Sunteți pe pagina 1din 7

Aparate si metode analogice pentru masurarea marimilor electrice

1 Elemente functionale ale aparatelor de masurat


1.1 Notiuni de baza. Clasificari
Elementele componente ale aparatelor de masurat sunt:
- dispozitivul de masurat : ansamblul partilor constructive care produce miscarea
sistemului mobil, a carui deplasare depinde de marimea de masurat;
- elemente de prelucrare a semnalelor: accesorii sau compo-nente care produc
modificarea semnalelor (ca marime, forma, faza) sau realizeaza diferite operatii
matematice asupra semnalelor (adunare, scadere, inmultire, impartire, logaritmare,
derivare, inte-grare) in scopul adaptarii lor la dispozitivele de masurat utilizate;
- traductor: element de intrare in lantul de masurare, care transforma marimea de masurat
intr-o marime electrica, adecvata schemei functionale sau instalatiei de masurat
respective;
- elemente de referinta: parti constructive care furnizeaza marimi cu parametri
caracteristici de valoare cunoscuta cu precizie (tensiune, curent, rezistenta, inductivitate,
capacitate, durata) utilizate in aparate bazate pe metode de compensatie sau de punte;
- elemente auxiliare: parti constructive care participa la realizarea si corecta functionare a
aparatului: surse de alimentare, elemente de protejare impotriva factorilor perturbatori
(temperatura, campuri electromagnetice, vibratii, umiditate), elemente de fixare si consolidare a partilor constructive distincte, elemente de conectare, etc.
Elementele mentionate pot fi interioare sau exterioare (caz in care se numesc accesorii).
Clasificarea aparatelor de masura se poate face dupa:
- marimea electrica masurata: galvanometre, ampermetre, voltmetre, ohmmetre,
wattmetre, frecventmetre, contoare, punti (de rezistente, de capacitati, de inductivitati)
etc.;
- dupa constructie si principiu de functionare:
Dupa constructie exista dispozitive:
- pentru obtinerea unei singure interactiuni (simple);
- pentru producerea a doua interactiuni (cupluri) de sensuri contrare (logometre).
Dupa principiul de functionare :
- dispozitive magnetoelectrice;
- feromagnetice;
- electrodinamice;
- de inductie;
- termice;
- electrostatice;
- cu vibratii;
- magnetoelectrice cu redresoare;
- magnetoelectrice cu termoelemente, etc.
Pentru indicarea principiului de functionare se utilizeaza simboluri caracteristice inscrise
pe cadranul aparatului, dupa modul de prezentare a rezultatului masurarii :
- aparate indicatoare prevazute cu dispozitive de citire a indicatiei, putand fi la randul
lor :
- de pozitie - indica valoarea actuala a marimii;
- integratoare - cu indicatia in functie de integrala definita a marimii, intr-un interval de
timp;

- aparate inregistratoare, care pot fi:


- inregistratoare si indicatoare pentru supravegherea uneia sau mai multor marimi;
- pentru inregistrarea avariilor (viteza diagramei creste automat pentru intervale de cateva
secunde);
- pentru inregistrarea modului de lucru a protectiei;
- dupa clasa de precizie si legat de aceasta, dupa destinatie :
- aparate de laborator - de clasa 0,5; 0,2; 0,1 sau mai mica decat 0,1 si care pot fi folosite
ca:
- aparate de lucru (masurari curente);
- aparate de verificare (a aparatelor de lucru);
- aparate etalon (pastreaza si transmit unitatile de masura catre aparatele de verificare);
- aparate de exploatare, de clasa 0,5; 1; 1,5; 2,5; 5, care pot fi de serviciu (tehnice) sau de
tablou, cu functii de masurare, de supraveghere sau de control a marimilor respective;
- alte criterii :
- anumite caracteristici tehnice pe care le satisfac (rezistenta la socuri, vibratii, acceleratii,
climatice, antiex);
- forma cutiei sau scarii gradate (rotunde, dreptunghiulare);
- felul montajului: (aparent; ingropat in panou);
- pozitia de functionare: cu cadran vertical, orizontal sau inclinat sub un anumit unghi.
Aparatele de masura digitale la care rezultatul poate avea numai anumite valori din
domeniul de masurare, fiind deci o marime discontinua. Prin operatia de cuantificare,
domeniul este impartit intr-un numar de subdomenii egale (cuante sau unitati de
cuantificare), iar procesul de masurare consta in numararea cuantelor corespunzatoare
masurandului, codificarea rezultatului intr-un sistem de numeratie si afisarea lui pe un
dispozitiv specializat, sub forma unui numar.
Masurarea digitala are urmatoarele avantaje:
se elimina erorile subiective de citire;
aparatele digitale au, un general, o precizie superioara celor
analogice;
exista posibilitatea prelucrarii, transmiterii la distanta si inregistrarii
informatiilor rezultate in procesul de masurare, prin mijloacele
tehnicii de calcul.
Dezavantajele masurarii digitale sunt:

Sunt fragmente care nu pot fi vazute

Plaja de valori este mai mica

Precizia nu este foarte buna


Dupa caracterul masurarii in timp:
1. Metode de masurare statice, care se efectueaza asupra unor marimide regim
permanent, de valoare constanta in intervalul de timp indeterminarea;
Metode de masurare dinamice, efectuate asupra unor marimivariabile rapid in timp si
necesita aparate cu un timp de raspuns mic,
care dispun de elemente de memorare sub forma continua saudiscreta a valorilor
determinate;
3. Metode de masurare statistice, care se efectueaza asupra unormarimi cu caracter
aleatoriu, cu variatie imprevizibila in timp,neputand fi descrise de relatii matematice care
sa stabileasca o legede reproducere a anumitor valori, in anumite conditii experimentale.

Dupa modul de obtinere a rezultatelor masurarii:


1. Metodele de masurare directe sunt metodele prin care valoarea unei marimi se obtine
direct, fara efectuarea de calcule suplimentare sisunt bazate pe compararea directa cu
unitatea de masura sau cuajutorul unui aparat gradat in unitatile respective. In acest tip
demasurare se determina o singura marime.
Exemple: masurarea temperaturii cu termometrul; masurarea presiunii cumanometru etc.
Metode de masurare indirecta sunt metode prin care valoarea uneimarimi se obtine
prin masurarea directa a altor marimi, de caremarimea de masurat este legata printr-o
relatie cunoscuta. Acestemasurari sunt mai complexe si au o precizie mai scazuta, dar in
multecazuri nu pot fi evitate.
Exemple: masurarea rezistentelor electrice prin metoda ampermetrului sivoltmetrului
folosind legea lui Ohm R=U/I; masurarea densitatii unui corp prinmasurarea masei
sale M si a volumului V =M/V.
3. Metode de masurare combinate constau in determinarea valorilorunui anumit numar
de marimi de masurat pe baza rezultatelormasurarii directe sau indirecte a diferitelor
combinatii ale acestorvalori si a rezolvarii ecuatiilor in care sunt incluse
rezultatelemasurarii.
Exemple: masurarea masei fiecarei greutati in parte, cand masa uneia din ele
estecunoscuta si sunt cunoscute rezultatele compararii intre ele a diferitelor combinatii de
greutati.
Metodele de masurare directe sunt cele mai numeroase, constituind bazamasurari
tuturor marimilor fizice. aparate de masurat digitale - in care semnalul purtator de
informatie metrologica este discretizat (cuantificat), iar rezultatul
se indica sub forma numerica sau se stocheaza sub forma unor
inregistrari numerice.
4. Structuri tipice ale aparatelor de masurare
Mijlocul electric de masurare constituie un lant de masurare si de aceea poate fi
reprezentat printr-o schema functionala, ale carei elemente principale pot fi
denumite convertoare de masurare. Sub forma generala,
mijloacele de masurare pot fi considerate ca fiind alcatuite din trei tipuri de convertoare
de masurare:
1. Convertoare de intrare (traductoare) care transforma marimea de masurat intr-un
semnal electric: curent, tensiune, numar de impulsuri etc;
Convertoare de prelucrare (amplificatoare, circuite de mediere, circuite de comparare,
circuite de formare a impulsurilor etc) care transforma semnalul electric astfel incat
acesta sa poata actiona convertorul de iesire;
3. Convertoare de iesire dau posibilitatea citirii sau inregistrarii valorii masurate.
Schemele functionale pot fi clasificate dupa natura marimii de masurat:
activa sau pasiva si dupa modul de obtinere a valorii masurate: analogic sau digital.
Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi
active (figura 5) prezinta convertorul de intrare (traductorul) ce converteste marimea de
masurat. Semnalul metrologic electric este prelucrat de catre convertorul de prelucrare
pentru a putea fi aplicat la intrarea convertorului de iesire care este un instrument electric
de masurare.
In cazul masurarii marimilor pasive acestea nu pot furniza energia formarii semnalului
metrologic si de aceea se face apel la o marime exterioara fenomenului supus masurarii

(numita marime de activare) care este modulata de catre marimea de masurat si aceasta
este aplicata la intrarea convertorului de intrare care converteste marimea de activare intro marime electrica si lantul de masurare se pastreaza (figura 6).
Pentru realizarea aparatului digital se procedeaza ca in cazul marimilor active inlocuinduse, in schema prezentata in figura 6, convertorul de iesire cu un voltmetru digital.
***
5. Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurare
Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat sunt caracteristicile care se refera la
comportarea aparatului de masurat in raport cu obiectul supus masurarii, cu mediul
ambiant si cu operatorul uman.
Intervalul de masurare (Xmin, Xmax) este intervalul intre valoarea minima Xmin si
valoarea maxima Xmax masurabile; poate fi impartita in game de masurare. Nu
intotdeauna intervalul coincide cu indicatia
10A.scalei - in exemplul dat in figura 7 avem intervalul de masurare 5
Rezolutia este o caracteristica de iesire a aparatului si reprezinta cea mai mica valoare a
masurandului care poate fi apreciata pe indicator. Rezolutia se exprima in:
etc);V, munitati de masura a masurandului (
unitati relative.
Sensibilitatea este o caracteristica de transfer a aparatului si reprezinta variatia marimii
de iesire in functie de marimea de intrare:
unde: S - sensibilitatea, y - marimea de iesire, x - marimea de intrare a mijlocului electric
de masurare.
La aparatele analogice marimea de iesire se exprima in unitati de deplasare a
dispozitivului mobil (de exemplu mm/mV). Sensibilitatea de-a lungul scarii gradate
depinde de principiul de functionare si scara gradata poate fi uniforma sau neuniforma.
Daca marimea de iesire se exprima in diviziuni, de exemplu diviziuni/mV atunci
sensibilitatea este constanta pe intervalul de masurare, indiferent de aspectul scarii
gradate.
Inversul sensibilitatii se numeste constanta aparatului: si ea se exprima, de exemplu
in amperi/diviziune, ohmi/diviziune.
C/diviziune.C si o constanta de 2C si are o scara gradata cu 80 diviziuni prezinta o
sensibilitate de 0,5 diviziuni/C si +120Pentru orice mijloc de masurare sau convertor
sensibilitatea reprezinta raportul dintre intervalul marimii de iesire si intervalul marimii
de intrare. De exemplu, un termometru electric care masoara temperaturi intre -40
Pragul de sensibilitate este o caracteristica de intrare si reprezinta cea mai mica variatie a
masurandului care poate fi pusa in evidenta;
determina precizia si valoarea Xmin;
este determinat de rezolutia aparatului, nivelul de zgomot (propriu si exterior) si de
sensibilitatea indicatorului de nul;
se poate mari prin masurarea la temperaturi joase sau prin cresterea duratei masurarii.
Precizia instrumentala (exactitatea) este calitatea aparatului de a da rezultate cat mai
apropiate de valoarea adevarata a masurandului.
La efectuarea unei masurari se obtine valoarea masurata a marimii supuse masurarii. Dar
datorita aparatului de masurat si celorlalti factori implicati in procesul de masurare,
valoarea masurata obtinuta este diferita de valoarea adevarata a marimii de masurat, deci

masurarea esten caracterizata de o anumita incertitudine. Pentru a estima incertitudinea


de masurare trebuie sa fie evidentiate toate erorile ce afecteaza masurarea.
Clasa de exactitate reflecta un ansamblu de caracteristici metrologice. La aparatele la
care se normeaza eroarea relativa sau eroarea raportata clasa de exactitate este numeric
egala cu eroarea relativa sau raportata maxima
admisa.
Rapiditatea (timpul de masurare) reprezinta numarul de masurari efectuate in unitate de
timp sau banda de frecventa a masurandului pentru care aparatul nu iese din limitele de
precizie normala. De exemplu, pentru aparatele analogice timpul de masurare este de
maxim 4s, iar pentru aparatele digitale viteza de masurare ajunge sau depaseste 50
masurari pe secunda.
Puterea consumata se intelege prin puterea preluata de aparat de la fenomenul supus
masurarii, pentru formarea semnalului metrologic si pentru obtinerea valorii masurate.
Valoarea puterii consumate depinde de tipul convertorului de intrare (de exemplu masa si
dimensiunile traductorului) precum si de tipul convertorului de iesire (de exemplu
instrumentele analogice consuma puteri intre cativa miliwati si wati, iar cele digitale
puteri foarte mici).
Fiabilitate metrologica este caracteristica aparatului de a functiona fara defecte.
Stabilitatea reprez0,01% pe an).inta calitatea unui aparat digital de a-si pastra timp
indelungat caracteristicile, prin conservarea zeroului si instabilitatea la variatiile de
temperatura, umiditate si paraziti electromagnetici (de exemplu
Compatibilitatea cu un sistem automat de masurare. Un aparat digital este compatibil
cu un sistem automat de masurare daca este prevazut cu o interfata de intrari-iesiri cu
ajutorul careia se poate conecta la liniile magistralei sistemului, pentru a primi comenzi si
a furniza date in cod.
Pot fi enumerate si alte caracteristici ale aparatelor de masurat: protectie fata de actiunea
mediului, gabarit, masa, pret.
Extinderea domeniului de masurare a ampermetrelor in c.c. pana la niveluri deo
rdinul 104A se poate face cu ajutorul sunturilor; schema unui ampermetru cu
sunt este reprezentata in figura . Daca rezistenta ampermentrului este Ra si Ia este c
urentul nominal, atunci valoarea rezistentei suntului, Rs necesar pentru masurarea un
ui curent I, este data de relatia:
R
s

Ra

(6.3)

n 1

nde n=I/I

este raportul de suntare.

a
I
I
s

Ra

Rs

ig. 6.3. Schema unui ampermetru cu sunt.


In cazul in care IIa se foloseste o metoda indirecta de masurare in care se ma
soara caderea de tensiune la bornele uneirezistente de valoare mica numita, de ase
menea, sunt. Pentru a reduce influenta rezistentelor de contact, sunturile se con
struiesc cu 4 borne (BI - borne de curent, BU - borne de tensiune).

R
v

mV

I
s
BI BU
B

U BI

Fig. 6.4. Schema de masurare indirecta a curentului.


Caderile de tensiune nominale ce se obtin la bornele suntului cand acesta este parcurs
de curentul nominal, sunt standardizate, de obicei, la 60 sau 75 mV.
Extinderea domeniului de masurare in c.a. se face cu ajutorul
transformatoarelor de masurare de curent, deoarece sunturile ar avea consumuri energeti
ce prea mari.
Transformatoarele de masurare de curent se caracterizeaza printr- un raport de transf
ormare nominal:
I

kp

(6.4)

s
unde: I reprezinta curentul din primarul transformatorului, iar I p
s

curentul din secundarul transformatorului.


Pentru ca erorile introduse detransformatorul de curent sa fie minime, este necesar ca i
mpedanta de sarcina a acestuia, in acest caz, Za sa fie cat mai mica, adica sa lucreze cat mai apropiat de conditii desc
urtcircuit in secundar. Uneori, pentru
masurarile operative in instalatiile electrice de curent alternativ, se folosesc transfor
matoare de masurare de tip cleste , care se conecteaza direct pe cablulparcurs de curentul
care se doreste a fi masurat
Schema de conectare a unui ampermetru cu transformator de curent

Masurarea curentilor alternativi de inalta frecventa se face, de obicei, folosind metode in


directe, traductoarele folosite fiind sunturile de constructie speciala sau traductoarele
complexe formate din rezistente si traductoare de temperatura.

Aplicatie 1
Sa se calculeze valoarea shuntului necesar pentru a se putea masura un curent de 15A cu
un ampermetru care are rezistenta interna de 8 si supurta un curent maxim de 3A
n= i circuit / i ampermetru ;
n=15/3=5
r shunt=ri amp / n-1; rshunt=8/4=2
Extinderea domeniului de masurare la voltmetre se face conectand
rezistente aditionale in serie cu dispozitivul, conform figurei voltmetrul V, cu ten
siunea nominala, U 0 si rezistenta interioara, Rv, este inseriat cu rezistenta aditionala,
Ra pentru extinderea domeniului de masurare pana la tensiunea U. In acest caz, rezistent
a aditionala se poate calcula cu relatia:
R

a
R
v

R (n 1)
v

unde n=U/U .
0
R
a

V
U0

U
Extinderea domeniului de masurarela voltmetre
Aplicatie 2
Sa sa calculeze rezistenta aditionala care trebuie montata la un voltmetru cu rezistenta
interna de 3000
care poate sa masoare max 120V la un curent de 50mA stiind ca tensiunea de masurat
este de 300V.
n = 300V/120V = 2,5
Rad = 3000 ( 2,5 1 ) = 4500

S-ar putea să vă placă și