c Marea Britanie este cea mai poluat

ar din Uniunea European.

Statisticile arat

ntr-un raport naintat n luna octombrie Comisiei Europene, guvernul britanic

a fost nevoit s confirme c n 40 din cele 43 de zone n care aerul este
controlat calitativ se nregistreaz un nivel mai mare de poluare dect limitele
admise, informeaz corespondentul Radio Romnia la Londra, Dan Vasiliu.
Cea mai grav situaie se ntlnete n Londra, unde limitele sunt depite
constant pe o raz de peste 90 de kilometri ptrai, n centrul oraului
nregistrndu-se chiar niveluri de peste dou mii de ori mai mari dect
standardele normale.
Tot statisticile arat c, anual, n Londra mor peste patru mii de persoane din
cauza polurii.
Comisia European a ameninat constant cu nceperea demersurilor legale,
lucru care ar putea avea loc la nceputul anului 2012 i s-ar putea solda cu o
amend de peste 300 de milioane de lire sterline.
Acestei amenzi i s-ar putea aduga o alta de circa 175 de milioane de lire
sterline aplicat de Comitetul Olimpic Internaional.
Dei Jocurile Olimpice care vor avea loc n 2012 n capitala britanic sunt
promovate ca fiind "cele mai verzi din istorie", lucrurile sunt departe de a fi
aa, iar autoritile ncearc s gseasc soluii de reducere a polurii.
Primria a anunat deja c anumite categorii de autovehicule care circul prin
capital vor trebui s ndeplineasc noi standarde de poluare de la nceputul
anului 2012. Astfel, mainile de aprovizionare, autobuzele i autocarele vor
trebui s ndeplineasc standardul Euro 4 pentru a circula gratuit prin ora,
mai puin prin centru unde exist o "tax de aglomerare". Dubele i
minibusurile vor trebui s se ncadreze n normele Euro 3.
Cei care nu respect aceste standarde vor trebui s plteasc o tax zilnic
de pn la dou sute de lire sterline, altfel risc amenzi de pn la o mie de
lire.
n plus, primria intenioneaz s mreasc parcul de autobuze care
funcioneaz pe baz de hidrogen, n prezent sistemul de transport folosind
deja circa 300 de astfel de autobuze. De asemenea, autoritile doresc ca n
urmtorii ani Londra s aib cea mai mare reea din lume de puncte de
alimentare pentru mainile electrice.
Cel mai probabil, ns, aceste msuri nu i vor dovedi utilitatea pn la
debutul Jocurilor Olimpice, primria estimnd c ar fi nevoie ca nivelul
traficului rutier s scad cu peste 30 de procente cu o lun naintea
evenimentului.

Din acest motiv, autoritile londoneze iau n calcul o variant binecunoscut

n Romnia, n perioada comunist: impunerea sistemului par-impar, adic
autovehiculele cu numere pare i impare nu pot circula mpreun n aceeai
zi, mai transmite corespondentul Radio Romnia, Dan Vasiliu.
Ungaria ridic nivelul alertei de smog i introduce restricii n Budapesta
Corespondentul Radio Romnia, Emil Groza spune c autoritile locale din
Budapesta au decis ridicarea nivelului alertei de smog i introducerea unor
restricii privind circulaia autoturismelor n capitala ungar din cauza
creterii n continuare a gradului de poluare n ora.
Primarul general al Budapestei a decis vineri instituirea nivelului doi al alertei
de smog, emise zilele trecute, ceea ce nseamn c vor fi introduse unele
restricii privind circulaia autoturismelor n ora.
Astfel, mainile mai vechi i cu emisii mai ridicate de noxe, ncadrate n grupe
inferioare n ceea ce privete protecia mediului i care, conform
reglementrilor, au pe plcuele de nmatriculare nsemne hexagonale negre
sau de culoare roie, nu vor putea circula pe drumurile din capitala Ungariei,
ntre orele locale 6 i 22, n caz contrar oferii acestora riscnd amenzi
usturtoare.
Totodat, este interzis arderea vegetaiei uscate i deeurilor din grdini, iar
cetenii care au n locuine sobe sau emineuri alimentate cu combustibil
solid au fost ndemnai s foloseasc instalaiile de nclzire pe gaz.
Nivelul doi al alertei de smog este instituit atunci cnd pe parcursul a dou
zile consecutive concentraiile de pulberi n suspensie depesc 100 de
micrograme pe metru cub, transmite corespondentul Radio Romnia la
Budapesta, Emil Groza.
Specialitii spun c smogul creeaz cele mai mari probleme copiilor care
sufer de alergii sau astm, precum i btrnilor i bolnavilor cronici.
Spania a aprobat un plan de combatere a polurii
Contaminarea din Spania a ajuns n sfrit pe masa guvernului, care a
aprobat vineri Planul Naional de mbuntire a Calitii Aerului, cu 90 de
msuri menite s curee atmosfera de factori poluani, transmite
corespondentul Radio Romnia la Madrid, Anamaria Damian.
Contaminarea n marile orae a fost abordat n special de asociaiile
ecologice care i-au criticat n repetate rnduri pe edilii marilor orae.
La Madrid, primarul Alberto Ruiz Gallardn a fost acuzat la nceputul anului c
aerul din capital devine irespirabil i c nu doreete s impun msurile
necesare pentru reducerea polurii.
Asociaiile sau organizaiile care lupt pentru un aer mai curat au propus

nchiderea traficului n centrul capitalei, deoarece n special n zilele reci

nivelul de contaminare acceptat de UE este mult depit.
Din partea administraiei Madridului s-au iniiat campanii de utilizare a
transportului public, mai ales n zilele de srbtoare sau cu ocazii speciale,
pentru a evita aglomeraia i, n special, poluarea.
Ecologitii ns semnaleaz constant limitele legale de contaminare depite,
conform staiilor de msurare instalate n Madrid, cu, n unele cazuri, peste
200 de micrograme pe m cub/an de dioxid de nitrogen (NO2), gaz toxic
eliminat pe evile de eapament, ceea ce reprezint un pericol pentru
sntatea populaiei.
Organizaiile ecologiste apreciaz c a fost aprobat Planul de mbuntie a
Calitii Aerului, ns spun c au mari ndoieli legate de aplicarea acestuia.
Planul cuprinde 90 de msuri pentru promovarea oraelor sntoase.
Una dintre msuri este un nou sistem de etichetare a mainilor, n funcie de
emisiile de gaze poluante.
Planul mai prevede crearea de zone urbane de atmosfer protejat,
favorizarea cumprrii de autoturisme electrice sau hibride i limitarea mai
strict a vitezei de circulaie n zonele periferice.

POLUAREA IN ROMANIA
Conform celui mai recent studiu World Wide Fund (WWF), Romania este una
dintre tarile cu cel mai mare grad de poluare atmosferica din Europa. Politicile
de clima si energie pe care le aplica tara noastra sunt insuficiente pentru a
putea spune ca ne indreptam spre o economie bazata pe un consum redus de
carbon. Pe o scara de calificative de la A la G, unde A inseamna emisii slabe
si G, poluare foarte intensa, Romania, care, continua sa foloseasca in cantitati
mari carbunele ca sursa de energie, a primit calificativul F la reducerea
emisiilor.
CU 40% ESTE DEPASIT NIVELUL DE POLUARE A AERULUI IN UNELE ZONE DIN
ROMANIA
INITIATIVELE ECO, IN STADIU DE PROIECT
Europa a demarat doar jumatate din politicile de mediu necesare pentru a
preveni incalzirea globala. Astfel, numai o tara membra a Uniunii Europene
din cele 27 s-a clasat inainte de calificativul D, conform studiului WWF. Marea
Britanie implementeaza doar o treime din proiectele necesare pentru a

impiedica schimbarile climatice si a primit calificativul E. Astfel, Marea

Britanie se situeaza dupa Irlanda, Suedia, Danemarca si Germania. In aceste
conditii, va fi dificil sa atinga tinta de reducere a emisiilor cu 80% pana in
2050, in ciuda eforturilor intreprinse de guvern. Germania se poate lauda cu
sisteme stabile pentru producerea electricitatii prin energii regenerabile si cu
introducerea pe scara larga a combustibililor bio. Studiul WWF analizeaza
fiecare stat membru, pe fiecare sector generator de emisii: energie, industrie,
constructii, transport, agricultura si silvicultura. In ceea ce priveste Romania,
studiul WWF evidentiaza lipsa unei strategi pe termen lung in domeniul
forestier, dar si inexistenta unor acorduri care sa aduca imbunatatiri in zona
eficientei energetice. O bila neagra pentru Romania este si lipsa obiectivelor
nationale strategice pentru perioada de dupa 2020. Si asta pentru ca
strategia noastra actuala se bazeaza pe obiectivele europene in materie de
politici de clima. Daca statele europene ar urma exemplul tarilor cu cele mai
bune rezultate in fiecare sector de activitate sau in zona de politici, ar
indeplini doua treimi din efortul necesar pentru atingerea obiectivelor. Mai
exact, aceasta ar insemna dublul mediei actuale.
RISCAM SANCTIUNI DIN PARTEA UE IN URMATORII DOI ANI
Pe 12 noiembrie 2010 a fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
regulamentul privind combaterea defrisarilor ilegale. In decurs de doi ani de
la data intrarii in vigoare, toate statele membre ale UE sunt obligate sa-l
transpuna in legislatia nationala. Regulamentul se bazeaza pe principiul
precautiei (due dilligence), conform caruia operatorii care introduc lemn si
produse derivate din lemn pe piata europeana trebuie sa aplice un sistem
care le va permite sa reduca riscul de a vinde produse din lemn taiat ilegal.
Scopul acestor masuri este de a sustine eforturile globale de combatere a
exploatarii forestiere ilegale. Deoarece padurile protejeaza ecosistemul,
mentin biodiversitatea si reduc riscul de inundatii.

POLUAREA IN ROMANIA

Trei sferturi dintre romani considera ca in ultimul deceniu s-a deteriorat

calitatea aerului din Romania, iar peste jumatate cred ca plafoanele
nationale de emisie nu sunt adecvate, potrivit unui studiu
Eurobarometru publicat, miercuri, de Comisia Europeana.

De asemenea, media exprimata la nivel european privind deteriorarea

calitatii aerului in celelalte 26 de state membre este de numai 56%,

comparativ cu procentul de 74% din Romania.

Potrivit Eurobarometrului, 54% dintre romani considera ca plafoanele
nationale de emisie nu sunt adecvate si ar trebui intarite, in timp ce 23% cred
ca acestea nu trebuie modificate.
Un numar de 51% dintre romani considera ca si standardele UE privind
calitatea aerului ar trebui intarite, 28% considerand ca acestea sunt
adecvate. Circa 74% dintre romani si-ar dori ca UE sa intervina cu masuri
suplimentare pentru asigurarea calitatii aerului.
Totodata, 39% dintre romani cred ca provocarile legate de poluarea aerului
pot fi cel mai bine rezolvate la nivel european, 35% considera ca nivelul local
este cel mai indicat, iar 23% au mentionat nivelul national.
Pe de alta parte, 39% dintre romani isi doresc controale mai stricte ale
poluarii la activitatile industriale si de productie a energiei, 20% cred ca ar
trebui oferite stimulente financiare pentru produsele cu emisii reduse, 35%
considera ca este nevoie de o mai buna informare publica in acest sens, 30%
vor controale mai stricte privind emisiile masinilor si camioanelor, 21%
considera necesara restrictionarea traficului auto in orasele poluate, 29% vor
introducerea unei legislatii mai stricte privind calitatea aerului, iar 15% si-ar
dori taxe mai mari pentru activitatile care implica poluarea aerului.
Comparativ, in Italia nu mai putin de 81% dintre intervievati sunt de parere
ca s-a deteriorat in ultimul deceniu calitatea aerului din tara lor, iar in Cipru,
Franta, Grecia, Ungaria, si Spania cred acest lucru 70-75% dintre participanti.
"Cetatenii doresc ca noi sa actionam, iar noi vom raspunde asteptarilor prin
revizuirea, in 2013, a politicii in domeniul calitatii aerului. Europenii cer mai
multe masuri in sectoarele-cheie si mai multe informatii privind eficienta
politicilor. Pentru a raspunde acestor cerinte, trebuie sa ne coordonam la
nivel politic si sa continuam cu actiuni efective pe teren", a declarat
comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik.
Un alt motiv de ingrijorare la nivel european este si impactul poluarii
atmosferice asupra sanatatii si asupra naturii. Aproape 9 din 10 europeni
considera ca bolile legate de calitatea aerului, precum cele respiratorii sau
cele cardiovasculare, constituie o problema grava. Tot probleme grave sunt
considerate, de catre 8 intervievati din 10, acidificarea si eutrofizarea.
Eurobarometrul a fost realizat in toamna anului 2012 pe un numar de 25.000
de cetateni europeni din cele 27 de state membre.

Romania este a doua cea mai poluanta tara din Uniunea Europeana in
privinta centralelor pe carbuni, potrivit unui raport dat publicitatii joi de
Health and Environment Alliance (HEAL).

Tara noastra este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de

substante poluante eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind
urmata de Germania.
Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, 5 sunt instalatiile
romanesti de la Turceni, Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia, se
arata intr-un comunicat remis Ziare.com de Fundatia TERRA Mileniul III.
La nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in
fiecare an pentru 18.200 de morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi
de bronsita cronica si peste 4 milioane de zile de lucru pierdute.
In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ
42,8 miliarde de euro pe an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu
afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta doua tipuri principale
de boli cronice in Europa.
Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt
responsabile pentru mai mult de jumatate din impactul total al acestor
instalatii asupra sanatatii umane.
Clasamentul tarilor din UE in privinta poluarii realizate de centralele pe
carbune

Cum ne imbolnavesc centralele pe carbuni?

Centralele pe carbuni sunt un important generator de poluare a aerului in
Europa, pe care expertii in boli respiratorii l-au numit "ucigasul invizibil" si
reprezinta astazi una dintre cele mai mai mari amenintari la adresa sanatatii
publice. Expunerea la poluare este legata de un numar semnificativ de efecte
asupra sanatatii umane, precum incidenta mare a bolilor respiratorii si
cardiovasculare.
Productia de energie electrica pe baza de carbune se adauga la calitatea si
asa slaba a aerului din Europa - afectata in principal de sectorul
transporturilor, industrie, incalzirea rezidentiala si agricultura. Centralele
electrice pe carbune elibereaza cantitati substantiale de pulberi in suspensie,
dioxid de sulf, oxizi de azot - cele din urma contribuind indirect la formarea
ozonului. Dintre acestea, cele mai periculoase pentru sanatate sunt pulberile
fine (PM2.5) si ozonul.
Avand in vedere ca poluantii se pot imprastia in aer pe distante mari si nu au

granite, intreaga populatie europeana este afectata.

Alte substante periculoase emise de cosurile centralelor de carbune sunt
metalele grele, precum mercurul si poluantii organici persistenti (POP), cum
sunt dioxinele si hidrocarburile policiclice aromate (PAH).
Intoxicarea cu acestea se poate face fie direct, prin respiratie, fie indirect,
preluate prin alimente si apa. Un motiv special de ingrijorare il reprezinta
cantitatile mari de mercur, avand in vedere ca acesta poate afecta
dezvoltarea cognitiva a copiilor si poate afecta in mod ireversibil organele
vitale ale fatului.
Centralele electrice pe carbune sunt cea mai importanta sursa de emisii de
mercur in Europa, iar UE propune o serie de optiuni tehnice pentru reducerea
acestor emisii in cadrul unui nou tratat ONU.
Ce masuri trebuie luate?
Peste 80-90% din populatia urbana din Europa este expusa la niveluri de
pulberi in suspensie si ozon mai mari decat cele recomandate de Organizatia
Mondiala a Sanatatii.
Aproape fiecare persoana este expusa la poluarea aerului pe timpul vietii.
Aceasta expunere pe termen lung creste semnificativ riscul de a dezvolta boli
cronice cardiovasculare sau respiratorii. Intre 4% si 10% din populatia
europeana a fost diagnosticata cu boli cronice obstructive pulmonare, iar
aproximativ 30 de milioane de europeni sufera de astm.
Concediul medical asociat acestor afectiuni afecteaza productivitatea si
genereaza costuri. Necesitatea de a lua medicamente sau de a primi ingrijiri
medicale reprezinta o presiune bugetara atat asupra persoanelor afectate,
cat si asupra sistemelor publice de sanatate. Dar dincolo de costurile
economice, cea mai afectata este bunastarea oamenilor, a familiilor si a
comunitatilor, care ar trebui sa fie protejate de efectele negative asupra
mediului.
Cheltuielile publice de sanatate provocate de bolile cardiovasculare au fost
estimate la 196 miliarde de euro pe an pentru UE, in timp ce pentru bolile
respiratorii cronice costurile au fost estimate la 102 miliarde de euro pe an,
de catre European Lung Foundation (ELF) si European Respiratory Society
(ERS).
O centrala mare pe carbune emite anual mai multe mii de tone de poluanti
atmosferici periculoasi si are o durata de viata medie de cel putin 40 de ani.

Constructia de noi centrale electrice pe carbune ar insemna ca emisiile

periculoase si efectele lor asupra sanatatii se vor multiplica si vor continua
pentru multi ani, potrivit comunicatului. De asemenea, ar contrabalansa
reduceri de poluanti atmosferici realizate in alte sectoare.
"Aceste date privind impactul carbunelui asupra sanatatii sunt cu atat mai
ingrijoratoare pentru Romania avand in vedere ca Guvernul nu ia masuri, ci
dimpotriva amana retehnologizarea a 28 de termocentrale care trebuie sa-si
reduca emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.
Actiunile Guvernului permit astfel mortalitati premature si imbolnaviri ale
populatiei ce ar fi putut fi evitate prin aplicarea limitelor de emisii stabilite la
nivel european. Nu este corect ca societatea sa acopere costurile de sanatate
si de mediu ale unor industrii poluatoare, mai ales in conditiile in care exista
alternative viabile la planul propus, in primul rand cresterea eficientei
energetice atat pe partea de productie cat si pe cea de consum", a spus Ionut
Brigle, activist Bankwatch Romania.
C.P.

O patrime din populatia Pamantului respira aer extrem de

poluat, arata statisticile
adunate de Organizatia Mondiala de Sanatate (OMS).
Cele mai mari probleme sunt in Orient, scrie Business Insider.
De fapt, 13 dintre cele mai poluate orase din lume se afla in India, iar un nivel
extrem de mare de poluare se afla si in China.
Alarmant: Poluarea a ucis 7 milioane de oameni intr-un an
Iata concluziile OMS:
- Poluarea cauzeaza cancer;
- 200.000 de americani au murit prematur din cauza poluarii aerului, din care
53.000 de decese au avut legatura cu poluarea provocata de transportul
urban;

- Populatia Globului pierde 79,6 milioane de ani de viata din cauza poluarii
rezultate din sistemul de transport;
- Un raport recent a aratat ca poluarea omoara anual 3,5 milioane de
persoane din toata lumea.
In 2012, Romania a inregistrat un nivel al particulelor fine (PM 2,5) de 14,85
micrograme pe metru cub. Aceasta valoare este similara cu cele regasite in
tarile din regiune.
Totusi, exista state europene care stau mult mai bine la acest capitol ca noi,
cum ar fi Spania (7,86 micrograme pe metru cub), Norvegia (4,51
micrograme pe metru cub) sau Irlanda (4,99 micrograme pe metru cub).
OMS arata ca expunerea pe termen lung la particulele fine poate declansa
ateroscleroza, probleme pentru femeile insarcinate, precum si boli respiratorii
inca din copilarie.
De asemenea, exista o posibila legatura cu dezvoltarea neurologica
defectuoasa si a functiei cognitive, cat si cu aparitia diabetului.

CELE MAI POLUATE ORASE DIN LUME

Orasele din Iran, India, Pakistan si Mongolia sunt cele mai poluate din lume,
conform unui sondaj realizat de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS),
iar cele mai curate se afla in Statele Unite si Canada.
In Romania, pe lista neagra se afla Bucurestiul, Timisoara, Craiova si Iasi,
Galatiul fiind orasul cu cel mai curat aer, scrie The Guardian.
Topul este realizat cu ajutorul datelor raportate de tarile respective pe
parcursul mai multor ani si claseaza aproape 1.100 de orase in functie de
PM10.
OMS recomanda o limita superioara de 20 de microni de PM10, care poate
determina probleme respiratorii grave. Aceste particule constau in dioxid de
sulf si dioxid de azot care provin de la centralele energetice, masini si
industrie.
In Romania, majoritatea oraselor au depasit pragul minim de microparticule
din aer. Astfel, in Buzau au fost inregistrate 22 de micrograme pe metru cub,
in Oradea- 26 de micrograme pe metru cub, in Bacau- 27 de micrograme pe
metru cub, in Botosani- 29 de micrograme pe metru cub.

Bucurestiul a inregistrat 48 de micrograme pe metru cub, fiind depasit de

Craiova cu 49 de micrograme pe metru cub, Timisoara cu 51 de micrograme
pe metru cub si de Iasi cu 54 de micrograme pe metru cub.
Cel mai putin poluat oras din Romania este Galati, inregistrand 18
micrograme pe metru cub.
Orasul iranian Ahvaz este pe primul loc in topul celor mai poluate orase din
lume, nivelul mediu de PM10 fiind de 372 de micrograme pe metru cub.
Capitala Mongoliei, Ulan Bator, are, de asemenea, un nivel ridicat de PM10,
acesta fiind de 279 de microni pe metru cub. Orasul este urmat de localitatea
iraniana Sanandaj, cu 254 de micrograme pe metru cub.
Centre urbane din Pakistan si India, cum ar fi Quetta si Kanpur, dar si capitala
Botswanei, Gaborone, au fost de asemenea incluse in partea superioara a
acestui clasament.
La finalul listei se afla orase din Statele Unite si Canada. Acest lucru se
datoreaza densitatii reduse a populatiei, climatului favorabil si a
reglementarilor mai stricte privind poluarea in aceste tari.