Sunteți pe pagina 1din 32

EKG normal II

Forma:
un vector paralel cu axa va determina o proiecie, respectiv o
unda ampla;
daca vectorul face unghi cu axa respectiva, proiecia lui,
respectiv unda, depinde de mrimea unghiului;
un vector perpendicular pe o axa se proiecteaz intr-un
punct, deci nu va determina grafic o deflexiune
Orientarea (sens):
daca sensul vectorului este acelai cu cel al axei (in EKG
intotdeauna de la la + atunci unda nregistrata de sistemul
grafic este (+) adic deasupra liniei izoelectrice;
daca sensul vectorului este opus cu cel al axei atunci
proiecia lui se face pe partea negativa a axei si se
nregistreaz grafic o unda negativa adic situata sub linia
izoelectrica
Marime (durata):
Masurarea distantei dintre punctul de inceput si cel de sfarsit
al undei/segmentului x durata

Depolarizarea atriala (II)


In plan frontal
Right atrium
(RA)

Left atrium
(LA)

RA depol v

LA depol
v

NAS

RA : v
depol

Atrial
depol
v

LA v
depol
Atrial v
depol

DI

P wave in aVF

P wave in DI

aVF

Vectorul de depolarizare atriala se proiecteaza pe partea pozitiva a derivatiei DI determina aparitia de unda P pozitiva in derivatia DI
Vectorul de depolarizare atriala se proiecteaza pe partea pozitiva a derivatiei aVF determina aparitia de unda P pozitiva in derivatia aVF

Depolarizarea atriala (II)


In plan frontal
Right atrium
(RA)

Left atrium
(LA)

P wave in aVR
Atrial depol v

NAS
aVR
RA : v
depol

LA v
depol

DI
P wave in DII

Atrial v
depol

aVF

DII

Vectorul de depolarizare atriala se proiecteaza pe partea pozitiva a derivatiei DII determina aparitia de unda P pozitiva in derivatia DII
Vectorul de depolarizare atriala se proiecteaza pe partea negativa a derivatiei aVR determina aparitia de unda P negativa in derivatia aVR

Depolarizarea atriala (II)


In plan orizontal:

Depolarizarea atriala (II)


In plan orizontal:
LA
depol
v

RA
depol

LA depol v
RA depol
v

Atrial
depol v

Atrial
depol v

P wave in V1, V2

V6

V1

V2

In V1 si V2 unda P normala este bifazica, cu o prima faza


(+) (reprezentnd proiecia vectorului de depolarizare AD)
si a doua parte (-) ( reprezentnd proiecia vectorului de
depolarizare a AS).

V1

P wave in
V5, V6

V5

In V3, V4, V5, V6 unda P normala este (+).

Depolarizarea ventriculara:
In plan frontal
LV

RV

DI

Septal depol

q
DI

aVF

aVF
1

RV

LV

Apical
depol v

DI

q
R

D
I
2

aVF

aVF

Depolarizarea ventriculara:
In plan frontal:
R

LV
Lateral wall

RV

DI

q
R

DI
3

aVF

aVF

LV

RV

R
Basal depol

DI
q
R
aVF

aVF

DI

Depolarizarea ventriculara (II)


In plan orizontal:

Depolarizarea ventriculara:
In plan orizontal
r
LV

RV

V1
S

V6
V6
q
V5
V1

Repolarizarea ventriculara
T wave in aVR

RV

Ventricular
repol v

LV
aVR

T wave in DI
DI
T wave in DII
T wave in aVF

aVF

DII

Vectorul rezultant de repolarizare ventriculara este


orientat de sus jos si de la dreapta stnga.

Aspecte normale, generale ale


inregistrarii EKG
1. Ritmul normal = ritmul sinusal (RS)
2. Frecventa normala intre 60 100
batai/minut (aduli)
3. *Depolarizare atriala : unda P
4. Conducerea depolarizrii prin NAV:
segmentul PR (sau PQ)
5. Conducerea stimulului de la NSA VV:
intervalul PR (sau PQ)
6. Depolarizarea ventriculara:
complexul QRS
7. Repolarizarea in faza initiala:
*segmentul ST
8. Repolarizarea ventriculara finala:
unda T
9. * intervalul QT = de la nceputul
complexului ventricular pana la sfritul
undei T

1. Ritmul sinusal
este prezent daca:
1. exista unda P de aspect sinusal (rotunjita):
pozitiva in DI, DII, aVF (derivatiile inferioare);
negativa in aVR;
2. toate undele P ( depolarizari atriale) sunt
urmate de complex QRS (depolarizare ventriculara) si
in raport constant cu QRS pe tot traseul ( intervalele PP, PR si
RR sunt constante)
(PR): constant (VN= 0.12-0.20)*
3. frecventa cardiaca este intre 60 100 batai/minut (aduli)
4. Intervalul (PP) este regulat*
NOTA: intervalul PR trebuie sa aib valori normale ( 0,12 - 0,20 in
ritmul sinusal. Excepii: ritm sinusal + bloc atrioventricular gr.I sau
RS+sd. de preexcitaie tip WPW sau LGL.

Ritm sinusal

2. Calcularea Frecventei

I. Verificam v: ( v=25mm/s 1mm=0.04 s; 5 mm=0.2s)


II. Alegem D2
III. A. Ritm regulat (distantele dintre 2 R succesive sunt egale)

1. Metoda calcul simpla:


dist RR (masuram in s..1 complex (batai)
60s..x complexe (batai
X= 60x1/[RR]

2. Metoda rapida*: 1500/[ RR] mm


3. Metoda numararii patrate mari**: 300-150-100; 75-60-50

Regula de 1500

Regula de 300

2. Calcularea Frecventei
B. Ritmul neregulat :
se numra bataile pe un interval cat mai lung posibil
Se face media intre 2 intervale RR

Regula de 10 s
Nr R in 10 sec x 6

Regula de 6 s*
Nr R in 6 sec x 10

3. Unda P

rezulta din suprapunerea celor 2 componente de


depolarizare atriala
Carcteristici ale undei P
1. Pozitia: inaintea QRS
2. Forma: rotunjita*
3. Durata: (D2**) =0.8-0.11s
4. Amplitudine: (D2)=0.2mV
5. Axa: N: pozitiva in D1***,aVF

4. Segmentul [PQ]

Reflecta timpul de conducere prin NAV, sistemul Purkinje


pana la musculatura nediferentiata
Carcteristici ale [PQ]:
1. Pozitia: sfarsitul P-inceputul q
2. Forma: segment pe linia izoelectrica*
3. Durata: (D2) =0.04-0.10s
4. Amplitudine: 0
5. Axa: -

5.Intervalul PQ
(PR)

Reflecta timpul necesar conducerii stimulului de la NS jonctiunea


sistemului de conducere cu septul VV
Carcteristici ale (PQ)/(PR):
1. Pozitia: inceputul P-inceputul q (unda P+ [PQ])
2. Forma: segment pe linia izoelectrica
3. Durata:*=0.12-0.20s
4. Amplitudine: 0
5. Axa: -

6. Complexul QRS
reflecta procesul de
depolarizare ventriculara

Nomenclatura:
Undele ample litere mari, undele de amplitudine mica litere mici.
*Daca exista aparent 2 unde de acelai sens (+ +, - -) se considera unde separate daca

incizura dintre ele depaseste in sens opus linia izoelectrica;


**daca nu, se considera o unda R/ S ( dup caz ) unica si incizata.

6. Complexul QRS
Caracteristici:
1.
2.
3.

Pozitia: urmeaza depolarizarii atriale ([PQ])


Forma: triunghiulara, cu pante abrupte si varfuri ascutite
Durata*: 0.06-0.10s masurata de la inceputul primei unde (q/R),
pana la sfritul undei s;

TADI*

6. Complexul QRS
Caracteristici:
4. Amplitudinea

variabila funcie de derivaii, vrsta;


influenata de axa anatomica a inimii.

Se considera ca valori normale:


In plan frontal: unda R < 20mm
in D3 R < 18mm
in aVL R < 12mm

In plan orizontal:

in V5 unda R cea mai ampla, fara a depi 25 mm


in V1 unda r cea mai mica, sub 5 mm
in V2 unda S cea mai ampla, fara a depi 25 mm
raportul r/S < 1 in V1, raportul R/s > 1 in V5

6. Complexul QRS

unda q: criterii de N:
1. are o durata < 0,04
2. A, durata q< 25% A, durata (R ) din acelasi QRS
3. V4-V6 (precordialele stngi) < 3 mm

6. AXA
Complexul QRS
6. Axa QRS

Se situeaza in mod N intre 0+90


Calcularea axei plan frontal

Nomenclatura:

QRS pozitiv* =S. undelor pozitive > S.undelor negative


=> proiecia axei electrice a QRS se face pe partea pozitiva
a axei de derivaie respective
QRS negativ* = S.undelor pozitive < S.undelor negative
=> proiecia axei electrice a QRS se face pe partea negativa
a axei de derivaie respective
QRS echidifazic= undelor pozitive = undelor negative =>
proiecia axei electrice a QRS se face intr-un punct = axa
electrica a QRS este perpendiculara pe axa respectiva de
derivaie.

Segmentul ST

reflecta un amestec de poteniale de depolarizare (finale) si de


repolarizare (iniiale) vectori rezultanti egali, de sens opus
nsumare diferente de potential=0 electric.
Carcteristici ale (ST)
1. Pozitia: sfritul undei S* nceputul undei T
2. Forma: N: segmentul izoelectric

N: ST subdenivelari <0.5 mm
N: supradenivelari <2 mm (V1-V2)

Unda T
Reflecta repolarizarea
ventriculara (lent).
Carcteristici ale undei T:
Pozitia: in continuarea segmentului T
Forma rotunjita, asimetrica *(ascendenta: lenta;
descendenta: rapida
In derivatiilor planului frontal: pozitiva ( D1, D2, D3*, aVl, aVF)
negativa* in aVR

in derivaiile planului orizontal: pozitiva in majoritatea


negativa* in V1, V2, V3

Durata 0,15 0,30 s.


Amplitudinea intre 2 6 mm (max: 10 mm)
Axa undei T : intre 0 si 90, (frecvent in poziie intermediara)

Unda U
Pozitia: uneori* apare dup unda T, la 0,04 sec
Forma: deflexiune (+), lenta,
Amplitudine: foarte redusa (<1/4 din amplitudinea
undei T).
in conditii fiziologice reprezinta (teorii)
1. o unde de repolarizare a celulelor Purkinje;
2. o unda de repolarizare a pilierilor;
3. o unda de depolarizare a unor miocite ventriculare,
depolarizare determinata de o unda mecanica din cursul
umplerii ventriculare rapide.

In conditii patologice reprezinta: hipopotasemia**

Intervalul qT

reflecta sistola electrica ventriculara


Pozitia: nceputul undei q si sfritul undei T
Forma:
Durata strns legata de frecventa cardiaca si trebuie
interpretata in raport cu aceasta formule de calcul:
QTc = QT/radical RR (Bazett)
QTlc (Framingham) = QT + 0.154 (1-RR) (***lc = corecie lineara)
QTc (Friderica) = QT/ (Valoare normala <0.44)

Analiza ECG:
1.
2.
3.

Ritmul: exista ritm sinusal normal? Daca nu, cel fel de ritm exista?
Frecventa cardiaca (calculata): valori normale? mai mica/ mai mare?
Unda P: aspect general: e unda P sinusala/de alt tip?; durata undei P,
amplitudinea, +/- axa electrica.
4. Segmentul PQ: este izoelectric? Are lungime constanta pe tot traseul?
Durata.
5. Intervalul PQ: are lungime constanta pe tot traseul? Are durata
normala?
6. Complexul QRS: aspect general: morfologie normala/patologica; durata
QRS, TADI in V1, V2, V5, V6; amplitudinea complexului, indici de
amplitudine ( ex. White-Block, Sokolow-Lyon); calcularea axei electrice a
QRS; exista unde Q patologice?
7. Segmentul ST: este izoelectric/ supradenivelat/subdenivelat?
8. Unda T: aspect general: e rotunjita, asimetrica/ ascuita si simetrica?
Durata, amplitudine, ax electric. E concordanta cu complexul ventricular?
9. Unde u?
10. Durata intervalului QT (calcularea QT corectat)

sfarsit