Stau sprijinit de amintirile copilriei mele fericite i m vd pe mine, copilul de 5 ani, cu

ochii numai verde de april, curioas, punnd ntrebri i ateptnd rspunsuri. Nu sunt deloc
nostalgic, nu rememorez n mod special figura copilului de altdat. M gndesc doar dac
pot fi solidar cu vrstele mele trecute. Solidar cu fetia de 5 ani, mbrcat ntr-un paltona
din stof grena, cu gulera de blan neagr, cu pantaloni pan, tot din stof, ghetue i
cciuli pe cap, bineneles cu moul de rigoare, ateptnd pe o banc n sala mama i
copilul din gara Iai, n ateptarea trenului care m ducea peste cteva ore la Vatra Dornei i
de acolo la Crlibaba i Rotunda, localiti minunate din la fel de minunaii muni din
Moldova nordic.
Era 12 aprilie 1961, peste ase zile aveam s mplinesc 5 ani, iar nana mea mi fcuse
cadou o edere mai ndelungat n inima munilor. Dar altceva rememorez eu acum. Din
difuzorul din sala de ateptare, un glas de brbat anuna un eveniment mondial: zborul
primului om n cosmos! Ateptam s se ntmple o minune, s-l vd de acolo, din sala de
ateptare, cum se ndreapt spre lumi necunoscute cu racheta-i strlucitoare. Nu m ntrebai
de ce o vedeam eu strlucitoare! Probabil din ceea ce-mi explica la acel moment nana mea,
nelesesem c razele soarelui se reflect n materialul din care era construit racheta, deci
trebuia s strluceasc, nu? mi amintesc acum dorina mea arztoare s vd racheta lui Iuri
Gagarin cum zboar, de parc s-ar fi putut face un traseu special pentru mine, un ocol de la
naltul n care se afla deja, pentru a putea s vd pe cerul de deasupra Iaului mesagerul
umanitii plecnd n neant! Am ieit pe peron i am fost dezamgit c nu prea se vedea
nimic din ceea ce-mi doream eu cu tot sufletul meu de copil, dar sentimentul nelmurit al unei
mpliniri, ce nu era a mea, ci a omenirii, m inunda. Am simit o mndrie enorm c un
nenea zbura deasupra Pmntului la distane foarte mari de el.
Nu tiu de ce azi, sprijinit de amintirile copilriei mele, m-a dus gndul la Iuri
Gagarin. Poate doar c m ntrebam dac mai pot fi solidar cu o vrsta de-a mea trecut.
Cred c sunt aceeai, dei cumva m-am schimbat, sunt tot copilul curios care vrea s tie tot,
s afle, s pun ntrebri i s afle rspunsuri. Doar rsul inocent de copil nu l-am putut pstra.
11.11.2013