Destinul lui Bulgakov pare guvernat de acelai amestec de satir, fantastic i tragism care e amprenta operei sale.

Nscut la Kiev n 1891, n familia unui profesor de teologie, studiaz medicina, pe care o practic vreme de patru
ani (1916-l920), pe front i n spitale de provincie. Devine dependent de morfin, dar, cu ajutorul primei sale
soii, reuete s nving rul. n 1920 abandoneaz medicina pentru a se dedica scrisului. Intr n lumea teatrului, iar piesa Zilele Turbinilor, dramatizarea romanului Garda Alb, are mare succes, fiind considerat un
Pescru al noii generaii de dramaturgi. Simpatia evident pentru ofierii Albi face ca piesa s fie interzis, dar
(paradoxal!) e, n acelai timp, piesa preferat a lui Stalin. Din 1929 nu i se mai public nici o carte i nu i se mai
joac nici o pies. Trind la limita supravieuirii, Bulgakov se vede silit s-i trimit dictatorului o petiie, apoi,
ntr-o scrisoare adresat guvernului sovietic, s vorbeasc despre dezechilibrul psihic la care e expus un creator a
crui existen este ameninat. Scrisoarea rmne celebr att ca model al disidenei asumate, ct i prin efectele
ei neateptate. Trei sptmni mai trziu primete un telefon bizar direct de la Stalin, n urma cruia, dei
Bulgakov crede c a fost victima unei farse, este reangajat la teatru. Scrierile lui rmn ns nepublicate. n
ultimul deceniu al vieii scrie cu frenezie, temndu-se c nu va termina romanul Maestrul i Margareta. Ultimele
corecturi le face n 1940, pe patul de moarte, orb, dictnd soiei sale, Mria Serghe-evna, care este, de altminteri,
chiar modelul Margaretei.