Sunteți pe pagina 1din 25

I.

CAILE DE ATAC IN POCESUL CIVIL


1.1. Scurt istoric
a) Codul de procedur civil din 1865 i legea de organizare a naltei Curi
de Casaie au reglementat :
- dou ci de atac ordinare - opoziia i apelul;
- patru ci de atac extraordinare : recursul (n casaie, n anulare i n
interesul legii), revizuirea, contestaia (n anulare i la executare) i aciunea
recursorie
b) n perioada 1948 - 1993, recursul a devenit o cale ordinar de atac, iar
dispoziiile privind apelul, recursul n anulare i recursul n interesul legii au
fost abrogate.
c) Prin Legea nr.59/1993 s-a reintrodus apelul, astfel c existau dou ci
ordinare de atac - apelul i recursul, precum i patru ci extraordinare de atac:
recursul n anulare, recursul n interesul legii, contestaia (n anulare i la
executare) i revizuirea.
d) Potrivit art.I pct.106 din Ordonana de Urgen nr.138/2000, intrat n
vigoare la 02.05.2001, recursul a fost reglementat ca o cale extraordinar de
atac, iar apelul a fost suprimat n materie comercial i ntr-un numr mare de
cauze civile.
e) Aadar, n prezent, controlul judiciar se realizeaz de ctre tribunale,
curi de apel i de Inalta Curtea de Casatie si Justiie pe calea ordinar de atac a
apelului i pe cile extraordinare de atac - recursul i recursul n anulare,
pstrndu-se i celelalte ci extraordinare de atac - revizuirea i contestaia (n
anulare i la executare).
Un element comun rilor din Uniunea European este faptul c apelul se
judec de instana superioar, iar recursul (care vizeaz numai probleme de drept),
de regul, se soluioneaz de instana de casaie sau din vrful piramidei judiciare,
asigurndu-se, astfel, unitatea de practic judiciar.
Procesul civil parcurge, n mod obinuit - dar nu obligatoriu, dou faze:

- judecata;
- executarea silit.
Faza judecii cuprinde:
- judecata n prim instan;
- judecata n cile de atac.
Indiferent c este n prim instan sau n cile de atac, n principiu, judecata
parcurge patru etape:
- etapa scris;
- etapa dezbaterilor;
- etapa deliberrii i pronunrii hotrrii;
- etapa cotrolului judiciar de legalitate si temeinicie a hotararii.

1.2. Clasificarea cailor de atac:

a. in functie de conditiile de exercitare:


- caile ordinare: - sunt acelea care pot fi exercitate de partea nemultumita
de hotarare, fara sa se limiteze motivele de exercitare; poate fi exercitata in orice
materie, daca legea nu o interzice in mod expres.
apelul;
- caile extraordinare: - sun acelea care pot fi exercitate numai in conditiile
legii si pentru motivele expres si limitative prevazute de lege.
recursul,
contestatia in anulare;
revizuirea;
recursul in interesul legii;
b. in functie de instanta competenta:

- caile de atac de reformare - sunt cele care se solutioneaza de o


instanta superioara celei care a pronuntat hotararea, prin ele realizandu-se
controlul judiciar;
- caile de atac de retractare sunt cele care se adreseaza chiar
instantei care a pronuntat hotararea atacata, pentru ca, in temeiul motivelor
invocate, sa-si retraga hotararea si sa pronunte o alta
c. in functie de faptul daca provoaca sau nu o noua judecata in fond:
- caile de atac devolutive sunt cele care, in limitele cererilor
formulate in prima instanta si a ceea ce se atataca, provoaca o noua judecata de
fond, fiind posibila readministrarea probelor de la prima instanta si administrarea
oricaror probe noi.
- caile de atac nedevolutive realizeaza nu control asupra hotararii
atacate, fara posibilitatea de a administra, in principiu, probe noi si fara a avea loc
o noua judecata de fond.
d. in functie de faptul daca partile au sau nu acces direct la exercitarea
cailor de atac:
- caile de atac comune;
- caile de atac speciale;
Majoritaea cailor de atac se incadreaza in prima categorie, fiind speciale
numai recursul in interesul legii si recursul in anulare ce apartine exclusiv
procurorului general, care poate exercita din oficiu sau la cererea ministrului
justitiei.
II. CAILE DE ATAC ORDINARE APELUL
2.1. Noiuni generale privind apelul
Este instituit la Roma de mpratul Hadrian, iar n Frana, mult mai trziu, n
secolul XIII. n rile Romneti este introdus n secolul XVIII i, apoi, n Codul
de procedur civil din 1865 (art.316-338), fiind oarecum modificat prin reforma
din 1900 i, mai substanial, prin legea de accelerare a judecilor din 1943. Este
abrogat prin Decretul nr.132 din 19.06.1952 i reintrodus n Codul de procedur
civil prin Legea nr.59/1993 (art.282-298).
Ultimele modificari au fost aduse prin O.U.G. nr.138/2000 si O.U.G.
nr.59.2001.

In raport cu dispozitiile care-l reglementeaza apelul poate fi caracterizat ca o


cale de atac:
- comuna;
- ordinara;
- de reformare;
- devolutiva;
- suspensiva de executare.
2.2. Obiectul apelului
Pot fi atacate cu apel, potrivit art.282 C.proc.civ., hotrrile date n prim
instan de judectorie i tribunal. Din coraborarea art. 282, alin. 1 si a art. 299
C.proc.civ.R. se deduce faptul ca pot exista tousi si hotarari date fara drept de
apel e vorba de:
- hotrrile pronunate n ultim instan sau n prim i ultim instan, pe
care legea le declar fr drept de apel: renunarea la dreptul pretins se constat
printr-o hotrre dat fr drept de apel (art.247alin.4C.proc.civR..); hotrrea
care consfinete nvoiala prilor se d fr drept de apel (art.273C.proc.civ.R.)
ori prevede c mpotriva lor se exercit recursul: hotrrile pronunate asupra
conflictelor de competen (art.22alin.final.C.proc.civ.R.); hotrrile pronunate
asupra perimrii (art.253 alin.2C.proc.civ.R.); hotrrea de anulare a aciunii
arbitrale (art.366 alin.2C.proc.civ.R.);
- hotrrile date n prim instan n cererile introduse pe cale principal
privind pensii de ntreinere, litigii al cror obiect are o valoare de pn la 1
miliard lei inclusiv, att n materie civil ct i n materie comercial, aciunile
posesorii, cele referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil, luarea
msurilor asiguratorii, precum i n alte cazuri prevzute de lege (art.282 1
alin.1C.proc.civ.R.); Dac aceste cereri sunt formulate pe cale accesorie sau
incidental, n lumina principiului accesorium sequitur principale soluia dat
asupra lor este supus cilor de atac prevzute pentru cererea principal.

- hotrrile instanelor judectoreti prin care se soluioneaz plngerile


mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate
jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate, dac legea nu prevede
altfel (art.2821 alin.2 C.proc.civ.R.).
mpotiva ncheierilor premergtoare nu se poate face apel dect odat cu
fondul, n afar de cazul cnd prin ele s-a ntrerupt cursul judecii. Apelul
mpotriva hotrrii se socotete fcut i mpotriva ncheierilor (art.282alin.2 i
3C.proc.civ.R.). Dac hotrrea final este inapelabil acelai caracter l vor avea
i ncheierile premergtoare.
2.3. Subiectele apelului
Codul de procedura civila in art. 283 face o singura precizare si anume
dispune ca partea a renuntat expres la apel cu privire la hotarare nu mai are dreptul
de a face apel.
2.3.1. Partile din proces
Reclamantul si paratul care si-au disputat un drept in fata primei instante, au
posibilitatea sa se planga impotriva hotararii pe calea apelului . Desigur, au
calitatea de parti si succesorii in dreptul partilor, precum si persoanele sau
organele carora legea le recunoaste legitimarea procesuala activa, alaturi de
titularii drepturilor in cazul in care au sesizat prima instanta de fond, in situatia in
care partea pentru care a intervenit nu a facut ea insasi apel sau recurs.
In fata instantei de fond, partea nu este obligata sa exercite apelul personal,
ci o poate face printr-un reprezentant conventional.
2.3.2. Persoane care nu au luat parte la judecata de fond
Tertii, care nu au fost parte in process, nu au dreptul de a face apel , chiar
daca ar fi interesati in cauza respectiva.
Exceptie fac:
a. creditorii chirografari in baza art. 974 C. Civ.R.;
b. dobanditorii cu titlu particular a unui drept sau bun ce formeaza obiectul
litigiului, daca transmiterea a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond, si
inaintea expirarii termenului de apel;

c. orice persoana interesata , chiar daca nu a fost citata la dezlegarea pricinii


in materie necontencioasa potrivit art. 336 alin.4 C. poc. Civ.R.
2.3.3. Procurorul
Potrivit art. 128 din Constitutie, Ministerul Public poate exercita, in
conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, iar art. 45, alin.
(5) C. poc. Civ.R. dispune, de asemenea , ca procurorul poate, in conditiile legii,
sa exercite caile de atac impotriva oricaror hotarari.
Deci, el poate exercita si apelul.
2.4. Sesizare instantei
2.4.1. Instanta competenta
Judecata apelului este de competenta Tribunalului, daca se ataca o hotarare
pronuntata in prima instanta de catre judecatorie, si de competenta Curtii de apel,
daca calea de atac se exercita impotriva unei hotarari pronuntate in prima instanta
de catre tribunal.
Inalta Curte de Casatie si justitie nu are competenta de a solutiona apeluri.
2.4.2. Termenul de apel
Termenul de apel reprezint intervalul de timp nuntrul cruia se poate
exercita calea de atac a apelului i este reglementat n art.284-286C.proc.civ.R.
Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotrrii, dac legea nu
dispune altfel (art.284 alin.1 C.proc.civ.R.). Termenul de apel curge chiar daca
comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare. Daca o parte
face apel inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data
depunerii cererii de apel.
Pentru procuror termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii, in afara
de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei, cand termenul curge
de la comunicarea hotararii.
Apelul declarat in termen suspenda executarea hotararii de prima instanta, cu
exceptia cazurilor anume prevazute de lege.

2.4.3. Cererea de apel.


Cererea de apel va cuprinde: 1. numele, domiciliul sau resedinta partilor ori,
pentru persoanele juridice, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, numarul de
inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor
juridice, codul fiscal si contul bancar. Daca apelantul locuieste in strainatate, va
arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile
privind procesul; 2. aratarea hotararii care se ataca; 3.motivele de fapt si de
drept pe care se intemeiaza apelul; 4. dovezile invocate in sustinerea apelului; 5.
semnatura.
Cerintele de la pct. 2 si 5 sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii, iar cele de
la pct. 3 si 4, sub sanctiunea decaderii.
La cererea de apel se vor alatura atatea copii cati intimati sunt.
Efetele cererii de apel:
- investete instana de apel cu judecarea apelului. Dac n cazul judecii
n prima instan, n mod excepional, instana se poate sesiza din oficiu, instana
de apel nu se sesizeaz niciodat din oficiu. Din momentul sesizrii instanei de
apel, dobndete dreptul i obligaia de a proceda la soluionarea cauzei.
- efectul suspensiv de executare. Efectul suspensiv de executare este o
trstur este o trstur definitorie a hotrrilor susceptibile de apel, acetea
neputnd fi puse n executare silit ct timp sunt susceptibile de apel i nici pe
perioada judecrii cererii de apel. Efectul suspensiv de executare nu se produce n
cazul hotrrilor care sunt executorii de drept (art.278C.proc.civ.R.) i nici n
cazul celor pronunate n conformitate cu art.279C.proc.civ.R. ns, potrivit
art.280C.proc.civ.R., instana de apel poate ncuviina suspendarea execuiei
vremelnice, cu darea unei cauiuni, al crei cuantum l va fixa instana. Dac
prima instan a respins cererea pentru ncuviinarea execuiei vremelnice, aceast
cerere poate fi reiterat n apel. De asemenea, efectul suspensiv al apelului, nu se
produce n acele cazuri n care apelantul a achiesat expres sau tacit la hotrrea
pronuat mpotriva sa;
- efectul devolutiv, n sensul c apelul provoac o nou judecat n fond a
pricinii, cu privire la problemele de fapt i de drept. Efectul devolutiv al apelului
cunoate dou limite: instana de apel va cerceta cauza numai cu privire la

motivele indicate de apelant n cererea de apel; prin apel nu se poate lrgi cadrul
prorcesual stabilit n faa primei instane.
Efectul devolutiv al apelului vizeaz numai ceea ce s-a judecat de ctre prima
instan, nefiind admise modificri cu privire la calitatea prilor, obiectul sau
cauza cererii de chemare n judecat i nici formularea unor cereri noi. n acest
sens, art.294 alin.1C.proc.civ.R. prevede c:n apel nu se poate schimba
calitatea prilor, cauza sau obiectul cererii de chemare n judecat i nici nu se
pot face alte cereri noi. Excepiile de procedur i alte asemenea mijloace de
aprare nu sunt considerate cereri noi.
2.5 Procedura de judecata a apelului
Dup primirea dosarului, la instana de apel se desfoar o procedur o
procedur prealabil soluionrii cauzei n edin public. Procedura prealabil
vizeaz n primul rnd fixarea termenului de judecat i asigurarea
contradictorialitii i a dreptului de aprare n faa instanei de apel.
Termenul de judecat se fixeaz astfel nct, de la primirea citaiei, intimatul
s aib la dispoziie cel puin 15 zile pentru a-i pregti aprarea, iar n procesele
urgente, cel puin 5 zile. Dac intimatul preedintele va putea fixa un termen mai
ndelungat. Prin citaie, intimatul va fi informat c are obligaia de a-i alege
domiciliul n Romnia, unde urmeaz a i se face comunicrile privind procesul
(art.1141 alin.4C.proc.civ.R.).
Preedintele va dispune s se comunice intimatului, odat cu citaia, o copie
dup cererea de apel, mpreun cu copiile de pe nscrisurile alturate i care nu au
fost nfiate la prima instan, punndu-i-se n vedere obligaia de a depune
ntmpinare cu cel puin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecat (art.289
alin.2C.proc.civ.R.).
n cazul n care intimatul nu a primit n termenul prevzut de art.114 1,
comunicarea motivelor de apel i a dovezilor invocate, va putea cere, la prima zi
de nfiare, un termen nuntrul cruia s depun ntmpinare. Dac intimatul
lipsete la prima zi de nfiare i instana constat c motivele de apel nu au fost
communicate, va dispune amnarea cauzei i efectuarea comunicrii, iar dac
motivele nu au fost communicate n termen, instana va dispune amnarea cauzei
cu ndeplinirea cerinelor art.1141 alin.3 sau 4, dup caz (art.291 C.proc.civ.R.).

Apelurile fcute vor fi repartizate la o singur secie a instanei de apel


(art.289alin.4C.proc.civ.R.). Dac apelurile fcute mpotriva aceleiai hotrri au
fost repartizate la secii deosebite, preedintele ultimei secii investite va dispune
trimiterea dosarului la secia cea dinti investit.
n ceea ce privete compunerea completului de judecat, judecarea apelului
se face, n complet de doi judectori.
Apelul se judec dup regulile de la judecata n prima instan avnd n
vedere i dispoziiile speciale n materia apelului (art.298C.proc.civ.R.). Astfel, se
vor aplica i n apel dispoziiile privitoare la nfiri i dezbateri, la condiiile n
care prile pot fi reprezentate n justiie, la invocarea i soluionarea excepiilor,
administrarea dovezilor, deliberarea i pronunarea hotrrii, renunarea,
achiesarea, tranzacia, cu condiia s nu contravin dispoziiilor din materia
apelului.
O prim dispoziie special n materia apelului, este prevzut n art.292
alin.1C.proc.civ.R.:Prile nu se vor putea folosi naintea instanei de apel de
alte motive, mijloace de aprare i dovezi, dect de cele invocate la prima
instan sau artate n motivarea apelului ori n ntmpinare. Instana de apel
poate ncuviina i administrarea probelor a cror necesitate rezult din
dezbateri. Art.292 alin.2C.proc.civ.R. oblig instana de apel s se pronune, n
fond, numai pe baza celor invocate la prima instan n cazul n care apelul nu se
motiveaz, ori motivarea apelului sau ntmpinarea nu cuprind motive, mijloace
de aprare sau dovezi noi.
De asemenea, n apel nu se poate schimba calitatea prilor, cauza sau
obiectul cererii de chemare n judecat i nici nu se pot face alte cereri noi.
Alt dispoziie special, prevzut n art.295alin.1C.proc.civ.R., stabilete
limitele n care instana de apel va cerceta fondul pricinii. Astfel, potrivit art.295
alin.1C.proc.civ.R.:Instana de apel va verifica, n limitele cererii de apel,
stabilirea situaiei de fapt i aplicarea legii de ctre prima instan. Motivele de
ordine public pot fi invocate i din oficiu.
2.6.Solutiile apelului

n legtur cu soluiile care pot fi pronunate de instana de apel, Codul de


procedur civil prevede n art.296 C.proc.civ.R. c instana de apel poate pstra
ori schimba n tot sau n parte, hotrrea atacat. Apelantului nu i se poate ns
crea n propria cale de atac o situaie mai grava dect aceea din hotrrea atacat.
Pstrarea hotrrii atacate echivaleaz cu respingerea cererii de apel.
Respingerea apelului are ca efect meninerea sentinei mpotriva creia s-a
exercitat calea de atac. Aceast soluie se pronun de instana de apel atunci cnd
motivele invocate de apelant au fost gsite nentemeiate.
Instana de apel poate admite cererea de apel schimbnd hotrrea atacat n
tot sau n parte. n acest caz este ns necesar s se arate de instana de apel c s-a
admis apelul i s se reproduc soluia dat de instana de apel pe fond.
n cazul n care prima instan a respins sau a anulat cererea de chemare n
judecat fr a intra n cercetarea fondului i instana de apel gsind apelul
ntemeiat, a anulat hotrrea apelat, va evoca fondul i va judeca procesul,
pronunnd o hotrre definitiv (art.297alin.1C.proc.civ.R.). Hotrrea
pronunat, fiind definitiv va putea fi atacat numai cu recurs.
Dac hotrrea a fost desfiinat pentru nclcarea normelor referitoare la
competen, instana de apel anulnd hotrrea atacat, va trimite cauza spre
judecare instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional
competent, afar de cazul cnd constat propria sa competen. n acest caz,
precum i atunci cnd exist vreun alt motiv de nulitate, iar prima instan a
judecat n fond, instana de apel, anulnd n tot sau n parte procedura urmat i
hotrrea pronunat, va reine procesul spre judecare (art.297alin.2C.proc.civ.R.).
n acest caz, hotrrea pronunat va putea fi atacat cu apel, dac prin lege nu se
prevede altfel.
III. CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC
A. RECURSUL
3.1. Noiuni generale privind recursul

Recursul nu a fost reglementat initial in cod, ci in Legea Curtii de Casatie,


find o cale extraordinara de atac.
- din anul 1948 - a fost introdus ca o cale ordinara de atac, alaturi de apel;
- in anul 1952 a ramas singura cale ordinara de atac;
- in anul 1993 s-a revenit la sistemul procesual din 1948;
- in prezent, prin modificare acesta apare in Codul de procedura civila ca o
cale extraordinara de atac.
Recursul este cale extraordinar de atac, prin care partea interesat sau
procurorul solicit, n condiiile i pentru motivele prevzute de lege, desfiinarea
unei hotrri dat fr drept de apel, n apel sau de un organ cu activitate
jurisdicional, urmrindu-se n principiu s se dispun o rejudecare a fondului
sub aspectul motivului de casare.

3.2. Elementele recursului. Subiectele, obiectul i motivele recursului

Subiectele recursului
n recurs, partea care exercit calea de atac poart denumirea de recurent, iar
cea mpotriva creia se exercit recursul. Poate avea calitate de recurent sau de
intimat oricare dintre pri indiferent de poziia procesual avut n faa instanei
de fond.
Obiectul recursului
Sunt hotrri susceptibile de recurs, potrivit art.299alin.1C.proc.civ.R.hotrrile date fr drept de apel, cele date n apel, precum i, n condiiile
prevzute de lege, hotrrile altor organe cu activitate jurisdicional.
n prima categorie se ncadreaz acele sentine care au fost pronunate fr
drept de apel. Aceste cazuri sunt limitativ prevzute de lege: n cazul conflictelor
de
competen
(art.22alin.5C.proc.civ.R.);
hotrri
de
expedient

(art.273C.proc.civ.R.); hotrrea prin care instana a luat act de renunarea


reclamantului la dreptul subiectiv (art.247alin.4C.proc.civ.R.); hotrri pronunate
n revizuire pentru contrareitate de hotrri (art.328alin.2C.proc.civ.R.).
Principala categorie a hotrrilor susceptibile de recurs sunt cele pronunate
n apel, indiferent de soluia la care s-a oprit instana de apel. Recursul nu poate fi
ns exercitat, omisso medio, trecnd peste calea de atac a apelului. Hotrrea dat
n prim instan care nu a fost atacat cu apel nu mai poate fi atacat nici cu
recurs, ea devenind irevocabil la expirarea termenului de apel.
n cazul hotrrilor pronunate ntr-o contestaie n anulare, revizuire sau
contestaie la executare, regula este c acestea pot fi atacate cu recurs numai dac
i hotrrile pronunate asupra fondului erau susceptibile de recurs.
ncheierile premergtoare pot fi atacate cu recurs numai o dat cu fondul
cauzei, cu excepia celor prin care s-a ntrerupt cursul judecii n faa instanei de
apel.
ncheierile prin care s-a dispus suspendarea judecii pot fi atacate separat cu
recurs. Recursul se poate declara ct timp dureaz suspendarea cursului judecrii
procesului, att mpotriva ncheierii prin care s-a dispus suspendarea, ct i
mpotriva ncheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol
(art.2441C.proc.civ.R.).
Motivele de recurs
Simpla nenulumire a unei pri sau a prilor n litigiu fa de hotrrea
pronunat nu este suficient pentru casarea acesteia, ci recurentul are obligaia si ntemeieze recursul pe cel puin unul din motivele prevzute limitativ de lege.
Motivele de recurs sunt expres si limitativ prevazute de lege :
1) In cazul in care instanta care a pronuntat hotararea nu a fost alcatuita
corespunzator normelor referitoare la completele de judecata.
2) Cand la pronuntarea hotararii nu s-a respectat principiul continuitatii,
adica hotararea a fost data de catre alti judecatori decat aceia care au participat la
punerea concluziilor in fond.

3) Cand s-au incalcat reglementarile cu privire la competenta.


4) Cand s-a savarsit un exces de putere, adica cand s-a incalcat principiul separatiei puterilor, instanta rezolvand o cerere ce trebuie rezolvata de o alta
autoritate publica.
5) In cazul in care nu s-au respectat alte reguli de procedura pentru care art.
105, C.pr.civ.R. prevede sanctiunea nulitatii. In cazul acestor cinci motive,
instanta de recurs procedeaza la casarea hotara-rii atacate. Pentru urmatoarele
cinci motive, instanta de recurs va proceda la modifi-carea hotararii atacate.
6) Cand instanta care a pronuntat hotararea atacata s-a pronuntat plus sau
ultra petita.
7) Cand hotararea atacata nu cuprinde motivele care au stat la baza ei sau
aceste motive sunt contradictorii.
8) Cand instanta a pronuntat o hotarare gresita, intrucat neintemeiat a schimbat natura actului dedus judecatii sau intelesul neindoielnic al acelui act.
9) Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal sau cand instanta a
aplicat gresit legea.
3.3. Sesizarea instantei
3.3.1. Instanta competenta
Potrivit art.299 alin.2 C.prov.civ.R., recursul se judec de instana imediat
superioar celei care a pronunat hotrrea n apel. Potrivit principiului
colegialitii, recursul se judec de un complet format din trei judectori.
3.3.2.Termenul de recurs
Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotrrii, dac legea nu
dispune altfel (art.301C.proc.civ.R.).
Termenul de 15 zile prevzut de art.301C.proc.civ.R. constituie dreptul
comun n materia recursului. De la aceast regul exist excepii att n ceea ce
privete durata termenului, ct i n ceea ce privete punctul de la care termenul
ncepe s curg.

n ceea ce privete durata termenului de recurs, Codul de procedur civil


instituie anumite termene speciale de recurs, constituind excepii de la regula
menionat:
-termenul de recurs mpotriva hotrrii prin care se soluioneaz conflictele
de competen este de 5 zile (art.22alin.5C.proc.civ.R.);
-termenul de recurs mpotriva ordonanei preediniale este de 5 zile
(art.582alin.3C.proc.civ.R.);
-termenul de recurs mpotriva hotrrii de divor este de 30 de zile
(art.619C.proc.civ.R.).
3.3.3. Cererea de recurs
Cererea de recurs se depune la instanta a carei hotarare se ataca.
Efetele cererii de recurs:
- investirea instantei ca si in cazul apelului;
- suspenda executarea hotararii atacate in cazurile expres prevazute de lege
3.4. Procedura de judecata a recursului
Dup mplinirea termenului de recurs pentru toate prile, instana a crei
hotrre este recurat va nainta instanei de recurs dosarul mpreun cu dovezile
de ndeplinire a procedurii de comunicare a hotrrii.
La termenul stabilit pentru judecata recursului, preedintele completului va
da mai nti cuvntul recurentului, iar apoi intimatului. Dac procurorul este parte
principal (cnd a pornit aciunea n temeiul art.45 alin.1C.proc.civ.R.) sau
recurent va avea primul cuvntul, iar n celelalte cazuri va vorbi ultimul.
Inainte de a se trece la dezbaterea motivelor de casare, instana va soluiona
excepiile de procedur care fac de prisos cercetarea n fond a recursului.
Instana, prin soluionarea recursului, nu rejudec pricina n fond, ci
controleaz hotrrea atacat n raport de motivele de casare invocate de recurent.

Dac recursul este declarat mpotriva unei hotrri care, potrivit legii, nu
poate fi atacat cu apel, instana de recurs va examina cauza sub toate aspectele.
Art.305C.proc.civ. consacr regula inadmisibilitii probelor noi n recurs, cu
excepia nscrisurilor. Aceast regul se ntemeiaz pe o raiune precis, anume
aceea c esenialmente recursul nu este o cale devolutiv de atac, ci un mijloc
procedural prin care se realizeaz doar un examen al hotrrii atacate.
Limitarea privitoare la probele ce pot fi administrate exist numai pentru
etapa recursului, dup casare putnd fi administrat orice prob necesar
soluionrii cauzei.
i n etapa recursului pot apare incidente de procedur, de natur s ntrerup
sau s sting cursul judecii sau s modifice soluia. Astfel, recursul: poate fi
suspendat pentru motivele prevzute de art.242-244C.proc.civ.R.; se poate
perima, dac a rmas n nelucrare din vina recurentului, timp de un an n materie
civil i ase luni n materie comercial; se poate stinge prin actele de dispoziie
ale prilor.

Judecata in fond dupa casare: art. 315- C.proc.civ.R.


In caz de casare, hotararile instantei de recurs asupra problemelor de drept
dezlegate, precum si asupra necesitatii administrarii unor probe sunt obligatorii
pentru judecatorii fondului.
Cand hotararea a fost casata pentru nerespectarea formelor procedurale
judecata va reincepe de la actul anulat.
Dupa casare, instanta de fond va judeca din nou, tinand seama de toate
motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata.
La judecarea recursului, precum si la rejudecarea procesului dupa casarea
hotararii de catre instanta de recurs, dispozitiile Art. 296 sunt aplicabile in mod
corespunzator.

3.5. Solutii in recurs


Potrivit art.312alin.1C.proc.civ.R.:Instana poate admite recursul, l poate
respinge sau anula ori poate constata perimarea lui.
n cazul admiterii recursului, hotrrea atacat poate fi modificat sau
casat, n tot sau n parte (art.312 alin.2C.proc.civ.R.).
Modificarea hotrrii atacate se pronun pentru motivele prevzute de
art.304pct. 6, 7, 8, i 9C.proc.civ.R., iar casarea, pentru cele prevzute de art.304
pct. 1, 2, 3, 4 i 5 C.proc.civ.R, precum i n toate cazurile n care instana a crei
hotrre este recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului sau
modificarea hotrrii nu este posibil, fiind necesar administrarea de probe noi.
n scopul asigurrii unei judeci unitare, dac instana gsete ntemeiate mai
multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, va dispune
casarea total a hotrrii atacate (art.312alin.3C.proc.civ.R).
Casarea poate fi total, atunci cnd vizeaz ntreaga hotrre atacat, sau
parial, cnd se desfiineaz numai o parte din hotrrea atacat.
Distincia dintre casarea total i parial, prezint importan pentru
stabilirea limitelor n care se va rejudeca fondul dup casare.
Din punct de vedere al instanei care va judeca pricina dup casare se face
distincie ntre casarea cu reinere i casarea cu trimitere.
Recursul poate fi respins ca:
- nefondat, cnd instana de recurs constat c hotrrea atacat este legal i
temeinic;
- fiind tardiv introdus, caz n care hotrrea devine irevocabil la expirarea
termenului de recurs;
- inadmisibil, n situaia n care este este exercitat omisso medio, mpotriva
unei hotrri de prim instan neapelat, dei partea avea la ndemn calea de
atac a apelului;

- neavenit, n situaia n care recursul a fost exercitat de intervenientul


accesoriu, fr ca partea n favoarea creia s-a intervenit s fi declarat recurs;
- nesusinut, n materia divorului, dac la judecat se prezint numai prtul
(art.612alin.2C.proc.civ.R.).
Recursul mai poate fi anulat, spre exemplu, ca netimbrat sau insuficient
timbrat ori ca fiind introdus de o persoan, fr calitate procesual.
Hotrrea pronunat de instana de recurs este irevocabil chiar dac prin
aceasta s-a soluionat fondul pricinii (art.377alin.2 pct.4 C.proc.civ.R.). Fiind
irevocabil, aceast hotrre nu mai poate fi atacat cu un nou recurs, ci numai
prin intermediul contestaiei n anulare sau revizuirii, pentru motivele prevzute
expres de lege.
B. CONTESTAIA N ANULARE
3.1. Noiuni generale privind contestatia
Se caracterizeaza prin atributele rezultate din reglementarile cuprinse in art.
317-321, C.pr.civ.R.
Este o cale extraordinara de atac pentru ca poate fi exercitata numai
impotriva anumitor hotarari si numai pentru motive expres si limitativ prevazute
de lege. De asemenea, este o cale de atac comuna, pentru ca se afla la dispozitia
partilor si este o cale de atac de retractare, pentru ca se adreseaza chiar instantei
care a pronuntat hotararea atacata.
In principiu, e o cale de atac nesuspensiva de executare, instanta putand
totusi sa dispuna suspendarea hotararii atacate la cererea partii si cu plata unei
cautiuni.
3.2. Contestatia in anulare obisnuita. Motive.
Contestaia n anulare obinuit este calea extraordinar de atac prin
intermediul creia partea interesat poate obine retractarea unei hotrri
judectoreti
irevocabile
pentru
motivele
expres
prevzute
de

art.317C.proc.civ.R., dar numai dac motivele nu au putut fi invocate pe calea


apelului sau recursului.
Situatiile (motivele) exercitarii caii de atac a contestatiei in anulare obisnuite
sunt:
1.Cand partea nu a fost citata sau nu a fost citata legal pentru ziua cand s-a
judecat pricina.
2.Cand instanta a incalcat regulile cu privire la competenta, indiferent daca ar
fi vorba de competenta generala, materiala sau de cea teritoriala exceptionala.
3.3. Contestatia in anulare speciala. Motive.
Contestaia n anulare special este calea extraordinar de atac prin
intermediul creia partea interesat poate obine retractarea unei hotrri
pronunate de instana de recurs pentru motivele expres prevzute de
art.318C.proc.civ.R.:
Contestatia in anulare speciala priveste numai hotararile instantei de recurs si
poate fi exercitata pentru unul dintre urmatoarele motive:
1. Cand instanta de recurs care a pronuntat hotararea a savarsit o greseala
ma-teriala (o greseala de procedura, nu de fond, dar care a determinat o solutie
gresita). Ex: Instanta de recurs a respins ca tardiv recursul pentru ca a fost
introdus in cea de-a 16 zi.
2. Cand instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-l numai in
parte a omis sa cerceteze unul dintre motivele de recurs care ar fi fost
determinante pentru solutionarea cauzei, cu conditia ca acest motiv sa fi fost
invocat de parte si el sa fi avut relevanta pentru solutionarea recursului.
3.4.Judecata contestatiei in anulare
Judecata contestatiei se face dupa regulile de la instanta de fond, iar daca este
vorba de o decizie a instantei de recurs potrivit regulilor aplicabile in fata acestor
instante de redurc potrivit regulilor aplicabile in fata acestor instnte. Judecata se
face de urgenta.

Intampinarea este obligatorie si se depune la dosar cu cel putin 5 zile inainte


de termenul de judecata.
In caz de admitere, se procedeaza diferit in raport de motivul invocat.
Hotararea data in contestatie este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea
atacata, respective cu recurs numai daca pe calea contestatiei s-a atatcat o hotarare
pronuntata in ultima instanta sau o decizie a instantei de apel. In cazul contestatiei
speciale, hotararile care se pronunta nu sunt susceptibile de recurs.

C. REVIZUIREA
3.1. Noiuni generale privind revizuirea
Revizuirea este o cale extraordinar de atac, de retractare, nesuspensiv de
executare prin intermediul creia se poate obine desfiinarea unei hotrri
judectoreti definitive i rennoirea judecii n cazurile expres determinate de
lege.
Revizuirea face parte din categoria cilor extraordinare de atac, motivele
pentru care poate fi exercitat fiind expres prevzute de lege.

3.2. Obiectul, subiectele, motivele si termenul revizuirii


Obiectul
Art.322, alin.1C.proc.civ. limiteaz obiectul revizuirii la hotrrile rmase
definitive n instana de apel sau prin neapelare, i la hotrrile instanei de recurs
atunci cnd evoc fondul.
In doctrina, atat inainte de modificarea codului prin Legea nr. 59/1993, cat si
dupa aceea, se subliniaza constant ca revizuirea, spre deosebire de recurs, vizeaza
hotarari prin care s-a rezolvat fondul pretentiei ce a fost dedusa judecatii.
Subiectele

n revizuire partea care exercit calea de atac poart denumirea de


revizuient, iar cea mpotriva creia se introduce cererea, intimat. Revizuient
poate fi oricare din prille care a figurat n procesul n care s-a pronunat
hotrrea atacat, cu condiia de a justifica un interes. Calea de atac a revizuirii
poate fi exercitat i de procuror, indiferent dac a participat sau nu la judecat.
Motive
Motivele revizuirii pot fi invocate separat, prin cereri succesive, atunci cand
competenta de rezolvare a acestora apartine unor instante diferite. Cele opt motive
de revizuire ar putea fi grupate in urmatoarele categorii:
1. Unele motive sunt intrinseci hotararii atacate. Dispozitivul hotararii cuprinde elemente potrivnice, instanta s-a pronuntat plus si ultra petita in una si
aceeasi cauza sau s-au pronuntat doua hotarari potrivnice.
2. Alte motive sunt extrinseci hotararii atacate.Astfel, putem intalni situatii in
care obiectul pricinii nu se mai afla in fiinta si, prin urmare, nu se poate executa
silit hotararea. De asemenea, se poate ca un jude-cator, un martor sau un expert sa
fi fost condamnat pentru o infractiune in legatura cu pricina sau ca partea sa fi fost
impiedicata, dintr-un motiv de forta majora, sa se prezinte la dezbateri si sa
instiinteze despre aceasta instanta de judecata.
3. Unele motive sunt de ordin procesual - Lipsa de aparare a statului, a altor
persoane de drept public sau utilitate publica, a minorilor, a interzisilor judecatoresti ori a absentilor sau apararea lor cu viclenie.
4. Motive de fond - Faptul ca hotararea cuprinde dispozitii potrivnice.
Termenul
Termenul de revizuire este, dupa caz:
a) De regula, termenul este de o luna, care incepe sa curga de la data
comunicarii sau pronuntarii hotararii, de la ultima hotarare, in cazul pronuntarii a
doua hotarari cu acelasi obiect, de la data descoperirii unui inscris nou (in inteles
restrictiv, nu o alta proba, cum ar fi un martor), decisiv pentru solutionarea cauzei.

b) Termenul este de 6 luni de la data dobandirii capacitatii in cazul lipsei de


aparare sau daca apararea incapabilului sau a absentului s-a facut cu viclenie.
c) Termenul este de 15 zile, cand partea a fost impiedicata sa se prezinte la
instanta si sa instiinteze despre aceasta instanta. Cele 15 zile curg de la incetarea
cazului de forta de majora.

3.3. Judecata cererii de revizuire

Competenta rezolvarii cererii de revizuire apartine, de regula, instantei careia


a pronuntat hotararea atacata. Totusi, pentru motivul de revizuire constand in
existenta a doua hotarari judecatoresti contradictorii, competenta apartine instantei
ierarhic superioare acelora care au pronuntat hotararea.
Partea trebuie sa faca o cerere de revizuire, aratand si motivele de revizuire.
In conditiile art. 103, C.pr.civ., partea poate sa solicite repunerea in termen
de revizuire. Intampinarea este obligatorie.
In principiu, daca nu se face o cerere, judecata unei cereri de revizuire, nu
suspenda executarea hotararii judecatoresti atacate. Cererea de revizuire va fi
rezol-vata de aceeasi instanta care a pronuntat hotararea atacata si in aceeasi
compunere a completului. de judecata.
Solutia instantei de revizuire in raport de motivele de revizuire va fi, dupa
caz:
1. Pentru situatii de minus petita se completeaza hotararea.
2. Pentru situatii de plus sau ultra petita se modifica hotararea.
3. Daca obiectul pricinii nu mai exista, va fi obligata partea la plata
contravalorii acestuia.
4. Pentru motiv de condamnare a judecatorului cu privire la o infractiune ce
are legatura cu pricina, se va pronunta o noua hotarare.

5. Se pronunta o noua hotarare in cazul descoperirii unui inscris, in cazul


impiedicarii partii sa se prezinte la instanta sau in cazul lipsei de aparare sau de
aparare cu viclenie.
6. In cazul in care exista doua hotarari potrivnice, instanta ierarhic superioara
va anula cea de-a doua hotarare pronuntata.
Hotararea instantei de revizuire va putea fi atacata prin aceleasi cai de atac
prin care poate fi atacata si hotararea care face obiectul revizuirii.
D. RECURSUL IN INTERESUL LEGII
3.1. Noiuni generale privind recursul in interesul legii

Recursul n interesul legii reprezint o cale extraordinar de atac care are ca


scop realizarea unei jurisprudene unitare pe ntreg teritoriul rii. Exercitarea
acestei ci extraordinare de atac urmrete s fixeze jurisprudena asupra
problemelor de drept care au fost soluionate n mod diferit, n scopul de a asigura
o interpretare i aplicare uniform a legii cu efecte numai pentru viitor.Recursul n
interesul legii, este reglementat n art.329 C.proc.civ.R. :
(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si
Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, precum si colegiile de
conducere ale curtilor de apel au dreptul, pentru a se asigura interpretarea si
aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei, sa ceara inaltei Curti de
Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor de drept care au fost
solutionate diferit de instantele judecatoresti.
(2) Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite
ale inaltei Curti de Casatie si Justitie si se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
(3) Solutiile se pronunta numai in interesul legii, nu au efect asupra
hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele
procese. Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru
instante.

Dei n reglementarea actual, deciziile date asupra recursului n interesul


legii nu mai sunt obligatorii pentru instane, rezolvarea dat de instana suprem
unei probleme de drept se va impune prin valoarea argumentelor invocate pentru
justificarea soluiei respective.

Tema: Caracteristica generala a cailor de atac


1. Notiunea si importanta cailor de atac in procesul civil
2. Clasificarea cailor de atac
3. Principiile de exercitare a cailor de atac
Subiectul 1
Potrivit autorului roman Viorel Daghev,rationamentele existentei cailor de atac
rezida in faptul ca justitia este infaptuita de un factor subiectiv,adica omul. Ca si
in orice domeniu al vietii sociale, infaptuit cu participarea factorului subiectiv si
domeniul justitiei este afectat de carenta acestui factor si anume,eroarea.
Astfel,in domeniul justitiei toate incalcarile ale prevederilor legale atit de drept
material,cit si de drept procesual urmeaza a fi apreciata drept erori judiciare.
Mecanismul de corectare a erorilor judiciare se realizeaza prin intermediul cailor
de atac.
Caile de atac constituie o modalitate de realizare a controlului judiciar,iar in
eventualitatea depistarii erorilor judiciare constituie un intrument procesual de
inlaturare a acestuia.
Sistemul de drept al RM reglementeaza urmatoarele cai de atac:
- Apelul
- Recursul: recursul sectiunea I (impotriva incheierilor) si recursul sectiunea II
(impotriva deciziilor)
- Revizuirea
Potrivit recomandarilor Consiliului Europei, la examinarea cauzelor civile si
comerciale este suficient ca statul sa garanteze cel putin 1 grad de jurisdictie.
In general nu exista o regula asupra numarului cailor de atac necesare sa existe in
sistemul de drept in procesul civil,aceasta constituind o atributie din domeniul
politicii statului in reglementarea sistemului de infaptuire a justitiei.
Subiectul 2

Clasificarea cailor de atac are nu doar o importanta teoretica,dar si una


practica,deoarece ne permite sa intelegem corect esenta mecanismului de
realizarea cailor de atac.
1. In dependenta de subiectul in drept sa declare calea de atac distingem:
- cai de atac comune (apelul si recursul), care se realizeaza in mod liber de oricare
parte sau participant la proces
- cai de atac speciale (de exemplu revizuirea (art.447,lit.c CPC), care presupune
realizare cii de atac de catre un subiect, care nu a participat la examinarea cauzei
si nu are legatura directa cu aceasta.
2.In dependenta de conditiile de exercitare distingem:
-cai de atac ordinare (de exemplu apelul), pentru exercitarea acestora nu este
necesara respectarea carorva conditii speciale.
-cai de atac extraordinare (revizuire), pentru exercitarea carora este necesar ca cel
putin un element al cailor de atac(de exemplu obiectul,subiectii,procedura cii de
atac,etc) sa se supuna unor cerinte speciale.
3. In dependenta de instanta competenta sa examineze calea de
atac,distingem:
- cai de atac de reformare (apelul si recursul), care se examineaza de catre o
instant ierarhic superioara celei ce a emis actul judecatoresc contestat.
- cai de atac de retractare (revizuirea), care se realizeaza de instanta care a
pronuntat actul judecatoresc.
4. In dependenta de limitele de judecare,distingem urmatoarele cai de atac:
- cai de atac devolutive, care permit judecarea fondului cauzei in ordine de control
judiciar cu prezentarea de probe noi si circumstante neexaminate anterior (de
exemplu apelul)
- cai de atac nedevolutive (recursul sectiunea II). Prin continutul lor, caile lor
nedevolutive nu admit prezentarea de probe noi si invocarea de circumstante
neexaminate anterior,ci se limiteaza la un control a legalitatii, fara a afecta fondul
cauzei.
5. In dependenta de efectul suspensiv, distingem:
-cai de atac suspensive de executare (apelul). In acest caz, prin declararea in
termen a caii de atac se suspenda prin efectul legii executarea actul judecatoresc
contestat.
-cai de atac nesuspesive de executare (revizuirea), acestea presupun lipsa oricarui

efect suspensiv asupra executarii actului judecatoresc contestat.


Subiectul 3
Desi nu sut prevazute in mod expres in CPC, principiile de exercitare a cailor de
atac pot fi deduse din continutul reglementarilor in cauza.
In ceea ce priveste exercitarea cailor de atac in procedura civila putem distinge
urmatoarele principii:
1. Disponibilitatea in exercitarea caii de atac. Acest principiu presupune ca o cale
de atac nu poate demara din oficiu indiferent de gravitatea erorii judiciare, ci doar
prin manifestarea acordului de vointa in mod expres. In acest caz,materialitatea
acordului de vointa se manifesta prin: cerere de apel,de recurs,de revizuire.
2. Principiul ierarhii cailor de atac presupune ca toate caile de atac urmeaza a fi
exercitate intr-o anumita consecutivitate
3. Unicitatea exercitarii cailor de atac,potrivit caruia dreptul de a exercita o cale de
atac se epuizeaza din moment ce a fost exercitat aceasta cale de atac. Nu poate fi
exercitata una si aceeasi cale de atac de 2 sau mai multe ori. Constituie
exceptie,situatia in care cauza este trimisa la rejudecare