=rii rela\iilor dintre Republica Moldova [i Transnistria. }n
dezvoltarea statului comun, arhitectul KGB-ist al edific=rii provinciilor
dependente de Moscova, Evgheni Primakov, a elaborat proiectele Acordului privind bazele rela\iior dintre Republica Moldova [i Transnistria
[i Principiile de baz= ale mandatului OSCE al for\elor pentru men\inerea p=cii [i stabilit=\ii ]n regiunea transnistrean= a Republicii Moldova.
Des=v]r[irea operei de consolidare a statalit=\ii moldovene[ti, lansat= de
elita neocomunist= a Moldovei postsovietice, a fost efectuat= de comuni[tii
ru[i [i rusofili de la Chi[in=u, care au ratificat Tratatul bilateral moldo-rus
la sf]r[itul anului 2001 [i au elaborat Acordul moldo-transnistrean cu
privire la federalizarea \=rii, prin care Federa\ia Rus= ][i asum= statutul
de garant al implement=rii ]n\elegerilor, c]t [i al statalit=\ii Moldovei, fapt
care a condus la ]ngr=direa drastic= a suveranit=\ii de stat.
Influen\a interna\ional= asupra suveranit=\ii [i democratiz=rii este
important=, de[i factorii interni de\in rolul principal ]n tranzi\ie. Influen\a
respectiv= se manifest= prin intermediul a trei componente, cum ar fi politica extern=, zeitgeist-ul [i efectul difuziunii. Chiar dac= Moldova penduleaz=,
nehot=r]t=, ]ntre CSI [i Europa Occidental=, totu[i, din punct de vedere
politic [i economic, a r=mas ]n Est. Pendularea se realizeaz= mai degrab=
]n lumea imaginarului politic, ceea ce denot=, ]n compara\ie cu realit=\ile
]nconjur=toare, o tulbur=toare confirmare a intractibilit=\ii moldovenilor
pe parcursul ultimelor dou= secole.
}n acela[i timp, Basarabia a suferit ca urmare a incoeren\ei decizionale
a Rom`niei, ]n primul r]nd ]n raport cu secesionismul rus din Moldova.
Semnarea Tratatului de baz= cu URSS ]n momentul ]n care voluntarii basarabeni luptau cu armata rus= nu doar a compromis ideea unionismului,
ci a relevat statutul de subordonare a Bucure[tiului fa\= de Moscova, cu
sau f=r= acceptul Occidentului. }n acea perioad= au existat dou= Rom`nii
diferite: una a partidelor de opozi\ie, a mass-media, a originarilor din
Basarabia [i alta, mai numeroas= aflat= la guvernare cu un pre[edinte
postcomunist [i cu datorii fa\= de Kremlin, ]n fruntea unei popula\ii inerte
[i indiferente fa\= de Basarabia. Unirea ar fi putut reprezenta un proiect
al tuturor rom`nilor, ]ns= o energie mai mare [i mai mult= imagina\ie
politic= ar fi fost necesar= ]n special din partea celor a c=ror identitate

etnic= nu a fost alterat=.
Totodat=, exist= o atrac\ie incon[tient=, structurat= de trecutul ideologic
[i cultural al elitei intelectuale basarabene fa\= de partidele [i politicienii
nedemocra\i, dar buni rom`ni, ceea ce ]n termeni exac\i ]nseamn= utilizarea unui discurs na\ionalist, de obicei antioccidental, pretins antirus,
]ns= cu leg=turi [i datorii politice la Moscova. Dup= cum am mai ar=tat,
este necesar de men\ionat c= nici partidele de dreapta nu au fost ]n stare
s= elaboreze un concept (discurs) na\ionalist liberal ce i-ar fi cooptat [i
pe rom`nii basarabeni, prefer]nd s= lase Basarabia s=-[i decid= de una
singur= soarta, de parc= acest lucru ar fi posibil ]n condi\iile unei ocupa\ii
economice [i armate ruse. Ar fi prematur s= accept=m monopolizarea
na\ionalismului de c=tre frazeologia na\ional-comunist= ipocrit= a lui
C.V. Tudor [i Iliescu, deoarece doar un na\ionalism liberal, compatibil
cu democratizarea [i integrarea euroatlantic=, ar putea unifica dreapta
rom`neasc=, ]n special ]n Basarabia, [i doar acesta ar putea fi partenerul
unei democratiz=ri plenare.
422
IULIAN FRUNTA{U
NOTE
1
2
3
10
11
12
13
14
15
16
17
Mill John Stuart, Considerations on Representative Government (Liberal Art Press:

New York, 1958).
Dahl Robert, Polyarchy (Yale University Press: New Haven, Conn., 1971).
Przeworski Adam, ed., Sustainable Democracy (Cambridge: Cambridge University
Press, 1995), p. 20.
Iurie Ro[ca, interviu, Contrafort, august 1995. Dup= Exerci\ii de luciditate (Chi[in=u:
Civitas, 2000) p. 75.
Eckstein Harry, Division and Cohesion in Democracy (Princeton, N.J.: Princeton
University Press, 1966).
Anderson, Benedict, Imagined Communities (London, New-York: Verso, 1995), p.
283.
Bates Robert, Modernization, Ethnic Competition, and the Rationality of Politics
in Contemporary Africa, Rothchild Donald [i Olorunsola Victor ed., State versus
Ethnic Claims: African Policy Dilemmas (Westview: Boulder, 1983), pp. 152-171.
Press: 1995), p. 21.
Lipset Seymur Martin and Rokkan Stei, Introduction to Lipset Seymur Martin and
Rokkan Stei, eds., Party Systems and Voter Alignments (New York: Free Press,
1967), pp. 4-9.
Gourevitch Peter, The Reemergence of Peripheral Nationalisms: Some Comparative Speculations on the Spatial Distribution of Political Leadership and Economic
Growth, Comparative Studies in Society and History, nr. 21, 1979, pp. 303-322.
Lijphart Arendt, Democracy in Plural Societies (Yale University Press: New Haven,
Conn., 1977).
Lustic Jan, Stability in Deeply Divede Societies: Consociationalism or Control,
World Politics 31, 1979, pp. 325-344.
Press, 1995), p. 24.
Kendighelean Mihail, pre[edintele Adun=rii Populare UTA Gagauz-Yeri, interviu,
Timpul, 05.10.2001.
Press, 1995), pp. 32-33.
Press, 1995), p. 31.
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
(Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press, 1996), p. 125.
Weber Max, The Fundamental Concepts of Sociology, Talcott Parsons, ed.,
The Theory of Social and Economic Organization (New York: Free Press, 1964),
p.156.
Tilly Charles, Reflections on the History of European Statemaking, Tilly Charles,
ed., The Formation of National States in Western Europe (Princeton: Princeton
University Press, 1975), p. 70.
Pentru o documentare ampl= ]n acest domeniu vezi Amnesty International [i Helsinki
Watch, perioada 1992-1997.
Weber Max, Political Communities, Roth Guenther [i Wittich Klaus, eds., Economy
and Society (New York: Bedminster Press, 1968), 11: 921-26.
Theodorescu R=zvan, Europa suveranit=\ilor, ]nc= ..., Dilema, 22-28 octombrie
1999, p. 9.
Neumann Victor, Statul na\ional sau statul mondial?, Dilema, 22-28 octombrie
1999, p. 7.
}n ce prive[te dezintegrarea URSS, caracterul, consecin\ele [i problemele cauzate
de acest proces, vezi urm=toarele lucr=ri: Suny Ronald Grigor, The Revenge of the
Past: Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet Union (Stanford: Stanford University Press, 1993); Motyl Alexander J, ed., Thinking Theoretically about
Soviet Nationalities: History and Comparison in the Study of the USSR (New York:
Columbia University Press, 1992); Brown Archie, ed., New Thinking in Soviet Politics
(London: Macmillan, 1992);. Dunlop John B., The Rise of Russia and the Fall of the
Soviet Empire (Princeton: Princeton University Press, 1993); Dallin Alexander and
Lapidus Gail W., eds., The Soviet System: From Crisis to Collapse (Boulder, Colo.:
Westview Press: 1995); Gill Graeme, The Collapse of a Single Party System: the
Disintegration of the Communist Party of the Soviet Union (Cambridge: Cambridge
University Press, 1994); Bremmer Ian and Taras Ray, eds., Nations and Politics in
the Soviet Successor States (Cambridge: Cambridge University Press, 1993).
(Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press, 1996), 27.
Moldova Suveran=, 09.07.2002; Comunistul, 12.07.2002.
Roeder Philip, Unfinished National Revolutions?, Slavic Review, Winter 1999.
(Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press, 1996), pp. 3-15.
Dahl Robert A., Democracy, Liberty, and Equality (Oslo: Norwegian University Press,
1986), pp. 114-26.
A se vedea apologe\ii moldovenismului: Moldovan Petru (pseudonimul lui Stati
Vasile), Moldovenii ]n istorie (Chi[in=u, 1994); Dru\= Ion, Moldova [i moldovenii,
Dialog, septembrie 1997.
Dahl Robert A., Democracy and Its Critics (New Haven: Yale University Press, 1989),
p. 207.
T=nase Constantin, Somnul nostru folcloric na[te CSI, Flux cotidian,
23.10.1997.
1995), p. 88.
424
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
IULIAN FRUNTA{U
De exemplu, ]n Moldova Suveran=, 15.07.1999.
Cojocaru Gheorghe, Simboluri [i mituri. Mitul politic p=rta[ la guvernare, Arena
Politic=, varianta electronic= www.A/mit.doc.htm.
Discursul rostit de Pre[edintele Republicii Moldova, Petru Lucinschi, cu prilejul ]mplinirii a 640 ani de la constituirea |=rii Moldovei, Moldova Suveran=,
05.10.1999.
Statalitatea Moldovei, un subiect de limba rus=, Flux cotidian, 30.06.1999.
Guvernul de la Chi[in=u nu ]mp=rt=[e[te ideea cre=rii Moldovei Mari, BASApress, 19.12.1994.
Voronin Vladimir, Scrisoare deschis= domnului Ion Dru\=, scriitor al poporului,
academician, Timpul, 25.01.2002.
Vieru Boris, Chestiunea Transnistriei, Flux s=pt=m]nal, 26.12.1997.
|urcanu Ion, Republica Moldova independent=, 1991-2001 ({tiin\a: Chi[in=u, 2001),
p. 7.
Enache Marian [i Cimpoe[u Dorin, Misiune Diplomatic= ]n Republica Moldova.
1993-1997 (Polirom: Bucure[ti, 2000), p. 59.
Rom`nia ne ajut= s= fim rom`ni [i ]n pa[apoarte, Luceaf=r, 15.03.2000.
De la 1 ianuarie 2001, cet=\enii Republicii Moldova vor putea c=l=tori ]n Rom`nia
doar pe baza pa[apoartelor, AP Flux, 06.10.2000.
Comisia pentru politica extern= avizeaz= negativ proiectul legii cet=\eniei, propus
de Pre[edin\ie, AP Flux, 15.03.2000.
Pre[edintele Petru Lucinschi despre chestiunea dublei cet=\enii, AP Flux,
25.02.2000.
Negocierile pentru recunoa[terea cet=\eniei duble vor fi purtate ]n acela[i timp cu
Rusia [i cu Rom`nia, afirm= ambasadorul rus la Chi[in=u, AP Flux, 12.04.2000.
Butnaru Val, Ce ave\i de spus?, Flux, edi\ia de vineri, 24.07.1998.
T=nase Constantin, Trenul a plecat. Ce rost mai are s= alerg=m ]n urma lui?, Flux,
edi\ia de vineri, 24.07.1998.
Bogatu Petru, De ce nu trebuie s= recunoa[tem independen\a Transnistriei, |ara,
28.07.1998.
From ethno-political conflict to inter-ethnic acord in Moldova, Flensburg, ECMI
papers, nr. 1, 1998.
Dezinformatsiya in Munich, Monitor a daily briefings on the post-Soviet States,
5 February 2001.
Arseni Alexandru, Creang= Ion, Gurin Corneliu, Negru Boris, Barbalat Pavel, Cotorobai Mihai, Susarenco Gheorghe, Constitu\ia Republicii Moldova, comentat=
articol cu articol, volumul I (Civitas: Chi[in=u, 2000), p. 21 [i p. 44.
Exper\ii pentru negocierile Chi[in=u-Tiraspol continu= s= fac= eforturi pentru
]n\elegerea no\iunii de stat comun, AP Flux, 08.10.1999.
Nantoi Oazu, Flux, 22.11.2000.
King Charles, interviu, , 09.09.2000.
, nr. 10, 2000.
Guvernul SUA va sanc\iona Republica Moldova pentru comercializarea \evilor de
o\el din Transnistria la pre\ de dumping, AP Flux, 27.12.2000.
Ionescu Dan, Lethal Expansion in the Dniestr Security Ministry, Transition,
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
01.11.1996, pp. 6-8.

,
, , 15.06.2000; ,
, , 17.11.2000;
,
, , 01.12.2000; ,
, , 04.12.2000;
, , , 27.07.2000;
, ,
, ,
01.11.2000; ,
, , 18.01.2001.
, , , 18.04.2001.
Primakov proposes permanent stationing of Russian troops in Moldova, Monitor,
11.09.2000.
Gourevitch Peter, The second image reversed: the international sources of domestic politics, International Organization 32, 4, Autumn 1978, pp. 882-883.
ODonnell Guillermo and Schmitter Philippe C., Tentative Conclusions about Uncertain democracies (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1986), p. 19.
Whitehead Laurence, International Aspects of Democratization, ODonnel, Schmitter and Whitehead, Transitions from Authoritarian Rule: Comparative Perspectives,
4 (Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1986), p. 35.
(Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1996), pp. 72-76.
Beschloss M. and Talbott S., At the Highest Levels (Little, Brown: Boston, Mass.,
1993), p.170.
1996), p. 227.
Beschloss, M. and Talbott S., At the Highest Levels (Little, Brown: Boston, Mass.,
1993), pp. 163-164.
1996), p. 364.
Sveska Dagbladet (Stockholm), 18.11.1993. Citat dup= Lukic Reneo and Lynch
Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The Disintegration of Yugoslavia and
the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford University Press, 1996), p. 354, nota 6.
Simes Dimitri K., America and the Post-Soviet Republics, Foreign Affairs, Washington DC, Summer 1992, p. 77.
Is Moscow restarting a cold war with the balts?, Monitor a daily briefing on the
post-Soviet states, 18.09.2000.
, , ,
28.03.2001.
Moscow censures GUUAM, Monitor a daily briefing on the post-Soviet states,
24 January 2001.
Soros George, Step aside, Mr. Kuchma, Financial Times, 02.03.2001.
426
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
IULIAN FRUNTA{U
: (1),
, , , 30.03.2001.
Good neighbour or great power?, Financial Times, 23.01.2001.
Bilan\ul activit=\ii Parlamentului, AP Flux, 28.12.2000.
A se vedea, de pild=, raportul 2000 (evenimentele anului 1999) Human Rights in the
OSCE Region: the Balkans, the Caucasus, Europe, Central Asia and North America,
difuzat de International Helsinki Federation for Human Rights, pp. 259-270.
A se vedea, de exemplu, Raportul nr. 11 publicat ]n Makler Telegraf la 31.03.94 [i
reac\ia la acesta Memoriul ]n leg=tur= cu raportul ]n cauz=, semnat de Cimpoi
Mihai, Ciobanu Anatol, Ciocanu Ion, E\cu Ion, Matcovschi Ilarion, Melnic Vasile [i
M]nd]canu Emil, |ara, 26.04.1994.
Reconfirm=m: reprezentantul Misiunii OSCE ]n Moldova, Randolf Oberschmidt,
face jocul Rusiei ]n Transnistria, Flux cotidian, 14.11.1998.
Publlice ({tiin\a: Chi[in=u, 2001), p. 17.
Giuseppe Di Palma, To Craft Democracies: An Essay in Democratic Transitions
(Berkeley: University of California Press, 1990).
Rupnik Jacques, Eastern Europe: the International Context, Journal of Democracy,
Volume 11, no. 2, April 2000, the Johns Hopkins University Press, p. 63.
Socor Vladimir, Isolated Moldova being pulled into Russian Orbit, RFE/RL Research
Report, vol. 2, no. 50, 17.12.1993.
A se vedea, de pild=, Decizia privind Concep\ia [i reglementarea conflictelor pe
teritoriul statelor-membre ale CSI-ului, semnat= la 19.01.1996 la Moscova, care
prevedea desf=[urarea opera\iunilor de men\inere a p=cii sub egida CSI; Federa\ia
Rus= exercit= presiuni asupra Republicii Moldova pentru men\inerea ei ]n acordul
privind utilizarea spa\iului aerian CSI, AP Flux, 15.03.2000.
Ast=zi Parlamentul RM a ratificat cu o majoritate de 80 voturi pro [i 18 ]mpotriv=
Acordul despre crearea Comunit=\ii Statelor Independente, precum [i Acordul
despre crearea Uniunii Economice a CSI, Parlamentul a ratificat acordurile CSI,
BASA-press, 08.04.1994.
, , ,
, , supliment la , decembrie 1997.
, , ,
28.03.2001.
Majoritatea popula\iei sus\ine aderarea Republicii Moldova la Uniunea European=,
potrivit SISI Opinia, AP Flux, 16.05.2000.
Ini\iativa cre[tin-democra\ilor va avea de ]nfruntat iluzia privind posibilitatea
integr=rii concomitente pe dou= direc\ii opuse, sus\ine Europa Liber=. Dup= AP
Flux, 30.03.2000.
, , interviu ]n ,
supliment la , decembrie 1997.
Moldova welcome in Belarus-Russia union, Financial Times, 02.03.2001.
Statutul de membru al CSI constituie un impediment pentru aderarea Republicii Moldova la organismele economice [i de securitate europene, AP Flux,
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115
19.01.2001.
Republica Moldova nu are nici o [ans= s= ]nceap= ]n urm=torii ani negocieri de
aderare la Uniunea European=, BASA-press, 31.01.2000.
Prohni\chi Valeriu, Integrarea Republicii Moldova ]n Uniunea European=. Ac\iuni
[i implica\ii geoeconomice, Moldova [i integrarea european=, Institutul de Politici
Publice (Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2001), p. 117.
Jurnal de Chi[in=u, 08.09.2000.
Peste 51 la sut= din popula\ia republicii pledeaz= pentru integrarea ]n UE, sondaj realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei [i Pie\ei din Bucure[ti, AP Flux,
14.02.2001.
Iurie Ro[ca: efectul declara\iei de inten\ie privind orientarea spre Europa va fi nul
f=r= denun\area acordurilor CSI, AP Flux, 28.03.2000.
CDM consider= c= ini\iativa de denun\are a acordurilor cu CSI toarn= ap= la moara
ma[inii propagandistice a Pre[edintelui Lucinschi, AP Flux, 27.03.2000.
Vasile Nedelciuc: E[ecul unei eventuale vot=ri pentru ie[irea din CSI ar sc=dea
din credibilitatea demersului proeuropean al Republicii Moldova, AP Flux,
28.03.2000.
Pre[edin\ia se pronun\= ]mpotriva denun\=rii acordurilor cu CSI, AP Flux,
27.03.2000.
T=nase Constantin, H]rtia de turnesol a cre[tin-democra\ilor, Flux cotidian,
29.03.2000.
Guvernul nu renun\= la acordurile cu CSI, AP Flux, 10.06.2000.
Cojocea Petrache D., Istoria unui Tratat controversat (Zamolxe: Chi[in=u, 2000),
pp. 20-21.
Un dezastru perpetuu. 28 iunie 1940 ziua ]n care a ]nceput declinul Rom`niei
Mari, Ziua, 28.06.2000.
Rompres, 21 august 1990, 7 august 1991 [i 9 mai 1992. Sondajele efectuate de
Oficiul Dacia pentru sondajele opiniei publice, Institutul Rom`n pentru Studii ale
Opiniei Publice [i Centrul pentru Studii Sociale [i Sondaje.
Socor Vladimir, Moldovan-Romanian Relations Are Slow to Develop, RFE/RL
Research Report, no. 26, June 1992.
1999), p. 312.
Severin Adrian, Antiunionism sau antirom`nism?, Azi, 23.10.2001.
Cojocea Petrache D., Istoria unui Tratat controversat (Zamolxe: Chi[in=u, 2000),
p. 27.
428
IULIAN FRUNTA{U
Capitolul VIII
SOCIETATEA POLITIC+ {I ECONOMIC+
1. Mediul constitu\ional
}n general, p]n= la Constitu\ia din 29 iulie 1994, Republica Moldova
a avut patru constitu\ii sovietice: 1) RASSM din 23.04.1925; 2) RASSM
din 05.01.1938; 3) RSSM din 09.02.1941 [i RSSM din 15.04.1978, acestea
consolid]nd protostatalitatea sovietic= moldoveneasc= subiect abordat
]n Capitolul 4.1
Este relevant faptul c= elita politic= din fosta RSSM a con[tientizat
necesitatea adopt=rii unei constitu\ii noi, fiind creat= ]n acest scop o Comisie ]n frunte cu M. Snegur.2 Cu at]t mai mult cu c]t unul din izvoarele
constitu\ionale Declara\ia suveranit=\ii de stat era disponibil de mai
mult timp spre a servi drept baz= pentru lansarea procesului constitu\ional: Consolidarea juridic= a suveranit=\ii de stat ]n \=rile CSI a ]nceput
de la adoptarea Declara\iilor cu privire la suveranitatea de stat ]nc= ]n
perioada existen\ei URSS.3 Ini\ial, dificult=\ile ]n cadrul proiectului de
elaborare constitu\ional= \ineau de lipsa de expertiz=, profesionalism [i,
nu ]n ultimul r]nd, de ignoran\a politic=. }ns=, o dat= cu descoperirea
calit=\ilor de reglementare fundamental= pe care le posed= Constitu\ia [i
accentuarea rivalit=\ii ]ntre for\ele politice [i politicienii concre\i, adoptarea Legii Fundamentale a fost temporizat= p]n= la urm= aceasta tot
a fost elaborat= [i ratificat= ]ntr-un mod clientelar, resping]nd procedura
democratic= inclusiv=. De exemplu, ex-pre[edintele Snegur a utilizat apa-
ratul de stat pentru a organiza sondajul La sfat cu poporul, sus\in]nd

franc antirom`nismul agrarian [i socialist care trebuia, ]n viziunea lui, s=
constituie o baz= solid= pentru noul Parlament care va discuta proiectul
Constitu\iei.4
Astfel, Constitu\ia a fost adoptat=, la 28 iulie 1994, de c=tre 81 de deputa\i din partea Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM)* [i
a Unit=\ii Socialiste (US). Deputa\ii Frontului Popular Cre[tin Democrat
(FPCD) [i ai Blocului |=ranilor [i Intelectualilor (B|I) au votat ]mpotriva
adopt=rii Constitu\iei, declar]nd c= ][i p=streaz= dreptul de a ini\ia procedura de revizuire a Legii Fundamentale. Aceast= conjunctur= a creat
un mod exclusiv de elaborare [i procesare constitu\ional=, care a respins
procedura consensual= de adoptare a Constitu\iei [i a instituit un mod de
impunere majoritar=. E[ecul ob\inerii unui consens cuprinz=tor ]n aceast=
problem= a avut repercusiuni grave asupra procesului de tranzi\ie democratic=, iar efectul negativ al acestui fapt submineaz= [i ]n continuare
tranzi\ia democratic=. PDAM [i Unitatea Socialist= au avut suficiente
voturi pentru a-[i impune punctul de vedere ]n raport cu minoritatea
constituit= din FPCD [i B|I, dup= cum la moment aceea[i pondere constitu\ional= o de\in comuni[tii. Toate mecanismele decizionale au fost
formal respectate, ]ns=, ceea ce le-a sc=pat majoritarilor agrarienilor
[i sociali[tilor/interfronti[tilor rusofili, conducerii Parlamentului ]n frunte
cu P. Lucinschi [i a \=rii, ]n frunte cu M. Snegur a fost faptul c= impunerea, fie [i democratic=, nu solu\ioneaz= problema pe termen lung, ci
o conserv= p]n= ]n momentul c]nd oponen\ii politici vor avea suficiente
puteri s= ini\ieze procedura de revizuire sau amendare a Legii Fundamentale. Constitu\ia din 1994 nu a solu\ionat problemele constitu\ional-politice, ci le-a conservat, agrav]ndu-le [i mai mult, iar actorii opozi\iei au
considerat, nu f=r= temei, c= Legea Fundamental= reprezint= o victorie
a agrarienilor [i sociali[tilor rezultat care poate fi sfidat, neglijat sau
subminat. }n urma procesului constitu\ional din 1994 s-au cristalizat trei
momente negative pentru democratizare:
*Din PDAM la acel moment f=ceau parte politicieni ex-comuni[ti care numai peste un
an-doi [i-au adjudecat amplasarea pe centru [i centru-dreapta a spectrului politic [i au
participat la formarea ADR-ului ceea ce probeaz= un oportunism extraodrinar al elitei
politice moldovene[ti.
430
IULIAN FRUNTA{U
1. caracterul neobligatoriu al Constitu\iei din punctul de vedere al

unei p=r\i semnificative a electoratului;
2. stabilirea unui mediu constitu\ional exclusiv [i inoperant;
3. crearea unei tradi\ii constitu\ionale prin care domin= modul impunerii majoritare, abord=rile exclusiviste [i nu modul consensual
de solu\ionare a problemelor. }ntr-un fel, acel spirit combativ,
caracteristic confrunt=rilor politico-ideologice de strad= din anii
1988-1991, a fost exportat ]n organul legislativ f=r= vreo responsabilitate politic= a partidelor [i conducerii republicii la momentul
adopt=rii Constitu\iei. De asemenea, extrem de negativ= a fost utilizarea aparatului de stat [i influen\area publicului larg cu metode
reminiscente ale ideologiei comuniste, dup= cum a fost sondajul
La sfat cu poporul.
Totodat=, contextul regional al tradi\iei [i practicii constitu\ionale este
la fel de relevant. }n primul r]nd, sursa de inspira\ie constitu\ional= pentru
legislatorii moldoveni a fost Constitu\ia Rom`niei. Aceasta, la r]ndul s=u,
se datora ]n mare parte faptului c=: }n 1991 pre[edintele Iliescu dorea
construirea ]n interior a unui regim politic dup= modelul francez, care
s= dea autoritate [efului statului, [i sprijinul european al pre[edintelui
socialist francez Mitterand.5 }n al doilea r]nd, este plin= de semnifica\ii
suprapunerea g]ndirii constitu\ional-politice latine [i slave ]n aceast= parte
a lumii, simbioz= care a influen\at Rom`nia [i, implicit, Republica Moldova: }n fapt, toate constitu\iile Rom`niei de p]n= acum au fost rodul unor
viziuni politice partizane, care ocolesc consensul [i se bazeaz= pe rela\ii
conflictuale, pentru proiec\ia ]n durat= a unui proiect politic, a unui tip de
na\iune. Un lucru semnificativ este c= nici una din cele [apte constitu\ii
nu este creat= pe tiparele constitu\ionale anglo-saxone, ci pe cele latin sau
sovietic. }n timp ce culturile politice anglo-saxone pun un mare accent pe
tradi\ii, durabilitate, gradualism politic, un filon revolu\ionar este imanent
g]ndirii politice latine [i ruse[ti.6 Implicit, contextul regional al tradi\iei [i
practicii constitu\ionale a creat un cadru ]n care moldovenii au ales, deja
]n conformitate cu tradi\iile proprii, varianta cea mai proast=.
Contradic\iile fundamentale care au ap=rut ]n procesul de elaborare
[i, mai t]rziu, de adoptare a Constitu\iei se refer= la problemele ce \in de
organizarea teritorial= a \=rii, identitatea moldovenilor, denumirea [i
func\ionarea limbii rom`ne. Dup= cum men\ionase J.-J. Russo ]n Contractul Social, fiecare trebuie s= ia parte ]n mod egal la crearea legilor a c=ror
subiect va fi ]n mod egal; cu alte cuvinte, autonomia individual= este

reconciliat= cu autoritatea statului printr-o form= a democra\iei directe,
participative. Altfel spus, rom`nii basarabeni nu au semnat, deocamdat=,
nici un contract social cu Republica Moldova, prin intermediul legilor sau
politicilor importante ale statului.
}n ce prive[te organizarea teritorial= a \=rii, articolul 111, care prevede acordarea statutelor speciale raioanelor de sud [i de est ale Republicii
Moldova, a suscitat reac\ii extrem de negative din partea forma\iunilor
politice de dreapta. Astfel, liderul FPCD, Iurie Ro[ca, declarase c=: Prin
adoptarea articolului ]n cauz= (111 n.a.) a ]nceput federalizarea Republicii Moldova, care este ridicat= la un grad constitu\ional, acest fapt
submin]nd integritatea [i unitatea Moldovei.7 Fronti[tii au fost sus\inu\i
de reprezentan\ii B|I, care au subliniat c= articolul 111 anihileaz= prevederile articolului 1 al Legii Fundamentale, ]n care se arat= c= Republica
Moldova este un stat unitar. Dup= cum am men\ionat anterior, unele
state, cum ar fi Spania, asigur= prin prevederi constitu\ionale crearea
autonomiilor, dar nu men\ioneaz= vreo autonomie ]n mod particular,
specificarea grupurilor autonome devenind parte a politicii normale a
dreptului, [i nu a politicii extraordinare a schimb=rii constitu\ionale.
B|I, de asemenea, [i-a exprimat dezacordul, declar]nd c=: }n condi\iile
]n care majoritatea amendamentelor propuse de B|I au fost neglijate, ]n
special cele privind reforma teritorial-administrativ=, frontierele, limba
oficial=, statutul mass-media, rolul procuraturii [i multe altele, frac\iunea
se vede obligat= s= nu voteze aceast= Constitu\ie.8 FPCD, la fel, s-a retras
din procesul adopt=rii Constitu\iei, p=r=sind sala la 25 iulie 1994.
Confrunt=rile de ordin lingvistic-etnologic au reprezentat partea
cea mai substan\ial= [i vizibil= a procesului constitu\ional, situa\ia ]n
cauz= fiind mai pu\in obi[nuit= pentru practica parlamentar= mondial=.
Transferarea spiritelor conservatoare proruse din birourile CC al PCM
[i ]ntreprinderile industriale cu profil militar (spirite mai impertinente,
datorit= victoriei ]n alegeri) ]n dezbaterile parlamentare a rezultat ]ntr-un
produs [i o procedur= care nu au contribuit la succesul tranzi\iei [i
consolid=rii democratice, ba dimpotriv= au instituit o practic= vicioas=
de regl=ri de conturi care nu putea dec]t s= compromit= ideea de democratizare. Pe de alt= parte, tergiversarea adopt=rii Constitu\iei s-a datorat
[i aripei moderate din PDAM, care era mai mult influen\at= de discursul
intelectualilor-na\ionalizan\i. }n acest sens este relevant= urm=toarea
432
IULIAN FRUNTA{U
afirma\ie: Problema denumirii limbii, ]ntr-o m=sur= mai mare, [i cea

a identit=\ii na\ionale, ]n una mai mic=, s]nt cu at]t mai delicate, cu c]t
cercurile [tiin\ifice din Chi[in=u [i din dreapta Prutului nu constituie ]n
majoritatea lor cov]r[itoare un aliat al deputa\ilor majoritari.9 Mai mult
dec]t at]t, se poate spune c=: Partea advers= (PDAM) n-a putut dec]t
s= recunoasc=, nemul\umit=, c= mi[carea unionist=, pe care o numea
de asemenea panrom`nism sau sindrom basarabean, i-a r=pit toat=
intelectualitatea... De fapt, num=rul intelectualilor reprezentativi pentru
majoritatea parlamentar= e at]t de mic, ]nc]t ace[tia, ca s= fac= impresia
unei baze mai ample, se prezint= sub diferite pseudonime ]n afar= de
numele lor proprii.10 Influen\a intelectualilor-na\ionalizan\i asupra agrarienilor modera\i a radicalizat vizibil aripa conservatoare, antirom`neasc=
a PDAM-ului [i US prorus=, care au ]nceput s= se poarte [i mai agresiv,
solicit]nd partenerilor politici mai ra\ionali o raliere necondi\ionat= la
pozi\ia lor radical=. Luptele cele mai cr]ncene s-au dat ]n particular pe
terenul lingvistic [i cel al identit=\ii na\ionale. Valeriu Senic, liderul
Unit=\ii Socialiste, declarase c= frac\iunea pe care o conduce se pronun\=
pentru specificarea prin Constitu\ie c= poporul Republicii Moldova este
un popor multina\ional.11 Alt lider socialist, Valentin Kr]lov, a men\ionat
c= US se pronun\= pentru fixarea ]n Constitu\ie a no\iunii de popula\ie
polietnic= [i a glotonimului limb= moldoveneasc=.12 Frac\iunea FPCD,
dimpotriv=, a propus ca: preambulul Constitu\iei s= porneasc= de la
Declara\ia de Independen\= a Republicii Moldova, pe c]nd formul=rile
existente s]nt ambigue. Reprezentantul FPCD declarase c= articolul 10
al Constitu\iei, ]n care se stipuleaz= c=: statul are ca fundament poporul
Republicii Moldova, ar putea genera tentative de a completa no\iunea
de popor cu alc=tuit din moldoveni [i alte na\ionalit=\i.13
Este plin de semnifica\ii faptul c= reprezentan\ii minorit=\ilor rus= [i
ucrainean=, prin intermediul Partidului Socialist Mi[c=rii Edinstvo
(PS-M Edinstvo), au participat activ [i intruziv la discu\iile parlamentare referitoare la identitatea na\ional-lingvistic= a moldovenlior, insist]nd
asupra viziunii lor. Aparent aceasta ar p=rea bizar, cam tot at]t de ciudat
dac= rom`nii basarabeni le-ar demonstra insistent ru[ilor c= nu s]nt ru[i,
ci eschimo[i. }ns= faptul ]n cauz= nu face dec]t s= releve ]nc= o dat= cine
este autorul na\iunii [i limbii moldovene[ti: na\ional-[ovinismul rus.
Ini\ial, PDAM sus\inea varianta de compromis, pronun\]ndu-se ]n
favoarea formulei limba moldoveneasc= (rom`n=) sau limba moldove-
neasc=, identic= limbii rom`ne, ]ns= divergen\ele interne ]n r]ndul agrarienilor [i critica permanent= a opozi\iei au atins un asemenea grad, ]nc]t
gruparea conservativ-radical= a PDAM, ]mpreun= cu PS-M Edinstvo,
au reu[it, p]n= la urm=, s=-[i impun= punctul de vedere. Pe de alt= parte,
FPCD [i B|I s-au pronun\at ]n favoarea glotonimului limba rom`n=,
sus\in]nd c= doar aceast= variant= reflect= adev=rul [tiin\ific. Articolul
13, votat mai t]rziu de coali\ia agrosocialist=, a reprezentat o conservare a conflictului etnolingvistic [i o radicalizare a for\elor de dreapta.
Legea Fundamental=, ]n acest mod, nu a fost considerat= de opozi\ie [i
de electoratul pe care ]l reprezenta (]n mare parte intelectuali, deci o
minoritate activ= din punct de vedere politic, na\ional [i social) drept un
fapt constitu\ional obligatoriu, ci mai degrab= o victorie sfid=toare a st]ngii,
care nu are nici un suport moral, istoric, juridic etc. [i care va fi sfidat=
c]nd circumstan\ele politice vor fi favorabile dreptei. De altfel, FPCD [i
B|I declan[aser= imediat procedura de revizuire a Constitu\iei, ]ncep]nd
colectarea semn=turilor ]n acest scop.
}n acea perioad= comentatorii politici remarcau artificialitatea multor prevederi constitu\ionale: Constitu\ia agrarian=, prin falsificarea
adev=rurilor spirituale [i ontologice despre noi, ne-a anulat rezisten\a
de oameni ai p=m]ntului, ne-a vl=guit puterea de a st=p]ni aceast= provincie. Argumentul cel mai la ]ndem]n= este c= majoritatea popula\iei
nu consider= [i nu trateaz= Republica Moldova ca pe un stat autentic, cu
perspectiv= istoric=, ci ca pe o caricatur= de stat, ca pe un teritoriu aflat ]n
tranzi\ie din punct de vedere geopolitic. Din alt punct de vedere ca pe
o margine de \ar= ]nc=put= pe m]na unor clanuri de t]lhari, cu cet=\enia,
dar mai ales cu dosarele la Moscova.14
Constitu\ia din 1994 a fost rodul unei tentative de ie[ire din impasul politic [i de securitate ]n care s-a trezit Republica Moldova datorit=
gestion=rii cel pu\in neinspirate a afacerilor statului, ]ncep]nd de la proclamarea independen\ei. Legea Fundamental= a reprezentat comanda
social= la acel moment, care a ]ncercat s= legifereze ]nfr]ngerea suferit=
de curentul rom`nesc ]n Basarabia, prin evitarea stipul=rii caracterului
etnic rom`nesc al Republicii Moldova, preferin\a pentru sintagma poporul Republicii Moldova (]n sensul cet=\enesc, opinau agrarienii rusofili
[i sociali[tii ru[i) [i includerea ]n aceast= categorie a tuturor indivizilor,
inclusiv a separati[tilor ru[i din regiunea de est care au colonizat Moldova
pe timpul sovietic, au luptat [i continu= s= lupte ]mpotriva independen\
434
IULIAN FRUNTA{U
ei \=rii. Aparent echilibrat, textul Constitu\iei nu poate s= nu reliefeze

un aspect important: ]n condi\iile politice [i de securitate ]n care a fost
adoptat a ]nsemnat manifestarea unui grad de obedien\= fa\= de Rusia [i
]ncercarea de a-i calma pornirile neoimperialiste, refuz]ndu-se reinstalarea
unor adev=ruri evidente. Pe de alt= parte, agen\ii na\ionalizan\i au reu[it
s= ob\in= neutralitatea [i neadmiterea sta\ion=rii de trupe str=ine, apel]nd
inclusiv la retorica independenti[tilor promoscovi\i care au fost nevoi\i s=
accepte formul=rile respective, din moment ce profesau discursul unei
independen\e reale at]t fa\= de Vest, c]t [i fa\= de Est.
Adi\ional privatiz=rii procesului constitu\ional, Legea Fundamental=
[i Declara\ia de Independen\= (evident, ]nainte de adoptarea Constitu\iei)
au mai fost violate ]n sensul afect=rii caracterului unitar [i indivizibil al
statului. Aceasta s-a ]nt]mplat ]n urm=toarele cazuri:
1. Semnarea de c=tre ex-pre[edintele Snegur a Acordului de ]ncetare
a focului din 21 iulie 1992, care prin termenii s=i, impu[i de ru[i, a
consolidat secesionismul rus transnistrean [i dependen\a de Moscova.
2. Acordarea autonomiei g=g=uzilor de c=tre PDAM, ex-pre[edintele
Snegur [i ex-pre[edintele Parlamentului Lucinschi.
3. Incitarea popula\iei bulgare la desf=[urarea referendumului ]n problema republicii preziden\iale de c=tre ex-pre[edintele Lucinschi,
care le-a promis ]n schimb sus\inerea sa ]n problema p=str=rii raionului Taraclia, ]n pofida reformei teritorial-administrative.
4. Semnarea Memorandumului de la Moscova din 8 mai 1997 de c=tre
ex-pre[edintele Lucinschi, fapt care a deschis calea spre (con)federalizarea Republicii Moldova.
5. Semnarea [i ratificarea Tratatului de baz= moldo-rus de c=tre
comuni[ti, ]n care este stipulat rolul de garant al Federa\iei Ruse
al preconizatelor aranjamente teritorial-constitu\ionale.
6. Elaborarea de c=tre puterea comunist= a Acordului ]ntre Republica
Moldova [i Transnistria cu privire la federalizarea \=rii.
Cu toate deficien\ele constitu\ionale, subscriem la observa\ia colectivului de politologi [i economi[ti condus de Przeworski cu privire la pericolul supraevalu=rii alegerii constitu\ionale. Constitu\iile par s= reprezinte
o solu\ie pentru conflictele care apar ]n noile democra\ii prin credin\a c=,
oferind o form= particular= de reglementare a conflictelor politice, vor

modifica per se substan\a solicit=rilor politice [i vor altera strategiile actorilor politici. De[i asemenea abord=ri formale nu s]nt f=r= semnifica\iile
lor independente (]n sensul instituirii unei practici), ar fi riscant [i gre[it
s= ne concentr=m aten\ia exclusiv asupra cadrului juridic care delimiteaz=
puterile institu\iilor [i drepturile cet=\enilor [i s= sus\inem c= aceasta ofer=
temelia consolid=rii democratice. Constitu\iile nu trebuie s= reprezinte
literatur= periodic=, dar nici o scriptur= sf]nt=. Democra\iile moderne
s]nt sortite s= fie constitu\ionale, ]ns= procesele select=rii, acces=rii, particip=rii, competi\iei [i responsabilit=\ii au semnifica\ii ce transcend cadrul
strict constitu\ional. De[i institu\iile au un impact autonom asupra performan\ei [i durabilit=\ii democra\iei, efectele lor depind de contextul politic
[i cultural ]n care ele func\ioneaz=15. Cu alte cuvinte, contextul cultural
[i politic nu a fost, din fericire, propice perpetu=rii de facto a expresiei
limb= moldoveneasc=, de[i moldovenii independenti[ti ]ntotdeauna vor
fi tenta\i s= utilizeze respectiva stipulare constitu\ional= pentru a impune
viziunea proprie a identit=\ii etnolingvistice a basarabenilor.
2. Forma de guvernare
Evolu\iile politice [i constitu\ionale, care au condus la semipreziden\
ialismul din Constitu\ia din 29 iulie 1994 [i la parlamentarism, introdus ]n
urma modific=rilor din 5 iulie 2000, poart= semnifica\ii deosebite pentru
]n\elegerea procesului de transform=ri ini\iate de Gorbaciov.
}n perioada URSS Sovietele erau cele care reprezentau puterea suprem=
]n RSSM, ca [i ]n toat= Uniunea. De[i acestea ][i exercitau func\iile nominal, CC al PCM gestion]nd toate afacerile ]n republic=, pe parcurs, o dat=
cu liberalizarea [i restructurarea ini\iat= de statul-partid central, puterile
formale ale Sovietului Suprem au ]nceput s= fie umplute cu un con\inut
pe potriva literei legii. }n cele ce urmeaz= vom analiza succint formele de
guvernare ale RSSM/RM.
I. Forma parlamentar= (]n special, 29.07.1989 03.09.1990). Vom
aminti c= la 29 iulie 1989 a fost eliberat din func\ia de Pre[edinte al Sovietului Suprem al RSSM deputatul Mocanu A.A. [i ales, ]n aceea[i zi, deputatul Snegur M.I.16 Acesta din urm=, ]n cooperare str]ns= cu exponen\ii
Mi[c=rii pentru Sus\inerea Restructur=rii [i a for\elor pentru emancipare
436
IULIAN FRUNTA{U
na\ional= (evoluate apoi ]n Frontul Popular [i alte mi[c=ri social-politice

de calibru mai mic), a [tiut s= foloseasc= filiera sovietului de deputa\i ai
poporului care, din punct de vedere formal-constitu\ional, reprezenta
baza politic= a Uniunii Sovietice, pentru a delegitimiza statul-partid [i a
marginaliza PCM-ul ([i rivalii personali din aceast= structur=).
II. Forma semipreziden\ial= (03.09.1990 08.12.1991). }n urma disensiunilor ]ntre nomenclatura ex-comunist= reprezentat= de Snegur [i
aripa radical= a Frontului*, precum [i sub influen\a modelului preziden\ial
adoptat la nivel unional, dar [i de alte republici sovietice, Snegur a solicitat
ultimativ, la 3 septembrie 1990, instituirea func\iei preziden\iale, motivul
formal fiind consolidarea statalit=\ii [i suveranit=\ii RSSM. }ns= faptul
c= Snegur a fost ales de c=tre deputa\i nu a conferit func\iei legitimitatea
dorit= [i deci puterile aspirate de c=tre acesta, deoarece: Pre[edintele ][i
extrage legitimitatea din alegerea lui de c=tre popor, pe care ]l reprezint=
direct, nemijlocit.17 Etapa ]n cauz= poate fi considerat= una intermediar=
]ntre republica parlamentar= [i cea preziden\ial=.
III. Forma preziden\ial= (08.12.1991 29.07.1994). }n urma acutiz=rii
divergen\elor ]ntre pre[edinte [i guvern, precum [i la nivel personal ]ntre
Snegur [i Druc, primul, utiliz]nd acelea[i mijloace politico-emo\ionale de
accentuare [i speculare a crizei puterii de stat, a reu[it s= conving= majoritatea parlamentar= s= introduc= modific=ri ]n Constitu\ie [i s= accepte
desf=[urarea alegerilor preziden\iale directe, pe care Snegur le-a c][tigat
la 8 decembrie 1991. }mpotriv= s-a pronun\at doar Frontul Popular, care
]n general era ]n favoarea republicii parlamentare. Alegerea direct= a lui
Snegur, precum [i ]mputernicirile conferite, au fost caracteristice unui
regim preziden\ial.
IV. Forma semipreziden\ial= (29.07.1994 05.07.2000). Etapa ]n
cauz= a survenit ]n urma adopt=rii Constitu\iei din 29 iulie 1994, care a
consemnat regimul semipreziden\ial. Aceasta a condus la o situa\ie c]nd
exist= doi agen\i direc\i ai electoratului cu dou= surse independente de
*Frontul Popular [i-a expus pozi\ia privind forma de guvern=m]nt ]n Republica Moldova ]nc= ]n luna mai anul trecut, argument]nd necesitatea p=str=rii formulei de republic=
parlamentar=, ]ns= pre[edintele Snegur, sus\inut de majoritatea parlamentar= docil= [i
retrograd=, a continuat procesul de concentrare a puterii de stat ]n propriile-i m]ini, f=r=
a se ]ngriji ]n mod deosebit de argumentarea temeinic= a dorin\ei d]nsului de a dispune
de toat= puterea. (|ara, octombrie 1991, Iurie Ro[ca, Ie[irea din ]ntuneric, seria Crez,
Chi[in=u, 1995, pp. 31-32).
legitimitate: pre[edintele [i parlamentul, care ar putea s= se confrunte ]n

cazul existen\ei unor disensiuni politice. Este interesant de v=zut cum
Snegur a explicat mai t]rziu reducerea substan\ial= a ]mputernicirilor
preziden\iale. }n opinia acestuia, a fost vorba de conjunctura ]n care a fost
votat= [i promulgat= Constitu\ia: Dac= actuala Constitu\ie nu ar fi fost
promulgat= ]n august 1994, iar ruptura dintre Pre[edinte [i Parlament
s-ar fi produs anume atunci, se puneau sub lovitur= reformele ini\iate
]n economie, afirmarea Moldovei pe plan interna\ional situa\ie ce nu
putea fi admis= ]ntr-o perioad= c]nd procesele de consolidare a statalit=\ii
erau ]ntr-o faz= incipient= [i puteau fi u[or deturnate. A fost nevoie de
o mare voin\= politic=, de un compromis, ]n definitiv, de o cedare provizorie, pentru a salva cursul general spre consolidarea independen\ei [i
promovarea reformelor economice [i sociale.18 }n termeni reali[ti, ]ns=,
acceptarea republicii semipreziden\iale s-a datorat rela\iilor excelente pe
care le avea ex-pre[edintele Snegur cu partidul de guvern=m]nt PDAM
[i cu ex-pre[edintele Parlamentului Lucinschi sau, mai degrab=, iluziei c=
ar fi avut asemenea rela\ii. Lucinschi [i conducerea PDAM-ului, cu sus\
inerea PS-M Edinstvo, l-au dejucat pe ex-pre[edintele Snegur ([i consilierii acestuia), care mai t]rziu a ]ncercat s= explice cedarea ]n termenii
unei politici judicioase, dar nu, bine]n\eles, ]n sensul loialit=\ii [i luptei
politice, precum [i al oportunismului politic care l-a caracterizat at]t pe
acesta, c]t [i pe adversarii s=i, pe care a ]nceput s=-i descopere cu o stupefac\ie sincer= [i obtuz=. Atunci se mergea spre republica preziden\ial=.
}ntr-un moment probabil, din lips= de timp , Mircea Snegur i-a ]ncredin\at lui Petru Lucinschi s= elaboreze p]n= la cap=t Constitu\ia. A ie[it ce
a ie[it.19 Regimul semipreziden\ial a fost elaborat, utiliz]ndu-se modelul
Republicii Franceze a V-a, prin filiera rom`n=: pre[edintele este ales prin
vot direct, are puteri de jure [i de facto considerabile, ]n schimb prim-ministrul depinde de sus\inerea parlamentului ales prin vot direct. Doar 2
\=ri cu acest regim Fran\a [i Portugalia din cele 37 de \=ri europene
s]nt democra\ii continue, de[i Portugalia, ]n urma procesului constitu\ional, devine tot mai parlamentar=. Problema const= ]n faptul c= ]n executivul dublu pot ap=rea conflicte, inclusiv constitu\ionale, fiind elocvent ]n
acest sens cazul Snegur Creang=. La 15 martie 1996 ex-pre[edintele
Snegur l-a demis din func\ie pe generalul Creang=, Ministrul Ap=r=rii,
pe motive de corup\ie ]n armat= [i invoc]nd v]rsta pensionar=. }ns= ]n
acea perioad= Sangheli, Mo\pan [i Lucinschi ]l marginalizau deschis pe
438
IULIAN FRUNTA{U
ex-pre[edintele Snegur, care p=r=sise PDAM [i ][i crease propriul partid.

Din punct de vedere formal-juridic a fost utilizat= stipularea constitu\ional= ]n conformitate cu care demiterea membrilor guvernului se face ]n
urma consult=rilor cu prim-ministrul. De asemenea, deputa\ii agrarieni
[i sociali[ti s-au pronun\at [i ei f=r= echivoc ]mpotriva ex-pre[edintelui
Snegur, 54 de deputa\i semn]nd [i o declara\ie ]n acest sens.20 P]n= la
urm=, Curtea Constitu\ional= a decis c= ordinul ex-pre[edintelui Snegur
este neconstitu\ional, fapt care, ]ns=, nu a diminuat tensiunea ]n cadrul
Ministerului Ap=r=rii, ofi\erii c=ruia s-au implicat, ]ntr-o m=sur= sau alta,
]n conflictul dintre Snegur [i Creang=. Acest conflict constitu\ional a ar=tat,
]n primul r]nd, c= exist= unele prevederi constitu\ionale neclare [i, ]n al
doilea r]nd (]n special, dupa decizia Cur\ii Constitu\ionale), c= pre[edintele
are ]mputerniciri limitate ]n ce prive[te formarea sau schimbarea componen\ei executivului. Conflictele de acest fel ]ntr-un regim semipreziden\ial
pot fi evitate doar c]nd pre[edintele \=rii este liderul unui partid (sau al
unei coali\ii) ce c][tig= majoritatea ]n parlament.
V. Forma (pseudo)parlamentar= (05.07.2000 p]n= ]n prezent).
Conflictul constitu\ional, care a condus la modificarea Constitu\iei ]n
sensul formei parlamentare de guvernare, a fost ini\iat de ex-pre[edintele
Lucinschi, care a descoperit peste noapte c= nu are suficiente ]mputerniciri, de[i a fost designerul principal al Constitu\iei din 1994. D]nsul a
]ncercat s= introduc= regimul preziden\ial, paraliz]nd societatea politic=
mai bine de un an [i jum=tate. O dat= cu alegerea masiv= a comuni[tilor
la 25.02.2001 [i instaurarea lui Voronin, prim-secretar al PCM, ]n func\ia
de pre[edinte, republica a devenit pseudoparlamentar=, deoarece toate
capacit=\ile decizionale de facto, indiferent de ]mputernicirile stipulate
]n Constitu\ie, s]nt concentrate ]n m]inile acestuia. Astfel, Moldova este
mai degrab= o republic= deghizat-preziden\ial=, comuni[tii promov]nd
integrarea partidului statului, prin adoptarea deciziilor la congresele lor
[i apoi implement]ndu-le prin intermediul organelor de stat. Exemplul cel
mai relevant este decizia Plenarei comuni[tilor de a-l ]nainta pe Voronin
]n func\ia de pre[edinte [i doar dup= aceea votarea lui de c=tre Parlament.21
}n contextul tentativei de reform= constitu\ional= [i de transformare a
\=rii ]n republic= preziden\ial=, ex-pre[edintele Lucinschi a [tiut s= creeze impresii, uneori credibile, de promovare a unor idei care se bucurau
de o anumit= sus\inere ]n r]ndul popula\iei. De exemplu, la momentul
promulg=rii Codului electoral, P. Lucinschi a subliniat c= nu i-au fost

luate ]n considera\ie obiec\iile, ]n special, unele prevederi dep=[ite [i
nedemocratice cum ar fi reprezentarea propor\ional= ]ntr-o singur=
circumscrip\ie electoral= na\ional=. Ceea ce ]nseamn= c= aleg=torilor
din toat= republica iar=[i li se va propune s= aleag= nu dintre mai mul\i
candida\i concre\i, ci dintre mai multe liste ale partidelor, liste ]ntocmite
[i aprobate la Chi[in=u22. Ex-pre[edintele a [tiut s= speculeze insatisfac\ia
popula\iei, manipul]nd opinia public=, ]ns= jocul de-a clasa politic= rea [i
pre[edintele bun s-a terminat prost, inclusiv pentru Lucinschi, deoarece
chiar el facea parte din clasa politic= pe care o ]nfiera de parc= nu avea
nimic ]n comun cu responsabilitatea pentru dezastrul politic [i economic
]n care s-a trezit Republica Moldova. Lucinschi, de asemenea, a fost mai
abil ]n ce prive[te ]nregimentarea scriitorilor [i arti[tilor ]n proiectul s=u
de schimbare a formei de guvernare, fiind concludent ]n acest sens Apelul oamenilor de cultur= c=tre to\i cet=\enii Republicii Moldova }ntru
sus\inerea republicii preziden\iale, semnat de mul\i scriitori [i oameni de
cultur=, printre care Ion Dru\=, Maria Bie[u, Nicolae Sulac, Eugen Doga,
Dumitru Matcovschi, Ion C. Ciobanu, Victor Teleuc=, Nicolae Esinencu,
Arhip Cibotaru, Mihail Ion Cibotaru, Gheorghe Mazilu, Aurel Ciocanu,
Nicolae Popa, Ioan M]n=scurt= etc.23 Totodat=, Ion Dru\=, Ion Had`rc= [i
Grigore Vieru au f=cut parte din Comisia Na\ional= pentru elaborarea
proiectului Legii de modificare a Constitu\iei.24 De asemenea, adunarea
general= a Academiei de {tiin\e s-a pronun\at ]n favoarea ini\iativei preziden\iale ]n problema schimb=rii sistemului de guvern=m]nt.25 Accentu=m
]n acest context aportul personal substan\ial al scriitorului Ion Dru\=26,
care a profitat de pe urma guvernan\ilor rom`nofobi (finan\area diferitelor proiecte autohtonist-mesianice, editarea c=r\ilor, distribuirea de
spa\iu locativ, distinc\ii de tot felul etc.). Cele men\ionate mai sus arat=
nu at]t abilitatea organiza\ional= a lui Lucinschi, c]t lipsa de experien\=
politic= [i de discern=m]nt a intelectualit=\ii moldovene[ti, turmentate
[i dezorientate de o tranzi\ie interminabil= la care, de altfel, a contribuit
fundamental chiar individul care le solicita sus\inere politic= [i moral=
pentru un alt proiect al s=u.
}n general, schimbarea de patru ori a formei de guvernare ]n 10 ani
reprezint= o performan\= remarcabil= prin frecven\=, dar [i prin oportunismul politic [i privatizarea procesului constitu\ional ]n scopul consolid=rii
puterii unor politicieni concre\i [i a unor partide concrete. Societatea
440
IULIAN FRUNTA{U
politic= [i civil= din Republica Moldova nu a reu[it s= creeze un c]mp

constitu\ional [i civil la nivelul discursului, mentalit=\ii [i tradi\iei, fapt
care ar fi ]ncet=\enit Constitu\ia [i spiritul constitu\ional ]n cadrul politicii moldovene[ti. Schimb=rile ]n cauz= au fost efectuate cu pu\in respect,
sau chiar ]n absen\a deplin= a acestuia, fa\= de dreptul constitu\ional [i
[tiin\ele politice, izvoarele c=rora nu au fost consultate de exper\ii lui
Snegur, Lucinschi sau ai partidelor care s-au aliat pentru moment, vot]nd
republica parlamentar= la 5 iulie 2000. Dezbaterile, at]tea c]te au fost, au
deraiat ireversibil spre o confruntare de interese politice de grup [i/sau
personale, iar opinia academic= [i cea public= nu a reu[it s= formuleze
teze [i pozi\ii de principiu ]n disputa constitu\ional=, l=s]ndu-le pe seama
politicienilor [i guvernan\ilor care au c=utat, ]n mare parte, s=-[i maximalizeze puterea [i influen\a politico-financiar=.
Argumentele ]n conflictul constitu\ional din 1999-2000 au fost pseudo[tiin\ifice, sus\in=torii sistemului preziden\ial, parlamentar sau semipreziden\ial invoc]nd teze ce demonstreaz= lipsa de cuno[tin\e ]n domeniul
dreptului constitu\ional [i al [tiin\elor politice. De exemplu, sus\in=torii
lui Lucinschi afirmau c= ]n actualul sistem de guvernare (cel semipreziden\ial): Posibilitatea pre[edintelui de dizolvare a Parlamentului (art.
85 al Const.) [i dreptul Parlamentului de a-[i exprima ne]ncrederea ]n
Guvern (art. 106) creeaz= o atmosfer= de instabilitate, tensiune, ]n stare
s= provoace crize politice.27 Aceasta ignor= concep\ia de checks and balances (control reciproc [i echilibru al puterilor), prezent= ]n orice lege
suprem= c]nd este vorba de separarea puterilor [i controlul reciproc. De
asemenea, se sus\inea c= doar ]n regimul preziden\ial exist= responsabilitate fa\= de aleg=tori, ]n celelalte e doar o iresponsabilitate colectiv=,
la nivel rudimentar suger]ndu-se c= Moldova are nevoie de un st=p]n, de
un domnitor acela, bine]n\eles, ar trebui s= fie pre[edintele (Lucinschi,
bine]n\eles, care altul?). Sus\in=torii acestuia ]ncepuser= o propagand=
intens= a ideii republicii preziden\iale, fiind publicat [i proiectul modific=rilor care oferea pre[edintelui ]mputerniciri practic ne]ngr=dite de o
alt= autoritate ]n stat.28
Politologii afilia\i grup=rii lui Lucinschi afirmau c=: }n Moldova
nu s-a constituit mecanismul european de conlucrare a ramurilor puterii.
Partidele [i frac\iunile s]nt doar un paravan, un acoperi[ pentru holdingurile politice care, ]n virtutea intereselor financiare, a rela\iilor, exercit=
o influen\= real= asupra reprezentan\ilor puterii. Avem nu doar o econo-
mie subteran=, ci [i o politic= subteran=.29 }ns= adep\ii ex-pre[edintelui,

descriind, ]n fond, corect realit=\ile politice, nu au remarcat, bine]n\eles,
c= chiar holdingul Lucinschi (unul dintre cele mai puternice la momentul
respectiv) a contribuit enorm la situa\ia de criz= economic= [i politic= din
Republica Moldova.
De altfel, nici o tab=r= ]n acest conflict nu a recunoscut c= este vorba
de o lupt= politic= pe care ar fi c][tigat-o Lucinschi, dac= BpMDP-ul lui
Diacov [i Sturza l-ar fi sus\inut. Ini\ial, Diacov declarase c= regimul preziden\ial ar fi un remediu sigur pentru Republica Moldova, h=r\uit= de
controverse politice.30 Dar interesele de ordin politic [i financiar, precum
[i ambi\iile/frustr=rile liderilor au condus treptat la separarea fo[tilor
tovar=[i [i promovarea unor agende contradictorii. Prin aprilie 1999, deci
cu o lun= ]nainte de referendumul consultativ al lui Lucinschi, premierul
Sturza deja [ov=ia.31 Astfel, inten\ia ex-pre[edintelui Lucinschi de a transforma Moldova ]ntr-o republic= preziden\ial= a unit for\ele parlamentare
[i a condus la efectul invers: crearea republicii parlamentare. }n aceast=
lupt= constitu\ional-politic=, dup= cum am mai remarcat, ambi\iile liderilor politici au jucat un rol mai mare dec]t argumentele politico-[tiin\ifice
[i constitu\ionale.
Actorii importan\i ]n disputa constitu\ional=, care [i-au exercitat func\ia
de brokeri sau mediatori, au fost Curtea Constitu\ional= [i Comisia de la
Vene\ia a Consiliului Europei. Curtea Constitu\ional= a fost abordat= ]n
repetate r]nduri at]t de ex-pre[edintele Lucinschi, c]t [i de oponen\ii acestuia, cu tot felul de sesiz=ri. De exemplu, Curtea a decis c= [eful statului
nu are dreptul s= influen\eze confirmarea unui anumit cabinet sau a unui
program de activitate a Guvernului.32 La 22 martie 1999 ex-pre[edintele
Lucinschi a semnat un decret referitor la desf=[urarea unui referendum
]n problema instituirii sistemului preziden\ial de guvernare ]n ziua de
23 mai 1999, o dat= cu alegerile locale.33 Controlul pe care Lucinschi ]l
exercita de facto asupra executivului este demonstrat [i de nota circular=
a ex-ministrului de externe T=b=caru, prin care [efilor de misiuni diplomatice ]n str=in=tate li se solicita s= explice ]n audien\= la MAE-urile
statelor de acreditare [i la organismele interna\ionale necesitatea acestui
pas (reforma constitu\ional= n. a.).
Sus\in=torii lui Lucinschi au vehiculat intens o conexiune for\at= ]ntre
referendum [i statalitatea Republicii Moldova, implic]nd ideea bol[evic=
de sabotare: dac= cineva este ]mpotriva pre[edintelui atunci este ]mpo-
442
IULIAN FRUNTA{U
triva statului. Consilierii [i apropia\ii ex-pre[edintelui Lucinschi au ]nceput

s= creeze tot felul de asocia\ii cet=\ene[ti, una dintre care Consiliul
Republican de Coordonare a Grupurilor de Ini\iativ= Pentru o Moldov=
preziden\ial= a publicat la 8 aprilie 1999 ]n ziarul guvernamental Moldova Suveran= un apel ]n care s]nt blama\i liderii partidelor [i ]ntreaga
clas= politic= pentru c= [i-ar asigura doar interesele proprii, acesta suscit]nd o reac\ie negativ= din partea Parlamentului, inclusiv a pre[edintelui
acestuia, D. Diacov.34 }n urma referendumului consultativ din 23 mai 1999,
la care au votat mai pu\in de 60% din electoratul necesar, ]n conformitate
cu prevederile Codului Electoral, pentru validarea ac\iunii, Lucinschi a
continuat disputa constitu\ional=.35 CEC a aprobat rezultatele referendumului, f=r= ]ns= a le valida, l=s]nd aceast= problem= Cur\ii Constitu\ionale.36 Aceasta a confirmat decizia CEC, care este o interpretare a stipul=rii
din Codul Electoral, [i anume c= CEC poate declara nevalabil referendumul republican dac= la el au participat mai pu\in de 3/5 din num=rul
persoanelor ]nscrise pe list=, men\ion]nd, ]n acela[i timp, c= referendumul
consultativ nu are efecte juridice.37 Aceast= interpretare ]n conformitate
cu litera legii (mai pu\in poate cu spiritul ei) a condus Parlamentul la
modificarea imediat= a Codului Electoral.38 Primul proiect de modificare
a Constitu\iei a fost prezentat la 27 iulie 1999, la mai pu\in de o lun= de
la constituirea Comisiei Na\ionale Preziden\iale.39 Ulterior, Parlamentul
a revotat Legea privind modific=rile din Codul Electoral, nepromulgat=
de Lucinschi40, pe care acesta a atacat-o ]n Curtea Constitu\ional=.41 Pe
de alt= parte, 39 de deputa\i au ]naintat ini\iativa pentru sporirea puterii
executive, sustr=g]nd din argumentele pre[edintelui o parte important=.
Adi\ional, ]n contextul reformei constitu\ionale, a fost ]naintat= propunerea de a transforma republica ]ntr-una parlamentar= la ini\iativa PPCD.
Liderii tuturor partidelor parlamentare, cu excep\ia MpMDP [i PCM, care
ini\ial au [ov=it, dar [i ai partidelor extraparlamentare, au condamnat
vehement proiectul preziden\ial de instituire a republicii preziden\iale
pe motiv c= este antidemocratic [i nu asigur= separarea puterilor ]n stat.
Primul proiect a fost elaborat ]ntr-un mod conceptual absolut inacceptabil,
Lucinschi [i suporterii lui consider]nd c= astfel vor avea de unde ceda
ulterior p]n= la media care ]i va aranja. }ns= plafonul ini\ial ridicat de
holdingul Lucinschi la un nivel ce reprezenta mai degrab= o impertinen\=
]n viziunea adversarilor a escaladat emo\iile ]ntr-at]t, ]nc]t dezbaterile
nu mai aveau nici o [ans= de a realiza un compromis. Chiar [i Mi[carea
lui Diacov a fost pus= ]n situa\ia de a-i solicita lui Lucinschi s= renun\e
la referendum [i la ideea republicii preziden\iale, promov]nd, ]n schimb,
]nt=rirea puterii executive.42 MpMDP a elaborat chiar [i un proiect ]n acest
sens, ]ncerc]nd s= realizeze un compromis ]ntre Parlament [i Pre[edin\ie.43
Pe de alt= parte, comentatorii politici au opinat c= ideea republicii preziden\iale ar fi putut fi o modalitate de a explica insuccesele pre[edin\iei
de promovare a reformelor politice [i economice, ]mbun=t=\ind [ansele
pentru c][tigarea celui de-al doilea mandat.44 Presiunile exercitate asupra
lui Sturza [i Diacov de c=tre tab=ra lui Lucinschi at]t pe teren, ]n confrunt=ri
economico-financiare, c]t [i ]n plan politic, prin intermediul solicit=rilor
de a se ralia necondi\ionat la pozi\ia ex-pre[edintelui, au condus, p]n= la
urm=, la separarea lor definitiv= c=tre sf]r[itul anului 1999, [eful administra\iei preziden\iale declar]nd ]n octombrie al aceluia[i an c= Sturza s-a
emancipat prea repede [i a uitat unde ]i este cuibul politic.45
Exper\ii str=ini au avut o atitudine rezervat-negativ= fa\= de ini\iativa
constitu\ional= a ex-pre[edintelui Lucinschi, ]ncep]nd de la directorul
executiv al Federa\iei Interna\ionale Helsinki, Aaron Rhodes46, [i p]n= la reprezentantul FMI, care declarase sincer c=: Desf=[urarea referendumului
republican consultativ ]n problema schimb=rii formei de guvern=m]nt nu
a favorizat crearea unei imagini de stabilitate ]n Republica Moldova. Din
exterior, acest referendum a fost v=zut, ]n primul r]nd, ca o tentativ= de
centralizare a puterii, ceea ce nu este normal [i obi[nuit ]n democra\iile de
tipul celei pe care vrea s-o construiasc= Republica Moldova, iar rezultatele
neclare ale plebiscitului, hot=r]rea CEC de a declara referendumul valid
f=r= ca la acesta s= fi participat 60 la sut= din aleg=tori au discreditat o
dat= ]n plus referendumul.47
Doar observatorii str=ini au fost persoanele care le-au atras aten\ia
politicienilor moldoveni, av]nta\i ]n lupte constitu\ionale, c= reforma
constitu\ional= presupune desf=[urarea unui proces c]t mai consensual
posibil.48 Ambasadorul SUA declarase direct c= for\ele politice trebuie s=
g=seasc= un consens politic ]n problema schimb=rilor constitu\ionale, acest
lucru fiind chiar mai important dec]t forma de guvernare.49 Consensualismul, ca [i ]n 1994, a lipsit pe tot parcursul disputelor, aceast= tradi\ie
proast= a constitu\ionalismului moldovenesc submin]nd procesul de
tranzi\ie democratic=.
Implicarea Comisiei de la Vene\ia, ]n urma solicit=rii din aprilie 1999
a Comisiei de monitorizare a respect=rii angajamentelor luate de c=tre
444
IULIAN FRUNTA{U
Statele-membre ale Adun=rii Parlamentare a Consiliului Europei, a fost

benefic= [i, se pare, acceptat= de toate p=r\ile ]n conflictul creat ]n problema reformei constitu\ionale. Aceasta a supus unei analize critice proiectul
preziden\ial.50 Au fost analizate mai multe proiecte elaborate de Comisia
preziden\ial=, consilierii preziden\iali av]nd o pozi\ie destul de rigid=,
care se manifesta ]n introducerea anevoioas= a recomand=rilor Comisiei
de la Vene\ia, modific]nd cu greu proiectele succesive. Comisia, ]n urma
mai multor [edin\e [i analize a 4 variante de proiect, a fost nevoit=, cu
toate acestea, s= men\ioneze c= deficien\ele majore persist=. }n special se
atr=gea aten\ia c= procedura de adoptare a revizuirilor constitu\ionale
trebuie s= respecte dispozi\iile Constitu\iei ]n vigoare, ]n conformitate
cu interpretarea Cur\ii Constitu\ionale [i articolele 141 [i 143. Se sublinia
c= ultimul proiect prezentat continua s= con\in= un anumit num=r de
dispozi\ii care, ]n cadrul unui regim preziden\ial, nu respect= principiul
separ=rii puterilor.51
Curtea Constitu\ional= a avizat pozitiv ini\iativa de revizuire a Constitu\iei avansat= de 39 de deputa\i, care presupunea abilitarea guvernului
cu ]mputerniciri suplimentare, consolid]nd puterea executiv=.52 Pe de
alt= parte, Curtea a decis c= pre[edintele nu este ]n drept s= declare prin
decret un referendum constitu\ional de modificare a Legii Supreme, f=r=
ca proiectul s= fie aprobat de Parlament prin voturile favorabile a cel
pu\in dou= treimi din num=rul parlamentarilor.53 Curtea, de asemenea,
a avizat pozitiv proiectul de modificare a Constitu\iei care prevedea
schimbarea formei de guvern=m]nt din republic= semipreziden\ial= ]n
una parlamentar=.54
Ex-pre[edintele Lucinschi, dup= cum au f=cut [i al\i demnitari de prim=
m=rime politic=, a folosit aparatul de stat pentru a asigura implementarea
ideii de republic= preziden\ial=, mul\i func\ionari importan\i angaj]ndu-se direct ]n gestionarea acestei afaceri. Astfel, consilierul preziden\ial
Mihai Pl=m=deal=, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, a devenit liderul Mi[c=rii ob[te[ti propreziden\iale Republica.55 Aceasta
din urm= i-a oferit lui Lucinschi 500 000 de semn=turi ale cet=\enilor ]n
sus\inerea instituirii republicii preziden\iale, pe care un apropiat al expre[edintelui le-a declarat mai t]rziu a fi false, declara\ie necontestat= de
tab=ra preziden\ial=56, fapt care n-a putut dec]t s= confirme autenticitatea
afirma\iei ]n cauz=.
}n contextul luptei cu mi[c=rile politice [i ob[te[ti, pe care Lucinschi le
crea cu abilitate, Parlamentul a adoptat unele modific=ri la Codul Electoral,

prin care pragul electoral pentru partide [i blocuri politice a fost ridicat
de la 4% la 6%.57 De asemenea, Parlamentul a ]ncercat s= scoat= din joc
forma\iunile politice [i ob[te[ti pe care pre[edintele Lucinschi le crea [i le
manipula cu o anumit= dexteritate, turment]ndu-[i adversarii politici, dar
Curtea Constitu\ional= a decis c= la alegeri pot participa toate forma\iunile,
indiferent de termenul de ]nregistrare.58 Ironia este c=, ridic]nd pragul
electoral, PRCM, PD [i PFD [i-au barat calea ]n Parlamentul ales la 25
februarie 2001, liderii acestor forma\iuni fiind pedepsi\i pentru arogan\=
[i o ]ncredere ]n for\ele proprii rupt= de realit=\ile imediate.
}n ultim= instan\=, ex-pre[edintele Lucinschi prezentase spre avizarea
Cur\ii Constitu\ionale proiectul elaborat de Comisia mixt= ]ntr-o variant=
care nu era at]t de rigid= ca primele proiecte, dar care, bine]n\eles, prevedea
instituirea unei republici preziden\iale puternice.59 De asemenea, Curtea
Constitu\ional= a fost sesizat= de Lucinschi cu privire la modific=rile la
Codul Electoral, operate de Parlament ]n tentativa de a scoate din jocul
politic mass-media ruse, suplimentele moldovene[ti ale c=rora erau controlate de ex-pre[edinte, [i forma\iunile politice ad-hoc pe care acesta le
crea.60
Logica disputei constitu\ionale adoptat= de adversarii politici nu a mai
permis realizarea unui compromis [i c=tre 5 iulie 2000 interesele tuturor
for\elor politice ]n Parlament, cu excep\ia unui num=r mic de deputa\i
propreziden\iali, s-au suprapus, fiind votat= modificarea constitu\ional=
care a transformat Moldova ]n republic= parlamentar=. De asemenea,
Guvernul a fost ]nvestit cu drepturi suplimentare, inclusiv cu cel de a
emite ordonan\e de urgen\=.61
Este relevant faptul c= decizia Parlamentului din 5 iulie 2000 a fost
]nt]mpinat= cu o ostilitate pronun\at= de lag=rul preziden\ial, fiind organizate protestele oamenilor de cultur=, ale cet=\enilor simpli, cu apeluri
anticonstitu\ionale de a nu accepta modific=rile efectuate de legislativ.
Lucinschi s-a conformat foarte greu deciziei Parlamentului, sus\in]nd ]n
repetate r]nduri c= aceast= modificare este o gre[eal= [i c= s]nt necesare
alegeri parlamentare anticipate etc.
}n tentativa de a men\ine func\ia pe care o de\inea, cel pu\in prin intermediul realegerii de c=tre Parlament, Lucinschi a ]ncercat [i mai asiduu
s= se asigure de sus\inerea Moscovei ]n distribuirea puterii ]ntre holdingul
lui de centru-st]nga [i comuni[ti. }n acest moment au [i ]nceput s= apar=
446
IULIAN FRUNTA{U
ideile anticonstitu\ionale cu privire la oferta men\inerii bazei militare

ruse ]n Moldova, propunerea de la sf]r[itul anului 1999 a candidaturii lui
Voronin pentru func\ia de prim-ministru etc. Kremlinul agrea asemenea
formule, nu ]n ultimul r]nd, datorit= faptului c= aranjamentele de provincializare definitiv= a Moldovei ar fi fost acoperite de imaginea centrist=
[i social-democrat= a ex-pre[edintelui Lucinschi.
}n ce prive[te reforma constitu\ional=, avantajele [i dezavantajele formelor de guvernare, ar fi necesar cel pu\in ]n momentul de fa\a s= prezent=m unele concepte care s]nt importante pentru legislatori, politicieni, dar
[i pentru publicul larg, deoarece asemenea schimb=ri, cum ar fi cea din 5
iulie 2000, afecteaz= func\ionarea ]ntregii societ=\i.
Contribu\ia institu\iilor politice la procesul de tranzi\ie [i consolidare
democratic= este important=, de[i pu\in analizat= de politologii spa\iului
ex-sovietic, dar [i ex-socialist. Linz [i Stepan s]nt de p=rerea c= alegerea
f=cut= de statele Europei de Sud a cadrelor constitu\ionale parlamentare
sau semipreziden\iale (ce deveneau tot mai parlamentare) le-a oferit un
grad mai mare de libertate, dec]t dac= ar fi ales preziden\ialismul de tip
american. Din 41 de \=ri din lume care au fost democra\ii continue timp
de 10 ani consecutivi ]n perioada 1981-1990, 30 aveau sisteme pur parlamentare [i doar 4, pur preziden\iale. }n acela[i sens, Stepan [i Skach
men\ioneaz= c= din 93 de \=ri care au devenit independente ]n perioada
1945-1979, doar 15 au fost democra\ii continue [i toate au ]nceput ]n
calitate de democra\ii parlamentare.62 Linz sus\ine c= sistemul politic
parlamentar ofer= mai multe avantaje pentru consolidarea democratic=:
eficacitate, capacitatea de a edifica majorit=\i [i abilitatea de a termina o
criz= de guvern f=r= ca aceasta s= devin= o criz= a regimului.63 }n 1995 nu
este de mirare c= cel mai aproape de consolidarea democratic= se aflau
Ungaria, Cehia (unde pre[edintele este ales indirect) [i Slovenia (care
are un pre[edinte ales direct, dar cu pu\ine ]mputerniciri) ]n compara\ie
cu alte state postcomuniste, care au un pre[edinte ales direct, cu puteri
semnificative.64
Guvernele ]n sistemele parlamentare nu pot fi formate [i nu pot supravie\ui f=r= o condi\ie minimal= disponibilitatea majorit=\ii de a sus\ine
executivul. Din aceste considerente parlamentarismul tinde s= produc=,
dup= un anumit timp, stimulente de a crea majorit=\i coali\ionale. Parlamentarismul devine o form= a dependen\ei reciproce ]ntre Legislativ [i
Executiv. Legislativul poate dizolva guvernul, iar guvernul poate solicita
alegeri anticipate. Aceast= dependen\= reciproc= ajut= la crearea majorit=\ii

de coali\ie [i la elaborarea mecanismelor de rutin= pentru dep=[irea impasului. Prin contrast, preziden\ialismul este un sistem al independen\ei
reciproce. Pre[edintele are un mandat fixat [i independent, dar [i Legislativul are un mandat similar. Guvernele se formeaz= deseori ]n lipsa
majorit=\ii [i ]n sisteme cu multe partide, cum ar fi, de exemplu, ]n Brazilia;
asemenea guverne minoritare au de confruntat situa\ii de impas legislativ
de lung= durat= f=r= vreun mecanism de rutin= pentru dep=[irea acestuia.
}n asemenea condi\ii legislativele pot vota bugete f=r= a-[i asuma responsabilitatea guvernului.65 Deoarece parlamentarismul are o capacitate mai
mare de a crea majorit=\i din coali\ii pluripartide, aceasta, ]n compara\ie
cu preziden\ialismul, ofer= mai multe posibilit=\i de func\ionare cu un
num=r mai mare de partide ]n legislativ. }n perioada 1979-1989 unsprezece
democra\ii parlamentare consolidate aveau (utiliz]nd indexul lui Laakso/Taagapera pentru a calcula partidele efective) ]ntre 3 [i 7 partide
efective. }n contrast izbitor, nici o democra\ie preziden\ial= de lung=
durat= nu a avut mai mult de 2,7 partide politice efective.66 Parlamentarismul, av]nd stimulente puternice pentru edificarea disciplinei de partid
[i edificarea coali\iei, ar ]ncuraja societatea politic= s= agrege interesele.67
Exist= motive teoretice serioase pentru a exprima ]ngrijor=ri fa\= de
problemele poten\iale ]n cadrul guvernului democratic atunci c]nd exist=
dou= surse independente de legitimitate. Dup= cum remarca Duverger,
guvernele s]nt semipreziden\iale dac= s]nt respectate trei condi\ii: pre[edintele este ales prin vot direct, are de jure [i de facto puteri semnificative,
iar prim-ministrul se bucur= de ]ncrederea parlamentului ales direct.68
Acele state ex-comuniste ]n zona baltic= [i ]n Europa de Est care au
optat pentru un sistem parlamentar au evoluat mult mai mult ]n ce prive[te
implementarea reformelor politice. Un guvern care reprezint= majoritatea
parlamentar= semnific= eforturi coordonate de c=tre ramura executiv= [i
cea legislativ=, precum [i o politic= de stat comprehensiv=. Aceasta, cu
adev=rat, face ca un guvern s= fie puternic.69
3. Institu\iile democratice [i societatea civil=

Este un truism s= afirmi c=, o dat= cu avansarea dreptului universal la
vot, condi\ia definitorie a democra\iei a devenit faptul c= to\i indivizii se
448
IULIAN FRUNTA{U
bucur= de exercitarea drepturilor cet=\ene[ti. }n acest context subscriem la

observa\ia lui Przeworski c= dificultatea pe care o ]nt]mpin= regimurile democratice contemporane este faptul c= ]n timp ce democra\ia reprezint= un
sistem al drepturilor pozitive, ea nu genereaz= automat condi\iile necesare
pentru exercitarea efectiv= a acestor drepturi, precum [i a obliga\iilor.70
}n particular, sus\ine autorul ]n cauz=, securitatea material= [i educa\ia,
precum [i accesul la informa\ie, necesare pentru exercitarea cet=\eniei, nu
s]nt garantate fiec=ruia de ]nsu[i faptul existen\ei institu\iilor democratice,
aceasta conduc]nd la apari\ia unui monstru nou: democra\ii f=r= cet=\enie
efectiv= pentru segmente importante ale comunit=\ii politice. Dup= cum
remarca ODonnell, cet=\enia poate fi exercitat= universal doar atunci
c]nd sistemul normativ este ghidat de criteriul universal, c]nd suprema\ia
dreptului este implementat= efectiv, c]nd autorit=\ile publice s]nt capabile
s= protejeze drepturile [i c]nd to\i indivizii se bucur= de anumite condi\ii
sociale [i economice elementare. Doar un stat efectiv poate genera condi\ii
care asigur= realizarea universal= a cet=\eniei.71
Trei condi\ii, dup= Przeworski, trebuie s= fie ]ndeplinite de stat pentru
a asigura prezen\a efectiv= a cet=\eniei ]n condi\iile democra\iei:72
1. Dac= exercitarea cet=\eniei urmeaz= s= fie pronosticabil=, guvernan\ii [i func\ionarii trebuie ei ]n[i[i s= ac\ioneze ]n conformitate
cu legile adoptate [i Constitu\ia ]n vigoare.
2. Un sistem juridic universalist este o dimensiune constitutiv= a
ordinii pe care statul o garanteaz= pentru un teritoriu dat: aceasta
include drepturile [i obliga\iile stipulate de dreptul public, precum
[i reglarea rela\iilor ce \in de dreptul privat sau comun. Doar statul,
care aplic= legile ]n mod previzibil, poate sus\ine rela\iile private
pa[nice. Astfel, m=sura ]n care drepturile cet=\ene[ti s]nt implementabile [i aplicabile depinde de calitatea [i cantitatea prezen\ei statului ]n rela\iile private.
3. Pentru exersarea efectiv= a drepturilor cet=\ene[ti trebuie s= existe
condi\ii sociale corespunz=toare. De[i democra\ia ofer= tuturor
dreptul de a fi liberi de violen\a arbitrar=, precum [i de a avea [i a
exprima opinii, exercitarea cet=\eniei este posibil= doar pentru acei
indivizi care se bucur= de un anumit nivel de securitate material=,
educa\ie [i acces la informa\ie.
Europa de Est a ie[it din socialism cu societ=\i nivelate. Drept
rezultat al politicilor regimurilor comuniste de nivelare [i modernizare,

acestea au fost mai pu\in structurate din punct de vedere social-politic
dec]t democra\iile occidentale sau societ=\ile precomuniste.73 Dup= cum
men\ioneaz= Lucian Boia: hibridarea a reu[it, chiar dac= a fost ]mpotriva
naturii. Comunismul real este un hibrid rezultat din implantarea unei
mitologii pe trunchiul social. Este o societate concret= func\ion]nd ]n
registrul imaginarului. Rezultatul unei fuziuni chimice: nu se mai poate
disocia fabula\ia mitologic= de structurile sociale [i mintale s=n=toase.
{i, peste toate, acest imaginar materializat prezint= o remarcabil= rezisten\=
la schimbare. Impactul mitologiei s-a tradus ]n primul r]nd printr-o
complet= restructurare social= [i economic=, a c=rei singur= logic= a fost
cea a imaginarului. Rezultat: o economie colectivizat= [i o societate atomizat=, func\ion]nd doar mul\umit= constr]ngerii exercitate de puterea
politic=.
Reelaborarea structurilor, dup= Boia, se dovede[te o problem= extrem
de complicat=, mult mai dificil= dec]t s-a crezut ]n momentul pr=bu[irii
sistemului ([i aceasta cu deosebire ]n acele \=ri care au aplicat preceptele
comuniste cu mai mult= convingere: cazul Rusiei, cazul Rom`niei (...)
dar, ]n fond, [i cu at]t mai semnificativ, [i cazul unei societ=\i comuniste
relativ performante, ca Germania de Est, a c=rei asimilare de puternica
Germanie a fost [i este ]n continuare sensibil mai complicat= dec]t s-a
sperat). }n cl=direa comunist=, poarta de intrare [i cea de ie[ire nu prea se
aseam=n=. }ns= iluziile au via\= lung= [i supravie\uiesc adesea deziluziilor.
Nostalgia comunismului ]nc= se men\ine, prelungind defunctul sistem ]n
imaginar: nostalgia unei construc\ii sociale coerente, egalitare [i ferite de
neprev=zutul istoriei.74
Cu toate acestea, partidele comuniste conduc=toare ]n Europa Central=
au ajuns s= se bazeze tot mai mult pe cooptarea conven\ional=, dec]t pe
frazelogia marxist-leninist=. Spre deosebire de regimurile comuniste, ]n
Balcani au condus baz]ndu-se mai mult pe patronaj [i represiune, dec]t
colegii lor din Europa Central=.75 Apelul comunist la modernizare a fost
universal, dar de regul= mai reu[it ]n nordul dec]t ]n sudul Europei. Campania comunist= organizat= ]mpotriva religiei a reverberat ]n tot blocul
sovietic, inclusiv ]n Iugoslavia, f=r= a men\iona Albania, care s-a proclamat
republic= ateist=, ]ns= a fost mult mai pu\in reu[it= ]n \=ri predominant
catolice ca Polonia [i Lituania. Stilul managerial al Europei de Est comuniste solicita o ma[in=rie de stat capabil= de mobilizare, precum [i de control
450
IULIAN FRUNTA{U
social, dar felul de clientelism care a fost practicat de secole ]n Europa de

Sud-Est nu poate disp=rea pe parcursul c]torva decenii.76 Acest context
cultural a determinat tipul cel mai dificil de regim nedemocratic, pe care
l-am men\ionat anterior: sultanismul.
Nivelul sc=zut al diferen\ierii socioeconomice a avut drept consecin\=
faptul c= preferin\ele partinice ale cet=\enilor dup= 1989 au fost determinate ]n mare m=sur= de politici culturale, dec]t de interese legate de
pozi\iile individuale ]n structura social=. S-a afirmat, de asemenea, c=
partidele politice care au func\ionat imediat dup= tranzi\ia politic= au
articulat interese teoretice ale grupurilor sociale care nu au existat la acel
moment. Clasa a fost cu certitudine un pronostic slab al comportamentului
electoral, mult ]n urma v]rstei, educa\iei, calit=\ii de membru al sindicatelor [i, ]n particular, ]n urma religiei.77
Unul din elementele constitutive ale societ=\ii civile este cel mai evident autonomia ]n raport cu statul. Al doilea implic= accesul diferitelor
sectoare ale societ=\ii la agen\iile statului [i acceptarea unui angajament
particular fa\= de comunitatea politic= [i legile statului. Al treilea se
bazeaz= pe dezvoltarea multiplicit=\ii arenelor publice autonome ]n cadrul c=rora diferite asocia\ii gestioneaz= activit=\ile proprii. Aceste arene
trebuie s= fie accesibile cet=\enilor [i s= fie deschise dezbaterilor publice.
Astfel, o condi\ie necesar=, nu [i suficient=, pentru o democra\ie viabil=
este existen\a multor arene private ale vie\ii sociale care s]nt independente de arena autorit=\ii publice [i coercitarea privat=. De asemenea, de
importan\= crucial= s]nt leg=turile ideologice [i institu\ionale ]ntre stat [i
sectoare sociale autonome.78
Deoarece regimurile autoritare exercit= puterea ]n mod arbitrar, indivizii,
]n asemenea circumstan\e, nu g]ndesc, evident, ]n termenii responsabilit=\
ilor civice. Acestea din urm= erau folosite ]n URSS ]n calitate de instrumente
represive ]n perioada dictaturii staliniste, iar ]n perioada stagn=rii brejneviste erau desconsiderate sau contabilizate formal. O dat= cu schimbarea
regimului [i lansarea procesului de democratizare, cet=\enii, ]n mod normal,
nu ar trebui s= trateze obliga\iile sau responsabilit=\ile civile ca fiind impuse
de o for\= ostil=. }ns= schimbarea mentalit=\ii nu se produce peste noapte.
}ntre timp, statul, deja fragil, este subminat [i mai mult de ]nsu[irea [i gestionarea proast= sau/[i ]n folosul elitei neocomuniste a averii publice, de
evaziuni fiscale, credite preferen\iale, anularea datoriilor fa\= de stat, scutiri
de taxe, trafic de influen\= etc. Ar fi necesar, dup= cum sus\ine Przeworski,
de redefinit setul de obliga\ii reciproce ]ntre cet=\eni [i stat, dac= se dore[te

o schimbare ]n bine ]n domeniul respectiv.
Subdezvoltarea societ=\ii civile ]n unele \=ri est-europene ]n momentul
de fa\= poate fi atribuit= celor dou= elemente interconectate: realit=\ile
dure cotidiene ale societ=\ilor tranzi\ionale [i efectele persistente ale
specializ=rii profesionale, care erau inten\ionate ini\ial s= corespund=
solicit=rilor/condi\iilor sistemului comunist.79
Spre deosebire de Europa Occidental=, unde sfid=rile de baz= s-au
succedat pe parcursul istoriei, noile democra\ii trebuie s= abordeze simultan condi\iile civile, politice [i sociale ale cet=\eniei. Din cauza situa\iei
economice proaste Republica Moldova nu asigur= implementarea mai
multor prevederi constitu\ionale. }n circumstan\e excep\ionale cet=\enii
au fost nevoi\i s= atace ]n judec=torii situa\ii particulare c]nd erau impu[i
s= achite servicii f=r= a li se achita salariile, ob\in]nd c][tig de cauz=. La
fel, statul nu poate asigura suprema\ia dreptului [i cet=\enia ]ntr-o parte
important= a teritoriului s=u, ceea ce ]n ultimii ani a ]nceput s= fie cunoscut= ca regiunea transnistrean=, responsabilitatea de asigurare a dreptului
fiind completamente abandonat= fapt care consolideaz= puterea grup=rilor [ovinist-mafiote ale separati[tilor ru[i.
Serviciile de baz= ale asigur=rii sociale practic au disp=rut, accesul
fiind prelungit doar unor categorii ale popula\iei mai ]nst=rite. Impactul
inegalit=\ilor sociale [i educa\ionale este vizibil ]n mai multe \=ri ]n tranzi\
ie, ]n particular, ]n Republica Moldova. Nivelul mai sc=zut al [colariz=rii
[i educa\iei se afl= ]n raport direct cu un scepticism politic mai mare, cu
pesimismul referitor la capacitatea personal= a indivizilor de a influen\a
evenimentele sau deciziile politice, cu indiferen\a sau respingerea politicilor democratice.80 Deoarece inegalit=\ile sociale se manifest= ulterior ]n
inegalit=\i politice, exercitarea drepturilor cet=\ene[ti este afectat= de
diferen\ele ]n pozi\ia social=. Dup= Przeworski81, trei motive au contribuit
la divor\ul dintre democra\ie [i cet=\enia efectiv=:
1. Statele ]n multe \=ri, dup= cum afirm= Habermas82, dar [i Stigler83,
au devenit victimele invaziilor intereselor speciale [i au pierdut
capacitatea de a gestiona politici universaliste. }n conformitate cu
aceste analize, statul a devenit prea mare [i a ]nceput s= distribuie
prea mult, cre]nd stimulente pentru grupuri private influente ]n a-[i
promova interesele materiale mai degrab= prin utilizarea statului,
dec]t prin intermediul activit=\ilor productive. Drept rezultat, state-
452
IULIAN FRUNTA{U
le s]nt nu doar penetrate de interese speciale, ci [i sufer= de o criz=

fiscal= profund=.
2. Efectele crizei fiscale s]nt agravate de reformele orientate spre
pia\=. Stabilizarea [i ajustarea structural= presupun recesiune [i ]n
felul acesta reduc baza de taxe, fenomenul fiind mai pronun\at ]n
Europa de Est, unde tranzi\ia spre economia de pia\= a coincis cu
dispari\ia pie\ei sovietice. Baza de taxe deseori mai este subminat=
[i de privatizare. }n timp ce reorientarea activit=\ilor de stat este
inevitabil= [i necesar=, reducerea nediscriminatorie a cheltuielilor
publice diminueaz=, de asemenea, capacitatea statului de a garanta
exercitarea efectiv= a drepturilor cet=\ene[ti, ]n particular, ]n domeniul asigur=rii ordinii publice, educa\iei [i men\inerii unui venit
minimal.
3. Schimbarea regimului, luat= separat, submineaz= ]n diferite moduri
viabilitatea statelor ca organiza\ii. Chiar dac= integritatea statal= nu
este afectat=, tendin\ele sultanistice puternice (]n sensul weberian al
formei extreme de patrimonialism), o dat= disp=rute, las= statul [i
societatea dezorganizate. De asemenea, ]n multe \=ri tentativa de
a marginaliza fo[tii membri ai aparatului de stat poate conduce la
subminarea conceptului universalist de cet=\enie.
Pentru a institu\ionaliza capacitatea juridic= [i organiza\ional= de
asigurare a func\ion=rii principiului de responsabilitate egal= ]n fa\a legii,
unele state, cum ar fi de pild= Argentina, au urm=rit penal pe violatorii
drepturilor omului, ce-i drept, mai mult formal, achit]ndu-i ulterior.
Important a fost ]nsu[i procesul de asanare a societ=\ii. }n cazul fostelor
state comuniste, situa\ia este mai complex=, deoarece agen\ii regimurilor
autoritare au penetrat ]ntreaga societate, modific]nd deseori chiar substan\a acesteia. Este dificil de a-i urm=ri penal ]n asemenea cazuri, ]ns=,
bine]n\eles, cei care au participat la deport=ri, execu\ii etc. trebuie s= fie
tra[i la r=spundere, cel pu\in simbolic, dar [i public ]n acela[i timp, pentru
a ]ngr=di accesul acestora la oficii publice [i pentru a pre]nt]mpina resurec\ia totalitarismului. Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor
politice men\ioneaz= c= lucr=torii organelor VCK, GPU-OGPU, NKVD,
MGB, KGB, lucr=torii procuraturii, judec=torii, membrii a[a-ziselor dvoiki, troiki, ai consf=tuirilor speciale ...care au participat la represiuni
politice poart= r=spundere penal=, la decizia instan\ei judec=tore[ti, ]n
conformitate cu legisla\ia ]n vigoare. De asemenea, li se retrag privilegiile
]n domeniul pension=rii, asisten\ei sociale, asigur=rii cu spa\iu locativ.84

Faptul c= nu s-a ]ntreprins nimic ]n aceast= privin\= demonstreaz= c= fo[tii
angaja\i ai KGB-ului, rudele [i asocia\ii acestora s-au aflat la putere ]n
toat= perioada tranzi\iei, inclusiv ]n momentul de fa\=: nu s-a desf=[urat
nici un proces, cur= de dezintoxicare sau, cel pu\in, un proces juridic [i
civil simbolic. Dimpotriv=, veteranii KGB-ului se bucur= de privilegii, ]n
special dup= revenirea la putere a PCM-ului, faptul ]n cauz= ]njosind o
dat= ]n plus victimele comunismului rus ]n Basarabia.
Dup= Przeworski, toate societ=\ile care edific= democra\ia se confrunt=
cu trei probleme generice: substan\= versus procedur=, acord versus competi\ie, majoritarism versus constitu\ionalism.85 Problema fundamental=,
bine]n\eles, este dac= institu\iile democratice trebuie s= fie organizate
pentru a facilita ob\inerea unor obiective normative (valori morale, cum
ar fi de exemplu cre[tinitatea, cet=\enie exemplar= etc.), sau s= fie neutre
]n ce prive[te valorile, s= promoveze libertatea, egalitatea politic=, proceduri sistem de legi care regleaz= conflictele. }ntr-o versiune neoliberal=
presupunem c= s-ar opta pentru o gestionare neghidat= de prescrip\ii
normative, ]ns= faptul ]n cauz= mai degrab= reflect= stadiul avansat al
societ=\ilor date. }n noile democra\ii abordarea normativ= ar p=rea mai
logic= ]n contextul avatarurilor tranzi\iei, de[i alt pericol este exagerarea
Don-Quijo\ilor politico-morali [i tenta\ia din partea unor grupuri de a
impune un set particular de valori ]ntregii societ=\i.
Dup= cum a subliniat Lane, puterea este un monopol natural, deoarece
se manifest= printr-o retribu\ie cresc]nd=: direct ]n m=sura ]n care calitatea de incumbent ofer= avantaje [i indirect ]n m=sura ]n care puterea
politic= poate fi folosit= pentru a ob\ine putere economic=, iar aceasta
pentru a ob\ine putere politic=.86 Institu\iile democratice trebuie s= ofere
instrumente eficiente pentru a permite minorit=\ii care nu de\ine puterea
s= contracareze efectele negative men\ionate mai sus.
Pe de alt= parte, ]n noile democra\ii indivizii a[teapt= s= fie replicat=
situa\ia Europei Occidentale ]n ce prive[te rela\ia neconflictual= ]ntre
aspectele normative [i empirice ale democra\iei ]n domeniul politic [i ]n
cel social. Adic=, institu\iile democratice s= genereze seturi de mecanisme,
proceduri [i valori care s= protejeze nu doar libert=\ile, ci [i bun=starea
material=. }n cazul Republicii Moldova, ca [i ]n alte state ex-socialiste,
exist= un raport aparent conflictual ]ntre ne]ncrederea pe care o au moldovenii fa\= de institu\iile reprezentative [i executive, pe de o parte, [i
454
IULIAN FRUNTA{U
ata[amentul fa\= de democra\ie ca form= superioar= de organizare a

vie\ii lor, pe de alta. Situa\ia poate fi explicat= prin faptul c= s-a produs
o disociere periculoas= ]n imaginea indivizilor ]ntre institu\iile statului
[i forma regimului.
Argumentul major ]n favoarea concep\iilor de substan\= ale democra\
iei este c=, dac= se accept= unul din rezultatele dezirabile ale democra\iei
dezvoltarea drepturilor sociale, atunci cadrul institu\ional trebuie s=
faciliteze ]n mod expres sau chiar s= garanteze exercitarea acestor drepturi.
}n acest fel, dup= Przeworski, institu\iile democratice trebuie s= exprime
valori [i s= ghideze alegeri morale, nu s= proceseze orice s-ar ]nt]mpla s=
fie la acel moment.87
De asemenea, subscriem la afirma\ia politologilor [i economi[tilor din
Grupul pentru Transform=ri ale Sistemelor Est-Sud, care sus\in c= institu\iile au dou= tr=s=turi distincte: 1) aranjamentele institu\ionale specifice,
care creeaz= un anumit sistem democratic, ]i afecteaz= sau modeleaz=
performan\ele; 2) efectul circumstan\elor exogenice asupra supravie\uirii
democra\iilor depinde de aranjamentele institu\ionale particulare. Cu alte
cuvinte, stabilitatea democratic= nu este doar o problem= a condi\iilor
economice, sociale sau culturale, deoarece aranjamentele institu\ionale
specifice difer= ]n capacitatea lor de a procesa conflictele, ]n particular,
c]nd aceste condi\ii devin at]t de adverse, ]nc]t performan\a democratic=
este considerat= inadecvat=.88 Aici ]ns= ar trebui s= men\ion=m c=, ]n
compara\ie cu o \ar= aflat= ]n tranzi\ie dubl= economic= [i politic= ,
orice aranjamente institu\ionale din statele democratice consolidate s]nt
superioare. Problema const= ]n aplicabilitatea modelelor [i aranjamentelor,
precum [i ]n selectarea acestora dintr-un set destul de variat.
}n [tiin\ele politice exist= c]teva tr=s=turi institu\ionale pe care politologii le consider= importante: gradul de responsabilitate a Executivului
]n raport cu Legislativul; este sistemul electoral propor\ionl sau nu; este
Legislativul bicameral sau unicameral; c]t de numeroase [i/sau importante
s]nt comisiile parlamentare; este sistemul unitar sau federal; s]nt sau nu restric\ii constitu\ionale privind conducerea majorit=\ii; s]nt b=ncile centrale
independente sau nu; apartenen\a obligatorie sau benevol= la asocia\iile
profesionale etc. Powel men\ioneaz= urm=toarele tr=s=turi fundamentale
ale institu\iilor democratice: gradul de participare; majoritarism versus
constitu\ionalism; preziden\ialism, parlamentarism sau sisteme mixte;
legile electorale.89 }ncep]nd cu studiul clasic al lui Rae90, se cunoa[te c=
formula electoral=, m=rimea districtului, procedurile de ]nregistrare [i

votarea obligatorie au consecin\e asupra form=rii structurii sistemelor
partinice [i particip=rii la votare.91 Regulile privind ]nvestirea executivului,
de asemenea, ne ajut= s= determin=m dac= guvernele s]nt majoritare [i
durabile. Dup= cum regulile privind ]nvestirea ne permit s= afl=m cum
este afectat= compozi\ia92 [i durata cabinetului.93
Institu\iile care favorizeaz= majoritatea accentueaz= responsabilitatea pentru rezultatele politicii implementate [i permit electoratului s=
pedepseasc= partidele care s-au prezentat prost la guvernare.94 }n acest fel,
institu\iile respective pot crea stimulente pentru guverne pentru a gestiona
afacerile ]ntr-o manier= conform= cu viziunile majorit=\ii. }n acela[i timp,
Shugart [i Carey, ]n lucrarea lor extrem de interesant= [i relevant= Presidents and Assemblies: Constitutional Design and Electoral Dynamics,
sus\in c= ar trebui s= existe un echilibru ]ntre ceea ce ei numesc eficien\=
[i reprezentativitate.95 Acest echilibru, dup= p=rerea lor, este cel mai bine
reflectat de sistemul de institu\ii numit premier-preziden\ialism.
Analiza societ=\ilor capitaliste dezvoltate (OECD) arat= c= rezultatele
cele mai bune ]n ce prive[te inegalitatea mai mic= a veniturilor, servicii
de asigurare social= mai extinse, un echilibru mai favorabil ]ntre rata
angaj=rii ]n c]mpul muncii [i infla\ie, pe de o parte, [i rata salariz=rii [i
investi\ii, pe de alta, le prezint= \=rile cu sindicate puternice [i cu guvernare
social-democrat=.96 De asemenea, se discut= mult [i ]n contradictoriu despre susceptibilitatea regimurilor, Stepan, Skach [i Mainwaring, de exemplu, sus\in]nd c= sistemele preziden\iale au [ansa mai mare s= produc= un
e[ec democratic.97 Shugart [i Carey, pe de alt= parte, sus\in contrariul ]n
volumul men\ionat mai sus, analiz]nd tipurile sistemelor preziden\iale,
care difer= substan\ial, dup= p=rerea lor.
}n acela[i timp, se pare c= exist= o unanimitate ]n p=reri atunci c]nd se
afirm= c= democra\iile care ]mbin= preziden\ialismul [i sistemul frac\ionalizat de partide nu rezist= ]n timp. Dup= cum au evaluat Stepan [i Skach ]n
volumul lor, din 38 de state non-OECD, ]n perioada 1973-1989, sistemele
preziden\iale erau acompaniate de majorit=\i parlamentare ]n 48% din
cazurile prezentate, ]n timp ce sistemele parlamentare aveau majorit=\i ]n
83%. Dup= cum afirm= [i Przeworski, ]n mai multe sisteme preziden\iale
sau semipreziden\iale protagoni[tii conflictelor s]nt pre[edintele [i Congresul, nu partidele. Sistemul preziden\ial sau mixt este fragil deoarece
genereaz= conflicte care deseori fie nu au o metod= clar= de solu\ionare
456
IULIAN FRUNTA{U
]n absen\a puterilor de arbitraj, fie conduc la impas legislativ. Situa\iile ]n

care Executivul nu are suficient suport ]n Legislativ pentru a adopta legile
necesare, dar are suficiente puteri pentru a-[i men\ine vetoul, s]nt endemice ]n sistemele preziden\iale [i uneori conduc la o paralizie complet=: ]n
unele \=ri (Brazilia ]n perioada 1961-1964 [i Chile ]n perioada 1970-1973)
n-a fost adoptat= nici o lege ordinar=.98
O problem= institu\ional= separat= o constituie rela\iile civil-militare.
Este adev=rat c=, except]nd Polonia, nici o tranzi\ie ]n Europa de Est nu
a ]nceput s= fie gestionat= de un guvern compus din militari ierarhici.
For\ele armate erau subordonate partidelor comuniste [i integrate statului-partid, men\in]nd o anumit= autonomie intern=. }ns= exist=, dup=
parerea noastr=, diferen\e substan\iale ]ntre evolu\iile democratice [i implicarea armatei ]n Europa de Est [i ]n ex-URSS. Procesele de dezintegrare a
Uniunii Sovietice au afectat pozi\ia corpului de ofi\eri (ru[i, ]n mare parte
[i slavi, ]n absolut= majoritate), care a perceput democratizarea drept un
pericol la adresa armatei [i a statutului de supraputere a fostului Imperiu
Sovietic. }n perioada 1989-1991, elementele conservatoare ale armatei, tot
mai multe, au fost implicate ]n subminarea mi[c=rilor de suveranizare
[i independen\= a republicilor na\ionale. }n unele situa\ii (de exemplu,
]n Moldova, Georgia sau Azerbaidjan) imixtiunea armat= rus= a fost
suficient= pentru a men\ine \=rile respective ]n orbita Moscovei [i la zece
ani de la destr=marea URSS.
}n noile democra\ii, adi\ional lipsei de partide eficiente, absen\ei uniunilor profesioniste [i alte institu\ii reprezentative, absen\ei burgheziei,
absen\ei for\elor politice clar identificabile, nu doar statul este slab, ci
[i societatea civil= este practic inexistent=. Dup= cum men\ioneaz= [i
Przeworski, partidele politice se afl= ]n declin aproape peste tot. Ele s]nt
fragmentate, slabe din punct de vedere organiza\ional [i nereprezentative
]n majoritatea noilor democra\ii. Motivul acestei sl=biciuni ar putea fi
generic. Na[terea democra\iei creeaz= dilema cu privire la rolul potrivit
al opozi\iei: c]t de puternic s= se opun= [i ce metode s= foloseasc=. }n
particular, ]n condi\ii economice dificile, opozi\ia intransigent= poate
complica guvernabilitatea [i viabilitatea democra\iei.99 }n asemenea circumstan\e for\ele politice deseori ]ncearc= s= ]ncheie pacte aranjamente de
distribuire a func\iilor [i de implementare a anumitor politici. }n contextul
transform=rilor democratice, am abordat ]n Capitolul 5 problema pactelor
cu privire la tranzi\ie. }n termeni generali, ]ns=, Schmitter men\ioneaz=
c= asemenea pacte ar putea fi necesare nu doar pentru a reduce nivelul

conflictului politic, ci [i pentru a crea stimulente pentru liderii politici s=
r=m]n= ]n cadrul democratic.100 Critica lui Przeworski este c= pactele au
tendin\a de a deveni exclusiviste, form]nd carteluri ]n care puterea este
]mp=r\ita doar ]ntre participan\i, contribuind la crearea unor asemenea
circumstan\e c]nd democra\ia devine anemic=.101
De asemenea, democra\ia intern= de partid este foarte important=,
de[i nu exist= formule preg=tite ]n prealabil pentru echilibrarea unit=\ii
[i pluralismului ]n cadrul aceluia[i partid. Viziunea general= ]n multe din
noile democra\ii, inclusiv ]n Republica Moldova, este c= politica devine
dominat= de oligarhiile [i birocra\ia de partid, care stabilesc liste ]nchise
[i se ocup= mai mult de gestionarea afacerilor proprii, dec]t de interesele
electoratului pe care pretind, o dat= la patru ani, c= ]l reprezint=. Republica
parlamentar= nu a schimbat prea multe ]n acest sens, deoarece listele de
partid oricum se ]ntocmesc de liderii autoritari ai partidelor moldovene[ti,
democra\ia intern= de partid lipsind cu des=v]r[ire. }n cazul republicii
parlamentare este [i mai evident= discrepan\a ]ntre procedurile interne,
lu]nd ]n considera\ie rela\iile inter- [i intrapartinice, pe de o parte, [i forma palamentar= de guvernare, pe de alt= parte. Problema este c= aceast=
form= de guvernare solicit= un mod consensual de adoptare a deciziilor [i
de implementare a politicilor. Av]nd ]ns= lideri autoritari, mai to\i napoleoni politici, este dificil de imaginat c= aceasta va func\iona ]n baz=
consensual=. Cu alte cuvinte, pe parcursul func\ion=rii formei semipreziden\iale de guvernare cu unele tendin\e autoritare ale fo[tilor pre[edin\i
de stat nu exista un contrast izbitor ]ntre aceasta [i practicile partinice
autoritare. La moment, neadecvarea partidelor ]n contextul acestei forme de guvernare este [i mai evident=. Arbitrarul [i autoritarismul este
relevat chiar [i de comportamentul unei forma\iuni politice considerate
democrate PPCD, liderul c=reia declarase c=: Se vorbe[te mult despre
ni[te pretinse tendin\e dictatoriale, ]nc]t nu pot s= aduc ]n discu\ie [i acest
subiect. Dar s= [ti\i c= microbul aruncat din exterior ]n s]nul partidului
nostru se cheam= microbul democratiz=rii partidului din interior. El presupune aruncarea ]n interiorul forma\iunii a c]t mai multor opinii, deseori
imbecile [i contradictorii. Tendin\a este periculoas=. De aici, peste pu\in
timp, ne putem transforma ]ntr-un cenaclu politic, nicidecum forma\iune
serioas=, pragmatic= [i realist=.102 Presta\ia altor lideri de partid (PFD,
PRCM, PD, PNL [i, cu at]t mai mult PCM) este [i mai lamentabil=,
458
IULIAN FRUNTA{U
produc]ndu-se o identificare complet= ]ntre ace[tia [i forma\iunile pe care

le conduc. Responsabilitatea, bine]n\eles, nu este a parlamentarismului, ci
a partidelor moldovene[ti. Eviden\ierea caracterului sistemului actual de
partid, punerea lui ]n lumin= dup= 5 iulie 2000 ar putea s= contribuie
la reorganizarea [i democratizarea intern= a partidelor.
}n compara\ie cu statele occidentale, este mai dificil de analizat sistemele de reprezentare a intereselor, nu ]n ultimul r]nd din cauza rolului
insignifiant pe care le au ]n societ=\ile de tranzi\ie, ]n special, ]n fosta URSS.
De[i ]n Constitu\ie s]nt proclamate libertatea asocierii, libertatea reuniunii etc., sindicatele, asocia\iile de business [i profesioniste, mi[c=rile
sociale, grupurile de interese publice rareori folosesc aceste prevederi
constitu\ionale, iar autorit=\ile nu sus\in activitatea acestora. Pe de alt=
parte, guvern=rile postcomuniste ale Moldovei au reprodus practica unui
corporatism de stat prin care sponsorizau ]n mod deliberat formarea
unui set de asocia\ii pe interese oficial recunoscute [i monopoliste. Astfel,
sindicatele deseori s-au aflat ]n rela\ii dependente de putere, manifest=rile
sindicatelor republicane fiind uneori sanc\ionate de conducerea partidului
de guvern=m]nt sau utilizate de cartelurile politico-financiare importante
din republic=.
}n general, ]ns=, motivele unei structur=ri slabe a intereselor nu s]nt
suficient de elucidate. Dup= Staniszkis, de exemplu, multe democra\ii
noi, ]n special ]n Europa de Est, trec prin transform=ri majore ale rela\iilor
de proprietate. C]nd rela\iile de proprietate s]nt neclare, indivizii nu cunosc
foarte bine unde [i ]n ce context ar putea s=-[i defineasc= interesele, iar
identit=\ile s]nt ]n mare parte confuze. }n toate societ=\ile est-europene
fundamentul pentru c=ile de socializare, tipice pentru societatea civil=, se
poate constitui doar dup= dispari\ia propriet=\ii de stat.103 De exemplu,
doar dup= demonopolizarea transportului public [i crearea rutelor pentru
microbuzele private la Chi[in=u [i afectarea intereselor proprietarilor de
impunerea unor taxe ridicate, ace[tia s-au asociat pentru a protesta. Pe
de alt= parte, Przeworski ][i exprim= dubiile ]n leg=tur= cu o asemenea
abordare, amintind c= [i ]n democra\iile consolidate se observ= o structurare slab= a intereselor. D]nsul sus\ine c= nu este vorba de individualism sau anemie, ci mai degrab= de un acord tacit cu privire la faptul
c= alegerile colective s]nt at]t de constr]nse de factori politici, economici
[i interna\ionali, ]nc]t este pu\in relevant= participarea politic=. Deoarece
politicienii nu ofer= alternative, indivizii nu le percep ca atare.104 Totu[i,
noi am putea obiecta acestuia c=, ]n pofida aparen\elor uniformizatoare

]n democra\iile noi [i ]n cele consolidate, sursa apatiei indivizilor este
diferit=: ]n Occident indivizii s]nt tenta\i s= uite c= s]nt cet=\eni o dat= ce
un nivel de bun=stare [i asigurare social= le este garantat, pe c]nd ]n Est
]nc= nu au ]nv=\at acest lucru, ]n pofida faptului c= circumstan\ele
sociale vitrege parc= i-ar ]mpinge spre agregarea intereselor. Experien\a
participativ= este mai degrab= conservat=, dec]t uitat=, ]n democra\iile
mature [i, ]n circumstan\e stimulatoare, indivizii ][i aduc aminte imediat
c= s]nt cet=\eni, pe c]nd oamenii din noile democra\ii deseori nu au nici
un fundament, nici o memorie colectiv=, pe care s= se sprijine.
Economi[tii [i politologii din Grupul pentru Transform=ri ale Sistemelor Est-Sud sus\in c= institu\iile democratice s]nt durabile doar dac=
s]nt bazate pe recunoa[terea faptului c= societ=\ile constau din grupuri
cu valori [i interese divergente, c= amintitele conflicte de interese [i valori
s]nt naturale ]n orice societate complex= [i c= aceste conflicte nu pot fi
solu\ionate pentru totdeauna [i ireversibil, utiliz]nd procedurile [i institu\iile respective. Rezultatele procesului institu\ional nu par ]ntotdeauna
drept ra\ionale sau morale, deoarece consensul are un statut cognitiv [i
valoare moral= mai mare dec]t rezultatele ]nregistrate ]n urma respect=rii
procedurilor. }n asemenea circumstan\e apare tenta\ia autoritar= de a
schimba politica prin administrare, aceast= tenta\ie fiind sus\inut= de
c]teva ideologii precum na\ionalismul sau fundamentalismul religios.
Viziunea organic= a na\iunii este incompatibil= cu tolerarea intereselor
par\iale.105 }n spa\iul postsovietic, ]ns=, politica poate fi schimbat= de
administrarea autoritar= f=r= a face un apel consistent la na\ionalism
sau religie. Ex-pre[edin\ii Republicii Moldova, de[i au cochetat cu un
na\ionalism rudimentar, al p=m]ntului, ]n tenta\iile lor autoritare au
fost modela\i de trecutul lor sovietic [i rela\iile postsovietice clientelare
cu liderii de la Kremlin. Pe de alt= parte, un na\ionalism cet=\enesc este
absolut necesar pentru a asigura coeziunea social= solicitat= pentru ]ntreprinderea oric=ror proiecte. F=r= acceptarea statalit=\ii [i independen\ei
Republicii Moldova de c=tre toate grupurile etnice este imposibil= finalizarea oric=rei tranzi\ii democratice. De asemenea, imixtiunea acestora
]n problemele interrom`ne de identitate etnic= [i regional= este un lucru
care nu poate dec]t s= contribuie la promovarea na\ionalismului organic
[i la permanentizarea conflictului interetnic.
Exist= un raport direct, dup= cum a fundamentalizat pentru prima
460
IULIAN FRUNTA{U
dat= Lipset106, ]ntre democra\ia durabil= [i nivelul dezvolt=rii economice, iar eviden\ele ulterioare, inclusiv mai recente, au confirmat teza
]n cauz=. De asemenea, o ipotez= relevant= a ]naintat ODonnell, care a
examinat regimul democratic din punctul de vedere al puterii executive.
}n democra\iile stabile aceasta din urm= este conectat= vertical la opinia
public=, prin intermediul organiza\iilor reprezentative [i orizontal la
alte puteri, prin intermediul sistemului de checks and balances. }n multe
democra\ii noi, ]ns=, structurarea intereselor este practic inexistent=, alte
organiza\ii reprezentative s]nt slabe [i ]n acela[i timp nu exist= un parlament func\ional sau institu\ii juridice independente. Executivul devine
nu reprezentativ, ci delegat, suspendat asupra societ=\ii [i nemonitorizat
de alte institu\ii. Asemenea democra\ii delegative nu se dezintegreaz=
neap=rat [i ar putea fi durabile ]n m=sura ]n care au loc alegeri regulate.
Totodat=, conducerea prin decrete, pe care de obicei le utilizeaz= democra\
iile ]n cauz=, devine ineficient= din punct de vedere economic, deoarece
este un semn al sl=biciunii institu\iilor de stat vizavi de societatea civil=. 107
Sectorul asociativ ar reprezenta viitorul Basarabiei, ]ns= lipsa unui consens
na\ional continu= s= genereze multe probleme [i ne]n\elegeri doctrinare
care ar fi trebuit s= fie rezolvate ]nc= acum 10 ani. Dormitarea societ=\ii
civile ]nseamn=, ]n termeni practici, inexisten\a grupurilor de presiune
asupra guvernan\ilor. Potrivit datelor Centrului Contact, din Catalogul
organiza\iilor neguvernamentale, ]n anul 1998 ]n Republica Moldova erau
]nregistrate 585 de forma\iuni publice (pentru compara\ie: ]n anul 1992
existau circa 50), dintre care 22,14% de profil cultural, 20,41% educa\ional, 13,14% sportiv [i turistic. Multe dintre acestea s]nt doar declarate,
active fiind ]ntre 10-15%, majoritatea fiind localizate ]n zona urban=.108
De asemenea, multe din ONG-uri s]nt create ]n jurul unor persoane sau
s]nt aservite acestora, ]n scopul ob\inerii dividendelor politice, suportului
financiar sau/[i autorit=\ii.109
}n termeni generali, ]ns=, majoritatea studiilor empirice s]nt limitate
la statele OECD, aceasta la r]ndul s=u face dificil=, dac= nu imposibil=,
oferirea unui r=spuns credibil la ]ntrebarea ce aranjamente institu\ionale
specifice func\ioneaz= durabil [i ]n prezen\a c=ror circumstan\e istorice.
Din aceste considerente, procesul de democratizare ]n Europa de Est este
o experien\= care trebuie s= fie tratat= cu circumspec\ie [i deseori independent de cuno[tin\ele acumulate anterior, ]n particular, c]nd este vorba de
oferirea unor solu\ii concrete.
4. Erodarea politicului: oportunismul, partidele

[i politicile culturale
Am formulat defini\ia clivajelor ]n paragraful 1 al Capitolului 7, atunci
c]nd ne-am referit la diviziunile etnice ]n societate. Acela[i principiu func\
ioneaz= ]n cazul diviziunilor politice. Chimi[tii folosesc termenul clivaj
pentru a depista tendin\a cristalelor de a cr=pa ]n anumite direc\ii. Lipset
[i Rokkan sus\in c= partidele politice transform= interesele de grup ]n opozi\ii politice, cristaliz]nd [i articul]nd interesele aflate ]n conflict, edific]nd
alian\e, cre]nd re\ele organiza\ionale [i elabor]nd strategii electorale, descriind partidele drept agen\i de baz= ai transform=rii conflictelor societale
]n clivaje politice.110 Aceasta se afl= ]ntr-un contrast cu o reprezentare mai
tradi\ional= a partidelor drept outgrowths al for\elor sociale.111
Clivajele merg mai departe de probleme, conflicte sau interese de
natur= pur economic= sau social=. Ele s]nt ]ntr-un sens mai fundamentale, deoarece se bazeaz= pe cultur=, orient=ri ale valorilor [i substan\=
ideologic=. Un clivaj este ]nr=d=cinat ]ntr-o divizare social= persistent=,
care face posibil= identificarea unor grupuri ]n societate: membrii unei
minorit=\i etnice, credincio[ii unei credin\e particulare, locuitorii unei
regiuni particulare. Un clivaj, de asemenea, implic= un anumit set de valori comune membrilor unui grup, iar ace[tia practic= aceea[i orientare a
valorilor. {i, ]n sf]r[it, clivajele s]nt institu\ionalizate ]n forma partidelor
politice [i altor grupuri asociative.112
Un nivel mult mai ]nalt al mobilit=\ii electorale [i apari\ia ulterioara
a noilor for\e politice dezghe\area sistemelor de partid pot fi interpretate drept rezultatul eroziunii limitelor clivajelor vechi [i apari\ia
unor noi. }n unele studii chiar se sus\ine c= politica clivajelor ]n Occident
este un proces care urmeaz= a fi schimbat prin noua politic=, ancorat=
nu ]n clivaje, ci ]n rela\ii mult mai fluide ]ntre grupurile sociale, orient=ri
valorice [i preferin\e partinice.113 Descrierea corespunz=toare a politicii
noi este politica f=r= clivaje sau conflicte postclivaje.114
Volatilitatea comportamentului electoral dup= tranzi\ia de la comunism pare s= confirme no\iunea c= clivajele de clas= r=m]n a fi slab articulate. Aceasta, bine]n\eles, nu implic= ideea c= societ=\ile est-europene au
462
IULIAN FRUNTA{U
s=rit din comunism ]n noua politic=. Predominarea politicii culturale

]n raport cu politica intereselor la etapa ini\ial= confirm= existen\a unor
clivaje destul de puternice, ]n particular, dimensiunile centru/periferie,
etnic, secular/religios [i, ]n unele cazuri, urban/rural.115 Astfel, s-a produs
articularea intereselor de c=tre PDAM, fapt care a reflectat mai degrab=
o politic= cultural=, dec]t un clivaj bazat pe clas= o reac\ie la imaginea
unionismului rom`nesc [i asigurarea statutului superior al neocomuni[tilor agrarieni rusofili din contul \=ranilor prosti\i.
Dup= cum a demonstrat Rokkan, leg=tura ]ntre partide [i clivaje este
crucial= pentru dezvoltarea sistemelor stabile de partide. Majoritatea,
dac= nu toate \=rile est-europene s]nt ]nc= departe de a stabili, ]n contextul
arenei electorale, leg=tura clivajepartide. Sistemele de partide ]n regiune
s]nt ]nc= ]n stare de flux, iar comportamentul electoral este caracterizat de
volatilitate foarte mare. Aceasta face sistemele de partide vulnerabile la
diferite feluri de mi[c=ri populiste, inclusiv cu tent= antidemocratic=.116
Calitatea proast= a guvern=rii ]n Republica Moldova ]n perioada postcomunist= s-a datorat, adi\ional lipsei de profesionalism politic, administrativ [i economic a elitei moldovene[ti, corup\iei [i prolifer=rii cartelurilor
financiar-economice [i politice. FMI-ul declarase direct c= explica\ia cea
mai plauzibil= pentru toate e[ecurile [i oportunit=\ile ratate pe parcursul istoriei moderne a Republicii Moldova ar fi corup\ia [i interesele de
grup.117 Iar ]n conformitate cu Transparency International, Republica
Moldova ocup= unul din ultimele locuri ]ntre statele ]n tranzi\ie, fapt
generat de guvernarea ineficient=, ca rezultat al impactului corup\iei (a
76-a cea mai corupt= \ar= din primele 90), principalele cauze ale acesteia
fiind legisla\ia contradictorie [i dep=[it=, lipsa unei strategii de combatere
a corup\iei, lipsa transparen\ei ]n procesele de luare a deciziilor, salariile
mici ale func\ionarilor publici, restan\ele la plata salariilor, interesul
unor grup=ri aparte de a restaura regimul totalitar etc. Din 20 de \=ri ]n
tranzi\ie, Moldova ocup= locul al 15-lea dup= calit=tea guvern=rii la nivel
microeconomic, ultimul loc dup= calitatea guvern=rii macroeconomice,
ultimul loc dup= calitatea infrastructurii [i penultimul loc dup= gradul
de suprema\ie a legii.118
Elita neocomunist= s-a folosit de independen\= pentru a acumula capital
financiar [i politic. Practic, ]n spatele oric=rei companii mai importante s-a
aflat c]te un grup financiar-politic puternic sau, cel pu\in, c]te o persoan=
politic= influent=. Asemenea companii ca Neftegazgrup, Amocom,
MALS, Seabeco etc., cunoscute din relat=rile mass-media, au prosperat

pe contul traficului de influen\= practicat de ]nal\ii func\ionari, angaja\i,
de asemenea, ]n discursuri independentiste, pentru prostime.
Calitatea proast= a guvern=rii se exprim= [i prin selec\ia pe principii
dubioase a func\ionarilor publici, fapt care nu face dec]t s= confirme interesele oculte ale puterii postcomuniste. Chiar dac= am fi indulgen\i ]n ce
prive[te performan\ele profesioniste, lipsa de loialitate fa\= de independen\a autentic= a Republicii Moldova nu poate s= nu suscite ni[te semne
mari de ]ntrebare. De exemplu, Fiodor Angheli, [ef al Agen\iei de Stat de
Pres= (ATEM) al RSSM, a luptat ]mpotriva suveraniz=rii [i independen\ei
republicii, pentru ca mai apoi s= fie numit de ex-pre[edintele Lucinschi ]n
calitate de ambasador al Moldovei ]n Turcia. Alt reprezentant al corpului
diplomatic [i unul dintre candida\ii la func\ia de prim-ministru, Valeriu
Bobu\ac, fiind ambasador la Moscova, declara c=: Noi to\i suferim din
cauza c=, uita\i-v=, este asemenea \ar=, o \ar= at]t de m=rea\= ca URSS, c=
s-a dezintegrat, rela\iile economice s-au rupt.119 Asemenea manifest=ri
de ignorare a independen\ei reale a \=rii au fost exprimate de mai mul\i
func\ionari de stat [i promovarea lor ]n perioada postsovietic= nu indic=
dec]t instaurarea unui regim de clientel=, unde interesele personale [i de
grup ale guvernan\ilor au o valoare mai mare dec]t interesele de stat. Iar
ex-pre[edintele Lucinschi considera, absolut dezarmant ]n sinceritatea
sa, c= persoanele care figureaz= ]n rapoartele Cur\ii de Conturi ar putea
participa la guvernare, deoarece oamenii absolut noi nu ]ntotdeauna au
cuno[tin\ele [i experien\a necesar=.120 Existen\a unui spirit de ga[c= ce
][i permite orice, inclusiv la nivelul cel mai ]nalt, a compromis ideea de
guvernare democratic= [i de edificare a statalit=\ii ironia soartei, de
c=tre independenti[tii cei mai zgomoto[i.
Multe discu\ii au fost dedicate Alian\ei pentru Democra\ie [i Reforme
(ADR), primei alian\e ]n istoria Republicii Moldova care, ]n baza unui pact,
[i-a asumat responsabilitatea pentru guvernare. Bine]n\eles, nu a avut loc
o schimbare spectaculoas= a guvern=rii [i a calit=\ii elitei postcomuniste
a Moldovei, dar o anumit= diferen\= exista orientarea prooccidental=
mai pronun\at= dec]t pe timpul altor guvern=ri. Motivul fundamental al
unui comportament de acest fel rezid= nu ]n unele op\iuni sau ]nclina\ii
naturale proeuropene, ci ]n faptul c= ex-vicepremierul [i apoi ex-premierul
Ion Sturza, dar [i al\i ]nal\i func\ionari asocia\i din guvern=rile respective (]n special cartelul Sturza-Diacov), au ]nceput s= gestioneze afaceri
464
IULIAN FRUNTA{U
proprii, orientate inclusiv spre pia\a occidental=, nu ]n exclusivitate spre

Rusia [i CSI. O asemenea reorientare par\ial= a fost determinat= de lipsa
op\iunilor de afirmare politic= [i de asigurare a veniturilor cartelurilor,
]n particular, cel condus de Sturza-Diacov. Direc\ia politic= [i economic=
estic= (la nivelul discursului [i ac\iunilor) a fost monopolizat= de primul
e[alon al nomenclaturii (ex)comuniste, l=s]ndu-i pe tinerii (ex-)comuni[ti
[i comsomoli[ti f=r= alternative prea mari, ]n special, c]nd ace[tia din urm=
erau marca\i de ambi\ii personale puternice. Astfel se [i explic=, ]n mare
parte, refuzul propunerilor insistente ale lui Lucinschi f=cute MpMDP lui
Diacov [i Sturza de a coopera cu comuni[tii ]ntr-o formul= de ]mp=r\ire
a puterii care asigura superioritatea indiscutabil= a ex-pre[edintelui. Pe
de alt= parte, chiar conceperea ADR s-a f=cut ]n mare parte sub bagheta
lui Lucinschi, acesta promov]ndu-[i indivizii loiali la guvernare printr-o
formul= ce dep=[ea cadrul distribuirii electorale. Faptul ]n cauz= a accentuat apetitul pentru putere al ex-pre[edintelui [i cedarea anemic= sau
cointeresat= (cu excep\ia PPCD) a compozi\iei guvernamentale echitabile
de c=tre celelalte componente ale ADR. Apari\ia clientelei ex-pre[edintelui
sub blazonul altor partide [i acceptarea acestui fapt a pus Alian\a de la
bun ]nceput ]ntr-o lumin= nefavorabil=, care reliefa lipsa de verticalitate
[i de principii din partea clasei politice reprezentate ]n parlament. ADR
s-a dovedit a fi slab= din interior, deoarece a fost modelat=, ]n mare parte, de Lucinschi. Acesta din urm= a reu[it s=-l impun= pe Ciubuc drept
prim-ministru, func\ia de pre[edinte al Parlamentului revenind, de asemenea, MpMDP-ului, [i nu CDM-ului, dup= cum se preconiza. BpMDP,
]mpreun= cu Lucinschi, au monopolizat Guvernul Sturza, ]mpotriva
acestui fapt pronun\]ndu-se cu vigurozitate doar PPCD-ul, care [i-a revendicat func\iile ministrului de finan\e [i de stat, ]ns= f=r= a reu[i s= le
ob\in=. Dac= PRCM-ul [i PFD-ul ar fi participat ]n comun la disciplinarea
BpMDP, atunci ADR-ul ar fi fost viabil. }ns= ace[tia, ]n stilul lor obtuz
[i arogant, nu l-au sus\inut pe Ro[ca, inclusiv pe motive personale, iar
liderul PPCD, dup= cum i s-a ]nt]mplat de mai multe ori, nici nu a fost ]n
stare s= negocieze cu ceilal\i o tactic= potrivit= pentru asemenea situa\ii,
mul\umindu-se cu propria pozi\ie, de altfel corect=, dar lipsit= de efortul
autentic de a identifica alia\i durabili.
Cu toate acestea, p]n= la momentul de fa\=, ADR a reprezentat singura [ans= mai bun= pentru democratizare ]n perioada postsovietic=. De[i
substan\a protagoni[tilor avea acela[i cod genetic, mo[tenit de la fo[tii
tovar=[i seniori ai Partidului Comunist, elementul pozitiv era tentativa

de finalizare a distribuirii patrimoniului public [i de ]ncheiere a unui pact
ce ar fi legitimizat ]nsu[irea bunurilor. Aceasta, eventual, ar fi condus la
sistarea conflictelor ]ntre carteluri [i la demararea reformei economice
autentice. Oric]t ar fi de cinic, dar absen\a societ=\ii civile nu poate s=
conduc=, ]n cazul cel mai bun, dec]t la evolu\ia ]n cauz=. Dup= finalizarea
proceselor de ]nsu[ire ilegal= [i incorect= a bunurilor publice, am putea
presupune c= elitele neocomuniste, at]t ]n etate, conservatoare de st]nga,
c]t [i tinere proeuropene de centru sau centru-dreapta ar fi tentate s=
ofere legitimitatea necesar= avu\iilor cu care au parvenit peste noapte [i
deci s= devin= mai cooperante ]n problema reformei economice, o dat= ce
aceasta nu implic= retrocedarea celor anexate prin abuz de putere, trafic
de influen\=, afaceri ilicite etc. Op\iunea mai proast=, din dou= rele, este
o lupt= continu= pentru redistribuirea propriet=\ii [i permanentizarea
spiritelor combative ]ntr-o tradi\ie politic= ce va afecta cronic procesul de
tranzi\ie democratic=. Destr=marea ADR nu a ]nsemnat dec]t prelungirea
conflictelor de ]mp=r\ire a influen\ei politice [i a propriet=\ii de stat, deoarece holdingul Lucinschi a considerat incorect= distribuirea propriu-zis=
[i fiind exagerate preten\iile tinerilor reformatori. La nivel politic,
semnifica\ia pozitiv= a ADR a reprezentat-o transferul, limitat ce-i drept,
al ]n\elegerilor neformale, spre institu\iile democratice, pactul prin care
s-a costituit Alian\a (cu toate deficien\ele de rigoare) fiind un exemplu
elocvent ]n acest sens. Teoretic, aceast= experien\= politic= ar fi putut forma ]n viitor baza unor pacte tot mai transparente [i mai corecte.
Interesul pentru ideologie ]n Republica Moldova este practic cvasiinexistent, din aceste considerente [i diferen\ele ]ntre partide s]nt minime. La capitolul doctrine, politicienii nu peroreaz= prea mult, dup= cum
obi[nuiesc s-o fac= despre binele poporului. Politicile acestora nu se
disting radical, iar gre[elile s]nt repetate de adversari cu o non[alan\= cel
pu\in ciudat=. De asemenea, nici stilul partidelor nu se deosebe[te, politicienii trec]nd dintr-un partid ]n altul f=r= probleme pentru propria con[tiin\= politic= sau cariera ulterioar=. Un exemplu elocvent ]n acest sens este
dezintegrarea PDAM [i emigrarea majorit=\ii ]n PRCM, MpMDP, PCM,
reorientarea deputa\ilor US-Edinstvo spre PCM [i, par\ial, MpMDP.
Partidele [i membrii acestora se afl= ]n continu= mi[care, dezert]nd la
orice moment oportun, c]nd circumstan\ele politice nu favorizeaz= interesele personale. Coali\iile de conjunctur= cu comuni[tii au \inut de lipsa
466
IULIAN FRUNTA{U
de igien= politic= a partidelor din ADR, aceasta subliniind mizeria lor

conceptual= [i ideologic=.
}n ce prive[te structura partidului, modul lui de organizare [i func\ionare, exist= o singur= diferen\= fundamental=, prezent= [i ]n alte \=ri democratice sau aflate ]n proces de tranzi\ie. Linia de demarcare trece ]ntre partidele de mas= [i partidele de cadre. }n Republica Moldova partid de mas=
a fost PDAM, iar la moment este Partidul Comunist. Acestea se deosebesc
de partidele de cadre prin efortul de recrutare a membrilor, care constituie
o activitate remarcabil=. Pe de alt= parte, partidele de cadre mizeaz= mai
mult pe faima sau/[i for\a financiar= a unor persoane concrete. PRCM,
de exemplu, a fost reprezentat, ]n primul r]nd, de cuplul politic-financiar
Snegur-Andronic (divor\at ]n a doua jum=tate a anului 2001), PD-ul de
cuplul Diacov-Sturza etc. Partidele de mas=, ]ns=, se disting prin structura
organiza\ional= foarte rigid= [i recrutarea masiv=. Aceste caracteristici nu
reprezint= doar o mo[tenire, fapt evident, a trecutului ideologic, ci [i a
preferin\elor pentru sistemul de partide [i modul de formare a alian\elor
politice pre- [i postelectorale.121 Partidele de mas= de obicei se orienteaz=
spre asigurarea unei victorii ]n jur de 40% din electorat.
Tradi\iile politice ale oportunismului reprezint= un impediment major
]n ce prive[te constituirea unei societ=\i politice viabile ]n Basarabia.
Ini\ial, Frontul a oferit acoperi[ politic, ]ntr-o manier= iresponsabil=,
tuturor indivizilor din fosta nomenclatur= comunisto-agrarian=, care
profesau discursul na\ionalizator. Este adev=rat c= Frontul Popular a
fost singura organiza\ie politic= cu platform= electoral=, care s-a confruntat ]n alegeri cu Partidul Comunist. Dar odat= ajun[i ]n parlament,
mul\i dintre cei care au candidat pe platforma Frontului Popular n-au
mai dorit s= p=streze vreo obliga\ie fa\= de organiza\ia care i-a lansat ]n
forul legislativ suprem. Astfel, din cei peste o sut= de deputa\i ai Frontului Popular pe care i-am avut ini\ial, c]\i mai avem ast=zi? Cine poate
s= dea o cifr= exact=? Nou=zeci, [aptezeci, unsprezece? La ]ntrebarea pe
care o adresam deputa\ilor-transfugi: S]nte\i deputa\i ai Frontului?,
primeam de obicei acela[i r=spuns rostit uneori grav, alteori ironic: Eu
s]nt deputat al POPORULUI!. (...) }n acela[i timp trebuie s= ]n\elegem
c= numai legea i-ar fi (deputa\ii oportuni[ti n.a.) putut men\ine al=turi
de noi.122 }ns= cele mai notorii exemple s]nt furnizate de ex-pre[edin\i. }n
problema limbii rom`ne, de pild=, Snegur a p=strat t=cere pe parcursul
elabor=rii [i adopt=rii Constitu\iei, ba chiar organiz]nd Casa noastr= la
5 februarie 1994 (influen\]nd direct rezultatele alegerilor parlamentare din

27 februarie) [i sfaturi cu poporul123 antirom`ne[ti (influen\]nd procesul
de elaborare constitu\ional=) deci, etal]ndu-se ]n rolul unui agrarian
conservator. }ns=, dup= ce PDAM, ]n frunte cu Lucinschi [i Sangheli, a
]nceput s=-l marginalizeze, a mai schimbat ]nc= o dat= alia\ii. Dup= multe
medita\ii, analize [i consult=ri am ]naintat la 27 aprilie 1995 o ini\iativ=
legislativ= privind modificarea articolelor 13 [i 118 din Constitu\ie [i oficializarea denumirii corecte a limbii noastre limba rom`n=.124 De parc=,
cu mai pu\in de un an ]n urm=, p]n= la adoptarea Constitu\iei, Snegur nu a
avut timp pentru medita\ii.* Astfel, oportunismul lui Snegur s-a exprimat
prin faptul c=, fiind marginalizat de conducerea politic= a PDAM, a fost
nevoit s= ]mbr=\i[eze discursul pe care ]l cuno[tea cel pu\in superficial
[i care era singurul disponibil cel na\ionalizant sau na\ional-eliberativ
de strad= al anilor 89-90. }ntr-un efort retroactiv de a se dezvinov=\i,
nomenclaturistul Snegur a r=spuns la ]ntrebarea de ce s-a adoptat o Constitu\ie care con\ine limba moldoveneasc= [i alte neadev=ruri, ]ntr-un
mod infantil, ce accentua [i mai mult oportunismul obtuz al individului
]n cauz=: Cum trebuia s= ac\ionez eu ]n situa\ia ]n care eram pe cale de
a fi admi[i ]n Consiliul Europei? S= nu semnez decretul privind promulgarea Constitu\iei? Am judecat la rece [i am promulgat Constitu\ia, ]n caz
contrar toate eforturile depuse se consumau ]n van.125
Oportunisimul politic al liderilor Moldovei postsovietice nu a fost [i
nici nu reprezint= un lucru ie[it din comun, ]n pofida tuturor explica\iilor
plauzibile ale acestora, care trebuie s= fie analizate cu un discern=m]nt
deosebit de c=tre politologii [i anali[tii politici. De exemplu, ]n raport cu
forma de guvernare, Lucinschi se ar=ta foarte satisf=cut de semipreziden\
ialism ]n 1994 [i profund nemul\umit de acesta ]n 1999-2000. Snegur a
acceptat semipreziden\ialismul ]n 1994, a sus\inut republica preziden\ial=
]n 1996: Adep\ii sistemului parlamentar nu vor s= \in= seama de tradi\iile
*Comitetul executiv al PDAM a adoptat ast=zi o declara\ie ]n care men\ioneaz=: ]n

ziua vot=rii articolului 13 al Constitu\iei conducerea parlamentului l-a invitat s= participe
la lucr=rile legislativului, ]ns= domnia sa a refuzat s= se prezinte la [edin\=. Probabil, la acea
or= pre[edintele r=m]nea pe pozi\iile expuse ]n cadrul Conferin\ei Casa noastr= Republica Moldova. (Declara\ie a PDAM despre demisia pre[edintelui Snegur din acest
partid, BASA-press, 30.06.1995) Reticen\a lui Snegur de a participa direct la acest proces,
eschiv]ndu-se de responsabilitate, s-ar putea s= fi fost influen\at= [i de pozi\ia rivalului s=u
Lucinschi, un politician mai abil ]n mi[c=ri de culise.
468
IULIAN FRUNTA{U
seculare ale acestui p=m]nt. (...) Din aceste considerente PRCM pledeaz=
pentru o republic= preziden\ial=126, pronun\]ndu-se ]mpotriva acesteia
]n 1999-2000. De[i nu este un fenomen tipic moldovenesc, oportunismul,
schimbarea concep\iilor [i alian\elor a luat o amploare deosebit= ]n
Republica Moldova, unde tradi\iile culturale balcanice de oportunism
s-au conjugat cu violen\a verbal= [i nihilismul slav. Aceasta a subminat
]ncrederea societ=\ii ]n partide [i politicieni ]n general, deoarece oportunismul se manifesta des, f=r= remu[c=ri sau demisii ulterioare. A lipsit [i
continu= s= fie absent= calitatea de gentleman ]n politica moldoveneasc=
fiii de \=rani, trecu\i prin [coli de partid [i cele KGB-iste, au format
elita politic= a Moldovei, reu[ind s= compromit= cu cinism politica, dar
[i eforturile de democratizare [i modernizare a societ=\ii. Faptul ]n cauz=
a fost sanc\ionat de electoratul de centru-dreapta, format din moldoveni,
PRCM-ul, PFD-ul [i o duzin= de partide mici suferind un e[ec distrug=tor
]n alegerile parlamentare din 25 februarie 2001.
}n acela[i context al inconsecven\ei, oportunismului [i lipsei de scrupule ]n rela\iile interpartinice se ]nscrie comportamentul partidelor de
dreapta. De exemplu, PPCD a fost cel care a propus candidatura lui Sturza
pentru func\ia de premier127, dupa care liderul partidului, Ro[ca, declarase c= lista guvernului favorizeaz= BpMDP, iar corup\ia [i interesele de
grup s]nt cele care amenin\= societatea noastr= mai mult dec]t pericolul
comunist128 de parc= [i-a descoperit partenerii peste noapte. Pe de alt=
parte, Sturza declarase c= PPCD-ului nu i se pot ]ncredin\a func\iile de
ministru de finan\e [i ministru de stat, deoarece fronti[tii nu prea recunosc
statalitatea Republicii Moldova.129 }n acela[i timp, faptul ]n cauz= nu a
]mpiedicat BpMDP s= creeze, inclusiv cu PPCD, Alian\a pentru Democra\
ie [i Reforme. Cramponarea lui Sturza [i Diacov a avut motive ce \ineau
de securitatea veniturilor pe care le acumula clanul lor politico-financiar
[i nicidecum de existen\a unui pericol la adresa statalit=\ii moldovene[ti
pe care, chipurile, ar reprezenta-o pozi\ia PPCD.
Pe de alt= parte, dup= instalarea guvernului Sturza, cre[tin-democra\ii
au declarat c= nevotarea acordurilor cu Banca Mondial= referitoare la
]mprumuturi se explic= prin faptul c= deputa\ii PPCD nu cred c= reforma
economic= [i liberalizarea economiei ]n Republica Moldova rezid= doar ]n
preluarea de noi [i noi credite.130 Dup= ce PPCD a votat guvernul Braghi[
]mpreun= cu comuni[tii [i independen\ii (a[a-numita monstruoasa coali\
ie frontisto-comunist=), deja au votat bugetul [i privatizarea condi\ii
stipulate ]n Memorandumul de }n\elegere cu FMI.

Exemplele de mai sus demonstreaz= c= problema, iar=[i, nu a fost de
ordin doctrinar, ci la nivelul ambi\iilor liderilor partidelor politice, antrena\i ]ntr-un politicianism iresponsabil. Comuni[tii, ]mpreun= cu PPCD,
[i independen\ii, sub bagheta lui Lucinschi, au demis guvernul Sturza la
9 noiembrie 1999, instal]ndu-l pe Braghi[ ]n fruntea guvernului. Fiecare
actor participant la demiterea ADR-ului a pretins c= a f=cut o mi[care
de[teapt=, ]ns= cei care au pierdut, din punct de vedere ideologic, au fost
cre[tin-democra\ii. Un dialog la Europa Liber= ]ntre politicienii moldoveni a fost extrem de relevant. La ]ntrebarea dac= n-ar fi adev=rat c= ]ntr-un
fel comuni[tii ar putea profita de certurile din alian\a de guvernare, Ro[ca
r=spunsese c= ]i vine foarte greu s= opteze ]ntre comunism [i mafie.131
Acesta sus\inuse c= Republica Moldova este controlat= de c]teva grup=ri
oligarhice [i c= PPCD a c=utat s= manevreze ]ntre aceste grup=ri-mamut,
]ncerc]nd s= profite de adversit=\ile dintre ele [i s= ob\in= diminuarea
influen\ei lor ]n stat [i ]n societate. Ro[ca sus\inuse c= s-a chinuit mult
s= g=seasc= un obiect contondent cu care s= doboare guvernul Sturza [i
acel obiect a fost PCM, afirm]nd ]n acela[i timp c= grup=rile mafiotice [i
comuni[tii s]nt periculo[i ]n aceea[i m=sur=.132 Dialogul de la Europa
Liber= a indicat foarte clar lipsa de viziune a liderului PPCD, care nu a
fost ]n stare s= realizeze faptul c= o guvernare comunist= nu las= nici un
spa\iu pentru dialog [i progres [i c= o guvernare comunist= este un r=u
mai mare, fapt confirmat mai t]rziu, c]nd comuni[tii au preluat ]ntreaga
putere, suspend]nd ]n ianuarie 2002, printre altele, activitatea PPCD pentru o lun=. Este o lips= de igien= ideologic= [i dorin\a afl=rii ]n treab=,
cuplat= cu antipatia personal= fa\= de cuplurile Andronic-Snegur (divor\at
]ntre timp) [i Diacov-Sturza, care l-au f=cut pe liderul PPCD-ist s= voteze demiterea guvernului Sturza. Aceasta, ]ns=, ]n situa\ia respectiv=, a
]nsemnat pavarea c=ii spre dezastrul din 25 februarie 2001, iar implicarea
cre[tin-democra\ilor per se a fost ]n favoarea lui Voronin [i Lucinschi, indiferent de inten\ia [i imagina\ia liderilui PPCD care nu a ]nv=\at, ]n pofida
implic=rii ]n politic= de mai mul\i ani, s= c]nt=reasc= atent mi[carile pe
care le ]ntreprinde [i consecin\ele acestora. De[i nu a fost, bine]n\eles, o
monstruoas= coali\ie comunist=-frontist=, PPCD a pierdut mai mult ]n
urma predilec\iilor pentru arbitrar, lipsei igienei ideologice, practicilor
personaliste imprevizibile, autoritarismului etc., dec]t oricare alt= forma\
iune, deoarece speran\ele investite ]n acest partid au fost mari din partea
470
IULIAN FRUNTA{U
electoratului educat [i principial, sus\in=torul identit=\ii rom`ne[ti ]n

Basarabia [i a integr=rii euroatlantice.
Dup= toate certurile [i mizeriile publice, to\i au votat, ]mpreun= cu
comuni[tii, pentru o republic= parlamentar=, vot]nd, de fapt, nu at]t pentru
schimbarea formei de guvernare, c]t ]mpotriva lui Lucinschi.
Erodarea politicului reprezint= una din tr=s=turile fundamentale ale
societ=\ii postsovietice moldovene[ti. Dup= cum se remarca ]ntr-un studiu
al Societ=\ii Academice din Rom`nia133, amenin\=rile la adresa democra\iei,
care s]nt perfect valabile [i ]n cazul Republicii Moldova, s]nt:
1. Cronicizarea ineficien\ei unui sistem politic incapabil s= produc=
partide decente, politicieni profesioni[ti [i politici publice care s=
reu[easc= implementarea reformei institu\ional-economice.
2. Criza de ]ncredere ]n institu\iile democra\iei, ]n politicieni [i politic=
[i un profil premodern al ]ncrederii ]n societatea noastr= care, departe de a evolua, involueaz=, submin]nd [i mai mult capitalul
social [i [ansele unor cooper=ri profitabile ]ntre oameni (partide,
alian\e politice, rela\ii reciproc avantajoase de afaceri). Societatea
moldoveneasc= devine ]n mod cresc]nd o societate a tuturor
]mpotriva tuturor, ]n care comportamentul egoist al indivizilor [i
grupurilor ]mpiedic= dezvoltarea societ=\ii ca ]ntreg.
3. Dat fiind c= partidele [i politicienii nu s]nt ]n stare de mai mult [i
devin con[tien\i c= nu pot s= mai conving= pe nimeni, cre[te riscul
ca opinia public=, exprimat= prin sondaje [i vot, s= fie complet
eludat= prin manevre [i alian\e politicianiste, care pot face rezultatul alegerilor redundant ]n mare m=sur=. Opinia public= nu are
p]rghiile necesare pentru a trage la r=spundere clasa politic=, chiar
atunci c]nd discerne c= aceasta nu ][i face datoria (lack of accountability engl.). Neputin\a se exprim= printr-o radicalizare fa\= de
fenomenul politicii ]n general, care oricum nu apucase s= c][tige
prea mare popularitate ]n ace[ti zece ani [i o pr=bu[ire general= a
]ncrederii, care perpetueaz= ]ntr-un cerc vicios inabilitatea noastr=
de a construi [i a men\ine institu\ii func\ionale.
Erodarea politicului se desf=[oar= [i prin ]nsu[irea arbitrar= a ideilor
[i maniera exclusivist= de abordare a politicilor. De cele mai multe ori
ideile nu au unit, dup= cum ar fi fost normal, for\ele de centru-dreapta,
deoarece au fost privatizate ]n mod abuziv de liderii autoritari ai
partidelor care au \inut mor\i[ ca un concept sau altul s= le apar\in= ]n

exclusivitate. Ideea de unificare a fost, de exemplu, c=l=rit= de PPCD,
iar propunerea Uniunii Statale Rom`nia-Moldova, promovat= de liberali134, a fost respins= de fronti[ti nu ]n baza meritelor sale, ci din teama
s= nu i se ia din electoratul pe care conta. Mi[carea Salv=rii Na\ionale, ]n
spatele c=reia s-au aflat aceia[i liberali, a fost vehement atacat= de PPCD
[i acceptat= cu rezerve de alte partide de centru-dreapta. La fel, ini\iativele
PPCD-ului, cum ar fi Uniunea Economic= Rom`nia-Moldova, deconspirarea fo[tilor agen\i ai KGB-ului, scoaterea ]n afara legii a partidelor de
orientare nazist= [i comunist= etc. nu au fost recep\ionate de alte partide
]n conformitate cu meritele sale, ci ca tentative de acumulare exclusivist=
a capitalului politic.
Exist= un asemenea comportament politic ]n Republica Moldova care
instituie tradi\ia r=zboiului chiar ]ntre partidele de aceea[i orientare.
}ncr]ncenarea respectiv= se accentueaz= pe m=sura ]nr=ut=\irii situa\iei
social-politice [i economice, cre]nd un cerc vicios, care erodeaz= [i mai
mult politicul. Indivizii nu cred propunerilor [i ideilor partidelor pentru
c= v=d acerbitatea [i lipsa de discern=m]nt ale liderilor politici atunci c]nd
comunic= ]ntre ei. Nu a existat, ]n istoria Republicii Moldova, nici o mas=
rotund= serioas= sau un forum public permanent unde liderii partidelor
ar fi discutat f=r= atitudini partizane diferite proiecte politice. Forumul
Democrat, creat dup= e[ecul majorit=\ii partidelor la alegerile parlamentare din 2001, nu a realizat performan\a unor analize oneste ale mediului
politic (ce ar fi rezultat, printre altele, ]n demisiile liderilor de partide) [i
ale strategiei politice de contracarare a pericolului comunist.
Reculul democra\iei [i consolidarea comuni[tilor rusofili ]n urma
alegerilor parlamentare din 25 februarie 2001 nu a reprezentat o surpriz=
prea mare, dac= lu=m ]n considera\ie prestan\a elitei politice ex-comuniste
]n Republica Moldova. De fapt, democra\ia s-a aflat ]n regres continuu
dup= proclamarea independen\ei, alegerile din 25 februarie deconspir]nd
faptul ]n cauz=. Din aceste considerente, nu putem afirma c= s-a produs
o schimbare autentic=, puterea neocomunist= reprezentat= de Snegur,
Sangheli, Lucinschi, PDAM, PD, PRCM fiind ]nlocuit= de puterea comunist= reprezent=t= de PCM-ul lui Voronin. Totodat=, noutatea const= ]n
faptul c= Moldova a devenit prima \ar= postsocialist= ]n care comuni[tii
nereforma\i au revenit la putere. Aceast= abera\ie moldoveneasc= este
rezultatul unor circumstan\e locale originale [i din aceste motive este
472
IULIAN FRUNTA{U
pu\in probabil= repetarea unei situa\ii similare ]n spa\iul postsovietic.

Consecin\ele abera\iei ]n cauz= favorizeaz= Kremlinul, afecteaz= Ucraina [i Rom`nia vecine, cu repercusiuni poten\iale pentru Balcani, [i pot
submina eforturile interna\ionale de a retrage armata rus= din Moldova.
Victoria comuni[tior ]n alegerile parlamentare din 25 februarie 2001 a fost
pronosticabil=, ]ns= propor\ia acestui succes a ]ntrecut calculele interne [i
externe, inclusiv ale comuni[tilor moldoveni. }n conformitate cu rezultatele
finale ale CEC-ului, PCM a ob\inut 71 de locuri ]n parlament, blocul de
centru-st]nga Alian\a Braghi[ 19 locuri, iar PPCD 11 locuri.
Participarea a fost relativ ]nalt= 69%. Sistemul propor\ional a distorsionat ]ntr-o m=sur= semnificativ= rezultatele alegerilor. PCM a ob\inut
51% ale votului popular, AB 13%, iar PPCD 8%. Aceste trei partide au
c][tigat locuri adi\ionale din contul celor 14 partide care n-au reu[it s=
dep=[easc= plafonul de 6% pentru reprezentarea parlamentar=. PRCM-ului
lui Snegur [i PD-ului lui Diacov nu le-au ajuns dec]t sutimi pentru ob\
inerea celor 6%. Din cauza sistemului propor\ional partea leului a celor
dou= partide a fost transferat= PCM-ului. Autorit=\ile secesioni[tilor ru[i
au interzis desf=[urarea alegerilor pe teritoriul din st]nga Nistrului [i au
descurajat popula\ia s= treac= fluviul ]n ziua de 25 februarie pentru a vota.
Aceasta scoate din procesul electoral cel pu\in 15% ale cet=\enilor cu drept
de vot. Am putea presupune c=, ]n cazul vot=rii pe malul st]ng, procentul
celor care ar fi votat pentru comuni[ti ar fi fost mai mare.
Alegerile au fost desf=[urate ]n conformitate cu standardele interna\
ionale [i aceasta, ]ntr-un fel, a conferit un gen de legitimitate prelu=rii
puterii de c=tre comuni[ti. S]nt trei factori doi structurali [i unul de
circumstan\= care au contribuit la victoria comuni[tilor:
1) E[ecul clasei politice improvizate a Moldovei de a gestiona reformele economice de pia\=. Colapsul economic tot mai pronun\at
[i pauperizarea general= au fost [i continu= s= fie considerate de
electorat drept consecin\e ale reformelor, nu drept o absen\= a
acestora.
2) Structura etnolingvistic= a popula\iei, cu minoritarii etnici form]nd
aproximativ 30% pe malul drept al Moldovei [i vot]nd ]n bloc pentru
st]nga prorus=. Participarea electoral= a minoritarilor este ]n mod
constant mai mare dec]t a moldovenilor, care tot a[a de constant
][i ]mpart voturile ]ntre un num=r mare de partide.
3) Rezultatele acestor alegeri au reflectat colapsul sistemului pluripar-
tidist din Moldova. Degradarea acestuia devenise evident= ]n 1999,

dar pr=bu[irea final= a avut loc ]n ultimele luni ale parlamentului
precedent. Incapabile s= formeze o majoritate func\ional=, partidele
parlamentare au ajuns s= reprezinte ni[te grup=ri ]n ceart= permanent=, fiecare dintre acestea c=ut]nd s= ]ncheie vreo ]n\elegere
separat= cu PCM cel mai mare [i singurul partid disciplinat. Cu
mai multe luni ]nainte de alegerile parlamentare anticipate, PCM
de\inea deja rolul decisiv ]n gestionarea afacerilor interne, dar [i
externe ale Moldovei.
Partidul Comunist ]ntotdeauna s-a pronun\at ]n favoarea unei dependen\e fa\= de Rusia, sus\in]nd plenar procesul de provincializare a Republicii
Molodva. }n acest context se ]nscrie, de exemplu, ]naintarea amendamentelor la legea cu privire la actele de identitate, prin care acestea ar trebui
s= fie perfectate ]n limba rus=, precum [i ]nscrierea ]n aceste acte a patronimicului, prenumelui persoanei [i a numelui tat=lui dup= modelul
rusesc.135 Din programul electoral al comuni[tilor ]n 2001 se desprind
c]teva principii importante: A ap=ra dreptul poporului moldovenesc
la denumirea sa istoric= de moldoveni [i denumirea limbii materne
moldoveneasca, la istoria m=rea\= [i la originalitatea spiritual=. A
ob\ine conferirea limbi ruse statutului de a doua limb= de stat. A revedea
Legea referitoare la structura administrativ-teritorial=, restabilind statutul
raioanelor. A consolida suveranitatea Republicii Moldova [i autoritatea
ei interna\ional=, a dezvolta rela\iile reciproc avantajoase cu toate statele
lumii [i ]n primul r]nd cu statele CSI. A examina problema ader=rii
Moldovei la Uniunea Rusia-Bielarus.136 De altfel, diploma\ii ru[i de la
Chi[in=u au declarat direct c= Rusia este interesat= de inten\iile PCRM de a
recunoa[te limba rus= drept limb= de stat [i de a promova o integrare mai
str]ns= ]n spa\iul CSI.137 Multe promisiuni electorale ale comuni[tilor au
fost implementate, iar altele s]nt ]n stadiul de examinare, aceasta indic]nd
nu doar seriozitatea inten\iilor, ci [i pericolele survenite pentru identitatea
etnic= a rom`nilor basarabeni, dar [i pentru procesul de democratizare.
}n luna ianuarie 2001 pre[edintele rus Vladimir Putin l-a primit pe
Voronin la Kremlin pentru o discu\ie tte--tte de dou= ore, aceasta
fiind probabil pentru prima oar= din 1991 c]nd liderul unui partid comunist dintr-o \ar= str=in= a venit oficial la Kremlin pentru o ]ntrevedere cu
pre[edintele rus. Bine]n\eles, este mai pu\in sigur dac= Putin [i Voronin
percep Rusia [i Moldova drept str=ine una alteia.138 Victoria comuni[tilor
474
IULIAN FRUNTA{U
]n alegerile parlamentare din 25 februarie 2001 a dep=[it, cu certitudine,

a[tept=rile policy planners de la Moscova. Toat= puterea ]n stat a trecut
]n m]inile comuni[tilor, iar Voronin a fost ales ]n func\ie de pre[edinte.
Este necesar de men\ionat c=, ]n ajunul alegerilor, Kremlinul a gestionat
o experien\= politic= [i strategic= autentic= ]n Moldova. Pentru prima
dat= de la dezintegrarea URSS [i drept parte a efortului de reasamblare a
fostelor colonii na\ionale, Kremlinul a ]ncurajat comuni[tii moldoveni [i
conducerea de stat (neo)comunist= s= formeze o coali\ie postelectoral= [i
s= ]mpart= puterea. Obiectivul Moscovei a fost [i continu= s= fie generarea
unei baze politice interne c]t mai extinse ]n Moldova pentru ]ntoarcerea
definitiv= a \=rii pe orbita politic=, militar= [i economic= rus=. Men\inerea
[i, posibil, legalizarea prezen\ei sale militare formeaz= o piatr= de temelie
a politicii ruse[ti ]n Moldova. }n acela[i timp, Moscova a favorizat perpetuarea la putere a politicienilor aparent proeuropeni, ex-pre[edintele
Lucinschi [i apropiatul s=u, ex-premierul Braghi[, ambii promov]nd
reforme economice minimale, necesare pentru acceptarea occidental=
a experien\ei politice ]n Moldova, sus\inute de Rusia. }n ce-i prive[te,
ex-pre[edintele [i ex-premierul au crezut, destul de disperat la momentul
declan[=rii campaniei electorale, c= se pot men\ine la putere cu asisten\a
rus= ]mpotriva rivalilor lor interni, adic= ]mpotriva comuni[tilor. O afacere
de ]mp=r\ire a puterii, sprijinit= de Moscova, p=rea solu\ia preferabil=,
ex-pre[edintele [i ex-premierul renun\]nd la orice solicitare serioas= cu
privire la retragerea trupelor ruse din Moldova. Comuni[tii, p]n= la urm=,
av]nd atuul num=rului impun=tor de mandate ]n Parlament, au considerat
acest scenariu futil. Rusia nu a solicitat o reorientare brusc= sau complet=
spre Est [i este pu\in probabil s-o fac= ]n timpul apropiat. Pentru motive
economice, precum [i ]n contextul strategiei sale ]n raport cu Uniunea
European=, Moscova va ]ncuraja Chi[in=ul s= dezvolte rela\iile cu UE
]n m=sura ]n care aceasta consoneaz= cu prioritatea intereselor ruse[ti
]n Moldova. Victoria comuni[tilor a fost recep\ionat= de strategii de la
Kremlin cu sentimente contradictorii. Pe de o parte, PCM-ul rusofil va
fi un garant al intereselor strategice, politice [i economice ]n Moldova.
Iar pe de alt= parte, propor\ia victoriei comuni[tilor, dup= ocuparea
func\iei de pre[edinte, ar putea s=-i conduc= la ]ntreprinderea unor
m=suri radicale, care ar putea provoca izolarea interna\ional= a Moldovei
[i transformarea Rusiei ]ntr-un donator economic al noului s=u aliat.
O publica\ie de circula\ie larg= ]n Rusia a fost mai mult dec]t explicit=
referitor la revenirea comuni[tilor nereforma\i la putere: Pe ruinele

imperiului aproape ]ntotdeauna apar state nu mai pu\in barbare. Dup=
venirea comuni[tilor moldoveni la putere putem cump=ra aceast= \ar=
cu tot cu m=runtaie.139
}n ce prive[te costurile edific=rii neoimperiale, pozi\ia Moscovei este
ambivalent=, iar politica sa departe de a fi explicit=. Retorica oficial=, ]n
concordan\= cu opinia public=, respinge orice inten\ie de a oferi subsidii
economice chiar alia\ilor celor mai apropia\i din statele CSI. Cu toate
acestea, guvernul rus ofer= subsidii semnificative Republicii Bielarus at]t
direct, c]t [i indirect. Acesta ar fi unul din motivele pentru care PCM-ul
lui Voronin este ]n favoarea integr=rii Moldovei ]n Uniunea Rusia-Bielarus.140 }ns= este pu\in probabil ca Moscova s= accepte s= subven\ioneze
]nc= un pseudostat, suprema\ia acesteia ]n Basarabia fiind asigurat= cu
mijloace mai ieftine.
PCM [i PPCD ]n campaniile lor electorale au exploatat problema
corup\iei pentru a-[i distruge adversarii de pe dreapta [i centru-dreapta
a e[ichierului politic, care erau du[manii comuni ai PCM [i ai PPCD.
PCM a c=utat s= elimine partidele de centru-dreapta din cauze electoral=
[i ideologic=; PPCD a urm=rit acela[i obiectiv ]n speran\a de a domina
segmentele de dreapta [i centru-dreapta ale spectrului politic.141 Procentul
electoratului care voteaz= pentru PPCD este ]ntre 6 [i 8 procente. Pentru
a se asigura de trecerea plafonului, partidul ]n cauz= a ]ncheiat ]n 2001
o ]n\elegere neformal= cu ex-pre[edintele Lucinschi, dup= cum a mai
f=cut cu ex-pre[edintele Snegur ]n 1995-1996. De data aceasta, Lucinschi
l-a ]mprumutat PPCD-ului pe unul din apropia\ii s=i, generalul de
poli\ie Nicolae Alexei, ]n rol de locomotiv= electoral=. Alexei purta aura
lupt=torului ]mpotriva corup\iei [i a crimei organizate probleme pe
care PPCD le-a utilizat pentru a-[i lansa campania electoral=. PPCD [i-a
atacat rivalii pe dreapta e[ichierului politic [i pe comuni[ti cu o ferocitate
egal=, sper]nd s= unifice nu partidele respective, ci electoratele lor. Astfel,
utiliz]ndu-l pe Alexei pentru discreditarea altor partide de dreapta [i
centru-dreapta, PPCD-ul a subliniat, prin contrast, alinierea la pozi\ia
lui Lucinschi, apropia\ii familiei [i asocia\ii politici ai acestuia din urm=
fiind absolvi\i de aten\ia generalului. Pe de alt= parte, PPCD [i-a subminat
serios voca\ia anticomunist= ]n urma tacticii sale parlamentare c]nd [i-a
unit periodic for\ele cu Partidul Comunist. Inclusiv din aceast= cauz=, o
frac\iune a p=r=sit PPCD-ul.142
476
IULIAN FRUNTA{U
Cel mai bizar este c= f=r= arbitrarul [i politicianismul preelectoral al

liderului PPCD forma\iunea ]n cauz= ar fi acumulat acela[i num=r de voturi, dac= nu mai mult un minimum este asigurat de nimbul pe care ]l
are mo[tenit de la vechiul Front Popular. }ns= tacticile de gheril=, practicate
de PPCD, nu au condus la majorarea electoratului din contul partidelor de
dreapta [i centru-dreapta. Dimpotriv=, s-ar putea s= fi mic[orat num=rul
de aderen\i. Aceasta pentru c= electoratul PFD-ului, fiind dezam=git de
presta\ia lamentabil= a partidului, oricum nu ar fi votat pentru alte partide situate pe centrul e[ichierului. A fost logic, ]n asemenea circumstan\e,
s= presupunem aderarea masiv= la Front. Dar PPCD-ul sub conducerea
lui Ro[ca [i-a creat o imagine politic= prin care aceast= forma\iune este
perceput= drept una imprevizibil=, autoritar= [i extrem de personalist=
]n ce prive[te conducerea partidului. Din aceste considerente, electoratul
moderat de dreapta, dezgustat de comportamentul liderului PFD, nu a fost
ademenit nici de comportamentul arbitrar al liderului PPCD. Explica\ia
]n cauz= este consolidat= [i de comportamentul postelectoral triumf=tor
[i mali\ios, ]n acela[i timp, al cre[tin-democra\ilor, pe c]nd era necesar= o
evaluare serioas= a e[ecului gener=rii unei adeziuni plenare a electoratului
de dreapta, care dep=[e[te cel pu\in de dou= ori num=rul celor care au votat
pentru PPCD ]n alegerile din 25 februarie 2001.
Pe dreapta se mai afl= PFD, sau mai degrab= resturile acestei forma\
iuni distruse de liderul s=u Matei, care s-a implicat ]n afaceri dubioase,
asigur]nd partidului un sf]r[it ru[inos, umilind electoratul care a votat
pentru PFD. Pe e[ichierul de centru-dreapta s-a aflat o perioad= Partidul
Rena[terii [i Concilierii (PRCM), care a fost ]n esen\= vehiculul politic
al fostului pre[edinte Mircea Snegur. }ns= locomotiva financiar= [i
decizional= era Nicolae Andronic, fost deputat ]n mai multe parlamente
[i fost vicepremier ]n guvernarea ADR, detestat de mul\i lideri de partid
aparent din cauz= implic=rilor ]n afaceri dubioase. Lipsit= de ideologie
[i verticalitate politic=, forma\iunea ]n cauza este una de conjunctur=,
amplasarea pe centru-dreapta fiind declarat= verbal de membrii s=i, nu [i
de doctrina explicit= sau politicile promovate ]n parlament [i ]n executiv.
Oportunismul PRCM [i al liderilor acestuia a fost subliniat o dat= ]n plus
prin p=r=sirea partidului de Andronic ]n favoarea PD-ului lui Diacov [i
fuzionarea PRCM cu liberalii.
For\a centrist= de baz= o reprezint= Partidul Democrat, condus de
Dumitru Diacov, pre[edintele fostului legislativ. PD-ul este mo[tenitorul
MpMDP, lansat= ]n 1996 ca o mi[care de buzunar a lui Lucinschi. PD-ul,

]ns=, a sim\it gustul puterii ]n m=sura ]n care a rupt rela\iile cu Lucinschi
]n 1999, c]nd acesta a lansat campania de transformare a formei de guvernare. Speran\ele PD-ului au fost legate de Ion Sturza, prim-ministru ]n
1999, promov]ndu-i-se imaginea de [ef al unui Executiv reformist [i
prooccidental. F=r= doctrin= politic=, arbitrar ]n ac\iunile sale, PD-ul, ca [i
PRCM-ul, este succesorul PDAM, mo[tenindu-i anemia ideologic= [i vigurozitatea promov=rii rela\iilor clientelare [i asigurarea intereselor financiar-politice ale cartelului Sturza-Diacov. Aparent pe centrul spectrului
politic, dar de fapt extins de la centru spre st]nga, s-a aflat Alian\a
Braghi[, condus= de ex-premierul Dumitru Braghis. AB a inclus mai
multe partide virtuale, aduse la via\= de apropia\ii lui Lucinschi ]n calitate
de partide de buzunar, ]n cele mai bune tradi\ii ale fostului pre[edinte.
De asemenea, AB a cuprins c]teva partide rusofile de st]nga, prin care
Lucinschi a sperat s= sustrag= voturi de la PCM. AB a fost sus\inut=
de mass-media de stat, ziarele propreziden\iale, precum [i de o parte
important= a aparatului de stat [i administra\iei locale. Ex-premierul
Braghi[, de altfel, debut]nd ]n func\ia respectiv=, dar [i pe parcursul oficiului, s-a distins prin ac\iuni arbitrare, nebulozitate [i anticonstitu\ionalism,
propun]nd impozitarea l=utarilor, legalizarea drogurilor, starea excep\ional=, baz= militar= rus= [i alte n=zdr=v=nii. Absolut lipsit= de doctrine
ideologice, AB este mai degrab= o for\= neocomunist=, reformat= ]n
spiritul clientelar al ex-pre[edintelui Lucinschi.
Geografia electoral= este extrem de relevant= atunci c]nd se conjug= cu
etnia [i clasa. De[i am putea presupune c= este un anacronism [i o sfidare
a modernit=\ii, ru[ii, care s]nt urbani [i deci mai civiliza\i, voteaz= pentru
PCM ]n pofida adev=rului c= comunismul, ca [i fascismul, a fost una din
cele mai mari nenorociri ale secolului XX. Predilec\ia minoritarilor pentru
PCM reflect= o alt= realitate de a fi, nesincronizat= cu zeitgest-ul actual
[i ]ntr-o discordan\= v=dit= cu rom`nii /moldovenii basarabeni. PCM a
fost sus\inut masiv de electoratul din UTA Gagauz-Yeri (80,6%), jude\ele
Taraclia (71,8%), Edine\ (59,1%) [i B=l\i (55,1%). Din cauza celor 28,17%
din aleg=tori care au votat pentru partidele mici, comuni[tii, la cele 50 de
mandate ob\inute, s-au ales cu ]nc= 21.143 Exist= dou= probleme majore
pe care le relev= procesul electoral:
1. O parte din moldoveni voteaz= Partidul Comuni[tilor, accentu]nd
acea amnezie istoric= care ]i caracterizeaz=*, sau nu se prezint= la
478
IULIAN FRUNTA{U
sec\iile de votare, ignor]nd perspectivele de schimbare [i consolidare democratic=.

2. Majoritatea absolut= a minoritarilor voteaz= Partidul Comunist sau
mi[c=rile socialiste cu un pronun\at caracter [ovin rus.
5. Economia mixt= [i statul social: cadrul dezirabil al reformei economice

Contradic\ia cea mai evident= este ]ntre democra\ie [i economia
socialist= de comand=. Totodat=, democra\ia este, de asemenea, incompatibil= cu economia de pia\= liber= (]n sensul direct al cuv]ntului). Dup=
Dahl, experien\a istoric= ofer= cel pu\in patru alternative economiei de
pia\= libere ]n sensul strict al cuv]ntului:144
1) Economia de comand= de tip socialist (]ntreprinderile s]nt ]n
proprietatea societ=\ii sau a statului, resursele s]nt alocate, iar
pre\urile s]nt stabilite de stat).
2) Economia de pia\= de tip socialist (]ntreprinderile s]nt ]n proprietatea societ=\ii sau a statului, dar pre\urile [i alocarea resurselor
s]nt l=sate pe seama pie\ei).
3) Economia de comand= de tip capitalist (]ntreprinderile s]nt ]n proprietatea p=r\ilor private).
4) Economia mixt= (pie\ele s]nt limitate, controlate sau modificate de
interven\ia guvernamental=).
Este dificil de stabilit un hotar clar ]ntre economia de pia\= liber= ]n
sensul strict al cuv]ntului [i economia mixt=, deoarece guvernele intervin
]n ambele cazuri, de[i ]n economiile mixte prezen\a reglatoare a statului
este mai mare [i are un impact social mai pronun\at.
Este evident faptul c= nici o \ar= democratic= nu a avut economie de
comand= de tip socialist, aceasta fiind introdus= de liderii politici care
aderaser= la o ideologie ostil= institu\iilor democratice, cum ar fi, de
*De exemplu, ]ntr-un sat tipic moldovenesc, Mitoc din jude\ul Orhei, la ultimele alegeri
parlamentare din 25.02.2001, pe care le-au c][tigat masiv comuni[tii, pentru Alian\a Braghi[ de centru-st]nga au votat 191 de persoane, PRCM 78, PPCD 177 [i PCM 370,
|ara, 01.03.2001.
exemplu, leninismul. Ideologia ]n cauz= sus\inea rolul de avangard= al

partidului ce avea acces privilegiat la cunoa[terea legilor istoriei [i care
inten\iona s= elibereze nu doar proletariatul, ci [i ]ntreag= omenire. Leninismul era cunoscut prin atitudinea vehement= fa\= de oricare opozi\ie,
prin dispre\ul ostil fa\= de democra\ia burghez=, care ar fi, chipurile,
doar un paravan pentru domina\ia burghez= etc. Lenin [i al\i conduc=tori
comuni[ti nu au avut nevoie, ]n mod premeditat, de economia de comand=
pentru a distruge institu\iile democratice sau pentru a pre]nt]mpina
dezvoltarea acestora op\iunea pentru acest tip de economie s-a datorat
instrumentelor ideologice disponibile la acel moment, fapt conjugat cu
necesitatea stabilirii controlului exclusiv asupra capacit=\ilor coercitive ale
statului. Este semnificativ faptul c=, ]n perioada Noii Politici Economice,
economia de pia\= a fost sus\inut= din dou= motive principale:
]n urma r=zboiului civil bol[evicii au fost extenua\i [i nu au avut la
dispozi\ie mijloacele coercitive necesare pentru a implementa politicile de anihilare [i distrugere a opozi\iei sociale sau civil-economice.
}n acela[i timp, regimul dictatorial comunist nu s-a relaxat ]ntr-a[a
m=sur= ]nc]t s=-[i permit= apari\ia institu\iilor democratice;
refacerea economic= putea fi efectuat= mai rapid prin intermediul
cre=rii unui cadru limitat pentru activitatea economic=, ]n special
pentru \=r=nimea proprietar= de p=m]nt [i mica-burghezie a me[te[ugarilor de la ora[e.
}ns=, o dat= ce obiectivele respective au fost atinse (economia par\ial
ref=cut=, iar comuni[tii consolid]ndu-[i puterea at]t ]n ora[ele [i satele
Rusiei, c]t [i ]n provinciile na\ionale), acel grad de libertate economic=
nu mai putea fi tolerat de dictatura leninist=, deoarece aceasta ar fi putut,
]ntr-o perspectiv= oarecare, s= dea na[tere unor mi[c=ri politice reprezentative ale \=ranilor [i micilor proprietari. Dificult=\ile cele mai mari ]n
edificarea unei economii socialiste de comand= bol[evicii le-au ]nt]mpinat
la sate, unde rezisten\a a fost poate nu at]t militant=, c]t una consistent= [i
]nc=p=\]nat=, exprimat= printr-un gen de absorb\ie civil=, dec]t prin
intermediul opozi\iei armate (de[i au fost [i grupuri antibol[evice de rezisten\a ale \=ranilor [i dup= terminarea r=zboiului civil, ]ns= nesemnificative
sub aspect numeric, coordonare, ideologie etc.). Foametea organizat= de
bol[evici* a avut un efect demoralizator asupra popula\iei rurale, precum
[i deport=rile ulterioare, acestea contribuind ]ntr-o m=sur= decisiv= la
instaurarea acelui regim [i acelei ordini economice, care au fost concepute
480
IULIAN FRUNTA{U
]n cadrul ideologiei leninist-totalitare.

Dat fiind c= economiile de comand= de tip socialist au fost introduse
doar de conduc=torii lenini[ti [i deoarece conducerea comunist= este
incompatibil= cu democra\ia, putem afirma, al=turi de Dahl, c= democra\ia
lipse[te ]ntr-un asemenea stat. Chiar dac= leninismul nu ar fi ideologia
conduc=toare, o \ar= cu economia de comand= de tip socialist nu este
capabil= s= cultive [i s= men\in= institu\iile democratice. }n orice sistem
centralizat resursele economice s]nt la dispozi\ia liderilor, care le-ar putea utiliza ]n form= de sus\inere sau de constr]ngere. De exemplu, liderii
comuni[ti ar putea interzice tipografiilor care se afl= ]n proprietatea statului s= deserveasc= necesit=\ile mass-media opozi\iei politice. Lucrul ]n
cauz=, de altfel, s-a ]nt]mplat ]n repetate r]nduri ]n Republica Moldova ]n
timpul restructur=rii, dar [i ]n perioada postsovietic=.
De asemenea, c]nd anumite grupuri sociale nu s]nt suficient de
receptive fa\= de politica regimului dictatorial comunist, ele s]nt exterminate, dup= care, bine]n\eles, ]mpotrivirea nu mai este posibil=. Astfel,
nu poate fi considerat= absolut ]nt]mpl=toare (de[i nu se [tie pe c]t de
con[tientizat=, ]n sensul consecin\elor de lung= durat=), sau un exces
al regimului, colectarea for\at= a cerealelor, cum ar fi cea din Rusia din
1932-1933, care a condus la foamete de propor\ii enorme printre \=rani,
fapt ce a contribuit, la r]ndul s=u, la desf=[urarea reu[it= a campaniei de
colectivizare. }n acela[i mod, a fost efectuat= colectivizarea ]n provinciile
na\ionale, inclusiv ]n Basarabia, num=rul celora care au murit de foame
]n anii 1946-1947 ajung]nd la sute de mii. De asemenea, a fost utilizat=
deportarea, care a minimalizat for\a de ]mpotrivire a \=ranilor, at]t ]n
sensul rezisten\ei na\ionale, c]t [i al celei ideologice de clas=.
*}n ce prive[te organizarea foametei [i a deport=rilor, este necesar de subliniat caracterul
institu\ional al acestora: ac\iunile ]n cauz= nu au fost organizate ]n mod absolut con[tient
[i planificat de c=tre bol[evicii din Moscova [i cei locali, mai degrab=, acestea au fost ni[te
produse inerente ideologiei totalitar-leniniste. }n cadrul ideologiei ]n cauz= extremismul
[i proto-genocidul au fost aplicate impulsiv [i con[tient-organizat at]t de elitele comuniste
locale, c]t [i de conducerea central=. }ntre impulsivitate [i organizare a existat o convergen\=
perfect=. }n acela[i timp, teroarea nu este suficient de ra\ional= pentru a pretinde conceptul
de organizare, care este logic. Chiar dac= violen\a (]n particular, cea de stat) poate fi organizat=,
aceasta are loc ]ntr-un mediu anumit, care este determinant ]n ce prive[te formularea [i, ]n
mod special, implementarea politicilor de exterminare. Faptul c= totalitarismul comunist
rus este inuman ne priveaz= de capacitatea de a-l analiza ca pe o unitate logic=, acest lucru
permi\]ndu-ne s= evit=m atribuirea unei ra\iuni deosebite ac\iunilor bol[evicilor [i s= ne
concentr=m asupra componentelor mediului social.
De[i succesul mobiliz=rii economice centralizate ]n statele democratice

pe timp de r=zboi, cum ar fi Marea Britanie [i SUA ]n perioada Celui de-al
Doilea R=zboi Mondial, s]nt incontestabile, totu[i economia de comand=
nu s-a bucurat de sus\inere politic= pentru a fi gestionat= ]n continuare.
Aceasta pentru c= procedurile democratice ]n condi\ii normale s]nt incompatibile cu economia de comand=.
Exist= o anumit= similitudine ]ntre economia socialist= de comand= [i
economia de pia\= ]n sensul strict al cuv]ntului aceasta const= ]n ignorarea prosperit=\ii fiec=rui individ ]n parte [i a societ=\ii ]n general. }n
primul caz se procedeaz= astfel ]n numele socialismului, iar ]n al doilea
]n numele capitalismului. }n ambele cazuri, ]ns=, for\ele ce formuleaz=
politicile respective ]n Basarabia s]nt grup=rile oligarhice formate din
(ex)comuni[ti [i (ex)comsomoli[ti. Divizarea ]n cauz= a \inut mai degrab=
de insuficien\a de spa\iu vital pentru afaceri [i afirmare politic=, dec]t de
unele doctrine economice bine ]nsu[ite. Problema este c= adev=rata clas=
de proprietari nu a ap=rut deocamdat=, iar statul [i elita neocomunist=
au f=cut tot ce i-au stat ]n puteri s= ]nt]rzie apari\ia acesteia.
}n acela[i timp, este cunoscut faptul c= nici economiile de pia\= nu
reprezint= o condi\ie suficient= pentru democra\ie, deoarece economiile
de pia\= capitaliste au func\ionat [i ]n state autoritare sau dictatoriale cum
ar fi, de exemplu, Chile, Taiwan sau Coreea de Sud. Pe de alt= parte, ]ntr-o
perspectiv= mai ]ndelungat=, dup= cum demonstreaz= experien\a, economia de pia\= structureaz= o societate care reu[e[te s= impun= gestionarea
unei politici mai coerente din partea statului ]n ce prive[te liberalizarea
[i democratizarea.
}n ce prive[te raportul dintre democra\ie [i economiile de pia\=, ar fi
necesar de subliniat c= exist= cel pu\in dou= categorii mai mari: 1) economii
de pia\= ]n sensul strict al cuv]ntului; 2) economii mixte, ]n care pie\ele
s]nt reglementate de interven\ia guvernamental=.
Karl Polanyi men\iona c=, deoarece oamenii s]nt tenta\i s= reziste
func\ion=rii pie\elor, ace[tia, ]n orice sistem politic care le permite s=-[i
exprime [i s=-[i protejeze interesele, vor ]ncerca s= reglementeze func\ionarea pie\ei. Polanyi argumenta c= ]n cazul Marii Britanii: ... de un secol
dinamica societ=\ii moderne a fost sus\inut= de o mi[care dubl=: extinderea
perpetu= a pie\ei [i monitorizarea acestei extinderi ]n sensul direc\iei.145
Polanyi [i al\ii au demonstrat c=, ]n raport cu pie\ele libere, este necesar
s= pornim de la dou= teze fundamentale:
482
IULIAN FRUNTA{U
1) func\ionarea pie\ei nereglementate conduce la afectarea intereselor mai multor persoane, care s]nt dezavantajate ]ntr-un mod sau
altul;
2) dac= cei care s]nt afecta\i de pia\= au oportunitatea politic= respectiv=, ei vor ]ncerca s= reglementeze pia\a pentru a minimaliza
efectele nocive ale acesteia asupra categoriilor sociale din care fac
parte.
}n opinia lui Dahl, pentru a face o persoan= s= accepte r=ul pe care ]l percepe ca fiind rezultatul func\ion=rii pie\ei, aceasta trebuie s= fie convins=
c= ]ntr-o perspectiv= mai ]ndelungat= c][tigul s=u va fi mai mare ]n compara\ie cu suferin\ele actuale sau c=, indiferent de r=ul prezent ori viitor,
cel pu\in vor fi luate ]n considera\ie interesele altora pe care ]i consider=
fiind apropia\i sau mai importan\i. }n primul caz este vorba de un gen
de tranzac\ie, ]n cazul al doilea de apelul la sentimentul unei obliga\ii
morale de a ac\iona astfel pentru a realiza obiectivul unei bun=st=ri generale comune. }ns=, ]n mod evident, este dificil sau aproape imposibil
de convins o persoan= anumit= care se afl= ]ntr-o situa\ie deplorabil=, din
cauza func\ion=rii pie\ei nereglementate, de presupusele avantaje ]ntr-un
viitor anumit sau de necesitatea de a tr=i ]n condi\ii proaste ]n ideea unui
oarecare bun public.
}ncercarea de a convinge ar putea reu[i dac= ideologia pie\ei libere
este ad]nc ]nr=d=cinat= ]n con[tiin\a elitelor [i a popula\iei unei \=ri. Este
important, ]n mod special, dac= ideologia respectiv= este sus\inut= de
elite din ra\ionamente legate de doctrine economice. Dup= cum men\ioneaz= Polanyi, acesta a fost cazul Angliei ]n anii treizeci ai secolului XIX
[i SUA pe tot parcursul secolului XIX. }n momentul de fa\= majoritatea
popula\iei Republicii Moldova este ostil= func\ion=rii pie\ei libere, din
cauza pauperiz=rii accentuate datorate guvern=rii proaste [i corupte a
elitei postcomuniste moldovene[ti.
Principiul de baz= al pie\ei nereglementate ]l reprezint= afirma\ia
c= o ordine economic= va ]nregistra rezultate mai bune dec]t oricare alt
sistem alternativ, dac= ]n cadrul acesteia activitatea va fi gestionat= de
c=tre indivizi cointeresa\i, iar companiile private se vor afla ]n competi\ie
permanent=. Elementele politico-sociale ale acestei doctrine ar fi c= pie\ele
capitaliste nereglementate contribuie la o libertate individual= mai mare,
consolidarea unui sistem constitu\ional liberal, educarea indivizilor mai
]ntreprinz=tori, apari\ia mai multor posibilit=\i de autorealizare, ]nregis-
trarea unui progres social mai pronun\at etc. Bine]n\eles, este destul de
discutabil ]n ce m=sur= aceste rezultate s]nt produse de un capitalism
al pie\elor nereglementate. Mai mult dec]t at]t, cei care vor considera
c= interesele lor s]nt afectate vor califica asemenea argumente ca fiind
demagogice [i lipsite de sprijinul publicului larg.
Dup= Robert A. Dahl, pentru a evalua aceast= situa\ie ar fi necesar de
abordat conceptul de eficien\=, care este atribuit pie\ei competitive nereglementate. Eficien\a este una mecanic= [i, dup= cum afirm= Dahl, eficient
este vehiculul al c=rui motor consum= mai pu\ini carburan\i, ]ns=, ]n calcularea eficien\ei, ar trebui s= se \in= cont [i de alte valori relative, cum ar fi
viteza, securitatea, de[eurile de e[apament etc. Dar, dincolo de eficien\a
mecanic=, este extrem de relevant costul economic pentru ob\inerea unor
rezultate mai bune. Faptul c= economiile de comand= [i-au demonstrat
ineficien\a nu ]nseamn= [i dezirabilitatea relativ= a economiilor mixte sau
a economiilor de pia\= libere [i nici nu ajut= la explicarea faptului c= ]n
\=rile democratice exist= o preferin\= pentru economiile mixte.
}n principiu, dup= cum afirm= Dahl, am putea fi de acord c= rezultatul
optim al activit=\ii economice ar fi utilitatea maxim=, bun=starea, pl=cerea etc., adic= ceea ce maximalizeaz= satisfacerea cerin\elor/preferin\elor
umane ]n raport cu alocarea resurselor insuficiente. Economi[tii cunosc
a[a-numitul optim al lui Pareto care reprezint= un maximum de bun=stare, definit ca o situa\ie ]n care este imposibil s= se mai ]mbun=t=\easc=
bun=starea cuiva prin modificarea produc\iei sau a schimbului, f=r= a
deteriora bun=starea celorlal\i.146 Eficien\a economic= (P) ]n acest caz are
o relevan\= deosebit= pentru raportul ]ntre democra\ie [i pia\a liber=, ]n
special av]nd ]n vedere autoritatea intelectual= a opiniei ]n conformitate cu
care competi\ia perfect= pentru p=m]nt, for\= [i capital ]n cadrul pie\elor
nereglementate va conduce la eficien\= economic=.
}n alt= ordine de idei, nu este posibil de g=sit un r=spuns conving=tor
la ]ntrebarea pe care o pune Dahl: dac= pie\ele libere nereglementate produc rezultatele cele mai eficiente, de ce toate \=rile democrate au optat ]n
favoarea unor politici care nu s]nt at]t de optimale? Ceea ce conteaz= ]n
sensul valorilor relative (adic= valori relative ]n cazul eficien\ei mecanice
a vehiculului dup= exemplul lui Dahl) s]nt juste\ea sau corectitudinea,
precum [i suportul politic c]t mai larg ]ntr-un sistem democratic. Este
adev=rat, ]n acela[i timp, c= sus\in=torii sociali[ti arden\i ai interven\iei
guvernamentale deseori exagereaz= gradul necesar al acesteia. }ns=, pe de
484
IULIAN FRUNTA{U
alt= parte, nu se poate afirma cu seriozitate c=, opt]nd pentru economiile

mixte, cet=\enii [i liderii ale[i ]n statele democratice au fost ira\ionali. Subscriem la teza lui Dahl c=, pentru a realiza obiectivele social optimale ]n
cazul eficien\ei economice (P), este necesar de ]ndeplinit unele condi\ii care
p]n= la urm= diminueaz= eficien\a respectiv= ]n sensul strict al cuv]ntului.
De exemplu, dac= sindicatele desf=[oar= activit=\i ]ntr-o \ar= anumit=,
aceasta ]nseamn= c= rezultatele pie\ei nu s]nt optime. Problema const= ]n
faptul c= regula lui Pareto este una ideal= ]n sens economic, ]ns=, dac=
se iau ]n considera\ie costurile sociale, atunci pie\ele nu s]nt ]ntotdeauna
eficiente. Pia\a nereglementat= ar conduce la poluarea mediului, pentru
c= proprietarii marilor companii, ]n special industriale, nu s]nt dispu[i s=
]ntreprind= de bun= voie m=surile necesare de protec\ie a mediului ambiant, care s]nt destul de costisitoare. De asemenea, nu va fi posibil= crearea
bunurilor comune ale societ=\ii, cum ar fi sistemul medical, vaccinarea [i
[colarizarea universal=, men\inerea ordinii publice, a armatei etc.
Cu alte cuvinte, rezultatele economice eficiente nu s]nt ]ntotdeauna
justificate din punct de vedere social. Problema const= ]n raporturile
complexe juste\e/corectitudine [i democra\ie. }n principiu, dup= cum
afirm= Dahl, am fi justifica\i s= accept=m un rezultat eficient ca fiind corect doar ]n presupunerea eroic=, care este deseori declarat= [i mai apoi
ignorat=, c= distribuirea ini\ial= a venitului [i poten\ialului de negociere a
fost, de asemenea, just=. }ns=, ]n cazul Republicii Moldova, dar [i al altor
state postsovietice, nu a trecut chiar at]t de mult timp ca indivizii s= uite
c= actualii parveni\i fo[ti lideri comuni[ti [i comsomoli[ti, directori de
]ntreprinderi (]n mare parte ru[i) s-au folosit de func\iile lor pentru a
gestiona bunurile publice ]n folosul propriu. }n urma acestor activit=\i, cei
din urm= pot pleda ]n mod confortabil pentru orice ideologie, ]n special
care le-ar oferi un suport ideologic [i o legitimitate distribuirii ini\iale
inechitabile. Semnificativ este faptul c= discursul economic al comuni[tilor
moldoveni, veni\i la putere ]n urma scrutinului parlamentar din 25 februarie 2001, nu include m=suri radicale de na\ionalizare a ]ntreprinderilor
[i b=ncilor, precum [i introducerea planific=rii de stat, tocmai din considerentul implic=rii unor membri importan\i ai Comitetului Central al PCM
(sau a rudelor acestora) ]n afaceri care le-au adus [i continu= s= le aduc=
venituri substan\iale.
Ideal ar fi dac= societatea civil=, cet=\enii simpli nu ar subscrie la
asemenea proiecte de legitimizare a ]nsu[irii bunurilor publice [i nu ar
reac\iona pozitiv la solicit=rile respective, ]naintate de elita neocomunist=.

}n principiu, cu trecerea timpului se anihileaz= [i acest, ca oricare altul,
sentiment de injusti\ie, ]ns= p]n= atunci se ]nt]rzie finalizarea tranzi\iei
democratice [i s]nt posibile proteste sociale de propor\ii.
O alocare a resurselor, care este maximal eficient= dup= regula lui
Pareto, const= ]n concordan\a deplin= cu un num=r nedefinit de distribu\ii ale venitului, cu o marj= extins= de la o egalitate perfect= p]n= la o
inegalitate extrem=. A declara c= pie\ele nereglementate s]nt eficiente [i
din acest considerent social dezirabile este o afirma\ie lipsit= de suport
moral, afirm= Dahl. Este firesc c= ]n asemenea condi\ii tentativa de a ob\ine
o distribuire mai just= prin intermediul interven\iei guvernamentale pare
absolut rezonabil=. Pe de alt= parte, pentru elitele intelectuale [i politice
convinse de dezirabilitatea pie\elor competitive nereglementate costurile
convingerii celor care se ]mpotrivesc pot fi at]t de mari, ]nc]t pie\ele acestea
nu vor fi ]n stare s= func\ioneze ]n general. }n plus, ]ntr-o \ar= democratic=,
elitele, cu toat= educa\ia [i buna informare, trebuie s= \in= cont de preferin\ele electoratului, fie chiar [i ale unei minorit=\i. Din acelea[i considerente, PCM-ul nu va reu[i s= controleze planificat economia, deoarece va
fi nevoit s= se confrunte cel pu\in cu o minoritate opus= acestor interven\ii.
De[i, pe de alt= parte, ]ns=[i coexisten\a comuni[tilor [i a democra\iei este
o abera\ie: or, prin defini\ie, nu mai e democra\ie, ori PCM nu e partid
comunist, ci mai degrab= socialist. }n acela[i context, se poate afirma
c=, datorit= subdezvolt=rii societ=\ii civile [i politice, PCM-ul socialist
ar putea reu[i s= confere legitimitate statutului s=u economic-politic ]n
urma retoricii sale interven\ionist-populiste, distr=g]nd, ]n acela[i timp,
aten\ia de la veniturile ilicite percepute de membrii importan\i ai PCM [i
structurile afiliate acestuia.
Op\iunea alternativ= convingerii s]nt m=surile coercitive [i constr]ngerea. Chiar ]ntr-o \ar= democratic= oamenii s]nt ]n situa\ia de a respecta
legile cu care s-ar putea s= nu fie de acord. }ns= politica guvernului ]ndreptat= spre ini\ierea [i sus\inerea pie\elor nereglementate, de asemenea, ar
putea necesita m=suri coercitive. }n sistemele democratice liberale este
imposibil ca guvernul s= aplice legea eficient ]mpotriva rezisten\ei unei
minorit=\i, cel pu\in din considerentul c= eventualul pre\ pentru aplicarea
cu for\a a politicii respective ar fi nerezonabil.
Bine]n\eles, interven\ia guvernamental= este costisitoare [i se poate
discuta dac= rezultatele pozitive ale acesteia s]nt suficient de palpabile
486
IULIAN FRUNTA{U
pentru a fi sus\inut=.147 }n acela[i timp, este necesar de \inut minte c= o economie de pia\= liber= [i nereglementat=, de asemenea, poate fi men\inut=
doar de un sistem politic nedemocratic. Eviden\a istoric= [i compararea
sistemelor politice contemporane demonstreaz= faptul c= economiile de
pia\= s]nt modificate de interven\ia guvernamental= ]n orice democra\ie
modern=.
Ideea fundamental= const= ]n faptul c= sistemul politic democratic
este bazat pe participare [i includere a tuturor cet=\enilor ]n procesele sociale. Chiar dac= aceasta ar fi ]n contradic\ie teoretic= cu eficien\a pie\ei
nereglementate, este pre\ul care ar trebui s= fie pl=tit pentru acomodarea
minorit=\ii dezavantajate de func\ionarea pie\ei. Faptul ]n cauz= ar evita
apari\ia unor disensiuni sociale de propor\ii.
Dintr-o alt= perspectiv=, sus\in=torii comuni[ti (sau, mai degrab=,
sociali[ti) ai interven\iei guvernamentale [i ai func\iei reglementative a
statului submineaz=, paradoxal, ideea de welfare state (stat al bun=st=rii
sociale), prin respingerea obtuz= a libert=\ii economice. Problema, de fapt,
nici nu const= ]n concuren\a unor [coli sau tipuri de g]ndire economic=,
ci ]n ni[te cli[ee economice [i politice care s]nt aplicate ]n raport cu realitatea economic=. Primitivismul politicilor economice ale elitei reprezint=,
]n acest fel, unul din impedimentele principale ]n calea dezvolt=rii [i moderniz=rii Republicii Moldova ]n condi\iile democratiz=rii.
Se poate discuta separat despre interven\ia guvernamental=, care ar
fi guvernul ideal, de ce func\iile de distribuire ale guvernului pot cap=ta
caracterul genului de serviciu pentru care birocra\ia ][i solicit= remuner=ri
exagerate. }ns= noi am ]ncercat, ]n baza ideilor lui Dahl, s= ne limit=m la
efectuarea unei analize politico-economice succinte [i la prezentarea unei
argument=ri ]n favoarea unei realit=\i economice complexe care scap=
deocamdat= g]ndirii economice [i politice moldovene[ti, temporiz]nd astfel,
[i din aceast= perspectiv=, tranzi\ia [i consolidarea democratic= a \=rii.
}n compara\ie cu alte \=ri, statele postsovietice au impulsionat nu doar
democratizarea societ=\ilor respective, ci [i mi[carea spre capitalism.
Exist=, bine]n\eles, multe similitudini ]ntre reforma economic= ]n America
Latin= [i Europa de Est, cel pu\in din cauza faptului c= au fost utilizate
acelea[i prescrip\ii ale finan\ei interna\ionale.
Dup= cum afirm= [i Przeworski, aceste reforme orientate spre pia\=
con\in un set de m=suri menite s= stabilizeze economia, obiectivul principal al faptului ]n cauz= fiind sc=derea infla\iei [i ]mbun=t=\irea pozi\iei
financiare a statului. }n ce prive[te reformele structurale, obiectivul

principal al acestora este cre[terea eficien\ei aloc=rii resurselor. Scopul
privatiz=rii este mai pu\in clar, deoarece motivele v]nz=rii patrimoniului
public nu s]nt ]ntotdeauna conving=toare. Chiar dac= stabilizarea este
acompaniat= de politici de men\inere a venitului, oricum se produce o
reducere tranzitorie a cererii, datorit= ]mbin=rii cheltuielilor publice reduse
[i ratei ]nalte a dob]nzii. Liberalizarea comer\uluui, m=surile antimonopoliste, reducerea subven\iilor [i cre[terea pre\urilor cauzeaz= inevitabil
cre[terea [omajului [i reducerea capitalului.148
Dup= cum Remmer a evaluat Programele Standby ale FMI, exist= doar
o corela\ie moderat= ]ntre implementarea prescrip\iilor FMI [i ob\inerea
rezultatelor economice dorite.149 Pare a fi un truism (ignorat, ce-i drept,
de marea finan\= interna\ional=) afirma\ia colectivului de politologi [i
economi[ti sub conducerea lui Przeworski c= dac= obiectivul declarat al
reformelor orientate spre pia\= este cre[terea bun=st=rii materiale, atunci
aceste reforme trebuie s= fie evaluate sub aspectul succesului ]nregistrat
]n generarea cre[terii economice. Orice altceva ]n afara acestui criteriu nu
este dec]t o declara\ie repetat= a ipotezelor neoliberale.150 Sursa dilemei,
dup= Przeworski, pe care noile democra\ii o ]nt]mpin=, este cum s= creeze
stimulente pentru for\ele politice ca acestea s= proceseze interesele sale ]n
cadrul institu\iilor democratice ]n timp ce condi\iile materiale continu=
s= se deterioreze. Mai departe colectivul de economi[ti [i politologi
]nainteaz= trei ipoteze pe care le explic= ]n mod destul de argumentat:
1) stabilizarea [i liberalizarea nu s]nt suficiente pentru a genera cre[terea
(growth engl.), dac= aceste reforme nu s]nt ]ndreptate spre gestionarea
crizei fiscale [i spre generarea economiilor (savings engl.) publice; 2)
f=r= o politic= social=, condi\iile politice pentru continuarea reformelor s]nt
erodate; 3) stilul tehnocratic al gestion=rii politicii submineaz= institu\iile
democratice incipiente.151
Bresser Pereira sus\ine c= politicile de stabilizare deseori e[ueaz=
deoarece nu redreseaz= elementele fundamentale, pentru c= pun o
diagnoz= gre[it= cauzelor infla\iei [i impun costuri sociale care nu s]nt
necesare.152 Un alt motiv de ce programele de stabilizare submineaz=
perspectivele pentru o cre[tere ulterioar= a fost invocat de Tanzi ]ntr-o
autocritic= a prescrip\iilor FMI-ului: reducerea cheltuielilor, inerent= ]n
tentativa de a gestiona criza fiscal=, are tendin\a s= nu fac= deosebire ]ntre
consumul guvernamental [i investi\iile publice.153 }n ce prive[te leg=tura
488
IULIAN FRUNTA{U
stabiliz=rii cu cre[terea, Blanchard a observat c=: evalu]nd performan\a

poststabilizatoare a \=rilor care s-au stabilizat, va trebui s= concluzion=m
c=, ]n majoritatea cazurilor, cre[terea economic= s-a re]ntors doar gradual
[i nesemnificativ.154
Dup= cum afirm= echipa de economi[ti [i politologi sub conducerea
lui Przeworski, teoria economic= ]n momentul de fa\= nu sus\ine teza c=
stabilitatea [i competi\ia s]nt suficiente pentru a genera cre[terea. Mai
mult dec]t at]t, reformele economice reprezint= un proces care implic= o
reducere temporar= a consumului pentru o parte important= a popula\iei.
Dac= indivizii accept= sacrificii temporare legate de tranzi\ie, atunci trebuie s= fie siguri c= situa\ia lor se va ]mbun=t=\i ]ntr-un viitor clar definit.
Pe de alt= parte, oamenii a c=ror supravie\uire fizic= devine problema
fundamental= nu pot g]ndi ]n termenii viitorului. De aici rezult= importan\a politic= a politicilor sociale care ar proteja cel pu\in venitul de baz=
pe parcursul tranzi\iei.155
Politica social= spaniol= a fost destul de extensiv=, astfel ]nc]t a putut
fi conceptualizat= de c=tre guvern [i perceput= de popula\ie drept una
progres]nd spre cet=\enia social=: o garan\ie a protec\iei sociale rezonabil
adecvate [i egale pentru to\i membrii comunit=\ii politice. Aceast= politic=
a fost finan\at= de o cre[tere semnificativ= a veniturilor fiscale, provenite
dintr-o taxare progresiv= [i distribuite printr-un sistem descentralizat al
autoguvern=rii regionale. Experien\a cet=\eniei sociale ]n Spania a fost
]n mod distinct legat= de consolidarea democra\iei politice: ]n pofida
[omajului, oamenii au realizat c= democra\ia politic= aduce drepturi
sociale.156
Dac= sistemului reprezentativ i se permite procesarea conflictelor cu
privire la reforme, este cel mai probabil c= ar ap=rea doar divergen\e de
opinii rezonabile [i conflicte de interese responsabile: nu at]t amenin\area
la adresa reformei, c]t respingerea unui sau altui model economic. Prin
neglijarea discu\iilor publice, fantoma reac\iei populiste serve[te ]n
mod special pentru a ap=ra grupuri particulare de tehnocra\i ]mpotriva
concep\iilor alternative [i a echipelor competitoare. Deoarece strategia
neoliberal= implic= costuri sociale semnificative, reformele tind s= fie ini\
iate de sus [i lansate prin surpriz=, independent de opinia public= [i f=r=
participarea for\elor politice organizate. Ele tind s= fie adoptate prin decret
ori trecute prin legislative f=r= modific=ri care ar reflecta divergen\ele de
interese [i opinii. Stilul politic al implement=rii tinde s= fie autocratic;
guvernele caut= s=-[i demobilizeze sus\in=torii proprii mai degrab= dec]t

s=-[i compromit= programul ]n urma consult=rilor publice. P]n= la urm=,
societatea ]nsu[e[te c= poate vota, ]ns= nu poate alege; legislativele ajung
la concluzia c= nu au nici un rol ]n elaborarea politicii; partidele politice
incipiente, sindicatele [i alte organiza\ii percep c= p=rerea lor nu conteaz=.
}n acest fel, stilul autocratic al politicii, caracteristic reformelor neoliberale,
tinde s= submineze institu\iile reprezentative, s= personalizeze politica,
s= genereze un climat ]n care politicile s]nt reduse la expresii gratuite [i
c=utarea salv=rii.157
}n acela[i timp, colectivul de economi[ti [i politologi condus de
Przeworski declar= explicit c=, pentru a cre[te eficien\a ]n economiile care
s]nt monopoliste, suprareglate [i supraprotejate, este necesar= o deschidere
spre pia\a na\ional= [i interna\ional=. Aceste reforme nu pot fi implementate f=r= un declin temporar ]n consum, o cre[tere a [omajului sau alte
costuri sociale. }ns= critica este adresat= prescrip\iilor neoliberale standard,
deoarece acestea s]nt gre[ite ]n trei aspecte fundamentale: suscit= stagnarea
economic=; genereaz= costuri sociale ridicate care nu s]nt necesare; submineaz= institu\iile democratice incipiente. Pe de alt= parte, nici ]n domeniul
liberaliz=rii finan\a interna\ional= nu este suficient de consistent=. Exper\ii
fondului au evaluat 30 de pachete multianuale de reforme economice
sus\inute de FMI, care au fost acceptate ]n 27 de \=ri pe parcursul anilor
90. Raportul acestora descoper= c= ]n o treime din aceste programe nu
era stipulat= liberalizarea comer\ului.158 De ce programele FMI nu au fost
mai ambi\ioase? Un r=spuns ar fi c= multe \=ri s=race fac recurs, ]n mare
parte, la tarife c]nd ]ncearc= s=-[i consolideze veniturile.159
Abordarea alternativ=, pe care o sus\inem [i noi, ar consta din trei
recomand=ri de baz=: 1) politica social= trebuie s= fie elaborat= [i implementat= o dat= ce este ini\iat procesul de stabilizare sau liberalizare;
2) ]ntregul pachet reformator trebuie s= minimalizeze costurile sociale
tranzitorii [i trebuie s= fie orientat spre lansarea cre[terii; 3) programul
reformei trebuie s= fie formulat [i implementat ]n urma negocierilor de
c=tre organismele reprezentative ]n cadrul institu\iilor reprezentative.160
6. Societatea economic= moldoveneasc=: vid conceptual,

performan\e [i cartelizare
490
IULIAN FRUNTA{U
Evolu\iile ]n domeniul societ=\ii economice s]nt importante din punctul de vedere al tranzi\iei [i consolid=rii democratice, de[i subiectul ]n
cauz= a fost subestimat de politologii [i economi[tii moldoveni. }ntr-un
fel, reprezint= o evolu\ie nefericit= faptul c= op\iunile disponibile ]n imagina\ia elitei postcomuniste a Republicii Moldova au fost reduse de cele
mai multe ori la ]mbinarea bizar= dintre lipsa cuno[tin\elor ]n domeniul
economiei de pia\= [i implementarea oarb= a recomand=rilor din afar=,
care uneori nu au fost dintre cele mai inspirate.
Atunci c]nd vorbim despre societatea economic= moldoveneasc=,
trebuie s= analiz=m c]teva elemente interdependente, principii, tradi\ii [i
ac\iuni care formeaz= un set complex al realit=\ilor politico-economice.
Vidul conceptual cu privire la reforma economic= este determinat de
lipsa oric=rei strategii autentice clare ]n domeniu. Discursul economic ]n
perioada postsovietic= ]n Moldova a fost confuz [i deseori simplificat p]n=
la obtuzitate, indiferent de tezele vehiculate: neoliberale sau socialiste (postcomuniste). Aceasta face dificil= [i conven\ional=, ab definitio, divizarea
pe care o oper=m pe parcurs ]ntre dou= modele antidemocratice:
socialist (postcomunist) excesiv reglementator;
capitalist rudimentar nereglementativ.
Curentele ]n cauz= s]nt aparent contradictorii, ]ns= politicile respective au fost folosite doar la nivelul discursului politic, nu [i la nivelul unei
implement=ri autentice. Cu alte cuvinte, elita neocomunist= a Moldovei,
diviz]ndu-se ]n partide [i carteluri financiar-economice, are mai mult
]n comun dec]t pretinde. Absen\a cuno[tin\elor, cuplat= cu dorin\a de
parvenire, reduce discursurile competitive la acela[i mod primitiv de
a ]nsu[i bunul public, propriu tuturor for\elor politice. Acelea[i practici
folosite de democra\i [i comuni[ti accentueaz= politica economic=
antidemocratic= a elitei moldovene[ti postsovietice. }n acest fel, coexist=
dou= discursuri aparent contradictorii, ]ns= asem=n=toare ]n ce prive[te
caracterul lor nedemocratic: pe de o parte, se face auzit= pledoaria pentru
o pia\= liber= absolut nereglementat=, sus\inut= ]n special de grup=rile
financiar-politice de parveni\i, mai tineri [i cu speran\ele de ]mbog=\ire
legate de o economie nereglementat= [i orientat= inclusiv spre pie\ele
occidentale fapt care le confer= o anumit= aur= democratic=. Aceste
pledoarii neoliberale (guvernarea ADR) rezult= din consumul sumar al
unor opere clasice ]n domeniu [i dorin\a de a oferi o acoperire ideologic=
afacerilor grup=rilor oligarhice, care au dep=[it perioada de acumulare a

capitalului. }ns= problema nu se afl= la nivelul discursului, deseori formal,
cum ar fi ]n cazul pseudoneoliberalismului ADR-ist, ci la nivelul practicilor, mediului de afaceri [i al bun=st=rii propriu-zise pentru to\i cet=\enii.
Pe de alt= parte, se promoveaz= o pia\= mai pronun\at reglementat=, care
constr]nge libertatea economic=, aceasta fiind sus\inut= de politicieni mai
]n etate, cu afaceri mai mult ]n Est (Rusia [i CSI) faptul ]n cauz= conferind [i un gen de legitimitate electoral= ]n ochii minoritarilor (pe motive
etnice) [i ai celor s=raci [i/sau nostalgici dup= bun=starea [i/sau statutul
politic [i interna\ional al fostei URSS. Ambele extreme economia de
pia\= liber= (]n sensul strict al cuv]ntului) [i interven\ia socialist= ]n economie care ]ngr=de[te libertatea s]nt antidemocratice.
Experien\a sovietic= ]n domeniul economic a avut un impact formativ asupra elitei politice, care nu a ]ntreprins pa[ii necesari ]ndrepta\i
spre restructurarea economic= propriu-zis= [i spre formarea mentalit=\ii
economice a ]ntreprinz=torilor [i ]n general a popula\iei. De fapt, trezit=
peste noapte ]ntr-un stat independent, elita politic= [i economic= l=sase
reforma ]n deriv=, indecizia, am]narea, frica de responsabilitate, interesele
corporative [i de grup etc. reprezent]nd tr=s=turile inerente ale acesteia.
Cartelizarea economiei [i a politicii s-a produs vertiginos o dat= ce politicienii ex-comuni[ti au ]nceput s= realizeze, ]n timpul restructur=rii lui
Gorbaciov, c= politica poate reprezenta o surs= excelent= de ]mbog=\ire.
Elita comunist= [i comsomolist= a ]nceput prima s= practice un gen de
business, cooperativele acestora fiind scutite de taxe. Dup= destr=marea
URSS, dar [i ]n ajunul evenimentului ]n cauz=, o parte considerabil= din
mijloacele financiare [i materiale ale Partidului Comunist au fost ]nsu[ite
de func\ionarii superiori ai acestuia.
Multe \=ri ex-comuniste nu au avut vreun proces clar de selectare
a liderilor [i prea pu\ine metode de a-i controla. Economi[tii sus\in c=
aceasta a condus la programarea [i intensitatea reformelor, determinate
de interesele vetuste ale fostei elite comuniste. }n \=rile ce se reformeaz=
]ncet, elitele, care au beneficiat de pe urma controlului continuu [i a subsidiilor, au fost capabile s= ]nt]rzie schimbarea [i s=-[i ]nsu[easc= resurse
imense.161 Ac\iunile care au fost, totu[i, ]ntreprinse ]n vederea reorient=rii
economiei de stat spre pia\= s-au datorat, ]n mare parte, condi\ion=rii
]mprumuturilor acordate de c=tre organismele financiare interna\ionale.
Clasa politic= a fost impus= s= ]ntreprind= ceva concret ]n acest sens,
492
IULIAN FRUNTA{U
]ns= acel ceva nu a reflectat convingerea politic=, adeziunea [i fermitatea

de a promova liberalizarea economiei. Pe de alt= parte, exist= o tendin\=
a unei p=r\i a elitei ex-comuniste/comsomoliste de a utiliza frazeologia
neoliberal= [i a promova o pia\= capitalist= nereglementat= ]n avantajul
propriu. }ns=, dup= cum am remarcat ]n paragraful precedent, pia\a este
un fenomen complex, iar societatea economic= nu reprezint= doar politic=
monetarist=, deficit bugetar sau promovarea exportului, ci [i o mentalitate
economic= implementat= cu asisten\a statului.
Weber, ]n Teoria organiz=rii sociale [i economice, a abordat problema
birocra\iei care trebuie s= se bazeze pe anumite principii fundamentale ale
organiz=rii, pe dreptul care stabile[te autoritatea legitim= a organiz=rii [i
define[te scopul [i responsabilit=\ile organiza\iei. Regulile [i procedurile
stabilite, care s]nt specializate [i specifice, guverneaz= gestionarea organiza\iei, ofer= direc\ia [i limiteaz= posibilitatea ac\iunii arbitrare de c=tre
indivizi ]n cadrul organiza\iei. Angaja\ii ]n birocra\ie s]nt desemna\i
exclusiv ]n baza competen\elor. Cel mai important principiu ]n spatele
birocra\iei este ra\ionalitatea procedural= poate fi organizat= ]ntr-un
asemenea mod ]nc]t se asigur= realizarea scopului s=u ]ntr-o manier=
eficient=. Este responsabilitatea func\ionarilor ale[i s= asigure [i s= men\in=
leg=tura ]ntre cet=\eni [i birocra\ie.
Un grad destul de ]nalt al separ=rii (diferen\ierii structurale) ]ntre elaborarea deciziilor ]n domeniul economic [i conducerea politic= reprezint= o
caracteristic= esen\ial= a capitalismului.
Conducerea \=rii, executivul ]n general nu avea cuno[tin\ele necesare ]n
domeniul economic, ]n schimb avea interese materiale imediate de parvenire, gestion]nd ]n folosul propriu proprietatea de stat. Men\inerea agriculturii colectivizate [i a sectorului industrial de stat a fost sus\inut= at]ta
timp c]t s-a c=p=tuit clientela lui Snegur, Sangheli [i Lucinschi pre[edin\i
de colhozuri [i sovhozuri, precum [i directori de ]ntreprinderi.
Pe de alt= parte, este bine cunoscut faptul c= nivelul corup\iei este
invers propor\ional cu cel al libert=\ii economice. Sursa corup\iei o reprezint= ]ntotdeauna interven\ia statului ]n economie. }n Republica Moldova
statul intervine, de cele mai multe ori, la comanda patronilor de companii
importante care doresc s=-[i men\in= sau s=-[i consolideze pozi\ia pe
pia\=, recurg]nd la mijloace politice. Scutirea de taxe, vacan\ele financiare,
regimurile preferen\iale toate acestea au avut un obiectiv foarte clar, [i
anume: ]mbog=\irea c]t mai rapid= [i f=r= eforturi. Guvernarea PDAM-ist=,
Snegur [i Lucinschi, au garantat agrarienilor (pre[edin\ilor de colhozuri

[i sovhozuri, [efilor de ]ntreprinderi industriale, agroalimentare [i de
prelucrare) men\inerea pie\ei sigure de desfacere (Federa\ia Rus= [i CSI),
iar ace[tia, ]n schimb, au sus\inut financiar partidul de guvern=m]nt.
Din aceste considerente conducerea Republicii Moldova, Legislativul
[i Executivul s-au opus privatiz=rii rapide a propriet=\ii de stat [i, ]n
special, a p=m]ntului, cre]nd un mediu investi\ional nefavorabil. Pozi\ia
elitei politice (ex-)comuniste din Moldova a fost determinat= de educa\ia
acesteia [i de interesele de c=p=tuial= imediat=. Indivizii boga\i, parveni\ii
actuali ]n majoritate fo[ti comuni[ti [i comsomoli[ti, [efi de ]ntreprinderi (de obicei, de origine rus=) rar c]nd au ]nceput [i au gestionat ]n
mod corect afacerile pe care le au ]n momentul de fa\=. Exist=, bine]n\eles,
[i mici ]ntreprinz=tori care, cu for\e proprii, au reu[it s= gestioneze un
business oarecare (de regul=, mici agricultori, servicii etc.), ]ns= ]n jurul
sectoarelor importante petrol, resurse enegetice ]n general, vin, tutun,
telecomunica\ii, bancar, import automobile etc. activeaz= carteluri [i
grup=ri politico-economice influente, care prosper= pe seama traficului
de influen\= [i a lobbyismului. S-a produs, ]n acest fel, o asemenea convergen\= ]ntre politic [i economic c]nd, ]n tradi\iile clientelismului, s]nt
distribuite resursele financiare ale statului prin intermediul creditelor
preferen\iale [i/sau nerambursabile, fiind o practic= obi[nuit= implicarea
]n afaceri a rudelor apropiate ale ]nal\ilor func\ionari de stat.
}n ]ntreaga perioad= dup= destr=marea URSS, nomenclatura ex-comunist=, care s-a aflat la putere ]n Moldova, nu a promovat libertatea economic=, opun]nd rezisten\= vehement= proceselor de privatizare a ]ntreprinderilor [i de ]mpropriet=rire a \=ranilor. De exemplu, ]n perioada 1 ianuarie
1992 mijlocul lui 1998, mai pu\in de 100 din circa 900 de gospod=rii
agricole mari au fost transformate ]n structuri private.162 Doar dup= ce a
]nsu[it patrimoniul de stat [i a distrus ce nu a putut s= acapareze, dar [i
sub presiunea organismelor interna\ionale, elita politic= neocomunist= a
demarat liberalizarea economic=, ]n mare parte, pentru a legaliza propriile
afaceri dubioase. Clasei de mijloc, inexistent=, i s-a luat speran\a ]nainte de
a se na[te. F=r= acest suport al proprietarilor, elita politic= ex-comunist=
a preg=tit terenul pentru reinstalarea comunismului nereformat, ]n urma
alegerilor parlamentare din 25 februarie 2001.
O problem= de mentalitate, care ]mpiedic= relansarea economic= a
\=rii, este pasivitatea popula\iei ]n confruntarea cu problemele economice
494
IULIAN FRUNTA{U
cotidiene. {i nu este vorba de pasivitatea ]ntregii societ=\i, pentru c= exist=

anumite grup=ri care s]nt foarte active chiar, de exemplu, nomenclatura
sau grup=rile mafiote. (...) Cel mai important este ca investitorii str=ini [i
cei locali s= fie convin[i s= investeasc= ]n republic=. }n ultimii opt ani ]n
Moldova s-a produs o degradare a infrastructurii, fapt care nu favorizeaz=
investi\iile. Din aceast= cauz= a avut loc [i un declin al produc\iei, ceea ce
face mai dificil= colectarea impozitelor. }n felul acesta se ]nchide un cerc
vicios. Lucrurile s]nt agravate de o proast= administrare a treburilor publice, de birocra\ie [i alte obstacole. (...) {i exodul de poten\ial intelectual
este, bine]n\eles, un pericol pentru Republica Moldova, este o lovitur=
adus= societ=\ii. C]nd procesul se generalizeaz=, se pierde vitalitatea la
nivel de \ar= [i de na\iune.163
Caracterul agrar al Basarabiei implic= o economie cu toate deficien\
ele structurale (proprii oric=rei \=ri agrare) [i locale care \in de un trecut
formativ [i un prezent ]n care afacerile economice se gestioneaz= extrem
de prost. Dup= evalu=rile observatorilor str=ini ale realit=\ilor rurale,
este dificil s= crezi c= a sosit secolul XXI, mai mult se pare c= noul
mileniu este martorul ]ntoarcerii ]n secolul XIX. Satele s-au ]ntors la
supravie\uire, practic]nd agricultura subexisten\ei [i baz]ndu-se doar pe
economia natural=. Simbolul postcomunismului a devenit sapa cel mai
ieftin instrument de prelucrare a p=m]ntului. Consumul c=rnii ]n Europa
de Est a sc=zut de dou= ori din 1990, ]n propor\ie invers= s-a m=rit rata
]mboln=virii de tuberculoz= [i hepatit=, cifrele ]n cazul Moldovei fiind
[i mai mari. Jum=tate din moldoveni c][tig= mai pu\in de 220 $ pe an,
]n compara\ie cu 2 000 $ ]n 1992. Capitalul uman se afl= ]ntr-un declin
fenomenal, deoarece persoanele cu studii superioare nu mai lucreaz= ]n
conformitate cu specialitatea ]nsu[it=. Colapsul economic [i ignoran\a
guvern=rilor a condus la o eroziune rapid= a serviciilor sociale de baz=
cu care satele erau pu\in, dar, totu[i, asigurate ]n perioada comunist=.
Sectorul agrar enorm [i ineficient ]n termeni umani, satele s=r=cite
reprezint= unul din obstacolele majore ]n calea integr=rii [i accederii
la UE pentru Polonia, Rom`nia, Bulgaria [i Slovacia. }n jur de 24% de
polonezi, 36% de rom`ni mai lucreaz= ]n agricultur=. }n Moldova ]n
jur de 50%. P=m]ntul, c]ndva colectivizat, a fost redus la un gen medieval
de prelucrare a parcelelor suficiente pentru a men\ine existen\a unei familii, nu ]ns= pentru a face fa\= competi\iei pe pia\=. Sistemul educa\ional
[i ]nv=\=m]ntul se dezintegreaz=, rata mortalit=\ii [i a analfabetismului
cresc]nd alarmant ]n ultimii zece ani. Institu\iile de stat s]nt practic inexistente ]n mediul rural, iar unde s]nt vizibile, dau dovad= de incompeten\=
[i/sau corup\ie. Ar trebui s= fie sus\inute eforturile cooperative, bazate
nu ca ]nainte, pe colectivizarea impus= de sus, ci pe spiritul ]ntreprinz=tor
din partea indivizilor simpli.164
Gestionarea sectorului energetic a fost f=cut= ]n lipsa unui profesionalism elementar, situa\ia fiind complicat= [i de interesele de c=p=tuial=
pe care func\ionarii moldoveni le-au avut ]n procesul de acumulare de
datorii enorme ale Moldovei c=tre Rusia pentru resursele energetice.
Pentru a achita datoriile, ]n mare parte acumulate de ru[ii separati[ti din
regiunea transnistrean= (care nu s]nt penaliza\i [i primesc ]n continuare
resurse energetice mai ieftine), plus penalit=\ile deliberat exagerate ale
Kremlinului, Chi[in=ul a transferat c=tre Rusia practic toate sistemele
de distribuire a energiei electrice [i conductele de gaz [i petrol. Faptul ]n
cauz= nu doar a subminat ]ncrederea poten\ialilor investitori str=ini ]n
posibilitatea privatiz=rii acestor re\ele de distribuire a resurselor energetice, ci a accentuat dependen\a economic= [i politic= fa\= de Moscova.165
Gazprom-ul joac= un rol at]t de important ]n politica intern= [i extern= a
Republicii Moldova, ]nc]t faptul acesta este relevat simbolic de ]nm]narea
simultan= de c=tre Lucinschi [i Smirnov a decora\iilor de stat respective
lui Rem Veahirev, pre[edintele consiliului de conducere al acestui monopol, cu ocazia ]mplinirii a 65 de ani de la na[tere.166 Din contul datoriilor
pentru gaze guvern=rile postcomuniste ale Republicii Moldova au transferat c=tre concernul monopolist rus ]ntreprinderi importante, patrimoniul
\=rii trec]nd ]n proprietatea rus=, din cauza incapacit=\ii executivului de a
guverna eficient.167 Sistemul energetic rom`n, din mai 1998, este conectat
la sistemul unic european (prin Ungaria). Acele credite colosale din afar=
ce au fost ob\inute de c=tre Moldova (de la BM, FMI etc.), cu p=rere de
r=u, nu au fost investite ]n sectorul energetic, sector ce costituie p]rghia
de baz= a independen\ei economice a \=rii. Apreciem acest fenomen ca
fiind o gre[eal= con[tient= a conducerii de v]rf a republicii, dar [i ]ntr-o
oarecare m=sur= [i o gre[eal= a organiza\iilor financiare interna\ionale
men\ionate, m=car prin faptul c= nici FMI [i nici BM n-au orientat la timp
[i corect conducerea local=.168
Indicii guvernabilit=\ii relev= mai multe lucruri interesante pentru
]n\elegerea performan\elor func\ionarilor moldoveni169. Guvernarea
comunist= a lui Voronin nu este inclus=, ]ns= informa\iile disponibile re-
496
IULIAN FRUNTA{U
flect= o sc=dere a indicilor economici, drept urmare a unor m=suri populiste ]ntreprinse de Partidul Comuni[tilor, c]t [i a ]nr=ut=\irii rela\iilor cu
organismele financiare interna\ionale.
Din luna mai 1990 Republica Moldova a avut 9 guverne ]n care au
activat 194 de mini[tri, dintre care 139 s-au perindat ]n cel pu\in dou=
guverne ]n func\ii ministeriale (f=r= a contabiliza func\iile de vicemini[tri
sau directori de departamente). Din totalul de 139 de persoane, membri ai
guvernelor, doar 17 nu au fost membri ai PCUS, unii dintre care datorit=
v]rstei relativ fragede pentru ]mbr=\i[area carierei de partid sau cel pu\in
pentru ob\inerea calit=\ii de membru. To\i pre[edin\ii de stat, de parlament
[i premierii au fost membri ai PCUS, unii de\in]nd func\ii ]nalte.170
Calitatea elitei executive a fost sub orice nivel. De regul=, aceasta a fost
originar= a sistemului sovietic al puterii administrative [i de partid. }n
mare parte, acestor indivizi, adi\ional deputa\ilor [i pre[edin\ilor Snegur,
Lucinschi [i Voronin, li se datoreaz= impasul economic [i subminarea
perspectivelor de cre[tere economic= [i de democratizare.
Comer\ul exterior al Republicii Moldova ]n perioada 1 ianuarie 1
decembrie 2000 a ]nregistrat un sold negativ al balan\ei comerciale de 275,3
Premier
Perioada
Anul
de activi-
apre-
PIB
Infla\ia
Deficitul
Rata de
anual=
bugetar,
schimb
cierii
inclusiv
Inve-
Datoria
Da-
sti\ii
intern=,
toria
str=ine
% ]n
extern=
M. Druc
05.90-
1991
-17,5
201,4
...
...
...
...
...
V. Muravschi
06.91-
1992
-29,1
1209
...
...
...
...
...
A. Sangheli
06.92-
1993
-1,2
1284
-9,0
4,06
...
6,0
255,7
A.Sangheli
04.94-
1995
-1,4
30,2
-6,8
4,49
34
7,8
830,2
I. Ciubuc
02.97-
1997
@1,6
11,8
-7,8
4,63
60
11,7
1233,7
I. Ciubuc
05.98-
1998
-8,5
7,7
-3,3
5,38
84
17,0
1303,5
I. Sturza
03.99-
1999
-3,1
39,3
-3,1
10,52
93
15,7
1342,6
D. Braghi[
12.99-
2000
@1,9
31,3
-1,6
12,38
129
12,2
1346,4
mil. USD. }n perioada respectiv= statelor CSI le-a revenit 58% din volumul
total al exporturilor, statelor UE 21,9%, iar celor central- [i est-europene
13,6%, principala pia\= de desfacere fiind cea rus= 43,7%.171 Geografia
rela\iilor economice a fost determinat= de for\ele politice aflate la putere,
de mentalitatea liderilor, educa\ia [i rela\iile de lung= durat=. Elitele neocomuniste au sus\inut transferarea ]ntreprinderilor moldovene[ti Rusiei
din contul datoriilor, ]ns= au protestat ]mpotriva procur=rii de energie
electric= din Rom`nia contra ac\iuni ale unor ]ntreprinderi incluse ]n
programul de privatizare.172 De altfel, toat= conducerea postcomunist= a
Moldovei a f=cut afaceri cu Rusia, v]nz]nd cu ]ncetul patrimoniul de stat,
[i doar pe parcursul guvern=rii algoritmice a ADR-ului s-a ]ncercat cel
pu\in o reorientare ini\ial= spre Rom`nia [i Occident timid=, ce-i drept,
[i mai mult pe motive personale, dec]t din convingere.
}ntr-un studiu realizat de BERD, firmele din \=rile ]n tranzi\ie au acordat
calificative statului, pornind de la obstacolele ]nt]mpinate ]n afaceri, de la
problemele de corup\ie, crim= organizat= [i interven\ia statului, Republica
Moldova fiind pe ultimul loc ]n ce prive[te indicii guvernabilit=\ii, al=turi
de Kirghizia.173 }n asemenea circumstan\e, economia tinde s= evite formele
institu\ionalizate de func\ionare, cota economiei subterane ridic]ndu-se
]n permanen\= [i constituind la 35-50% din ]ntreaga economie, unii autori
consider]nd c= ]n anii 1996-1998 sectorul respectiv s-a stablilizat la 76-79%.
De asemenea, politica de acumulare a datoriilor externe este justificat=
doar ]n cazul ob\inerii veniturilor pe seama investi\iilor de durat= ]n
capitalul de baz=. }ns=, ]n pofida cre[terii datoriilor externe [i interne,
investi\iile reale de durat= nu se efectueaz= nici ]n sectorul de stat, nici ]n
cel individual. Fenomenul a fost ]nso\it mereu de utilizarea ineficient= a
capitalului de baz=. Cet=\enii s-au trezit ]n fa\a dilemei: s= achite serviciile proaste prestate de c=tre statul ce nu-[i poate exercita func\iile de
reglor [i ap=r=tor al intereselor lor sau s= ac\ioneze singuri. }n aceast=
situa\ie companiile [i-au ales, ]n fond, calea evaziunii fiscale, practic]nd
schimburile directe pe pia\=, care nu permit statului s= \in= sub control
procesul respectiv.174
Falimentul statului mai este relevat de faptul c= cet=\enii nu a[teapt=
garan\ii sau implementarea unor politici sociale, ci pleac= ilegal la munc=
]n str=in=tate, deseori asum]ndu-[i riscul de a tr=i ]n condi\ii mizerabile [i
de a fi tra[i pe sfoar=. }n conformitate cu evalu=rile neoficiale ale B=ncii
Na\ionale175, Republica Moldova percepe anual, datorit= migran\ilor, ]n
Prim-vicepre[edinte al CM al Andrei
Valeriu
Ion Gu\u
Valentin
Ion Gu\u
Valeriu
Mihail
Nicolae
Nicolae
Oleg
Valentin
T=b=caru
Nicolae
Victor
Oleg
Valerian
Nicolae
Gheorghe
Dr=g=nel/
Vasile
Nicolae
maz/
T=b=caru/ C e r n o -
Nicolae
Vladimir
Lidia Gu\ Dmitri
Valeriu
{tefan
Cucu/
Andrei
1999-apri- 2001
Ion Sturza Alexandru Andrei
Nicolae
Nicolae
Valentin
Mihai
1997 mai martie
Ministru al Afacerilor Ex- N i c o l a e N i c o l a e N i c o l a e Mihail
Valeriu
ianuarie
Victor
Constantin Nicolae
Tarlev
Braghi[
Vasile
IX
aprilie
VIII
Ion Sturza Dumitru
VII
iunie 1998 decembrie decembrie aprilie
Ciubuc II
Ion
VI
Ministru al Afacerilor Inter- Ion Costa[ Constantin Constantin Constantin Mihai
Viceprim-ministru
Viceprim-ministru
Viceprim-ministru
Viceprim-ministru
Prim-vicepre[edinte, prim-vi- Constantin
RSSM Prim-viceprim-mi-
Ion
Sangheli II Ciubuc
Andrei
IV
mai 1990 iunie 1991- iulie 1992 aprilie 1994 ianuarie
Andrei
Muravschi Sangheli
III
Valeriu
II
Mini[tri al RSSM Prim-mi- Druc
Pre[edintele Consiliului de Mircea
Func\iile/num=rul
498
IULIAN FRUNTA{U
Alexei
Ion Costa[
Alexei
Pavel
Alexei
Ministru al Industriei
Tineretului [i Sportului
Ministru al }nv=\=m]ntului,
Dumitru
Ministru al {tiin\ei [i }nv=\=- Nicolae
Ministrul Transporturilor [i
Ministru al Informaticii [i Timofei
Alimenta\iei Industriei de
Dumitru
Nicolae
Timofei
Andrei
Ministru al Agriculturii [i Andrei
X
Valeriu
Valeriu
Ministru al Comer\ului
Ministru al Rela\iilor
Vitalie
Valeriu
Pavel
Vasile
Gheorghe
Ion Gu\u
Valeriu
Vasile
Nicolae
Grigore
Petru
Iacob
Ion Casian Ion Casian Ion Casian
Vitalie
Tudor
Andrei
Ministru al Economiei [i Re- Constantin Constantin Sergiu
Ministru al Ap=r=rii
Ministru al Justi\iei
Valeriu
Ion
Boris
Valeria
Anatol
Tudor
Valeriu
Anatol
Victor
Valeriu
Ion Gu\u
Afanasie
Ion Russu
Ion Sturza Alexandru Andrei
Valeriu
Ion
Gheorghe
Ilie Vancea/
Anatol
|opa/
Victor
Dmitri
{tefan
Cucu/
Andrei
Victor
Ion Morei
Ion
Ministru al Culturii ([i
Valeri
Ministru al Transporturilor Valeri
Dezvolt=rii Teritoriale, Gos-
Ministru al Construc\iilor ([i Gheorghe
nale, Exploat=rii Fondului
Ministru al Serviciilor Comu-
Gheorghe
Ministru al Resurselor Ma- Constantin Constantin
Ion
Gheorghe
Ministru al Tineretului, Spor-
Gheorghe
Valeriu
Miistru al S=n=t=\ii
Ministru al Privatiz=rii [i
Ministru al Finan\elor
Ministru al Industriei ([i Co-
Ministrul Mediului [i Ame-
Ministru al Energeticii
Valeriu
Mihail
Petru
Ion
Gheorghe
Claudia
Ghenadie
Mihai
Ceslav
Valeriu
Grigore
Mihail
Mihai
Arcadie
Arcadie
Gheorghe
Le[anu/
n I
Ghenadie
Eugen
Anatol
Mihai
Mihai
Gheorghe
Ghenadie
Eugen
Anatol
Ghenadie
Vasile
Mihai
Ion
Andrei
Zinaida
Manoli/
Mihai
Ion T=nase Alexandra Alexandra Mihail
Arcadie
Vasili Iovv Vasili Iovv Gheorghe
Mihail G.
Timofei
Ceslav
Valeriu
500
IULIAN FRUNTA{U
Anatol
Gheorghe
Aurel
Ion
DG al DS pentru Edituri, Po-
DG al DS al Limbilor
Dumitru
Valeri
Vasile
Gheorghe
Dumitru
DG al DS pentru Control
Metrologie [i Supraveghere
DG al DS pentru Standarde,
tamentului de Stat pentru
nale, Serviciul Securitate [i

Director General al Depar-
Ministerul Securit=\ii Na\io-
pentru Securitatea Statului,
Pre[edinte al Comitetului Tudor
Filip
X
Gheorghe
Andrei
Ministru pentru Rela\ii cu
Ministru de Stat
r=rii (Protec\iei) Sociale [i
Ministru al Muncii [i Asigu- Andrei
Vasile
Victor
Gheorghe
Dumitru
Tudor
Nicolae
Tudor
Nicolae
Vladimir
Tudor
Vladimir
Vladimir
Valeriu
Valerian
Pasat/Ion
Valeriu
Valerian
502
IULIAN FRUNTA{U
jur de 170 milioane de dolari de la cei aproximativ 600 000 de cet=\eni angaja\i ]n str=in=tate (estim=ri aproximative*). Gra\ie banilor migran\ilor se
minimalizeaz= [ansa [i vehemen\a protestelor sociale ale popula\iei, care
sufer= din cauza c=derii nivelului de trai. }n \ar= practic nu se desf=[oar=
ac\iuni ale nesupunerii civile, mitinguri [i demonstra\ii ale castroanelor
goale. Este evident c= indivizii nu au ]ncredere ]n stat [i nu ][i leag=
viitorul de performan\a autorit=\ilor. Statul este ignorat, existen\a lui
este irelevant= pentru cet=\enii de r]nd [i ar fi, cel pu\in, cinic de solicitat
acestora loialitate fa\= de statul Republica Moldova. Se instituie tradi\ia
politic= [i social= a dou= lumi paralele, care absolv= statul de presiunea
cet=\enilor [i asigur= perpetuarea subdezvolt=rii politice [i economice.
Zece ani de reforme economice au condus la sc=derea brusc= a
nivelului de trai al oamenilor simpli, care s]nt dispera\i ]n raport cu lipsa
perspectivelor de ]mbun=t=\ire a situa\iei [i ]n raport cu arogan\a cu care ]i
trateaz= guvernan\ii. Nimeni nu este dispus s= moar= de foame de dragul
unui concept abstract cum ar fi reforma moldoveneasc=, iar guvern=rile
care s-au succedat ]n Moldova postsovietic= au reu[it nu doar performan\
a stagn=rii, ci [i strangularea speran\ei indivizilor, substituirea reformei
prin jaf, arogan\= [i neprofesionalism, compromi\]nd ]ns=[i no\iunea de
reform= [i democra\ie. }n mod normal, nu reforma trebuie schimbat=, ci
felul de a fi al guvernan\ilor.
Dup= cum am v=zut, ]n urma procesului constitu\ional din 1994 s-au

cristalizat trei momente negative pentru democratizare, cum ar fi caracterul neobligatoriu al Constitu\iei din punctul de vedere al unei p=r\i
*Evaluarea exper\ilor B=ncii Mondiale ]n Moldova este c= ]n afara grani\elor \=rii lucreaz=
nu mai mult de 150 000 de indivizi. }n perioada de var=, ]n timpul muncilor agricole sezoniere,
num=rul migran\ilor se dubleaz=, ajung]nd la 300-400 000 (Moldova//CIS Migration Report.
1996./IOM. Geneve, 1997, p. 83). P=rerea exper\ilor locali este c= Moldova are nu mai
pu\in de 450-500 000 de migran\i ( ,
: , Moldova, Rom`nia, Ucraina: integrarea european=
[i migra\iunea for\ei de munc=, Chi[in=u: Captes, 2000, p.116). P]n= la sf]r[itul anului 1999 au
fost eliberate 549 000 de pa[apoarte, ]n conformitate cu datele Departamentului pa[apoarte
[i documentare al MAI ( , 10.12.99). }n procesele migra\iei b=rba\ii
tineri p]n= la 30 de ani reprezint= ]n jur de 50%. Nu ne putem a[tepta, dup= p=rerea exper\
ilor, la cre[terea substan\ial= a volumului migra\iei ]n timpul apropiat, deoarece aceasta a
atins nivelul maxim [i va fi ]nnoit= cu genera\ii mai tinere.
semnificative a electoratului, stabilirea unui mediu constitu\ional exclusiv

[i inoperant, crearea unei tradi\ii constitu\ionale prin care domin= modul
impunerii majoritare, abord=rile exclusiviste, [i nu modul consensual
de solu\ionare a problemelor. Totodat=, contextul regional al tradi\iei [i
practicii constitu\ionale este la fel de relevant, deoarece Constitu\ia nu s-a
bazat pe tiparele constitu\ionale anglo-saxone, ci pe cele latin sau sovietic.
}n condi\iile politice [i de securitate ]n care aceasta a fost adoptat= faptul
]n sine a ]nsemnat manifestarea unui grad de obedien\= fa\= de Rusia [i
]ncercarea de a-i calma pornirile neoimperialiste, refuz]ndu-se reinstalarea
unor adev=ruri evidente. }ns=, cu toate deficien\ele constitu\ionale, nu
trebuie s= supraevalu=m alegerea constitu\ional=.
}n perioada URSS Sovietele erau cele care reprezentau puterea suprem=
]n RSSM, ca [i ]n toat= Uniunea, dar, pe parcurs, o dat= cu liberalizarea [i
restructurarea ini\iat= de statul-partid central, puterile formale ale Sovietului Suprem au ]nceput s= fie umplute cu un con\inut pe potriva literei
legii. Pe de alt= parte, schimbarea de patru ori a formei de guvernare ]n
10 ani a reprezentat o performan\= remarcabil= prin frecven\=, dar [i prin
oportunismul politic [i privatizarea procesului constitu\ional ]n scopul
consolid=rii puterii unor politicieni concre\i [i a unor partide concrete.
Contribu\ia institu\iilor politice la procesul de tranzi\ie [i consolidare
democratic= este important=, alegerea f=cut= de statele Europei de Sud a
cadrelor constitu\ionale parlamentare oferind mai multe avantaje pentru
consolidarea democratic=: eficacitatea, capacitatea de a edifica majorit=\i
[i abilitatea de a termina o criz= de guvern f=r= ca aceasta s= devin= o
criz= a regimului. Parlamentarismul, av]nd stimulente puternice pentru
edificarea disciplinei de partid [i a coali\iei, ar ]ncuraja societatea politic=
s= agrege interesele.
Drept rezultat al politicilor regimurilor comuniste de nivelare [i modernizare, ele au fost mai pu\in structurate din punct de vedere social-politic
dec]t democra\iile occidentale sau societ=\ile precomuniste. Nivelul sc=zut
al diferen\ierii socioeconomice a avut drept consecin\= faptul c= preferin\
ele partinice ale cet=\enilor dup= 1989 au fost determinate ]n mare m=sur=
de politici culturale, dec]t de interese legate de pozi\iile individuale
]n structura social=. Partidele politice care au func\ionat imediat dup=
tranzi\ia politic= au articulat interese teoretice ale grupurilor sociale care
nu au existat la acel moment.
Clivajele merg mai departe de problemele, conflictele sau interesele
504
IULIAN FRUNTA{U
de natur= pur economic= sau social=. Ele s]nt ]ntr-un sens mai fundamentale, deoarece se bazeaz= pe cultur=, orient=ri ale valorilor [i substan\=
ideologic=. Clivajele s]nt institu\ionalizate, nu ]n ultimul r]nd, ]n forma
partidelor politice [i a altor grupuri asociative. }n acela[i timp, volatilitatea
comportamentului electoral dup= tranzi\ia de la comunism pare s= confirme no\iunea c= clivajele de clas= r=m]n a fi slab articulate. }n acest context,
interesul pentru ideologie ]n Republica Moldova este practic cvasiinexistent, din aceste considerente [i diferen\ele ]ntre partide s]nt minime. Partidele [i membrii acestora se afl= ]n continu= mi[care, dezert]nd la orice
moment, c]nd circumstan\ele politice nu favorizeaz= interesele personale,
iar coali\iile de conjunctur= cu comuni[tii au subliniat mizeria conceptual=
[i ideologic= a componentelor ADR. Erodarea politicului reprezint= una
din tr=s=turile fundamentale ale societ=\ii postsovietice moldovene[ti, ca
[i cronicizarea ineficien\ei unui sistem politic incapabil s= produc= partide decente, politicieni profesioni[ti [i politici publice care s= reu[easc=
implementarea reformei institu\ional-economice. Reculul democra\iei [i
consolidarea comuni[tilor rusofili ]n urma alegerilor parlamentare din
25 februarie 2001 nu au reprezentat o surpriz= prea mare, dac= lu=m ]n
considera\ie presta\ia elitei politice ex-comuniste ]n Republica Moldova.
De fapt, democra\ia s-a aflat ]n regres continuu dup= proclamarea independen\ei, alegerile din 25 februarie 2001 deconspir]nd faptul ]n cauz=.
Dup= cum am v=zut, contradic\ia cea mai evident= este ]ntre democra\ie [i economia socialist= de comand=, totodat= democra\ia este, de
asemenea, incompatibil= cu economia de pia\= liber= (]n sensul direct al
cuv]ntului). For\ele ce formuleaz= politicile respective ]n Basarabia s]nt
grup=rile oligarhice formate din (ex-)comuni[ti. Divizarea ]n cauz= a \inut
mai degrab= de insuficien\a de spa\iu vital pentru afaceri [i afirmare politic=, dec]t de unele doctrine economice bine ]nsu[ite.
Am ajuns la concluzia c= politica social= trebuie s= fie elaborat= [i
implementat= o dat= ce este ini\iat procesul de stabilizare sau liberalizare; ]ntregul pachet reformator trebuie s= minimalizeze costurile sociale
tranzitorii [i trebuie s= fie ]ndreptat spre lansarea cre[terii; programul
reformei trebuie s= fie formulat [i implementat ]n urma negocierilor de
c=tre organismele reprezentative ]n cadrul institu\iilor reprezentative.
Experien\a sovietic= ]n domeniul economic a avut un impact formativ
asupra elitei politice, care nu a ]ntreprins pa[ii necesari ]ndrepta\i spre
restructurarea economic= propriu-zis= [i spre formarea mentalit=\ii economice a ]ntreprinz=torilor [i, ]n general, a popula\iei. Doar dup= ce a
]nsu[it patrimoniul de stat [i a distrus ce nu a putut s= acapareze, dar [i
sub presiunea organismelor interna\ionale, elita politic= neocomunist= a
ini\iat liberalizarea economic=, ]n mare parte, pentru a legaliza propriile
afaceri dubioase. Clasei de mijloc, inexistent=, i s-a luat speran\a ]nainte
de a se na[te. F=r= acest sprijin al proprietarilor, elita politic= ex-comunist=
a preg=tit terenul pentru reinstalarea comunismului nereformat, ]n urma
alegerilor parlamentare din 25 februarie 2001.
506
IULIAN FRUNTA{U
NOTE
1
2
3
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
Relevant= este ]n acest context culegerea de constitu\ii ale Moldovei sponsorizat=

de CC al PCM , .
.. (: .
, 2000).
Hot=r]rea nr. 118-XII a Sovietului Suprem al RSSM din 19.06.1990.
., (: ,
1996), p. 114.
{edin\= cu factorii responsabili pentru desf=[urarea sondajului La sfat cu poporul, BASA-press, 01.03.1994
Abraham Florin, Rom`nii [i constitu\ionalismul, ]n Dilema, 03-06 decembrie 1999,
p. 6.
Abraham Florin, Rom`nii [i constitu\ionalismul, ]n Dilema, 03-06 decembrie 1999,
p. 6.
BASA-press, Chi[in=u, 27.07.1994.
Heitmann Klaus, Limb= [i politic= ]n Republica Moldova (Chi[in=u: ARC, 1998) p.
158.
Vieru Boris, Flux cotidian, 27.08.99.
Press, 1995), pp. 51-52.
Legea nr. 3382-XI, Ve[tile, nr. 7, Chi[in=u, 29.07.1989.
Cre\u Vasile, coord., Bazele Statului [i Dreptului ]n Republica Moldova (Chi[in=u:
Cartier, 1997), p. 143.
Snegur Mircea, Eu cred ]n viitorul Moldovei (Chi[in=u: Colec\ia Luceaf=rul, 1996),
pp. 10-11.
Barb=lat Pavel, pre[edintele Cur\ii Constitu\ionale, interviu, P]rghiile de exercitare
a mandatului preziden\ial nu s-au epuizat, Flux cotidian, 14.04.1999.
,
, 19.03.1996.
Plenara CC al PC l-a ]naintat pe Vladimir Voronin la func\ia de pre[edinte al Republica Moldova, AP Flux, 03.03.2001.
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
BASA-press, 06.12.1997.
Decret preziden\ial privind constituirea Comisiei na\ionale pentru elaborarea
proiectului Legii pentru modificarea Constitu\iei Republicii Moldova din 01.07.1999,
Momentul, 02.07.1999.
S=pt=m]na, 02.04.1999, p. 19.
Dru\= Ion, Referendumul ne d= o [ans=. Nu o respinge\i, S=pt=m]na, 21.05.1999,
p. 5.
S=pt=m]na, 30.04.1999, p. 8.
S=pt=m]na, 06.08.1999, p. 14-18.
S=pt=m]na, 21.05.1999, p.12.
Chiar dac= va ob\ine instaurarea unui regim preziden\ial, Lucinschi risc= s= cedeze
func\ia unui alt pre[edinte, BASA-press, 25.03.1999.
Sturza Ion, interviu, S=ptam]na, 09.04.1999, pp. 16-17.
Curtea Constitu\ional= a oferit explica\ii [efului statului asupra unui articol din
Constitu\ie, BASA-press, 23.03.1999.
Pre[edintele Republicii Moldova propune instituirea republicii preziden\iale,
BASA-press, 23.03.1999.
Parlamentul este revoltat de aprecierile tenden\ioase privind clasa politic=, Moldpres, 08.04.1999.
Rezultatele referendumului nu pot fi considerate drept o ]nfr]ngere politic= a
Pre[edintelui, AP Flux, 24.05.1999.
CEC nu a dorit s= spun= clar ca referendumul republican consultativ a e[uat, AP
Flux, 28.05.1999.
Un judec=tor al Cur\ii Constitu\ionale consider= ilegal= validarea referendumului
consultativ, AP Flux, 01.07.1999.
Parlamentul a modificat articole din codul electoral privind desf=[urarea referendumului republican, AP Flux, 02.07.1999.
Pre[edin\ia a elaborat proiectul de modificare a Constitu\iei, AP Flux,
27.07.1999.
Parlamentul revoteaz= Codul Electoral, nepromulgat de [eful statului, AP Flux,
28.07.1999.
Pre[edintele Petru Lucinschi sesizeaz= Curtea Constitu\ional= s= se pronun\e
asupra Legii privind modificarea [i completarea Codului Electoral, Moldpres,
17.08.1999.
Mi[carea lui Diacov solicit= Pre[edintelui s= renun\e la referendum, AP Flux,
06.08.1999.
MpMDP a f=cut public un proiect propriu de modificare a Constitu\iei, AP Flux,
03.09.1999.
Proiectul de modificare a Constitu\iei ar putea fi un simplu truc electoral, BASApress; Prin ini\iativa sa, Pre[edintele vrea s=-[i justifice inactivitatea, AP Flux,
20.08.1999.
Cabinetul [efului statului se declar= nemul\umit de premierul Sturza, BASA-press,
11.10.1999.
Un politician care ac\ioneaz= ]n numele poporului ][i limiteaz= puterile, dar nu [i
le m=re[te, sus\ine directorul executiv al Federa\iei Interna\ionale Helsinki, Aaron
508
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
IULIAN FRUNTA{U
Rhodes, AP Flux, 24.09.1999.
Reprezentantul FMI la Chi[in=u, Mark Horton: Referendumul a constituit o
nerecunoa[tere a progreselor democratice ]n Republica Moldova, AP Flux,
23.06.1999.
Alocu\iunea Lordului Russel-Johnston, Pre[edintele Adun=rii Parlamentare a Consiliului Europei, ]n Parlamentul Republicii Moldova (Chi[in=u, 6 decembrie 1999),
Moldpres, 06.12.1999.
Ambasadorul SUA ]n Republica Moldova, Rudolf Perina: Nu cred c= schimbarea
formei de guvernare este o problem= urgent=. Republica Moldova este ]nc= ]n
c=utarea unui consens politic, sau a unei idei na\ionale, AP Flux, 25.03.2000.
Exper\ii europeni apreciaz= negativ reforma constitu\ional= din Republica Moldova,
BASA-press, 22.09.1999; Exper\ii Comisiei de la Vene\ia aduc critici propunerilor
de modificare a Constitu\iei ]naintate de Pre[edin\ie, AP Flux, 24.09.1999.
Consiliul Europei are rezerve fa\= de instituirea regimului preziden\ial ]n Republica
Moldova. Raport interimar privind reforma constitu\ional= ]n Republica Moldova.
Adoptat de Comisia de la Vene\ia ]n cadrul celei de-a 41-a reuniuni plenare (Vene\ia,
10-11.12.1999), Dialog, 21.01.2000.
Curtea Constitu\ional= a dat aviz pozitiv ini\iativei de revizuire a Constitu\iei
prezentat= de un grup din 39 de deputa\i, AP Flux, 14.10.1999.
Curtea Constitu\ional= a stabilit c= {eful statului nu este ]n drept s= declare prin
decret un referendum constitu\ional, AP Flux, 03.11.1999.
Curtea Constitu\ional= a avizat pozitiv un proiect de modificare a Constitu\iei,
BASA-press, 16.11.1999.
Organiza\ia Republica a anun\at c= ]l sprijin= pe Pre[edintele Petru Lucinschi,
BASA-press, 29.01.2000.
Munteanu Constantin, Lucinschi [tie c= semn=turile sunt false, interviu, Flux
cotidian, 18.07.2000.
Partidele politice vor putea intra ]n parlament doar cu 6 la sut= din sufragii, iar
candida\ii independen\i cu 3 la sut=, AP Flux, 23.03.2000.
La alegeri vor putea participa toate forma\iunile politice, indiferent de termenul la
care au fost ]nregistrate, AP Flux, 10.10.2000.
Pre[edintele Lucinschi a propus CC varianta de modificare a Constitu\iei discutat=
de Comisia mixt=, AP Flux, 05.05.2000.
Pre[edintele Petru Lucinschi a sesizat Curtea Constitu\ional= ]n problema modific=rilor la Codul Electoral, adoptate recent de Parlament, AP Flux,
25.05.2000.
Republica Moldova a fost transformat= ]n republic= parlamentar=, AP Flux,
05.07.2000.
Stepan Alfred and Skach Cindy, Constitutional Frameworks and Democratic Consolidation: Parliamentarianism versus Presidentialism, World Politics 45 (October
1993), pp. 1-22.
Linz Juan, Excursus on Presidential and Parliamentary Democracy, ed. Linz Juan,
Stepan Alfred, The Breakdown of Democratic Regimes (Baltimore: Johns Hopkins
University Press, 1978), pp. 71-74; Linz Juan, Presidential or Parliamentary Democracy: Does it Make a Difference?, ed. Linz Juan, Valenzuela Arturo, The Failure
of Presidential Democracy: Comparative Perspectives (Baltimore: Johns Hopkins
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
University Press, 1994), pp. 3-87.

(Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1996), p. 142.
Laakso Markku and Taagepera Rein, Effective Number of political Parties: A
Measure with Application to West Europe, Comparative Political Studies 12, no.
1, (April 1979), pp. 3-27.
Duverger Maurice, A New Political System Model: Semi-presidential Government,
European Journal of Political Research, 8 (1980), pp. 165-187.
Danielyan Emil, Post-Soviet super-presidents versus democratic transition,
Prisma, the Jamestown Foundation, 26.02.1999.
Press, 1995), p. 34.
ODonnell Guillermo, Delegative Democracy? Working Paper No. 21, Chicago:
University of Chicago, 1992.
Press, 1995), p. 34.
Wessels Bernhard and Hans-Dieter Klingemann, Democratic transformation and
the prerequisites of democratic opposition in East and Central Europe, Wissenschaftszentrum Berlin fur Sozialforshung, FS III, pp. 94-201.
Boia Lucian, Mitologia [tiin\ific= a comunismului (Bucure[ti: Humanitas, 1999), pp.
198-200.
Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., eds., The Handbook of Political
Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK and Northampton, MA, USA: Edward
Elgar, 1998), p. 7.
Elgar, 1998), p. 8.
Elgar, 1998), p. 11.
Eisenstadt S.N., The Encyclopedia of Democracy, Lipset Seymour Martin ed., vol.
II (Washington D.C: Congressional Quarterly Inc., 1995), p. 240.
Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., Foundations of Change,
Elgar, 1998), p. 40.
Przeworski Adam, ed., Sustainable Democracy (Cambridge: Cambridge University Press, 1995), p. 37.
Press, 1995), p. 37.
Habermas Jurgen, Legitimation Crisis (Boston: Beacon, 1975).
Stigler George, The Citizen and the State: Essays on Regulation (Chicago: University
510
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
IULIAN FRUNTA{U
of Chicago Press, 1975).
Legea nr. 1225-XII din 08.12.1992, republicat= cu modific=ri, Monitorul Oficial,
02.12.1999, p. 29.
Press, 1995), p. 40.
Lane Frederic, Profits from Power: Readings in Protection Rent and Violence Controlling Enterprises (Albany: State University of New York Press, 1979).
Press, 1995), p. 42.
Press, 1995), p. 43.
Powell G.B., Holding Governments Accountable: How Constitutional Arrangements
and Party Systems Affect Clarity of Responsibility for Policy in Contemporary Democracies, University of Rochester. Citat dup= Przeworski Adam, ed., Sustainable
Democracy (Cambridge: Cambridge University Press, 1995), p. 45.
Rae D.W., The Political Consequences of Electoral Laws (New Haven, Conn: Yale
A se vedea, de exemplu: Blais Andre and Carty R.K., The Effectiveness of Plurality Rule, European Journal of Political Research 18, 1988, pp. 550-553; Does
Proportionl Representation Foster Voter Turnout?, European Journal of Political
Research 18, 1990, pp. 167-181; Jackman Robert W., Political Institutions and
Voter Turnout in Industrial Democracies, American Political Science Review 81,
pp. 405-423; King Gary, Representation through Legislative Redistricting: A
Stochastic Model, American Journal of Political Science 33, 1989, pp. 787-824
and Electoral Representativeness and Partisan Bias in Multiparty Democracies,
Legislative Studies Quartely 15, 1990, pp. 159-181; Lijphart Arend, The Political
Consequences of Electoral Laws 1945-1985, American Political Science Review
83, 1990, pp. 481-496 and Constitutional Choices for New Democracies, Journal
of Democracy 2, 1991, pp. 72-84; Powell G.B., Constitutional Design and Citizen
Electoral Control, Journal of Theoretical Politics 1, 1989, pp. 107-130; Strom
Kaare, Minority Government and Majority Rule (Cambridge: Cambridge University
Press, 1990).
Strom Kaare, Party Goals and Government Performance in Parliamentary Democracies, American Political Science Review 79, 1985, pp. 738-754.
King Gary et al., A Unified Model of Cabinet Dissolution in Parliamentary Democracies, American Journal of Political Science 34, 1990, pp. 846-871.
Powell G.B., Constitutional Design and Citizen Electoral Control, Journal of Theoretical Politics 1, 1989, pp. 107-130.
Shugart Matthew Soberg and Carey John, Presidents and Assmblies: Constitutional
Design and Electoral Dynamics (Cambridge: Cambridge University Press, 1992).
Press, 1995), p. 45.
Stepan Alfred and Skach Cindy, Meta-institutional Frameworks and Democratic
Consolidation, University of Chicago, Working Paper No. 21, 1992; Mainwaring
Angus, Presidentialism, Multipartism, and Democracy: The Difficult Combination,
Comparative Political Studies 26, 1992, pp. 198-228.
98
99
100
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
114
115

Press, 1995), p. 46.
Press, 1995), p. 54.
Smitter Philippe, Patti e transizioni: mezzi non-democratici afini democratici,
Revista Italiana di Scienza Politica 14, 1984, pp. 363-382.
Press, 1995), p. 54.
Ro[ca Iurie, Ideea na\ional= este at]t de generoas=, ]nc]t e loc pentru fiecare s=
pun= um=rul ]n slujba ei. Raport la Conferin\a filialei municipale Chi[in=u a PPCD
(09.07.2000), |ara, 10.07.2000.
Staniszkis Jadwiga, Main Paradoxes of the Democratic Chance in Eastern Europe, Poznanski Kazimierz Z., ed., Constructing Capitalism: The Reemergence of
Civil Society and Liberal Economy in the Post-Comunist World (Boudler: Westview
Press, 1992).
Press, 1995), p. 57.
Maravall Jose Maria, La politica de la transicion, 1975-1980 (Madrid: Taurus,
1981).
Lipset Seymor Martin, Political Man (New York: Doubleday, Garden City 1960).
ODonnell Guillermo, Argentina, de nuevo, Working Paper No. 152, Hellen Kellogg
Institute for International Studies, Notre Dame, Ind., 1991.
Dup= Marin Constantin, Resursele sociale [i umane de edificare a societ=\ii civile,
Moldova, Rom`nia, Ucraina: integrarea european= [i migra\iunea for\ei de munc=
(Chi[in=u: Captes, 2000), p. 95.
Josanu Iurie, culegere de autori, Moldova, Rom`nia, Ucraina: buna vecin=tate [i
colaborare (Chi[in=u: Perspectiva, 1999), p. 131.
Lipset Seymur Martin and Rokkan Stei, Introduction, Seymur Martin Lipset and
Rokkan Stei, eds., Party Systems and Voter Alignments (New York: Free Press,
1967), pp. 4-12.
Knutsen Oddbjorn and Scarbrough Elinor, Cleavage Politics, Van Deth Jan W. and
Scarbrough Elinor, eds., The Impact of Values (Oxford: Oxford University Press,
1995).
Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK & Northampton, MA, USA: Edward
Elgar, 1998), p. 10.
Inglehart Ronald, The Changing Structure of Political Cleavages in Western Societes, Dalton R.J., Flanagan S.C., Beck P.A., eds., The Electoral Change in Advanced Industrial Democracies: Realignment or Dealignment? (Princeton: Princeton
Knutsen Oddbjorn and Scarbrough Elinor, Cleavage Politics, Van Deth Jan W. and
Scarbrough Elinor, eds., The Impact of Values (Oxford: Oxford University Press,
1995), p. 497.
512
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
IULIAN FRUNTA{U
Elgar, 1998), p. 11.
Elgar, 1998), pp. 11-12.
Marc Horton, reprezentantul FMI la Chi[in=u: e[ecurile din istoria modern= a
Republicii Moldova au dou= cauze corup\ia [i interesele de grup, Flux cotidian,
10.02.1999.
Republica Moldova face parte din grupul \=rilor cu un nivel ]nalt al corup\iei, AP
Flux, 13.03.2001.
Bobu\ac Valeriu, interviu la 26.02.2001. Citat dup= Jurnal de Chi[in=u,
02.03.2001.
Lucinschi consider= c= persoanele vizate ]n rapoartele Cur\ii de Conturi pot participa
la guvernare, BASA-press, 16.02.1999.
A se vedea Preda Cristian, Ce deosebe[te partidele ]n Rom`nia, Revista 22, nr.
12, 22-28.03.2000, ]n care invoc= argumente similare referitor la PDSR.
Ro[ca Iurie, Ie[irea din ]ntuneric (Chi[in=u: seria Crez, 1995), p. 29.
Snegur a decretat desf=[urarea sondajului La sfat cu poporul, BASA-press,
02.02.1994.
Mircea Snegur: Voi r=m]ne fidel poporului..., interviu, BASA-press,
06.12.1995.
Snegur Mircea, Eu cred ]n viitorul Moldovei (Chi[in=u: Colec\ia Luceaf=rul, 1996),
pp. 10.
Snegur Mircea, interviu, Luceaf=rul, 09.02.1996. Citat dup= Eu cred ]n viitorul
Moldovei (Chi[in=u: Colec\ia Luceaf=rul, 1996), p. 139.
Alian\a majoritar= ]i propune Pre[edintelui Lucinschi s=-l desemneze pe Ion Sturza
]n calitate de premier, BASA-press, 18.02.1999.
FPCD consider= c= lista propus= a membrilor viitorului guvern favorizeaz= excesiv
blocul centrist, BASA-press, 27.02.1999.
Premierul [i vicepre[edintele Parlamentului se exprim= asupra atitudinii FPCD fa\=
de statalitatea Republicii Moldova, BASA-press, 15.03.1999.
Ro[ca Iurie: Preluarea de credite nu este singura solu\ie pentru economia Republicii
Moldova, AP Flux, 28.07.1999.
Europa Liber=. Citat dup= Flux cotidian, 23.07.1999.
Ro[ca Iurie: La constituirea CDM au existat dou= feluri de documente unele
publice, altele secrete, interviu, Flux s=pt=m]nal, 26.08.2000.
Mungiu-Pippidi Alina, Rom`nii se pronun\= pentru o reform= radical= a sistemului
politic, Revista 22, Nr. 11, 15-21.02.2000.
Jurnal de Chi[in=u, 18.02.2000.
AP Flux, 28.12.2000.
, , 12.01.2000.
Rusia este interesat= de programul PCRM, care prevede recunoa[terea limbii ruse
drept limb= de stat, AP Flux, 01.03.2001.
Monitor, Monday, Volume VII, Issue 39, 26 February 2001.
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
, , 27.02.01.
Monitor, Wednesday, Volume VII, Issue 46, 7 March 2001.
Monitor, Monday, Volume VII, Issue 44, 5 March 2001.
Monitor, Monday, Volume VII, Issue 39, 26 February 2001.
Flux, edi\ia de vineri, 02.03.2001.
Analiz]nd subiectul ]n cauz= ne vom baza, ]n mare parte, pe aser\iunile teoretice ale lui
Dahl Robert A., Why All Democratic States have Mixed Economies, Chapman John
W. and Shapiro Ian, eds., Democratic Community (New York: New York University
Press, 1993), p. 259.
Polanyi Karl, The Great Transformation: the Political and Economic Origins of
our Time (New York: Farrar and Rinehart, 1944), pp. 68-69.
Dic\ionar Macmillan de economie modern= (Bucure[ti: Codecs, 1999), p. 291.
A se vedea, pentru argumentarea punctului liberal de vedere asupra economiei,
dar nu absolut necesar ]n contrapunere lui Dahl, indispensabila lucrare a lui Hayek
Friedrich Drumul c=tre servitute (Bucure[ti: Humanitas, 1997).
Press, 1995), pp. 67-68.
Remmer Karen L., The Politics of Economic Stabilization: IMF Stnadby Programs
in Latin America, 1954-1984, Comparative Politics 19, 1986, pp. 1-24.
Press, 1995), p. 69.
Press, 1995), pp. 70-71.
Pereira Bresser and Carlos Luiz, Economic Reforms and Economic Growth: Efficiency and Politics in Latin America, Pereira Bresser, Maravall Jose Maria and
Przeworski Adam, eds., Economic Reforms in New Democracies: A Social-Demo-
514
IULIAN FRUNTA{U
Capitolul IX
EVADAREA DIN ISTORIE?

(}n loc de concluzii)
1. Determinantele geoculturale [i geopolitice externe

Basarabia/Republica Moldova reprezint= o unitate de analiz= care,
]n mod normal, se afl= ]n diferite raporturi cu lumea extern=. Aceasta ar
implica o rela\ie formal= de egalitate cu statele regiunii, ]ns= aparen\a ]n
cauz= este gre[it=. Istoria Basarabiei reprezint= o istorie a unei gubernii ]n
componen\a Imperiului Rus, a unei provincii ]n componen\a Rom`niei [i
istoria unei republici sovietice ]n componen\a URSS. Mo[tenirea ]n cauz=
remodeleaz= continuu din Republica Moldova o regiune de frontier=
(border-land engl.). Dincolo de implica\iile pentru statalitate, etnie [i
democratizare, pe care le-am analizat ]n capitolele precedente, este evident
c= determinantele geoculturale [i geopolitice externe joac= un rol hot=r]tor
]n evolu\iile interne, faptul ]n cauz= singulariz]nd Republica Moldova ]n
raport cu statele care au avut ]n trecut perioade de independen\=.
Din aceste considerente istoria Basarabiei este, ]n mare parte, istoria
Imperiului Rus, a Rom`niei [i a URSS. Protostatalitatea actual= a Republicii Moldova se datoreaz= acestei mo[teniri [i ar fi cumva paradoxal s=
descoperim o alt= evolu\ie etnopolitic= ]n cazul unei provincii care reprezint= o frontier= ]ntre lumea slav=, dar nu [i ]ntre civiliza\ii.
Cultura politic= ]n noile state din sud-estul continentului a fost puternic
marcat= de mo[tenirea trecutului. Regiunea, luat= ]n ansamblu, a fost un
interface ]ntre Est [i Vest, cel pu\in, ]ncep]nd cu secolul X, c]nd a devenit
parte a civiliza\iei cre[tine europene. Dar, o dat= cu ]nceputul protoindustrializ=rii din secolele XV-XVI, distan\a ]ntre nucleul european [i zonele
periferice a ]nceput s= creasc= din nou. De atunci majoritatea Europei de
R=s=rit a fost mutat= la periferia sistemului economic european. Iar ]n
termeni politici, Europa de Est a reprezentat o zon= tranzi\ional= ]ntre
tradi\ia occidental= a separ=rii puterii [i tradi\ia r=s=ritean= de concentrare a puterii. Aceast= linie de demarcare coincide cu cea ]ntre cre[tin=tatea
apusean= [i r=s=ritean=; tradi\ia estic= este cea mai pronun\at= ]n teritoriile
aflate c]ndva sub domina\ia otoman=, iar tradi\ia occidental= este cea mai
puternic= ]n zonele marcate de luteranism.
Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria [i Slovenia au fost incluse ]n imperiile
multina\ionale Germano-Prusac [i Austro-Ungar, fiind ancorate temeinic
]n tradi\ia occidental=, care cuprinde cre[tin=tatea de vest, cel pu\in o
anumit= experien\= ]n domeniul suprema\iei dreptului, separ=rii puterilor [i societ=\ii civile. Aceste elemente le separ= de alt grup subregional,
al Europei de Sud-Est, cu tradi\iile sale ]nr=d=cinate ]n cre[tin=tatea de
r=s=rit sau islam, clientelism [i domina\ia otoman=.
Istoria Europei de Est ]n epoca modern= este ]n multe aspecte istoria
marilor imperii. Dar aceste imperii au fost diferite ]n caracterele lor. La
sf]r[itul secolului XIX Imperiile German [i Habsburgic aveau majoritatea
tr=s=turilor unui Rechtsstaat. De[i acestea erau departe de a fi democra\ii
exemplare, societatea civil= [i democra\ia reprezentativ= se dezvoltau foarte repede. }n contrast, teritoriile supuse c]ndva Imperiilor Rus [i Otoman
au ob\inut independen\a aproape lipsite de tradi\ii de edificare a statalit=\ii
[i na\iunii. Aceast= dihotomie ]ntre Imperiile German [i Habsburgic, pe de
o parte, cel Rus [i cel Otoman, pe de alt= parte, aproape coincide cu linia
de demarcare ]ntre Europa Central= [i Europa de Est. Grupul occidental
]mp=rt=[e[te tradi\iile dreptului roman, feudalismul [i trezirea na\ional=
relativ timpurie; grupul de est se afl= ]n posesia unei mo[teniri bizantine,
f=r= a avea tradi\ii feudale puternice, contribuind la supravie\uirea mai
]ndelungat= a rela\iilor de autoritate local= din timpuri str=vechi, cum ar
fi rela\iile bazate pe leg=turile ]ntre neamuri [i clientelismul.
Caracterul imperialismului rus reprezint= o determinant= remarcabil=
prin semnifiica\iile sale at]t din punct de vedere geocultural, c]t [i geopolitic. Expansiunea teritorial= a ru[ilor la ]nceputul secolului XIX a fost
structurat= de un imperialism non-etnic integrat politicii de stat [i, implicit,
516
IULIAN FRUNTA{U
culturii politice a elitelor guvernatoare. Ru[ii erau ghida\i de o viziune

panbalcanic=, ]ndreptat= spre Constantinopol obiectiv trasat ]nc= de
Petru cel Mare. }ns=, dup= cum am ar=tat ]n capitolele precedente, dou=
principii s-au ciocnit ]n cadrul con[tiin\ei imperiale ruse: pe de o parte,
perceperea religioas= c= popoarele ortodoxe ]n cadrul Imperiului s]nt
egale ru[ilor, iar pe de alt= parte, ]n\elegerea c= statul este chemat s= fie
omogen, fapt care solicita coercitarea sistematic= [i permanent=. Dac=
for\a ]mpotriva musulmanilor ar fi putut fi aprobat= ]ntr-o m=sur= oarecare de cre[tinii ortodoc[i, violen\a ]mpotriva popoarelor cre[tine ar fi
subminat, pur [i simplu, structura ideal= a Imperiului, transform]ndu-l
]ntr-un statism gol (etatism). }ns=, fiind privat de func\ia sacr=, Imperiul
inevitabil s-ar fi pr=bu[it, ceea ce s-a [i ]nt]mplat mai t]rziu.
Desconsiderarea fa\= de subiec\ii supu[i eliber=rii [i implic=rii ]n
proiectul edific=rii statalit=\ii imperiale ruse a fost reflectat= de faptul c=
Moldova [i |ara Rom`neasc= au fost transformate, dup= 1711/1716, ]n
principalul teren de confruntare dintre Imperiile Rus [i Otoman. Dup=
cum men\ioneaz= Georgescu, ]ntre 1711 [i 1829, de la Pacea de la Prut la
Tratatul de la Adrianopol, Principatele au fost ocupate timp de 25 de ani
de armatele statelor beligerante; 7 r=zboaie s-au purtat pe teritoriul lor,
provoc]nd distrugeri [i ]mpiedic]nd dezvoltarea fireasc= a economiei.
Diminuarea statutului interna\ional al Principatelor se poate vedea [i
din numeroase planuri de ]mp=r\ire a lor ]ntre marile puteri, c]t [i din
pierderile teritoriale pe care le-au suferit de mai multe ori. }n asemenea
condi\ii este dificil s= presupunem existen\a unui mediu propice pentru
unificarea Principatelor Rom`ne[ti [i apari\ia unui na\ionalism rom`nesc
pe deplin con[tient de misiunea sa de modernizare.
Principatele s-au aflat ]n asemenea circumstan\e politice externe care
au favorizat crearea unei prototradi\ii politice de teritoriu dependent,
incapabil s= gestioneze procesul de industrializare [i modernizare a \=rii.
Aceasta ][i are originea ]n domina\ia turc= ]n general [i ]n fanariotism ]n
mod particular un fenomen sociopolitic [i cultural ale c=rui r=d=cini
au ap=rut ]nc= ]n veacurile XVI-XVII. Cu instaurarea fanario\ilor sistem politic, tradi\ii [i mentalitate la care au contribuit ]n mare m=sur= [i
rom`nii, nu doar grecii, pe tot parcursul veacului al XVIII-a, Principatele
au fost complet integrate sistemului politic [i militar otoman, ]ncet]nd a
mai avea o politic= extern= independent=. De men\ionat c= toate acestea se
desf=[urau ]ntr-un context geopolitic mai larg cel al Balcanilor, statele
regiunii, ca [i Principatele Rom`ne av]nd, ]n mare parte, aceea[i soart=

politic= de temporizare a unific=rii na\ionale. Pe de alt= parte, caracterul
transfrontalier al zonei ]n care se ciocneau interesele contradictorii ale
imperiilor conducea, deloc accidental, la faptul c= acel cordon sanitar era
compus din state mai mici, gestionabile [i influen\abile de marile puteri.
Faptul ]n cauz= a creat o tradi\ie politico-istoric= ce consfin\ea rivalit=\ile
medievale ]ntr-o tradi\ie ]ndelungat= de competitivitate [i contradic\ii militante, cre]nd un cerc vicios ]n care fragmentarea etnopolitic= a Balcanilor
a ]nt]rziat unificarea na\ional= a statelor din zon=. }n acela[i timp, este
inutil= stabilirea priorit=\ii surselor prototradi\iei de teritoriu dependent.
Datorit= subdezvolt=rii generale care nu a permis unificarea na\ional= mai
timpurie [i lansarea procesului de industrializare, culturalizare [i liberalizare, imperiile au g=sit mai u[or s= domine astfel de teritorii. A existat o
complementaritate a surselor interne [i externe atunci c]nd vorbim despre
evolu\iile etnopolitice ]n aceast= parte a lumii.
Caracterul Imperiului Rus a avut semnifica\ii deosebite ]n cazul Basarabiei, deoarece aceasta a fost ocupat= [i integrat= de marea putere de la
R=s=rit; dar [i ]n cazul Principatelor/Rom`niei, pentru c= Sankt Petersburgul a fost unul din autorii de baz= ai statalit=\ii rom`ne[ti, faptul ]n cauz=
l=s]nd o amprent= politic= de durat=.
Totodat=, nici muscalii, nici urma[ii lor imedia\i nu au fost con[tien\i
o perioad= ]ndelungat= de na\ionalitate ]n sens modern, iar extinderea
Imperiului nu lua ]n considerare distinctivitatea etnic=. Petru cel Mare se
referea la Imperiul s=u nu ]n termeni etnici Russkaia (rus), ci ]n termeni
mai neutri ai apartenen\ei imperiale Rossiiskaia (al Rusiei). Aceasta a
fost determinat de situa\ia geografic= [i absen\a frontierelor clar definite.
Geografia a consolidat o diferen\= important= ]ntre modul ]n care ru[ii
][i evaluau imperiul [i modul ]n care europenii ][i percepeau imperiile
proprii. }n ultimul caz, oceanul a oferit un punct evident de demarcare
]ntre patria natal= [i imperiul extern [i, cu c]teva excep\ii, europenii occidentali nu au ]nt]mpinat dificult=\i majore, hot=r]nd unde se termin=
p=m]nturile lor natale [i unde ]ncep posesiunile lor imperiale. Evident, ]n
cazul ru[ilor, situa\ia a fost mai pu\in clar= datorit= caraterului terestru
al Imperiului.
Imperiul |arist a avut nevoie de Basarabia nu pentru a o anexa de dragul faptului ]n sine, sau pentru a subjuga na\ional popula\ia \inutului, ci
pentru a asigura ie[irea la gurile Dun=rii un obiectiv fluvial strategic din
518
IULIAN FRUNTA{U
punct de vedere comercial [i militar, ]n special ]n secolul XIX. }n acest fel,

elementul geografic a determinat fizionomia efortulului imperial, av]nd
repercusiuni de durat= asupra model=rii politice a regiunii.
Introducerea protectoratului rusesc asupra Principatelor a fost stipulat=
inclusiv ]n Regulamentele Organice (1830), unirea fiind oficial propus= [i
]n timpul lucr=rilor de alc=tuire a acestora, ]ns= ru[ii s-au ]mpotrivit pe
motiv c= planul prevedea alegerea unui domn str=in, excluz]nd dinastiile
]nvecinate. Astfel, ru[ii au participat la elaborarea Regulamentelor nu doar
]n sens tehnic, ci [i ]n sens etnopolitic, opun]ndu-se mi[c=rii unioniste [i
reformelor interne din Principate, deoarece acestea, ]n viziunea lor, cuprindeau idei radical-reformiste, sau chiar revolu\ionare (]ns= mai pu\in
etnice/na\ionaliste). Unirea Principatelor era v=zut= at]t de rom`ni, c]t [i
de ru[ii de la Petersburg ]n lumina revolu\iei sociale, care \inea mai mult
de edificarea statului [i a societ=\ii, dec]t de edificarea na\iunii. Spiritul
revolu\ionar, importat din Occident [i ]n special din Fran\a, a fost orientat
]mpotriva autocra\iei ruse [i a domina\iei otomane. Acest model politic,
generat de Revolu\ia Francez=, a influen\at profund elita politic= a Principatelor, de[i ordinea a fost cur]nd restabilit= prin intermediul interven\iei
armate comune a turcilor [i ru[ilor.
Diminuarea factorului rus s-a produs ]n urma ]nfr]ngerii ru[ilor ]n
R=zboiul Crimeii. Aceasta a consolidat pozi\ia unioni[tilor, iar prin intermediul Tratatului de la Paris (1856), Principatele au trecut sub garan\ia
colectiv= a celor [apte mari puteri europene. Doar dup= crearea Rom`niei
s-a f=cut treptat recurs la na\ionalism pentru consolidarea statului rom`n,
cu at]t mai mult cu c]t o asemenea descoperire era ]n spiritul timpului
]n Europa [i, ]ntr-un fel, programat= s= fie exportat= ]n toate direc\iile
continentului. Adi\ional Fran\ei, Italia s-a dovedit a avea o puternic=
influen\= cultural= asupra noii Rom`nii, iar Bucure[tiul a urmat exemplul
Italiei de dup= unificare, impun]nd legi [i oficialit=\i provenind dintr-o
singur= zon= a \=rii, f=r= a \ine seama de enormele variet=\i ]n domeniul
dezvolt=rii economice, condi\iilor sociale [i leg=turilor etnice.
Ascensiunea na\ionalismului european ]n a doua jum=tate a secolului
XIX a fost binevenit= [i pentru edificatorii statalit=\ii imperiale ruse,
deoarece c=p=tase un instrument, ]ntr-un fel legitimizat de c=tre istoria
contemporan= a statelor europene, de omogenizare cultural= for\at=,
pe care l-au aplicat [i l-au perfec\ionat ]n mediul respectiv. }n acest fel,
centralismul Imperiului [i ]ncerc=rile de omogenizare for\at= s-au datorat
mai degrab= arhetipului modern integrat politicilor statelor europene,

dec]t unei inven\ii proprii.
Este relevant faptul c=, ]ncep]nd cu anii treizeci ai secolului XIX, ru[ii
au ]nceput s= ]n\eleag= c= puterile europene nu vor permite Petersburgului s= promoveze [i ]n continuare proiectul panbalcanic, ]ndreptat
spre Constantinopol [i c=, datorit= acestui fapt, c]t [i suscit=rii spiritelor
revolu\ionare [i na\ionale ]n Principate, nu le va reu[i anexarea acestora.
}n consecin\=, energia imperialismului rus s-a orientat cu o putere ]nzecit=
spre subminarea poten\ialului revolu\ionar importat din Occident [i
]nt]rzierea unirii Principatelor, iar ]n Basarabia spre gestionarea programului de omogenizare cultural= for\at= [i consolidarea politic=, dar [i
imaginar=, a hotarului cu Rom`nia, drept grani\a definitiv= a Imperiului
Rus ]n direc\ia sud-vest.
Este necesar s= accentu=m cadrul statalit=\ii imperiale ]n care agitatorii
na\ionali[ti de la periferii inten\ionau s=-[i realizeze obiectivele de autonomie etnocultural= [i par\ial politic=, deci [i caracterul panimperial al
mi[c=rilor na\ional-revolu\ionare ale periferiilor neruse, exemplele mai
remarcabile de rezisten\=, cum ar fi opozi\ia polonez=, servind drept model
pentru al\i poten\iali agitatori na\ionali[ti de la periferiile na\ionale ale
Imperiului Rus. }ns=, spre deosebire de polonezi, ideea de independen\=
la periferii abia urma s= fie inventat= [i nu ar fi corect s= anticip=m evolu\ia treptat= a evenimentelor, c]nd ]n fa\a protagoni[tilor se deschideau
orizonturi neb=nuite ini\ial de ei.
Crearea RDM s-a datorat circumstan\elor politicii interna\ionale
care au favorizat Rom`nia [i care au sl=bit statul rus centralizat. Na\
iunea a fost utilizat= de marile puteri pentru distrugerea Imperiului
Rus (dar [i a bol[evicilor) [i crearea ministatelor u[or influen\abile, astfel
cum sovieticii au folosit mai t]rziu no\iunea de clas= pentru edificarea
unui stat multina\ional, promovarea proiectului unei revolu\ii socialiste
mondiale [i crearea statelor-sateli\i. Formarea RDM s-a produs printr-un
efect al contamin=rii, deoarece mi[carea na\ional= din Basarabia evolua
]n contextul evenimentelor din ]ntreaga Rusie. C]nd, la un moment dat,
celelalte teritorii na\ionale de la periferiile imensului Imperiu au ]nceput
s= se proclame republici democratice, Basarabia nu putea face excep\ie.
O alt= cauz= ce a stimulat decretarea RDM au fost preten\iile anexioniste
ale Ucrainei fa\= de Basarabia, declarate ]nc= din vara anului 1917.
R=zboiul mondial [i socializarea unui num=r impresionant de solda\i
520
IULIAN FRUNTA{U
a constituit un eveniment important pentru regiune, deoarece evolu\ia

etnopolitic= a ofi\erilor, dar [i a studen\ilor basarabeni a fost ]n dependen\=
nemijlocit= de asisten\a ideologic= a ofi\erilor [i solda\ilor rom`ni din
Ardeal [i Bucovina, care i-au influen\at ]n direc\ia unei na\ionaliz=ri treptate, dar ferme, a programului de revendic=ri sociale. Obiectivul re]ntregirii na\ionale a tuturor rom`nilor un proiect etnopolitic de amploare
a ]nceput s= ocupe un loc tot mai important ]n imaginarul politic al
agitatorilor basarabeni. De altfel, influen\a a fost reciproc=: basarabenii
au utilizat na\ionalismul ardelenilor [i bucovinenilor, iar ace[tia din
urm= au preluat un anumit radicalism social/socialist de la basarabeni.
}n urma acestor contacte, ]n imaginarul politic al basarabenilor s-a stabilit un echilibru mai sigur ]ntre na\ionalism [i socialism, de[i evolu\iile
politice ulterioare (teroarea bol[evic=, anarhia [i pericolul care plana
deasupra Republicii) au ]nclinat balan\a ]n favoarea primului element [i
]n detrimentul ideii de transformare social= radical= care a ]nceput s= fie
asociat=, nu f=r= asisten\a agitatorilor na\ionali[ti conservatori din r]ndul
nobililor [i mic-burghezilor, cu anarhia [i instabilitatea pe care o exporta
Rusia bol[evic=.
Alegerea dificil= ]n 1917-1918 a moldovenilor basarabeni (inclusiv
a altor popoare de la periferiile na\ionale) a fost f=cut= ]ntre op\iunea
probol[evic= ([i prorus=) [i op\iunea alian\elor cu for\ele politico-armate
str=ine [i/sau promovarea scopurilor politice proprii. Uneori, ]n cadrul
procesului de alegere, tot at]t de importante ca preferin\ele etnice deveneau structurile sociale, experien\a din trecut [i avantajele relative ale
op\iunilor disponibile la acel moment (retragerea dezorganizat= de pe
front, declinul economic, anarhia, r=sturnarea bol[evic=, angoasa maselor,
anxietatea elitei etc.). Separarea de Rusia a fost aproape ]ntotdeauna o
decizie politic= care implica necesitatea sus\inerii acestui fapt de c=tre o
putere din afara Imperiului de la ]nceput au fost Germania [i Turcia,
apoi puterile Antantei. Solicitarea de sus\inere a Sfatului |=rii adresat=
Cartierului General de pe Frontul Rom`n a coincis cu necesitatea Comandamentului Aliat de a controla efectiv spatele frontului. Eventuala instalare a unui regim bol[evic la Chi[in=u ar fi agravat la maximum situa\ia
trupelor aliate, care s-ar fi v=zut amenin\ate din spate de o for\= inamic=
[i lipsite, practic, de orice rezerve de hran= [i furaje.
Dup= proclamarea Unirii, Basarabia a intrat ]n componen\a Rom`niei
faptul ]n cauz=, dincolo de semnifica\iile etnopolitice [i etnoculturale,
analizate ]n capitolul 3, ne priveaz= de posibilitatea evalu=rii determinantelor externe. }n raport cu provincia estic= a Rom`niei, statutul c=reia
nu a fost consolidat niciodat= prin intermediul vreunui tratat bilateral cu
Rusia Sovietic=, Moscova a desf=[urat ac\iuni de subversiune etnopolitic=
(crearea RASSM) [i etnocultural= (crearea na\iunii moldovene[ti), precum [i eventual armat= ocuparea Basarabiei ]n 1940.
}n urma Celui de-al Doilea R=zboi Mondial, alia\ii nu au dorit s= trateze
Rom`nia drept o \ar= aliat= sau cobeligerant=, iar Churchill ]n ]n\elegerea notorie cu Stalin a ]mp=r\it procentajul zonei de influen\= ]n Balcani,
Rusiei revenindu-i 90% ]n Rom`nia, ceea ce ]n termeni practici ]nsemna,
de fapt, totul. Astfel, Moscova [i-a perpetuat prezen\a politic= [i armat=
]n formula deja consacrat=: satelizarea Rom`niei [i ocuparea/integrarea
Basarabiei.
}n componen\a URSS Basarabia/RSSM a ]mp=rt=[it acelea[i tr=s=turi
politice ca [i celelalte republici caracterul etnofederal al Uniunii Sovietice oferind un recipient pentru acumularea insatisfac\iilor social-etnice,
care au subminat ireversibil statalitatea sovietic=, o dat= ce statul-partid
a decis demararea liberaliz=rii.
La sf]r[itul deceniului opt al secolului XX balticii au servit drept model pentru alte republici sovietice, inclusiv pentru RSSM, ]n ce prive[te
suveranizarea agendei de revendic=ri social-politice ale mi[c=rilor pentru
liberalizarea regimului politic din URSS. }ns=, spre deosebire de baltici,
hotarul ]ntre Republica Moldova [i lumea slav= nu este unul ]ntre civiliza\ii, tradi\ia cultural= slav-ortodox= fiind suficient de puternic=. Faptul
]n cauz= nu a contribuit la o delimitare clar=, necesar= afirm=rii independen\ei Basarabiei [i a na\iunii rom`ne[ti ]n provincie. Totodat=, este necesar de remarcat faptul c= mi[carea treptat= a republicilor na\ionale de la
suveranitate la independen\= ar fi fost mult mai lent= [i poate c= ar fi fost
barat= definitiv, dac= Federa\ia Rus= nu ar fi pornit pe aceea[i cale, dup=
alegerea lui El\in ]n calitate de pre[edinte al Sovietului Suprem al RSSFR.
Acesta, pentru a-[i asigura suportul necesar, a declan[at o campanie de
discreditare a PCUS [i a organelor unionale de conducere, pronun\]ndu-se
]n favoarea suveranit=\ii na\ional-statale a Federa\iei Ruse.
De[i factorii interni de\in rolul principal ]n tranzi\ie, influen\a
interna\ional= asupra suveranit=\ii [i democratiz=rii este suficient de
important=. Ea se manifest= prin intermediul a trei componente, cum ar
fi politica extern=, zeitgeist-ul [i efectul difuziunii. Influen\a interna\ional=
522
IULIAN FRUNTA{U
asupra democratiz=rii reprezint= un proces ]n mare parte benefic pentru

tranzi\ia moldoveneasc=, deoarece asisten\a oferit=, integrarea ]n structurile europene, racordarea legisla\iei moldovene[ti la normele europene,
liberalizarea economiei, respectarea angajamentelor interna\ionale asumate ]n domeniul libert=\ilor fundamentale, al drepturilor omului etc. (prin
intermediul institu\iilor [i organismelor interna\ionale majore ca Uniunea
European=, NATO, OSCE sau Consiliul Europei, institu\ii financiare interna\ionale ca BM, FMI, BERD) conduce la crearea unei presiuni cumulative
asupra statului [i societ=\ii, care s]nt puse ]n situa\ia de a respecta normele
[i principiile acceptate de comunitatea interna\ional=.
Pe de alt= parte, presiunea exercitat= de hegemonul regional nedemocratic, cum este Rusia anilor 1991-2002 ]n spa\iul CSI, prin conservarea
focarului transnistrean, sus\inerea ideii de (con)federalizare a Moldovei
[i imixtiunea politic= [i economic= ]n afacerile statului creeaz= efectul de
provincializare a Moldovei, ceea ce ]ngr=de[te substan\ial suveranitatea
\=rii (Tratatul bilateral moldo-rus ratificat de comuni[tii de la Chi[in=u la
sf]r[itul anului 2001 [i Acordul moldo-transnistrean cu privvire la federalizarea \=rii din iulie 2002 consfin\ind situa\ia ]n cauz=). La fel, Kievul a
profesat un na\ionalism propriu ]n raport cu Republica Moldova, fapt care
a influen\at negativ evolu\iile din regiunea transnistrean=. }n ce prive[te
politica extern= promovat= de Rom`nia ]n raport cu Republica Moldova, aceasta, ]n general, a favorizat procesul de democratizare. }n acela[i
timp, Basarabia a suferit ca urmare a incoeren\ei decizionale a Rom`niei,
]n primul r]nd ]n raport cu secesionismul rus din Moldova. Semnarea
Tratatului de baz= cu URSS ]n momentul ]n care voluntarii basarabeni
luptau cu armata rus= nu doar a compromis ideea unionismului, ci a
relevat statutul de subordonare al Bucure[tiului fa\= de Moscova, cu sau
f=r= acceptul Occidentului.
Mo[tenirea geocultural= a regiunii a contribuit la incertitudinile
integra\ioniste care s-au manifestat ]n problema alegerii direc\iei de integrare. Aderarea deplin= a Moldovei la CSI s-a realizat dup= victoria
contraf=cut= a PDAM-ului din 27 februarie 1994, c]nd elita ex-comunist=,
]n frunte cu Snegur, Lucinschi, Sangheli, Mo\pan [i al\ii, a utilizat toate
mijloacele de influen\= [i propagand= pentru a orienta popula\ia spre est,
]n detrimentul integr=rii cu Rom`nia [i Europa Occidental=. Conducerea
actual= a comuni[tilor nereforma\i a consolidat vectorul integr=rii estice
a Moldovei, submin]nd modestele progrese ]n domeniul democratiz=rii,
]nregistrate dup= 1991.

Determinantele geoculturale [i geopolitice ar putea s= ofere nu doar o
explica\ie, ci [i o justificare a evenimentelor at]t din trecut, c]t [i a celor din
viitor: ]ntr-un asemenea context istoric [i geopolitic, descris ]n paragraful
]n cauz=, eforturile ]ndreptate spre modernizare par inutile. }ns= ar trebui
s= men\ion=m c= [i macrosistemele ][i schimb= componentele constitutive,
adic= regiunea nu este sortit= anume s= repete istoria subdezvolt=rii, din
nou [i din nou. }n acela[i timp, con[tientizarea contextului geocultural
[i geopolitic de elitele modernizatoare [i a sfid=rii remarcabile pe care ]l
prezint= ar putea conduce la o dislocare mai u[oar= a macrosistemului
cultural [i politic.
2. Tradi\ia [i rutina protostatalit=\ii moldovene[ti

Statalitatea pentru o perioad= ]ndelungat= nu a reprezentat o chestiune
principial=, deoarece epoca na\ionalismului nu venise ]nc=. Statele, bine]n\eles, existau, f=r= ]ns= a fi legate de na\iuni fapt care mai t]rziu le-a
propulsat spre modernitate. Este relevant c=, ]n timpul ocupa\iei ruse[ti
din 1768-1774 s-au f=cut preg=tiri serioase pentru alipirea definitiv= a
Moldovei la Rusia, asemenea proiecte indic]nd absen\a dispozi\iilor de
unificare etnostatal= panromaneasc=. Suveranitatea/statalitatea era, ]n
acest fel, tratat= ]n mod diferit de ceea ce a ajuns s= semnifice ]n epoca
na\ionalismului o tr=s=tur= indispensabil= a statului-na\iune. Pentru
majoritatea boierilor posibilitatea de a reclama de la ru[i mo[iile din
raialele turce[ti din Bugeacul p=r=sit de t=tari era mai important= dec]t
argumentele abstracte ]n favoarea unit=\ii neamului [i a statalit=\ii separate. }n 1812 boierii moldoveni nu f=ceau mare distinc\ie ]n ce prive[te
schimbarea capitalelor imperiilor [i pe parcurs au servit ]n calitate de
func\ionari publici ru[i, a[a cum au servit c]ndva ]n calitate de trimi[i ai
Por\ii. Cooptarea reprezentan\ilor altor etnii ]n proiectul imperial rus era
un lucru larg r=sp]ndit, aceasta pentru c= birocra\ia rus=, f=r= concursul
local, era incapabil= s= gestioneze teritorii pe care Imperiul le acumula
cu o vitez= prea mare.
Faptul c= Basarabia a fost ocupat= ]ntr-o perioad= ce a precedat apari\ia
na\ionalismului [i a statului-na\iune a subminat eforturile na\ionali[tilor
rom`ni, care mai t]rziu au trebuit s= abordeze retrospectiv evenimentul
524
IULIAN FRUNTA{U
]n cauz=. Am putea presupune c= o anexare ]n perioada na\ionalismului

ar fi suscitat o reac\ie de ]mpotrivire mult mai puternic=, de[i anul 1940
nu pare s= confirme aceast= idee.
}n contextul activit=\ilor de edificare a statalit=\ii imperiale ruse, etnia
a fost legat= de teritoriu ]ntr-un mod ]n care se sugera prioritatea elementului indigen*, astfel baza protostatalit=\ii moldovene[ti reprezent]nd-o
teritorializarea etniei b=[tina[e ]n Basarabia. Lucrul ]n cauz= demonstreaz=
c= ru[ii nu erau con[tien\i la acel moment de noua for\= ]n ascensiune
na\ionalismul. Ra\ionalizarea teritorial= a etnicului a condus dac= nu
la con[tientizarea imediat= a deosebirilor, atunci, cel pu\in la stabilirea cadrului geocultural pentru apari\ia ulterioar= a na\ionalismului ]n
provincie.
}n acela[i timp, gestionarea proiectului ]n cauz= le-a oferit ru[ilor, ]n
viziunea lor, drepturi de autor ]n ce prive[te crearea patriei noi astfel
a demarat generarea ata[amentului fa\= de un teritoriu ]n care, de altfel, au
fost invita\i [i al\i coloni[ti. Energia ]ndreptat= spre ocuparea [i colonizarea
provinciei respective le-a oferit ru[ilor suficient temei pentru a solicita
legitimitate istoric= asupra p=m]nturilor Moldovei de Est. }n contrast cu
somnolen\a \=ranilor autohtoni, lipsi\i de na\ionalitate [i cu un vag sentiment de etnie, energia efortului imperial a oferit pondere [i credibilitate
preten\iilor ruse[ti. Crearea unei unit=\i administrative dintr-un teritoriu
esen\ialmente nepenetrabil [i lipsit de un suflu modern de na\ionaltate
[i progres nu a putut s= conduc= dec]t la formarea patriei noi pentru
cei care stabileau contextele, tradi\iile politice, imagina\ia [i simbolurile
]ntr-un teritoriu neexplorat, populat cu suflete [i min\i virgine. }n
acela[i timp, elitele politice din Principate, cu [i f=r= voia Imperiilor Rus
[i Otoman, au gestionat proiectul unific=rii p=m]nturilor rom`ne[ti. De[i
av]nd simpatii fa\= de crearea Rom`niei, liderii basarabeni ]ncepuser= s=
activeze ]n cadrul statal al Imperiului Rus. Astfel, Basarabia [i Principatele
rom`ne au demarat scrierea a dou= istorii paralele care, ]ns=, au ]nceput
s= fie citite [i interpretate ]mpreun=, o dat= cu formarea Rom`niei [i
ascensiunea na\ionalismului ]n aceast= parte a lumii.
*Este semnificativ exemplul vizit=rii |arului de c=tre nobilii basarabeni, care au fost
acompania\i de \=ranii ]mbr=ca\i ]n costum rom`nesc, pentru a dona primului o mas= de
malachit pe care era s=pat= harta provinciei imaginea etnoteritorial= a Basarabiei, care ][i
manifesta con[tient loialitatea fa\= de |ar [i Imperiu. De[i simbolul este unul rudimentar,
acesta a indicat direc\ia dezvolt=rii etnoteritoriale a provinciei ]n cauz=.
Receptiv-vizionar a fost D. Br=tianu care, ]n 1852, a exprimat spiritul

timpului ]n mediul elitei politice, cre]nd termenul Rom`nia Mare. Respectiva viziune panrom`neasc= nu putea s= nu structureze g]ndirea politic= a clasei conduc=toare din Principate aceasta ]ntr-un mod ]n care
idealul unific=rii na\ionale a tuturor p=m]nturilor rom`ne[ti devenise
un proiect vizionar de lung= durat=. Tendin\a ]n cauz=, slab= ]n etapa
incipient=, a ]nceput s= capete soliditate ideologic= pe parcursul celei
de-a doua jum=t=\i a secolului XIX. Bine]n\eles, ea era contrar= viziunii
panbalcanice [i panslave a \arismului [i nu putea s= nu se confrunte cu
aceasta ]n sens ideologic [i diplomatic, dar [i ]n sens teritorial. Terenul
]n cauz= a fost s= fie, fire[te, Basarabia (adi\ional Transilvaniei, ]n confruntare cu Austro-Ungaria), invent]ndu-se, ]ncep]nd cu anii [aptezeci ai
secolului XIX, c]nd na\ionalismul rom`nesc a ]nceput s= capete consisten\=
(]n urma evolu\iilor politice europene, dar [i a sfid=rii imperialismului
rus care [i-a ]nsu[it ]ntre timp componenta etnolingvistic=), un gen de
autoritate na\ional-ideologic= dubl= asupra provinciei. Aceast= autoritate
dubl= a reap=rut ]n Basarabia, ca o Fata Morgana, sub diferite forme, pe
tot parcursul istoriei.
|arismul a impus o nou= ordine de stat noi legi, impozite [i taxe
]n societ=\ile care n-au avut contact nemijlocit cu structuri puternice de
stat. Omogenizarea cultural-administrativ= se efectua ]ntr-un cadru teritorial-politic bine definit, astfel ac\iunile ]n cauz= fiind legate irevocabil de
teritoriul provinciei. Arbitrarul autocra\iei ruse a dat na[tere tradi\iei
prin care se consfin\ea o anumit= particularitate a provinciei ]n raport cu
identitatea teritorial=, dar care submina, ]n acela[i timp, curentul liberal
]n ce prive[te autonomia [i un grad anumit de autoguvernare.
}n luna mai 1917 cercurile intelectuale [i militarii s-au pronun\at cu
fermitate pentru edificarea unei entit=\i statale autonome basarabene, ]n
frunte cu institu\ia sa legislativ=, pe c]nd \=r=nimea [i clerul moldovenesc
au ]ncercat s= deraieze mi[carea spre independen\=, opt]nd doar pentru
o larg= autonomie regional= ]n cadrul Imperiului. Predominarea \=ranilor ]n mediul social a asigurat crearea tradi\iei unei protostatalit=\i
agrare, prin care visele despre un stat al \=ranilor cumin\i [i harnici
scoteau provincia pe necarosabilul moderniz=rii. Protostatalitatea agrar=,
]ntr-un mod anumit, s-a perpetuat p]n= ]n zilele noastre, exemple mai
recente fiind guvernarea PDAM [i PCM, ale c=ror politici de gestionare
a afacerilor statului au reprodus viziunile rudimentare ale \=ranilor de la
526
IULIAN FRUNTA{U
]nceputul secolului XX.

A fost plin= de semnifica\ii evolu\ia deputa\ilor-moldoveni din Sfatul
|=rii care, numai dup= trei luni dup= declararea independen\ei RDM [i a
dorin\ei de a r=m]ne cu maica noastr= Rusia, au proclamat Unirea cu
mama sa Rom`nia. }ntre extremele respective reprezentan\ii Sfatului
|=rii au dorit s= mearg= [i ei la Conferin\a de la Brest-Litovsk, aceasta
ar=t]nd faptul c= membrii forului legislativ au fost vizita\i de ideea pasager= a recunoa[terii interna\ionale, deci [i a statalit=\ii Basarabiei. Pentru
o perioad= ]ndelungat= membrii activi ai Sfatului |=rii din gruparea
agitatorilor na\ionalizan\i/na\ionali[ti [i radical-democra\i se identificau,
]n termeni etnopolitici, cu spa\iul postimperial rus [i doar sub presiunea
evenimentelor legate de dezintegrarea Imperiului, anarhie [i pozi\ia ostil=
a minoritarilor, proiectul etnostatal panrom`nesc a ob\inut perspectivele
necesare consolid=rii rom`nismului ]n Basarabia. Evolu\ia spectaculoas= a
Sfatului |=rii a relevat arbitrarul [i angoasa agitatorilor basarabeni care nu
[tiau ce se va ]nt]mpla a doua zi ]n provincie: preferin\a pentru o statalitate
independent=, precum [i schimbarea mamelor toate acestea ]ntr-un
cadru temporal foarte scurt indic= lipsa viziunii ]n ce prive[te viitorul
provinciei ]n general [i fezabilitatea/sensul cre=rii unui stat separat [i
independent, ]n particular. Rom`nismul profesat de unii nu s-a manifestat
neap=rat ]n concepte politice serioase [i de durat= privind Unirea, chiar
dac= mul\i lideri basarabeni [i-au adjudecat a posteriori strategii vizionare.
O absen\= similar= a viziunii politice cu privire la statalitate i-a marcat pe
moldoveni pe parcursul ultimului an al existen\ei URSS [i dup= aceasta.
Avalan[a evenimentelor, ]n ambele cazuri, i-a dus cum i-au dus apele ]n
func\ie de malul la care erau prin[i exclamau c= acela le era preferin\a
exact= [i autentic=, pentru a-[i schimba diametral punctul de vedere o
dat= ce apele ]i duceau spre malul opus. Un asemenea comportament nu
poate dec]t s= confirme performan\a ie[irii din istorie.
Deseori se men\ioneaz= faptul c= anexarea condi\iilor la actul Unirii
a reflectat o anumit= nemul\umire fa\= de practicile politice din Regatul
Rom`niei, rom`nii basarabeni v=z]nd noua rela\ie cu Rom`nia bazat=
pe principii federaliste. }ns=, ]n pofida unor nemul\umiri locale nesemnificative, care s-au manifestat dup= Unire, Basarabia, ]n timp relativ scurt,
s-a integrat statului rom`nesc unitar, f=r= a mai avea preten\ii de autonomie. Aceasta probeaz= un anumit constructivism al g]ndirii revolu\ionare
basarabene, care poate fi deconstruit= [i ulterior ]nlocuit=, folosind etnia
[i na\ionalismul pentru identificarea de baz= a indivizilor. Dac= am presupune c= idealurile socialiste au fost cu adev=rat puternice ]n imagina\ia
politic= a rom`nilor basarabeni, atunci tulbur=rile sociale ]n provincie ar
fi fost asigurate pentru un timp ]ndelungat. Lipsa acestora demonstreaz=
retrospectiv c= viziunile socialiste ale basarabenilor nu au fost formate
independent (superficialitatea discursului fiind determinat= de reproducerea formal= a mesajului socialist rus) [i c= au fost practicate o perioad=
relativ scurt=. }ntr-un fel, at]t preluarea ideilor socialiste de la revolu\ionarii ru[i [i occidentali, precum [i abandonarea lor ]n cadrul Rom`niei Mari
arat= capacitatea de transformare [i adaptare la circumstan\e, nu ]ns= [i
originalitatea ideologic= a protagoni[tilor, ]n pofida faptului c= ]ntr-un
moment dat sau altul, ei au crezut cu adev=rat ]n cele sus\inute.
La mijlocul anilor dou=zeci ai secolului XX, nereu[ita repetat= a
negocierilor teritoriale, receptarea rezervat= a propagandei comuniste ]n
localit=\ile rurale [i incapacitatea bol[evicilor de a gestiona o rebeliune de
amploare toate acestea au oferit un stimulent pentru elaborarea unei
tactici noi ]n ce prive[te politica sovietic= ]n raport cu Basarabia: crearea
la 12 octombrie 1924 a unei republici sovietice autonome peste Nistru ]n
componen\a Ucrainei, de-a lungul hotarului rom`nesc de est. Crearea
RASSM a fost considerat= drept ]nceputul eliber=rii Basarabiei, o metod=
eficient= de sovietizare a Rom`niei [i de exportare a comunismului rus
spre Balcani ]n vederea cre=rii unei republici socialiste mondiale visul
fundamental al conduc=torilor bol[evici. }ns=, ]n contextul alunec=rii spre
dreapta a politicii europene [i a celei rom`ne[ti, dar [i datorit= perceperii
de c=tre elitele bol[evice centrale a faptului c= proiectul unei republici
sovietice mondiale, pronosticate chiar ]n Declara\ia despre constituirea
URSS, nu a reu[it s= se materializeze, eforturile de edificare a statalit=\ii
sovietice s-au re]ntors la ni[te obiective mai concrete [i mai realizabile
la proiectul geopolitic postimperial rus. Faptul ]n cauz=, la r]ndul s=u, a
condus, ]n imagina\ia liderilor bol[evici, la perceperea grani\elor sovietice
drept imuabile [i la consolidarea de facto a acestora, inclusiv a teritoriului
basarabean, temporar ocupat de Rom`nia burghezo-mo[iereasc=.
Caracterul arbitrar al ac\iunii ru[ilor, care au ]naintat ultimatumul
cu privire la cedarea Basarabiei, a fost eviden\iat inclusiv de faptul c=
ei au f=cut uz de fals pentru a pretinde legitimitatea pe care nu o aveau,
sus\in]nd c= majoritatea popula\iei este de origine ucrainean=. Pentru
a-[i atinge scopul, na\ional-comuni[tii ucraineni au recurs [i ei la terti-
528
IULIAN FRUNTA{U
puri, conving]ndu-i, f=r= mare dificultate, pe fra\ii slavi de necesitatea

modific=rii hotarelor ]n modul ]n care doreau. Ace[tia au reu[it s= insufle
comuni[tilor ru[i de la Moscova faptul c= popula\ia provinciei ocupate
este neloial= URSS-ului [i c= ar fi periculos de l=sat pe seama basarabenilor
paza unui sector at]t de ]ntins cu Rom`nia burghezo-mo[iereasc=, care
cuprindea obiectivul strategic al gurilor Dun=rii.
Este dificil de evaluat cu exactitate toate motivele care au condus la
cedarea f=r= rezisten\= a Basarabiei ]n 1940. Indiferent de circumstan\ele
interna\ionale de securitate, dar [i de calitatea liderilor (ctitorii Rom`niei
Mari deced]nd ]ntre timp), evitarea luptei pentru provincia estic= a traumatizat popula\ia rom`neasc= pe ambele maluri ale Prutului, traum= ale c=rei
consecin\e au modelat un comportament politic dependent de mofturile
vecinului de la R=s=rit. Dincolo de suferin\ele basarabenilor, se pare c=
cedarea pa[nic= a Basarabiei a inhibat clasa politic= rom`neasc=, inclusiv ]n anii 1990-1991, fapt care la r]ndul s=u a contribuit la consolidarea
protostatalit=\ii moldovene[ti. }n acela[i timp, anexarea for\at= a ]nt=rit
statutul inferior al noii republici, susceptibil presiunii arbitrare externe
o frustrare care i-a marcat irevocabil pe basarabeni.
URSS a fost primul stat ]n istorie care s-a format ]n baza unor unit=\i
etnopolitice. Cu toate acestea, el a fost un stat pseudofederal, care a eliminat suveranitatea politic= real= a na\ionalit=\ilor, garant]ndu-le, ]n acela[i
timp, o identitate teritorial= specific=, institu\ii educa\ionale [i culturale ]n
limbile na\ionale, promov]nd, de asemenea, cadrele autohtone ]n posturile aparatului de stat. }n consecin\=, s-a produs consolidarea na\iunilor
]n cadrul unor protostate, desf=[ur]ndu-se, astfel, teritorializarea etniei.
Imperiul Sovietic a creat (proto)na\iuni teritoriale, cu aparatele de stat [i
elitele conduc=toare proprii, fiecare av]nd semnele unui stat suveran, de
la opera na\ional= p]n= la drapel [i stem=, dar f=r= suveranitate real= sau
dreptul la expresie politic= deplin=. De[i prerogativele republicilor erau,
de cele mai multe ori, ignorate de Moscova, multe na\ionalit=\i au devenit,
din punct de vedere demografic, mai consolidate ]n cadrul patriilor lor
na\ionale, educ]nd elite politice [i intelectuale proprii.
Acestea din urm= deveniser= tot mai con[tiente de hotarele imuabile
ale URSS, consolidarea geopolitic= [i ideologic= ]n cauz= fiind valabil=
chiar [i ]n perioada restructur=rii ini\iate de Gorbaciov. Dup= cum membrii
Sfatului |=rii credeau ini\ial c= soarta Basarabiei era legat= de maica lor
marea Rusie democratic=, similar, ]n anii 1989-1990, reprezentan\ii so-
ciet=\ii politice [i civile incipiente credeau cu sinceritate c= viitorul RSSM

este str]ns legat de Rusia [i URSS. Deci, autoamplasarea imaginar-politic=
[i cultural= a elitei politice [i intelectuale moldovene[ti ]n spa\iul URSS,
]nsu[it= din primii ani [colari (gen: |ara mea, Moldov=-mam=,/ Vatra
doinelor str=bune,/ Ca un strugure de poam=/ Stai pe harta Uniunii)
este relevant=, deoarece a determinat atitudinea echivoc= a acestora ]n
egal= m=sur= fa\= de un proiect politic al independen\ei statale autentice
sau al unirii cu Rom`nia.
Analiz]nd Declara\ia Suveranit=\ii RSS Moldova, adoptat= la 23 iunie
1990, se poate remarca faptul c= preferin\a exact= a Chi[in=ului a fost s=
consolideze suveranitatea ]n componen\a URSS [i s= participe la elaborarea
[i semnarea Tratatului Unional. Alegerea ]n favoarea suveraniz=rii (dar
nu a independen\ei de stat) [i disponibilitatea, ]n contrast cu balticii, de a
participa la elaborarea Tratatului Unional, denot= faptul c= moldovenii,
spre deosebire de lituanieni, de exemplu, nu credeau c= op\iunea independen\ei statale este posibil=, dezirabil= sau viabil=. Astfel, ]n g]ndirea
elitei politice moldovene[ti tradi\ia protostatalit=\ii s-a manifestat prin
confirmarea autolimit=rii proiectului de suveranizare [i de independen\=.
}ns= pasul cel mai important, mai degrab= ]nt]mplat sub presiunea
evenimentelor, dec]t preg=tit de sine st=t=tor (]n urma e[u=rii loviturii
de stat [i a vidului politic panunional), a fost, bine]n\eles, adoptarea la 27
august 1991 a Declara\iei de Independen\= a Republicii Moldova. Aceasta din urm= confirm= faptul c= elita politic= moldoveneasc= niciodat= nu
a dorit unirea republicii cu Rom`nia (ceea ce imputau minorit=\ile, sub
bagheta abil= a Moscovei), nici independen\a complet=, cum a fost ]n cazul
balticilor. De altfel, ]nsu[i faptul declar=rii independen\ei arat= elocvent
direc\ia evolu\iei etnopolitice a Basarabiei. Dac= se dorea Unirea, atunci
s-ar fi ]ntreprins ac\iuni ]ndreptate spre realizarea proiectului ]n cauz=.
Nu se poate accepta argumentul care sus\ine c= afirmarea statalit=\ii de
c=tre un stat nou poate constitui o etap= tranzitorie, dup= care se une[te cu
alt stat. Aceasta pentru c= statalitatea ]n momentul de fa\=, nu ]n anarhia
rus= din 1917-1918, cap=t= o logic= proprie, dificil de inversat. Contribu\ia
exper\ilor rom`ni la elaborarea Declara\iei de Independen\= a reconfirmat
teza c= basarabenii acceptau orice situa\ie ]nt]mplat= de facto, iar elita politic= a rom`nilor era influen\abil= de mo[tenirea statutului de stat-satelit
al Kremlinului pe care l-a avut Rom`nia.
}n perioada sovietic= nici un intelectual sau politician nu a dezb=tut,
530
IULIAN FRUNTA{U
cel pu\in ]n samizdat, posibilitatea ob\inerii independen\ei de stat a RSSM

sau a unirii cu Rom`nia. }n al doilea r]nd, independen\a Republicii Moldova, cu toat= suveranizarea [i mi[carea na\ional=, glorificat= ulterior de
marii complexa\i, a fost rezultatul unei ]n\elegeri ]ntre republicile slave,
care aveau agende politice proprii de afirmare, inclusiv personale, [i care
nu puteau fi promovate ]n condi\ia unui stat centralizat cum era URSS.
Puciul din 1991 (gestionat de Comitetul pentru Stare Excep\ional=) a fost
mai degrab= un motiv convenabil pe care l-au utilizat cu dexteritate liderii
republicilor slave pentru a accede la puterea deplin=. F=r= dorin\a lui
El\in, Kravciuk [i {u[kevici de a se vedea pre[edin\i ai statelor independente, suveranitatea de stat a celorlalte republici (cu excep\ia balticilor) ar
fi reprezentat o evolu\ie improbabil=. }n al treilea r]nd, trezindu-se peste
noapte cu o dona\ie nea[teptat=, cum ar fi independen\a, clasa politic= a
Republicii Moldova s-a gr=bit s= declare statalitatea moldoveneasc= drept
un fapt imuabil, antren]nd istoria [i mitologia ]n crearea unei legitimit=\i
care ]i lipsea cu des=v]r[ire. }ns= contrastul izbitor ]ntre comportamentul politic ]n perioada preindependent= [i postindependent= nu a oferit
]ncredere suficient= din partea cet=\enilor pentru edificarea democratic=
a statalit=\ii. Cu alte cuvinte, statalitatea moldoveneasc= existent= sufer=
de deficien\e structurale [i, se pare, insurmontabile.
Politica de na\ionalizare a republicilor a constituit elementul nou, care
a jucat un rol important ]n procesul de destr=mare a URSS, caracterul
creator al statului oferind posibilitatea afirm=rii statalit=\ii proprii ]n baza
na\iunii titulare. Deoarece fo[tii nomenclaturi[ti comuni[ti [i reprezentan\
ii opozi\iei autorizate, cum ]i numim ]n Capitolul 4, nu cuno[teau nimic
despre democratizare [i na\ionalism liberal, au ]ncercat s= conecteze,
dup= modelul statului-na\iune, noua statalitate ]n devenire cu na\unea
majoritar=. Dar nu au descoperit na\iunea acolo unde o c=utau, ci au g=sit
un grup etnic amorf [i o intelectualitate ce se pronun\a pentru identitatea na\ional-teritorial= rom`neasc=. Astfel, f=r= leg=tura ]n cauz=, a fost
consolidat caracterul de proto- al statalit=\ii moldovene[ti, precum [i
imaginea unei independen\e ]nt]mplate.
Statalitatea, c]nd este ob\inut= ]n urma dezintegr=rii unui imperiu, are
deseori ni[te conota\ii politice deosebite. Cramponarea elitelor regionale
de a demonstra c= nu s]nt impostori accentueaz=, de fapt, artificialitatea
acestora [i nepotrivirea ]n contextul unui stat independent. Oficialii de
la Chi[in=u au ]ncercat, prin intermediul mijloacelor ideologice [i de
propagand=, precum [i la un nivel superior al manipul=rii simbolurilor,

s= consolideze imaginea unui stat unitar [i suveran. Cu toate serb=rile
dedicate statalit=\ii moldovene[ti de secole (sau chiar milenare sic!), a fost
mai dificil de fundamentat teoretic preten\iile independenti[tilor, deoarece
independen\a Republicii Moldova a fost mai degrab= ]nt]mplat=, dec]t
c][tigat= [i ob\inut=, [i a reprezentat un lucru greu de conceptualizat din
cauza lipsei unei continuit=\i politice din a doua jum=tate a secolului
XIX ]nceputul secolului XX, c]nd au fost formate majoritatea statelor-na\iuni.
Faptul c= teoria moldovenismului [i a statalit=\ii moldovene[ti de secole a
fost promovat= de ideologii sovietici ru[i [i filoru[i, precum [i ]n contextul declara\iilor agramate ale agrarienilor [i politicienilor (neo)comuni[ti
a privat [i mai mult tab=ra ideologic= ]n cauz= de sus\in=tori ]n r]ndul
intelectualit=\ii [i al tineretului studios. Simpatiile autorit=\ilor Republicii
Moldova s]nt deconspirate de disputa religioas=: Mitropolia Basarabiei a
fost marginalizat= f=r= a fi abordat=, cel pu\in, problema stabilirii bisericii
autocefale pentru a acoperi demagogia statalist= a independenti[tilor
moldoveni.
Un paradox aparent este c= statalitatea [i independen\a Republicii Moldova s]nt ]n mod evident subminate de secesionismul rus din regiunea transnistrean= [i imixtiunea direct= a Moscovei, iar clasa politic= (neo)comunist= continu= politica de integrare ]n spa\iul estic. Aceasta se explic=
prin faptul c= separatismul rus, dar [i g=g=uz, garanteaz= exercitarea
unei suveranit=\i limitate [i aflarea ]n treab= a elitei (ex-)comuniste. O
eventual= reorientare integra\ionist= spre Rom`nia i-ar programa sf]r[itul
afl=rii la putere. Deci, clasa politic= moldoveneasc= este disponibil= s=-[i
exercite autoritatea dac= nu asupra unui stat unitar, atunci cel pu\in
asupra unei p=r\i, provincii sau pseudostat. Kremlinul accept= jocul ]n
cauz=, spre deosebire de incertitudinile pe care le-ar crea autorit=\ile de
la Bucure[ti ]n ce prive[te perpetuarea la putere a elitei (ex-)comuniste
cu prosoape sau f=r=. Cu alte cuvinte, Moscova este dispus= s= trateze
cu bun=voin\= o suveranitate limitat= a clasei politice de la Chi[in=u, care
a acceptat un statut similar celui de namestnic ales de \ar sau, mai pl=cut
urechilor indivizilor ]n cauz= un statut similar celui de domnitor supus
Por\ii. Tradi\ia suveranit=\ii limitate a format mentalitatea [i psihicul clasei
politice moldovene[ti ]ntr-un fel ]n care este asigurat=, pentru moment
cel pu\in, o provincializare eficient= a Basarabiei.
532
IULIAN FRUNTA{U
Analiz]nd tr=s=turile formale fundamentale ale Republicii Moldova,

putem conchide c= acesta nu este un stat modern, deoarece nu se afl= ]n
posesia unei ordini administrative [i juridice, care poate fi schimbat= de
legisla\ie [i spre care este ]ndreptat= activitatea corporativ= organizat=.
Statul, ca sistem al ordinii, nu este ]n stare s= reclame autoritate obligatorie nici asupra cet=\enilor, majoritatea c=rora nu au ob\inut calitatea
de membru din momentul na[terii (to\i au fost atunci cet=\eni ai URSS),
nici asupra ac\iunilor care se desf=[oar= ]n zona jurisdic\iei sale formale
(deoarece nu controleaz= nici teritoriul separatist, dar nici enclavele etnice
din sud). }n acest fel, Republica Moldova nu reprezint= un stat, care este o
asocia\ie obligatorie cu o baz= teritorial=. Dup= cum am ar=tat ]n Capitolul
6, edificarea provinciei (province-making engl.) este una din modalit=\ile
complexe ale Rusiei de creare a teritoriilor dependente ]n spa\iul ex-URSS.
Aceasta, bine]n\eles, a fost posibil doar ]n contextul existent al protostatalit=\ii moldovene[ti a c=rei autor a fost Uniunea Sovietic=. Rusia a preluat
drepturile de autor asupra acestei protostatalit=\i ]n calitate de succesoare
a Uniunii Sovietice, dar [i a Imperiului Rus.
Sfidarea legitimit=\ii statului de c=tre ru[ii [i ucrainenii rusifica\i din
regiunea transnistrean= nu a putut fi anihilat= nici de acordarea cet=\eniei
inclusive [i nici de am]narea implement=rii Legii cu privire la func\ionarea
limbilor pe teritoriul Moldovei. Aceasta ne face s= presupunem c= ]ns=[i
destr=marea URSS [i apari\ia statului Republica Moldova au fost percepute de majoritatea rusolingv= din Transnistria, dar [i de minorit=\ile din
Basarabia, drept o gre[eal= istoric= absurd=. Este semnificativ faptul c=
RMN [i-a declarat independen\a imediat dup= ce Chi[in=ul a adoptat
declara\ia de independen\= a Moldovei. Sincronizarea ]n cauz= demonstreaz= c= ru[ii ][i doreau mai mult men\inerea Basarabiei ]n orbita Moscovei, dec]t proclamarea unui oarecare stat transnistrean. Minorit=\ile
na\ionale din \ar= nu au considerat legitim= apari\ia Republicii Moldova,
dup= cum s-a ]nt]mplat [i 80 ani ]n urm=, Transnistria dezvolt]nd aceast=
logic= mai departe cu ajutorul na\iunii titulare a statului de origine Rusia.
Lucrul men\ionat mai sus reprezint= o problem= serioas= pentru tranzi\ia
democratic= [i insurmontabil= pentru consolidarea democratic=. Ru[ii [i
ucrainenii transnistreni au ]nceput s= ]nsu[easc= ]n ultimii ani o identitate
suplimentar= regional-teritorial=, exacerb]nd conflictul etnoteritorial [i
consolid]nd protostatalitatea moldoveneasc=. }n acest fel, cultura politic=
a ru[ilor este influen\at= de statutul istoric de colonizatori, net superior, ]n
termeni civilizatori, celui al indigenilor, statul c=rora poate fi tolerat doar

]n m=sura ]n care reconstituie o gubernie rus=.
Pe de alt= parte, loialitatea rom`nilor basarabeni fa\= de Republica
Moldova este de asemenea redus=, din cauza respingerii identit=\ii pe
care o au [i evit=rii recunoa[terii acesteia drept component formativ al
statului. Rom`nii basarabeni, spre deosebire de ru[i, ar accepta suveranitatea statului dac= li s-ar respecta drepturile la identitate. Fiind b=[tina[ii
acestor p=m]nturi, ei ar fi de acord [i ar promova ideea de autoguvernare
[i chiar de statalitate separat=, dar cu anumite condi\ii principiale: s= fie
acceptat caracterul rom`nesc al statului [i integrarea euroatlantic=.
Republica Moldova a sucombat intern prin ced=rile politice, economice
[i militare din prostie [i/sau considerente de profit ale independenti[tilor
din nomenclatura (ex-)comunist=. Domeniul ]n care s-a constituit deja o
tradi\ie politic= nociv= ideii de unitate panrom`neasc= (dar [i unei statalit=\i autentice) \ine de comercializarea statalit=\ii Republicii Moldova
de c=tre clasa politic= (neo)comunist=, ]n schimbul asigur=rii afl=rii la
putere. Opera fundamental= a independenti[tilor este crearea unei asemenea
(pseudo)statalit=\i care, prin form= [i con\inut, ar impune [i ar legifera
caracterul etnofederativ al Moldovei. }n asemenea condi\ii, bine]n\eles,
Basarabia nu ar fi at]t de atractiv= pentru Rom`nia. Evitarea Unirii, chiar
cu pre\ul provincializ=rii complete de Rusia, constituie obiectivul major
al arhitec\ilor statalit=\ii actuale a Republicii Moldova, [coli\i la Moscova
[i asista\i de exper\i ru[i. Practic= vicioas= a aranjamentelor clientelare
cu minoritarii a condus inclusiv la modific=ri formal-constitu\ionale
prin crearea unit=\ii autonom-federale a g=g=uzilor [i a unui jude\ etnic
al bulgarilor, precum [i la semnarea unor documente inacceptabile ]n
cadrul procesului de negocieri cu ru[ii transnistreni/moscovi\i astfel,
fiind comercializat= statalitatea moldoveneasc=, at]t de elogiat= de
independenti[ti. PDAM, Snegur, Lucinschi, Sturza-Diacov [i Voronin au
urm=rit scopul consolid=rii puterilor politice proprii (]n special, ]n ajunul
alegerilor), din contul statalit=\ii moldovene[ti, ]ncheind, ]n spirit clientelar, ]n\elegeri neformale [i netransparente cu liderii separati[tilor ru[i,
g=g=uzi [i bulgari.
Astfel, dac= nu ar fi existat problema Transnistriei, ea trebuia s= fie
inventat= pentru a oferi un argument ]n plus moldoveni[tilor de a pleda ]n
favoarea independen\ei fa\= de Rom`nia [i pentru aservirea fa\= de Rusia.
Problema fundamental= la moment este r=sp]ndirea cancerului na\io-
534
IULIAN FRUNTA{U
nal-[ovinist rus pe ]ntregul teritoriu al Republicii Moldova. Etapa calitativ

nou=, care a lansat procesul transnistriz=rii ]ntregii Basarabii, a fost semnarea Memorandumului cu privire la bazele normaliz=rii rela\iilor dintre
Republica Moldova [i Transnistria de c=tre ex-pre[edintele Lucinschi, la
8 mai 1997, la Moscova. Acesta este un document ce a deschis calea spre
(con)federalizarea Republicii Moldova, impus= de echip= KGB-ist= a lui
Evgheni Primakov, ministru rus de externe ]n perioada men\ionat=. Dup=
Conven\ia Snegur-El\in din 21 iulie 1992, Memorandumul a fost documentul cel mai periculos, deoarece a a[ezat Republica Moldova pe calea
provincializ=rii sigure, oper= des=v]r[it= de comuni[tii ru[i [i rusofili de
la Chi[in=u prin intermediul Tratatului moldo-rus. Ratificarea acestuia la
sf]r[itul anului 2001 de majoritatea comunist=, prin care Federa\ia Rus= ][i
asum= statutul de garant ai implement=rii ]n\elegerilor, c]t [i a statutului
de stat comun, a condus la ]ngr=direa drastic= a suveranit=\ii de stat a
Republicii Moldova (adi\ional angajamentului de a consolida statutul
limbii ruse ]n sistemul de ]nv=\=m]nt art. 20 [i a coopera str]ns ]n cadrul
organismelor interna\ionale, ceea ce ]nsemn= ralierea la pozi\ia Moscovei
art. 27). Kremlinul va avea ]ntotdeauna dreptul s= se amestece ]n afacerile interne ale Republicii Moldova, statutul de \ar=-garant a statalit=\ii
moldovene[ti plas]nd ferm Basarabia sub tutela neoimperial= a ru[ilor.
Proiectul Acordului ]ntre Republica Moldova [i Transnistria referitor
la federalizarea \=rii, fiind elaborat de guvernul comunist, cu asisten\a
exper\ilor ru[i [i dezinteresul explicabil al Occidentului, a reprezentat
pasul logic ]n lan\ul ced=rilor operate de elita neocomunist= a Moldovei
postsovietice. Implementarea acestui Acord va finaliza procesul de provincializare a Republicii Moldova de c=tre Federa\ia Rus=.
}n ce prive[te op\iunile integra\ioniste, acestea au fost marcate, ]ntr-un
stil moldovenesc inconfundabil, de incertitudini [i, p]n= la urm=, de alegerea op\iunii celei mai proaste. De[i Moldova penduleaz=, nehot=r]t=, ]ntre
CSI [i Europa Occidental=, totu[i, din punct de vedere politic [i economic,
a r=mas ]n Est. Pendularea se realizeaz= mai degrab= ]n lumea imaginarului politic, ceea ce denot=, ]n compara\ie cu realit=\ile ]nconjur=toare,
o tulbur=toare confirmare a intractibilit=\ii moldovenilor pe parcursul
ultimelor dou= secole.
Dac= am exclude imixtiunea Rusiei [i Ucrainei, am putea examina
posibilitatea oferit= de federalism drept o variant= convenabil= de divizare a puterii ]n conformitate cu aranjamente clare, ce ar men\ine [i ar
consolida integritatea \=rii. }ns=, ]n circumstan\ele create, federalismul

este o cale gre[it=, deoarece nu solu\ioneaz= problemele de convie\uire
etnic= pe termen lung. }n momentul de fa\= (con)federalismul reprezint=
instrumentul de reprovincializare a Basarabiei [i, evident, nu se va bucura de sus\inerea rom`nilor basarabeni. Toate ced=rile efectuate p]n=
]n prezent ]n domeniul respectiv nu au fost consensuale [i s]nt ilegitime
(cum ar fi Memorandumul, Tratatul bilateral moldo-rus sau Acordul
moldo-transnistrean cu privire la federalizarea \=rii etc.), iar sistemul
politic a ]nsu[it elemente care programeaz= conlficte ulterioare, deoarece
impunerea aranjamentelor constitu\ional-teritoriale, gestionate de clien\ii
(neo)comuni[ti ai Kremlinului, nu va aduce stabilitate [i legitimitate pe
termen lung Republicii Moldova.
Pe de alt= parte, condi\ia obligatorie pentru tranzi\ia [i consolidarea
democratic= este existen\a statului unitar [i suveran. At]ta timp c]t acesta
va continua s= fie sfidat de minorit=\i, cu asisten\a direct= a patriilor lor
istorice, solu\ia federal= ar ]nsemna legitimizarea dezintegr=rii impuse
din afar=. }n plus, solu\ia federal= (]n cazul g=g=uz) [i, cu at]t mai mult,
confederal=, care este la moment impus= de Kremlin [i Tiraspol (]n cazul
transnistrean), nu este binevenit= inclusiv din cauza absen\ei unei segreg=ri
clare a comunit=\ilor etnice. Adi\ional interven\iei militar-politice ruse care
realizeaz= edificarea provinciei fapt inacceptabil per se, etnofederalismul
cre[te [ansa violen\ei etnice [i a conflictelor etnoconstitu\ionale.
La sf]r[itul anilor 80 ]nceputul anilor 90 ai secolului XX puterea
trebuia s= fie ]mp=r\it= ]n baz= neteritorial=, implic]nd politici consensuale.
}ns= retorica primitiv-na\ionalist= a elitei postcomuniste din Moldova [i
cedarea tot at]t de brusc= [i enorm= ]n fa\a Moscovei s-au datorat lipsei de
profesionalism [i de viziune pe care ru[ii au [tiut s-o foloseasc= pentru a
lansa procesul de reprovincializare a Basarabiei, utiliz]nd separatismul [i
ideile de (con)federa\ie pentru a formaliza din punct de vedere constitu\
ional-juridic vechea-noua achizi\ie.
3. Etnona\ionalismul agrar [i mizeria protona\iunii

}n 1812 \arismul nu a urm=rit scopul dezna\ionaliz=rii popula\iei
b=[tina[e, dup= cum s-a sus\inut mai t]rziu ]n retorica na\ionalist=
rom`neasc=, Imperiul, pur [i simplu, consider]nd teritoriul anexat un gen
536
IULIAN FRUNTA{U
de p=m]nt al nim=nui (no mans land engl.), c][tigat de la turci ]n

urma campaniilor armate. Acest p=m]nt era, accidental, populat de ni[te
\=rani obedien\i [i lipsi\i de na\ionalitate (cu un sentiment vag de etnie),
dar unde densitatea popula\iei nu era suficient de mare pentru a consolida din punct de vedere uman achizi\ia respectiv=.
At]ta timp c]t a existat o posibilitate real= de a ]ncorpora cel pu\in
Principatul Moldovei, autorit=\ile de la Petersburg [i-au concentrat aten\ia
nu asupra consolid=rii etnopolitice a achizi\iei f=cute ]n 1812, ci asupra
unui proces de gestionare politico-militar= a Principatelor. Aceasta a determinat p=strarea pentru o perioad= ]ndelungat= a unui asemenea statut
al Basarabiei care permitea circula\ia nestingherit= a ideilor, indivizilor,
m=rfurilor etc., faptul ]n cauz= contribuind la perpetuarea spa\iului etnolingvistic panrom`nesc. Rezultatul neinten\ionat al politicii externe \ariste
a fost, ]n acest fel, men\inerea continuit=\ii leg=turilor etnice ]ntre Basarabia
[i Rom`nia prin crearea unui hotar penetrabil. Paradoxal, dar anume
aceste elemente au contribuit la crearea unui statu-quo, c]nd basarabenii
moldoveni nu au fost ]n stare s=-[i dezvolte propriul na\ionalism moldovenesc, nici s=-l absoarb= independent [i integral pe cel rom`nesc, dilema
]n cauz= reap=r]nd, ca o fantom=, ]n istoria ulterioar= a Basarabiei.
Logica descoperirii treptate a na\ionalismului, afirmarea continu= a
absolutismului rus, politica de omogenizare cultural= for\at= a periferiilor
na\ionale [i primele divergen\e interna\ionale ]ntre Rusia [i Rom`nia au
condus la ]n=sprirea regimului de frontier=. Deci, cu timpul, elementul
etnic a ]nceput s= capete ni[te conota\ii na\ionale/na\ionaliste mai pronun\
ate [i o pondere politic= pe potriv= ]n proiectele de consolidare a statalit=\ii
rom`ne[ti, na\ionalismul fiind antrenat ]n calitate de vehicul ideologic,
similar evolu\iilor statelor occidentale. Este foarte probabil faptul c=, ]n
urma circula\iei ideilor [i a unui efect de contaminare, aspira\iile na\ionale panrom`ne[ti ]n contextul eforturilor de modernizare [i liberalizare
a politicii interne au g=sit consumatori entuziasma\i [i ]n r]ndul boierilor
basarabeni.
P]n= la R=zboiul Ruso-Turc din 1806-1812 statutul Principatului Moldovei era de o autonomie relativ=, boierii fiind nestingheri\i de nimeni ]n ce
prive[te activit=\ile lor social-economice. }n acest sens, nemul\umirea, care
a reprezentat un prim element major al (proto)na\ionalismului moldovenesc/rom`nesc, a fost legat= de abolirea treptat= a statutului ini\ial, privilegiat ]n raport cu alte teritorii ale Imperiului Rus, de care se bucurau boierii
[i \=r=nimea provinciei anexate ]n 1812. Tentativele de a reduce statutul

provinciei la gubernie ruseasc= [i, ]n mod special, de a-i priva pe marii
boieri de drepturi economice (legate de proprietatea funciar=) a provocat
reac\ia protona\ionalist= ]n premier=. Astfel, ac\iunea colectiv= etnic= sau
protona\ionalist= a fost ]n mare parte produsul ac\iunilor administra\iei
ruse ]n Basarabia. Antrenarea etnicului at]t de func\ionarii ru[i, trimi[i s=
guverneze provincia, c]t [i de boierii moldoveni a contribuit la realizarea
faptului (]n primul r]nd, de moldoveni) c= apar\in unor grupuri na\ionale
iremediabil distincte, primul contact direct ]ntre ru[i [i moldoveni cre]nd
dou= recipiente separate. Contradic\iile ini\iale ]ntre ace[tia [i autorit=\ile
\ariste s-au datorat procesului de centralizare a administra\iei, inevitabil
]n cazul oric=rui stat (cu at]t mai mult, ]n cazul celor extinse din punct de
vedere geografic), dar [i excesului de zel al func\ionarilor misionari
ru[i, gener]nd, spre sf]r[itul secolului XIX, un sens na\ional/na\ionalist
tot mai pronun\at. Competi\ia identit=\ilor a ]nceput atunci, deoarece
ceilal\i moldoveni au r=mas ]n Principat, iar contactul boierilor moldoveni
transpruteni cu structuri puternice de stat ale Imperiului Rus i-a f=cut s=
realizeze [i s=-[i asume distinctivitatea na\ional= proprie ]n cadrul acestuia
[i o identitate regional= ]n raport cu Rom`nia.
Rela\ia inegal= ]ntre etnii [i na\ionalitatea dominant= rus= a consolidat
sentimentul opresiunii etnice [i aspira\ia spre afirmarea etnona\ional=
]n special dup= 1881, c]nd ru[ii au ]nceput s= abordeze tot mai des
problemele sociale ]n termeni etnici. Iar discriminarea popoarelor ]ntregi
a erodat ]n mare parte distinc\iile sociale interne de clas= [i a oferit un
mediu propice pentru activitatea na\ionali[tilor.
Izolarea tradi\ional= a satului [i a \inutului se diminua ]n permanen\=
gra\ie noilor re\ele de comunicare cum ar fi, de exemplu, telegraful [i c=ile
ferate, fapt care a ]nceput s= faciliteze comer\ul, mi[carea nestingherit= a
oamenilor [i m=rfurilor anihil]nd treptat distinc\iile mai vechi dintre neam
[i str=ini. Tr=s=turile inerente ale imperialismului [i industrialismului s]nt
nivelarea [i uniformizarea, astfel ]ncep]nd a fi descoperite localit=\ile
cele mai ]ndep=rtate ale Basarabiei. Aceast= nou= geografie economic=
[i politico-social= a influen\at ]ntr-o m=sur= semnificativ= fizionomia na\
ionalismului [i a clasei. De men\ionat ]ns= c=, datorit= statutului social,
ru[ii erau mai mobili dec]t moldovenii, descoperind mai devreme, din
punct de vedere ideologic, noua patrie ]n Basarabia [i ]nsu[ind-o ]n
imagina\ia na\ional-cultural=. Aceast= descoperire nu s-a realizat ]n cazul
538
IULIAN FRUNTA{U
moldovenilor, deoarece progresul s-a oprit la ora[e, unde popula\ia era de

origine str=in=. Modernizarea, at]ta c]t a fost, nu a penetrat lumea rural=.
Industrialismul (care i-a consolidat pe ru[i, evrei, armeni etc.), promovat
de stat la sf]r[itul secolului XIX, a contribuit la formarea unei coeziuni
sociale orizontale at]t ]ntre muncitori, c]t [i ]ntre industria[ii de diferite
na\ionalit=\i. Procesele de emancipare ]ns= au consolidat ]n unele cazuri
leg=turile etnice verticale, ]n altele rela\iile sociale orizontale. Experien\
a popoarelor care aveau reprezentare urban= modest= (lituanienii, ucrainenii, bielaru[ii [i moldovenii) era diferit= de cea a georgienilor, letonilor,
estonienilor [i evreilor, care au format o clas= muncitoare proprie [i au
luat contact direct cu intelectualitatea radical=. Dezvoltarea economic= la
sf]r[itul secolului XIX ]nceputul secolului XX a modelat fizionomiile
na\ionalismelor ]n Basarabia ]n direc\ia consolid=rii celui rus, deoarece
afacerile se derulau ]ntr-un spa\iu economic definit de Imperiu [i aceasta,
la r]ndul s=u, modela imagina\ia economic= a ]ntreprinz=torilor moldoveni
]n sensul unei orient=ri spre pia\a rus=, nu doar ]n sens strict comercial, ci
[i de mentalitate [i institu\ii. }n acela[i timp, interesele comerciale puteau
modifica loialitatea etnocultural= sau etnopolitic= doar a negustorilor sau
]ntreprinz=torilor moldoveni, \=ranii fiind ]n afara contextului respectiv,
deoarece activitatea lor economic= se limita la sat, comun= [i doar uneori,
la primul centru urban.
De ce ideea de modernitate nu a fost ]mbr=\i[at= de \=ranii basarabeni
[i de ce nu a fost posibil=, ]n aceast= parte a lumii, o revolu\ie industrial=
de felul celor occidentale? Ar fi, probabil, imposibil s= d=m un r=spuns
exhaustiv, care ar explica subdezvoltarea rom`nilor, dar [i a altor popoare
ortodoxe din estul continentului. Ceea ce ]ns= pare a fi adev=rat este c=, o
dat= ce \=ranii moldoveni au ]nceput s= comercializeze mai des produsele
agricole [i s= vin= ]n contact cu ora[ul, descoperirea a fost c= acesta era
str=in acolo ru[ii [i evreii de\ineau p]rghiile administrativ-economice.
Contactul ]n cauz= a avut drept efect, ]n mare parte, conservarea statutului
social al \=ranului moldovean, frustrarea ini\ial= consolid]nd inhibi\ia de
lung= durat=. }n loc s= ]nve\e, \=ranii s-au adaptat, ]ncep]nd s= trateze
urbanitatea, industrializarea [i modernitatea drept ni[te vicii imuabile [i
str=ine. Pe de alt= parte, ]n urma contactului respectiv, care a sfidat via\a
rural=, din masa de \=rani ]ncepuser= s= se desprind= elementele cele mai
active [i capabile s= fac= fa\= confrunt=rii ideologice cu na\iunea dominant= rus=. }ns= num=rul acestora a fost insignifiant pentru a consolida
clasa autohton= a mic-burghezilor, intelectualilor [i func\ionarilor. Agitatorii na\ionali[ti au fost nevoi\i s= ]ntoarc= privirea spre \=rani, faptul ]n
cauz= fortific]nd etnona\ionalismul agrar (mul\i intelectuali de seam= ca
Nichifor Crainic, Lucian Blaga [.a. elogiau lumea rural= drept fundament
al spiritualit=\ii rom`ne[ti).
Exist= o leg=tur= direct= ]ntre nivelul urbanismului [i gradul sau
puterea na\ionalismului, fiind semnificativ=, ]n acest context, structura
etnic= a ora[elor basarabene, care demonstreaz= prezen\a urban= modest=
a moldovenilor. Iar pu\inii func\ionari [i muncitori de origine moldoveneasc=, lu]nd contact cu o clas= muncitoare [i una birocratic= rus=, mai
puternic= [i mai numeroas=, se l=sau supu[i unor procese de asimilare
cultural-social= [i etnic=. Astfel, dac= soarta Basarabiei s-ar fi decis independent de circumstan\ele interna\ionale, atunci aceasta s-ar fi ]nt]mplat
la ora[e, ]ns= acolo popula\ia era, ]n mare majoritate, de origine rus=
[i evreiasc=, ostil= oric=rui grad, c]t de ne]nsemnat, al na\ionalismului
moldovenesc/rom`nesc.
Formele de organizare intern= a vie\ii, o leg=tur= social= orizontal=,
poate nu at]t de trainic= ]n sens ideologic, dar suficient de constant=, a
permis conservarea unui statu-quo care, pe parcurs, a fost umplut cu un
etnona\ionalism spontan, dar non-violent [i cu ocazii rare. Num=rul ru[ilor, ucrainenilor [i evreilor ]n ora[e era mai ridicat dec]t cota lor general=
]n structura popula\iei RSSM, moldovenii, dimpotriv=, predomin]nd
]n localit=\ile rurale. Tendin\a spre urbanizare a ru[ilor confirm= unele
aspecte ale rela\iilor interetnice: perpetuarea etnocultural= a statutului
colonizator ]n raport cu moldovenii b=[tina[i cultivatori ai p=m]ntului.
Faptul ]n cauz= arat= c= etniile din RSSM p=strau tr=s=turile tradi\ionale
ale modului de via\= cu diferit grad de intensitate [i perseveren\=. Conservatismul moldovenilor se datora, ]n acest fel, structurii sociale, adic=
faptului c= erau \=rani, lega\i de proprietatea rudimentar-rural=, modul
de produc\ie [i de exercitare tradi\ional= a loialit=\ii. Conservatismul respectiv, chiar dac= se exprima ]n limba rom`n=, avea foarte pu\in ]n comun
cu na\ionalismul. Aceea[i intractibilitate social= din secolele XIX-XX a fost
valabil= pe tot parcursul perioadei sovietice, ]ns= redus= ]ntr-o oarecare
m=sur= ]n urma terorii, colectiviz=rii, rusific=rii [i implic=rii ]n proiectele
de modernizare sovietic=.
Moldovenii basarabeni au reprezentat o na\iune politic= adormit=,
cu un grad sporit de impenetrabilitate ]n fa\a ideologiilor na\ionaliste
540
IULIAN FRUNTA{U
sau socialiste tr=s=tur= care s-a perpetuat ]ntr-o tradi\ie politico-social=,

ce a determinat protona\ionalitatea [i protostatalitatea men\ionate pe
parcursul c=r\ii. Chiar ]n anii [aizeci ai secolului XX puteau fi ]nt]lni\i la
Chi[in=u \=rani moldoveni care vorbeau foarte prost limba rus= (sau nu
o cuno[teau deloc) aceasta nu dintr-un motiv na\ionalist, ci din cauza
unei intractibilit=\i social-politice [i culturale. Sensul unei existen\e perpetue, cum ar fi statul moldovenesc medieval, legile p=m]ntului etc.,
a fost fundamental ]n cauzl intelectualilor basarabeni pentru formularea
concep\iilor despre propria structur= etnic=. O lume rural=, suficient=
sie[i, scoas= din istorie [i sup=rat= pe modernitatea vicioas=, a constituit
at]t subiectul, c]t [i cadrul preocup=rilor agitatorilor na\ionali[ti rom`ni.
Predominarea \=r=nimii ]n rela\iile economice a determinat o asemenea
cale de dezvoltare care ]nt]rzia revolu\ia industrial= [i codifica subdezvoltarea ]ntr-o formul= agrar= particular=.
At]ta timp c]t Imperiul era puternic, nemul\umirile nobililor sau pu\
inilor mic-burghezi erau colorate etnic, f=r= a trascende protona\ionalismul local. }n contrast cu boierii, \=ranii nu aveau op\iuni la ]ndem]n=,
deoarece loialitatea lor era asumat= de autorit=\i drept fireasc= ]n sensul
social al obedien\ei inferiorilor, acela[i lucru sim\indu-l [i protagoni[tii
]n cauz= care, pe parcursul istoriei, au manifestat ostilitate distructiv= ]n
cazuri excep\ionale, r=scoalele \=r=ne[ti ]n Basarabia fiind o rara avis.
Din cauza unei intractibilit=\i sociale, determinate de modul de via\=,
\=ranii basarabeni [i-au p=strat identitatea (proto)na\ional=, sau mai
degrab= una etnorural=, apar\in]nd comunei, oamenilor din partea locului. Identitatea \=ranilor basarabeni a fost, deci, determinat= mai mult
de modul izolat de via\= cotidian=, dec]t de grupul lingvistic specific, mai
degrab= de rela\iile de rubedenie, familie [i neam, dec]t de ideile abstracte
despre na\iune. Bine]n\eles, ]n descrierile primilor agitatori na\ionali[ti,
\=r=nimea a fost caracterizat= ]n termenii unei clase con[tiente din punct
de vedere na\ional [i chiar coerente din punct de vedere politic (viteazul
nostru istoric \=ranul). }n eforturile de a legitimiza na[terea na\ionalismului politic ]n aceast= parte a Europei, unde evolu\iile politice erau, de
fapt, determinate de un num=r restr]ns al elitei, primii agitatori na\ionali[ti
au ]ncercat s= formeze retrospectiv din \=r=nime o baz= social= a ideilor
pe care au ]nceput s= le propage tot mai insistent ]n primele dou= decenii
ale secolului XX. Pentru legitimizarea discursului na\ionalist (ca a oric=rui
alt discurs ideologic) era necesar apelul la mase [i cine altcineva dac= nu
\=ranii trebuiau s= devin= peste noapte ([i pu\in probabil ]n cuno[tin\= de

cauz=) istorici viteji ai neamului! For\area notei s-a datorat necesit=\ii
de legitimizare a activit=\ii primilor agitatori na\ionali[ti care proiectau,
]ntr-un fel, asupra \=ranilor somnolen\i [i agrama\i, viziunea lor proprie.
Proiectarea ]n cauz=, eventual, a suflat pu\in= via\= ]n indivizi, contribuind
la consolidarea par\ial= a statutului de na\iune rom`n= ]n perioada interbelic=.
Deci, identificarea de baz= a majorit=\ii \=ranilor moldoveni se realiza
mai pu\in ]n raport cu na\ionalitatea [i mai mult ]n raport cu oamenii
satului, comunei [i comunit=\ii religioase. Sl=biciunea relativ= a na\ionalismului se explic= prin faptul c= identit=\ile local-sociale ]n 1917-1918 erau
destul de importante, exist]nd distan\= mare (fizic= [i conceptual=/ideologic=) ]ntre sat [i ora[, \=rani [i intelectuali. |=ranii, astfel, erau refractari
]n raport cu programul na\ionali[tilor care trascendea, bine]n\eles, localismul. Aceasta se datora structurii sociale specifice a \=r=nimii, dificil de
mobilizat. Pe \=rani nu-i mi[ca ]n egal= m=sur= nici na\ionalismul, dar
nici marxismul. Situa\ia ]n cauz= se datora inclusiv viziunilor limitate
ale na\ionali[tilor, care aveau tendin\a s= accentueze unitatea na\iunii
[i s= neglijeze conflictele [i contradic\iile sociale. La r]ndul lor, sociali[tii
erau ignoran\i sau chiar ostili solidarit=\ii etnice, promov]nd cu insisten\=
ideea diviz=rii de clas=.
}n acela[i timp, na\ionalismul (dar [i socialismul) reprezint= o ideologie coerent= [i implic= ideea mobiliz=rii instantanee, ]n acest context
fiind necesar= o anumit= abilitate intelectual=. }ns= moldovenii basarabeni
niciodat= nu s-au remarcat printr-un grad ]nalt de alfabetizare: astfel, ]n
1897 doar 10% b=rba\i [i 1,7% femei [tiau carte, dep=[indu-i la acest capitol doar pe \igani. Evident, activitatea oric=rui agitator na\ionalist sau
socialist ar fi fost subminat= de analfabetismul moldovenilor.
Totodat=, ]n absen\a altor op\iuni, speran\ele intelectualilor radicali au
fost legate de \=r=nime. Prin intermediul culturaliz=rii, socializ=rii, marilor
cataclisme legate de Primul R=zboi Mondial [i r=sturnarea bol[evic=, le-a
fost oferit= str=lucita oportunitate de a sfida intractibilitatea moldovenilor.
Legitimizarea discursului na\ionalist putea avea loc doar ]n contextul
unei implic=ri autentice [i plenare a \=ranilor ]n procesul de emancipare
social= [i/sau na\ional=. De aici au [i ap=rut unele excese, explicabile
de altfel, ale discursului na\ionalist, referitor la viteazul nostru istoric
\=ranul, deoarece agitatorii na\ionali[ti voiau s= structureze un pre-
542
IULIAN FRUNTA{U
zent [i s= proiecteze un viitor corespunz=tor unui mit social elaborat ]n

conformitate cu principiile lor. Na\ionalismul moldovenesc, at]ta c]t a fost
s= fie, era, ]n calitate de for\= politic=, mi[carea unui grup de intelectuali
radicali, fii de \=rani [i ei, ce pretindeau c= reprezint= o clas= esen\ialmente
nereprezentabil= \=r=nimea moldoveneasc= din Basarabia ]n perioada
1917-1918.
Chiar dac= au existat suficient de mul\i membri ai Sfatului |=rii din
grupul moldovenilor na\ionali[ti care au ezitat o perioad= ]ndelungat=
asupra oportunit=\ii solicit=rii ajutorului militar rom`n, presiunea armat=
a ru[ilor bol[eviza\i [i preten\iile anexioniste ale ucrainenilor au modificat
mediul politic ]n care operau deputa\ii, simplific]nd op\iunile: sim\indu-se
amenin\a\i, inclusiv fizic, conceptul unei independen\e viabile a Basarabiei s-a deplasat din imaginarul na\ionali[tilor basarabeni ]n favoarea
unirii cu Rom`nia. Consolidarea op\iunii pro-independen\= [i, ulterior,
pro-unionist= ]n imagina\ia politic= a moldovenilor basarabeni s-a datorat, ]n mare parte, unui sentiment de angoas= social-politic=, dec]t unui
ideal na\ionalist. Aceasta, ]ns=, nu s-a ]nt]mplat peste noapte, ci a durat
o perioad= mai ]ndelungat=. De[i influen\a\i de propaganda [i prezen\a
trupelor rom`ne regulate, majoritatea moldovenilor basarabeni ]n 1918
nu [tiau ce na\ionalitate au. Ei de abia trebuiau s= ]nve\e s= fie rom`ni.
Este indiscutabil c= modernizarea, de[i fireasc=, ]ntr-un fel, ]n aceast=
perioad= ]n toat= Europa, avea imagine rom`neasc= ]n Basarabia, deoarece provincia pentru prima dat= a traversat experien\a unei moderniz=ri
accelerate anume dup= Unire, ]n componen\a Rom`niei. }ntr-un sens,
administra\ia statului rom`n interbelic a fost autorul pl=m=dirii rom`nilor
din \=ranii disponibili din Basarabia. Aceasta demarase proiectul edific=rii
na\ionale rom`ne[ti, av]ndu-i drept obiectiv [i pe moldovenii basarabeni.
Proiectul ]n cauz= a fost facilitat de faptul c= materialul de construc\ie vorbea,
con[tient de faptul ]n cauz= sau nu, o limb= asem=n=toare cu limba rom`n=.
Totodat=, via\a rural= era caracterizat= de insularitate, structuri rigide [i
un egalitarism negativ care c=uta sa-i niveleze pe to\i laolalt=. Agricultura
era ]napoiat= [i neproductiv=, la nivelul subexisten\ei, aproape peste tot,
\=ranii proprietari dovedindu-se a fi mai pro[ti agricultori dec]t fuseser=
marii proprietari. |=r=nimea r=m]nea suspicioas= ]n raport cu statul, care
era considerat drept un manipulator al pie\ei sau ca un agent al ora[ului
str=in [i parazit, care seca provincia de resursele sale.
Caracterul esen\ialmente agrar al societ=\ii basarabene ]nsemna accen-
tuarea localismului care se opunea, la r]ndul s=u, dezvolt=rii sentimentului

de coeziune de grup. F=r= aceast= coeziune, care transcende izolarea
rural=, este imposibil= formarea con[tiin\ei na\ionale. |=ranii, datorit=
conservatismului lor natural, au fost ]n stare s= p=streze limba [i tradi\
iile ]n ciuda faptului c= aveau o conducere str=in=, dar nu erau ]n stare s=
perceap= conceptele abstracte despre na\iune, stat, emancipare social= [i
na\ional= etc. Aceasta \ine de imaturitatea politic= a \=r=nimii ]n general
[i a celei moldovene[ti din Basarabia ]n mod particular, imaturitate care
s-a perpetuat sub diferite forme p]n= ]n zilele noastre.
Din cauza intractibilit=\ii \=ranilor moldoveni, ace[tia erau nereceptivi
]n egal= m=sur= at]t unui blitz-krieg de rom`nizare, c]t [i de bol[evizare.
Am putea eviden\ia, parafraz]ndu-l pe Eugen Weber, dou= proiecte
separate viz]ndu-i pe \=ranii moldoveni din Basarabia [i Transnistria:
transformarea acestora ]n rom`ni [i transfomarea acestora ]n sovietici. }n
acela[i timp, implementarea proiectelor etnopolitice respective nu a reu[it
completamente nici ]n primul caz, [i nici ]n al doilea. Etnona\ionalismul
agrar rudimentar se pare c= este inatacabil [i rezistent la presiunile modernizatoare. Intractibilitatea social= a \=ranilor moldoveni, determinat= de
conservatismul acestora, religiozitatea rudimentar=, suspiciunile ad]nc
]nr=d=cinate fa\= de diferi\i agitatori cu programe politice care penetrau
microuniversul rural au condus la e[ecul campaniei de moldovenizare ]n
modul ]n care ea a fost ini\ial preconizat= ]n cadrul politicii sovietice de
indigenizare.
Bol[evicii legau persisten\a [i/sau evolu\ia na\ionalismului cu \=r=nimea, f=r= a fi ]n stare s= ]n\eleag= c= intractibilitatea etnic=, rural= [i religioas= este dificil de subminat nu din cauza na\ionalismului, ci pe motiv
c= structurile inerente societ=\ilor agrare genereaz= un conservatism
rudimentar, ]ns= suficient de rezistent la presiuni. Ulterior, ]ns=, prin
intermediul programelor de modernizare [i industrializare sovietic=,
autorit=\ile statului-partid de la Moscova au creat proletariatul necesar
prin intermediul indigeniz=rii [i al migra\iilor ru[ilor ([i slavilor rusifica\i).
De asemenea, bol[evicii au permis na\ionalizarea comunismului, de[i
niciodat= nu au fost satisf=cu\i de faptul c= circumstan\ele de ordin intern
[i extern le-au impus aceasta.
Adi\ional repatrierii basarabenilor din Rom`nia ]n URSS, executarea
[i deportarea acestora ]n zonele ]ndep=rtate ale Imperiului Sovietic, foametea organizat=, deport=rile culacilor [i campania de colectivizare au
544
IULIAN FRUNTA{U
exterminat un num=r impun=tor de rom`ni basarabeni. Faptele ]n cauz=

au avut un impact formativ asupra con[tiin\ei lor, preg=tind terenul
pentru perceperea corect= a ideologiei comuniste [i a procesului de
sovietizare/rusificare.
De[i avem anumite rezerve ]n ce prive[te temeinicia discursului [i practicii moderniz=rii sovietice, deoarece proiectul ]n cauz=, evident, nu a reu[it
completamente, este cert= vigurozitatea cu care acestea au atacat intractibilitatea social= a moldovenilor. Anume ]n urma acestui impact apare
proto-, adic= faza embrionar= a na\ionalit=\ii [i statalit=\ii moldovene[ti,
datorit= terorii, culturii [i ideologiei sovietice. Subminarea intractibilit=\ii
sociale nu a produs automat un homo soveticus rusofil, deoarece modernizarea sovietic= (industrializarea, urbanizarea [i culturalizarea) a politizat
etnia ]ntr-un mod rudimentar, dar suficient de consistent pentru a crea
unele mecanisme interne de rezisten\= la o rusificare complet= [i irevocabil=. Comunismele na\ionale, ]ntr-un fel, au beneficiat de modernizarea
sovietic=, consolid]nd etnicul ]ntr-o form= ce s-a dovedit a fi rezistent=
la presiunea ideologic= [i cultural= uniformizatoare de a crea un singur
popor sovietic.
De[i intensitatea consumului de cultur= cre[tea, ]ntre ora[ul rusofon
[i satul moldovenesc se men\ineau diferen\e sociale substan\iale ale
procesului de culturalizare moldovenii citeau mai pu\in= literatur=
artistic=, mult mai rar frecventau teatrele, filarmonica [i muzeele. Acest
conservatism etnoagrar ]n ce prive[te tradi\iile [i gusturile na\ionale ale
moldovenilor (limitate la muzic= popular= [i m=m=lig=) nu a contribuit
la generarea unui sentiment na\ionalist [i la formularea teoretic= a acestuia. Renun\area la o asemenea intractibilitate se f=cea nu ]n favoarea unui
na\ionalism modernizat, f=r= c=ciuli \uguiate, ci mai degrab= ]n favoarea
ader=rii la comunitatea etnocultural= filorus= a cet=\enilor sovietici.
Protona\ionalismul agrar [i o predispunere spre asimilarea identit=\ii
etnoculturale filoruse [i sovietice au fost reflectate de faptul c= RSSM
ocupa unul din primele locuri ]n URSS ]n ce prive[te procentul familiilor
mixte. Dac= poporul sovietic ar fi fost creat vreodat=, atunci moldovenii
ar fi fost, cu certitudine, printre pietrele de temelie ale acestuia.
Regimul, ]n pofida sus\inerii ideii de interna\ionalism, a oferit societ=\ii
alte forme de autoritate [i legitimitate. Astfel, ]ntre liderii comuni[ti republicani [i intelectualii na\ionali s-a realizat un pact de exersare a unui
na\ionalism oficial, c]nd era posibil= serbarea unor tradi\ii sanc\ionate,
comemorarea unor scriitori sau eroi na\ionali dintr-un trecut mai ]ndep=rtat, dar [i cu opera triat= [i trunchiat=. Liderii republicani ][i stabileau
rela\iile proprii cu popula\iile respective, manipul]nd simbolurile etnice,
de[i ]n m=sur= diferit= [i ]ntr-un mod limitat ]n RSSM fiind prefera\i
]n mod special eroii populari medievali.
Sistemele de mafii na\ionale ]n special, ]n Caucaz [i ]n Asia Mijlocie
s-au ]nt=rit [i mai mult, iar longevitatea liderilor comuni[ti na\ionali
reprezenta asigurarea cea mai bun= a stabilit=\ii regimului respectiv. }n
Moldova, pe timpul lui Bodiu, s-a consolidat elita comunist= republican=,
mai mul\i moldoveni ]ncep]nd s= se lanseze ]n organele de partid [i de
stat, compozi\ia na\ional= a Partidului Comunist al RSSM demonstr]nd
cre[terea procentului de moldoveni-membri ai PCUS. Aceasta crea un
sistem neformal de rela\ii, care cuprindea factorii de decizie din republic=,
din centrele raionale, iar la un nivel inferior inclusiv pe pre[edin\ii de
colhozuri.
}n RSSM, ca [i ]n alte republici neruse, identitatea na\ional= a fost transformat= [i consolidat= ]ntr-o form= nou=, care pe parcursul anilor [i-a
elaborat sistemele proprii de autoreproducere. Modernizarea a fost promovat=
[i deseori perceput= de recipien\i drept o oper= exclusiv= a statului sovietic, educarea indivizilor produc]ndu-se ]n lipsa unor politici de opozi\ie
sistemului totalitar care s= fi formulat alternative na\ionale/na\ionaliste
viabile. O dat= fiind emancipa\i ]n stilul sovietic, indivizii au reprodus
mesajul ideologic, asigur]nd o continuitate a sistemului, pe de o parte, iar
pe de alta, i-au conferit un mod de reproducere aproape ritualic aceasta
pentru c= incomprehensibilitatea ideologiei comuniste, ]n particular ]n
mediul rural, cuplat= cu frica palpabil=, real= de a fi pedepsi\i prin exterminare, deportare sau marginalizare social=, a condus la perpetuarea acestui
mod de percepere a realit=\ii chiar dup= dispari\ia URSS.
Pentru perceperea corect= a fenomenului ]nc=lec=rii valului na\ionalist de c=tre elitele comuniste republicane s]nt elemente cum ar fi
alegerea ra\ional=, mobilizarea resurselor [i neoinstitu\ionalismul. Faptul c=
elitele etnice comuniste din republici de\ineau controlul asupra organiza\
iilor cultural-na\ionale, a universit=\ilor [i cadrelor a oferit accesul direct la
resursele care puteau fi mobilizate ]ntr-un moment oportun. Din perspectiva neoinstitu\ionalist= este evident faptul c= institu\iile ofer= [i limiteaz=,
]n acela[i timp, alegerile aflate la dispozi\ia factorilor de decizie politic=.
Structura stimulentelor de carier= pentru elitele politice republicane era
546
IULIAN FRUNTA{U
urm=toarea: ]n schimbul privilegiilor oferite de centru, elitele politice

etnice anihilau posibilele contraelite at]ta timp c]t centrul era capabil s=
utilizeze poten\ialul s=u economic [i coercitiv. C]nd ]ns= statul-partid
centralizat nu a mai putut s= garanteze avansarea carierei, atunci elitele
republicane au devenit disponibile s= foloseasc= na\ionalismul pentru a
continua, sub o alt= form=, s= exercite puterea politic=.
Sub presiunea evenimentelor desf=[urate ]n cadrul procesului de liberalizare gorbaciovist=, se selectau natural comuni[tii cu un grad ]nalt de
adaptabilitate social=, mai flexibili din punct de vedere ideologic [i care,
teoretic, ar fi putut s= gestioneze schimb=rile democratice, consolid]nd
partidul. }n cazul Basarabiei ]ns=, spre deosebire de elita comunist= a Europei de Est, comuni[tii moldoveni nu au fost ]n stare s= ]nsu[easc= noul,
ci doar s= se adapteze, aceast= adaptare incluz]nd utilizarea prosoapelor
na\ionale pentru na\ionalizarea discursului. Faptul c= elitele comuniste din
RSSM nu au fost capabile s= ]nve\e a ]nsemnat degradarea na\ionalismului
per se, care a fost folosit doar ca paravan ]n vog= la acel moment.
}n cazul basarabenilor nu s-a consolidat nici rom`nismul care ar fi
constituit ([i continu= s= fie ]n momentul de fa\=) evolu\ia etnopolitic= cea
mai fireasc=, dac= am putea utiliza aceast= expresie, dar nici moldovenismul,
pentru care nu a existat suficient= legitimitate istoric= dec]t foarte pu\in=
cea sovietic= ([i medieval=, speculat= tot de ru[i [i moldovenii rusofili),
subminat= de dezintegrarea URSS. }n acest mod, ]n cazul moldovenilor,
s-a dezvoltat sentimentul colectiv de protona\iune [i protostat, sentiment
pe care ace[tia nu-l vor dep=[i ]ntr-un viitor apropiat, dec]t poate ]n urma
activit=\ii unor agitatori na\ionali[ti liberali din genera\ia t]n=r= sau/[i o
dat= cu preluarea [i asimilarea identit=\ii paneuropene.
4. Domeniul democra\iei: tradi\ii, institu\ii [i valori

Evaluarea succint= a mo[tenirii ]n domeniului liberalismului, societ=\ii
civile [i al constitu\ionalismului ]n general relev= o experien\= extrem
de modest=. Pu\inele manifest=ri ale acestora au fost legate de organele
elective cu care a operat Imperiul Rus, cum ar fi, de exemplu, cel stabilit
de Regulamentul Organic A[ez=m]ntul obrazovaniei oblastiei Basarabiei
primul document protoconstitu\ional liberal, elaborat ]n 1818 [i abrogat peste 10 ani. Doar ]n a doua jum=tate a secolului XIX autorit=\ile
\ariste au desf=[urat reforma administrativ= ]n sensul opririi tendin\ei

de centralizare excesiv=, introduc]nd institu\ia zemstvelor care era, ca
[i ucazul de ]mpropriet=rire a cl=ca[ilor, o concesie pe care absolutismul
o f=cu curentului pentru constitu\ionalitate [i autonomie. }ns= modestele
reforme administrativ-constitu\ionale au fost deraiate de autocra\ia rus=,
care a alunecat spre un extremism de stat tot mai pronun\at. Faptul ]n
cauz=, evident, a anihilat tendin\ele de autonomizare na\ional= a periferiilor Imperiului Rus.
}n 1905, sub presiunea circumstan\elor [i a grupurilor importante ale
societ=\ii, autorit=\ile \ariste au ]ntreprins o tentativ= de liberalizare [i
modernizare a Imperiului, promulg]nd o constitu\ie [i anun\]nd primele
alegeri ]n Dum=. Aceasta i-a determinat pe tinerii basarabeni studen\i
la diferite institu\ii s= revin= ]n Basarabia pentru a participa la via\a
politic=, test]ndu-[i, astfel, for\ele. }ns= prima experien\= de liberalizare
a luat sf]r[it foarte repede, Duma fiind dizolvat= ]n acela[i an, iar ]n 1907
a fost suspendat= editarea publica\iilor na\ionale, mul\i dintre tinerii
na\ional-democra\i plec]nd ]napoi ]n centrele ruse[ti, iar unii ]n Rom`nia.
Oric]t de scurt= a fost aceast= deschidere spre liberalizarea sistemului
politic al Imperiului, ea a fost important= pentru evolu\ia convingerilor,
deprinderea unor abilit=\i politice [i organizatorice care au contribuit mai
t]rziu, ]n 1917-1918, la formularea mai clar= a obiectivelor de emancipare
na\ional= [i social=.
Democratizarea ]n perioada 1917-1918 poart= amprenta timpului,
adic= a fost limitat= ]n sensul ]ntreprinderii [i viziunii, precum [i utilizat=
]n context etnic exclusivist. De exemplu, agitatorii na\ional-[ovini, dar
[i bol[evici ru[i au ]ncercat s= foloseasc= prezen\a trupelor ruse ]n provincie ]n eventualitatea alegerii, ]n baza votului direct [i democratic, a
organelor reprezentative pentru a men\ine Basarabia ]n spa\iul geopolitic
rus. }n acela[i timp, chiar dac= structura Sfatului |=rii a reflectat compozi\ia na\ional=, precum [i toat= gama de curente politice, profesiuni [i
institu\ii existente ]n acest teritoriu, nu putem califica acest organ drept
democratic ]n sensul modern al cuv]ntului. Sfatul |=rii, de fapt, nici nu
are nevoie de o modernizare a imaginii sale ]n sens democratic, de un gen
de standardizare adus= la zi, ]n conformitate cu rigorile democra\iei occidentale contemporane. Ceea ce conteaz= este faptul c= ]n acea perioad=,
]n acel mediu [i ]n acele circumstan\e, Sfatul |=rii a reprezentat organul
cel mai democratic posibil din Basarabia, cu puternice tendin\e spre liberali-
548
IULIAN FRUNTA{U
zare [i democratizare a vie\ii politice din provincie.

Lucrurile au evoluat ]n direc\ia confrunt=rii a dou= discursuri: cel al
na\ionaliz=rii [i cel al bol[eviz=rii, reproduc]nd tentativa de simplificare a
rela\iei dintre na\iune [i clas=. }n acest context, masele au ]nceput s= capete
o importan\= deosebit=, deoarece, pentru prima dat= ]n istoria Rusiei,
cu excep\ia pasager= a alegerilor ]n Duma rus= din 1905, a fost insistent
solicitat= mobilizarea ideologic= a acestora ]n scopul ob\inerii puterii politice. Pentru \=rani atractivitatea bol[evismului consta ]n faptul c= acesta
promitea p=m]nt, pled]nd ]n favoarea redistribuirii propriet=\ii funciare.
}ns= aceast= atractivitate disp=rea o dat= ce mai mul\i solda\i ru[i bol[eviza\i/anarhiza\i treceau prin satele basarabene, retr=g]ndu-se de pe Frontul
de Vest, [i ]i terorizau pe \=ranii ce visau s= se ]mbog=\easc= din contul
marilor proprietari. Avalan[a evenimentelor a descoperit ]n Basarabia
agitatori populi[ti ce promovau agende contradictorii [i mase inerte de
\=rani, marcate de angoas= [i dorin\a de a profita ]n urma redistribuirii
propriet=\ii funciare. Solicitarea instantanee ]n societ=\ile agrare nu poate
s= genereze dec]t tulbur=ri sociale, nu [i un proces de modernizare. Intrarea maselor agrare ]n scena politic= a semnificat apari\ia unui electorat ce
putea s= modifice viitorul provinciei, ]ns= care a fost incapabil s= judece
ra\ional, l=s]ndu-se condus de politici populiste [i radical-anarhiste.
}n cadrul Rom`niei Mari Basarabia a fost afectat= de acelea[i deficien\e
ca [i ]ntreaga \ar=. Cronicizarea ne]n\elegerilor din r]ndul elitei politice
rom`ne[ti (mai pu\in, dolean\ele minorit=\ilor sau activit=\ile subversive
ale vecinilor iredenti[ti) au destabilizat \ara ]ntr-un mod ireversibil. Contextele constitu\ionale ]n Europa de Est (inclusiv ]n Rom`nia interbelic=)
au condus la un multipartidism extrem. Problema este c= aceste sisteme
politice moderne noi ]n mare parte nu aveau nici un fundament ]n domeniile autonome [i centrele de putere. Dup= cum am men\ionat pe parcursul
c=r\ii, edificatorii na\iunii au fost nevoi\i fatalmente s= se ]ntoarc= spre
stat [i, paradoxal, statul ]n acest fel a ajuns s= ]ndeplineasc= rolul societ=\ii
civile sau s= organizeze multe din func\iile acesteia. Tentativele de a crea
o societate civil= de sus nu au fost totalmente nereu[ite, ]ns= au rezultat
]ntr-un grad ]nalt al controlului de stat asupra interac\iunii sociale [i
politice. Procesul mobiliz=rii sociale impuse a format baza statismului,
deseori men\ionat drept caracteristica principal= a Europei Centrale [i
de Est interbelice.
Pare a fi paradoxal c= ]n timp ce radicalismul populist fie de st]nga,
de dreapta, agrarian sau monarhist a reprezentat o rebeliune ]mpotriva

leg=turilor clientelare vechi, nu a oferit alternative acestora. De aceea, o
dat= ce statele noi ale Europei Centrale [i de Est au ]nceput s= se mi[te de
la epoca unui idealism democratic spre o perioad= ]n care au fost reduse
treptat la nivelul de state-tampoane prinse ]ntre mi[c=rile de mas= noi ale
comunismului [i fascismului, majoritatea din ele nu au reu[it s= elaboreze sisteme participative care s= fi condus la consolidare democratic=. }n
loc de aceasta, ele s-au deplasat spre o nou= form= a clientelismului, c]nd
partidele se asociau puternic cu aparatul de stat, consolid]nd statismul
men\ionat mai sus.
}n URSS, bine]n\eles, regimul totalitar ]n perioada lui Stalin nu a l=sat
spa\iu pentru dezvoltarea autonom= a societ=\ii. Mai mult dec]t at]t, teroarea, ideologia [i cultura sovietic= au avut un impact formativ asupra
indivizilor. Mai t]rziu, decaden\a totalitarismului sovietic, pe de o parte, a
lansat procesul de transformare a sistemului (evoluat ]n dezintegrare) prin
instituirea opozi\iei autorizate ]n sens etnic, iar pe de alt= parte a oferit
spa\iu pentru afirmarea grupurilor de disiden\i (nu ]ns= [i ]n RSSM).
Dup= cum am men\ionat ]n Capitolul 5, ]n epoca lui Brejnev detotalitarizarea s-a manifestat prin dec=dere, nu prin alegere, care a survenit mai
t]rziu, sub bagheta tot mai nesigur= a lui Gorbaciov. }n acela[i timp,
asemenea elemente ca osificarea aparatului, conducerea gerontocratic=,
limbajul de lemn al ideologiei, pierderea capacit=\ii de mobilizare [i pasivitatea popula\iei au f=cut din URSS un caz de posttotalitarism prin dec=dere.
Statul-partid, spre sf]r[itul epocii lui Brejnev, nu mai avea resursele necesare pentru a men\ine contractul social cu cet=\enii sovietici. }n martie
1985, c]nd Gorbaciov a venit la putere, factorul etnic devenise deja modul
dominant de mobilizare, republicile fiind protostate. Uniunea Sovietic=
era ]ntr-o situa\ie dificil=, care reflecta nu doar stagnarea economic=, ci
[i izolarea interna\ional=. Dificult=\ile Moscovei au fost exploatate de
grup=rile de clan din aparatul statului-partid pentru consolidarea puterii
]n republicile na\ionale. Ar fi necesar de subliniat faptul c= lansarea liberaliz=rii, evoluat= ulterior ]n democratizare, a fost o alegere independent= de
a transforma sistemul sovietic [i, de aceea, URSS se afl= ]n categoria alegere
ini\iat= de regim, dar [i gestionat=, ]n mare parte, de acesta. Dezasamblarea
statului-partid la sf]r[itul deceniului opt, dup= 70 de ani de comunism,
nu a avut ca efect apari\ia imediat= a societ=\ii civile, pentru c= se formase
]ntre timp o protomentalitate distinct= de tip sovietic, care descuraja aso-
550
IULIAN FRUNTA{U
cierea liber= a cet=\enilor ]n opozi\ie autorit=\ilor. }ns=, o dat= ce Gorbi a

pus ]n ac\iune politici ce subminau ideologia [i structura statului-partid
centralizat, elitele republicane au ]nceput s= caute noi surse de putere,
de legitimitate ideologic= [i noi identit=\i. }n acest fel, etnofederalismul
URSS a devenit foarte util. A fost lansat apelul la o form= specific= de
na\ionalism cel al na\iunii titulare simultan ]mpotriva statului
sovietic [i a minorit=\ilor na\ionale din teritoriul respectiv, faptul ]n cauz=
accentu]nd lipsa liberalismului ]n efortul na\ionaliz=rii.
Problema const= ]n faptul c= dec=derea [i alegerea ]n ce prive[te detotalizarea au fost gestionate de statul-partid [i grup=rile etnocomuniste din
republici. Cucerirea societal= a reprezentat o parte nesemnificativ= ]n acest
melanj al tentativelor de a transforma URSS-ul. Deci, ]n cazul de fa\= nu a
existat un posttotalitarism de durat=, ci a fost mai degrab= un totalitarism
]n degradare [i dezintegrarea rapid= a statului-partid a relevat absen\a
indivizilor care s= fi putut gestiona, ]n numele opozi\iei democratice, tranzi\ia la regimul posttotalitar. Atitudinea tolerant= a elitei politice liberalizante
[i/sau na\ionalizante de la Chi[in=u fa\= de comuni[ti (anularea prevederilor constitu\ionale privind rolul conduc=tor al Partidului Comunist a
fost f=cut= doar dup= ce Moscova a ]ntreprins pasul respectiv) a indicat
imaturitatea politic= a liderilor mi[c=rilor social-politice. Absen\a spiritelor
anticomuniste, lipsa de viziune [i de fermitate au calificat comportamentul
elitelor moldovene[ti drept un caz de coabitare comunist-na\ionalizant=,
ce avea idei foarte aproximative despre liberalizare, democratizare sau
na\ionalism liberal.
Dup= cum am men\ionat ]n Capitolul 5, tranzi\iile deseori s]nt considerate a fi procese ce implic= pacte ]ntre elita moderat= a regimului [i
cea moderat= a opozi\iei, ambele elite fiind ]n stare s= reduc= la t=cere
aripile radicale din lag=rele proprii (proces cvadripartit). }n RSSM nu
s-a desf=[urat un proces clasic cvadripartit al tranzi\iei democratice, ca
]n Europa de Sud sau Central= [i de Est, unde mesele rotunde ]ntre regim
[i opozi\ie au fost transparente [i mediatizate, sold]ndu-se cu rezultate
concrete [i practic imediate pentru calea, viteza [i obiectivele tranzi\iei
spre democra\ie.
Tradi\ia etnocultural= [i etnopolitic= a clientelismului balcanic, precum
[i a impactului formativ exercitat de teroarea [i ideologia sovietic= a privat
societatea de orice cultur= paralel= sau organizare politic= prealabil=.
Pactul limitat moldovenesc a mai fost eviden\iat [i de calitatea persoane-
lor implicate ]ntr-acesta, at]t din partea puterii, c]t [i din partea opozi\iei.
}n\elegerea ]ntre modera\ii regimului [i modera\ii opozi\iei s-a realizat
cel mai plenar anume ]n domeniul distribuirii func\iilor de conducere
proces de cele mai multe ori lipsit de transparen\= [i bazat mai mult
pe afiliere personal=, dec]t pe profesionalism.
Elitele comuniste moderate [i-au continuat nestingherit cariera ]n calitate
de func\ionari de stat, deoarece avansarea liderilor mi[c=rii de eliberare
na\ional= nu a fost nici oprit= sau blocat=, ci ]ntr-un fel digerat= de
birocra\ia comunist=. Modera\ii regimului ]n acest pact moldovenesc
al tranzi\iei au fost mai abili [i au reu[it s= gestioneze tranzi\ia cu pierderi minime pentru cercul lor de fo[ti tovar=[i de partid, prelu]nd [i
utiliz]nd cu o ]ncredere cresc]nd= vocabularul na\ionalizant-eliberativ al
elitei Mi[c=rii social-politice frontiste. At]t pentru Snegur, c]t [i pentru
Lucinschi a contat sfera politic= de autorealizare, care la sf]r[itul anilor
optzeci ai secolului XX se extindea, din contul partidului, spre domeniul
na\ionalismului, al suveranit=\ii [i independen\ei. Pentru realizarea
scopurilor de men\inere la putere prosoapele na\ionalismului au fost
tot at]t de utile ca [i volumele lui Lenin, autorusificarea [i utilizarea vocabularului ideologic al Partidului Comunist. Criza de statalitate a permis
elitelor nedemocratice din Moldova s= deplaseze accentul de pe discursul
statului-partid asupra statului etnic, f=r= tolerarea pluralismului, inclusiv
etnic, [i f=r= angajarea plenar= ]n ce prive[te edificarea societ=\ii democratice. Astfel, discursul eliber=rii na\ionale a fost privilegiat ]n raport
cu democratizarea. Aceast= eliberare na\ional=, ]ns=, a fost structurat=
dup= calapodul comunismelor autohtone, submin]nd ideea de na\ionalism
liberal [i promov]nd un na\ionalism al nomenclaturii comuniste, de tip
ceau[ist. Viteza [i modul de dezintegrare a URSS a conferit c=ii de tranzi\ie
calitatea eliber=rii na\ionale plebiscitare, suveranitatea [i independen\a
ulterioar= fiind considerate de elitele republicane drept garan\ia cea mai
bun= a pozi\iilor lor.
}n context geocultural este relevant= suprapunerea tradi\iei politice a
comunismului slav [i a regimului sultanistic de origine balcanic= melanj cultural-ideologic ce are o capacitate deloc neglijabil= de a submina
curentul liberal [i democratizarea ]n general. Regimul sultanistic, pe l]ng=
consemnarea simpl= a faptului c= s-a perpetuat o perioad= ]ndelungat=
]n Rom`nia perioadei lui Ceau[escu, poart= semnifica\ii pentru ]ntreaga regiune, inclusiv pentru RSSM/Republica Moldova. Ele se refer= la
552
IULIAN FRUNTA{U
mo[tenirea personalist= [i arbitrar=, f=r= a avea constr]ngeri ra\ional-juridice, ce ][i deriv= poten\ialul din domniile autoritare exercitate de greco-fanario\i [i din tradi\ia politic= panbalcanic=. }n ce prive[te ideologia, se
]nregistreaz= o glorificare extrem= a conduc=torului [i o manipulare
arbitrar= a simbolurilor. De asemenea, nu exist= o autonomie ]n cariera
de stat, iar ]nal\ii func\ionari, ]n special din apropierea nemijlocit= a sultanului, fac parte din familie, cercul prietenilor intimi sau al camarazilor
devota\i personal.
Republica Moldova nu a ]nregistrat succese ]n cele trei dimensiuni:
behavioral= (separatismul rus [i, par\ial, g=g=uz ]ncearc= s=-[i realizeze
obiectivele prin crearea unui regim nedemocratic [i s= foloseasc= violen\
a/interven\ia str=in= pentru a secesiona de stat); atitudinal= (electoratul
comuni[tilor, ]nc= destul de numeros, dar [i majoritatea constitutiv= a
opiniei publice nu manifest= ]ncredere ]n faptul c= institu\iile [i procedurile democratice reprezint= modalitatea cea mai corect= de guvernare a
vie\ii colective ]n societate*); constitu\ional= (at]t for\ele guvernamentale,
c]t [i cele neguvernamentale nu au devenit, deocamdat=, ]n mod tradi\ional, subiecte ale reglement=rii conflictelor prin intermediul legilor
specifice, procedurilor [i institu\iilor stabilite de c=tre noul proces democratic; aplicarea preferen\ial= a unor abord=ri majoritare, [i nu a celor
consensuale). Nereu[itele ]n dimensiunile respective au fost reflectate de
reculul democratic, ]nregistrat dupa victoria parlamentar= a comuni[tilor
]n februarie 2001.
Dup= cum am men\ionat pe parcursul c=r\ii, este necesar de subliniat c=
socialismul real/realist [i-a dezvoltat propriile mecanisme de echilibrare,
dinamica proprie [i capacitatea de a-[i reproduce tr=s=turile constitutive
ceea ce poart= semnifica\ii deosebite pentru tranzi\ie, ]n pofida faptului
c= acest lucru este subestimat de politologi, ]n special, de cei din spa\iul
ex-sovietic. Mo[tenirea totalitar= a URSS a fost deosebit=: versiunea leninist= a comunismului a fost o inven\ie intern=, [i nu importat= din afar=,
fapt care ar fi permis, ca ]n cazul Poloniei, de exemplu, distan\area social=
*S]nt simptomatice ]n acest sens rezultatele sondajului IMAS realizat la comanda
Institutului de Politici Publice (martie-aprilie 2002, Chi[in=u). 57% sus\in re]ntoarcerea la
raioanele sovietice, ]n timp ce doar 24% sus\in jude\ele, p. 14; Vladimir Voronin este personalitatea politic= ]n care indivizii au cea mai mare ]ncredere (45%) ]n compara\ie cu primul
concurent Dumitru Braghi[ (3%), p. 41; 54% din responden\i s]nt siguri de necesitatea
existen\ei unui singur partid, ]n compara\ie cu 10% care pledeaz= pentru pluripartidism,
p. 44; 73% ar vota cu PCM ]n eventualele alegeri parlamentare, p. 47.
[i, ulterior, politic=, de importatorii ru[i ai comunismului.

Europa de Est a ie[it din socialism cu societ=\i nivelate. Drept
rezultat al politicilor regimurilor comuniste de nivelare [i modernizare
ele au fost mai pu\in structurate din punct de vedere social-politic dec]t
democra\iile occidentale sau societ=\ile precomuniste. Nivelul sc=zut al
diferen\ierii socioeconomice a avut drept consecin\= faptul c= preferin\ele
partinice ale cet=\enilor dup= 1989 au fost determinate ]n mare m=sur=
de politici culturale, dec]t de interese legate de pozi\iile individuale
]n structura social=. Partidele care au func\ionat imediat dup= tranzi\ia
politic= au articulat interese teoretice ale grupurilor sociale care nu au
existat la acel moment. Multe democra\ii noi, ]n special din Europa de Est,
trec prin transform=ri majore ale rela\iilor de proprietate. C]nd rela\iile
de proprietate s]nt neclare, indivizii nu cunosc foarte bine unde, ]n ce
context ar putea s=-[i defineasc= interesele, iar identit=\ile s]nt ]n mare
parte confuze. }n toate societ=\ile est-europene fundamentul pentru c=ile
de socializare, tipice pentru societatea civil=, se poate constitui doar dup=
dispari\ia propriet=\ii de stat.
Dup= o contribu\ie semnificativ= ]n perioada de emancipare na\ional=
[i social=, societatea civil= (grupurile, mi[c=rile [i persoanele organizate,
relativ autonome ]n raport cu statul) nu mai ]ncearc= cu aceea[i vigurozitate social= s= formuleze valori, s= creeze asocia\ii [i s=-[i promoveze
interesele. Astfel, subdezvoltarea societ=\ii civile ]n unele \=ri est-europene
la moment poate fi explicat= de dou= elemente interconectate: realit=\ile
cotidiene dure ale societ=\ilor tranzi\ionale [i efectele persistente ale
specializ=rii profesionale, care erau inten\ionate ini\ial s= corespund=
solicit=rilor/condi\iilor sistemului comunist. Av]nd o influen\= incontestabil= la sf]r[itul anilor 80 ]nceputul anilor 90 prin mobilizarea opozi\iei
]mpotriva conservatorilor regimului, societatea civil=, drept aspira\ie
normativ= [i stil de organizare, actualmente nu mai este ]n stare s= creeze
o autonomie semnificativ= ]n raport cu statul. Explica\ia ar fi c= societatea civil= incipient= a fost asistat= ]n aspira\iile sale de c=tre reformatorii
comuni[ti din cadrul regimului faptul ]n cauz= a limitat efortul opozi\ionar dup= ce statul-partid a fost dezasamblat, instal]ndu-se statul
elitelor neocomuniste. Adi\ional, cet=\enii simpli, din cauza declinului
economic, parcurg ]n momentul de fa\= o criz= social=, inclusiv sub aspect
intelectual (diminuarea calit=\ii studiilor, [colarizare descresc]nd= etc.),
fapt care reduce capacitatea de organizare [i de monitorizare ulterioar=
554
IULIAN FRUNTA{U
a regimului. Institu\iile democratice [i societatea civil= descoper= c= securitatea material= [i educa\ia, precum [i accesul la informa\ie, necesare
pentru exercitarea cet=\eniei, nu s]nt garantate fiec=ruia de ]nsu[i faptul
existen\ei institu\iilor democratice, aceasta conduc]nd la apari\ia unui
monstru nou: democra\ii f=r= cet=\enie efectiv= pentru segmente importante ale comunit=\ii politice.
Erodarea politicului reprezint= una din tr=s=turile fundamentale ale
societ=\ii postsovietice moldovene[ti. Aceasta se manifest= prin cronicizarea ineficien\ei unui sistem politic incapabil s= produc= partide decente,
politicieni profesioni[ti [i politici publice care s= reu[easc= implementarea
reformei institu\ional-economice. Erodarea politicului se desf=[oar= [i prin
]nsu[irea abuziv= a ideilor [i maniera exclusivist= de abordare a politicilor. Exist= un asemenea comportament politic ]n Republica Moldova care
instituie tradi\ia r=zboiului chiar ]ntre partidele de aceea[i orientare.
Viziunea general= ]n multe din noile democra\ii, inclusiv ]n Republica
Moldova, este c= politica devine dominat= de oligarhiile [i birocra\ia de
partid, care stabilesc liste ]nchise [i se ocup= mai mult de gestionarea
afacerilor proprii, dec]t de interesele electoratului pe care pretind, o dat=
la patru ani, c= ]l reprezint=. Republica parlamentar= nu a schimbat prea
multe ]n acest sens, deoarece listele de partid oricum se ]ntocmesc de
liderii autoritari ai partidelor moldovene[ti, democra\ia intern= de partid
lipsind cu des=v]r[ire.
}n multe democra\ii noi structurarea intereselor este practic inexistent=,
alte organiza\ii reprezentative s]nt slabe [i ]n acela[i timp nu exist= un
parlament func\ional sau institu\ii juridice independente. Executivul
(inclusiv pre[edin\ia) devine nu reprezentativ, ci delegat, suspendat
asupra societ=\ii [i nemonitorizat de alte institu\ii. Asemenea democra\ii
delegative nu se dezintegreaz= neap=rat [i ar putea fi durabile ]n m=sura
]n care au loc alegeri regulate. Totodat=, conducerea prin decrete, pe care
de obicei le utilizeaz= democra\iile ]n cauz=, devine ineficient= din punct
de vedere economic, deoarece este un semn al sl=biciunii institu\iilor de
stat vizavi de societatea civil=.
Interesul pentru ideologie ]n Republica Moldova este practic cvasiinexistent, din aceste considerente [i diferen\ele ]ntre partide s]nt minime.
La capitolul doctrine, politicienii nu peroreaz= prea mult, dup= cum
obi[nuiesc s-o fac= despre binele poporului. Politicile acestora practic
nu se deosebesc, nici stilul partidelor nu este original, politicienii trec]nd
dintr-un partid ]n altul f=r= probleme pentru propria con[tiin\= politic=

sau cariera ulterioar=. Partidele [i membrii acestora se afl= ]n continu=
mi[care, dezert]nd la orice moment c]nd circumstan\ele politice nu
favorizeaz= interesele personale. Coali\iile de conjunctur= cu comuni[tii
au \inut de lipsa de igien= politic= a partidelor din ADR, aceasta subliniind mizeria lor conceptual= [i ideologic=. }n acela[i context al inconsecven\ei, oportunismului [i lipsei de scrupule ]n rela\iile interpartinice se
]nscrie comportamentul partidelor de dreapta. Lipsa de viziune a PPCD
a contribuit la revenirea comuni[tilor nereforma\i care, spre deosebire de
elita ex-comunist= postsovietic=, inclusiv din ADR, nu las= nici un spa\iu
pentru dialog [i progres, fapt exemplificat prin ac\iunile comuni[tilor,
]ntreprinse ]n ultimii doi ani, ]ndreptate spre torpilarea reformelor [i subminarea democra\iei. Reculul acesteia [i consolidarea comuni[tilor rusofili
]n urma alegerilor parlamentare din 25 februarie 2001 nu au reprezentat
o surpriz= prea mare, dac= lu=m ]n considera\ie presta\ia elitei politice
(ex-)comuniste ]n Moldova postsovietic=. De fapt, ]n compara\ie cu a[tept=rile popula\iei, democra\ia s-a aflat ]n regres continuu dup= proclamarea
independen\ei, alegerile din 25 februarie deconspir]nd faptul ]n cauz=. Din
aceste considerente, nu putem afirma c= s-a produs o schimbare autentic=, puterea neocomunist= reprezentat= de Snegur, Sangheli, Lucinschi,
PDAM, PD, PRCM fiind ]nlocuit= de puterea comunist= reprezent=t= de
PCM-ul lui Voronin.
Schimbarea de patru ori a formei de guvernare ]n 10 ani reprezint= o
performan\= remarcabil= prin frecven\=, dar [i prin oportunismul politic.
Aceasta deconspir= privatizarea procesului constitu\ional ]n scopul consolid=rii puterii unor politicieni [i partide concrete. Schimb=rile ]n cauz=
au fost efectuate cu pu\in respect, sau chiar ]n absen\a deplin= a acestuia,
fa\= de dreptul constitu\ional [i [tiin\ele politice, izvoarele c=rora nu au
fost consultate de exper\ii lui Snegur, Lucinschi sau, mai t]rziu ai partidelor care s-au aliat pentru moment, vot]nd republica parlamentar=
la 5 iulie 2000. Dezbaterile, at]tea c]te au fost, au deraiat ireversibil spre o
confruntare de interese politice de grup [i/sau personale, iar opinia academic= [i cea public= nu a reu[it s= formuleze teze [i pozi\ii de principiu ]n
disputa constitu\ional=, l=s]ndu-le pe seama politicienilor [i guvernan\ilor
care au c=utat, ]n mare parte, s=-[i maximalizeze puterea [i influen\a
politico-financiar=.
Contribu\ia institu\iilor politice la procesul de tranzi\ie [i consolida-
556
IULIAN FRUNTA{U
re democratic= este important=, alegerea f=cut= de statele Europei de

Sud a cadrelor constitu\ionale parlamentare sau semipreziden\iale (ce
deveneau tot mai parlamentare) le-a oferit un grad mai mare de libertate,
dec]t dac= ar fi ales preziden\ialismul de tip american. Sistemul politic
parlamentar ofer= mai multe avantaje pentru consolidarea democratic=:
eficacitate, capacitatea de a edifica majorit=\i [i abilitatea de a ]nceta o
criz= de guvern f=r= ca aceasta s= devin= o criz= a regimului. Parlamentarismul, av]nd stimulente puternice pentru ]nt=rirea disciplinei de partid
[i edificarea coali\iei, ar ]ncuraja societatea politic= s= agrege interesele.
Nu este de mirare faptul c= democra\ia subdezvoltat= ]n Republica
Moldova este reflectat= de politica ]n domeniul economiei, prin care au
fost ignorate economia mixt= [i statul social, fapt care reprezint= singurul
cadru dezirabil al reformei economice. Calitatea proast= a guvern=rii ]n
Republica Moldova ]n perioada postcomunist= s-a datorat, adi\ional lipsei
de profesionalism politic, administrativ [i economic al elitei moldovene[ti,
de asemenea, corup\iei [i prolifer=rii cartelurilor financiar-economice [i
politice. Aceasta se exprim= inclusiv prin selec\ia pe principii dubioase
a func\ionarilor publici, fapt care nu face dec]t s= confirme interesele
oculte ale puterii postcomuniste. ADR a reprezentat singura [ans= mai
bun= pentru democratizare ]n perioada postsovietic=. De[i substan\a
protagoni[tilor Alian\ei avea acela[i cod genetic, mo[tenit de la fo[tii
tovar=[i seniori ai Partidului Comunist, elementul pozitiv era tentativa
de finalizare a distribuirii patrimoniului public [i de ]ncheiere a unui pact
ce ar fi legitimizat ]nsu[irea bunurilor, fapt care, eventual, ar fi condus
la sistarea conflictelor ]ntre carteluri [i la demararea reformei economice
autentice.
Cartelizarea economiei [i a politicii s-a produs vertiginos o dat= ce
politicienii ex-comuni[ti au ]nceput s= realizeze, ]n timpul restructur=rii
lui Gorbaciov, c= politica poate reprezenta o surs= excelent= de ]mbog=\ire.
S-a produs, ]n acest fel, o asemenea convergen\= ]ntre politic [i economic
c]nd, ]n tradi\iile clientelismului, s]nt distribuite resursele financiare ale
statului prin intermediul creditelor preferen\iale [i/sau nerambursabile,
fiind o practic= obi[nuit= implicarea ]n afaceri a rudelor apropiate ale
]nal\ilor func\ionari de stat. Doar dup= ce a ]nsu[it patrimoniul de stat
[i a distrus ce nu a putut s= sustrag=, dar [i sub presiunea organismelor
interna\ionale, elita politic= neocomunist= a demarat liberalizarea economic=, ]n mare parte, pentru a legaliza propriile afaceri dubioase. Clasei
de mijloc, inexistent=, i s-a luat speran\a ]nainte de a se na[te. F=r= acest

sprijin al proprietarilor, elita politic= ex-comunist= a preg=tit terenul pentru reinstalarea comunismului nereformat, ]n urma alegerilor parlamentare din 25 februarie 2001.
5. Asumarea istoriei: subminarea intractibilit=\ii, gestionarea clivajelor etnice [i na\ionalismul liberal

Exist= un deficit inexplicabil de autenticitate ]n aceast= parte a lumii,
unde ]napoierea societ=\ii agrare nu a putut fi subminat= de ac\iuni [i
politici originale orientate spre modernizare. Dup= cum men\ioneaz=
Haas: Progresul este asociat cu modernizarea. Modernizarea este abilitatea
de a aplica cunoa[terea testat= pentru solu\ionarea problemelor ]n toate
ramurile producerii; de aceea, include educa\ia, precum [i producerea de
bunuri, urbanizarea [i agricultura comercial= (abolirea izol=rii locale [i
agriculturii de subzisten\=). Mobilizarea social= are loc c]nd indivizii care
s]nt moderniza\i devin disponibili pentru a juca noi roluri sociale: muncitori la fabrici, solda\i, func\ionari publici, ingineri, reprezentan\i ale[i
ai unor districte electorale. Oamenii care s]nt mobiliza\i social pot alege
asimilarea ]n cultura cosmopolit= dominant=; ori se pot diferen\ia deliberat
de aceasta, form]nd propria cultur= care poate con\ine sau nu elemente
ale culturii tradi\ionale din care au ap=rut recent.1
Asumarea istoriei presupune capacitatea de modernizare continu=,
fapt care implic=, la r]ndul s=u, o revolu\ie permanent= (formalizat= sau
chiar constitu\ionalizat=) ]n domeniul valorilor. Bine]n\eles, sfera ]n cauz=
nu poate, prin defini\ie, s= fie exhaustiv=, ]ns= am putea propune c]teva
puncte de reper care s]nt, ]n viziunea autorului, fundamentale pentru
]n\elegerea problemei [i, eventual, pentru solu\ionarea ulterioar=.
Dup= cum am remarcat pe parcursul c=r\ii, sfidarea fundamental= la
adresa modernit=\ii ]n Basarabia este intractibilitatea social= [i etnocultural=
a moldovenilor. Cu alte cuvinte, intractibilitatea este incapacitatea de a
genera mobilizarea social= [i a asigura desf=[urarea cu succes a procesului
]n cauz= pentru a atinge obiectivul moderniz=rii. Structura intractibilit=\ii
este reflectat= de diagrama care urmeaz= mai jos. Elementele constitutive
ale acesteia au fost analizate comprehensiv, credem noi, ]n capitolele cores-
558
IULIAN FRUNTA{U
punz=toarea ale Istoriei noastre [i nu vom reveni la subiectul ]n cauz= ]n

mod detaliat. Scopul nostru mai degrab= este s= schi\=m problema ]n
ansamblu [i s= ]ncerc=m elaborarea unor idei-cadru pentru demararea
procesului de modernizare ]n Basarabia. Fiind con[tien\i de aparenta
ambi\ie a efortului, nu ne r=m]ne nimic altceva dec]t s= accentu=m limitele
comprehensibilit=\ii umane, posibilitatea erorii [i dezintersul ideologic
fa\= de redemp\iune p]n= la urm=, nu este absolut necesar ca lucrurile
s= evolueze ]n direc\ia pe care o consider=m dezirabil=.
Intractibiltatea reprezint=, ]n linii mari, evadarea din istorie. Aceast=
performan\= trist= a fost determinat= de un set de factori pe parcursul a
Intractibilitatea etnopolitic= [i
protostatalitatea
protona\iunea
democratizarea/moder-
edificarea provinciei
PDSR/PMR-izarea na\io-
na\ionalizarea, nu demo-
suveranitatea limitat= [i
etnona\ionalismul agrar
pactul defectuos
Patria nou=/|ara
indigenizarea [i na\iona-
opozi\ia autorizat=
dimensiunea militar= [i
lingvistic= a (neo)impe-
impactul formativ al terorii,
chipul rus al moderniz=rii

sovietice [i ideea de colo-
dou= secole, mo[tenirea acumulat= influen\]nd mentalitatea indivizilor,

inclusiv ]n momentul de fa\=. Problema major= ]n ce prive[te descoperirea
identit=\ii este subminarea intractibilit=\ii social-na\ionale a moldovenilor
basarabeni. Aceasta din urm= reprezint= un gen de percepere a realit=\ii
care, ]n urma e[ecurilor ini\iale de a ra\ionaliza* societatea, este consolidat=
]ntr-o tradi\ie de suspiciune a unche[ului de la \ar=, ne]ncrez=tor ]n toate
progresele care, de altfel, i-ar putea aduce beneficii substan\iale, dac= ar
deveni loial proiectului de modernizare a na\iunii. Moldovenii, probabil,
au obosit s= fie supu[i solicit=rilor, uneori agresive (]n cazul URSS), s=
adere necondi\ionat la proiectele de edificare a na\iunii sau clasei, aceasta
conduc]nd la o intractibilitate social= [i na\ional= cronic= din ace[tia a
fost greu s= faci rom`ni, a fost greu s= faci sovietici, dar [i muncitori sau
func\ionari, iar starea curent= de moldoveni nu cuprinde elementul etnic,
ci mai degrab= o stare de incertitudine etnic= o ]ncremenire ]n cadrul
societ=\ii agrare de subzisten\=.
Cu toate absen\ele din secolul XIX, identitatea rom`neasc= era ]nsu[it=
de cler [i elitele intelectuale pentru c= hotarul ]ntre Rom`nia [i Imperiul
|arist era, de cele mai multe ori, penetrabil [i volatil; iar ]n secolul XX, ]n
perioada postbelic=, reducerea analfabetismului [i educarea intelighen\iei
moldovene[ti a condus la rom`nizarea etnocultural= latent=. |=ranii ]ns=
erau ana\ionali [i atemporali, pentru ei identificarea major= era cea a comunei, satului sau pur [i simplu din p=r\ile estea. De[i vorbeau aceea[i
*Defini\ia weberian= a lui Haas este c= ra\ionalizarea ]nseamn= integrarea diferitelor
moduri de percepere ]ntr-o singur= viziune social= [i asigurarea coeren\ei acestei viziuni cu
ajutorul unui set de institu\ii. Edificarea na\iunii este o form= a ra\ionaliz=rii inten\ionate
a societ=\ii ]n proces de modernizare. Unii indici ai ra\ionaliz=rii [i dera\ionaliz=rii s]nt,
dup= cum urmeaz=: ]ntr-un stat-na\iune reu[it taxele s]nt acceptate drept legitime [i pl=tite,
]n statul-na\iune ]n dezintegrare taxele s]nt evitate; ]n ce prive[te coeren\a administrativ=,
]n primul caz exist= defini\ii clare ale mandatelor, regulile [i normele serviciului public
predomin=, iar ]n cazul al doilea exist= redundan\=, lipse[te respectul pentru normele serviciului public [i ]nflore[te corup\ia; ]n ce prive[te rela\iile externe, ]n primul caz publicul
accept= defini\a guvernului privind rolul extern al \=rii [i schimb=rile de rigoare, pe c]nd
]n al doilea caz politica extern= este extrem de controversat= [i politicile s]nt contestate de
grup=ri politice importante; ]n ce prive[te legitimitatea, ]ntr-un stat-na\iune reu[it institu\iile
reprezent]nd publicul s]nt acceptate drept adecvate [i corecte, pe c]nd ]n statul-na\iune ]n
dezintegrare acestea s]nt sfidate; ]n ce prive[te func\ionarea limbii, ]n primul caz o singur=
sau mai multe limbi s]nt acceptate, iar ]n al doilea, limba oficial= sau limbile favorizate s]nt
sfidate (Ernst B. Haas, Nationalism, Liberalism, and Progress. The Dismal Fate of New Nations,
Ithaca and London: Cornell University Press, 2000, pp. 4-6). Evident, dera\ionalizarea se afl=
]ntr-un progres ascendent, ]ncep]nd cu RSSM ]n anii 1987-1988 [i continu]nd cu Republica
Moldova din 1991.
560
IULIAN FRUNTA{U
limb=, schimbarea o priveau cu ne]ncredere, conserv]ndu-[i intractibilitatea

na\ional= drept reac\ie defensiv= la invazii, distrugeri [i teroare. }n fa\a
unor \=rani obedien\i, ana\ionali [i atemporali, cuceritorii se retr=geau,
pentru c= nu aveau pe cine cuceri. Pre\ul pl=tit pentru p=strarea vie\ii a
fost renun\area la o identitate care a[tepta s= fie ]nsu[it=. Doar astfel se
poate explica reticen\a moldovenilor de a deveni rom`ni sau chiar de a
deveni moldoveni ]n sens etnic.
A fost u[or de dominat \=ranii moldoveni, dar a fost imposibil= transformarea lor irevocabil= ]n sovietici ]n pofida terorii, culturii [i ideologiei
sovietice, care au avut o pondere remarcabil= ]n istoria URSS. Totu[i, acest
proces a reu[it par\ial, disloc]nd \=r=nimea nu at]t ]n direc\ia moderniz=rii
sovietice*, c]t ]n sensul unei consolid=ri a intractibilit=\ii [i a ne]ncrederii
fa\= de progres. E[ecul transform=rii societ=\ii agrare, conservatoare per
se, nu poate dec]t s= ]nt=reasc= imunitatea atemporal=, dificil de subminat
de al\i agen\i sau ]ntreprinz=tori culturali. Paradoxal, dar teroarea actual=
s=r=cia este generat= chiar de limitarea intelectual= a \=ranilor. Ei se
sinucid pentru c= nu pot s= renun\e la propriul statut aceasta ]i dep=[e[te
conceptual. Imaginea \=ranului care taie p=durea din deal pentru ca s= se
lamenteze mai t]rziu c= Dumnezeu l-a pedepsit cu alunec=ri de teren este
extrem de relevant= pentru ]n\elegerea ]n\elepciunii rurale a acestuia.
S-ar p=rea c= nu mai exist= teren pentru prostire lutul se ]nmoaie,
dac= nu sub influen\a agen\ilor revolu\ionari autohtoni, atunci ]n urma
propriei mizerii. Problema este lipsa celor care ar trebui s=-l fr=m]nte [i
s= pl=m=deasc= din \=rani cet=\eni [i o societate modernizat=.
Alegerea intelectualilor determin= dac= statul-na\iune ][i face apari\ia.
Ace[tia, fiind mobiliza\i, deseori genereaz= sentimente na\ionaliste pentru
a defini identitatea lor colectiv= proprie ]n raport cu alt grup care le displace [i pe care vor s=-l ]nlocuiasc= ]n cadrul procesului de modernizare.
C]nd mobilizarea social= continu=, rezult= ]n crearea unei mase largi de
oameni nesatisf=cu\i, de asemenea disocia\i de tradi\ie, la care intelectualii
apeleaz= pentru crearea statului-na\iune care sfideaz= capacitatea conduc=torilor tradi\ionali s= continue definirea comunit=\ii politice. Ei fac
*De[i Haas afirm= ca URSS a ob\inut un scor ]nalt de ra\ionalizare, nu cunoa[te care
s]nt cauzele acestui fapt: aderen\a autentic= a cet=\enilor la proiectele de modernizare sau
for\a coercitiv=. Pe parcursul Istoriei noastre am subliniat rolul formativ al terorii, culturii,
ideologiei [i industrializ=rii sovietice, dar [i rolul na\ionaliz=rii comunismului, indigeniz=rii
[i politiz=rii etniei a fost, deci, un amalgam de coercitare [i aderen\= ulterioar=.
aceasta formul]nd ideologii na\ionaliste, programe [i doctrine proclam]nd

caracterul statului-na\iune care urmeaz= s= fie creat. O ideologie na\ionalist= care ob\ine o acceptare general= ]n cadrul popula\iei statului este
numit= mit na\ional.2
Astfel, intractibilitatea \ine [i de incapacitatea formul=rii intereselor ]n
sens politic. Chiar dac= valorile rurale s]nt ]mp=rt=[ite de \=rani, interesele
acestora nu pot fi reprezentate ab definitio, pentru c= este o clas= esen\ialmente ]n afara politicii moderne, dac= nu ]n afara timpului. Intrarea ]n
lumea politic= [i modernizarea propriu-zis= ar conduce ([i va conduce,
cu certitudine) la dispari\ia grupului ]n cauz=, reducerea numeric= [i
transformarea ]n fermieri, adic= ]ntr-un grup social nou al capitali[tilor
agricoli. Dincolo de lament=ri s=m=n=toriste, clasa \=r=neasc= trebuie s=
dispar=, pentru c= este anacronic=, dovad= fiind ]ntoarcerea satelor la
supravie\uire [i la practica agriculturii de subzisten\= care se bazeaz= pe
economia natural=. }n locul \=ranilor trebuie s= apar= fermierii ]n num=r
de 5-7% din popula\ie, a c=ror munc= s= fie profitabil=, care s= fie eficien\i
[i competitivi pe pia\a interna\ional=. Restul indivizilor ar trebui s= fie
angaja\i ]n servicii [i industrii. Rata ]nalt= a mobiliz=rii sociale poate fi
legat= de emanciparea \=ranilor [i dispari\ia lor ca clas= proces care se
afl= ]n plin= desf=[urare ]n momentul de fa\=, s=r=cia disloc]nd un num=r
impun=tor de indivizi nesatisf=cu\i [i neasimila\i progresului. }n aceast=
perioad= este extrem de important= presta\ia agitatorilor na\ionali[ti-liberali care are putea ]ndrepta valul social ]n direc\ia moderniz=rii.
Intractibilitatea etnosocial= [i etnopolitic= a rom`nilor de pe malul st]ng
al Prutului (dar [i de pe malul drept) nu doar a fost reflectat= de caracterul
particular al na\ionalismului rom`nesc, ci a fost, ]ntr-un fel, determinat= de
acesta. Cu alte cuvinte, se desf=[oar= un proces de consolidare reciproc=
]ntre ]napoierea societ=\ii agrare [i na\ionalismul ulterior. Ideologia [i
discursul agen\ilor na\ionali[ti (sau a ]ntreprinz=torilor culturali) s]nt ancorate de cele mai multe ori ]n realit=\ile imediate [i este cu totul deosebit
c]nd ace[tia decid s= implementeze cu perseveren\= modele str=ine ale
na\ionalismului liberal occidental (cum a fost, de exemplu, Br=tianu). Pe
de alt= parte, nu a fost deloc surprinz=toare popularitatea Partidului Na\ionalist-Democrat, creat de A.C. Cuza [i N. Iorga ]n 1910, care a propus o
ideologie profund nedemocratic=, antisemit= [i [ovin xenofob=. Atmosfera
s=m=n=torismului, cu ideologia sa ap=sat na\ionalist= [i antidemocratic=
referitoare la evolu\ia \=rii, a condus la formarea unei asemenea elite
562
IULIAN FRUNTA{U
politice care elogia, ]n programele sale, lumea rural= ]napoiat=.3 Acest

fel de na\ionalism xenofob, bazat pe ortodoxism [i antioccidentalism, a
educat, de la Nae Ionescu, drept mentor, la discipoli celebri ca Cioran sau
Eliade [i o genera\ie ]ntreag= de tineri na\ionali[ti, mul\i dintre care au
fost coopta\i de Garda de Fier. }n baza acestui na\ionalism ortodox interbelic, comuni[tii rom`ni au g=sit u[or s= domine societatea rom`neasc=,
iar coabitarea comunismului cu na\ionalismul s-a dovedit a fi un proeict
perfect realizabil (mul\i membri ai G=rzii de Fier au fost coverti\i la comunismul rom`nesc autoritar), inclusiv ]n perioada actual=. }n contextul
acestei tradi\ii nu este surprinz=toare relevan\a na\ionalismului (post)comunist al lui Iliescu ]n raport cu Republica Moldova, care este de sorginte
ceau[ist=: \ip= tare, te vinde ]nceti[or. Colaborarea deschis= [i deghizat= a
PDSR/PSD cu partidele de extrem= dreapt= a relevat afinit=\i ideologice
remarcabile. Ortodoxismul, p]n= la urm=, devine du[manul de gra\ie al
oric=rei ideologii ]n form= pur= [i groparul unei moderniz=ri autentice.
Cu alte cuvinte, un C.V. Tudor aduce mai multe prejudicii ideii de na\ionalism rom`nesc liberal dec]t separati[tii ru[i din Basarabia, prin dezvoltarea poten\ialului autoritar [i de ur= visceral= fa\= de tot ce este str=in.
Un asemenea na\ionalism rudimentar, indiferent de popularitatea de care
s-ar bucura discursul lui la un moment sau altul, nu poate fi utilizat ]n
eforturile de modernizare a Basarabiei sau Rom`niei. Na\ionalismul, grosso
modo, este acela[i produs politic pentru care agen\ii politici concureaz=
[i care este comercializat ]ntr-o form= sau alta. }n absen\a discursului [i
programului na\ionalist-liberal al partidelor democrate, na\ionalismul este
monopolizat de PRM [i alte partide extremiste de dreapta [i de st]nga.
Aceasta vulgarizeaz= [i mai mult ideologia ]n cauz= (adi\ional imaginii
proaste create de intelectualitatea european= de st]nga) [i reduce posibilitatea utiliz=rii na\ionalismului liberal pentru generarea [i men\inerea
suportului cet=\enesc ]n scopul realiz=rii obiectivelor moderniz=rii [i
democratiz=rii.
Implicarea basarabenilor ]n activitatea partidelor neocomuniste [i
de extrem= dreapt= din Rom`nia descoper= o afinitate cultural= ]ntre
protagoni[tii ]n cauz=, care este determinat= de educa\ia [i percep\ia
intelighen\iei moldovene[ti. Aceasta are o structur= spiritual= modelat=
dup= arhetipul s=m=n=torismului rom`nesc, cuplat cu autoritarismul de
tip sovietic. Faptul ]n cauz= explic= ]n mare m=sur= predilec\ia ]nn=scut=
a intelighen\iei moldovene[ti fa\= de ideologiile neliberale.
Dac= ar fi existat intelectuali ]n Moldova, atunci ace[tia ar fi putut

fi admonesta\i pentru situa\ia ]n care se afl= oamenii de r]nd. Problema
]ns= este c= Basarabia/RSSM/ Republica Moldova niciodat= nu a avut
intelectuali ]n sens cet=\enesc, din care s-ar fi putut desprinde un grup
social activ, capabil s= lanseze modernizarea societ=\ii. Slavenka Drakuli
men\iona despre Rom`nia (observa\ie perfect aplicabil= [i ]n cazul Basarabiei) c= r=m]ne o \ar= a \=ranilor, ca majoritatea \=rilor ex-comuniste...
Valorile societ=\ii civile s]nt create de cet=\eni, iar o genera\ie sau dou= de
\=rani, tr=ind la ora[ sub regim totalitar, nu au avut nici o [ans= s= devin=
cet=\eni, politic sau cultural.4 Fii [i fiice de \=rani, intelighen\ia moldoveneasc= nici nu putea deveni for\a mobilizatoare a maselor [i nici nu putea
genera proiecte de modernizare social= [i cultural=. }ntr-o genera\ie-dou=,
expresia lui Drakuli, \=ranii nu pot deveni cet=\eni. Faptul c= s-au stabilit
la ora[ nu a ]nsemnat modernizarea lor instantanee, p=str]ndu-se o mentalitate rural= distinct= care, nici ]n momentele de anvergur=, nu a dep=[it
starea de mahala. Aceasta explic= ]n mare parte e[ecul na\ionaliz=rii liberale
a agendei politice de la sf]r[itul deceniului opt ]nceputul deceniului
nou= al secolului XX. Absen\a intelectualilor liberali a condus la reinstalarea suprema\iei etnopolitice [i etnoculturale a ru[ilor [i namestnicilor
locali, ]ncep]nd cu pre[edin\i de colhozuri, PDAM [i termin]nd cu Snegur,
Lucinschi [i Voronin. }n aceste circumstan\e, elita politic= (neo)comunist=
[i rusofil= a fost cea care a decis orientarea Basarabiei spre Kremlin, nu
\=ranii analfabe\i politic [i f=r= interese economice majore sau intelighen\ia
format= ]n regimul sovietic. Indivizii din societ=\ile posttotalitare ([i f=r=
opozi\ie autentic= ]n regimul anterior) de cele mai multe ori nu pot avea
dec]t op\iuni prefabricate, pentru c= nu au ]nv=\at s= fie liberi.
Exist=, deci, o leg=tur= intim= ]ntre ]napoierea moldovenilor [i pozi\ia
minoritarilor, fapt care reprezint= dou= t=i[uri ale aceleia[i s=bii. Pe tot
parcursul existen\ei Basarabiei, adi\ional unor avantaje de ordin economic [i social acordate etniilor imigrante, elementul care le cimenta pe
cele men\ionate anterior avea un substrat psihologic, care ridica statutul
celor veni\i ]n raport cu b=[tina[ii aceasta era ideea de colonizare, de
iluminare [i salvare de barbarie. Superioritatea civilizatoare (]n sensul
administra\iei, armatei, dar [i cultural=), nu f=r= temei, a ru[ilor a contribuit la controlarea eficient= a maselor de \=rani agrama\i din Basarabia.
Provincia ]ntotdeauna a fost mai analfabet=, at]t ]n cadrul Imperiului
Rus (partea european=), c]t [i ]n cadrul Rom`niei [i al URSS, aceasta
564
IULIAN FRUNTA{U
men\in]nd un grad sporit de intractibilitate social=, dificil de penetrat din

punct de vedere al ideologiilor de mobilizare na\ionalist= sau socialist=.
Spre deosebire de \=ranii moldoveni, minorit=\ile etnice din Basarabia erau
mai culte, mai avansate din punctul de vedere al educa\iei, bun=st=rii etc.
Faptul ]n cauz= ]i f=cea mai susceptibili propagandei na\ionaliste sau/[i
socialiste, deoarece gestionarea politicilor ]n domeniul ideologiilor etnopolitice [i etnoculturale presupune existen\a unui anumit nivel de abilitate
intelectual= a poten\ialilor consumatori. Pericolul submin=rii statutului
social-economic [i cultural al minoritarilor, care colonizaser= provincia
]n urma campaniei na\ionalist-[ovine pe parcursul extinderii Imperiului
Rus/Sovietic, a contribuit la o tradi\ie a superiorit=\ii culturale. Aceasta a
condus deseori la manifestarea agresivit=\ii ]n raport cu \=ranii moldoveni
[i la marginalizarea social= a acestora pe parcursul secolelor XIX-XX, dar
[i la ]nceputul secolului XXI.
Rom`nofobia minoritarilor a fost ]ndreptat= nu doar ]mpotriva Rom`niei, ci [i ]mpotriva rom`nilor basarabeni, chiar dac= ace[tia din urm=
pretindeau insistent c= se numesc moldoveni. Campaniile oficiale de
rom`nofobie ale PDAM-ului nu au solu\ionat diferendul transnistrean,
nu au retras armata rus= [i nu au reglementat problema g=g=uz=. La fel,
guvernarea comunist= a lui Voronin, ]n pofida unui antirom`nism cras, nu
este ]n stare s= solu\ioneze problemele de statalitate cu care se confrunt=
Moldova. Aceasta pentru c= na\ional-[ovinismul rus submineaz= tot ce
este str=in, iar moldovenii independenti[ti tot str=ini r=m]n, c]t de proru[i
n-ar fi. T=v=lugul neoimperial s-ar putea opri doar c]nd se va produce
o absorb\ie deplin= a independen\ei statelor postsovietice, dup= cum se
]nt]mpl=, de exemplu, cu Bielarus ]n momentul de fa\=. Establishment-ul
rus niciodat= nu a acceptat independen\a Moldovei, chiar [i dup=
destr=marea URSS, promov]nd insistent o dependen\= de Rusia, deoarece aceasta asigur= perpetuarea statutului de superioritate etnopolitic=
[i etnocultural= a ru[ilor. Consolidarea [i men\inerea acestui statut este
facilitat= de perspectiva fals= a proiect=rii indicilor numerici ai ru[ilor [i
grupurilor etnice rusofile asupra politicii, aceasta oferindu-le ocazia s=
sus\in= deseori credibil c=, deoarece s]nt minoritari, drepturile le s]nt violate [i s= apeleze la patriile lor istorice (sau doar la Rusia) pentru asisten\=,
inclusiv armat=. }ns= ru[ii [i grupurile etnice rusole, ]n pofida faptului
c= s]nt, ]ntr-adev=r, minoritari, continu= s= conduc= Republica Moldova, deoarece ea a fost reprovincializat= de c=tre Federa\ia Rus= ]n urma
R=zboiului limitat Ruso-Moldovenesc din 1991. A[a-numita emancipare

na\ional= a moldovenilor a sucombat, chiar dac= ]nsemnele suveranit=\ii
formale s]nt evidente. Deci, conducerea majoritar= a moldovenilor este
o fic\iune, pentru c= \ara, pur [i simplu, continu= s= fie condus= de o elit=
minoritar= str=in=. Viitorii ]ntreprinz=tori culturali ar trebui s= persevereze ]n vederea ob\inerii egalit=\ii cu minoritarii ru[i/rusofili. C=utarea
egalit=\ii este tr=s=tura fundamental= [i omniprezent= a solidarit=\ii de
grup. Aceast= c=utare devine tr=s=tur= definitorie a identit=\ii politice
c]nd este consolidat= de diferen\e culturale [i de discriminarea activ= din
partea elitei conduc=toare.5
Na\ional-[ovinismul rus ]n Moldova este greu de prins de m]n=, pentru
c= este de o ipocrizie extraordinar=. }n timpul suveraniz=rii [i mi[c=rii spre
independen\= a Moldovei ru[ii [i grupurile etnice rusofile se impacientau
vizavi de soarta URSS-ului [i nu au sus\inut independen\a \=rii. Mai t]rziu,
dup= destr=marea Uniunii Sovietice, ei au ]nceput s= pretind= o Moldov=
care le-ar conveni [i care nu le-ar periclita statutul social ob\inut ]n urma
]ndelungatului proces de colonizare.
Dup= dezintegrarea URSS rusofilii (ru[ii [i alte grupuri etnice rusificate) din republicile postsovietice s-au confruntat cu o criz= fundamental= a identit=\ii. Dac= ]n Statele Baltice aceast= criz= de durat= a contribuit
la asimilarea reluctant= a cet=\eniei [i limbii de c=tre ru[i [i al\i minoritari,
]n Basarabia, ]n urma R=zboiului limitat Rus-Moldovenesc din 1991 [i a
]nfr]ngerii suferite de Chi[in=u, criza de identitate s-a atenuat, ru[ii [i al\i
minoritari rusofili consolid]ndu-[i statutul postcolonizator. Naturalizarea ru[ilor [i grupurilor etnice rusificate nu a reprezentat un proiect credibil, deoarece moldovenii independenti[ti au e[uat chiar la etapa ini\ial=,
oferind cet=\enia moldoveneasc= ]n mod neselectiv, tuturor, inclusiv celor
pentru care apari\ia statului Republica Moldova a reprezentat o abera\ie.
Astfel, a fost respins= condi\ionarea cet=\eniei care, o dat= ob\inut=, ar fi
reprezentat un punct de referin\= pentru minoritari. Aceste condi\ion=ri,
]n mod normal, ar fi trebuit s= includ= atestarea lingvistic= de diferite
niveluri, ]n dependen\= de func\iile aspirate, examinarea civil= [i excluderea indiscutabil= a colaboratorilor NKVD/ KGB din serviciul public [i
din via\a politic= activ=, precum [i limitarea drastic= a drepturilor politice
ale membrilor conducerii PC din RSSM, inlcusiv la nivel de raioane. Dac=
o revolu\ie politic= ]nseamn= cel pu\in schimbarea elitei conduc=toare,
atunci revolu\ia anticomunist=, at]t de mult declarat= ]n URSS, de fapt,
566
IULIAN FRUNTA{U
niciodat= nu a avut loc. Deoarece structurile totalitare nu au fost distruse, iar decomunizarea, dup= modelul denazific=rii, niciodat= nu a fost
efectuat=, \=rile postsovietice ]nt]mpin= dificult=\i adi\ionale ]n perioada
de tranzi\ie.6 }ntreaga procedur= de acumulare a drepturilor ar fi trebuit
s= dureze c]\iva ani, astfel ]nc]t etapele dep=[ite de alogeni s= reprezinte
un progres de asimilare na\iunii majoritare.
Pentru a-i integra pe ru[i [i alte grupuri etnice rusificate este necesar= existen\a unui na\ionalism viabil, care nu poate fi altul dec]t cel rom`nesc liberal
(de orientare european= [i euroatlantic=). A spune c= faptul ]n cauz= ]i sperie
pe ru[i, c= Basarabia trebuie s= fac= parte din CSI, Uniunea Rusia-Bielarus
sau Comunitatea Economic= Euroasiatic=, s= nu se integreze ]n structurile
europene [i euroatlantice de dragul acestora este o enormitate, pentru c=
na\ional-[ovinismul rus care a creat Transnistria nici nu are nevoie de
tentativele reale ]n acest sens, deoarece atunci c]nd nici nu exist= eforturi
autentice din partea Chi[in=ului, ele s]nt inventate de mass-media ruse.
Lupta [ovinilor [i a na\ionali[tilor pentru mintea [i sufletele recipientelor
nu cunoa[te respect pentru adev=r [i realitate. Moldova este supus= unei
agresiuni informa\ional-ideologice continue din partea na\ional-[ovinismului rus, antrenat ]ntr-un proiect de anvergur= al rescrierii istoriei ]n termeni
convenabili, care ar consolida statutul de provincie al \=rii. Este semnificativ
faptul c= publica\iile de limb= rus= [i cele ale independenti[tilor moldoveni
nu se gr=besc s= consemneze anivers=rile triste ale rom`nilor basarabeni, cum ar fi deport=rile. Aici func\ioneaz= mecanismul unei inhibi\ii
incon[tiente, deoarece undeva ]n ad]ncul sufletului minoritarii ru[i, ]n
pofida sentimentelor refulate, realizeaz= cu anxietate c= p=rin\ii [i bunicii
lor au comis acte de injusti\ie pe acest teritoriu. A comemora cu rom`nii
basarabeni evenimentele ]n cauz= ar ]nsemna s= fie recunoscut= ocupa\ia
sovietic= a provinciei, ]ns= pentru aceasta este nevoie de curaj teutonic,
nu ipocrizie slavo-asiatic=. Dimpotriv=, minoritarii [i independenti[tii
moldoveni serbeaz= cu pomp= anivers=ri care s]nt cel pu\in discutabile
sub aspectul moralit=\ii, dac= nu chiar ofensatoare la adresa victimelor
comunismului rus.
Este evident faptul c= dac= ru[ii [i al\i minoritari rusofili ar avea o
asemenea op\iune, atunci ar vota ]n favoarea unirii cu Rusia, ceea ce promoveaz= ]n momentul de fa\= PCM sub conducerea pre[edintelui Voronin.
Asemenea op\iune, ]n loc s= i se diminueze cu des=v]r[ire [ansele [i s= fie
scoas= pe necarosabilul imaginarului [i instrumentarului politic, a c=p=tat
o consisten\= nea[teptat= ]n urma victoriei comuni[tilor rusofili. Dup= plecarea acestora problema fundamental= va fi excluderea complet= a op\iunii
rusofile [i consolidarea alegerii ]ntre identit=\ile socioculturale suplimentare
(cunoa[terea rom`nei [i acceptarea integr=rii europene) [i ]ntoarcerea ]n
patria istoric=. Bine]n\eles, asimilarea identit=\ilor suplimentare nu poate
fi un proces instantaneu, ]ns= este important ca ru[ii [i alte grupuri etnice
rusofile din necesitate practic= s= ]nve\e rom`na, s= contribuie la modernizarea \=rii [i la integrarea civiliza\iei europene liberale. Ulterior, ceea ce o
genera\ie consider= drept pragmatism, urm=toarea consider= un fapt firesc.
}n special dac= practica lingvistic= [i cet=\enia loial= s]nt conectate la ideea
de civiliza\ie, prosperitate [i integrare european=.
Dup= Laitin, identit=\ile sociale reprezint= apelative pe care indivizii
[i le atribuie (ori al\ii le confer=) c]nd solicit= calitatea de membru (sau li
se ofer= calitatea de membru) ]ntr-o categorie social= pe care ei ([i al\ii) o
v=d drept legat= ]n mod plauzibil de istorie [i de un set contemporan de
comportamente. Identit=\ile sociale s]nt diferite de cele personale [i s]nt
edificate folosindu-se categoriile disponibile care, ]n acela[i timp, separ=
[i unesc indivizii ]n societate. Oamenii au identit=\i na\ionale, rasiale,
religioase, urbane etc. }ns= elementele identit=\ii sociale devin parte a
discursului public doar c]nd categoriile ]nsele devin obscure. Atunci apar
gr=nicerii autodesemna\i ai hotarelor pentru a redefini aceste categorii,
astfel ]nc]t regulile includerii [i excluderii, precum [i implica\iile behaviorale
de apartenen\= la o categorie sau alta, s= fie clarificate.7
Este relevant= ]n acest context defini\ia psihologului Erik Erikson:
Identitatea este o explorare at]t personal= c]t [i social=, iar formarea identit=\ii un proces prin care individul se apreciaz= ]n lumina a ceea ce el
percepe c= este modul ]n care al\ii ]l evalueaz= ]n compara\ie cu ei [i ]n
compara\ie cu o tipologie semnificativ= pentru ei; ]n acela[i timp, individul
evalueaz= modul altora de a-l evalua ]n lumina perceperii sale ]n raport cu
ei [i ]n compara\ie cu tipajele care au devenit relevante pentru el.8 Laitin
dezvolt= aceast= defini\ie, vorbind despre Janus-facedness of culture*
o fa\= relev= identitatea care este real= [i oferit=, care poate fi c=utat= [i
descoperit= (teoriile culturii bazate pe primordialism v=d doar aceast= fa\=
a identit=\ii), iar alt= fa\= a culturii relev= identitatea fiind construit= [i
*Ianus, zeu roman. Fe\e opuse, una privind ]nainte, alta ]napoi, ca simbol al veghei totale
(Victor Kernbach, Dic\ionar de mitologie general=, Bucure[ti: Albatros, 1983, p. 288). }n cazul
de fa\= este vorba de fa\a dubl= a culturii [i identit=\ii.
568
IULIAN FRUNTA{U
reconstruit= o dat= ce oportunit=\ile sociale se schimb=. Erikson a ]n\eles,

]n sens primordialist, c= nu orice identitate va dura oamenii s]nt limita\i
]n sensul eului propriu de c=tre familiile, comunit=\ile lor, tipologiile prevalente din jur [i posibilitatea identit=\ii unei v]rste. }n acest sens, men\
ioneaz= Laitin, identitatea este oferit=, ]ns= indivizii caut= s=-[i ajusteze
identitatea la evaluarea altor indivizi relevan\i [i tind s= nu-[i asume o
identitate pentru o mare parte din tinere\ea lor.9 Cu alte cuvinte, limitele
impuse de seturile de categorii de identitate pot fi considerate primordial
oferite, nu ]ns= [i substan\a acestora, care este construit= sau deconstruit=
de indivizi, cu at]t mai mult cu c]t for\ele sociale contemporane, ca s=
spunem a[a, contribuie la explorarea identit=\ii.
Aici ajungem la problema practic= a alter=rii (disloc=rii) identit=\ii
existente sau atribuirii unei identit=\i suplimentare. }n acest context, Laitin folose[te defini\ia identit=\ii dup= Erikson [i microteoria schimb=rii
acesteia, care se bazeaz= pe modelul alunec=rii (tipping sau cascade
engl.) al lui Thomas Schelling.10 Dup= p=rerea lui, indivizii, trec]nd
prin perioada maturiz=rii, s]nt expu[i influen\ei familiei, comunit=\ii [i
istoriei na\ionale; s]nt crescu\i cu un repertoriu particular al limbilor; li se
pot oferi traininguri ]n anumite ritualuri religioase. De obicei, identitatea
oamenilor se schimb= o dat= cu nivelul de agregare: ]n cadrul comunit=\ii
ei se pot identifica ]n baza socioeconomic=; ]n cadrul \=rii se pot identifica
cu un brand al politicii, ]n afara \=rii cu na\iunea. Toate societ=\ile au
]ntreprinz=tori culturali (ceea ce noi am numit ]n cartea noastr= agitatori
na\ionali[ti/na\ionalizan\i [i liberali/liberalizan\i), care ofer= noi categorii de
identitate (rasiale, sexuale, regionale), sper]nd s= g=seasc= cump=r=tori.
Dac= produsul se vinde, ]ntreprinz=torii devin liderii noilor grupuri de
identitate etnic=, cultural=, religioas= sau de alt= form=. O dat= ce num=rul
indivizilor cre[te, ]ntreprinz=torii simt presiunea de a organiza proiecte
de identitate, dup= cum men\ioneaz= Rom Harre, care poart= cu ele, fie
]n texte religioase sau practici sociale ale membrilor, seturi de credin\e,
principii [i ata[amente.11
}n ce prive[te alunecarea sau cascada, Laitin afirm= c= aceasta se desf=[oar= deoarece alegerile indivizilor cu privire la ac\iunile lor s]nt bazate
pe ceea ce cred c= al\ii au de g]nd s= fac=. Identity shift (alterarea/dislocarea
identit=\ii), de asemenea, este o cascad=.12 Nu vom prezenta aici teoria
respectiv=, ]ns= vom men\iona un exemplu relevant pentru contextul
nostru: dac= to\i ru[ii percep c= to\i ceilal\i din grup vor r=m]ne mono-
lingvi, nu vor sim\i nici o presiune s= ]nve\e rom`na, ]ns= dac= au temeri
c= al\i ru[i deja se adapteaz= la noul regim lingvistic, atunci vor sim\i
presiunea s= urmeze cascada. Problema const= ]n suscitarea modelului
alunec=rii (cascadei), [i aici este necesar s= recunoa[tem c= procesul ]n
cauz= a fost lansat, o dat= cu adoptarea Legilor cu privire la func\ionarea
limbilor, mul\i ru[i ]ncep]nd s= studieze rom`na. Aceasta s-a ]nt]mplat
]n baza presupunerii c= statul oricum va impune respectarea legisla\iei
lingvistice [i este convenabil= ob\inerea cuno[tin\elor solicitate ]naintea altora pentru a beneficia de statutul social, condi\ionat de cet=\enie
liberal= [i cunoa[terea limbii rom`ne. Bine]n\eles, agitatorii na\ionalizan\i,
sau ]ntreprinz=torii culturali, expresia lui Laitin, ai minorit=\ii ruse ]n Basarabia, ]n calitate de gard= a hotarelor culturale, au ]ncercat [i au reu[it,
cu asisten\a armat= a cons]ngenilor, s= opreasc= procesul de integrare [i
]nsu[ire a elementului etnolingvistic [i cultural rom`n. }ns= tentativele
de integrare cultural= a minoritarilor, depuse de agitatorii na\ionalizan\i
rom`nofili, au fost subminate, ]n primul r]nd, de ]ntreprinz=torii culturali
ai moldovenismului, ]n cooperare cu cei ai minoritarilor ru[i [i ai grupurilor
etnice rusificate.
Sfidarea fundamental= pentru agitatorii na\ionali[ti sau na\ionalizan\i
liberali ]n Basarabia este ]mbinarea a patru cascade complementare:
a) redescoperirea rom`nismului pentru majoritatea basarabenilor;
b) descoperirea liberalismului, dar [i a identit=\ii europene, pentru toat=
popula\ia Republicii Moldova; c) implantarea elementului cultural rom`n
]n repertoriul social-cultural al ru[ilor [i grupurilor etnice rusificate; d)
gestionarea maselor de \=rani dezr=d=cina\i ]n sensul unei moderniz=ri
sociale prin intermediul cre=rii serviciilor [i industriilor noi, evit]ndu-se
populismul s=m=n=torist de dreapta sau st]nga antiliberal. Or, realizarea
acestui obiectiv cvadruplu a fost [i continu= s= fie dificil=, chiar dac= am
presupune calitatea impecabil= a ]ntreprinz=torilor culturali [i implementarea hot=r]t= a strategiilor alese. Sfid=rile la adresa modernit=\ii ]n Moldova s]nt at]t de complexe, ]nc]t nu putem trata perspectivele reu[itei dec]t
cu foarte multe rezerve. Adi\ional complexit=\ii, efortul de modernizare
este subminat de simultaneitatea sfid=rilor cu care se confrunt= noile
democra\ii.
Dup= cum remarc= Haas, edificarea identit=\ii na\ionale reprezint=
activitatea fundamental= ]n procesul ra\ionaliz=rii, deoarece permite
conduc=torilor s= devin= legitimi, s= ]mpart= puterea, s= ridice standar-
570
IULIAN FRUNTA{U
dele vie\ii [i s= administreze ]ntreaga \ara eficient, oferind oamenilor un

set de simboluri care ]i fac s=-[i subordoneze identit=\ile lor parohiale [i
par\iale unei superioare.13 Mobilizarea, ]n cazul Republicii Moldova, va
fi reflectat= de inducerea cascadei cvadruple, revolu\ia etnopolitic= fiind
inseparabil= de cea social= [i economic=. Mitul social fundamental este
liberalismul, tradus ]ntr-un set coerent de valori [i institu\ii pentru masele
mobilizate-neasimilate progresului, expresia lui Haas. Astfel va fi atacat=
intractibilitatea etnocultural= [i etnopolitic= a moldovenilor, indicatorii
mobiliz=rii sociale ar=t]nd declinul celor angaja\i ]n agricultur= [i m=rirea
num=rului popula\iei urbane. Alta e problema c= dezr=d=cinarea actual=
a \=ranilor nu a suscitat deocamdat= apari\ia politicilor de gestionare a
maselor nesatisf=cute-mobilizate, num=rul sc=zut [i tirajul insignifiant al
publica\iilor [tiin\ifice, literare, sociale, politice (unul din indicii ra\ionaliz=rii) demonstr]nd faptul ]n cauz=.
Emanciparea na\ional= este inseparabil= de na\ionalismul liberal [i de
modernizarea social=. Doar na\ionalismul liberal, eventual, ar putea reinstala justi\ia [i egalitatea, conduc]nd, ]n acela[i timp, spre modernizare.
De[i rom`nii basarabeni au fost supu[i m=surilor coercitive de c=tre URSS,
unde ru[ii ([i slavii) au fost designerii principali ai campaniilor de teroare,
libertatea [i bun=starea lor este tot at]t de important= pentru destinul Moldovei ca [i libertatea/bun=starea indigenilor. Este un truism, se pare, dar
indiferent de actele de injusti\ie din trecut, libertatea proprie nu poate fi
c][tigat= prin reprimarea oponen\ilor, chiar [i a fo[tilor agresori. Singura
afirma\ie ]n aceast= carte ]ntr-un oarecare spirit al redemp\iunii este aceea
ca libertatea este cucerit= de fiecare persoan= prin ea ]ns=[i (individual)
[i prin respectarea libert=\ii altei persoane (colectiv). Na\ionalismul agrar
s=m=n=torist sau etnocomunismul ambele antiliberale prin excelen\=
nu pot dec]t s= perpetueze subdezvoltarea moldovenilor. Chiar dac=
minoritarii s]nt neliberali ]n momentul de fa\=, prin angajarea lor ]n
dialog for\ele politice ale na\ionalismului liberal pot desprinde un grup
capabil s= negocieze at]t termenii convie\uirii cu na\iunea majoritar=, c]t
[i politicile ]ndreptate spre modernizarea Moldovei. }n pofida mo[tenirii
coloniale sau imperiale, nu exist= na\iuni iremediabil vicioase [i ru[ii,
precum [i alte grupuri etnice, pot ]mbr=\i[a liberalismul tot a[a de bine ca
[i rom`nii basarabeni. Nu avem nici un motiv deosebit pentru a-i suspecta
de ira\ionalitate pe minoritari. P]n= la urm=, argumentele ra\ionaliz=rii
s]nt universale, iar maximalizarea bun=st=rii, asigurarea p=cii [i libert=\ii
reverbereaz= ]n sufletele indivizilor indiferent de na\ionalitate, ras= sau

religie. Cooperarea ru[ilor [i altor grupuri etnice este fundamental= ]n
efortul de modernizare a Basarabiei. F=r= antrenarea lor autentic= rom`nii
basarabeni pot doar s= edifice o etnocra\ie, distrug]nd, ]n ultim= instan\=,
propria libertate [i chiar [ansele progresului. Reformatorii liberali din
interiorul grupului cultural trebuie s= depun= eforturi ]n promovarea
principiilor liberale prin intermediul persuasiunii, iar liberalii din afara
grupului trebuie s=-[i ofere suportul pentru orice tentativ= a reformatorilor
orientat= spre liberalizarea propriului grup.14
Dup= cum remarc= Haas, aproape toate na\iunile occidentale, indiferent de aventurile ideologice pe care le-au experimentat ]n istoria lor, au
ajuns s= fie devotate na\ionalismului liberal. Na\ionalismul liberal-ca-for\
=-de-ra\ionalizare (subl. autorului) este superior, deoarece liberalismul
favorizeaz= ]mp=rt=[irea sensurilor (sharing of meanings engl.) ]ntre
actori, fapt f=r= de care nu poate exista ]nsu[irea. Minimal, liberalismul,
]ntotdeauna [i peste tot, este o form= a guvern=rii ce folose[te proceduri de
luare a deciziilor care asigur= reprezentarea tuturor for\elor majore sociale
[i interesele economice, [i ideologiile, toler]nd discu\ii aproape nerestrictive. El folose[te proceduri de votare care ]mpiedic= tirania majorit=\ii
sau a minorit=\ii. Institu\iile liberale favorizeaz= cunoa[terea, deoarece
ele admit modul ra\ional-analitic de ac\iune mai mult dec]t oricare alte
institu\ii, favorizeaz= ra\iunea (reason) [i progresul.15 Nu [tim dac= este
posibil= ]mbr=\i[area liberalismului sau inducerea cascadei cvadruple,
dar nu putem afirma c= modernizarea este sta\ia terminus a omenirii, ci
mai degrab= calea pe care se merge continuu spre progres. }ns= problema
popoarelor [i statelor ]napoiate este incapacitatea de a g=si aceast= cale,
orbec=iala istoric= consolid]nd impoten\a ini\ial= ]ntr-o intractibilitate tot
mai dificil de subminat.
Sus\inem afirma\ia lui Haas c= exist= o afinitate special= ]ntre cunoa[tere [i liberalism (de[i regimurile autoritare pot ]nv=\a [i ele). }ns= liberalismul faciliteaz= folosirea cunoa[terii consensuale ]n procesul de elaborare
a politicilor, deoarece este bazat pe o ontologie a scepticismului [i deschiderii, precum [i pe o epistemologie a experiment=rii sistematice.16 }n viziunea acestui autor, cunoa[terea (]nsu[irea) social= conduce la ra\ionalizarea
progresiv= a unit=\ilor politice, iar calitatea de a ]nsu[i ]nseamn= evaluarea
viziunii cauzalit=\ii, alterarea obiectivelor de baz= ]n fa\a e[ecului de a realiza scopurile ini\iale. Actorii care de obicei ][i schimb= mijloacele pentru
572
IULIAN FRUNTA{U
a atinge obiectivele nealterate s]nt implica\i ]n adaptare, nu ]n ]nsu[ire.17

Giddens a men\ionat ]n acest context c= reflexivitatea vie\ii sociale moderne const= ]n faptul c= practicile sociale s]nt reexaminate constant [i
reformate ]n lumina informa\iei ]n flux despre practicile ]n cauz=, astfel
alter]nd caracterul lor constitutiv. }n toate culturile practicile sociale s]nt
]n permanen\= alterate ]n lumina descoperirilor care se desf=[oar= [i care
s]nt implantate ]n aceste practici sociale. }ns= doar ]n epoca modernit=\ii
revizuirea conven\iei este radicalizat= pentru a o aplica (]n principiu) fa\=
de toate aspectele vie\ii umane, inclusiv interven\ia tehnologic= ]n lumea
material=. Ceea ce este caracteristic modernit=\ii nu e acceptarea noului de
dragul propriu, ci prezum\ia reflexivit=\ii comprehensive care, bine]n\
eles, include reflectarea asupra substan\ei reflec\iei ]ns=[i.18 Din aceste considerente liberalismul are o predispunere ]nn=scut= fa\= de cunoa[tere
[i este singura cale, cel pu\in cunoscut= la moment, spre progres.
Dup= Haas, succesul tranzi\iei democratice ar consta ]n institu\ionalizarea procesului constitu\ional pa[nic [i suprema\ia dreptului. Este dificil
de imaginat succesul democra\iei institu\ionale f=r= acceptarea prealabil= a
liberalismului-ca-proces. Ra\ionalizarea democratic= reu[it= este legat= str]ns
de miturile na\ionaliste liberale.19 Implantarea na\ionalismului liberal ]n
\esutul social face posibil= integrarea minoritarilor, chiar dac= ace[tia
s]nt neliberali ]n momentul de fa\=. Prezen\a lor are un poten\ial enorm
pentru bog=\ia spiritual= a Basarabiei, ]n pofida percep\iilor na\ionali[tilor
s=m=n=tori[ti buni rom`ni. Adev=rat, ]ns=, c= termenii convie\uirii
etnopolitice [i etnoculturale trebuie s= fie renegocia\i ]n spiritul justi\iei
[i egalit=\ii, fapt f=r= de care nu va exista nici o stabilitate durabil=. Na\
ionalismul liberal-ca-proces ar putea instala irevocabil Basarabia pe calea
moderniz=rii. Altfel, doar modernizarea s= dea peste noi, ]n spiritul cunoscut al submin=rii intractibilit=\ii autohtone de c=tre for\ele exterioare.
P]n= la urm=, asumarea sau evadarea din istorie este irelevant= pentru
cei care nu au ]nv=\at s= ]nsu[easc=.
NOTE
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Haas Ernst B., Nationalism, Liberalism, and Progress. The Dismal Fate of New
Nations (Ithaca and London: Cornell University Press, 2000), p. 2.
Ornea Zigu, De la patriotism la na\ionalism antidemocratic, Dilema, 4-10 februarie,
2000, p. 10.
Drakuli Slavenka, Love Story: Romanias dirty little secret, The New Republic,
25.04.1994.
1995), p. 75.
Laitin David D., Identity in Formation. The Russian-Speaking Populations in the Near
Abroad (Cornell University Press: Itaca and London, 1998), p. 16.
Erikson H. Erik, Identity: Youth and Crisis (New York: Norton, 1968), pp. 19-23.
Abroad (Cornell University Press: Itaca and London, 1998), p. 20.
Schelling Thomas, Micromotives and Macrobehavior (New York: Norton, 1978).
Harre Rom, Personal Being: A Theory for Individual Psychology (Cambridge:
Harvard University Press, 1984). Dup= Greenwood John D., A Sense of Identity:
Prolegomena to a Social Theory of Personal Identity, Journal for the Theory of
Social Behavior, 24, no. I (1994), p. 28.
Abroad (Cornell University Press: Itaca and London, 1998), pp. 21-22.
Kymlicka Will, Multicultural Citizenship (Oxford: Oxford University Press, 1997), p.
168.
Nations (Ithaca and London: Cornell University Press, 2000), pp. 26-27.
574
17
18
19
IULIAN FRUNTA{U
Giddens Anthonny, The Consequences of Modernity (Stanford: Stanford University
Press, 1990), pp. 38-39.
BIBLIOGRAFIE SELECTIV+
}n limba rom`n=:
Adev=rul, ca aer al rena[terii, culegere de autori (Chi[in=u: Cartea
Moldoveneasc=, 1988).
Aspecte ale conflictului transnistrean, colectiv de autori, Institutul de
Politici Publlice (Chi[in=u: {tiin\a, 2001).
Albini Septimiu, 1848 ]n Principatele Rom`ne (Bucure[ti: Albatros,
1998).
Ancel Jean, Transnistria, 3 volume (Bucure[ti: Atlas, 1998).
Argetoianu Constantin, Pentru cei de m]ine amintiri din vremea celor de
ieri vol. al V-lea, partea a V-a (1917-1918) (Bucure[ti: Humanitas, 1993).
Barbu Daniel, coord., Firea rom`nilor (Bucure[ti: Nemira, 2000).
Basarab, Scrisori din Basarabia, vol. I, 1880-1883, ed. de Avramescu
Tiberiu (Chi[in=u: {tiin\a, 1996).
Bogos Dimitrie, La r=sp]ntie, Moldova de la Nistru, 1917-1918 (Chi[in=u:
{tiin\a, 1998).
Blanovschi A. (alc=tuitor), Diploma\ia cotropitorilor. Repercusiunile ei
asupra Basarabiei [i Bucovinei de Nord. Culegere de documente (Chi[in=u:
Universitas, 1992).
Buzatu Gh., Din istoria secret= a Celui de-al Doilea R=zboi Mondial, vol.
II (Bucure[ti: Editura Enciclopedic=, 1995).
Buzatu Gh., Rom`nia [i r=zboiul mondial din 1939-1945 (Ia[i: Centrul de
Istorie [i Civiliza\ie European=, 1995).
Boia Lucian, Mitologia [tiin\ific= a comunismului (Bucure[ti: Humanitas,
1999)
Boia Lucian, Istorie [i mit ]n con[tiin\a rom`neasc=, ed. a 2-a (Bucure[ti:
Humanitas, 2000).
Cazacu Petre, Moldova dintre Prut [i Nistru. 1812-1918 (Chi[in=u: {tiin\a,
1992).
576
IULIAN FRUNTA{U
Cernovadeanu Paul, Basarabia. Drama unei provincii istorice ]n context

politic interna\ional (Bucure[ti: Albatros, 1993).
Ciobanu {tefan, Basarabia (Chi[in=u: Universitas, 1993).
Ciobanu {tefan, Unirea Basarabiei. Studii [i documente cu privire la
mi[carea na\ional= din Basarabia ]n anii 1917-1918 (Chi[in=u: Universitas,
1993).
Clark Charles Upson, Basarabia, Basarabia rom`n=. Antologie (Bucure[ti: SEMNE, 1996).
Cojocaru Gheorghe E., Sfatul |=rii, itinerar (Chi[in=u: Civitas, 1998).
Chirc= Sergiu Ion, Basarabia. Lupta Continu= (Chi[in=u: Arc, 2000).
Chifu Iulian, R=zboi diplomatic ]n Basarabia (Bucure[ti: Paideia, 1997).
Cojocea Petrache D., Istoria unui Tratat controversat (Zamolxe: Chi[in=u,
2000).
Conflictul din Transnistria: adev=rul a[a cum a fost el, Materialele Conferin\ei {tiin\ifico-Practice Interesele de stat [i rolul organelor de interne
]n asigurarea ordinii constitu\ionale, drepturilor [i libert=\ilor omului ]n
raioanele de est ale Republicii Moldova, 12-13 ianuarie 1993 (Chi[in=u:
Logos, 1996).
Cre\u Vasile, coord., Bazele Statului [i Dreptului ]n Republica Moldova
(Chi[in=u: Cartier, 1997).
Documente privind istoria Rom`niei. R=zboiul pentru Independen\=, vol. IX,
sub red. lui Roller M (Bucure[ti: Editura Academiei, 1955).
Dobrinescu Valeriu Florin, B=t=lia pentru Basarabia. 1918-1940 (Ia[i:
Junimea, 1991).
Dobrinescu Valeriu Florin [i Constantin Ion, Basarabia ]n anii Celui de-al
Doilea R=zboi Mondial (1939-1947) (Ia[i: 1995).
Duca I.G., Memorii. R=zboiul, vol. IV, partea a II-a (1917-1919) (Bucure[ti: Machiavelli, 1994).
Enache Marian [i Cimpoe[u Dorin, Misiune Diplomatic= ]n Republica
Moldova, 1993-1997 (Polirom: Bucure[ti, 2000).
Gallagher Tom, Democra\ie [i Na\ionalism ]n Rom`nia, 1989-1998
(Bucure[ti: All, 1999).
Georgescu Vlad, Istoria Rom`nilor, de la origini p]n= la zilele noastre
(Bucure[ti: Humanitas, 1995).
Gribincea Mihai, Basarabia ]n primii ani de ocupa\ie sovietic=, 1944-1950
(Cluj: Dacia, 1995).
Gribincea Mihai, Politica rus= a bazelor militare: Moldova [i Georgia
(Chi[in=u: Civitas, 1999).

Halippa P., Moraru A., Testament pentru urma[i (Chi[in=u: Hiperion,
1991).
Harea Vasile, Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri [i comentarii (Bucure[ti: Eminescu, 1995).
Hayek Friedrich, Drumul c=tre servitute (Bucure[ti: Humanitas, 1997).
Heitmann Klaus, Limba [i politica ]n Republica Moldova (Chi[in=u: Arc,
1998).
Hobsbawm Eric, Na\iuni [i na\ionalism din 1780 p]n= ]n prezent: program,
mit [i realitate (Chi[in=u: Arc, 1997).
Ieremia I., redactor, Moldova ]n contextul rela\iilor politice interna\ionale
1387-1858, Tratate (Chi[in=u: Universitas, 1992).
Ioanid Radu, Evreii sub regimul Antonescu (Bucure[ti: Hasafer, 1998).
Meurs Wilhelmus Van, Istoriografia comunist= despre problema basarabean= (Chi[in=u: Arc, 1996).
Marghiloman Alexandru, Note politice, vol. III (Bucure[ti: Machiavelli,
1995).
Moldovan Petru, Moldovenii ]n istorie (Chi[in=u: Poligraf-Service,
1994).
Moldova [i integrarea european=, Institutul de Politici Publice (Chi[in=u:
Prut Interna\ional, 2001).
Moldova, Rom`nia, Ucraina: integrarea european= [i migra\iunea for\ei de
munc= (Chi[in=u: Captes, 2000).
Moldova, Rom`nia, Ucraina: buna vecin=tate [i colaborare (Chi[in=u: Perspectiva, 1999).
Neagoe Stelian, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991).
Neagoe Stelian, Istoria Unirii Rom`nilor (Bucure[ti: Diogene, 1993).
Negru Gheorghe, |arismul [i mi[carea na\ional= a rom`nilor din Basarabia
(Chi[in=u: Prut Interna\ional, 2000).
Negru Gheorghe, Politica etnolingvistic= ]n RSS Moldoveneasc= (Chi[in=u:
Prut Interna\ional, 2000).
Nistor Ion, Istoria Basarabiei (Bucure[ti: Humanitas, 1991).
Petrencu Anatol, Rom`nia [i Basarabia ]n Cel de-al Doilea R=zboi Mondial
(Chi[in=u: Epigraf, 1999).
Petrencu Anatol, Basarabia ]n al Doilea R=zboi Mondial. 1940-1944
(Chi[in=u: Lyceum, 1997).
Postic= Elena, Rezisten\a antisovietic= ]n Basarabia, 1944-1950 (Chi[in=u:
578
IULIAN FRUNTA{U
{tiin\a, 1997).
Po[tarencu Dinu, O istorie a Basarabiei ]n date [i documente 1812-1940
(Chi[in=u: Cartier, 1998).
Pluripartidismul ]n Moldova: esen\a [i specificul form=rii (Chi[in=u: USM
[i ISPRI, 2000).
Rom`nia ]n anii Celui de-al Doilea R=zboi Mondial, vol. 3 (Bucure[ti: Editura Militar=, 1989).
Ro[ca Iurie, Exerci\ii de luciditate (Chi[in=u: Civitas, 2000).
Ro[ca Iurie, Ie[irea din ]ntuneric (Chi[in=u: Seria Crez, 1995).
Scurtu Ioan [i al\ii, Istoria Basarabiei de la ]nceputuri p]n= ]n 1998, edi\ia
a 2-a (Bucure[ti: Semne, 1998).
Snegur Mircea, Eu cred ]n viitorul Moldovei (Chi[in=u: Colec\ia Luceaf=rul, 1996).
Spector Sherman David, Rom`nia la Conferin\a de Pace de la Paris. Diploma\ia lui I.C.Br=tianu (Ia[i: Institutul European, 1995).
Stere Constantin, }n preajma revolu\iei (Bucure[ti: Cartea rom`neasc=,
1991).
{i[canu Elena, Regimul totalitar bol[evic ]n RSS Moldoveneasc= (1940-1952)
(Chi[in=u: Civitas, 1997).
{i[canu Ion, Raptul Basarabiei, 1940 (Chi[in=u: Ago-Dacia, 1993).
Tudoran Dorin, Kakistokra\ia (Chi[in=u: Arc, 1998).
|urcanu Ion, Moldova antisovietic=. Aspecte din lupta basarabenilor ]mpotriva ocupa\iei sovietice. 1944-1953 (Chi[in=u: Prut Interna\ional [i {tiin\a,
2000).
|urcanu Ion, Republica Moldova independent=, 1991-2001 (Chi[in=u:
{tiin\a, 2001).
V=ratic Vitalie, coord., Preliminarii ale raptului Basarabiei [i Nordului
Bucovinei, 1938-1940 (Bucure[ti: Libra, 2000).
}n limba englez=:
Allworth Edward, ed., Soviet Nationality Problems (New York: Columbia
Anderson Benedict, Imagined Communities (London, New-York: Verso,
1995).
Berglund Sten, Hellen Tomas, Aarebrot Frank H., eds., The Handbook
of Political Change in Eastern Europe (Cheltenham, UK and Northampton,
MA, USA: Edward Elgar, 1998).
Beschloss, M. and Talbott S., At the Highest Levels (Little, Brown: Boston, Mass., 1993).
Blejer Mario I. and Chu Ke-young, eds., Fiscal Policy, Stabilization, and
Growth in Developing Countries (Washington D.C: IMF, 1989).
Bradshaw Michael J. ed., Geography and Transition in the Post-Soviet
Republics (West Sussex: John Wiley & Sons, 1997).
Brown Archie, ed., New Thinking in Soviet Politics (London: Macmillan,
1992).
Bremmer Ian and Taras Ray, eds., Nations and Politics in the Soviet Successor States (Cambridge: Cambridge University Press, 1993).
Chapman John W. and Shapiro Ian, eds., Democratic Community (New
York: New York University Press, 1993).
Dahl Robert A., Democracy, Liberty, and Equality (Oslo: Norwegian
Dahl Robert A., Democracy and Its Critics (New Haven: Yale University
Press, 1989).
Dahl Robert A., Polyarchy (Yale University Press: New Haven, Conn.,
1971).
Dallin Alexander and Lapidus Gail W., eds., The Soviet System: From
Crisis to Collapse (Boulder, Colo.: Westview Press: 1995).
Dalton R.J., Flanagan S.C. and Beck P.A., eds., The Electoral Change in
Advanced Industrial Democracies: Realignment or Dealignment ? (Princeton:
Princeton University Press, 1984).
Deutsch Karl W., Nationalism and Social Communication: An Inquiry into
the Foundations of Nationality (Cambridge, Mass: MIT Press, 1953).
Dunlop John B., The Rise of Russia and the Fall of the Soviet Empire (Princeton: Princeton University Press, 1993).
Eckstein Harry, Division and Cohesion in Democracy (Princeton, N.J.:
Princeton University Press, 1966).
Erikson H. Erik, Identity: Youth and Crisis (New York: Norton, 1968).
From ethno-political conflict to inter-ethnic acord in Moldova, Flensburg,
ECMI papers, nr. 1, 1998.
Gellner Ernst, Thought and Change (Chicago: Univercity of Chicago
Press, 1964).
Giddens Anthonny, The Consequences of Modernity (Stanford: Stanford
Gill Graeme, The Collapse of a Single Party System: the Disintegration of
580
IULIAN FRUNTA{U
the Communist Party of the Soviet Union (Cambridge: Cambridge University

Press, 1994).
Haas Ernst B., Nationalism, Liberalism, and Progress. The Dismal Fate of
New Nations (Ithaca and London: Cornell University Press, 2000).
Habermas Jurgen, Legitimation Crisis (Boston: Beacon, 1975).
Hitchins Keith, Romania. 1866-1947 (Oxford: Clarendon Press, 1994).
Hroch Miroslav, Social Preconditions of National Revival in Europe. A
comparative Analysis of the Social Composition of Patriotic Groups among the
Smaller European Nations (New York: Columbia University Press, 2000).
Kaare Strom, Minority Government and Majority Rule (Cambridge:
Cambridge University Press, 1990).
King Charles, The Moldovans. Romania, Russia, and the Politics of Culture (Stanford, California: Hoover Institution Press, Stanford University,
2000).
Khazanov Anatoly M., After the USSR, Ethnicity, Nationalism, and Politics in the Commonwealth of Independent States (Wisconsin: University of
Wisconsin Press, 1995).
Krawchenko Bohdan, Social Change and National Consciousness in Twentieth-Century Ukraine (Edmonton: Canadian Institute of Ukrainian Studies,
University of Alberta, 1987).
Kymlicka Will, Multicultural Citizenship (Oxford: Oxford University
Press, 1997).
Laitin David D., Identity in Formation. The Russian-Speaking Populations
in the Near Abroad (Cornell University Press: Itaca and London, 1998).
Lijphart Arendt, Democracy in Plural Societies (Yale University Press:
New Haven, Conn., 1977).
Lijphart Arendt, Democracies: Patterns of Majoritarian and Consensus
Government in Twenty-one Countries (New Haven: Yale University Press,
1984).
Linz Juan J. and Stepan Alfred, Problems of Democratic Transition and
Consolidation (Baltimore and London: the Johns Hopkins University Press,
1996).
Linz Juan and Stepan Alfred, eds., The Breakdown of Democratic Regimes
(Baltimore: Johns Hopkins University Press, 1978).
Linz Juan and Valenzuela Arturo, eds., The Failure of Presidential Democracy: Comparative Perspectives (Baltimore: Johns Hopkins University
Press, 1994).
Lipset Seymour Martin, ed., The Encyclopedia of Democracy (Washington

D.C: Congressional Quarterly Inc., 1995).
Lipset Seymur Martin and Rokkan Stei, eds., Party Systems and Voter
Alignments (New York: Free Press, 1967).
Lipset Seymor M., Political Man (New York: Garden City, Doubleday,
1960).
Lukic Reneo and Lynch Allen, Europe from the Balkans to the Urals. The
Disintegration of Yugoslavia and the Soviet Union (Oxford: SIPRI, Oxford
Mill John Stuart, Considerations on Representative Government (Liberal
Art Press: New York, 1958).
Motyl Alexander J., ed., Thinking Theoretically about Soviet Nationalities:
History and Comparison in the Study of the USSR (New York: Columbia
Nelson Cary and Grossberg Lawrence, eds., Marxism and the Interpretation of Culture (Urbana: University of Illinois Press, 1988).
De Nevers Renee. Russias Strategic Renovation, Adelphi Paper 289
(London: International Institute for Strategic Studies, 1994).
Odom William and Dujarric Robert, Commonwealth or Empire ? Russia,
Central Asia, and the Transcaucasus (Indianapolis, Indiana: Hudson Institute, 1995).
ODonnell Guillermo and Schmitter Philippe C., Tentative Conclusions
about Uncertain Democracies (Baltimore: Johns Hopkins University Press,
1986).
ODonnell Guillermo, Schmitter Philippe C., and Whitehead Lawrence,
Transitions from Authoritarian Rule: Comparative Perspectives, 4 (Baltimore:
Johns Hopkins University Press, 1986).
Palma Giuseppe Di, To Craft Democracies: An Essay in Democratic Transitions (Berkeley: University of California Press, 1990).
Parsons Talcott, ed., The Theory of Social and Economic Organization
(New York: Free Press, 1964).
Pearson Raymond, National Minorities in Eastern Europe, 1848-1945
(London: Macmillan, 1983).
Pereira Bresser, Maravall Jose Maria and Przeworski Adam, Economic
Reforms in New Democracies: A Social-Democratic Approach (Cambridge:
Cambridge University Press, 1993).
Pipes Richard, The Formation of the Soviet Union: Communism and Natio-
582
IULIAN FRUNTA{U
nalism, 1917-1923 (Cambridge: Harvard University Press, 1964).

Poznanski Kazimierz Z., ed., Constructing Capitalism: The Reemergence
of Civil Society and Liberal Economy in the Post-Comunist World (Boudler:
Westview Press, 1992).
Przeworski Adam, ed., Sustainable Democracy (Cambridge: Cambridge
Rae D.W., The Political Consequences of Electoral Laws (New Haven,
Conn: Yale University Press, 1967).
Rothschild Joseph, East-Central Europe Between the Two World Wars
(Washington: University of Washington Press, 1974).
Roth Guenther and Wittich Klaus, eds., Economy and Society (New York:
Bedminster Press, 1968).
Schelling Thomas, Micromotives and Macrobehavior (New York: Norton,
1978).
Schopflin George, Politics in Eastern Europe, 1945-1992 (Oxford: Blackwell, 1993).
Shugart Matthew Soberg and Carey John, Presidents and Assmblies:
Constitutional Design and Electoral Dynamics (Cambridge: Cambridge
SIPRI Yearbook 2000, Armaments, Disarmament and International Security
(Oxford: Oxford University Press, 2000).
Smith Antony D., The Ethnic Origins of Nationalism (Oxford: Basil
Blackwell, 1986).
Smith Anthony D., The Nation in History. Historiographical Debates about
Ethnicity and Nationalism (Hanover: University Press of New England,
2000).
Sorensen Georg, Democracy and Democratization (Boulder: Westview
Press, 1998).
Stigler George, The Citizen and the State: Essays on Regulation (Chicago:
University of Chicago Press, 1975).
Suny Ronald Grigor, Nationalism, Revolution, and the Collapse of the Soviet
Union (Stanford, Calirfonia: Stanford University Press, 1993).
Tilly Charles, ed., The Formation of National States in Western Europe
(Princeton: Princeton University Press, 1975).
Thompson Edward, The Making of the English Working Class (London:
Victor Golancz, 1963).
Waters T., Instabilities in Post-Communist Europe. Moldova (RMA Sand-
hurst: Conflict Studies Research Centre January, 1995).

}n limba rus=:
.., :
(: , 1923).
.., . -- (,
1993).
., ., -.
(, 1975).
(: ,
1989).
. , 1990
(: , 1990).
.,
(: , 1974).
, ..., Panorama,
SUA, 21.12.1993. Republicat de , 11.01.1994.
.., XIX-
(: , 1970).
., (: , 1973).
(: ,
1968).
1970.
(
14-

,

, , 04.06.1992.
, . 2 (: ,
1968).
., (: , 1975).
, , ,
. .., , , 7
(: -, 1996).
, (:
, 1952).
584
IULIAN FRUNTA{U
, , (: ,
1955).
., (:
, 1996).
, 1924-1974 (:
, 1975).
.
(: , 1961).
1970 (: , 1971).
1971 (: , 1972).
1975 (: , 1976).
1977 (: , 1978).
1978 (: , 1979).
. 40 (,
, 1964).
1970 (: , 1971).
14- , , 04.06.1992.
(
) (: , 1980).
(),
. 1940-1950 (: , 1994).
.,
(: , 1971).
., (: ,
1974).

(: , 1976).

(:
, 1972).
INDEX
Aarebrot, F.H., 63, 169, 508, 509
Abraham, F., 506
Aksenov, V., 425, 426
Albini, S., 36, 63, 576
Aldea-Teodorovici, 297
Alecsandri, V., 36, 210
Alexandri, 95, 108
Alexandru I, \arul Rusiei, 26, 42, 43, 46, 73
Alexandru II, \arul Rusiei, 43, 49, 54, 68,
71, 73
Alexandru III, \arul Rusiei, 31, 54
Alexei, N., 475
Alistar, E., 108, 109
Alksnis, 311
Allworth, 578
Alma[, D., 122
Ancel, J., 174, 575
Anderson, B., 14, 17, 422, 578
Andronic, N., 341, 342, 466, 469, 476, 498
Andronati, N., 498
Andros, T., 499
Angheli, 463
Antoci, C., 498
Antonescu, I., mare[al, 165, 166, 167
Arapu, A., 500
Arbore, 72, 74
Argetoianu, C., 108, 109, 110, 124, 575
Armstrong, H.F., 137, 170
Arseni, A., 424
Asachi, Gh., 34
Averescu, A., 102, 103
Avramescu, T., 62, 64, 65, 71, 121, 575
Babel, A., 169
Baburin, 311
Badeev, I.I., 145
Bahmetiev, general, 42
Bakunin, M., 72
Banta[, A., 58
Barb=lat, P., 424, 506

Barb=neagr=, A., 499
Barbu, D., 136, 170, 575
Basarab, 62, 64, 65, 121, 575
Bates, R., 357
Batchinsky N., 169
Batiu[kov, P.N., 32, 62, 64
B`rsan, V., 411
B=dulescu, A., 149
B=nulescu-Bodoni, Gavriil, mitropolit,
43, 51
Bealy, F., 357, 359, 364
Beck, P.A., 579
Berg L.S., 147, 154, 171, 172, 582
Berglund, S., 63, 169, 508, 510, 511, 578
Bern[tein, 223, 224
Beschloss, M., 424, 578
Bialer, S., 279
Bie[u, M., 439
Bildt, C., 392
Blaga, L., 128, 538
Blais, A., 509
Blanchard, O., 488, 512
Blanovschi, A., 173, 575
Blejer, M.I., 578
Bobu\ac, V., 463, 499, 511
Bochacher, M.N., 171
Bodiu, F., 220
Bodiul, I., 186, 209, 210, 211, 212, 225, 226,
255, 280
Boga, L.T., 62
Bogaci, G., 223, 225
Bogatu, P., 424
Bogos, D., 64, 94, 95, 105, 123, 124, 125,
133, 169, 575
Boia, L., 62, 122, 125, 449, 508, 575
Boldur Al., 64, 121, 575
Bol[akov, 397
Bor[ci, 223
586
IULIAN FRUNTA{U
Borodin, 211
Botnari, T., 501
Bradshaw, M.J., 61, 579
Braghi[, D., 330, 332, 353, 469, 472, 474,
477, 496, 498
Br=tianu, D., 37, 63, 525, 561
Br=tianu, I.I., 129
Br=tianu, V., 129
Brejnev, L., 209, 211, 238, 239, 549
Bremmer, 579
Brescanu, G., 229, 582
Bro[teanu, general, 116
Brown, A., 579
Buciu[canu, G., 149, 171
Bucov, Em., 223
Budagov, 224
Buharin, 142
Bukovski, 223
Bulgari, V., 498, 499
Bush, J., 391
Butnaru, V., 424
Buzatu, Gh., 173, 174, 575
Buzdugan, 108
Cabac, 106
Callimachi, Scarlat-Vod=, 26
Calmoi, V., 501
Can, A., 500
Cantemir, D., 210
Capcelea, A., 500
Carey, J., 455, 510, 582
Carlos, L., 512
Carol II, regele Rom`niei, 129
Carty, R.K., 509
Casian, I., 499
Catan, V., 498
Catargiu, 67
Catelli, maior, 96
Cazacu P., 64, 121, 122, 125, 575
C=lugaru, Gh., 500
Ceau[escu, N., 212, 237, 249, 415, 551
Ceban, I.D., 223
Cebotari, V., 498, 500
Cencheli, 81
Cernenko, C., 244
Cernomaz, N., 498, 500
Cernovadeanu, P., 122, 575
Certan, S., 499
Chapman, J.W., 512, 579
Chauvin, N., 29
Cheiba[, V., 499
Cheptine, A., 499
Chifu, I., 353, 408, 423, 426, 427, 576

Chior, P., 149, 151
Chioran, T., 149
Chirc=, S.I., 349, 513, 576
Chi\an, V., 500
Churchill, W., 167, 174, 521, 584
Cibotaru, A., 439
Cibotaru, M.I., 439
Cibotaru, V., 351
Ciceagov, P.I., 26
Cijevschi, 108
Cimpoi, M., 20, 224, 425
Cimpoe[u, D., 427, 501, 576
Ciobanu, A, 348, 349, 355, 425
Ciobanu, Gh., 500
Ciobanu, I.C., 439
Ciobanu, M.C., 500
Ciobanu, {t., 64, 96, 122, 124, 125, 576
Ciobanu, Vitalie, 347
Ciocanu, A., 439
Ciocanu, I., 425
Cioran, Em., 562
Ciubotaru, M.G., 229
Ciubuc, I., 496, 498
Ciugureanu, D., 96, 99, 100, 102, 103, 108
Ciurca, I., 124, 125
C]mpineanu, I., 39
Clark, Ch.U., 122, 170, 576
Cojocaru, Gh.E., 122, 123, 124, 125, 576
Cojocaru, P., 513
Cojocea, P.D., 280, 576
Comarni\chi, V., 223
Constantin, I., 174, 228
Constantinescu, Em., 417
Coroban, V., 223
Cosior, A., 152
Costa[, I., 498, 499
Co[codan, M., 498
Co[eriu, E., 224, 233
Cotorobai, M., 424
Cotovschi, Gr., 106
Cotru\=, 67
Coval, N., 211
Crainic, N., 128, 538
Creang=, I., 210
Creang=, I., 424
Creang=, P., 437, 438, 499
Cretzianu, A., 63, 174
Cre\u, V., 506, 576
Crihan, A., 90, 91, 108, 122, 123
Cristi, 114
Crouter, W., 210
Cucu, A., 498, 499
Cucu, Gh., 500
Cunev, V., 498
Cuptor, A., 499
Cuza, A.C., 130, 561
Czartoryski, A., 39
Czernin, 101
Enache, M., 427, 576

Engels, F., 141, 230, 583
Eremei, G., 211
Erhan, P., 83, 98, 107, 108, 115, 118, 122
Erikson, H.E., 567, 568, 573, 579
Esinencu, N., 439
E\cu, I., 424
Dahl R.A., 14, 356, 370, 372, 422, 423, 478,

480, 482, 483, 484, 485, 486, 512, 579
Dallin, A., 579
Dalton, R.J., 511, 579
Danelian, E., 352, 508, 583
Darmancev, K., 341
De Nevers, Renee, 349, 350, 581
Deach, M., 349
Deletant, D., 228
Denikin, A.I., 159
Deutsch, K.W., 17, 41, 61, 579
Di Palma, G., 425, 581
Diacov, D., 296, 327, 331, 353, 360, 441,
442, 443, 464, 466, 468, 469, 472, 476,
477, 505, 533
Dic, I., 149
Dicescu, P.V., 78
Dobrinescu, V.Fl., 122, 174, 228, 576
Doga, E., 439
Doncev, I., 53, 154
Draci, I., 221
Drakuli, S., 563, 573
Dr=g=nel, V., 498
Dru\=, I., 20, 74, 221, 222, 224, 225, 226,
287, 295, 377, 439, 506
Druc, M., 250, 252, 269, 411, 427, 436, 498,
499
Duca I.G., 124, 129, 576
Duca, Gh., 500
Dud=u, N., 498
Dudkevich, 117
Dujarric, R., 349, 581
Dumeniuc, I., 297, 501
Dunlop, J.B., 579
Duverger, 447
Feodorov, 43, 53
Fedotov, N., 513
Ferdinand I, regele Rom`niei, 110, 129, 130
Filat, V., 501
Filip, Ludovic, 36
Flanagan, S.C., 579
Ecaterina II, ]np=r=teasa Rusiei, 21, 22, 73

Eckstein, H., 357, 427, 579
Eisenstadt, S.N., 500
Elazar, D.J., 367
Eliade, M., 34, 562
El\in, B.N., 268, 269, 270, 271, 274, 275, 277,
304, 324, 325, 327, 380, 383, 521, 530, 534
Eminescu, M., 210
Gaiciuc, V., 499

Gaindric, Gh., 501
Gajos, V., 229
Gallagher, T., 63, 169, 426, 427, 576
Gamsahurdia, Z., 221
Gamurari, B., 499
Gar[tea, M., 500
Gaspurov, M., 209
Gauga[, P., 499
Gavriil, episcop, 103
Gavrili\=, N., 78
Gellner, E., 14, 41, 579
Geoff, 14
Georgescu, V., 39, 40, 62, 63, 129, 130, 134,
166, 169, 170, 174, 516, 576
Gheorghi\=, M., 352
Gheorghiu-Dej, Gh., 212
Gherman, A., 500
Ghica, A., 36
Ghimpu, 252
Giddens, A., 572, 574, 579
Ghidirim, Gh., 500
Gladki, D., 211
Gladun, E., 500
Golan, C., 351
Golea, 415
Golubovici, 100
Goma, P., 20, 223, 295, 380
Gorbaciov, M.S., 27, 216, 218, 219, 221,
226, 234, 238, 239, 240, 242, 243, 244,
245, 246, 251, 255, 256, 260, 263, 268,
269, 270, 271, 274, 275, 277, 278, 286,
289, 294, 297, 301, 371, 380, 392, 401,
408, 435, 491, 528, 549, 556
Gore, P., 95
Gorgan, Al., 352
Gorincioi, V., 499
Govan, G., 394
588
IULIAN FRUNTA{U
Gourevitch, P., 389, 422

Graciov, P., 304, 317
Graeme, G., 579
Grecean]i, Z., 500
Grecul, A., 125, 169, 171, 172, 173, 228, 229,
232, 583
Gribincea, M., 228, 347, 351, 576
Grigurcu, Gh., 414, 427
Gripkiavicius, P., 209
Gro[u, A., 122
Grossberg, L., 121
Grossu, S., 210, 211, 239, 250, 255, 257, 279
Groza, 167
Gru[evski, 99, 146
Guboglo, M., 230
Guceac, I., 351
Gud]m, A., 513
Gurin, C., 424
Guri\enco, V., 501
Gusac, Gh., 501
Gusleakov, V., 291, 347
Gu\u, I., 499
Gu\u, L., 498
Haas, E.B., 557, 569, 570, 571, 572, 573,
574, 579
Habermas, J., 451, 509, 579
Had]rc=, I., 250, 252, 439
Halippa, P., 79, 95, 97, 102, 103, 108, 112,
121, 576
Harea, V., 109, 124, 125, 577
Harre, R., 568, 573
Hartingh, I., 45, 46, 47
Hasdeu, B.P., 34
Ha[deu, A., 32
Hayes, C.J.H., 17
Hayek, 577
Heitmann, K., 233, 506, 577
Hellen, T., 63, 169, 508, 510, 511
Hioar=, Gh., 501
Hitchins, K., 125, 580
Hitler, A., 165, 166, 299
Hobsbawm, E., 14, 19, 41, 61, 577
Hodorogea, 112
Horton, M., 511, 512
Hr]stiuk, P., 146
Hroch, 14, 18, 19, 61, 72, 91, 132, 580
Hru[ciov, N., 209, 217, 240, 259
Hv]lev, 146
Ianaev, 413
Iacobici, 166
Iakovlev, V., 271, 301, 316, 349
Ia\enco, I., 172, 229
Iconnicov, V., 501
Ieremia, I., 63, 577
Ila[cu, I., 352
Iliescu, I., 390, 392, 408, 410, 411, 412, 413,
414, 415, 418, 421
Ilves, T., 394
Incule\, 86, 98, 102, 103, 107, 108, 110, 115,
118
Inglehart, R., 511
Ioanid, R., 174, 577
Ionescu, D., 424
Ionescu, N., 562
Ioni\=, Gh.I., 122
Iorga, N., 62, 561
Iovv, V., 500
Ivanov, I.S., 350, 384
Jackman, R.W., 509
Jirinovski, V.V., 293, 311
Josanu, Iu., 510
Jukov, Gh.K., 162
Kaare, S., 580
Kaledin, 82
Kalin, I., 250
Kasianov, M., 332
Katznelson, 14
Kautski, 82
Kebin, I., 209
Kendighelean, M., 337, 354, 360, 422
Kent, W.R., 455, 509
Kerenski, 81, 84, 99, 103
Khazanov, A.M., 231, 280, 281, 347, 423,
573, 580
King, Ch., 148, 149, 150, 151, 169, 170, 171,
172, 194, 207, 210, 211, 212, 213, 228,
230, 231, 232, 348, 349, 352, 353, 424,
580
King, G., 509, 510
Knutsen, O., 510, 511
Kohn, H., 17
Kolbin, Gh., 242
Kondratiev, V., 230
Kotzebue, P., 32
Koval, N., 176
Koz]rev, 303
Kozlov, V., 230, 583
Kravciuk, 277, 380, 530
Kr]lov, V., 432, 500
Krawchenko, B., 214, 232, 580
Kru[evan, P., 62, 67, 79, 121, 583
Krupenski, 79
Kucima, L., 395
Kuhlman, 101
Kunaev, D., 209
Kutuzov, M.I., feldmare[al, 25, 26
Kymlicka, 573, 580
Laitin, D.D., 567, 568, 569, 573, 580
Landsbergis, 270
Lane, F., 451, 509
Lapidus, G.W., 279, 579
Lari, L., 221, 414
Lazo, S., 210
Leanc=, T., 499
Lebed, A., 303, 317, 327
Lebedev, P., arhiepiscop, 52, 53, 54
Lenin, V.I., 10, 81, 82, 92, 93, 122, 123, 141,
142, 143, 144, 159, 177, 213, 243, 251,
256, 257, 260, 479, 551, 583
Leonard, P., 67, 68
Leo[kovici, E., 229
Le[canu, I., 500
Le[cenco, D., 499
Levenzon, 106
Levi\chi, L., 58
Levin\a, C., 352
Lijphart, A., 14, 117, 359, 422, 454, 509, 580
Lipset, S.M., 358, 367, 460, 461, 509, 580
Linz, J.J., 14, 235, 248, 249, 260, 363, 366,
367, 390, 422, 423, 424, 446, 508, 580
Lovinescu, E., 21
Lucinschi, P., 211, 251, 255, 267, 287, 296,
330, 331, 332, 340, 360, 377, 379, 383,
385, 403, 405, 406, 415, 417, 426, 427,
429, 434, 437, 438, 439, 440, 441, 442,
443, 444, 445, 446, 463, 464, 467, 468,
469, 470, 471, 473, 475, 477, 492, 493,
495, 497, 507, 508, 511, 522, 533, 534,
551, 555, 563
Luka[enko, Al., 405
Lukianov, 408
Lukic, R., 279, 281, 349, 350, 352, 425, 580
Lungu, Gh., 499
Lupan, A., 223
Lupan, N., 20
Lupescu, E., 129
Lurie, S., 61
Lynch, A., 279, 281, 349, 350, 352, 425, 581
Madan, G., 78, 151
Madan, L., 149

MacFarlane, N., 349
Magdei, M., 500
Mainwaring, 455
Maka[ov, 311
Malai, T., 149
Malarciuc, Gh., 221, 224
Maniu, 129, 130, 166
Mannerheim, general nlandez, 166
Manoli, M., 500
Mao Tzedun, 213
Maravall, J.M., 510, 511
Marghiloman, Al., 108, 118, 119, 124, 125, 577
Marin, C., 510
Marr, 223
Marx, K., 141, 197, 230, 583
Massell, G., 232
Ma[erov, P., 209
Matcovschi, D., 221, 280, 297, 439
Matcovschi, Il., 425
Mateevici, A., 96
Matei, V., 476
Matveev-Goncearenko, 397
Mazilu, Gh., 439
M=tca[, N., 499
Mele[canu, T., 413
Melnic, C., 500
Melnic, V., 425
Metternich, 26
Meurs, W., 577
Migranian, A., 324, 352, 426
Mihai I, regele Rom`niei, 166
Mihail, V., 280
Mihalci, 223, 224
Mihaleva, S., 506, 583
Miliukov, 92
Mill, J.S., 355, 356, 581
Mina, p=rintele, 65
Mitterand, F., 430
M]n=scurt=, I., 439
M]nd]canu, E., 425
M]nd]canu, V., 233, 280
Mocanu, A., 435
Moldovan, P., 577
Moraru, A., 121, 172, 173, 352
Morei, I., 499
Mo[anu, A., 252
Mo[neaga, T., 500
Motyl, A., 581
Mo\pan, D., 377, 403, 437, 522
Movileanu, N., 172
Muffe, C., 121
590
IULIAN FRUNTA{U
Mungiu-Pippidi, A., 511

Munteanu, C., 508
Murafa, S., 96, 112
Muravschi, A., 416, 498, 499
Muravschi, V., 496, 498, 499
Oboroc, C., 498

Ocinschi, I., 152
Odagiu, {t., 498, 499
Odom, W., 349, 581
ODonnell, G., 14, 448, 424, 460, 508, 510,
581
Okhotnikov, J., 169
Olcott, M.B., 228
Oleinic, N., 498
Olteanu, C., 233
Ornea, Z., 61, 573
Ozge, O., 338, 354
P=unescu, A., 414

Pearson, R., 124, 581
Pelivan, I., 108, 114, 169
Penescu N., 174
Pereira, B., 487, 512, 581
Perper, 106
Petliura, 146
Petrencu, A., 173, 174, 577
Petru cel Mare, \arul Rusiei, 21, 28, 44, 516
Piatni\ki, Ia., 52
Piotrovski, R., 299, 348
Pipes, R., 148, 170, 581
Pl=m=deal=, M., 444, 498
Plugaru, A., 501
Polanyi, K., 481, 482
Popa, N., 439
Popov, M., 498
Popov, N., 349
Popovschi, V., 88, 122
Portnikov V., 349
Postic=, E., 232, 577
Postovoi, E., 229, 584
Po[tarencu, D., 62, 63, 64, 65, 121, 577
Powel, G.B., 454, 509, 510
Poznanski, K.Z., 510, 581
Preda, C., 511
Prihodiko, N., 424
Primakov, E., 309, 332, 383, 384, 385, 387,
388, 420, 534
Prohanov, 311
Prohni\chi, V., 426
Przeworski, A., 356, 358, 359, 361, 362,
363, 422, 434, 448, 450, 451, 453, 455,
456, 457, 458, 487, 488, 489, 506, 508,
509, 510, 512, 581
P[enicinikov, 250
Pu[ca[, V., 501
Pu[kin, A.S., 300
Putin, V.V., 293, 298, 303, 310, 311, 477,
474
Papuc, Gh., 498

Parasca, V., 500
Pareto, 484, 485
Parsons, T., 581
Pasat, V., 173, 228, 499, 501, 584
Pastuhov, 309
Pavel, arhiepiscop, 52
Pavelescu, I., 122
P=curaru, I., 500
P=duraru, I., 501
P=sc=lu\=, 109
Radu, 36
Rae, D.W., 455, 509, 581
Raeff, M., 62
Rakovski, Kr., 100
Rakovsky, C.G., 171
Rager, T., 61
Rasulov, J., 209
Ra[idov, {., 209
Remmer, K.L., 512
Repida, A., 169, 584
Revenco, V., 501
Nacco, A., 64
Nahaylo, B., 353
Nairn, 232
Nantoi, O., 350, 387, 424, 425
Napoleon, 25, 26, 29
N=stase, A., 412, 413, 415
Neagoe, S., 121, 122, 577
Nedelciuc, V., 428
Nedelcu, D., 501
Negru, B., 424
Negru, Gh., 34, 63, 65, 85, 122, 153, 172,
233, 348, 577
Nelson, C., 121, 581
Netkaciov, 317
Neumann, V., 423
Nicolai I, \arul Rusiei, 33
Nicolai II, \arul Rusiei, 73
Nicolau, A., 149
Nistor, I., 25, 43, 62, 63, 64, 65, 117, 121,
122, 125, 138, 169, 170, 577
Novikov, 61
Rhodes, A., 442
Rockman, B.A., 455, 509
Roeder, Ph., 423
Rogozin, 309
Rokkan, 358, 461, 462
Roller, M., 62
Roman, P., 413
Roncea, V., 427
Ro[ca, Iu., 65, 252, 353, 422, 426, 464, 468,
469, 510, 511, 578
Roth, G., 582
Rothschild, J., 169, 582
Rupnik, J., 280, 425
Russo, J.-J., 430
Saint Aulaire, 101
Salagor, N., 211
Sandulache, P., 500
Sangheli, A., 250, 403, 437, 467, 471, 492,
496, 498, 499, 522, 555
Scarbrough, E., 510
Schelling, T., 568, 573, 582
Schmitter, Ph.C., 14, 457
Schopin, G., 170, 582
Scobioal=, A., 501
Scott, J.W., 10, 18, 61
Scripnik, 146
Scurtu, I., 122, 228, 578
Semigradov, 68
Semiriaga, M.I., 173, 584
Senic, V., 432
Seram, arhiepiscop, 52
Serdiuk, Z., 211
Serebrennikov, 223
Serebrian, O., 280, 427
Serghievski, 224
Severin, A., 412, 413, 426, 427
Severovan, M., 500
Sewell, 14
Shapiro, I., 512, 579
Shaw, D.J.B., 62
Shugart, M.S., 455, 508, 582
Simes, D.K., 349, 425
S]ngereanu, 280
Skach, C., 446, 455, 508, 510
Sl=nin=, T., 499
Smirnov, I., 250, 302, 312, 336, 384, 397, 495
Smith, A.D., 14, 19, 33, 61, 62, 73, 582
Smitter, Ph., 510
Smochin, A., 499
Snegur, M., 10, 250, 251, 252, 269, 287, 296,
307, 322, 324, 331, 345, 360, 366, 383,
403, 411, 428, 429, 434, 435, 436, 437,

438, 440, 466, 467, 468, 469, 471, 472,
475, 492, 493, 497, 506, 511, 522, 533,
534, 551, 555, 563, 578
Socor, V., 426
Soljeni\]n, Al., 380
Soltan, P., 280
Sorensen, G., 14, 582
Soros, G., 425
Sosnovin, V., 353
Spector, S.D., 117, 123, 125, 578
Spinei, A., 501
Stalin, I.V., 93, 142, 144, 157, 166, 171, 181,
209, 213, 217, 223, 243, 259, 584, 521,
549
Stan, C., 170
Staniszkis, J., 458, 510
Stankevici, S., 317
Star]i, G., 154
State, 74
Stati, 377
St=vil=, V., 279
Stedman-Jones, 14
Stepan, A., 14, 235, 248, 249, 363, 366, 367,
390, 446, 455, 508, 510
Stepaniuc, V., 347
Stere, C., 67, 74, 87, 107, 108, 121, 131, 578
Stigler, G., 451, 509, 582
Stratulat, O., 498
Strom, K., 509
Sturdza, I., 36, 52
Sturdza, D.A. 63
Sturdza, S., 26
Sturza, I., 361, 417, 441, 443, 464, 466, 468,
469, 477, 496, 498, 499, 507, 533
Sturza, V., 499
Sulac, N., 439
Suny, R.G., 61, 63, 65, 74, 77, 92, 121, 123,
125, 143, 170, 208, 216, 228, 231, 232,
233, 243, 255, 256, 279, 280, 281, 582
Suruceanu, I., 34
Susarenco, Gh., 424
{atalin, 263, 271
{aumean, 92
{cerbaciov, 115, 116
{cerbinski, V., 209
{emeakov, D., 229, 584
{e[el, 146
{evarnadze, E., 271
{ev\ov-Antiufeev, V., 387, 397
{i[canu, E., 228, 578
592
IULIAN FRUNTA{U
{i[canu, I., 173

{i[mariov., 224
{ornikov P., 347
{rag, 146
{tefan cel Mare, 210, 374
{terbe\, V., 499
{u[kevici, 277, 380, 530
{umski, 146
Tadevosean, E., 170, 280, 584
Talbott, S., 391, 424
Tampiza, C., 499
Tanzi, V., 512
Tarlev, V., 498
Taylor, T., 350
T=b=caru, N., 441, 498
T=nase, C., 348, 423, 424, 426, 427
T=nase, I., 500
Teleuc=, V., 439
Telpiz, 339
Teodorescu, R., 423
Ter-Petrosian, 221
Thompson, E., 14, 18, 61, 582
Tihonov, 311
Tilly, Ch., 364, 422, 582
Timciuc, Ia., 500
Triboi, G., 499, 500
Todoroglo, D., 498, 499
Trubnikov, 309
Tudor, C.V., 296, 414, 415, 421, 562
Tudoran, D., 222, 232, 578
|an\u, 108
|aranov, V., 229, 427, 584
|=ran, A., 228, 584
|iganco, 107, 118
|]u, N., 498
|opa, V., 499
|urcan, V., 498
|urcanu, I., 122, 123, 124, 235, 377, 423,
578
Udovenko, Gh., 424

Ungureanu, I., 500
Usabaliev, T., 209
Ursu, I., 501
Vatamanu, I., 297
V=ratic, V., 173, 578
Veahirev, R., 495
Veniamin, mitropolit, 26
Vieru, B., 423, 506
Vieru, Gr., 20, 221, 225, 297, 348, 414, 439
Vighel F.F., 44, 64
Vinicenko, 99
Vladimir, episcop, 52
Vodenski, P., 354
Volkov, G., 347
Volubev, 146
Voron\ov, 43
Voronin, V., 291, 296, 332, 347, 360, 361,
377, 405, 416, 423, 424, 438, 446, 469,
472, 473, 474, 475, 496, 497, 506, 533,
555, 563, 564, 566
Voss, A., 209
Waters, T., 353, 583
Weaver, 455
Weber, E., 130
Weber, M., 364, 365, 422, 424, 492, 543
Wessels, B., 508
Whitehead, L., 390
Zadnipru, P., 232, 281
Zaioncikovski, P.A., 64, 583
Zamrescu, D., 102
Zatulin, C., 426
Zelea Codreanu, C., 130
Zelenciuc, ., 230, 583
Ziuganov, Gh., 311
Zubat]i, F., 501

Etnopolitica

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etnopolitica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Capitolul IV. |ARA MEA, MOLDOV+-MAM+: PROTOSTATALITATEA

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Capitolul VIII. SOCIETATEA POLITIC+ {I ECONOMIC+ .............................428

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

re structural, s= formuleze discursuri nedemocratice, manipul]nd credibil

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

asigurat acel grad de mobilizare necesar pentru realizarea obiectivelor ]n

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Pentru abordarea etnopolitic= a istoriei Republicii Moldova vor fi folosite teoriile

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

DESCOPERIREA IDENTIT+|ILOR SOCIALE.

tranzi\ia democratic= ]n noile state independente. }ntr-un fel, na\ionalismul

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Edward Thompson, care a suplimentat no\iunea marxist= despre clas=,

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

decisiv= a rena[terii na\ionale Etapa B s-a desf=[urat ]n condi\iile

societate capitalist= stabilizat=

}n al treilea tip (relevant pentru noi, deoarece corespunde istoriei

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

care este substan\a discursului clasei, na\iunii, religiei suprana\ionale

2. Patria nou=: contexte, tradi\ii politice, imagina\ie [i simbol

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

care poart= conota\ii peiorative ]n limbajul politico-diplomatic european.

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Prut [i Nistru, pe linia Prutului. }ns= avizul sultanului a fost s= nu se

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

*Na\ional-[ovinismul rus este termenul folosit de autor pentru a eviden\ia convergen\a

Na\ionalismul a fost un produs al dezvolt=rii economice, sociale [i

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

titlurile, simbolurile ]ncep s= fie folosite cu o con[tiin\= cresc]nd= c= acestea

au fost marca\i irevocabil de crearea Rom`niei, deoarece la acest proces

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

ionare, a fost facilitat [i de mi[carea balcanic= antiotoman=, cu un ]nalt grad

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

indivizilor [i a ideilor era suficient de liber= pentru a permite o consolidare

3. Basarabia, Principatele [i Rom`nia: lecturi paralele

pe Mihail Sturdza ]n scaunul Moldovei, iar pe Alexandru Ghica ]n

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

]n sens ideologic [i diplomatic, dar [i ]n sens teritorial. Terenul ]n cauz=

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Fran\a, gestionat ]mpotriva autocra\iei ruse [i a domina\iei otomane. Doar

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

4. Statutul provinciei: administra\ia, loialit=\ile/identit=\ile

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

publici: ei nu se mai alegeau, ci se numeau direct de c=tre guvernatorul

realizarea obiectivului de expansiune imperial= rus= [i o perioad= scurt=

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

s= determine cine este ]n cadrul grupului [i cine ]n afara acestuia [i c]nd,

ascund faptul c= ]n Moldova exist= doar dreptul afurisit [i neomenesc al

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

Contradic\iile ini\iale ]ntre ace[tia [i autorit=\ile \ariste s-au datorat

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

5. Experien\a antisemitismului [i dimensiunea religioas= [i

pentru avantajele social-economice, cum ar fi resursele, spa\iul etc. }n

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

}n primul r]nd, unele fe\e biserice[ti, trimise ]n Basarabia de Sf]ntul Sinod,

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

este faptul c= nobililor nu le era str=in un vag sentiment de apartenen\=

de 1 052 013 suflete, din care trei sferturi erau rom`ni.88

O ISTORIE ETNOPOLITIC+ A BASARABIEI (1812-2002)

6. Etnia, ora[ele [i industrialismul