Sunteți pe pagina 1din 13
MEMORIU DE ESANTIONAJ C.EGN 1/585.5, Valoarea | Valoarea MARIMEA CALCULATA caloulath Mh RALITATI Esantionajul navei se face in conformitate cu “Reguli pentru clasificarea si constructia navelor maritime” editia 1990 ale R.N.R pentru o nava tip cargou. Simbolul de clasa al navei: ‘ao 1.1, MATERIALE Pentru executia corpului si a elementelor componente se utilizeaza: ‘ — table grad A, cu urmatoarele grosimi: U 14:17:18;20 [mm] 1.2. SISTEME DE OSATURA Planseul se construieste in sistem de osatura transversal. 1,3. DIMENSIUNI PRINCIPALE Dimensiunile principale ale navei sunt: —lungimea /.=134.1m -Tatimea B=17.7m — indlgimea de constructie D = 10.2 m —pescaj d=81m 1.4 VERIFICARAE LUNGIMII NAVEIT Conform 1.2.3. lungimea navei este cea mai mare dintre distanjele masurate astfel: de la muchia prova a etravei, la nivelul liniei de incdrcare de vara pana la axul cérmei, sau 96% din lungimea navei masurata la aceeasi linie de incarcare de la muchia prova a etravei pani la extremitatea pupa. Totusi valoarea £ nu se va adopta mai mare de 97% din lungimea navei masurati la linia de incdrcare de vari. Conform 1.1.1.1. lungimea nayelor pentru transportul marfurilor uscate are valori intre £ =12...220 m. 12 m< 134.1 m<220m 1.5 RAPOARTE INTRE DIMENSIUNI eel 13.14 D102 Be 173 D 102 Conform 1.1.2.1 gi 1.1.2.2 rapoartele < si Z nu trebuie sa fie mai mari de 17 respectiv 2,5. 1.6. ZONE DE ESANTIONAL Sectiunea maestra 4 se giseste la coasta C 86. Conform 1.2.2.4 zona centrald a navei reprezint& portiunea din lunginmea navei gala cu 0.42 (cte 0.22 in prova si pupa de la sectiunea maestra), astfel in cazul de fata zona centrala este egala cu: 04-L=0.4-134.1=53.64 m Este cuprinsa intre coastele: C 50°!" si C 12271874, 1.7. DISTANTA REGULAMENTARA NORMALA Conform 1.6.3.1 distanta regulamentaré normala in zona central a navei este valoarea determinati cu formula: a, = 0.0021 + 0.48 [m]; a, = 0.002-134.1+0.48 = 0.7482 [m] Conform 1.6.3.4 pe anumite zone ale navei distanja regulamentara nu va depiigi urmatoarele valori: —in picuri, 0.6 m ~intre peretele picului prova si sectiunea dispusa la 0.21 de la perpendiculara prova. —in celelate regiuni .7 m Om. Conform 1.6.1.1. grosimile minime ale elementelor invelisului exterior al corpului trebuie si fie cel pufin egale cu cele determinate cu formula: 1. invelisul exterior al navelor pentru transportul marfurilor uscate: Spin =0.04L +6 [mm], cand £>80 m Soin = 0.04 134.146 Sin =11.364 [mm] 1.9 COMPARTIMENTAREA NAVEL Conform 2.12.2.1 peretele picului prova se va amplasa la distanta minima de 0.05/ sau 10 m (adoptdndu-se valoarea cea mai mica) dar nu mai mult de 0.082 de la perpendiculara 0.7482 [m] 0.6 07 11.364 [mm] 0.75 [m] 06 07 a oe va. Conform 2.12.2.2 in cazul cand opera vie se extinde dincolo de perpendiculara prova (in cazul bulbului), distanta de amplasare a pereielui picului prova trebuie masurati de la punctul situat in Prova perpendicularci prova la distanta de 0.0152 , dar nu mai mult de 3m, sau la jumtatea distantei dintre perpendiculara prova si punctul extrem al bulbului, adoptindu-se valoarea cea mai micé. d,, ~ distanta de amplasare a peretelui picului prova masurat de la perpendiculara prova spre prova; d,, =0.015L =0.015-134.1=2.0115 [m]<3 [m] d- distanta de amplasare a peretelui picului prova misurati de la d,,; ).05L = 0.05-134.1=6.705 [m] 0 [m] 0.087 = 0.08 -134.1=10.728 [m] wo d=min(d’,d’) = min(6.705,10) = 6.705 [m] Peretele picului pupa se adopt conform prototip la d,, ~ distanta de amplasare a peretelui picului pupa miasurati de la perpendiculara pupa spre prova; d, lp = 13.46 [m] Conform 2.12.4.1 numérul total al perefilor, inclusiv perefii picurilor, va fi cel putin egal cu acela indicat in tabelul 2.12.4.1. in toate cazurile distanta maxima intre pereti nu trebuie si depiseasca de regula 30 m. In cazul de fat numarul total al perefilor este de: 2, INVELISUL PUNT \—| 2.1 GROSIMEA INVELISULUIT Conform 2.9.2.2. grosimea invelisului exterior in zona centrala a navei va fi cel putin egala cu: — In cazul sistemului transversal cu: 1,82a iat y an a- distanta dintre elementele osaturii transversale, [m] — distanta dintre elementele osaturii longitudinale, ] n~ coeficeint determinat din fig. 2.9.2.2. functie de mariema ,,C” C=0,8 => n=1,08 Re=235 6.705 [m] 13.46 [m] 13,38 [mm] 6.705 [m] 13.46 [m] 13.38 [mm] 2.2 TABLA LACRIMARA Conform 2.9.3. daca grosimea tablelor puntii superioare este mai mica decat grosimea bordajului, atunci se va dispune tabla lacrimara. Latimea lacrimarei puntii de calcul va fi cel putin egala, pentru L > 80 m: =0.004-L+0.9 [ml] 3. CALCULUL ELEMENTELOR DE OSATURA 3.1. TRAVERSA SIMPLA SI SEMITRAVERSA SIMPLA Confor 2.6.1.1. modulul de rezistenta al sectiunii transversale a traverselor si semitraverselor, in cazul sistemului transversal, precum si al longitudinalelor si traverselor intarite, in cazul sistemului longitudinal, va fi cel putin egal cu: ; fem"), “Ran in care: a~ distanta regulametara, [m] k~ coeficentul confor 2.6.3; p~ sarcina conventionala pe punti; Pe so{ 083 113-449); [kN/n?] 1 deschiderea elementului, [m] k=245 3.2 CURENTI Conform 2.7.1. modulul de rezistenta a sectiunii transversale a unui curent va fi cel putin egal cu: w =e b- latimea medie a suprafetei puntii, sustinuta de respectivul curent inclusiv gurile magaziilor de marfuri, situate in zona considerata, [m] 1— deschiderea maxima a curentului, masurata intre axele reazemelor (axele pontililor, peretilor de la capatul gurilor de magazi), [m]. p- sarcina conventionala pe punti; kak ky in care: 00 k= Pia pentru puntile expuse si puntile destinate stem] 1.44 [m] 87,91 [cm*] 1630 [cm'] 1.44 [m] 88,772 [cm*] 1644,53[em*] | Curentul central a q (Curentul gurii de spatiilor pentru echipaj si pasageri. In calcul se va lua intodeauna 40 pentru puntile superioare expuse si punte tenga pe 0,21. de la perpendiculara prova (13h $20); 3.3 TRAVERSELE DE CAPAT ALE GURILOR DE MAGAZIE Conform 2.7.7.1. daca traversele de la capetele gurilor de magazie sunt sustinute de pontili dispusi in planui diametral, modulul de rezistenta al sectiunii transversale va fi cel putin egal cu: w= © pile, +10), fom’) Ruy in care: 1, ~ jumatate din lungimea gurii de magazie, [m]; 3, — latiema medie a suprafetei sustinuta de curent, masurata la mijlocul lungimii /,, [m]; i, — jumate din distanta, de la traversa de capat a gurii de magazie, la pontilul uramtor sau pana la peretele transversal, [m] 6, — latimea medie a suprafetei sustinute de respectivul | curent in zona situata intre traveresa de capat si pontil, sau peretele transversal, [m]; k— coeficentul confor 2.6.3; p- Sarcina conventionala pe punti; p= dof 0831 413+ s-49) 3 [kNim’] — jumatate din latimee puntil in dseptal traversei de la capatal giiriidemagezie; [ra] ‘i K =210-31 4-04) oy b~ latimea gurii de magazie, [m] K=207,21 861.69 [cm*] 864,582[em*] ‘Traversa de capat 3.4 ELEMENTE DE CALCUL ALE FASIE! ADITIONALE Conform 1.2.7 latimea fasiei aditionale pentru elementele osaturii simple (coaste, longitudinale, montantanti etc.) care se sprijina pe clmentele de osatura intarita, ca si pentru elementele osaturii intarite pe care nu se rezeama elementele ale osaturii intarite va fi cea mia mica valoare obtinuta cu: 5 =0,5( +,); [em] ; fem] in care: 1— deschiderea elementului de osatura considereat, [em] 4, si 5, — distantele de la respectivul element de osatura pana la elementele vecine dispuse de ambele parti ale elementului considerat, [om] Conform 1.2.7.2 latimea fasiei aditonale a elementelor osaturii intarite (curenti, traverse intarite,montanti intariti, stringeri ete.) care sustin elementele osaturii simple se dermina cu: b=k,-b,; [om] in care: 2. = 0.5(6, +b.) 5, sib, - vezi 1.2.7.1. k,— coeficient conform fig. 1.2.7.2. functie de parametrii /,,b, sin n— numarul elementelor de osatura simpla ce se rezeama pe elementul de osatura intarita considerat. Pentru n=4 sau 5 yalorile lui &, se dermina prin interpolare liniara. J, — distanta dintre punctele de moment nul din diagrama de momente a respectivului element de osatura. /, =/ a) Pentru traversa simpla si semitraversa: ce i-44em 7=260cem b=05(b, +b, )=30em b= b, =30em b) Pentru curentul central: b=k,-b, 30 [em] 196 [em] 0.5(6, +b.) d) Pentru traversa de capat a gurii de magazie: b-4=82cm 6 1=491cm b=0,5(b, +b, )=75em =75em 4. ELEMENTE DE IMBINARE ALE OSATURIT Conform 1.7.2.3. dimensiunile (inaltime si lungimea) guseelor de imbinare ale elementelor osaturii intarite, intre ele sau cu peretii, vor fi (daca nu sunt alte indicatii) cel putin egale cu cea mai mica inaltime a inimilor ce se imbina. Grosimea guseelor poate fi egala cu cea mai mica grosime a inimilor elementelor esaturii intarite ce le imbina. Conform 1.7.2.4. lungimea marginii libere a guseului care nu este intarita cu platbanda sau flansa nu trebuie sa depaseasca valoarea: 1-70. , fom] Rar s~ grosimea guseului, [mm]. Guseele care imbina elementele osaturii intarite trebuie sa aiba pe marginea libera platbanda sau sa fie flansate. Grosimea ,,e” a platbenzii este egala cu grosimea guseului. Conform 1.7.2.2. inaltimea guseului h nu va fi mai mica decat 0.7c, pentru ,,c”determinat pantru un unghi intre elementele de osatura egal cu 90°. Conform 1.7.2.2, latimea flansei (platbenzii) ,” va fi egala cu 1/8c, dar cel putin egala cu 50 mm. 100 [em] 75[em] o 4.1. GUSEUL DINTRE CURENTUL CENTRAL SI CEL LATERAL SI PERETELE TRANSVERSAL AL MAGAZIEI 4.2. GUSEUL DINTRE CURENTUL GURII DE MAGAZIE SI PERTELE TRANZVERAL AL ACESTEIA 4.3. GUSEUL DINTRE TRAVERSA INTARITA SI COASTA INTARIT. 4.3. GUSEUL DINTRE COASTA SIMPLA SI TRAVERSA SIMPLA e=llem s=13em h=7,7em 1=5,94cm = af aqund ap injnasueyd je elvaisizaz ep qnynpow— 4 ors Tez atlaur ap ezes-2 c romeo uy 19'1992€99 | 96'Zs/59S] ves'g1 ZBL 166966209 | ps'91 1225] 92€ Lert |BO'ce 6918 8296 | Grh'28ez! | ZLEL6 122 [POOL Syst 0 0 0 E197'SLIE | CHO PERO! | BHOLP'SLO|PO'OL Sevst 0 0 0 S2e6'z61. 0 0 912900'92| €6252be) [91S00'Sz| 9cE9'ZeS1 | yize ZieS| Peaes Zee (Way (oy) (usy (us) Zips 2 u 0 v0'9) ie sarais eusy Anexal Schite si Desene de executie Nava tip Cargou de 8850 tdw 1.Schita de amplasare a peretilor transversali etansi 2.Planseu de punte 3.Grinda echivalenta 00

S-ar putea să vă placă și