Atitudinile si comportamentele pro- si

antisociale
--Comporamentul de ajutorare--

 Pentru a desemna comportamentele efectuate n folosul altor persoane se utilizeaz, n literatura de specialitate, trei
termeni: comportament prosocial, comportament de ajutorare i comportament altruist.
Comportamentul prosocial desemneaz o categorie foarte vast de comportamente i se refer la acte valorizate pozitiv de
societate. Comportamentele prosociale au consecine sociale pozitive i contribuie la binele fizic i psihologic al altor
persoane. Aceast categorie include: ajutorarea, altruismul, intervenia trectorului, atracia interpersonal, prietenia,
caritatea, cooperarea, sacrificiul, simpatia, ncrederea, etc.
Factorul determinant rmne criteriul social: agresiunea, de pild, este considerat de obicei un comportament antisocial, dar
dac este valorizat de societate (ca atunci cnd individul trebuie s lupte pentru a-i apra ara), ea devine comportament
prosocial.
Comportamentul de ajutorare reprezint o subcategorie n cadrul comportamentului prosocial. El poate fi definit ca un act
intenionat efectuat n folosul altei persoane. Intenia deine rolul fundamental: dac pierdem nite bani i cineva i gsete,
nu nseamn deloc c am efectuat un comportament de ajutorare a persoanei respective.
La rndul lor, comportamentele altruiste sunt o subcategorie a comportamentelor de ajutorare. Ele se refer la acte motivate
de dorina de a-i face un bine celuilalt i efectuate fr a atepta ctiguri personale. Evident, caracterul altruist al unui
comportament este dificil de demonstrat, ntruct pot exista recompense cunoscute numai de subiect, ca a se simi virtuos, a
avea convingerea c merit aprecierea celorlali, etc. Primele cercetri psiho-sociale asupra comportamentului de ajutorare au
aprut la sfritul anilor 50. Cercetrile ulterioare au fost mult stimulate de un eveniment trist petrecut n 1964 la New York: o
tnr, Kitty Genovese, a fost ucis bestial ntr-o sear pe strad, iar anchetatorii au constatat c 38 de persoane asistaser din
dosul perdelelor fr s intervin.