Noiunea i obiectul dreptului comerului internaional

Comerul internaional are dou accepiuni:

a. restrns (stricto sensu) sensul clasic, etimologic;
Comerul internaional este totalitatea operaiunilor de import i export de mrfuri,
lucrri i servicii care se desfoar ntre persoane fizice i juridice, care i au domiciliul,
respectiv sediile, n state diferite sau care primesc o marf ce se afl n tranzit internaional.
b. larg (lato sensu) o parte mai modern a relaiilor internaionale
Cooperarea economic internaional e un ansamblu de relaii de conlucrare,
colaborare ntre subiectele de drept aparinnd unor state diferite, care pun n comun o
valoare economic n vederea desfurrii unei activiti lucrative (producere de profit) care
se va mpri ntre participanii la cooperare, ex: Acordurile de cooperare economic
internaional la care Romnia e parte (peste 50).
Normele care reglementeaza domeniul complex al contractelor din comertul
international sunt, dupa cum am subliniat, norme de drept material.
Normele care reglementeaza modalitatile de solutionare a diferendelor, deci cele
privind arbitrajul din comertul international sunt norme de drept procesual.
Dreptul comerului internaional difer de dreptul internaional public. Ceea ce
particularizeaz disciplina sunt elementele de comercialitate i internaionalitate.
Comercialitatea nu e specific, fiind ntlnit i n dreptul comercial. Ceea ce
particularizeaz disciplina e elementul de extraneitate, fiind ceea ce ofer disciplinei caracter
distinct. Apare n orice raport juridic.
Noiunea de internaionalitate din dreptul internaional nu e identic noiunii de
internaionalitate din dreptul comerului internaional. n dreptul internaional privat orice
element de extraneitate face ca acel raport s devin de drept internaional privat; n dreptul
comerului internaional elementul de extraneitate e calificat.
Criteriul internaional n dreptul comerului internaional:

Subiectele raportului juridic de dreptul comerului internaional s-i aib sediile/domiciliile

n state diferite criteriu de natur subiectiv i e prevzut n toate conveniile
internaionale care ne privesc, ex: Convenia Naiunilor Unite privind contractul de vnzare
internaional de mrfuri, Convenia de la Viena, 1980.
Marfa, lucrarea sau serviciul n drumul ei, de la o parte la cealalt, trebuie s parcurg cel
puin o frontier (s fie n tranzit internaional); criteriile pot fi alternative, oricare din ele e
suficient pentru a oferi caracter internaional raportului juridic

Principiile dreptului comerului internaional

1. Principiul libertii comerului

Principiul libertii comerului reprezint o cerint fundamental , care asigur
participarea activ i nengrdit la schimburile internaionale de mrfuri i
servicii.Libertatea comerului d expresie i faciliteaz existena economiei de pia .
n urma celor spuse, e corect s afirmm c libertatea comerului presupune dou aspecte
eseniale:
Libertatea indivizilor de a decide dac doresc s efectueze acte de comer, cnd doresc
s le efectueze, cu cine doresc s le efectueze i n ce mod doresc s le efectueze.
Implicarea statului n relaiile comerciale pentru a evita monopolul, pentru a proteja
comercianii mai vulnerabili i pentru a-i sanciona pe cei care creeaz obstacole n
dezvoltarea relaiilor de comer internaional.

2. Principiul concurenei loiale

Ca definiie, concurena semnific o anumit competiie pe piaa economic ntre doi sau mai
muli subieci ai comerului care exercit activiti identice sau similare.
Totalitatea normelor juridice care reglementeaz concurena loial formeaz dreptul
concurenei.
Concurena poate fi loial sau neloial.
Este considerat loial acea concuren care corespunde cerinelor impuse de normele legale
i uzanele n domeniu. Viceversa, este considerat neloial acea concuren care contravine
regulilor stipulate n normele ce reglementeaz concurena i n uzanele din domeniu.

3. Principiul egalitii juridice a prilor

Relaiile comerciale ar pierde din esena lor dac prile s-ar afla pe poziia de subordonare
juridic i nu pe cea de egalitate
La baza raportului de comer internaional se afl egalitatea juridic a prilor. Fiecare parte,
la asumarea obligaiilor i la executarea acestora, se supune doar propriei voine.
Egalitatea juridic a prilor este unul dintre cele mai directe indicii asupra apartenenei
dreptului comerului internaional la domeniul privat.

4. Principiul liberttii conventiilor

- orice contract se incheie prin acordul de voint al prtilor,
- prtile sunt libere s-si aleag partenerii, s negocieze, s modifice sau s rezilieze
contractul,

- prtile sunt libere s determine legea aplicabil fondului si efectelor contractului,

- prtile pot alege jurisdictia aplicabil (de drept comun sau arbitraj) eventualelor litigii
in legtur cu executarea contractului.

5. Principiul bunei-credine.
Principiul bunei-credinte presupune, din partea comerciantilor ca acestia s se comporte n
limitele moralittii, s nu recurg la actiuni de natur a frauda partenerul. Acest principiu
este consacrat att n reglementri nationale, ct si internationale.

Izvoarele dreptului comerului internaional n sens formal

Izvorul formal al dreptului l reprezint regula de conduit prescris i exteriorizat, cuprins ntr-o
anumit hain juridic.
Specificul interdisciplinar al dreptului comerului internaional determin ca aceast materie s
dispun att de izvoare internaionale, ct i de izvoare interne.
1. Izvoarele interne
Printre izvoarele interne se numr:
2.

Legile interne (constitutia, codul civil, legi de drept comercial intern etc.)
Hotararile si ordonantele Guvernului
Decretele presedintelui
Actele normative ale ministerelor si departamentelor
Uzantele comerciale interne
Izvoare internationale

n acest sens, izvoarele internaionale se clasific n:

-

Tratate internaionale.
Uzane comerciale uniforme internaionale

Tratatul este acordul de voin a dou sau mai multe state prin care acestea reglementeaz, ntr-un
anumit mod, o anumit sfer a relaiilor internaionale, crend sau modificnd ori abrognd pe cele
existente.
Tratatele internaionale pot fi bilaterale sau multilaterale.
Printre tratatele internaionale bilaterale se numr, spre exemplu, asemenea acorduri precum cele
privind evitarea dublei impuneri fiscale. Tratatele multilaterale sunt cele precum conventia ONU,
conventia europeana de arbitraj comercial international, etc.
Uzanele comerciale internaionale sunt practici (atitudini, comportri), n general nescrise, care
prezint un anumit grad de vechime, repetabilitate i stabilitate, aplicate ntre un numr nedefinit de
parteneri comerciali, de regul pe o zon geografic sau ntr-un domeniu de activitate comercial.
A) Dup ntinderea aplicrii lor n spaiu:

a. Uzane locale exemplu ale unui port, ale unei anumite piee comerciale;
b. Uzane speciale se aplic ntr-o anumit ramur de comer sau ntr-o anumit categorie
profesional exemplu agenii de burs;
c. Uzane generale se aplic la nivelul totalitii relaiilor comerciale internaionale. Uzanele
generale sunt n cea mai mare parte normative i sunt preluate de legiuitor ca text de lege.
B) Dup fora lor juridic:
a. Uzane normative;
b. Uzane convenionale.

Rolul uzanelor normativ: Pot reglementa raporturi juridice pe care legea nu le prevede, ele
acoper lacunele legislative, iar n comerul internaional lacunele exist datorit specificitii lui,
statelor. Fora juridic a unei uzane normative e fora unei legi supletive speciale.

Uzanele convenionale:

Nu au elementul subiectiv, nu sunt izvoare de drept. Ele sunt cele

mai multe. Ele sunt regula. Sunt cele care au fora juridic a unei clauze contractuale.

Subiectele raportului juridic de comer internaional

1. Comercianii - persoane fizice

Participantii la operatiile comerciale internationale sunt cunoscuti sub denumirea generica de
comercianti, incluznd att persoanele fizice, ct si pe cele juridice. comerciantii sunt
persoanele care fac fapte de comert, avnd comertul ca o profesie obisnuita.
Calitatea de comerciant este recunoascuta persoanei fizice care isi inscrie numele sau firma in
registrul comertului.
Capacitatea de a fi comerciant. In sistemele de drept national, capacitatea persoanei fizice
de a fi comerciant este stabilita prin lege, ea trebuind sa aiba capacitatea de folosinta si de
exercitiu.
Incompatibilitati, decaderi si interdictii. Legislatia nationala a statelor poate prevedea
interdictii pentru exercitarea comertului ca profesie de catre persoane care ndeplinesc
anumite functii sau se afla n exercitiul autoritatii publice. Asa, de pilda, potrivit Constitutiei
Romniei, judecatorii, procurorii si judecatorii la Curtea Constitutionala ndeplinesc functii
incompatibile cu profesia de comerciant. De asemenea, politicienii, cadrele militare,
diplomatii, medicii, notarii publici, avocatii etc. nu pot exercita profesia de comerciant.
Comiterea unor fapte grave, desfasurarea unor activitati economice ilicite n procesul
productiei, pe parcursul circulatiei marfurilor, n activitatile bancare, n domeniul asigurarilor
si n alte domenii - fapte care constituie infractiuni - atrag decaderea din dreptul de a exercita
profesia de comerciant.
Legile nationale ale statelor stipuleaza si interdictii privind unele activitati comerciale. De
pilda, n legislatiile tuturor statelor sunt interzise fabricarea si comercializarea drogurilor sau
narcoticelor.

Statutul juridic al comerciantului. Ansamblul drepturilor si obligatiilor comerciantului

alcatuieste statutul sau juridic. Intre drepturile cele mai importante, recunoscute si consacrate
n legislatiile nationale ale statelor sunt: dreptul de a-si alege liber si a exercita o profesie
comerciala; dreptul comerciantului, persoana fizica, la circulatie libera; dreptul la circulatie
libera a marfurilor, serviciilor si capitalurilor; dreptul de a fi informati n permanenta cu
privire la orice schimbare legislativa, cu privire la hotarrile guvernamentale si judiciare n
domeniul activitatii comerciale, desfasurate de comercianti, persoane fizice.
ntre principalele obligatii sunt: nscrierea n Registrul de comert; tinerea unei evidente
privind derularea afacerilor; efectuarea unor acte de publicitate privind bilantul, lichidarea
(falimentul) afacerii etc
Condiia juridic a comerciantului strin are n vedere ntinderea drepturilor recunoscute
comerciantului pe teritoriul altui stat. Comerciantul persoan fizic va fi supus n orice alt
stat condiiei juridice a strinilor stabilit de respectivul stat prin act unilateral de
suveranitate. Strinii se bucur pe teritoriul Romniei de drepturile fundamentale civile si
social-economice recunoscute cetenilor romni.

2. Societile comerciale
Noiune. Societatea comercial este cel mai frecvent partener strin n raporturile juridice de
comer internaional.
Societatea comercial ia nastere printr-un contract, respectiv contractul de societate, prin care
doi sau mai muli parteneri se asociaz ntr-o entitate colectiv n care vin cu aporturi
determinate spre a desfsura o activitate comun n scopul realizrii de beneficii.
Societatea dobandeste de la data inmatricularii personalitate juridica si, in consecinta:
patrimoniu, capacitate, sediu si nationalitate.
Patrimoniul social este distinct de patrimoniul asociatilor. Daca asociatii nu libereaza
aporturile la care s-au obligat acestia pot fi executati silit (la societatile pe actiuni) sau vor
putea fi exclusi (la societatile de persoane).
Capacitatea este civila (societatea comerciala nu raspunde penal - desi administratorii sau/si
asociatii pot raspunde penal) si consta in posibilitatea de a contracta in nume propriu si de a
sta in justitie.
Sediul are o importanta procedurala. Actele administrative, fiscale, jurisdictionale sunt
comunicate la sediul societatii.
Nationalitatea este un element important in dreptul international privat. Potrivit art.1
alin.2 societatile comerclaie cu sediul in Romania sunt persoane juridice romane.
Potrivit art.40 din Legea cu privire la reglementarea raporturilor de drept international
privat, persoana juridica are nationalitatea statului pe al carui teritoriu si-a stabilit, potrivit
actului consultativ, sediul social.
Sunt reglementate cinci forme juridice ale societatii comerciale:

a) societate in nume colectiv; se constituie prin asocierea a dou sau mai multe
persoane fizice sau juridice avnd calitatea de comerciani. Capitalul lor social
este divizat, de regul, n pri socialenetransmisibile, asociaii rspunznd solidar
si nemrginit pentru obligaiile contractate de societate.
b) societate in comandita simpla; cuprinde n componena sa dou categorii
deosebite de asociai respectiv: comanditaii comerciani, care asigur
conducerea si gestiunea societii, rspunde pentru obligaiile sociale solidar si
nemrginit si ale cror pri sociale nu sunt transmisibile, n general, si,
comanditarii care nu pot participa la conducerea societii si rspund pentru
obligaiile sociale numai n limitele aportului lor la capitalul social;
c) societate pe actiuni; este forma ce mai frecvent a societilor de capital, n
cadrul creia capitalul social este divizat n aciuni. Posesorii acestora, acionarii,
rspund pentru pasivul social n limita aporturilor lor.
d) societate in comandita pe actiuni;este acea societate n comandit n cadrul
creia, comanditarii rspund n limita aportului lor la capitalul social divizat, de
aceast dat, n aciuni transmisibile altor comanditari;
e) societate cu raspundere limitata.

Filiale si sucursale. Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica si se

infiinteaza intr-una dintre formele de societate enumerate de lege (SA, SCA, SRL, SNC,
SCS) si in conditiile prevazute pentru acea forma.
Filiala a unei companii va insemna o companie care este efectiv controlata de prima
companie.
Sucursalele sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se
inmatriculeaza, inainte de inceperea activitatii lor, in Registrul comertului din judetul in care
vor functiona.

Reprezentanele societilor comerciale

Societatile comerciale si organizatiile economice straine pot avea reprezentante in Romania:
1. pe baza de autorizatie eliberata, in acest scop, in conditiile legislatiei
romanesti.
2. pe baza de contract,
3. birouri romanesti specializate, inclusiv cele infiintate din initiativa
proprie.

Societatile comerciale si organizatiile economice straine reprezentate raspund, in conditiile

legii, pentru actele si activitatea reprezentantelor lor in Romania.
Autorizatia de functionare poate fi retrasa de Ministerul Economiei si Comertului,
inainte de expirarea valabilitatii, pentru urmatoarele motive:

a) incalcarea de catre personalul reprezentantei a dispozitiilor legale din Romania

privind ordinea publica;
b) depasirea obiectului de activitate stabilit prin autorizatie;
c) nerespectarea obligatiilor fiscale.
Ministerul Comertului Exterior va notifica societatii comerciale sau organizatiei economice
straine si reprezentantei din Romania retragerea autorizatiei, acordand un termen de 90 de
zile pentru lichidarea activitatii.
Pentru activitatea desfasurata in Romania reprezentantele sunt obligate sa plateasca
impozitele si taxele stabilite in conditiile legii.
Personalul reprezentantei poate fi format din cetateni romani cu domiciliul in Romania sau in
strainatate si din cetateni straini.
Integrarea societilor comerciale pe plan internaional
Societatile transnationale/multinationale se apropie foarte mult de grupurile de societati.
Totusi, grupurile de societati sunt reprezentate de entitati distincte din punct de vedere
juridic in timp ce societatea transnationala este o structura care are in centru o societatemama si care, prin mijloace juridice adecvate (constituirea de filiale, sucursale, franciza), isi
extinde activitatea la nivel international.
Societile transnaionale
Aceste societi nu aparin nici ordinii juridice internaionale, nici ordinii juridice interne. Ele
sunt constituite de dou sau mai multe state, n scopul desfurrii unor operaiuni
economice. Societile transnaionale au la baz un tratat internaional, care conine i
prevederi referitoare la actul lor constitutiv. De regul, ele se constituie sub forma unei
societi pe aciuni.

Falimentul

Falimentul este o procedur de executare silit, colectiv, general si egalitar asupra tuturor
bunurilor comerciantului desesizat de ele si aflat n stare de ncetare de pli, afectate
satisfacerii tuturor creditorilor si chirografari.
Fiind destinat s satisfac interesele identice ale creditorilor chirografari, falimentul are un
caracter colectiv, el este egalitar ntruct tinde s satisfac pe toi creditorii, proporional cu
creanele lor; falimentul este general deoarece se aplic tuturor bunurilor aflate n patrimoniul
comerciantului persoan fizic sau juridic.
Falimentul se declar numai cu privire la societi comerciale sau comerciani cu firm
individual pentru insolvena lor si nu pentru insolvabilitatea acestora. Insolvena sau starea
de ncetare de pli trebuie s rezulte din nendeplinirea de ctre comerciant a mai multor

obligaii, adic din manifestrile exterioare ale patrimoniului debitorului, din care s se
deduc cu certitudine faptul c acel debitor comerciant nu mai este n msur s fac fa
obligaiilor sale. Falimentul se declar obligatoriu printr-o hotrre judectoreasc care are
caracter constitutiv.
Ca urmare, falimentul si produce efectele numai dup pronunarea hotrrii.
Procedura falimentului se declanseaz la cererea comerciantului persoan fizic n stare de
ncetare de pli, la cererea unuia sau mai multor creditori, sau din oficiu de instana
judectoreasc, ncunostiinat n cazul societii comerciale insolvente de ctre
administratori sau directori, sub sanciunea penal pentru bancrut simpl sau frauduloas.
Hotrrea judectoreasc de declarare a falimentului produce importante efecte
nepatrimoniale si patrimoniale asupra comerciantului falit. n acest sens, dac se constat
existena unor indicii potrivit crora s-ar fi svrsit fraude, comerciantul falit cu firm
individual poate fi arestat pentru bancrut
Principalul efect patrimonial const n desesizarea comerciantului falit de bunurile sale. El
pierde dreptul de dispoziie att asupra bunurilor ce le avea n momentul pronunrii ct si
asupra acelora pe care le-ar dobndi n cursul procedurii falimentare. Pn la ncetarea strii
de faliment, comerciantul nu poate continua activitatea comercial.
Prin efectul hotrrii judectoresti de declarare a falimentului, societile comerciale sunt
dizolvate de drept si intr n lichidare.
Este de reinut n legtur cu societile comerciale, faptul c, falimentul si extinde efectele
si asupra asociailor dup cum acestia rspund limitat sau nemrginit pentru pasivul social.
Dup pronunarea hotrrii judectoresti declarative de faliment, ncepe activitatea de
administrare a falimentului, care, pe lng constatarea, conservarea si ntregirea activului,
stabilirea pasivului si a masei credale, urmreste si gsirea unor soluii amiabile pentru
satisfacerea creditorilor, procedndu-se numai n ultim instan la lichidarea activului si
plata proporional a acestora; la aceast activitate particip judectorul sindic, adunarea
creditorilor unii n masa credal si instana judectoreasc, avnd fiecare atribuiile precis
determinate prin lege.
Moratoriul este o instituie n temeiul creia se permite instanei de judecat, ca la cererea
comerciantului cu firm individual falit si dup consultarea adunrii creditorilor, s
suspende executarea hotrrii judectoresti de declarare a falimentului.
Pentru admiterea moratoriului, comerciantul n cauz trebuie s fac dovada c ncetarea
plilor se datoreste unor evenimente deosebite, neimputabile lui, ca si dovada solvabilitii
sale, prezentnd registrele sale regulat inute, bilanul, lista creditorilor si creanelor acestora.

Concordatul este o convenie intervenit ntre comerciantul falit si masa creditorilor,

potrivitcreia falitul redobndeste posesia activului su cu obligaia de a-si achita datoriile
total sau n limitele convenite, la termenele si n condiiile stabilite prin respectiva convenie.
Concordatul este amiabil atunci cnd se ncheie cu acordul tuturor creditorilor, producnd
ncetarea sau suspendarea procedurii falimentare.

Concordatul judiciar sau de mas intervine, n lipsa consimmntului unanim al

creditorilor,prin convocarea adunrii generale a acestora de ctre judectorul sindical, de
ctre falit sau de ctre creditorii nsumnd 1/4 din pasivul falimentului, si se ncheie cel puin
cu majoritatea creditorilor verificai si admisi, deintori a 3/4 din totalul valoric al creanelor
producndu-si efecte fa de ntreaga mas credal.

Clasificarea contractelor de comer internaional

Contractul de comert international este acordul de vointa realizat intre doi sau mai multi
participanti la operatiunile de comert international (subiecti de drept apartinand ordinii
juridice internationale, sau subiecti de drept apartinand ordinii juridice nationale), din state
diferite, in scopul de a crea, modifica ori stinge raporturi juridice de comert international.
Clasificarea contractelor dup efectele pe care le produc:

constitutive de drepturi
translative de drepturi
declarative de drepturi

Au caracter constitutiv de drepturi contractele prin care se creaza pe seama partilor sau pe
seama unui tert anumite drepturi subiective pana atunci inexistente in patrimoniul titularului
lor.
In ceea ce priveste contractele translative de drepturi, acestea produc ca efect transmiterea
unor drepturi reale de la un titular la altul.
In ceea ce priveste contractele declarative de drepturi, care presupun constatarea si
confirmarea existentei unor drepturi ale partilor se constata ca si acestea sunt rar intalnite in
practica de comert international.

Clasificarea contractelor dup felul obligaiilor

Contractele de comert international pot contine obligatii de a da (dare) cum sunt cele
translative de drepturi reale sau contracte care comporta o contraprestatie: plata pretului,
contractul de navlu sau plata unei chirii (leasingul).
Contractele de comert international pot contine obligatii de a face (facere) cum sunt cele
privind executarea de servicii sau de a nu face (non facere) cum este obligatia de a nu face
concurenta.
Contractele de comert international contin obligatii de rezultat sau de diligenta prin care se
stipuleaza obligatia de a facilita realizarea unei clauze contractuale prin toate eforturile.

Clasificarea contractelor n funcie de natura operaiunilor comerciale

a. Contractele de comert international, care au ca obiect operatiuni comerciale propriuzise, cum sunt contractele de vanzare-cumparare internationala de marfuri si contracte
de schimb.
b. Contracte de comert international, care au ca obiect operatiuni de cooperare
economica si tehnico-stiintifica internationala. Unele din aceste contracte se
deruleaza sub forma unor societati cu participare straina, ele vizand conlucrarea dintre
partile contractante. Acestea sunt contracte de lunga durata (pe termen lung).

Condiiile de validitate ale contractelor de comer internaional

Capacitatea de a contracta a subiectilor de drept este o conditie de valabilitate a

contractului actului juridic incheiat si este determinata de legea materiala care guverneaza
contractul.
In functie de apartenenta subiectilor la ordinea juridica nationala sau internationala,
precum si de legea aplicabila statutului lor juridic, se disting:
- capacitate de folosinta
- capacitate de exercitiu.

Consimtamantul in cadrul unui contract de drept comercial international, reprezinta acordul

de vointa al partilor contractante, manifestat in exterior.
Conceptul de consimtamant este susceptibil de doua acceptiuni:
- stricto senso, acesta reprezinta manifestarea vointei juridice a unei persoane in vederea
formarii unui act juridic;
- lato senso, acesta reprezinta un acord de vointa intre doua sau mai multe persoane care
incheie un contract sau un act juridic multilateral.
Viciile de consimtamant posibile la incheierea unui contract de comert international sunt:
- leziunea
a/

- eroarea.

Leziunea

Reprezinta o paguba materiala suferita de una dintre partile contractante datorita

disproportiei de valoare intre prestatia la care s-a obligat si prestatia care urma sa o primeasca
in schimbul ei.
Din aceasta definitie rezulta ca problema leziunii se poate pune numai in contractele
sinalagmatice, oneroase si comutative.
b/

Eroarea

Constituie o reprezentare falsa, denaturata a realitatii, cu ocazia incheierii contractului.

In functie de elementul real asupra caruia poarta aceasta reprezentare falsa, eroarea poate fi:

- de fapt (cand partea care incheie contractul are o gresita reprezentare a unei situatii de fapt);
- de drept (cand eroarea priveste existenta sau continutul unei norme de drept).

Prin sintagma "obiect al contractului" desemnam prestatia (actiunea sau inactiunea) la care
partile sau una dintre ele se obliga prin contract. Cand prestatia se refera la bunuri, acestea se
subsumeaza si ele conceptului de obiect al contractului.
Prestatia care constituie obiectul contractului poate fi:
- pozitiva (obligatia de a da sau a face);
- negativa (obligatia de a nu face);
- mixta.
Obiectul contractului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a/
Sa fie determinat la data incheierii contractului sau determinabil in viitor pe baza
unor elemente de determinare prevazute in contract. Caracteristic pentru raporturile de drept
international este obiectul determinabil in viitor.
Bunurile la care se refera obligatia contractuala pot fi:
- individual determinate (certe);
- determinate prin trasaturile genului.
b/

Sa fie posibil, atat din punct de vedere material, catt si din punct de vedere juridic.

Imposibilitatea obiectului contractului se apreciaza in abstracto, aceasta trebuind sa

fie absoluta si de neinvins pentru oricine.
c/

Sa fie licit.

Caracterul licit al obiectului contractului de comert international se raporteaza atat la

ordinea juridica internationala, cat si la ordinea juridica nationala existenta in tarile de
provenienta a partenerilor contractuali.

Cauza este scopul in vederea caruia partenerii contractuali isi dau consimtamantul pentru
incheierea contractului de comert international.
CAUZA este un element constitutiv in structura contractului, analizandu-se ca o
conditie de validitate, constituind in realitate cauza obligatiei (sau obligatiilor) asumate de
fiecare dintre partile contractante.
Potrivit art.966 C.Civ., cauza trebuie sa fie:

- licita,- morala.

Etapele negocierii contractelor de comer internaional

Pentru a realiza ncheierea de contracte comerciale internaionale n condiii de maxim

eficien, comercianii sunt obligai de legile pieei s efectueze anumite operaiuni
precontractuale.
Negocierea, ca instituie complex, nu face parte, prin natura ei, din categoria operaiunilor
precontractuale, deoarece n marea majoritate a cazurilor ea are loc dup emiterea ofertei de a
contracta i chiar dup emiterea acceptrii n cazul n care aceasta nu este pur i simpl.
Nu este mai puin adevrat ns c o parte din aspectele negocierii pot aparine fazei
precontractuale. Aceasta este situaie, de pild, n ceea ce privete pregtirea dosarului pentru
negocieri, efectuarea unor studii de marketing (mai ales a activitilor de prospectare,
investigare i informare asupra conjuncturii existente pe pia), declanarea campaniei
publicitare i emiterea unor scrisori de intenie, mai ales a celor care nu conin angajamente
juridice.

Pe parcursul negocierilor parile pot sa schimbe intre ele numeroase documente care in
literature de specialitate sunt analizate sub denumirea generica de scrisori de intentii.
In doctrina documentele la care ne referim sunt clasificate dupa cum urmeaza:

Scrisori de intentii care intervin in cursul negocierii unui contract.Prin scrisori de

intentie care intervin in cursul tratativelor sunt retinute chestiunile care au fost
negociate si sunt aratate aspectele ce urmeaza sa fie negociata in viitor.
Scrisoride intentii care nu produc efectejuridice. In cazulangajamentelode onoare se
accepta in practica ca ele nu genereaza efecte juridice. Angajamentele de onoare
oblige partile numai sub aspect moral.
Scrisori de intentii care continangajamentejuridiceferme cu privire la
anumiteaspecteparticularepe care le indica in procesul de tratatie.
Scrisori de intentii care exprimacategoriijuridicetraditionale: oferta, acceptare,
contract principal.

ncheierea contractelor de comer internaional

Oferta de a contracta
Oferta este propunerea pe care o persoan o adreseaz n scopul ncheierii unui contract, deci
ea este o manifestare de voin n vederea ncheierii contractului.
n practic i n literatura de specialitate se utilizeaz uneori noiunea de "ofert" numai
pentru propunerea de contractare provenit de la debitorul prestaiei materiale care face
obiectul contractului (vnztorul, furnizorul contractual - care este, de regul, exportatorul n
raporturile internaionale).

Conditiile oferteisunt urmatoarele:

a) Oferta trebuie s fie ferm, adic s fie dat n stare de angajament juridic. Oferta
ferm, mai ales sub forma comenzii ferme, este adresat, n principiu, unei persoane
determinate (este particular). Oferta fr angajament se adreseaz, de regul, unor
persoane nedeterminate, dar poate fi adresat i uneia sau mai multor persoane
determinate.
b) Oferta trebuie s fie adresat uneia sau mai multor persoane (fizice sau juridice)
determinate.
c) Oferta trebuie s fie precis i complet, adic s conin toate elementele esenialeale
viitorului contract, n aa fel nct o acceptare pur i simpl din partea destinatarului
ofertei s fac posibil ncheierea contractului.

Revocarea ofertei:
ntre persoane prezente problema ofertei, n principiu, nu se pune, deoarece oferta nu implic
angajarea n timp a ofertantului, acceptareatrebuind s se exprime pe loc.
Problema revocrii ofertei se pune ns n cazul contractelor internaionale (dar i interne)
ncheiate prin coresponden (ntre absenti), deoarece n acest caz ntre momentul emiterii
ofertei i cel al ajungerii acceptrii la cunotina ofertantului - adic al ncheierii contractului
- se scurge o perioad de timp.
Analiza regimului juridic al revocrii ofertei, n cazul la care ne referim, implic odistincie
ntre dou situaii:
1. Atta timp ct nu a ajuns la destinatar, oferta poate fi revocat, fr nici oconsecin
pentru ofertant.
2. Pentru situaia n care oferta a ajuns la destinatar, dup cum oferta privete ncheierea
unui contract sinalagmatic sau a unuia unilateral:
- Pentru ipoteza contractului sinalagmatic, n materie funcioneaz o regul i excepii.
Regula, este n sensul c, atta timp ct contractul nu este ncheiat, oferta este
revocabil.
Exceptiile sunt: dac ofertantul a stabilit un termen pentru acceptare, oferta
esteirevocabil (ferm, deschis, garantat) pe durata acestuia; Dac nu s-a fixat un
termen pentru acceptare, oferta este irevocabil pe timpul necesar pentru ca
destinatarul s o poat exprima i ca rspunsul su s ajung laofertant, conform
obinuinelor existente ntre pri sau uzanelor comerciale internaionale
- In contractele unilaterale, n care se oblig numai ofertantul, oferta este irevocabil
("obligatorie") de ndat ce ajunge la cunotina destinatarului ei

Acceptarea ofertei

Acceptarea ofertei constituie cea de-a doua latur a consimmntului. n cazul n care
oferta ia forma comenzii, acceptarea nseamn confirmarea comenzii.
Condiiile de validitate ale acceptrii:
a) s emane de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul su;
b) s fie conform cu oferta;
c) s ajung la cunotina ofertantului n termenul de acceptare.

Continutul acceptarii: Acceptarea - pentru a produce efectele sale specifice - trebuie s fie n
concordan cu coninutul ofertei. O acceptare care nu este n concordan cu coninutul
ofertei, poate ficonsiderat o nou ofert, deci o contraofert, care implic, n prealabil, un
refuz al ofertei iniiale.
n materie funcioneaz o regul i o excepie.
Ca regul, pentru a avea ca efect ncheierea contractului (formarea
consimmntului),acceptarea trebuie s fie pur i simpl, adic perfect concordant cu
coninutul ofertei.
Prin excepie,acceptarea cu modificri nu va fi considerat o nou ofert dac sentrunesc
cumulativ urmtoarele trei condiii:
a) elementele noi ale acceptrii nu afecteaz n mod substanial coninutul ofertei.
b) ofertantul nu obiecteaz n termen scurt. Obieciunea ofertatului poate fi fcut prin
orice mijloc;
c) oferta nu prevzuse condiia ca acceptarea s fie pur i simpl.

Termenul ofertei
Cu privire la termenele n care trebuie s aib loc acceptarea pentru a fi productoare de
efecte juridice, adic pentru a duce la ncheierea contractului, se impun a fi fcute o serie de
distincii succesive.
1. Astfel, n primul rnd, dac ofertantul a impus destinatarului un termen pentru
acceptare, situaia este diferit dup cum acceptarea este expres sau tacit.
a) O acceptare expres este valabil atunci cnd ajunge la cunotina ofertantului
ntermenul hotrt de el;
b) n ceea ce privete acceptarea tacit, rezult c ea este valabil atunci cnd
faptul echivalentare loc n termenul stabilit de ofertant.
2. n al doilea rnd, n cazul unei oferte fr termen de acceptare, dac acel contract se
ncheie prin coresponden, acceptarea expres trebuie s ajung la cunotina
ofertantului "n termenul necesar schimbului propunerii (ofertei) i acceptrii, dup
naturacontractului".

Acest "termen necesar", care trebuie s includ perioada suficient pentru ca destinatarul s
examineze oferta iar rspunsul su s parvin ofertantului.
ntre prezeni, acceptarea trebuie dat, n principiu, imediat.
Acceptarea tacit, pentru a fi productoare de efecte juridice, trebuie s aib loc i ea ntr-un
"termen necesar", dup natura contractului, fr a fi obligatorie o avizare suplimentar a
ofertantului privind ndeplinirea faptului echivalent.

Acceptarea tardiv:
Acceptarea expres este tardiv atunci cnd ajunge la cunotina ofertantului dup expirarea
termenului de acceptare, fixat de el sau, n lips, a "termenului necesar", definit mai sus.
Acceptarea tacit este tardiv dac faptul echivalent este ndeplinit n afara acestor termene.
De asemenea, acceptarea tardiv, dei este lipsit de efectele juridice care-i suntspecifice,
poate fi considerat de ofertant ca o nou ofert, el avnd deci dreptul de a o acceptasau nu.

Momentul i locul ncheierii contractului

ncheierea contractului ntre persoane prezente
Contractul se ncheie n momentul i la locul n care, prin ntlnirea ofertei cu acceptarea, se
formeaz consimmntul.
Inter praesentes, contractul se ncheie la momentul i locul realizrii acordului de voin, ceea
ce n fapt se materializeaz prin semnarea lui de ctre toate prile, indiferent dac
operaiunea are loc simultan sau succesiv.
De regul, data i locul ncheierii sunt menionate n contract.
n dreptul romn, de lege lata, nu exist o prevedere privind ncheierea contractelor prin
telefon. Considerm c, n ceea ce privete momentul ncheierii contractului n acest mod, se
aplic regulile ncheierii contractului ntre prezeni. Aadar, momentul ncheierii contractului
este cel al realizrii acordului de voin al prilor.

ncheierea contractului ntre abseni

In cazul acceptrii exprese, de lege lata, dreptul romn adopt, pentru determinarea
momentului ncheierii contractului, sistemul informrii (cunoaterii), conform cruia
contractul se consider ncheiat n momentul n care acceptarea a ajuns la cunotina
ofertantului.
In cazul acceptrii tacite acordul de voin se formeaz n momentul i la locul n care
acceptantul a nceput executarea contractului sau a efectuat orice alt fapt echivalent, ceea ce
constituie o excepie de la sistemul informrii.

Dintre cele mai importante consecine ale momentului formrii contractului, pe planul
dreptului comerului internaional, menionm urmtoarele:
a) acest moment constituie punctul de plecare al efectelor pe care contractul le produce;
b) n funcie de acest moment se determin capacitatea prilor i cauzele denulitate
(anulabilitate) a contractului;
c) dup momentul ncheierii contractului revocarea ofertei sau acceptrii nu produce
efecte juridice;
d) prezint importan pentru determinarea preului n contractele n care sestipuleaz c
acesta este cel curent din ziua ncheierii contractului;
e) n caz de faliment al uneia dintre pri, n funcie de acest moment se apreciazdac
acel contractul se ncadreaz sau nu n perioada suspect;
f) constituie elementul de determinare a legii aplicabile contractului, n cazul
unuiconflict de legi n timp (n principiu);
g) servete la stabilirea locului ncheierii contractului, de care seleag, de asemenea,
importante consecine juridice.

Astfel, consecintele locul ncheierii contractului:

a) determin legea aplicabil acestuia n sistemele de drept n care norma conflictual n
materie este;
b) ajut la stabilirea uzanelor n funcie de care se interpreteaz clauzelecontractuale
echivoce;
c) prezint interes pentru determinarea competenei teritoriale a instanelor judectoreti
n litigiile internaionale.

Forma si limba contractului

Legea obliga contractele de comert international sa fie in forma scrisa.
Perfectarea contractelor de acest gen n form scris prezint multiple i importante avantaje
dintre care menionm:
- creeaz pentru pri posibilitatea de a preciza n termeni clari coninutul contractului
(care n mod obinuit este complex) i prin consecin se reduce riscul apariiei unor
nenelegeri ulterioare;
- confer certitudine momentului perfectrii contractului i delimiteaz astfel obligaiile
contractuale propriu-zise n raport cu negocierile precontractuale, lipsind de eficien
juridic toate documentele anterioare care nu au fost ncorporate n contract;
- faciliteaz controlul i supravegherea modului de executare a obligaiilor contractuale,
ceea ce prezint o importan deosebit mai cu seam n cazul contractelor de lung
durat care sunt foarte frecvent utilizate n raporturile de comer internaional.

n cazul contractelor ncheiate prin coresponden (deci a contractelor ntre abseni), cerina
formei scrise se consider ndeplinit dac elementele contractului de comer internaional

rezult dintr-o comand i o confirmare de comand, ambele scrise, sau dintr-o ofert i din
acceptarea acesteia, realizate printr-un schimb de scrisori, de telegrame.
Aa fiind, urmeaz s conchidem c forma scris nu poate constitui o condiie de validitate a
contractelor de comer internaional, ci reprezint doar o cerin de ordin probator.
Contractele de comer internaional nefiind acte juridice solemne, nu se cere ca nscrisul
constatator al unui astfel de contract s fie autentificat. Aceasta este regula, dar ea suport o
derogare i anume: se cere nscris autentic atunci cnd n raportul obligaional de natur
comercial este necesar ndeplinirea unei operaiuni juridice civile precum constituirea
unei ipoteci convenionale.

Preocupri pentru simplificarea i perfecionarea formei contractului

n schimburile comerciale internaionale se recurge tot mai mult, n ultimii ani, laforme
simplificate pentru ncheierea contractelor.
In literatura noastr de specialitate se acord spaii largi problemelor complexe i, nu de
puine ori, complicate privind ncheierea contractelor prin coresponden scrisori
comerciale, coresponden comercial transmis prin telex sau telefax, comunicri prin
telegrame - atrgndu-se atenia asupra erorilor care i pot face loc, cel mai adesea din
neglijena.
n condiiile comerului electronic, s-au constatat deja mai multe ncercri de fraud,care au
pus n gard societile comerciale implicate n ncheierea tranzaciilor prin utilizarea unor
asemenea mijloace moderne.

Limba contractului
Prile contractului de comer internaional au libertatea s aleag limba n care s fieredactat
contractul. Frecvent, contractele de acest gen se ncheie n dou sau trei exemplareoriginale avnd
coninut identic, dar fiind redactate n limbi diferite.

ncheierea contractelor de comer internaional prin mijloace electronice

Mijloacele moderne se impun, tot mai mult, n schimburile comerciale. Volumul ncretere i
frecvena tranzaciilor a impus deja mijloacele electronice, inclusiv la ncheiereacontractelor.
Avnd n vedere stadiul atins n folosirea mijloacelor electronice i innd seama c sistemul
tradiional se menine n ri i chiar n mai multe regiuni ale lumii, Comisiei Naiunilor Unite pentru
DreptComercial Internaional a adoptat soluia coexistenei celor dou sisteme (traditional si
electronic), ncurajndu-se promovarea, n tot mai multe tranzacii,a mijloacelor electronice n
ncheierea i derularea contractelor.

Clauzele generale (necesare) ale contractelor de comer internaional

Clauze privind identificarea prilor i a reprezentanilor lor:

Avem doua cazuri:
a) In cazul persoanelor juridice se vor mentiona:denumirea, sediul si forma juridica. Aceleasi
date privesc si reprezentantii partilor contractuale.
b) In cazul persoanelor fizice se va preciza:nume, prenume, domiciliul acestora, etc.

Clauze referitoare la obiectul contractului

Contractele trebuie s cuprind clauze privind obiectul lor material: denumirea complet a mrfii i
elementele necesare ptr. determinarea ei precis.
Dac obiectul material al contractului este numai determinabil, prile trebuie s stabileasc
elemente certe i suficiente ptr. determinarea lui ulterioar, pe parcursul executrii.
Dac obiectul contractului l constituie bunuri viitoare, prile trebuie s determine sau s indice
criterii precise dedeterminare a caracteristicilor mrfii, nct s fie posibil punerea lor n fabricaie
sau procurarea lor de pe pia de ctrevnztor.

Clauze referitoare la cantitatea mrfii

Prile trebuie s indice cantitatea de marf care face obiectul contractului, preciznd unitatea de
msur, locul,momentul i modul de determinare a cantitii, precum i documentul care atest
cantitatea.
Dac se prevede o recepie cantitativ, prile trebuie s prevad termenele i condiiile de
efectuare a acesteia, precumi locul recepiei, ales n funcie de natura mrfii i de necesitatea
asigurrii unor garanii sporite de descoperire aeventualelor lipsuri cantitative.

Clauze referitoare la calitate

Prile trebuie s stabileasc metodologia de determinare a calitii.
Contractele conin, n general, stipulaii privind partea care propune specificaiile de calitate: natura acestor specificaii; - termenele i modalitile de avizare a lor de ctre cealalt parte etc.
Specificaiile de calitate pot fi cuprinse n documente tehnice normative, n declaraia productorului
ori pot ficonvenite ntre pri.

Clauze referitoare la reclamaiile privind cantitatea i calitatea mrfii

Clauzele privind condiiile de reclamare urmeaz arat cuprinsul pe care reclamaia trebuie s-l aib,
documentele ce ise anexeaz ptr. dovedirea deficienelor, obligaiile cumprtorului pn la
soluionarea reclamaiei i procedura decomunicare a reclamaiei.

Prile insereaz n contracte clauze referitoare la termenele de formulare a reclamaiilor, care

trebuie corelate cu cele privind efectuarea recepiilor cantitative i calitative, respectiv cu termenele
de garanie.
Clauzele privind modalitile de soluionare a reclamaiilor trebuie s cuprind meniuni privind
termenele i condiiilen care vnztorul urmeaz s comunice cumprtorului rspunsul su asupra
reclamaiei, consecinele nerespectrii acestor termene (de regul, dreptul de a sesiza arbitrajul) etc.

Clauze referitoare la ambalare i marcare

n legtur cu ambalajul, prile trebuie s prevad n contract felul acestuia, regimul lui juridic (dac
trece n proprietatea cumprtorului sau este numai mprumutat acestuia, iar n acest din urm caz,
termenul de returnare i cine vasuporta cheltuielile ocazionate de aceast operaiune), preul
ambalajului, msurile de protecie ptr. mrfurile care selivreaz neambalate etc.
Clauzele privind marcarea ambalajului vor preciza, cel puin, coninutul marcajului i limba n care el
se efectueaz, curespectarea cerinelor privind informaiile n limba romn prevzute de legislaia
ptr. protecia consumatorului.

Clauze referitoare la livrarea mrfii la termenele de livrare

Pentru executarea obligaiei de livrare (predare) a mrfii, pe care prile obinuiesc s o prevad
expres n contract, eletrebuie s precizeze, n primul rnd, termenele de livrare, prin indicarea unei
anumite date sau a perioadei de timp n carelivrarea trebuie s aib loc.
n acest ultim caz, este indicat s se arate creia dintre pri i revine dreptul de a fixa dataexact a
livrrii, n cadrul perioadei stabilite de comun acord.
Dac livrarea se ealoneaz pe o perioad de timp maindelungat, se vor indica termenele
intermediare i termenul final de livrare.Dac prile nu determin explicit termenul de livrare, ele
trebuie s indice modalitile de determinare.
Trebuiemenionate condiiile n care pot fi modificate termenele de livrare stabilite i documentele
care atest efectuarea i datalivrrii.
Prile vor mai stabili dac termenul este esenial, dac ptr. efectuarea livrrii este necesar o cerere
special din parteacumprtorului, condiiile n care livrarea poate fi refuzat etc.
Din contracte nu trebuie s lipseasc clauzele privind rspunderea furnizorului ptr. nerespectarea
termenelor de livrare(penaliti, despgubiri etc.) i condiiile rezoluiunii contractului, n aceste
cazuri.

Clauze referitoare la condiiile de expediie, ncrcare descrcare, transportul i asigurarea mrfii

n timpul transportului
Pentru modalitatea de livrare, prile pot conveni o executare uno ictu sau pe trane de marf.
Locul livrrii irepartizarea ntre contractani a cheltuielilor privind livrarea pot fi determinate, fie
direct, fie prin referire la uzane uniformizate

Clauza prin care se determin momentul transferului riscurilor asupra mrfii este necesar n
contractele comercialeinternaionale, prin aceeai clauz prile trebuind s prevad i condiiile n
care opereaz transferul, ambele elemente putnd fi precizate direct sau prin referire la o uzan
uniformizat sau la Convenia de la Viena (1980).
Este necesar indicarea de ctre pri i a momentului transmiterii dreptului de proprietate asupra
mrfii artndu-semodul de individualizare a mrfii, dac obiectul contractului l constituie bunuri
generice ptr. care transferul opereaz laindividualizare.

Clauze referitoare la obligaia de preluare a mrfii

Corelativ obligaiei furnizorului de livrare a mrfii, n contract trebuie precizat obligaia
beneficiarului de a preluamarfa, menionndu-se condiiile n care preluarea poate fi refuzat.

Clauze referitoare la pre

Pretul poate fi determinat sau determinabil si stabilit ca valoare totala sau pe unitate de produs.
Se vor stabili in mod clar urmatoarele:
-

documentele si instrumentele de plata;

data si locul platii;
modalitatea de plata si garantarea ei.

Nu in ultimul rand trebuie stipulat in contract in sarcina carei parti contractuale ii revine obligatia de
plata a pretului.

Principiile care guverneaz interpretarea contractelor de comer internaional

Buna-credinta- unul din principiile fundamentale ale dr com i si se aplica si in interpretarea si in

executarea contractului. Cf lui, clauzele contractelor, uzantele si cutumele admise se interpreteaza
cu buna-cred, pt a se efectua executarea contractului dupa vointa reala a partilor.
Loialitatea- interpretarea clauzelor pe baza respectului pt cealalta parte ptin cautarea si gasirea
intelesului real al acestora concepute in interesul ambelor parti.
Colaborarea dintre parti- pe parcursul tuturor fazelor (incheiere, interpretare, executare). Este
relevanta luarea de masuri de limitare a pierderilor si a castigului nerealizat de partea care invoca
incalcarea contractulu
Interpretarea contractelor de comer internaional pe baza textelor legale uniforme
-

-prin luarea in considerare a lucrarilor pregatitoare si a comentariilor

-pe baza studierii unor solutii pronuntate in cazuri precedenta
-interpretarea urmareste promovarea uniformitatii

Transformarea i stingerea obligaiilor - novaiunea, compensaia, remiterea de

datorie

1.
Novatiunea
-trebuie sa fie neindoielnica, nu se prezuma.- animus novandi- tb sa existe acordul de vointa al partilor
de a nova
a. prin schimbarea de debitor- poate sa opereze fara concursul primului deb
-daca din cuprinsul contractului nu rezulta vointa partilor de a stinge obligatia vechiului deb, iar cred a
inteles sa accepte pe noul deb, nu sunt intrunite conditiile legale.
b. prin schimbarea de obiect- se poate renegocia contractul
Efectele novatiunii asupra privilegiilor si ipotecilor vechii creante:- nu sunt ale creantei noi substituite,
decat daca creditorul le-a rezervat expres. Daca ipoteca creantei novate a fost rezervata pt garantarea celei
noi, va avea regimul vechii ipoteci, iar daca novatiunea opereaza intre cred si unul din debitorii solidari,
priv si ipotecile vechii creante nu se pot rezerva decat asupra bunurilor acelui deb.
2. Compensatia
Compensatia nu opereaza: in cazul unei cereri pt restituirea unui lucru care pe nedrept s-a luat de la
proprietar, in cazul unei cereri pt restituirea unui deposit neregulat, in cazul unei datori ideclarate
nesesizabile.
- stingeobligatiilepartilor in totalitatesau in parte candsuntinegale, pana la concurentaceleimaimici.
-Legala- prinefectullegii, daca: obligatiilesuntreciproce, intreaceleasi 2 persoane, daca au au ca
obiectsume de banisaubunurifungibile de aceeasinatura, dacaambelecreantesuntcerte, lichidesiexigibile.
-Judiciara- candnu se poateconstata ca aoperatcealegala
-Conventionala- expresiaacordului de vointacandnuopereazacealegala
Efecte: stingeobligatiilereciprocepana la valoareaceleimaimici; stinge concomitant
garantiilesiaccesoriileobligatiilorprincipale; se aplicaregulileimputatieiplatii,
dacaintreaceleasipartisuntmaimultedatoriireciprocecompensabile
Compensatia ca operatiunecomercialacomplexa, prin care importulestelegat de derulareaexportului,
fiecarepartenerfiindsi deb sic red.: comp bilateral largita (partenerii din aceeasitara au cal de
importatorsiexportator, ptmarfurilelivrateexportatorulurmandsa fie platit de catreimportatorul din tarasa) si
comp triunghiularasimultipla (marfurilke se livreazaintreparteneri din taridiferite in circuit inchis).
3. Darea in plata
-atunci candintre deb sic red intervine o intelegere prin care primul se oblige sa indeplineasca alta
prestatie decat cea initiala.
4.
Remiterea de datorie
-nu duce la realizareacreanteicreditorului
=renuntareacreditorului la dreptulsauimpotrivadebitorului
-trebuiesa fie expresa, iardacaestefacuta in folosulunuicodebitorsolidar ii elibereaza pe toti codebitorii
solidari.
- remitereavoluntara a titlului original facuta de catre cred debitoruluisau, da promaliberatiunii
-remitereafacuta deb principal nu libereazacautiunile.

Elementele definitorii ale contractului de transport internaional

Prin contractul internaional de mrfuri cruul profesionist se oblig, inschimbul unui pre, s
efectueze deplsarea mrfii ncredinate de expeditor, pe careo va preda destinatarului.
Contractul de transport este bilateral, cu titlu oneros i comutativ.
Contractul de transport este autonom, nefiind un accesoriu al altor convenii.
De asemenea, se mai caracterizeaz prin comercialitate i internaionalitate.Caracterul de
internaionalitate rezult din faptul c marfa tranziteaz teritoriuluneia sau mai multor ri.

Contractele de transport multimodal

Transportul multimodal internaional implic deplasarea mrfii prin cel puin doumoduri de
transport diferite. n temeiul unui contract multimodal, deplasarea se efecueazde la locul prelurii
pn la cel de predare, cu transbordarea mrfii.
Prin contractul multimodal, antreprenorul, antreprenorul de transport multimodalse angajeaz, n
schimbul plii transportului, s execute ori s fac s se execute untransport multimodal
internaional.
Prile contractului sunt expeditorul i antreprenorul de transport multimodal.
Principalele obligaii ale expeditorului sunt urmtoarele:
-

obligaia de plat a preului;

obligaia de marcare a mrfurilor periculoase;
obligaia de a garanta exactitatea indicaiilor nserate n documentul de
transportmultimodal.

Obligaiile antreprenorului de transport multimodal sunt:

-

obligaia de a transporta marfa la locul de destinaie;

obligaia de conservare a mrfii;
obligaia de predare a mrfii.

Contractul de leasing
Definiie
Contractul de leasing reprezint operaiunea prin care o parte, numit finanator, cumpr
un bun de la o alt persoan, numit furnizor, pentru a-l nchiriaunei persoane, denumit
utilizator.
Formele contractului
Activitatea de consulting-engineering se realizeaz prin mai multe tipuri de contracte: contracte
la cheie, contracte separate i contracte combinate.
n contractul la cheie, furnizorul livreaz un anumit obiectiv n stare de funcionare, iar
clientul pltete preul forfetar prestabilit. Contractul la cheie cuprinde
mai multe contracte i anume: un contract de vnzare-cumprare, un contract de licen, un
contract de locaie de servicii, un contract de mprumut pentru creditul acordat de vnztor.

Contractele separate se ncheie pentru fiecare operaiune. n situaia n care beneficiarul deine
tehnologia, el ncheie contracte cu furnizorul utilajelor i cu antreprenorul ce execut lucrrile civile.
Prin ncheierea unor contracte separate, clientul pltete un pre mai mic pentru realizarea
obiectivului. Dac beneficarul nu deine tehnologia, el ncheie un contract cu un furnizor. n funcie
de garaniile cerute, furnizorul tehnologiei poate solicita controlul asupra echipamentului, precum i
asupra instalaiei.Contractele combinate implic un furnizor general care rspunde de realizarea
obiectivului industrial, cu excepia construciilor civile, care se efectueaz de ctre client.

Cambie
Titlu comercial de valoare emis de un creditor, numit trgtor, prin care dispune ca un
debitor, denumit tras, s plteasc la scadena o sum de bani ctre o alt persoan,
denumit beneficiar sau la ordinul acesteia. Cambia trebuie obligatoriu s aib forma scris i
este reglementat de prevederile Legii
Biletul la ordin
Biletul la ordin este un titlu girabil, formal i complet, care cuprinde obligaia necondiionat
pe care i-o asum emitentul de a plti n favoarea beneficiarului
Meniunile eseniale pe care trebuie s le cuprind biletul la ordin
1. denumirea de bilet la ordin, redactat n textul titlului, n limba folosit pentru ntocmirea
sa;
2. promisiunea necondiionat de a plti o anumit sum de bani la scaden;
3. locul unde trebuie s se fac plata;
4. numele beneficiarului cruia sau la ordinul cruia trebuie s se fac plata;
5. data i locul emisiunii;
6. semntura emitentului
Transmiterea, garantarea i plata biletului la ordin
Dispoziiile referitoare la cambie se aplic i biletului la ordin, n msura n care nu sunt
incompatibile. Biletul la ordin implicnumai dou persoane, astfel nct operaiunea
acceptrii nu este necesar. Dac biletul la ordin este pltibil la un anumit termen de la
vedere, nscrisul trebuie prezentat spre viz emitentului, n termenul fixat. Refuzul
emitentului de a pune viza datat, se constat printr-un protest
Cecul
Cecul este un nscris care conine ordinul adresat de trgtor unei bnci, de a plti o sum
de bani unui beneficiar.
Formele cecului
n funcie de indicarea beneficiarului sau natura lor, cecurile sunt nominative,la ordin
i la purttor. Dup modul de ncasare, cecurile pot fi: cecuri barate; cecuri circulare; cecuri
certificate; cecuri potale; cecuri de cltorie.
Cecul barat are pe faa titlului dou linii paralele. Bararea poate fi general sau special
i se realizeaz de tr gtorul sau posesorul titlului. Bararea general nu conine nici o
meniune ntre cele doulinii. Bararea special cuprinde ntre cele dou linii numele unei
bnci. Cecul cu barare special se pltete bncii artate ntre cele dou linii.
Cecul circular este un titlu de credit la ordin. El se emite de o banc autorizat i se pltete la
vedere posesorului legitim al titlului.

Cecul certificat cuprinde semntura trasului pe faa titlului. Semntura trasului are semnificaia
certificrii proviziunii.Cecul potal se utilizeaz n localitile care nu au sucursale ale bncilor
de depozit.Cecul de cltorie este un titlu cu o valoare fix, emis de o bancpentru a fi utilizat
de o persoancare efectueaz un voiaj n strintate.
Arbitrajul comercial internaional reprezint o cale de soluionare a litigiilor de ctre arbitri
desemnai pentru cazuri determinate sau de ctre instituii permanente de arbitraj
Arbitrajul este un sistem jurisdicional special i derogator de la dreptul comun, care
corespunde exigenelor specifice ale comer ului internaional.
Clauza compromisorie
este acea clauza prin care partile convin ca litigiile cese vor naste din contractul in care este
inserata sau in legatura cu acesta sa fie solutionate pecalea arbitrajului, aratandu-se numele
arbirilor sau modalitatea de numire a acestora.
Prin intermediul ei, partile convin ca litigiile ivite din contractul in care este stipulata sau
in legatura cu acesta sa fiesolutionate pe calea arbitrajului, aratandu-se, sub sanctiunea
nulitatii, numele arbitrilor saumodalitatea de numire a acestora
Recunoasterea hotararilor arbitrajului international
Odat cu aderarea Romniei la Uniunea European, ncepnd cu 1 ianuarie 2007, au
devenitaplicabile dou proceduri cu privire la recunoaterea i punerea n executare a
hotrrilor strine.Aceste proceduri sunt aplicabile n funcie de locul n care aceste hotrri
au fost pronunate: n statele membre UE sau n statele care nu sunt membre ale Uniunii.
n materia recunoaterii, competena teritorial aparine instanei sau autoritii competentede
la domiciliul prii mpotriva creia se solicit recunoaterea.Instana se pronun asupra
recunoaterii dup ce examineaz cererea i copia hotrrii
n scopul executrii hotrrii, partea interesat pune la dispoziia autoritii competente: o
copie a hotrrii, care ntrunete condiiile necesare n vederea stabilirii autenticitii acesteia;
certificatul eliberat, care atest c hotrrea este executorie i careconine un rezumat al
hotrrii