De ce l-a indragit cainele pe omPoveste populara maghiara

Cu sute si sute de ani in urma, un caine traia in padure alaturi de un urs. Ziua mergeau impreuna la
vanatoare si se impacau de minune, dar seara, cand sa mearga la culcare, pe caine il apuca cateodata
latratul; si azi asa, maine asa, ursul ii spuse ca nu-l mai poate suferi din cauza schelalaielii lui. In cele din
urma, cainele intelese ca nu era chip sa traiasca sub acelasi acoperis cu ursul.

Intalni o vulpe, ii istorisi necazul cu ursul si ea il pofti sa locuiasca in vizuina ei. Ziua, totul mergea struna:
siretenia vulpii si puterea cainelui ii faceau sa vina acasa incarcat de vanat.
Dar, cand sa mearga la culcare insa, auzindu-l pe caine cum latra, vulpea ii spuse:

- Nu-i bine ce faci! daca te aude lupul sau tigrul, vin glont aici si ne ucid pe amandoi!

Satul si de cicaleala vulpii, cainele se gandi la un alt animal mai mic decat el, care sa nu indrazneasca
sa-l bata la cap. Si din intamplare, in padure ii iesi in cale un iepure.

- Ce spui, iepuras, ti-ar placea sa vanam impreuna?

Il intreba cainele cel voinic.

Onorat, iepurele ii raspunse pe nerasuflate ca ar fi fericit de asemenea tovarasie, ziua si noaptea.

Si mersera a doua zi impreuna la vanatoare. Langa el, iepurele se simtea parca alt animal. Toate bune.
Se ospatara in doi si petrecura clipe frumoase. Dar, la culcare, cand iepurele auzi ce tare latra cainele, o
rupse la goana parasindu-si si casa si tot, de teama ca latratul sa nu atraga toate fiarele intr-acolo.

Plictisit de toate animalele cu care incercase sa-si duca zilele, se opri intr-o buna zi la casa unui padurar:

- Ma primesti, bunule padurar ? il intreba cainele sovaelnic, si ca sa nu aiba suparare, il anunta ca el e

obisnuit sa latre de cate ori are el pofta, cand e fericit si cand e trist si mai ales de cate ori simte ca se
apropie vreo vietate de el,

- Sunt tare bucuros ca vrei sa traiesti pe langa casa mea! Ziua vom vana impreuna, si seara am sa-ti
pregates un culcus minunat. Cat priveste obicieiul tau de a latra, e un bine pentru mine, caci ma vei
anunta de toti oaspetii care vor sa ne viziteze si daca-s buni ii vom primi cu bunatate si daca or fi rai, cu
pusca.

- Raman tot restul vietii cu tine, omule! Tu nu esti nici fricos nici mofturos cum au fost toti pe langa care
am trait pana acum - incheie cainele si se gudura fericit, de primirea padurarului.