CONSILIILE DE COROANA I ple Py cucced Manifestarea Consiliului de Coroanai pe scena politicd romaneascii — institutie nepre- viguti de actul fundamental — a fost intint legati de Fiintarea si rigorile cegimului monarhiei constitugionale. In litera si spiritul Constitutiei, Domnitorul (Regele din 1881) simboliza organul suprem care garanta principiul colaboririi celor trei puteri (legislativa. executiva yi julecs toreased) fiind si elementul ponderator intre acestea. El se afla, totodati, deasupra pastidelor, & pasiunilor politice. asigurdnd. implicit, stabilitatea intregului sistem. Pe aceste temeiuri s-au putut intrunt, in momente politice importante, Consiliile dé Coroand, Ja cat | exponent puterii, cat si cei ai opozitiei \ | | au [uit parte atait Consiliile de Coroand s-au convocat, fr nici o norn prescrisi, de suveran, la cererea guvernuluiaviind numa rol consultativ. Insusi faptul convocdrié unui asemenea forum demon Stra, in genere, c3 evolutia unei situatii politive atinsese un punct critic, Deliberirile lot au constiluit un suport pentru executiv, cAruia lui si numai lui i-a revenit decizia politica Consiliile de Coroan’s au reunit vaeturile ai guvernelor, lideri ai celor dou Camere ale Parlamentului, fosti premieti. sefi de partie. pa triarhul Bisericii Ortotoxe Romane, prim-presed. inaltei Curti de Casatie si Justitie, fruntasi ai armatei. Dezbaterile din sanul lor relevi atit situatiile complexe cu care s-a confruntat Romania asei politice romnesti: prim-ministri, membri la nivel politic — independenta, unificarea nationald, criza dinastie’) —. eat si rdspunsul oa: ‘menilor politic’ (mai precis, al fortelor politice) in imprejuritile respective 2 apr. 1877 varea crizei orientale a impus Romaniei de a folosi conjuncturs extern’ pentru as ili independenta. Din aceasti perspecti cu precillere. raporturile cu Rusia, care isi declarase deschis imtentia de 2 intecveni in Balcani, impotriva Turciei. In atare i trebuiau precizat conditii, in luna nov. 1876 s-a negociat o conventie romino-rusd, care asigura armittei tase libera trecere pe teritoriul rominese, iar Rusia igi asuma oblig respecta drepturile politive ale statului romin, cum rezuitd din legile interivare $i tratatele ia de .at mentine si a face ase existente. precum si a mentine si a apira integritavea actual a Romdniei™. formulare: tatea actual” vizdnd apartenenta sudului Basarabiei I Romania. inceredrite guvernului romain de a obtine independenta tirii esuind (marile puter nu au acordat garantii pentru respectarea drepturilor. neutralitati si integeititi teritoriale a Rominiel. iar Poarta otonsani a eispuns. pro 369mulgand, in dec, 1876, 0 now’ Constitutie, prin care Romania era considerati 0 .provincie privilegiata" a imperiului), el a optat pentru o politicd de interventie activa, inclusiv prin for militara, ceea ce presupunea si joace pe cartea rusd. Desi atitudinea guvernului fasese clari- ficaté, a propunerea primului ministru Ion C. Bratiany, Domnitorul Carol Lisi di acordul pentry convocarea unui Consilu de Coroani, care si permit o decizie pe baza unei largi consultii Politice Bucuresti, Patatul domnesc. Participanti: Domnitorul Caro\ ¥. fon C. Britianu, Presed. Cons. Min., si membrii guver- nului fon Cimpineanu., Gheorghe Chitu. general Alexandru Cemat. toan Docan: Constantin A. Rosetti, Presed. .D.; fostii premieri Constantin Bosian, Manolache Costache Epureang, Dimitrie Ghica, Mihail Koz Alexandru G. Golescu Sunt supuse dezbaterii urmitoarele trei ehestiuni: 1. Ce pozitie trebuie adoptata dacd rusii ar intra in tard?; 2. Ce pozitie trebuie adoptatd daca tureii ar intra in taeda putin timp dupa intcarea rusilor?; 3. Daca rusii vor, totusi, si intervind, este benefica incheie trupelor ruse? Nua fost dat nici un comunicat oficial. Cu wate ¢ iceanu,, lon Ghie: ea unei conventii romino-ruse care si reglementeze tre, in Consiliul de Coroans nu a obtinut consensul dorit. guvernul actioneazd in sensul hotirarii deja luate. 1a 4 apr, conventia roma vusi tlind semnati, iar in zilele de 16 si 17 apr. 1877 ratificatd. Calea spre proclamarea si cAstigarea independentel era descbisa 1 21iul. 1914 ul. 1914 Austro-Ungaria declara rSzboi Serbiei. Sistenuul aliantelor politico-militare 1u Europa conduce in mod implacabil la declansarea primului rizboi mondial ninase tratatul de Romudnia era legatd printr-o alianti de Puterile Centrale. La 18 oet. 1 alianté cu Austro-Ungaria, tratat cu caracter pur defensiv, care la art. 2 specifica: Dac Romidnia, f3rd nici o provocare din partea sa, ar fi atacats., Austro-Unigaria se oblig si-i dea la contra agresorului. Daci este atacatd Austro-Ungaria in aceleasi ale limitrofe cu Romdaia, gous vederis slaved prin timp util ajutor si asisten sate cre un stat se obligd Sd intce in xizbot alSturi de aliatul su se va prezenta numaidecst pentru aceasta din urmi”. in situatia dat, Romania trebuia si-si precizeze atitul castelul Peles. Participansi: Regele Caro\ 5 si principele mostenitor Ferdinand: lon IC. Britianu, Presed. Cons, Min., si membrii guvernului Vasile G. Mortun, Emanoil Pocumbaru, Emil Costinescu, Victor Antonescu, fon G. Duca. Alexandru Constantinescu, Alexandru G. Radovic: Mitail Pherekyde, Preyed. A.D. fostii premieri Theodor Rosetti si Petre P. Carp: .\lexandr Marghiloman (presed.), Ion Lahovati si fon C. G anu din partea Partidului Conservator Take Tonesu (presev.. Constantin G. Dissescu yi Constantin Cantacuzino-Paseanu din partea Partidului Conservator-Democrat Comunicar: Anis-un Consiliu de Ministri prezidat de Maiestatea Sa Ri luat parte printul mostenitor, presedintele Camerei, fostii presedinti de Consifiu si mai multi fosti ministri repr opozitiune, s-a examinat atitudinea pe care Romania trebuie si o aibd in circumstantele prezente. Cu aproape uncnimitate, Consiliul a decis pizi fruntariile sale’ dist gele si la care au ntanti ai partidelor politice ca Rominia si ia toate misucile, spre 37014 aug. 1916 bri guver. nstantin Aa Epureany, i daca rusij ump dupa i vonventil 1 3 objinut nia roma- lamarea gi o-militare mondial. ctatul de a: Dac idea la 1 aceleasi aud prin it pentru Presed, stinescu, Mihail lexandru servator: n partea care au ai multi pe care La decis, Dup’ actiuni diplomatice intense, la 4 aug. 1916 guvernul Jon I.C. Bratianu a incheiat tratatul de aliant cu puterile Antantei (Franta, Marea Britanie, Italia si Rusia), care ne recunos- teau dreptul legitim de a anexa teritoriile din Austro-Ungaria focuite de roméni (Transilvania, Banatul si Bucovina), angajindu-se ci vor sprijini consacrarea acestui drept \a Conferinfa de pace. In aceste circumstante este convocat Consiliul de Coroana in vederea adoptatii deciziei — formale —, cici hotirdrea fusese luatd de intrare a Romaniei in rizboiul de intregire a neamului roménese. Bucuresti, Palatul Cotroceni Participanyi: Regele Ferdinand 1 si principele mostenitor Carol; fon LC. Britian, Preyed Cons. Min., si membrii guvernului Vasile G. Mortun, Emanoil Porumbary, Emil Costinescu Victor Antonescu, fon G. Duca, Alexandru Constantinescu, Alexandru G. Radovici: Mihail Pherekyde, Presed. A.D.; Constantin F, Robescu, Vicepresed. S.; fosti premieri Theodor Ro- seit Petre P. Carp si Titu Maiorescu; Alexandru Marghiloman, presed. Partidului Conservator: Nicolae Filipescu, presed. Partidului Conservator (antantist): Take Ionescu (presed.). Con- stantin Oliinescu si Constantin Cantacuzino-Pascanu din partea Partidului Conservator-De- moerat Nu s-a dat nici un ci s-a anuntat, in dup’ amiaza aceleasi zile,instituires stati de asediu si mobilizarea generald a armatei, concomitent cu proclamaia Regelui Ferdinand 1 La ora 20.25, ministrul Rominiei ta Viena remitea declaratia de rizboi a muni: i romani 17, 18 si 19 feb. 1918 La sfirsitul anului 1917 Romania se afla intr-o situatie dramatic’. Pribuyirea trontulul rusese, ca urmare a revolutie’ bolsevice, a silit-o sd incheie la 26 aov. 1917 un atmistitiu pro: vizoriu cu Puterile Centrale. Profitind de imprejurarea ruperii relatilor diplomatice dintre Romania si Rusia Sovieticd (13 ian, 1918), avestea au cerut ultimativ la 26 ian, inceperea lor. se formeaza. lat imediatd a n Dian wierilor de pace. Pentru a incerca prelungirea trata 1918, guvemul g neral Alexandru Averescu. Tentativa esueazi. intrucat la 16 feb. 19 18. inainte -zul doptii, Pueriie Cenuale someazai guverul roman ed Vor denur urmatoare. la ora 12, dacii nu se Vor lua ca bazi a discutiilor propunerile lor (acceptarea vedi egului teritoriu al Dobrogei. largi rectificdri de frontiere pe seama pasurilor Carpatitor. mari e Consiliul de coneesii economice! Corea Pentru adoptarea unei atitudini adecvate, se intrunes Iasi, Palatul (din str. Lapusneanu). Participanti 17 feb. 1918: Regele F Min., si miembrii guvernului Constantin Sairiteanu, Fotin Enescu, Constantin A\ B, Cantacuzino, general Constantin fancovescu, lon Luca Niculescu, Constantin Garoflid eneral loan Culcer: Vasile G. Mortun, Presed. A.D. Emaroil Porumbaru, Preyed. $.: fon LC. Beitianu (presed.), Mihail Pherekyde si Alexandru Constantinescu din partea Partidului Na tional Liberal; Take Ionescu (presed.). Mihail G.Cantacuzino si Dimitrie Grecianu din partea Partidului Conservator-Democrat Consiliul de Coroanii a decis ca sulinand I: general Alexandra Averescu, Presed. Cons getoiany, Matei uvernul Averescu si continue tratativComunicat: Un Consiliu de Coroani a wat loc ai diminear’ sub preyedintia Majestagi Sale Regelui, {n urma acestui Consiliu si sub presiunea evenimentelor. guvernul rispunzand unui ultimatum primit asta noapte.a comunicat reprezentantilor Puterilor Centrale hotérarea de a intra in tratative de pac La ora 16,45 Averescu primeste telegrama prin care. netinand seam de desfisurarea Con- sitiului de Coroand (anuntati de guvernul romin), ministsii de Externe ai Germiiniei si Aus- two-Ungariei ficeau cunoscut denuntarea armistitiului. in urma consultarii avute de premier cw Regele Ferdinand I se adopti decizia ca si se rfspunds ca Romania accepta conditile prealabile de pace impuse de Puterile Centrale, punct de vedere exprimat si in comunicatul dat publicitati Regele apreciazi ci este necesar un nou Consiliu de Coroani pentru a comuniea hotirdrea lat ca rege constitutional” Participant 18 feb. 1918: Regele Ferdinand I yi principele mostenitor Carol. precum si tof ceilalti participant la Consiliul precedent in chiar impul destsuriri dezbatesilor se primese noite conditiicerute de inamie pentru cele amintite. in: obligatia inceperea neg tilor romaine de a demobiliza 8 Uivizii; de a Moidovei si Basarabiei, pentru a merge riseasc’ tara, Raspunsul cate teebuia dat a fost aminat pentru a doua zi. cind se cony nou Consiliu de Coroans. ocierilor de pace. Acestea constau, pe lan: tori permite treverea de trupe ausiro-unare pe teritoril Ucraina; misiunile militare aliate ebuiau sd pi- aes un Participanti 19 feb. 1918: Regele Ferdinand I si principele mostenitos Cacol. precum gi toti ceilalti participanti la Consiliul precedent (cu exceptia lui C, Garotlidy: in plus. generalit Constantin Prezan. yeful M.CG., Eremia Grigorescu, cut, Armatei 1. Arthur Vaitotanu, edt Armatei I in Consiliul de Coroand nu s-a luat propriu-zis 0 . pentrtt a sublinia earacterul de dictat al acest ecizie, ar sna sul rat ea textul teatatulei sdifie avceptat in 6) a si. eventual. pavea si te semnati de ya alt Lmplat. Tratatl nu a fost semnat ck pitald, Ceca ce sa yi in- DY apr. [918. ke Bucuresti vern format din oamenii politici rimasi in C de guvernul Al, Marghiloman la Regele Ferdinand I pace” incheia 31 dec. 1925 Principele mostenitor Carol, nesocotind statutele Familiei domnitoare st easitorit in cret in aug. 1918, la Odessa. cu foana Maria Valentina (Zizi) Lambrino, Mai malt.el a renun at in veris, in Wow rinduri (2 sept. 1918 gi L aug. 1919) la drepturife sale de mostenitor al Tronului. in cele din urmd casitoria fost anulati. Aste a fost posibilt easitoria lui Ca ila 10 martie 1921 in Palatul regal din Atena. Din unires lor s-a naseut analui 1925 (25 doe saa pr ‘ol cu principesa Elena a Greciei. oficia a 25 oct. 1921. principele Mihai, Dar lu sfirsitu nuntare [a tron a tui Carol (eauza ers ultima lui pasiune sentin diabil’, penta Biena Lupescu). ceea ee a produs o acutd crizii dinastied, In fata acest zest care zdruncina din temelii ayezim.ntul dinastie suveranul. consiliat de premierul Jon LC. E a decis convocarea Consiliului de Coroans. Sinaia, Castelul Peles. Participanti: R nului fon G. Duca te Ferdinand I: lon 1.C. Bratianu, Presed. Cons. Min.. si membrii g G. Marzeseu. dr. Constantin Angeleseu Con- Vintili LC. Britian, Georg. Alexandru Lapedatu, general Gheorghe Mardirescu. Alexandru Constaninesett. Tanered Stantinescu, Nivolue D. Chirculescu, Nivoiae N. Siveanu, Gheorghe Tatareseu. Gheorghe Cipa= ianu: Mihail C. Orleanu. Presed. A.D.: Miron Cristea. patriarhul Biserieii Ortodoxe Romine:realabile blicitagi, potirdrea % n si tot ie pentru uutorita- teritoriul us Spa yoaed un 121 $i tof reneralil i, ede rstatulul wt Sd fie a si in- ucuresti it in se- :nungat, ronului, wipesa dscut, oud re- ireme- st.care atianu, Gheorghe Buzdugan, prim-presed. al {naltei Curti de Casati si Justtie; fostii premieri general Constantin Coanda si Alexandru Vaida-Voevod: general Constantin Prezan, seful M.C.G. in riaboiul de intregire: luliu Manit gi Nicolae lorga presed. ai Partidului National, general Ale xandrui Averescu presed. Partidului Poporului si fon Mihalache presed. Partidului Taranese Comunicat: 4.5. Regal Principele Carol, mostenitoru! tronului, comunicdnd in scris M.S. Regelui renuntarea sa irevocabili la succesiunea tronului si la toate prerogativele ce decurgeau din aceasta calitate, precum si din aceea de membru al familiei regale, MS. Regele s-a vizut nevoit si primease’ aceasta renuntare si si convoace pentru azi 31 decembrie 1925, la Castelul Peles, un Consiliu de Coroand. in acest Consiliu, M.S. Regele a comunicat inalta sa hotirdre si a Ricut spel la toti truntasii Vir prezemti de a-} ajuta in executarea ei st la procla: area A.S R. Principelui Mihai ca mostenitor al tronului. In acest scop. in urma asigurdrilor de sptijin, date din partea tuturor celor prezenti. Reprezentatiunea nationali a fost convocata pentru ‘uni 4 ianuarie 1926 Adundrile Nationale Constituante au adoptat legile care au constituit ceea ce s-a numit actul de la 4 ianuarie 1926": legea pentru recunoasterea principelui Mihai ca principe mos renitor to tronul Rominiei; lege penttu instituirea Regentei in eventualitatea ci Mihai ar ajunge rege (cum s-a si intamplat.in 1927, dup’ moartea lui Ferdinand 1) inainte de varsta majoratuluis legea privitoare la actele civile ale membrilor Familie’ domnitoare, care, pornind de la situatia soncreth, aiodifica statutul Fantiliei domnitoare. La 8 iun. 1930 s-a produs actul ..restauratie’ — revenirea lui Carol in tard si proclamarea sa ca Rege al Romaniei sub numele de Caro} ti principele Mihai a fost desemnat mostenitor al tronului, primind si titlul de Mare Voevod de Alba Tuli 9 apr. 1937 Principele Nicolae. fratele mai mic al Regelui Carol II, indrgostit de loana Doletti (flied a unui oarecare Duntitrescu. proprietar din Tohani. j. Buzau, si fosta sotie a fiului omului politic ‘cunt. care gi-a Iwat, dupa divort, numele de Doletti, dupa o bunic’, italiane’ din Briila) si-a Mlcut cunoscuti sia insistat in dorinta de a-si legaliza legdtura sa sentimental’. Chiar sin conditile cand casatoria sa secretd din 28 oct, 1931 2 fost anulatd, el a continuat s. gitimeze cisatoria gi si 0 prezinte pe Doletti ca pe o membra a Casei regale. Constatind cd sceastd chestiune ,incepe a deveni dezagreabild”, mai ales c& Jucrarite aw cpitat si o eonotatie politica, datorita legaturilor principelui Nicolae cu Garda de Fier, Regele Carol Il se decide pentru excluderea lui din Familia dommitoare, convox ind fn acest sens un Consiliu de Coroand, Bucuresti, Palatul Regal. Participanti: Regele Casol i: Gheorghe Tatarescu. Presed. Cons, Min., si membrii guver- nului fon ineule, Victor Antonesca, Mircea Cancicov, Vasile Sassu.dr. Constantin Angelescu. Victor famandi, general Paul Angelesctt. Mihail Negura, Valeriu Pop. Richard Franasoviet, fon Nistor, fon Costinescu: maresalii Alexandru Averescu si Constantin Prezan: Nicolae lorga preged. Partidului Nationalist Democrat: Constantin Argetoianu, presed. Partivlului Agrar: Ale xandru Vaida-Voevod. presed. Frontului Romanese: Octavian Goga, presed. Partidului Natio- nal-Crestin: [on Mihalache, presed. Partidului Tardnese: Grigore lunian, presed. Partidului TS rnese-Radical: Constantin LC. Bratianu. presed. Partidului National Liberal: Grigore Filipescu presed, Partidului Conservator: Ghei Liberal (.ge0r- gist”) Comicat: .Maiestatea Sa Regele. sesizat de raportul Consiliului de Ministri.a convocat la Palatul Regal in ziua de 9 aprilie, ora 20, un Consitiu de Coroan care a avut loc cu partic tian. presed. Partidului Nation: 373ciparea presedintului Consiliului, a membrilor guvernului si a d-lor: maresal Al. Averescu, Al. Vaida-Voevod, Nicolae lorga, maresal Prezan, C. Argetoianu, Octavian Goga, [on Miha- lache, Grigore Iunian, CLC. Britianu, Grigore Filipescu, Gheorghe Bratianu. Consiliul de Coroand a luat in cercetare raportului Consiliului de Ministr citre Maiestatea Sa Regele, privitor 1a clarificarea situatiei Attetei Sale Regale principele Nicolae. In urma deliberarilor ce au avut loc si ludnd act si de declaratia categorica f&cuta de Alteta Sa Regala principele Nicolae, prin ultimele scrisori din 9 aprilie,trimise Maiestitii Sale Regetui si presedintelui Consiliului, prin care Alteta Sa Regal afirma hotdrarea nestramutata de a nu renunta 18 cAsitoria a — Consiliul a avizat ci este cazul a se aplica ant. 43 din tegea pentra actele civile ale membrilor Familiei domnitoare. Prin aceasta aplicare Alteta Sa Regal prin- cipele Nicolae inceteazi de drept de a mai face parte din Familia domnivoase si plerde toate drepturile si prerogativele legate de aceasti calitate. Consiliul a hotsrit, im acelasi timp, publicasea raportului Consifiului de Ministe Dupa instaurarea dictaturii regale, Consiliul de Corcan ~ care pani atunci functionase in Virtutea traditiei — a fost institutionalizat. Prin decretul-lege din 30 mart. 1938, Consiliul de Coroand devine un organ de stat, cu rol consultativ, membrii sii (consilierii regali) fiind desem- nati prin decret regal. Rolul su era de a gira actele Regelui Carol IL