Sunteți pe pagina 1din 179

STRATEGIA DE

DEZVOLTARE A
MUNICIPIULUI
RAMNICU VALCEA
2014-2020
Editie actualizata

2014

1. CARACTERIZAREA GENERALA A UNITATII ADMINISTRATIV


TERITORIALE IN CARE SE VA IMPLEMENTA STRATEGIA DE DEZVOLTARE
Date generale despre UAT
Municipiul Rmnicu Vlcea, reedina judeului Vlcea, este amplasat in
partea central-estic a judeului si in partea central-sudica a Romaniei la confluenta
raurilor Olt i Olneti. Este delimitat in partea estica de dealul Capela pn dincolo
de cursul rului Olt, depind spre sud confluena acestuia cu apele rului Olneti.
Este mrginit la sud de dealul Troian, iar la vest de dealulurile Petrior i Capela. La
nord hotarul municipiului Rmnicu Vlcea este marcat de dealul Cetuia.
Este cel mai mare ora al judeului si unul din cele mai importante orae situat in
zona de nord a Olteniei, cu o suprafa total de 8952 ha i un procent de ocupare al
terenului de 21%.
Important centru economic i cultural al rii, concentreaz funciile de
comand i control a spaiului din jur, polariznd o zon important, inclusiv oraele
Ocnele Mari, Govora i Bbeni.
Este un ora centru decizional i administrativ, unde se afl situate
principalele sedii de instituii de rang judeean, sediile bncilor i societilor care
activeaz att la nivel regional, ct i naional. Este, de asemenea, un important punct
nodal pe harta transportului rutier, ora - poart de acces spre Transilvania i punct
de dispersare a fluxurilor turistice n teritoriu.
Desi nu este prevazut cu aeroport, la 4km de oras, in punctul numit Malul
Alb, exista un teren amenajat pentru decolarea si aterizarea avioanelor utilitare.
Raul Olt, unul din cele mai importante cursuri de ap din ar, ce traverseaz
judeul de la nord la sud asigur necesarul de ap pentru consumul industrial iar
raul Olneti, afluent vestic ce se vars in Olt, asigur o parte din apa potabil a
municipiului Rm. Valcea.
Municipiul Rmnicu Vlcea dispune de un bogat potenial natural determinat de
varietatea resurselor naturale existente n zon. La acesta se adaug i capitalul
antropic, construit i realizat de agenii economici care i desfoar activitate pe
teritoriul municipiului.
Municipiul Ramnicu Valcea face parte din reeaua de localiti a Regiunii de
Dezvoltare Sud-Vest Oltenia constituit din 40 orae, din care 11 cu rang de
municipiu. ). Municipiul Rmnicu Vlcea este localitate de rangul II (cf. prevederilor
Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naional Seciunea a IV-a "Reeaua de localiti").
Cartierele municipiului: Nord, Cetatuia Dealul Malului, Traian, Ferdinand,
Centru, Libertatii, Stirbei Voda Aranghel, Poenari, Morilor, Sud, Ostroveni,
Ostroveni Sud, Goranu, Troianu, Copacelu, Raureni, Stolniceni, Cazanesti, Zona
Industriala Sud, Colonia Nuci, Feteni, Salistea.

Incadrare in regiune, in sistemul urban national si regional


Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde 5 judee: Dolj, Gorj, Olt, Mehedini i
Vlcea. Reeaua de localiti cuprinde 40 de orae, dintre care 11 municipii, 408
comune i 2070 de sate, Oltenia plasndu-se pe locul al doilea dupa regiunea
Nord-Est din punctul de vedere al numrului de localiti rurale. Cele mai
importante orae sunt: Craiova, Rmnicu-Vlcea, Drobeta Turnu-Severin, Trgu-Jiu
i Slatina. La 1 ianuarie 2011, populaia regiunii numra 2232814 locuitori,
reprezentand 10,67% din populaia total a rii. Populaia activ n anul 2010 n
regiunea Sud-Vest Oltenia numra 913064 persoane, ceea ce reprezinta 10,43% din
populaia activ la nivel naional. (ADR, Profil regional Regiunea Sud-Vest Oltenia).
La nivel regional, centrul regiunii Sud-Vest Oltenia este oraul Craiova, de
unde se coordoneaz repartiia fondurilor de dezvoltare, n special prin programul
POR.
n ciuda cadrului natural favorabil, a activitilor economice variate i
potenialului agricol, Regiunea Sud-Vest Oltenia nu este o zon bogat a Romniei.
Chiar dac se ncearc revigorarea unor ramuri industriale, cum ar fi construcia de
automobile la Craiova de ctre Ford sau privatizarea Electroputere Craiova, rata de
cretere a economiei regiunii este nc inferioar mediei naionale iar contribuia
acesteia la produsul intern brut este mai mic de 10%. n aceste condiii, poziia
judeului Vlcea n economia regional este una interesant. Bineneles c n topul
judeelor pe locul 1 se afl judeul Dolj, dar locul doi este disputat de ctre juele
Vlcea i Olt. Remarcm n ultimii ani dezvoltarea economic a judeului Vlcea,
care reuete s devanseze judeul Olt la indicatorul cretere economic, n ciuda
faptului c oraul Slatina reprezint un pol al investiiilor n industria aluminiului.
Din punct de vedere al dezvoltrii urbane, Regiunea Sud-Vest Oltenia este
polarizat n jurul a cinci orae mari: Craiova, Slatina, Trgu-Jiu, Drobeta-Turnu
Severin i Rmnicu-Vlcea. Municipiul Rmnicu Vlcea, capitala judeului Vlcea,
este situat n zona de nord a Olteniei, la poalele Carpailor Meridionali, de-a lungul
rului Olt, unul din principalele cursuri de ap ale Romniei i n marginea unei
artere de circulaie de mare importan pentru ntreaga ar (E81). Poziia a este
important din punct de vedere strategic, deoarece, ntreine legturile ntre oraele
Olteniei i cele ale Transilvaniei. Putem spune c Municipiul Rmnicu Vlcea este
oraul de legtur, influenat att de capitala regional Craiova, ct i de capitala
cultural Sibiu.
Aflat n centrul unei zone de staiuni balneo-climaterice renumite
Climneti, Bile Olneti, Bile Govora Rmnicu Vlcea poate s mizeze pe
dezvoltarea turistic, asociat dezvoltrii unor industrii uoare. Din punct de
vedere regional, sectorul turistic a devenit un sector cheie al dezvoltrii regiunii, iar
cel mai mare potenial de dezvoltare turistic se concentreaz n partea de nord a

regiunii de dezvoltare Sud-Vest, ce corespunde judeelor Vlcea i Gorj. Astfel, n


corema de dezvoltare regional prezentat remarcm poziia Municipiului Rmnicu
Vlcea n cadrul teritorial regional. Dac Munii Carpai s-au constituit ca o barier
natural n calea fluxurilor, aceast aezare poate fi, n prezent valorificat n cadrul
turismului. Zona Subcarpailor Getici se individualizeaz ca un bazin etnografic,
cultural i habitaional divers, foarte bogat i cu mare potenial de valorificare n
sectorul turistic.
Remarcm, de asemenea, potenialul de transformare n arie metropolitan
a zonei adiacente Municipiului Rmnicu Vlcea, pe care acesta oricum o
polarizeaz, fiind stabilite legturi strnse ntre municipiu i zona adiacent.
Caracteristici geografice
Din punct de vedere geografic, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat n
Subcarpaii Getici, la confluena rurilor Olt i Olneti, n lunca Oltului, la o
altitudine medie de 240-260m.
Situat la intersectia paralelei 45007'15 latitudine nordica cu meridianul
24022'21'' longitudine estica, la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord,
orasul se afla in plina zona temperata, cu cele mai favorabile conditii climaterice
pentru dezvoltarea vietii omenesti
Oraul se nvecineaz cu urmtoarele localiti: comuna Bujoreni (N),
comunele Deti i Goleti (NE), comuna Budeti (E), oraul Ocnele Mari (V),
comuna Miheti (SV) i comuna Vldeti (NV).
Se afla n zona depresionara: Horezu Olaneti Muereasca Climaneti
Berislavesti Salatrucu - Dobriceni Zmeureni si este situat la distane aproape egale
(cca. 20 km) de trei importante staiuni balneo-climaterice Climneti-CciulataCozia, Bile Olneti i Bile Govora.
In cadrul reelei rutiere i feroviare Rmnicu Vlcea ocup un loc important
fiind nod de intalnire a trei drumuri nationale importante DN7 - Bucureti - Piteti
- Rmnicu Vlcea - Sibiu, DN64 Craiova - Drgani - Rmnicu Vlcea si DN67
Trgu Jiu - Horezu - Rmnicu Vlcea, cu drumul european E81, una din principalele
ci rutiere internaionale care leag Europa Central de Peninsula Balcanic. Acestea
fac ca municipiul s fie legat direct cu traseul Bucureti Piteti Sibiu Cluj
Oradea Budapesta (E81), cu municipiul Trgu-Jiu (DN67) i municipiile Drgani
Caracal (DN64). De asemeni, calea ferat face legtura cu Sibiu (la nord) i Piatra
Olt (sud) i apoi Craiova sau Caracal-Roiori de Vede-Bucureti.
Distana fa de principalele orae din jur este uor de parcurs, cu mijloace
auto, reeaua rutier din regiune fiind de curnd refcut i modernizat: Bucureti
(175 km), Piteti (60km), Craiova (123 km), Sibiu (99 km), Trgu Jiu (115 km), Slatina
(100 km).

Geomorfologie
Municipiul Rmnicu Vlcea se afl n zona colinar de la poalele Carpailor
Meridionali, la sud de masivul Cozia. Zona colinar este reprezentat de
Subcarpaii Vlcii (care au ca limit estic valea rului Topolog, iar ca limita
vestic, valea Olteului), subdiviziunea a Subcarpailor Getici. Municipiul Rmnicu
Vlcea corespunde unui sinclinal, care se individualizeaz ncepnd de la Aranghel,
pe Valea Episcopiei (Rmnicu Vlcea), continund la est de Olt pe la nord de
biserica Goranu, pe Valea Stncioiului, Rpa oimului i Slitea.
Zon depresionar intracolinar este bine conturat n arealul arealul
Rmnicu Vlcea Ocnele Mari Govora Pueti Mglai Stoeneti i
nconjurat de dealuri subcarpatice joase, cu structur cutat (Dealurile Ocnele Mari,
Stoeneti).
Acest specific geografic este dat de cursurile alungite ale Oltului i de vile
afluenilor de ordinul unu ai Oltului (ex. Olneti), ale cror lunci s-au dezvoltat ca
arii depresionare alungite pn la contactul cu muntele. n cazul Rmnicului Vlcea,
lrgimea maxim a luncii Oltului este de 2,5 km n partea de nord, de 1,9 km n zona
central i de 2 km n zona sudic.
Hipsometria regiunii variaz de la 200-400 m n regiunea depresionar, la
400-600m pe interfluvii. Densitatea fragmentrii este mic, n cazul Rmnicului
Vlcea avnd valori de 2-4 km/km2. Vile sunt principalele forme de relief care
structureaz acest culoar depresionar. Rolul hotrtor n trasarea tiparelor actuale
ale reliefului l-a avut valea Oltului, una dintre cele mai importante vi
transversale din Carpai, care strbate Carpaii Meridionali prin defileul dintre
Turnu Rou i Cozia i intr apoi n Subcarpaii Vlcii, pe care i traverseaz ntre
Climneti i Bbeni
(40km), realiznd un culoar
larg ca o adevrat
depresiune, n care este localizat municipiul Rmnicu Vlcea. A doua ca
importan pentru regiunea municipiului este Valea Olnetiului, care strbate
regiunea subcarpatic dintre Bile Olneti i Rmnicu Vlcea (confluena cu
Oltul) pe circa 20km.
Municipiul Rmnicu Vlcea este amplasat pe terasele Oltului. Altitudinea
medie a localitii este de 240-260 m. Pe teritoriul municipiului Rmnicu Vlcea se
pot separa urmtoarele forme de relief:
- terasele rurilor Olt i Olneti;
- dealurile subcarpatice Capela (+655), Petrior (+550) i Dealul Valului (+584), pe
latura de vest a localitii i Dealul Feeni (+619), Dealul Dnicei (+584) pe latura
de est a localitii.
n cadrul teraselor se individualizeaz urmtoarele subdiviziuni:
- terasa joas conturat pe marginile rului Olt i Olneti (+225/+235);
- terasa medie existent ntre terasa joas i poalele dealurilor (+245);

- terase suspendate: terasa Feeni individualizat pe versantul de est al vii rului Olt
(+310);
- Resturi de teras (petice) se ntlnesc i pe versantul de vest al vii rului Olt;
La confluena rurilor Olt - Olneti se poate contura un con de dejecie cu
stratificaie ncruciat de facies deltaic.
Geologie
Din punct de vedere geologic, localitatea se afl n zona vechii unitii
morfostructurale Depresiunea Getic. Depresiunea Getic s-a format pe locul fostei
Mri Sarmatice, care se ntindea pn pe teritoriul Bulgariei, dincolo de cursul actual
al Dunrii. Din Sarmaianul inferior (Volhinian), Marea Sarmatic a fost n
continu restrngere ca ntindere, retrgndu-se n Besarabian i Kersonian spre est,
spre Platforma Rus i Moldoveneasc. n Pliocen, marea i-a redus extinderea, din
cauza unor micri de ridicare a Carpailor (I.P.Voiteti).
La nceputul Levantinului s-a ridicat masiv lanul carpatic (faza valah),
fapt care a revigorat cursul rurilor care, cobornd din Carpai, au erodat i
transportat cantiti imense de pietriuri i nisipuri, depuse n stratificaie ncruciat
n zona Piemontului Getic. n Pleistocenul inferior au continuat aceleai procese
naturale de transport i depunere de pietriuri. Spre sfritul Pleistocenului, lacul
din Cmpia Romn s-a colmatat treptat, transformndu-se n mlatini care dispar
pn n Pleistocenul superior. La sfritul Cuaternarului inferior, Oltul sparge lanul
Carpailor Meridionali crend defileul de la Turnu Rou.
Formaiunile de molas din avan-fosa carpatic se instaleaz n aceast zon
ncepnd cu Albianul i se continu n tot sistemul teriar. Att etajele Mezozoicului,
ct i ale Teriarului marcheaz transgresiuni evidente, cu importante lacune
stratigrafice.
Dispunerea general a formaiunilor este monoclinal. Zona Rmnicului
Vlcea este de vrst Neogen i Cuaternar. Din Neogen, se evideniaz ca etaje
Helveianul, care afloreaz n mici petece (la Olteni i la sud de Inteti) i
Tortonianul, care afloreaz, de asemenea n mici petece, n apropierea depozitelor
helveiene. Depozitele tortoniene sunt alctuite din 4 orizonturi litologice: orizontul
tufului cu globigerine, orizontul depozitelor lagunare (depozite cu sare), orizontul
isturilor cu radiolari i orizontul marnos cu Spirialis.
- Orizontul tufului cu globigerine este cel mai bine dezvoltat n regiunea Ocnele
Mari. Pe teritoriul Rmnicului Vlcea, acest orizont este ntnit n partea de NV, n
dealul Cetii, sub un pachet de marne argiloase i un orizont de tufuri detrictice
albe.
- Orizontul lagunar, cel al depozitelor de sare a fost semnalat doar la Ocnia.
- Orizontul isturilor cu radiolari este dispus n general deasupra orizontului
tufurilor globigerine, fiind
reprezentat prin
isturi argiloase negricioase,

disodiliforme, cu eflorescene de sulf, ce conin o variat faun de radiolari. Uneori


acest orizont conine i intercalaii lentiliforme de nisip i conglomerate slab
cimentate.
- Orizontul marnos cu Spirialis este dispus n continuitate de sedimentare peste
orizontul anterior i semnalat doar la vest de Olt, unde prezint grosimi reduse.
Este reprezentat prin marne albicioase cu Spirialis.
Sarmaianul, care cuprinde dou serii, atribuite respectiv intervalelor BuglovianBessarabian1 i Bessarabian2-Kersonian, se
dezvolt fie n continuare de
sedimentare peste marnele cu Spirialis, fie n discordan peste orizontul isturilor cu
radiolari.
Depozitele seriei inferioare sunt constituite din marne nisipoase cu resturi
de plante, cu intercalaii nisipoase i rare nivele de tufuri i marne cu aspect dungat.
Ele conin o asociaie macropaleontologic reprezentat prin genurile: Cerithium,
Bulla, Mohrensternia, Ervilia, Cardium i Cryptomactra pseudotellina, faun care
atest depozitele de vrst Buglovian- Volhinian.
Etajul Bessarabian2 Kersonian se dispune peste seria marnoas ca o
alternan de nisipuri grosiere, conglomerate slab cimentate i marne nisipoase ce
conin exemplare de Cerithium, Trochus, Cardium i Mactra fabrena (fauna ce atest
vrsta sarmaian-medie). n dealul Capelei, la vest de Rmnicu-Vlcea, se dezvolt
un banc de tuf intercalat ntre pietriuri i conglomerate ce conin Mactra fabreana.
Nivele cu tufuri albicioase cenuii sunt semnalate i la est de valea Oltului.
Kesonianul este reprezentat prin nisipuri i pietriuri ce se dipun uneori chiar pe
termenii inferiori ai Tortonianului, marcnd astfel o transgresiune puternic.
A urmat o perioad lung de transgresiune marin, care a durat tot
Pliocenul i Pleistocenul. Urmtoarele depozite aparin Holocenului, cel mai bine
reprezentat n zona municipiului Rmnicu Vlcea, cu ambele etaje ale sale Holocen
inferior (qh1) i Holocen Superior (qh2). Holocenul inferior corespunde depozitelor
terasei joase. Acumulrile aluvionare ale acestui nivel de teras, care se dezvolt
predominant pe rul Olt i Olneti este constituit din bolovniuri, nisipuri i
pietriuri. Grosimea acestor depozite variaz ntre 5 i 8 m. Peste acumulrile
aluvionare ale terasei inferioare a Oltului se dispun depozite nisipoase i argiloase de
tip loessoid, cu concreiuni calcaroase. Parii superioare a Holocenului i-au fost
atribuite depozitele loessoide ce acoper depozitele aluvionare ale terasei joase i
acumulrilor luncilor.
Dintre faliile din regiune, cea mai important este Olneti (din lungul vii
Olneti i la est de Olt peste valea Hogii spre Feeni), din care se desprind faliile
Hogii, Cetuiei, Rmnicului i Rureni. n legtur cu aceast ultim falie
menionat, de Martonne (1981) atribuia depresiunii Rureni o origine tectonic. Se
prespune c regiunea din nordul vii Olneti se plaseaz pe un fundament rigid,
cristalin, dislocat. (Visarion, 1977).

Municipiul Ramnicu Valcea este amplasat la sud de masivul Cozia, pe o zona


colinara denumita Subcarpatii Valcii, zona de coline de la baza Carpatilor
Meridionali. Orasul este amplasat in partea concava a unei cute a scoartei terestre
delimitata de la limita comunei Aranghel, in partea de vest, pana in nord pe Valea
Episcopiei, in est, pe malul estic al raului Olt, in sud biserica Goranu. Arealul
Ramnicu Valcea-Ocnele Mari-Govora-Pausesti-Maglasi-Stoenesti contureaza zona
depresiunii intercolinare de la baza Carpatilor Meridionali. Acest specific geografic
rezulta din alungirea cursului Oltului si de vaile afluentilor principali ai acestuia, ale
caror lunci s-au dezvoltat ca arii depresionare alungite pana la contactul cu muntele.
Altitudinea din zona municipiului Ramnicu Valcea variaza intre 200m in zona
de depresiune si 600 m in zonele dintre rauri. Densitatea fragmentarii este cuprinsa
intre 2-4 km/km2, o valoare relativ mica.
Principala forma de relief ce formeaza culoarul depresionar din zona este
reprezentata de vai, in principal Valea Oltului. Aceasta formeaza, prin traversarea
Subcarpatilor Valcii intre Calimanesti si Babeni pe o distanta de 40km, depresiunea
in care localizat municipiul Ramnicu Valcea. Ca o vale secundara, Valea
Olanestiului, strabate regiunea subcarpatica dintre Baile Olanesti si Ramnicu Valcea
pe o distanta de aproximativ 20km, in cadrul municipiului realizandu-se conflueta
cu raul Olt.
Formele de relief prezente in cadrul municipiului Ramnicu Valcea sunt:
terasele raurilor Olt si Olanesti si dealurile subcarpatice Petrisor, Capela, Valului,
Danicei si dealul Feteni.
Hidrologia
Localitatea Rmnicu Vlcea este strbtut de la nord la sud de rul Olt.
Rul Olt care izvorte din munii Hmau Mare, traverseaz Carpaii Meridionali
pe la Turnu Rou, adun afluenii din zona ardelean, apoi oltean, pentru ca la
Rmnicu Vlcea s nregistreze un debit minim de 40 mc/sec. i maxim de 500
mc/sec (la asigurarea de 1:1000 debitul rului Olt se cifreaz la cca 1000 mc/sec).
Rul Olt a fost amenajat hidrotehnic n zona Fgra-Dunre, viiturile care
inundau terasele joase fiind stpnite, iar potenialul energetic al debitului lichid al
rului valorificat n hidrocentralele construite (hidrocentralele de pe Olt nsumnd o
capacitate hidroenergetic de cca 1000MW). Pe teritoriul municipiului Rm. Vlcea
au fost executate dou hidrocentrale, Rmnicu Vlcea Nord cu lac de acumulare la
cot maxim +248,00 i n Rmnicu Vlcea Sud, cu nivelul maxim al lacului +231,5.
Afluenii rului Olt n zona Rmnicu Vlcea sunt:
Pe partea dreapt:
- rul Olneti ce izvorte din munii Cpnii;
- prul Srat se formeaz sub formaiunile nisipoase ale dealurilor din zona Ocnele
Mari.

Pe partea stng:
- prul Stncioiu format sub formaiunile Dealului Feeni i curge pe direcia estvest;
- prul Smnic format sub Platoul Dealul Negru curge pe direcia sud-vest i
ntlnete rul Olt aval de Hidrocentrale Rm.Vlcea Sud;
- rul Topolog ce izvorte de sub masivul Fgra curge pe direcia nord-sud apoi
sud-vest i ntlnete rul Olt n zona comunei Galicea.
Apele subterane
n aria Subcarpailor Vlcii, apele subterane se afl nmagazinate n
depozite cu permeabilitate i grosimi diferite, volumul lor depinznd de natura
foarte variat a rocilor care le conin (alternane de roci permeabile i impermeabile,
reprezentate prin marne, argile, argile nisipoase, nisipuri, pietriuri, tufuri, sare,
etc). Cele mai bogate rezerve se afl pe vile principalelor cursuri de ap, n
lunci i pe terasele alctuite din roci permeabile (nisipuri i pietriuri). Din forajele
executate la adncime (80-200 m) pe teritoriul municipiului s-a depistat ap cu
coninut mare de NaCl, Ca i Mg.
Date privind apa subteran
n zon se pot evidenia urmtoarele orizonturi de ap: n zona de terase apa
subteran are nivel variabil, ns oscileaz n limita urmtoarelor valori:
- n terasele joase (pe malurile rurilor Olt i Olneti ) n Cartierul Central (limea
terasei de cca 300 m), Ostroveni 4,5,6 (limea terasei de cca 100 m), Goranu lng
lacul de acumulare (limea terasei de cca 100 m), de o parte i de alta a rului
Olneti (cu dezvoltare restrns de 20 -100 m), apa se afl la adncimea de 3,00 m;
- n terasele medii situate pe dreapta i stnga Oltului ntre terasele joase i bazele
versanilor dealurilor, apa se afl la 8-12 m adncime. ncepnd de la nord spre sud
terasa medie ncepe de la Bujoreni, traverseaz zona central a municipiului, apoi la
sud de rul Olneti se continu n zona cartierului 1 Mai, zona Troianu cu grupul
colar Troianu i staiile de benzin OMV i Rompetrol, se continu cu zona de
industrie a municipiului unde pe lng unele uniti mai mici, predomin platforma
chimic Oltchim, Uzina Mecanic, CET i Uzina de Sod. n zona de sud terasa
medie se dezvolt ca lime atingnd cca 1000 m lime, fa de zona Troianu unde
terasa
msoar cca 50 m lime, zona central i de nord a municipiului terasa avnd cca
300 m lime. Banda terasei medii de pe partea stng a rului Olt este mai ngust
dect cea din partea dreapt a Oltului. Aceasta se ntinde de la Malul Alb unde
msoar cca 200 m, se ngusteaz ctre aval i se confund treptat, n zona Goranu,
cu terasa joas.
n terasele suspendate apa apare la baza acestora ca pnz permanent (terasa
Feeni), care se scurge pe versani spre baz i unde cuvertura alunec. n zona
Goranu la baza terasei suspendate Islaz cartierul Feeni, exist alunecri active

care afecteaz cuvertura de 4 - 6 m grosime. Au fost afectate i locuine (Almariei,


Dubinciuc, Mrginean, etc).
Clima
Municipiul Ramnicu Valcea are o clima temperat-continental de tranziie,
moderat, fr schimbri brute de temperatur, umed i rcoroas n zonele de
munte, cu precipitaii normale pentru depresiunile subcarpatice, vnturi moderate i
de mic intensitate i temperaturi uor sczute n zonele joase. Pe timpul verii, clima
este mai secetoas. Fenomenele de inversiune termic nu sunt foarte numeroase,
astfel temperaturile minime pe perioada iernii nenregistrnd valori extreme.
Municipiul Rmnicu Vlcea dispune de o staie meteorologic situat pe
teritoriul municipiului, la altitudinea de 235m, n culoarul Oltului. Este punctul n
care se fac toate msurtorile pentru zona municipiului.
Temperatura medie anual calculat pentru intervalul 2004 2010 este de
11,25 0 C; n uoar cretere fa de 10,20 0 C, nainte de anul 2000, consecin a
nclzirii climatice globale. Temperatura maxim nregistrat a fost de 39,9 0 C n
anul 2007, iar minima absolut a fost de -22,7 0 C n anul 2006.
Tabel 1 - Valorile principlalilor indicatori de temperatur
Staia de
observaie

Anii de
observaie

Maxima absolut Data nregistrrii Minima absolut Data nregistrrii Media anual
0Celsius
anual
anual
0Celsius
0Celsius

Rmnicu
Vlcea

2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

35,3
33,9
33,8
39,9
36,8
36,9
35,8

10.07.
30.07.
20.08.
22.07.
16.08.
4.08.
15.08.

-13,9
-16,9
-22,7
-10,3
-12,5
-15,7
-18,0

7.01.
8.02.
24.01.
30.12.
12.01.
21.12.
26.01.

10,9
10,4
10,5
12,0
11,7
12,0
11,3

(sursa: Direcia Judeean de Statistic Vlcea, Breviar statistic. Municipiul Rmnicu Vlcea n cifre,
2012)

Dup cum se poate observa din datele tabelului, exist o decalare de o lun
fa de luna cea mai cald i cea mai friguroas, de pn acum. Astfel, ncepnd
din anul 2008, luna cea mai clduroas nu mai este iulie ci august, tendin urmat
i de anii 2009 i 2010. De asemenea, luna cea mai friguroas nu mai este februarie, ci,
n alternan, luna decembrie sau luna ianuarie.
Cantitatea medie de precipitaii este de 794,65 mm anual, (calculat n
intervalul 2004-2010) cele mai multe ploi cznd la sfritul verii i toamna. Cel mai
ploios an din perioada analizat a fost 2005 (peste 1000mm), iar cel mai secetos a fost
2008 (sub 500 mm).

Cantitatea medie anual a precipitaiilor n dealurile subcarpatice are valori


cuprinse ntre 600-800 mm, astfel media multianual nregistrat la staia Rmnicu
Vlcea a fost de 611,4 mm.
Radiaia solar global este apreciat ntre 110 i 122 kcal/cm2/min iar durata
de strlucire a Soarelui este de 2100 2200 ore n regiunea subcarpatic 2047 ore la
Rmnicu Vlcea. ntre aceste valori radiaia global variaz n raport cu
particularitile morfologice, gradul de nclinare al versanilor i de fragmentare a
reliefului. La acestea se adaug modificrile produse local de activitile antropice,
generatoare de noxe (cum este Combinatul Chimic de la Rmnicu Vlcea), care
reduc vizibilitatea i determin apariia ceurilor de radiaie i a norilor inferiori
(numrul mediu al zilelor cu cer acoperit variaz ntre 100 i 180 zile pe an). n
condiii de calm atmosferic, pulberile emanate stagneaz n partea joas a Culoarului
Oltului.
Durata insolaiei nsumeaz 1990,5 ore anual, numrul zilelor cu cer senin,
variind ntre 60-80 pe an, iar al celor cu precipitaii, de 128 zile pe an. Umezeala
relativ a aerului variaz ntre 71% i 78%, cu media de 75%, iar n sezolnul estival
ntre 61,9 72%, cu media de 69%. Toamnele sunt lungi, iar numrul zilelor cu cea
i neperiodice este n medie de 52 pe an.
Variaiile termice periodice au impact asupra solului i rocilor, provocnd
distrugerea coliziunii n urma proceselor de nghe-dezghe frecvente ndeosebi n
anotimpurile de tranziie (primvara, toamna) i chiar iarna i n apariia proceselor
de meteorizare. ngheul i ndeosebi nghe-dezgheul au un rol important n
desfurarea proceslor de versant, mai ales n poriunea dealurilor nalte i a
depresiunilor submontane, unde au loc frecvente procese de solifluxiune i creep. La
Rmnicu Vlcea, primul nghe, n medie, poate s se produc la 26 septembrie, iar
ultimul de la 24 martie. n unele situaii extreme este posibli ca toamna, cel mai
trziu s se produc chiar n a doua decad a lunii septembrie (19.09 la Rmnicu
Vlcea). ngheurile trzii de primvar, apar frecvent n a doua jumtate a lunii
mai (15.05 la Rmnicu Vlcea). Aceste ngheuri extreme sunt cele mai periculoase,
intesificnd procesele superficiale de degradare a solului. n cursul anului, scderea
temperaturilor maxime sau minime sub 00C ocup un spaiu larg marcnd apariia
temperaturilor negative. Numrul zilelor de iarn (cu T max.<00C) a fost de 21
(6,5 n decembrie, 10,5 n ianuarie, 3,5 n februarie, 0,5 n martie), la Rmnicu Vlcea
n perioada 1931-1990. Numrul mediu anual al zilelor de nghe (T min. <00C) este
n medie 98,3 la Rmnicu Vlcea, avnd cea mai mare frecven n lunile decembrie
(21,1), ianuarie (28,4) i februarie (20,5).
Diversitatea formelor de relief i condiiile pedoclimatice de pe teritoriul
municipiului Rmnicu Vlcea au favorizat dezvoltarea unei vegetaii bogate,
dispus n etaje conform reliefului. Astfel, dealurile din jurul oraului sunt
acoperite cu pduri de gorunete, gorunete- fgete i fgete.

10

Pdurile de gorun i fag au cea mai mare rspndire ocupnd culmile


dealurilor. Pe lng speciile dominante, ca fagul (Fagus sylvatica) i gorunul
(Quercus petraea), apar i carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia cordata i Tilia
platyphyllos), jugastrul (Acer campester), frasinul (Fraxinus excelsior), mojdreanul
(Fraxinus ornus), ulmul (Ulmus minor), curpenul (Clematis vitalba), salcmul
(Robinia pseudocacia).
Etajul de arbuti este format din: anul (Corylus avellana), lemn cinesc (Ligustrum
vulgare), corn (Cornus mas), soc (Sambucus nigra), snger (Cornus sanguinea) i
iedera (Hadera helix) ca plant agtoare.
n pdurile de fag cresc cteva specii de plante rare, endemice, cum sunt
snzienele (Galium rotundifolium) i ciucuoara (Alyssum linifolium). Vegetaia
ornamental din parcurile i zonele de versant amenajate cuprind: bradul argintiu
(Abies concolor), molidul (Picea abies), pinul (Pinus nigra, Pinus Sylvestris, Pinus
strobus), zada (Larix decidua), arinul (Alnus glutinosa), plopul (Populus alba),
salcia (Salix caprea, Salix babylonica), ararul (Acer negundo), platanul (Platanus
acerifolia), castanul slbatic (Aesculus hypocastanum), liliacul (Syringa vulgaris),
gardul viu (Buxus sempervirens), ienuprul (Juniperus communis), chiparosul
(Polyanthus tuberosa) etc.
Dintre plantele ocrotite ca monumente ale naturii sau specii rare, amintim
cteva exemplare de zad sau larice (Larix decidua) i Ginkgo biloba, ce se gsesc n
parcul Zvoi. Prin bogia speciilor sale lemnoase, arbustive i ierboase, vegetaia
din cuprinsul oraului contribuie la crearea unui climat plcut, aducnd un plus de
frumusee i atractivitate. n parcurile i n numeroasele spaii verzi din Rmnicu
Vlcea abund panseluele, trandafirii, garoafele, lalelele, crizantemele. n ultimii
ani, n perimetrul urban s-a extins plantarea speciilor decorative, exotice, cum sunt
magnoliile.
Flora
Dealurile din jur sunt acoperite n proporie de 90%cu pduri. Din cele 929
specii de plante care triesc aici, 12 specii sunt ocrotite.
Fauna
n pdurile de marginea oraului triesc: cprioara (Capreolus capreolus),
vulpea (Vulpes vulpes), iepurele (Lepus europaeus), oarecele de pdure
(Apodemus sylvaticus), ariciul (Erinaceus roumanicus) etc.
Dintre psrile care populeaz parcurile i pdurile oraului amintim:
privighetoarea (Luscinia megarhynchos), rndunica (Hirundo rustica), vrabia
(Passer domesticus, Passer montanus), mcleandrul (Erythacus rubecula), fsa de
pdure (Anthus trivialis), piigoiul (Parus major), cojoaica (Certhia familiaris), scatiul
(Carudelis spinus), uliul psrelelor (Accipter nisus), cucuveaua (Athene noctua),

11

gugutiucul (Streptopelia decaoctus), pupza (Upupa epops), ciocnitoarea


(Dendrocopus major) etc.
n apa Oltului i n lacurile de acumulare triesc diferite specii de peti: linul
(Tinca tinca), crapul (Cryprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), mreana
(Barbus barbus), roioara (Scardinus erythrophtalmus), tiuca (Esox cephalus),
pstrvul (Salmo trutta fario), zglvoaca (Cottus gobio) .a.
Reprezentative pentru aceast zon i de interes turistic sunt: Grdina
zoologic i rezervaia paleontologic Goranu.
Resurse de sol si subsol
Municipiul Rmnicu Vlcea dispune de o suprafa total de 8952 ha cu un
P.O.T (procent de ocupare a terenului) de 21%. Ca urmare a procesului de
urbanizare, dar i ca rezultat al unei industrializri intensive, solul municipiului
Rmnicu Vlcea a suferit o degradare general a terenurilor i habitatelor, att
antropic ct i natural, care se manifest, n prezent, prin imposibilitatea utilizrii
terenurilor la categoria de folosin iniial.
Tipurile de sol
Conform Sistemului Romn de Taxonomie a Solurilor (la nivel de clas i tip
de sol) din anul 2003, pe teritoriul municipiului Rmnicu Vlcea putem identifica
urmtoarele tipuri de soluri: aluvisol, vertosol, preluvosol, eutricambosol,
districambosol, erodosol, faeoziom, luvosol, faeziom, litosol. Cele mai rspndite
sunt aluvisolurile i eutricambosolurile, afltate n lunca Oltului i pe terase acestuia.
CLASA PROTISOLURI
Protisolurile apar n cadrul unor suprafee discontinui, pot ocupa suprafee
mari sau reduse n regiunile cu relief puternic fragmentat, pe versani sau culmi, n
aria de raspndire a nisipurilor i n luncile rurilor. n aceast clas sunt incluse
solurile tinere, aflate ntr-un stadium incipient de
dezvolatre. Din clasa
protisoluri, pe teritoriul Municipiului Rmnicu Vlcea identificm aluvisolurile,
preponderente ca suprafa ocupat. (Anexa V - Tipurile de sol i clase de textur)
Aluviosolurile sunt definite ca soluri formate pe materiale parentale constituite
din depozite fluviatile, fluvio-lacustre sau lacustre recente, de cel puin 50 cm
grosime. Caracteristic acestor soluri
este stratificarea evident i sortarea
granulometric slab a materialului parental (care prezint o mare heterogenitate n
ceea ce priveste textura att pe verticala, ct i pe orizontal), precum i variaia
neregulat a coninutului de materie organic pe profilul de sol (Grigora et all.,
2006, p.64). Aluviosolurile ocup suprafee importante n lunca rului Olt i Olneti.

12

CLASA CERNISOLURI
Faeoziomurile ocup areale cu materiale parentale constituite din depozite
loessoide, depozite nisipoase, luturi, argile, argile marnoase i marne. Astfel,
faeoziomurile prezint o textura lutoasa sau luto-argiloas. Procesul de bioacumulare
favorizeaza acumularea unei cantitai nsemnate de humus. Faeoziomurile ocup areale
cu clim mai umed dect cernoziomurile, precipitaiile avnd valori cuprinse ntre
500-700 mm i temperaturi de 7-90 C. (Anexa V - Tipuri de sol i clase de textur). n
Subcarpaii Getici, formarea faeoziomurilor este legat mai ales de prezena marnelor
i argilelor marnoase, precum i de prezena unui exces de umiditate n treimea
inferioar a versanilor. Acest fapt a determinat o rspndire mai restrns i pe
suprafee mai mici (Grigora et all, 2006, p.118). n cadrul municipiului Rmnicu Vlcea,
arealul de rspndire al acestor tipuri de soluri este parte sud-vestic, la sud de Ocnele
Mari i n zona Goranu.
CLASA CAMBISOLURI
Eutricambosolurile se ntlnesc n aproape toate unitile de relief din zona de
munte pn la cea de cmpie, pe terase i lunci, pe terenuri predominant nclinate, n
areale n care roca parental este bogat n calciu i alte minerale cu caracter bazic
(Grigora et all., 2006, p.164). Sunt caracteristice unei clime umed cu precipitaii
cuprinse ntre 600-800 mm, fiind depit evapotranspiraia n toate lunile i
temperaturi medii multianuale sunt de 6-100 C. utricambosolurile se ntlnesc pe
terasele nalte ale Oltului, mai dezvoltate pe malul drept, ntr-o fie aproape
continu.
Districambosolurile au geneza legat mai ales de rocile sedimentare
(conglomerate, gresii, luturi sau nisipuri), bogate n cuar, dar srace n minerale
uor alterabile, roci ce determin de la nceput caracterul acid al acestor soluri. Sunt
ntlnite mai ales pe versani, pe culmi nguste. (Grigora et all., 2006, p.189).
Districamosolurile, prezint o textura nedifereniat sau slab difereniat.
Coninutul mare de material-schelet determin un volum edafic util mic, o
permeabilitate ridicat pentru ap i o capacitate scazut de reinere a elementelor
nutritive. Districambosolurile sunt raspndite pe suprafee restrnse n partea nordvestic a municipiului, n zona Dealul Malului i Priba.
CLASA LUVISOLURI
Preluvosolurile s-au format pe un relief cu altitudini cuprinse ntre 150 i 800
m, fiind reprezentat prin cmpii netede sau fragmentate, piemonturi, podiuri i
dealuri. Depozitele de solificare sunt variate ca origine, cel mai adesea,
13

preluvosolurile sunt fromate pe: loessuri, depozite loessoide, luturi, nisipuri, argile,
conglomerate, gresii, n general materiale bogate n elemente bazice.
Preluvosolurile prezint o textur lutoas sau luto-argiloas. Ele pot suferi de
deficit de umiditate n anii secetoi, iar n anii ploioi pot fi afectate de exces de
umiditate. Pe teritoriul municipiului, preluvosoluri se ntlnesc bine dezvoltate n
partea vestic, pe teritoriul cartierului copcelu, continate n Ocnele Mari i un petec
ntre Goranu i Feeni.
Luvosolurile sunt rspndite pe un relief ce prezint altitudini mai mari,
comparativ cu cele ale preluvosolurilor. Formele de relief sunt reprezentate prin
cmpii netede, terase, versani slab nclinai, piemonturi, podiuri i dealuri, de obicei
areale predominant orizontale sau slabmoderat nclinate, fiind constituite din luturi,
nisipuri, argile, depozite loessoide, conglomerate, gresii, roci magmatice i metamorfice
(Grigora et all., 2006, p.231).
Luvosolurile, sunt soluri moderat sau puternic
difereniate textural, ceea ce determin nsuiri aerohidrice nefavorabile pe profil. Din
toamn pn n primvar se constat o ncrcare a solului cu ap, ce percoleaz n
adncime, depind baza profilului de sol. n cadrul municipiului apar bine dezvoltate
n parte nord-estic Goranu, Feeni, cu extindere spre nord (spre Climneti).
CLASA PELISOLURI
Vertosolurile sunt soluri formate pe materiale parentale cu textur fin
(depozite argiloase de origine lacustr sau fluvio-lacustr), care, din punct de vedere
mineralogic, sunt constituite din minerale argiloase, mai ales smectice. Aceste soluri se
ntlnesc n regiunea de cmpie, podi i deal, pe un relief plan sau slab nclinat. n
perioadele secetoase, primii centimetri de la suprafaa solului se farmieaza foarte
uor la presare n agregate coluroase. n perioadele umede, apa ptrunde prin
crpturi, umezind solul. Prin umezire agregatele solului gonfleaz, fisurile sunt
astupate i apa nu mai ptrunde n sol, umezind numai suprafaa solului sau
scurgndu-se la suprafa. Un astfel de tip de sol se ntlnete pe o suprafa foarte
restrns la nord de Czneti.
CLASA ANTRISOLURI
Erodosolurile soluri sunt formate pe depozite neconsolidate, n condiii de
relief accidentat, din zona de deal, podi, piemont sau cmpie. Cel mai adesea, ele
sunt ocupate cu diverse culturi agricole, cu pajiti degradate prin punatul intensiv
sau sunt neproductive (Grigora et all., 2006, p.190).
Acestea sunt soluri neproductive sau slab productive, cu vegetaie rar. Ele au
aprut prin disclocarea orizonturilor fertile ale solului sub aciunea apei (din

14

precipitaii) i a vntului, prin aciunea deplasrilor a maselor de pmnt, ct i prin


activitatea direct a omului (lucrri de denivelare, de modelare a reliefului, de excavare
sau de tasare). Formarea acestor solurilor are la baz bilanul a dou procese
antagoniste, procesul de pedogenez, care determin formarea solului i diferenierea
pe vertical a orizonturilor i procesul de reliefogenez (denudaie i sedimentare) care
frneaz procesul de formare a solurilor (Florea i colab., 2004).
Textural, acest tip de sol poate varia de la nisipoas i argiloas, coninutul de
humus, azot total i fosfor fiind, n general, mic. Erodosolurile sunt raspndite sporadic
n zonele de deal, pe versani puternic nclinai. n cadrul Municipiului Rmnicu Vlcea
acest tip de sol apare n partea nord-vestic, n zona Dealul Malului.
Resursele subsolului
Unele dintre bogiile solului i subsolului zonei au fost valorificate nc din
Antichitate. Sarea (de la Ocnele Mari i Govora) a constituit att un aliment, ct i o
marf de schimb mult solicitat n sudul Dunrii, care se transporta pe rul Olt.
Lemnul a reprezentat, prin varietatea speciilor (rinoase i foioase), un mijloc de
schimb cu zonele de cmpie. Calcarul a fost folosit i comercializat n diverse regiuni,
iar argila a fost folosit att n olrit, ct i ca material de construcie.
n municipiul Rmnicu Vlcea, (cu excepia resursei de ap care se gsete n
perimetrul municipiului), celelalte resurse minerale ca pcura, crbunele, gazele
naturale (necesare industriei energetice) - sunt aduse de la mari distane din jude (lignit
de la Berbeti-Alunu, gaze prin reeaua de transport i distribuie) sau chiar
importate.
Aceast zon nu dispune de alte zcminte minerale exploatabile.
Caracteristici demografice
De o importan real pentru toate nivelurile (european, naional, regional,
local), fenomenele demografice (schimbrile n natalitate, mortalitate i migraie) au
un puternic impact social, economic, politic i cultural, astfel constituind o parte
esenial n analiza i dezvoltarea politicilor publice.
Fenomenele demografice sunt interpretate i analizate prin prisma unor
indicatori demografici, care ofer o imagine sintetic asupra transformrilor nregistrate
la nivel local:
- numrul i creterea populaiei;
- distribuia populaiei pe sexe i pe grupe de vrst;
- natalitatea i mortalitatea,

15

fertilitatea;
sperana de via;
mortalitatea infantil;
bilanul migrator.

n continuare, sunt analizai principalii indicatori demografici existeni la nivelul


municipiului Rmnicu Vlcea. Datele utilizate provin din Breviarul Statistic al
Municipiului Rmnicu Vlcea, INS, Direcia Judeean de Statistic Vlcea.
Grafic 1. Evoluia numrului de locuitori n intervalul 1977 2011

Evolutia populatiei de la ultimele


recensaminte 1977 - 2011
113.624

120000

107.726
98.776

100000
80000

66.321

numar locuitori
60000
40000
20000
0
1977

1992

2002

2011

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

16

Din analiza datelor, se poate observa c de la recensamantul din 1977, cand


populatia inregistra un numar de 66.321 de locuitori, a crescut semnificativ, pana la
valoarea de 113.624, inregistrata la recensamantul din 1992. De la recensamant efectuat
in anul 2002, cand municipiul Ramnicu Valcea avea o populatie de 107.726 locuitori, se
remarca o scadere de 8,3% ajungand conform ultimelor statistici, la o populatie de
98.776.
Analiza pe sexe a populaiei (n anul 2011) relev c, circa 47,27% respectiv
46.695 de persoane din totalul populatiei erau brbai i 52,72% respectiv 52.081
persoane de sex feminin. Ca tendin principal nregistrat, populaia de sex feminin
este ntr-o relativ cretere (de la 51,58% n anul 2002), n timp ce populaia masculin
cunoate o uoar evoluie descendent (de la 48,42% n anul 2009).
Grafic 2. Distributia populatiei pe sexe 2011

Distributia populatiei pe sexe 2011


98776
100000
90000
80000
70000
52081

60000

Total populatie
46695

50000

Femei
Barbati

40000

52,72%

30000

47,27%

20000
10000
0
Total populatie

Femei

Barbati

Sursa: I.N.S Directia Judeteana de Statistica- Valcea

17

Grafic 3. Distributia populatiei pe grupe de varste 2011

68893

70000
60000
50000
40000
30000

32573 36320

Total populatie
Barbati

19739

Femei

20000
9908
10000

9831
10144
4214

5930

0-19 ani
20-65 ani
peste 65 ani

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea


Se remarca un echilibru intre sexe in ceea ce priveste populatia de pana la 19 ani,
inregistrata la ultimul recensamant, cu o diferenta majoritara foarte mica, reprezentata
de barbati La populatia cu varste cuprinse intre 20 si 65 de ani persoanele de sex
feminin sunt reprezentate intr-un numar mai mare decat cel masculin respectiv 36320
din totalul populatiei din aceasta grupa de 68893 persoane.
Un indicator relevant pentru analiza demografic a municipiului Rmnicu
Vlcea l reprezint i densitatea populaiei. Aceasta nregistra la data de la 1 iulie
2010, valoarea de 1244,17 loc/km2, indicator n scdere n anul 2011 (raportat la
valorile estimative ale recensmntului populaiei i locuinelor, rezult o valoare de
1034,10 loc/km2). Fa de comunele din jur, Municipiul Rmnicu Vlcea are cea mai
mare densitate a populaiei, urmat de Bile Govora. Aceast densitate se explic prin
puterea de atracie a oraului Rmnicu Vlcea, a numrului de locuri de munc
existente i a funciilor sale urbane.
Grupat pe categorii etnice, populaia municipiului este format n proporie de
91,98% din romni. De remarcat este i o evoluie cresctoare a ponderii populaiei
rrome (de la 0,52% n anul 1930 la 1,31% in 2011). Populaia romn fiind majoritar, nu
au existat tensiuni interetnice sau confesionale datorate populaiei minoritare.

18

Grafic 4. Apartenenta etnica a populatiei

Apartenenta etnica a populatiei 2011


100%
90%
80%
70%
60%
50%
40%
30%
20%
10%
0%

91.98%

romani
rromi
maghiari
1.31% 0.13%
0.04% 0.03%
0.08% 6.42%

germani
turci
alta etnie
etnie necunoscuta

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea


Grafic 5. Apartenenta religioasa a populatiei

Apartenenta religioasa a populatiei 2011


100%
92.06%

90%
80%

ortodocsi

70%

adventisti

60%

romano-catolici

50%

penticostali

40%

greco-catolici

30%

alta religie

20%

0.31% 0.31% 0.30% 0.42%


0.11%

10%

apartenenta necunoscuta

6.43%

0%
-2

10

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea

19

Din punct de vedere al religiei, 92,06% din total populaie este de religie
ortodox. Alturi de aceast confesiune, n proporii mici, urmeaz credincioii de
religie romano-catolic, adventitii, penticostalii, greco-catolicii, baptistii.
Tabel 2 - Populaia dup naionalitate, la recensmintele din 1930-2011
1930
1956
1966
1977
1992
2002
2011
Total municipiu 15648
25592 31178 70134 116914 107726 98776
Rmnicu Vlcea
Romni
14639
25180 31007
Maghiari
166
115
91
Germani
276
88
41
Rromi
81
48
5
Srbo-croai
34
10
Rui
40
28
5
Turci
2
3
Bulgari
32
6
1
Polonezi
7
18
1
Greci
14
3
4
Armeni
8
2
Evrei
184
51
1
Ucrainieni
6
4
2
Ttari
2
Slovaci
22
1
1
Cehi
2
Italieni
Macedoneni
Alte
137
31
19
naionalit
Etnie
i
nedeclarat
Sursa INS Directia Judeteana de Statistica Valcea

69355
284
73
351
7
23
1
3
3
5
1
6
1
4
1
14

115453
304
138
935
9
5
6
5
11
6
2
4
4
3
3
3
21

105949
200
98
1357
5
6
25
3
5
5
3
8
6
5
51

90851
130
43
1298
32
4
10
11
81

71

Nivelul de educatie al populatiei municipiului este relativ ridicat, conform


recensamantului din 2011, raportat la populatia de peste 10 ani, conturandu-se
urmatoare situatie:
populatia cu studii superioare are un procent de 15,37%;
6.95% sunt inscrisi la scoala de maistri;
nivelul de educatie secundar (studii liceale) este reprezentat de 65,32%;
la nivelul invatamantului primar se incadreaza 10,13%.
populatia care nu are studii este reprezentata de 2.23% din populatia stabila.

20

Populatia stabila de 10 ani si peste, pe sexe, dupa nivelul


de educatie, in municipiul Ramnicu Valcea
NIVELUL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE

Municipiul
RAMNICU
VALCEA

Populat
ia
stabila
de 10
ani si
peste

Superior
din
care:
Total

Univer
sitar de
licenta

Fara scoala
absolvita

Secundar
Post
liceal si
de
maistri

Total

Superior

Liceal

Profesiona
l si de
ucenici

Inferior
(gimnazial
)

Primar

din care
Total

persoane
analfabete

Ambele sexe

88802

23825

20142

6236

51730

29392

10247

12091

5507

1504

352

Masculin

41748

11128

9616

3171

24380

13428

6089

4863

2402

667

92

Feminin

47054

12697

10526

3065

27350

15964

4158

7228

3105

837

260

Sursa: INS Directia Judeteana de Statistica Valcea

Tabel 3 - Populaia stabila de 10 ani si peste pe sexe dupa nivelul de educatie in


Ramnicu Valcea
Tabel 4 - Populaia stabil a Municipiului Rmnicu Vlcea, pe sexe
2005
Total
111701
Masculin 53756
Feminin
57945
Sursa: I.N.S.S.E

2006
111658
53660
57998

2007
111342
53416
57926

2008
110447
52786
57661

2009
110480
52770
57710

2010
110731
52848
57883

2011
98776
46695
53081

Conform rezultatelor recensamantului din 2012 totalul populatiei active este


alcatuit din 48.82% persoane de sex feminin si 51,18% persoane de sex masculin.
In urma analizarii datelor demografice din cadrul municipiului Ramnicu Valcea
si a localitatilor din zona metropolitana, rezultatele sunt urmatoarele:
municipiul Ramnicu Valcea are cea mai mare pondere a populatiei stabile in
timp ce localitatile din zona metropolitana au ponderi de maxim 3% ;
in cadrul zonei metropolitane, inclusiv municipiul Ramnicu Valcea, salariatii
reprezinta ponderea cea mai mare a populatiei stabile, cuantificand 41 de procente;
persoanele inacive reprezinta 56,5% , o valoare foarte ridicata;
La nivelul anului 2011, populatia ocupata in cadrul municipiului Ramnicu
Valcea se situa la valoarea de 85%- Populaia ocupat n activiti neagricole.

21

n anul 2011, rata de ocupare a populaiei n vrst de munc (15-64 ani) a fost de
58,5%, iar rata omajului - conform definiiei internaionale (BIM1) - de 7,4%.
Nivelul ratei de ocupare a populaiei n vrst de 20-64 ani a fost de 62,8%, la o distan
de 7,2 puncte procentuale fa de inta naional de 70% stabilit n contextul Strategiei
Europa 2020.
Principalii indicatori care caracterizarea fora de munc la nivel de municipiu
sunt: populaia activ, populaia ocupat i numrul mediu de salariai. Populaia
activ reprezint persoanele de 14 ani i peste, apte de munc, care, ntr-o anumit
perioad, furnizeaz fora de munc disponibil (utilizat/neutilizat) pentru realizarea
de bunuri i servicii n economia local.
Micarea migratorie, bilanul populaiei
Intensificarea mobilitii teritoriale a populaiei judeului Vlcea dup anul
1990 a contribuit la modificarea numrului i structurii pe vrste i sexe a populaiei
la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea. Datorit dezvoltrii economice din perioada
socialist, municipiul Rmnicu Vlcea a devenit un adevrat pol de atracie pentru
populaia tnr n cutarea unor noi locuri de munc. Astfel, populaia urban aproape
s-a triplat, iar oraul s-adezvoltat n jurul platformelor industriale nou construite. Dup
1990, cnd Romnia a trecut printr-o lung perioad de tranziie spre economia de
pia i prin multe privatizri, soldate cu nchiderea fabricilor i restructurarea
angajailor, se poate observa un fenomen migraional invers, de ntoarcere spre mediul
rural, accestuat n special dup 2000. De asemenea, odat cu integrarea n UE i
deschiderea granielor naionale, muli dintre localnici au ales s plece n statele
membre pentru un loc de munc mai bine pltit. Fa de tendina nregistrat la nivel de
jude, municipiul Rmnicu Vlcea nu a nregistrat un fenomen de emigrare spectaculos.
n anul 2007, anul integrrii n UE, numrul emigranilor a fost de 52 de persoane. n
anii 2008 i 2009 acesta crete pn la 86 persoane n 2009 i scade la 53 de persoane n
2010. De asemenea remarcm c bilnaul migrator este destul de echilibrat (avnd
valoarea 0) sau uor negativ.
Populaia i activitatea economic
n perioada 1992-2002, populaia activ a municipiului Rmnicu Vlcea a
cunoscut o scdere determinat, n principal, de scderea populaiei, dar i de
fenomenul migraionist. Astfel, populaia activ nregistrat a municipiului a sczut de
la 58.785 locuitori, n anul 1992, la 47.248 locuitori n anul 2002 (la ultimul recensmnt
al populaiei), ceea ce nseamn o scdere de aproximativ 20%. Din totalul populaiei
nregistrate la nivel de municipiu, ponderea populaiei active a sczut de la 50,28% n

22

anul 1992 la 43.86% la recensmntul din 2002. Fenomenul a fost nsoit de creterea
numrului de persoane inactive (de la 49.72% n anul 1992 la 56.14% n anul 2002).
Din totalul populaiei active, potrivit Breviarului Statistic al Municipiului
Rmnicu Vlcea- 2012, circa 48,82% erau femei i 51,18% brbai. Comparativ cu anul
1992, se constat o uoar tendin de cretere a ponderii populaiei de sex feminin n
total populaie active (de la 48,21% la 48,82%) n paralel cu reducerea ponderii
brbailor n vrst de munc, din totalul populaiei active.
O analiz a populaiei stabile pe domenii de activitate n Rmnicu Vlcea i
localitile componente prezint urmtoarea situaie:
- cea mai mare pondere a populaiei stabile o deine municipiul Rmnicu Vlcea
(90,22%);
- celelalte localiti au ponderi sub 3% din total;
- cea mai mare pondere a populaiei stabile, att n municipiu Rmnicu Vlcea ct i n
localitile nvecinate, o dein salariaii (41% din totalul populaiei stabile n municipiul
Rmnicu Vlcea);
- o pondere foarte mare a persoanelor inactive: 56,5% n Rmnicu Vlcea;
- ponderea salariailor n municipiul Rmnicu Vlcea este cea mai mare, de 41% din
totalul populaiei stabile, celelalte localiti deinnd ponderi sub 30%.
Cel mai mare procent al populatiei ocupate se inregistreaza in domeniul
industrial, urmat de domeniile de comert si servicii.
Fata de anul 2002, la nivelul anului 2011 se poate observa cresterea populatiei
ocupate in agricultura, in stransa legatura cu scaderea din filiera industriala.
Constructiile au suferit cea mai mare scadere a populatiei ocupata, cu peste 2%, ca, de
altfel, si sectorul administratiei publice. Cresterile marcante se observa in domeniile
comercial, sanatate si asistenta sociala, sectoarele servicii si invatamant avand o crestere
usoara.
n anul 2002, la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea, populaia ocupat era
de 40.182 locuitori, adic 41,34% din total populaia stabil nregistrat, mai mic
comparativ cu media regional (46,2%). Ponderea cea mai mare a populaiei ocupate
este n sectorul industrial, urmat de sectorul servicii i comer.
Conform I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul
anului 2012 era de 38.868, mai mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor
inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul municipiului numarul somerilor a
fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007 someri fata de anul
precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2 ani
numarul somerilor a fost tot in crestere.

23

Grafic 6. Numarul somerilor inregistrati 2010 2013

Numarul somerilor inregistrati 2010 - 2013


3478
3500
2813

3000

2474

2500

2007

decembrie 2010

2000

decembrie 2011

1500

decembrie 2012

1000

decembrie 2013

500
0
decembrie
2010

decembrie
2011

decembrie
2012

decembrie
2013

Sursa: Directia Judeteana de Statistica- Valcea


Grafic 7. Someri inregistrati la sfarsitul lunii dec 2013, pe sexe

Someri inregistrati la sfarsitul lunii decembrie


2013, pe sexe, in Ramnicu Valcea
2813

3000
2500
2000

1473

1500

1340

1000

Total someri dec 2013


Femei

500

Barbati

0
Total someri
dec 2013

Femei

Barbati

Sursa: I.N.S

24

La nivelul judetului rata somajului la sfritul lunii decembrie 2013 era de 6,63%
cu 12.056 omeri nregistrai dintre care 2813 doar in Ramnicu Valcea.
Evolutie oscilanta a mortalitatii generale, ascendenta fata de recensamantul din
2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante in perioada 2010-2012.
Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al natalitatii
in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape egala intre
anii 2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au inregsitrat
983 persoane decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 9,95%o.
Spor natural pozitiv la nivelul anului 2012 si cu trend ascendent din 2011.
Infrastructura urbana de transport si utilitati
Transportul de calitate prezinta anumite conditii ce sunt necesar a fi indeplinite,
cum ar fi siguranta maxima, rapiditatea in desfasurare, accesibilitatea destinatiilor,
regularitate si punctualitate, capacitate crescuta de transport, economie asupra
investiilor initiale cat si asupra investitiilor de exploatare si reducerea impactului
asupra mediului. Analiza liniilor de legatura, atat din interiorul municipiului Ramnicu
Valcea cat si in zona invecinata, s-a realizat atat in ipostaza legaturilor cu judetele
invecinate cat si cu regiunile invecinate.
In cazul retelei de transport rutier, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat pe
directia coridorului paneuropean 4, coridor cu acces in tara prin punctul vamal feroviar
Curtici si punctul vamal rutier Nadlac si desfasurare pe ruta Arad-Deva-Sebes-SibiuRamnicu Valcea-Pitesti-Bucuresti-Constanta. Datorita acestei amplasari, municipiul
Ramnicu Valcea beneficiaza de un avantaj strategic privind deschiderea pe plan
national si international. Fiind amplasat in partea central-sudica a Romaniei, la 175 de
km de Bucuresti, municipiul Ramnicu Valcea este un nod de intalnire a trei drumuri
nationale importante DN7, DN64 si DN67 cu drumul european E81. Ca urmare
municipiul este strans legat de traseul Bucuresti Budapesta, pe directia Pitesti-SibiuCluj-Oradea, cu municipiul Targu-Jiu, si cu traseul Caracal-Dragasani. Prin intermediul
infrastructurii nationale de drumuri judetene resedinta judetului este legata de restul
localitatilor. O infrastructura de transport eficienta, conectata la reteaua europeana de
transport contribuie la cresterea competitivitatii economice, faciliteaza integrarea in
economia europeana si permite dezvoltarea de noi activitati pe piata interna. Strazile
orasenesti din cadrul municipiului insumeaza 212 km, din care cele modernizate sunt in
numar de 155 km.
Transportul public local de calatori este un serviciu de utilitate sociala si se afla
intr-un raport permanent cu autoritatea publica locala. Acesta presteaza servicii de
interes colectiv si general si functioneaza in baza principiilor de contiuitate si de interes

25

general ce trebuie sa primeze in fata celui particular. Conform principiului de


continuitate, serviciul de transport public local trebuie sa satisfaca interesele publice in
mod continuu. Acest serviciiu a fost degradat in utlima perioada de un numar de
factori, printre care dezvoltarea transportului cu vehiculele personale, scaderea
numarului locurilor de munca si cresterea ponderii populatiei sarace. Calitatea
infrastructurii stradale este buna, necesitind existenta unor benzi speciale pentru
deplasarea mijloacelor de transport in comun.
Infrastructurile teritoriale reprezint ansamblul sistemelor i reelelor tehnice,
precum i a instalaiilor aferente acestora, dezvoltate la suprafaa solului, apelor sau n
subteran, cu rol de asigurare a accesului, transportului i comunicaiei dintre diferite
puncte ale unui teritoriu, care intervin n derularea activitilor social-economice.
Gradul de dezvoltare i complexitatea infrastructurilor teritoriale determin i gradul
de dezvoltare a celorlalte componente antropice ale spaiului (aezri, forma de
valorificare economic a resurselor i teritoriului, sistemele economice etc).
Implementarea n teritoriu a unor noi obiective economice, dezvoltarea accelerat a
unor aezri urbane, reclam dezvoltarea n paralel i a unor infrastructuri teritoriale
specifice, care au menirea de a susine aceast dezvoltare. Infrastructurile teritoriale au,
de asemenea, scopul de a introduce n circuitul economic noi teritorii, prin conectarea
lor la ansamblurile economice i la sistemele de aezri deja existente, respectiv de a
corecta deficienele i a spori valoarea economic a acestora.
Caile de comunicatie
Civilizaia actual n-ar putea fi imaginat n absena mobilitii. Mobilitatea
nseamn schimburi economice, culturale i sociale. Tipul i nivelul de dezvoltare al
transporturilor depind covritor de dezvoltarea economic, social, politic i cultural
a societii.
Gradul de dezvoltare al transporturilor ilustreaz sugestiv nivelul de via
material al unei regiuni. Deplasarea n spaiu a oamenilor i a bunurilor constituie o
realitate perceptibil de la sine. Fenomenul are loc uneori cu o frecven cotidian,
decurgnd din cerinele de ordin social i economic.
Pe plan economic, transportul se analizeaz ca o faz inseparabil a produciei i
desfacerii de mrfuri i servicii. Pe de alt parte, deschiderea unor noi ci de
comunicaie contribuie substanial la progresul regiunii n cauz. Rolul reelei cilor de
transport i comunicaie n dezvoltarea economic i social a teritoriului este
determinant, n prezent o infrastructur de transport funcional reprezint un factor de
avantaj major n competiia regional, naional i internaional. Un alt aspect specific

26

al acestui tip de infrastructuri este c afecteaz nu numai comunitatea local ci i pe cei


aflai n tranzit, acesta reprezentnd un fel de carte de vizit a teritoriului respectiv.
n ciuda faptului c nu produc fizic nimic, cile de comunicaie reprezint
pentru economia unei societi factorul principal care favorizeaz dezvoltarea tuturor
sectoarelor de activitate. Pentru realizarea unui transport de calitate att pentru bunuri,
ct i pentru persoane, calea de comunicaie trebuie s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
- siguran maxim, mai ales pentru transportul de persoane i pentru
substane periculoase;
- rapiditate, adic vitez de circulaie mare;
- accesibilitate crescut la destinaie;
- regularitate i punctualitate, indiferent de condiiile atmosferice;
- capacitate mare de transport pe tot traseul;
- economicitate, att sub aspectul investiiei iniiale ct i a cheltuielilor de exploatare;
- impact asupra mediului ct mai redus (n special n ceea ce privete poluarea).
Analiza situaiei existente n cadrul reelei cilor de transport i comunicaie din
cadrul municipiului Rmnicu Vlcea i zona periurban s-a efectuat innd cont de
desfurarea spaial a acestora, starea lor actual, rolul cilor de comunicaie n situl
geografic, sigurana traficului pe acestea. Cile de comunicaie care strbat Municipiul
Rmnicu Vlcea i zona adiacent au fost analizate n contextul legturilor att cu
judeul Dolj, Regiunea de Sud-Vest, ct i cu regiunile nvecinate.
Reeaua de ci rutiere
Judeul Vlcea este situat n parte nord-estic a Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest,
n raza de polarizare a coridorului paneuropean de transport IV: Curtici (punct vamal
feroviar), Ndlac (punct vamal rutier) Arad Deva Sebe - Sibiu Rmnicu Vlcea
Piteti Bucureti Constana. Judeul Vlcea i municipiul Rmnicu Vlcea
beneficiaz astfel de un avantaj favorabil n raport cu deschidera pe plan naional i
internaional. Aezat ntr-un punct geografic aproape central al Romniei, nod de
ntlnire a dou importante drumuri naionale (DN7 i DN64) i unul european (E81),
face ca municipiul s fie legat direct cu traseul Bucureti - Piteti - Sibiu - Cluj - Oradea Budapesta (E81), cu municipiul Trgu-Jiu (DN7) i municipiile Drgani - Caracal
(DN64). Totodat acest infrastructur naional prin ramificaiile ei, drumurile
judeene (DJ), leag reedina judeului de restul localitilor.
Municipiul Rmnicu Vlcea are o lungime total a strzilor oreneti de 212
km, din care lungimea strzilor oreneti modernizate reprezint 155 km. Analizat n

27

context judeean, reeaua de drumuri publice din municipiul Rmnicu Vlcea i zona
periurban se prezint astfel:
- Drumuri europene:
Drumul european E81 leag Ucraina de Romnia i are o lungime de peste 1.200 de
kilometri. Pleac din oraul ucrainean Muncaci, i are traseul urmtor: Muncaci Bereg - (Frontiera ucraineano-romn) - Halmeu - Satu Mare - Zalu - Cluj Napoca Turda - Alba Iulia - Sebe - Sibiu - Rmnicu Vlcea - Piteti - Bucureti - Lehliu - Feteti Cernavod - Constana.
- Drumuri naionale:
DN7 este un drum naional principal din Romnia care leag Bucuretiul de oraul
Ndlac, aflat la grania acestei ri cu Ungaria, trecnd prin oraele Piteti, Rmnicu
Vlcea, Sibiu, Sebe, Deva, Arad, traversnd Carpaii Meridionali prin defileul Oltului
(Pasul Turnu Rou). Lng Arad, o ramificaie de 10 km leag drumul de Turnu, unde
este un alt punct de trecere a frontierei n Ungaria, spre oraul Btania. Are o lungime
de 525.45 km.
DN64 este un drum naional care leag oraele Caracal i Rmnicu Vlcea, urcnd dea lungul rului Olt i trecnd pe lng Slatina i prin Drgani. O ramificaie a sa,
numerotat DN64A, continu de la Rmnicu Vlcea pn la Bile Olneti. Are o
lungime de 135.4 km.
Acestei ierarhii i se adaug drumurile judeene i drumurile comunale.
Disfuncionaliti
- Necesitatea unei centuri ocolitoare bine dezvoltat;
- Lipsa unui traseu de autostrad;
- n general Rmnicu Vlcea este ora de tranzit i ar trebui s se pun accentul pe
modalitile de legtur cu Ardealul i cu restul rii;
- Lipsa unor drumuri publice echipate la standarde europene care s faciliteze
cooperarea internaional;
- Drumurile judeene i comunale nu asigur o suprafa de rulare corespunztoare
pentru desfurarea traficului de cltori i mrfuri;
- Slaba ntreinere a infrastructurilor aferente drumurilor (rigole de scurgere a apei
pluviale, ziduri de susinere, subdimensionarea i colmatarea multor podee etc);
- Prezena unor sectoare de drum cu risc mare de degradare n urma proceselor
natural (alunecri, eroziune n mal, nzpeziri, polei etc);
- Insuficiena staiilor de vulcanizare i a parcajelor pentru maini cu gabarit diferit.

28

Reeaua de cale ferat


n ciuda apariiei automobilului i a faptului c acesta ofer posibilitatea
accesului la destinaie pn n poart, dup o perioad de stagnare de numai cteva
decenii, circulaia feroviar a ctigat tot mai mult teren n rile occidentale. n prezent,
reprezint un concurent de temut al transportului rutier i o alternativ favorit i
recomandat, fiind puin poluant.
De asemeni, calea ferat face legtura cu Sibiu (la nord) i Piatra Olt (sud) i apoi
Craiova sau Caracal-Roiori de Vede-Bucureti. Linia de cale ferat este reprezentat de
linia 201 Piatra-Olt Rmnicu-Vlcea Sibiu.
Transportul urban
Reteaua de transport public local are peste 333 km, sens dublu, autobuzele si
microbuzele din parcul public deplasandu-se pe retelele stradale din municipiu si
localitatile invecinate.
In prezent exista 25 de linii de autobuz si 5 de microbuz. Din cele 25 de trasee de
autobuz, 9 sunt principale cu ritmicitate ridicata si ruland de-a lungul intregii zile, si 16
sunt secundare, cu ritmicitate scazuta ruland doar la orele de varf.
n interiorul municipiului transportul n comun este asigurat de S.C. ETA S.A.
Societatea are ca actionar unic Consiliul Local al Municipiului Ramnicu Valcea.
Parcul SC ETA SA este compus din 42 de autobuze si 9 microbuze. Societatea
deserveste 24 de trasee municipale si 2 trasee judetene. Sursa - eta-bus.ro
Statiile publice ce pot fi folosite de operatorii de transport de personae judetean
si interjudetean:
Calea lui Traian Sud Colegiul Economic, statie imbarcare calatori
Splaiul Independentei vizavi de blocul 1, statie debarcarecalatori
Strada Stirbei Voda Parc Zavoi, statie imbarcare calatori
Calea lui Traian Nord Elegant, statie imbarcare calatori
B-dul Tineretului Casa Tineretului, statie debarcare calatori
B-dul Pandurilor Halta CFR, statie imbarcare/debarcare
Strada Carol I Colegiul National Mircea cel Batran, statie debarcare calatori
B-dul Nicolae Balcescu Sala Sporturilor Traian, statie debarcare calatori
B-dul Nicolae Balcescu Complex Traian, statie imbarcare calatori
Strada Lucian Blaga Scoala Generala Anton Pann, statie debarcare
Sursa: H.C.L. nr.335/183 din 30.10.2008 completata prin H.C.L. nr.245/2011

29

Staiile i autogrile din Ramnicu Valcea:

Autogara Antares Transport (1 Mai)


Statie Ramnicu Valcea
Autogara Ferdinand (Lex-Im-Pol SRL)
Autogara Complex M (OBADA TRANS)
Autogara Dacos
Peco Dacos (pe centura)
Rovimet
Colegiul economic
Autogara Traian
Autogara
Casa Alba
Parcare Kaufland
Spital judetean
Agentia Lilian Express Ramnicu Valcea
Halta
Statie Peco Mol Bujoreni
Autogara Traian Sud
Peco Troianu
Statia Petrom V - Calea lui Traian
varianta dupa sensul giratoriu
parcare izvor
varianta inainte de sensul giratoriu
Autogara Comtrans
OMV Troianu
Agentia Vilextur
Sursa: autogari.ro

30

Fig. 1 Harta transporturilor publice (ETA) din Municipiul Rmnicu Vlcea

31

Dup cum se poate observa din harta de mai sus, oraul este bine acoperit de
traseele de transport public ale societii ETA. Transportul preorenesc este asigurat de
operatori privai, dar este de evitat suprapunerea traseelor, ceea ce ar duce la
congestionare urban. In urma recensamintelor efectuate s-a observat un numar mare
de vehicule ale operatorilor privati. In general acestia nu au linii urbane, ci trasee
preorasenesti care se suprapun foarte mult pe reteaua urbana.
Decongestionarea reelei rutiere, care
reprezint o disfuncionalitate n
Municipiul Rmnicu Vlcea, ar putea fi rezolvat prin introducerea unui metrou
suprateran, care prezint dezavantajul descongestionrii cilor de acces principale,
iar pe de alt parte, este mult mai ecologic. Descongestionarea retelei rutiere ar putea
rezulta si din transferul calatorilor de pe liniile de autobuze pe liniile de CF.
De asemenea, avnd n vedere exitinderea oraului, este necesar legarea
cartierelor noi de traseele de transport n comun, pentru a deservi ntreaga populaie a
Municipiului Rmnicu Vlcea.
Calitatea transporului feroviar
Dei la nivel european serviciile oferite de transportul feroviar sunt din ce n ce
mai dezvoltate (abonamente, posibilitatea de a transporta att persoane i mrfuri, iar
mai nou trenul i transport i maina pn la destinaie, n sistem rail-car, cu un pre
avantajos), cu viteze de deplasare de 200km/h, n Romnia putem constata o decdere
a sistemului feroviar. Din cauza infrastructurii nvechite, viteza de deplasare este foarte
mic, n medie sub 90km/h, iar preurile din ce n ce mai mari, iar confortul sczut.
Principalele cerine ale consumatorilor fa de serviciile oferite de sistemul
feroviar sunt:
- Sigurana circulaiei;
- Viteza de transport, un element fundamental de calitate i n mod special pentru
alternativele pieei de transport. Rapiditatea este esenial, dar pentru ca acest
parametru s fie realizat sunt necesare costuri suplimentare de energie, cheltuieli cu
infrastructura, investiii care nu au fost realizate pentru modernizarea infrastructurii
feroviare din Romnia;
- Sigurana se refer la msurile pentru protecia bagajelor transportate i a cltorilor;
- Punctualitatea este o problem att pe timp de var ct i pe timp de iarn din
cauza infrastructurii nvechite;
- Indicele de confort se refer la asigurarea confortului n timpul transportului (limea
fotoliilor, starea de curenie, funcionalitatea grupurilor sanitare, climatizare etc);

32

- Vnzarea biletelor modalitile de procurare a biletelor i uurina cu care clientul


intr n posesia biletului de cltorie (agenie de voyaj, ghieu din gar, born
electronic)
- Servicii suplimentare: serviciul cuet i vagon de dormit, serviciul de bar, distribuie
de ziare i reviste).
Activitatea complexului CF Rmnicu Vlcea este structurat pe activitatea de
transport de cltori i transport de marf.
Trenurile regio sunt introduse n special pe distante mai scurte, avnd capt
de linie localitile: Climneti, Bbeni, Lotru, Alunu, dar i Craiova i Sibiu. Rutele
Rmnicu Vlcea Craiova i Rmnicu Vlcea Sibiu sunt asigurate i de trenurile
interregio, cte dou pentru fiecare destinaie, cu plecare din Rmnicu Vlcea n cursul
dimineii i al dup-amiezii.
Disfuncionaliti
- Starea tehnic de degradare a infrastructurii cii ferate;
- Lipsa investiiilor in extindere si modernizare a infrastructurii de transport;
- Echiparea necorespunztoare i nivelul ridicat al uzurii infrastructurii staiilor i
haltelor feroviare;
- Servicii deficitare de asisten medical n caz de nevoie, calitatea slab a grupurilor
sanitare i a slilor de ateptare, accesul persoanelor cu handicap locomotor;
- Viteza sczut de rulare;
- Prezena tronsonului de cale ferat neelectrificat;
- Furtul ocazional al unor componente de infrastructur.
Remedierea acestor disfuncii va duce la creterea atractivitii transportului
feroviar. Prin adaptarea transportului feroviar la noile cerine de calitate se poate ajunge
la un grad mai ridicat de coeziune ntre sistemele individuale de transport i
fortificarea sistemului naional de transport feroviar.
Reteaua de cale ferata, desi la nivel european este reprezentata ca un concurent
al transportului rutier avand chiar si posibilitatea de transport al autovehicului prin
sistemul rail-car, la nivel national se poate sesiza o scadere a folosirii aceste modalitati
de transport, datorita infrastructurii invechite avand o viteza medie sub 90km/h,
confortului scazut si a costurilor in crester.
La nivelul municipiului Ramnicu Valcea reteaua de cale ferata face legatura ntre
Oltenia i Ardeal via Valea Oltului prin intermediul liniei 201, intre Bucuresti si Sibiu
Bucuresti-Rosiori De Vede-Caracal-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu si intre Craiova si
Sibiu, pe ruta Craiova-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Sibiu.

33

Gara Rmnicu Vlcea a fost construit n 1887, o dat cu inaugurarea tronsonului


Drgani Rmnicu Vlcea, i se afl situat n apropiere de centrul oraului.
Paradoxal, n ciuda faptului c este cea mai important gar a judeului, nu este i cea
mai mare, gara din Drgani fiind mai mare. n prezent, actuala gar din Rmnicu
Vlcea este programat pentru demolare, urmnd ca n locul celei vechi s fie construit
una nou. Drmarea actualei gri trebuia s nceap n februarie 2011 dar acest proces
nu a fost nceput pn n prezent. Noua gar va avea dotri de ultim or, faciliti
pentru pasageri, parcri, platforme de acces i sisteme de supraveghere video. Proiectul
este in valoare de 35,48 de milioane de lei i face parte din programul naional de
modernizare a staiilor de cale ferat.
Complexul Cai Ferate Ramnicu Valcea este bazat pe activitatea de transport de
calatori si marfa. Printre lipsurile sistemului de cai ferate se remarca starea tehnica de
degradare a infrastructurii, lipsa investitiilor, echiparea necorespunzatoare a statiilor si
haltelor si nivelul ridicat al uzurii infrastructurii acestora, asistenta medicala neechipata
corespunzator, slaba calitate a grupurilor sanitare, acces deficitar pentru persoanele cu
handicap sau cai ferate incomplet electrificate.
Reteaua de cale ferata, desi la nivel european este reprezentata ca un concurent
al transportului rutier avand chiar si posibilitatea de transport al autovehicului prin
sistemul rail-car, la nivel national se poate sesiza o scadere a folosirii aceste modalitati
de transport, datorita infrastructurii invechite avand o viteza medie sub 90km/h,
confortului scazut si a costurilor in crestere.
Alimentarea cu apa
Serviciile de alimentare cu apa fac parte din serviciile de gospodarie comunala
oferite populatiei. Aceste servicii determina gradul de confort oferit de localitate,
necesarul de apa reprezentand cantitatea medie de apa ce poate satisface fiecare
categorie de consumatori, in parte. Astfel, numarul de apartamente conectate la retea
este de 26700 iar numarul de locuinte individuale este de 2855.
Prin componenta demografica, asezarile reprezinta cele mai mari consumatoare
de apa, nevoile grupandu-se in urmatoarele categorii:nevoile gospodaresti ale
populatiei;
nevoi publice;
nevoi industriale locale;
nevoi pentru combaterea incendiilor;
nevoi tehnologice ale sistemului de alimentare cu apa.

34

Nevoile de apa ale unitatilor industriale reprezinta o a doua mare componenta


teritorial antropica consumatoare de apa, nevoile de apa ale acestora grupandu-se in
urmatoarele categorii:
nevoi de productie cu caracter tehnologic;
nevoi de intretinere a unitatii industriale si igienico-sanitare ale muncitorilor;
nevoi de apa pentru combaterea incendiilor;
Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Ramnicu Valcea este asigurat de
S.C. APAVIL S.A. Valcea si este racordat la patru captari active, doua captari din surse
de suprafata lacul Bradisor si raul Cheia si doua captari din surse subterane
sursele Vladesti si Bistrita. Capacitatea totala a sistemului de alimentare este de
4890mc/ora. In vederea folosirii apei captate pentru consumul populatiei si in cadrul
activitatilor industriale, aceasta este supusa unor procese fizice pentru filtrare si chimice
pentru neutralizare prin intermediul statiilor de tratare Valea lui Stan si Statia de
tratare Ramnicu Valcea. Pentru acumulare sunt folosite urmatoarele rezervoare:
pe dealul Cetatuia 2 rezervoare a cate 5000mc fiecare;
pe dealul Petrisor 2 rezervoare a cate 5000mc fiecare;
pe dealul Copacelu 2 rezervoare a cate 750mc;
pe dealul Capela 1 rezervor de 750mc;
pe strada Popa Sapca 1 rezervor de 535mc;
la Raureni 1 rezervor de 300mc.
Pentru transportul apei de la captator sau de la rezervor sunt folosite statiile de
pompare sau de repompare amplasate la Raureni, Popa Sapca, Vladesti si in cadrul
Statiei de tratare Ramnicu Valcea. Reteaua de transport este reprezentata de Aductiunea
Bradisor Ramnicu Valcea, ce are in exploatare si Statia de tratare de la Valea lui Stan si
Aductiuncea Cheia Ramnicu Valcea.
Epurarea apelor uzate
Statia de epurare a apelor uzate, aflata, de asemenea, in administrarea S.C.
APAVIL S.A. Valcea, din municipiul Ramnicu Valcea este amplasata la aproximativ
4km in aval de oras, pe malul drept al raului Olt. Aceasta a fost construita in doua
etape, prima in 1979 cu un debit de epurare de 510 l/s si a doua in 1989 cu un debit de
epurare de 1020 l/s. Reabilitarea statiei, realizata in anul 2009, a fost impusa pentru a fi
conforma standardelor privind calitatea apelor uzate deversate in raul Olt. In urma
reabilitarii, statia de epurare permite epurarea debitului suplimentar de apa provenita
in urma extinderii retelei de canalizare si exista posibilitatea oferirii aceluiasi tip de
servicii si altor localitati invecinate.

35

Reteaua de canalizare cuprinde 90% din suprafata municipiului, din care 30% in
sistem divizor si 60% in sistem unitar, astfel ca 100% din apartamente si 75% din
locuintele individuale sunt racordate la reteaua de canalizare. Datorita amplasarii
municipiului intr-o zona de deal, canalele transporta apele uzate gravitational catre
statia de epurare.
Consumatorii industriali sunt reprezentati in zona de nord de fabricile de carne,
lapte, paine, vinificatie, bere, in zona centrala de fabrica de piele si incaltaminte, fabrica
de prelucare a lemnului si in zona de sud de fabrici de apa, betoane etc.
Proiectul Reabilitarea sistemului de apa, a sistemului de canalizare si a
facilitatilor de tratare a apelor uzate in Ramnicu Valcea implementat la nivelul retelei
de alimentare cu apa potabila si retelei de canalizare are urmatoarele obiective:
reabilitarea statiei de pompare si stocare a apei;
reabilitarea a 16 km retele deteriorate sau subdimensionate,
extinderea retelei de apa potabila cu 19km pentru asigurarea alimentarii locuitorilor
ce nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa;
realizarea unui dispecerat modern cu sistem digital de identificare rapida a zonelor
avariate;
reabilitarea a 11,5km de retele de canalizare;
extindere a retelelor de canalizare pentru racordarea a 6000 de locuitori la sistemul
centralizat;
curatirea bazinului de retentie existent si construirea de 3 noi bazine;
amplasarea unei statii de pompare pe colectorul principal intre zona Ostroveni si
statia de epurare;
construirea unei noi statii de epurare astfel incat apele uzate deversate in raul Olt sa
corespunda cerintelor impuse de Directivele Uniunii Europene si ale Normativelor
nationale in vigoare.
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea insuficientele sistemului de alimentare
cu apa pot fi reprezentate de starea de uzura si corodare a retelelor de alimentare si
distributie din fonta si din otel, necesitatea racordarii populatiei intregului municipiu
dar si a populatiei din vecinatate la sistemul centralizat, contorizarea neconforma a apei
neconform cu realitatea - existand pierderi in sistem, zone inundabile in cazul
precipitatiilor.
Alimentarea cu gaze naturale
Alimentarea cu gaze in Municipiul Ramicu Valcea se face prin intermediul
operatorului GDF Suez Energy Romania, S.C. DistriGaz Sud Retele S.R.L. Aceasta se
face prin intermediu conductei de inalta presiune Schitu Golesti Govora Dragasani,

36

conducta ce apartine de sistemul national de transport al gazelor naturale. Statia de


reglare masurare predare ce racordeaza municipiul la retea este amplasata la Raureni,
in zona de sud a orasului. Capacitatea instalata este de 960.000 m 3N/zi. La statia de
reglare masurare predare Rauerni se realizeaza reducerea presiunii de la inalta la
medie, distributia acestora prin retelele de repartitie catre statiile de reglare masurare
de sector realizandu-se la presiunea de 3,5 bar, unde se realizeaza reducerea presiunii
de la medie la redusa.
Aproximativ toate strazile din municipiu beneficiaza de conducte de distributie a
retelei de gaze fiind realizat un sistem de alimentare ramificat-inelar. Prin intermediul
sistemului de distributie sunt alimentati consumatorii din locuintele individuale,
locuintele colective si consumatorii industriali pentru incalzire, preparare apa calda
menajera si utilizari tehnologice.
Insuficienta majora a retelei de alimentare cu gaze naturale se prezinta in
cartierele marginale unde nu sunt inca amplasate conducte de distributie deoarece
relieful este in panta iar procentul de ocupare al terenului este redus.
Producerea/Distributia energiei termice
Agentul termic este produs si distribuit de catre S.C. CET Govora S.A., furnizor
de energie termica sub forma de apa fierbine pentru incalzire si apa calda pentru
consum menajer. Din totalul apartamentelor la nivelul municipiu, 92% sunt racordate la
sistemul centralizat, acestea consumand 82% din agentul termic furnizat. Restul
consumatorilor sunt reprezentati de agenti economici 12% - si institutii 6%.
Canitatea de energie termica produsa pentru termoficare si pentru apa calda de
consum a cunoscut o scadere importanta in perioada 2004-2008, astfel ca, daca la nivelul
anului 2004 cantitatea de energie termica insuma 413.510 Gcal/an, in anul 2008 a scazut
pana la 395.882 Gcal/an. Intre cantitatea de energie termica si cantitatea de energie
vanduta exista o diferenta considerabila, 287.775 Gcal/an in anul 2004 si 273.851
Gcal/an in anul 2008, datorita pierderilor din sistemul de transport si distribute, sistem
repezentat de retele si puncte termice.
Motivul principal pentu aceasta scaderea cantitatii de agent termic este
reprezentat de debransarea unei parti din consumatorii casnici de la sistemul
centralizat, acestia montandu-si centrale termice de apartament. Cauzele debransarilor
se datoreaza cresterii pretului perceput pentru caldura furnizata, degradarea sistemelor
de termoficare ce rezulta in slaba calitate a serviciului de furnizare (temperatura,
presiune, intreruperi) si lipsa aparaturii de masurare a consumului de caldura
individual per apartament.

37

Spre deosebire de consumatorii casnici, numarul institutiilor publice racordate la


sistemul central a crescut anual, cantitatea de energie termica vanduta catre acestea
evoluand de la 28.231 Gcal/an in anul 2004 pana la 32.590 Gcal/an in anul 2008.
Numarul persoanelor ce beneficiaza de alimentarea cu caldura din sistemul
centralizat este de 56.330 persoane, in 29.791 apartamente in locuinte colective si 111
locuinte individuale.
Reteaua de transport este alcatuita din concute cu o vechime de peste 20 de ani,
conducte ce sunt uzate si fizic si moral si impun inlocuirea urgenta. In acest sens, a fost
initiat un program de reabilitare a sistemului.
Sistemul de transport al energiei termice este sub forma de retea bitubulara
inchis, de tip arborescent, cu cate doua conducte tur retur de diametre identice,
lungimea traseului fiind de aproximativ 30.2 km, din care 17.9 km amplasata in
subteran si 12,3 km in suprateran.
In municipiul Ramnicu Valcea s-a realizat, in totalitate, gestiunea livrarii
agentului termic la nivel de bransament consumator, efectul acesteia fiind plata strict a
energiei termica efectiv consumata. Gestiunea livrarii energiei termice s-a realizat prin
montarea debitmetrelot pentru masurarea consumului individual.
Insuficientele in functionarea corespunzatoare a retelelor de distributie care nu
au fost inca reabilitate sunt conductele afectate de coroziune, portiunile neizolate de
conducta si izolarea necorespunzatoare sau canale termice partial inundate cu apa din
avarii sau infiltratii ce nu se evacueaza la canalizare.
Reteaua de telecomunicatii
Furnizorii principali de telecomunicatii in municipiul Ramnicu Valcea sunt
Romtelecom, furnizor principal, RDS si UPC. Centrala telefonica a municipiul este de
tip digital si are 8000 de linii. Aceasta centrala sustinte si localitatile Olanesti,
Calimanesti, Horezu, Blidari, Ocnele Mari si Copaceni fiind un nod regional. Magistrala
de interconectare intre resedintele de judet este din fibra optica, centrala municipiului
Ramnicu Valcea fiind racordata la aceasta magistrala, de asemenea, prin cablu de fibra
optica.
Pozarea retelelor telefonice este de tip aerian in cartierele perfice, pozate pe
stalpii retelelor electrice, in cartierele sistematizate fiind pozate in subteran. Cele pozate
aerian, pe stalpii retelelor electrice, sunt vechi si pot cauza discfunctionalitati in
utilizare.
In cadrul municipiului exista acoperire completa a telefoniei mobile GSM de
catre toti operatorii acesteia.

38

Reteaua de alimentare cu energie electrica


Sistemul electro-energetic este compus din centrala electrica, reteaua de transport
si distributie si consumatori.
Alimentarea municipiului cu energie electrica se face prin intermediul
termocentralei CET Govora si hidrocentralelor CHE Calimanesti, CHE Daesti, CHE
Ramnicu Valcea, CHE Raureni si CHE Govora. Materialul folosit pentru producerea
energiei electrica este combustibilul fosil in cadrul CET Govora si potentialul
hidroenergetic oferit de raul Olt si afluentii acestuia pentru centralele hidroenergetice.
Sursa principala este centrala termoelectrica CET Govora, aceasta folosind
lignitul inferior exploatat in bazinele carbonifere de la Alunu si Brebesti. In aditie fata
de lignit, centrala poate functiona pe baza de pacura si gaze naturale. Capacitatea
termica instalata este de 315 MW si deserveste aproximativ 82500 persoane si produce
abur industrial si pentru combinatul Oltchim.
Racordarea la Sistemul Energetic National se face prin intermediul statiilor de
sistem Stuparei si Raureni, statia de la Stuparei fiind un nod important la nivelul
sistemului, in timp ce statia de la Raureni este statie de rezerva.
In ceea ce priveste nivelul de echipare statia de la Stuparei a fost modernizata in
anul 2010, iar in 2011 s-a inceput si modernizarea statie i de la Raureni.
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor municipiului se realizeaza prin
cinci puncte de alimentare si prin trei statii de transformare, Ramnicu Valcea Sud,
Ramnicu Valcea Nord si Cazanesti iar consumatorii industriali dispun de statii de
transformare proprii.
Centralele hidroenergetice reprezinta o a doua sursa principala de energie
electrica, sucursala din Ramnicu Valcea a S.C. Hidroelectrica S.A. administrand sectorul
Oltului Mijlociu si este racordata la sistemul national de distributie. Centralele
hidroenergetice produc energia electrica cu un redus si este mai putin poluanta decat
centralele termoenergetice. CHE Ramnicu Valcea functioneaza din anul 1975 si are in
custodie amenajarile de pe raurile Olt si Lotru. Amenajarea acesteia este amplasata la
8.5km in amonte de municipiu iar racordarea acesteia la sistem se face pintr-un racord
de 110kV de aproximativ 2.5km in statia Ramnicu Valcea Nord.
Sistemul de distributie al energiei electrice furnizeaza energie electrica
consumatorilor municipilui, reteaua electrica avand in componenta 7665 km de linii
electrice subterane si 43127 km de linii electrice supraterane.
Retelele de distributie de medietensiune se regasesc, in cadrul municipiului, in
doua variante, directe si de distributie prin punctele de alimentare.
Alimentarea consumatorilor cat si iluminatul public se realizeaza prin
intermediul retelei de joasa tensiune din municipiu, retea pozata pe stalpi din beton.

39

Iluminatul public stradal se realizeaza pe toate arterele municipiului, din care, pe artera
Calea lui Traian, iluminatul public se realizeaza cu lampi economice de tip LED.
In ceea ce priveste insuficientele putem constata reteaua electrica invechita in
centrul orasului, motiv pentru care apar fluctuatii de tensiune sau chiar intrerueri ale
furnizarii. De asemenea, mare parte din sistemul de iluminat este vechi, ineficient si nu
acopera toate zonele construite iar producerea energiei pe baza de combustibili fosili
este un factor poluant, CET Govora fiind principalul furnizor de energie electrica.
Sistemul de colectare a deseurilor menajere
Procesul tehnologic de colectare, evacuare, depozitare si neutralizare a deseurilor
este un proces esential pentru mentinerea starii sanitare a localitatilor. Locurile de
colectare si depozitare trebuie sa fie amplasate la distanta de centrele populate pentru a
nu se resimiti prezenta si descompunerea acestora, sa asigure protectia panzei freatice si
sa aiba o accesibilitate usoara inferent de starea vremii.
Depozitarea deseurilor menajere a municipiului Ramnicu Valcea se face pe
platforma de depozitare amplasata la Feteni, serviciile de colectare si transport, de la
populatie si angenti economici, fiind asigurate de S.C. Urban S.A. Ramnicu Valcea.
Transportul deserurilor menajere se realizeaza cu vehicule specializate, si anume
10 autogunoiere si 2 autocontainere, pentru transportul deseurilor reciclabile folosinduse doua autotractoare.
Parcul auto al societatilor ce presteaza servicii de salubritate a fost modernizat,
astfel incat 65% reprezinta vehicule si utilaje noi si performante.
In urma inchiderii depozitului de la Rampa Faureni, in baza studiului de
fezabilitate aprobat prin H.C.L. nr. 105/2003 si a unui studiu de impact asupra
mediului, a fost construit depozitul ecologic de deseuri de la Feteni in concordanta cu
prevederile Planului Urbanistic General al municipiului Ramnicu Valcea.
Serviciul public de salubritate
Serviciile de curatenie stradala, deszapezire si intretinerea spatiilor verzi sunt
furnizate de catre Primaria Municipiului Ramnicu Valcea prin intermediul
Administratiei Domeniului Public.
Serviciul public de salubritate are un efectiv de 236 de lucratori si un parc auto ce
cuprinde un numar considerabil de vehicule, printre care doua autogunoiere, doua
autostropitori, doua autoperii, doua masini pentru maturat trotuare, trei autospeciale
de deszapezire si imprastiat material antiderapant etc. Parcul auto a fost imbunatatit in
ultimi ani, pentru a putea furniza servicii de calitate atat in ceea ce priveste deseurile
menajere si cele recuperabile cat si pentru activitatea de intretinere a domeniului public.

40

Infrastructura de afaceri si de cercetare


Infrastructura mediului de afaceri, resurse umane si piata muncii:
Destabilizarea mondiala a economiilor statelor europene, in urma crizei
economice din 2008, s-au resimtit si la nivelul Romaniei, in special in cresterea
numarului si in diminuarea exporturilor si investitiilor.
Majoritatea societatilor comerciale au capital majoritar privat autohton, cele cu
capital privat strain si capital privat strain si autohton fiind in proportie de 2%.
Judetul Valcea are un profil economic industrial-agrar, profilele secundare si
tertiare reprezentate de industrie si servicii specifice asezarilor urbane sunt concentrate
in cadrul municipiului Ramnicu Valcea. Profilul primar, cel agrar, se desfasoara in
spatiul rural, in zona periurbana a municipiului fiind reprezentat de cultura legumelor,
cerealelor si pomiculturii.
In functie de domeniul de activitate, societatile comerciale din municipiul
Ramnicu Valcea se repartizeaza dupa cum urmeaza:
comert 37%;
agricultura, silvicultura si pescuit 24%;
transporturi 11%;
constructii 10%;
industrie 9%;
hoteluri si restaurante 5%;
informatii si comunicatii 3%;
Profilul serviciilor este monopolizat de profilul comercial, urmat de tranzactii
imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor. Cu o
pondere mult mai mica se regasesc si activitatile financiare, bancare, de asigurari,
administrative, informattionale, telecomunicatii si turism.
Suprafata agricola de care dispune municipiul este in proportie de 38.25% din
suprafata totala a acestuia, independenta alimentara la un numar de produse fiind
asigurata prin intermediul fondului funciar al municipiului.
Specializarea industriei alimentare este de produse de panificatie, gemuri si
compoturi, astfle ca suprafata agricola din municipiu se imparte in urmatoarele
categorii:
suprafata arabila 47.94%;
pasuni 24.06%;
livezi si pepiniere pomicole 16.82%;
fanete 10.95%;
vii 0.23%.

41

Profilul industrial din Ramnicu Valcea este diversificat, societatile comerciale ce


acopera gama industriala variata fiind:
Oltchim S.A., Uzinele Sodice S.A., Resin S.R.L. industria chimica;
Vilmar S.A., Hervil S.A., Protectchim S.A. - industria constructiilor de masini;
CET S.A. - industria enegetica;
Cozia Forest S.A. - industria lemnului;
Favil S.A., Minet S.A. - industria usoara;
Vel Pitar S.A., Boromir Ind S.R.L., DianaProd S.A., Sapte Spice S.R.L., Favil S.A. si
Annabella S.R.L. industria alimentara;
Socom S.A., Electrovalcea S.A., ConexVil S.A., As S.R.L., Erhan S.A., Imsat S.A.,
Energomontaj S.A. constructii industriale, civile si de instalatii.
Desi sectorul industrial are un numar mic de unitati economice, spre deosebire
de sectorul de comert, acesta are cea mai mare cifra econimica (53.04%) si cel mai mare
numar de angajati (49.2%).
Sectorul IMM-urilor are o pondere in crestere datorita capacitatii de absorbire a
fortei de munca restructurata din industrie, pe de o parte, iar pe de alta parte, sustinerea
economiei locale prin produsele si serviciile realizate. Evolutia acestui sector pana la
nivelul anului 2010 a condus la sustinerea activitatii economice a municipiului in
proportie de 95%. Aceasta crestere se datoreaza consolidarii activitatii si perfectionarii
managementului.
Analiza economica Ramnicu Valcea
- Din 5973 firme cu sediul in municipiul Ramnicu Valcea, 5465 figurau ca fiind
active in anul 2012.
- Cifra de afaceri a firmelor a fost in 2012 de 4.945.415.023 RON
- Comparativ cu 2008 cifra de afaceri a firmelor din localitate a scazut in anul 2012,
chiar daca in 2011 s-a inregistrat o crestere fata de trendul descendent.
- Numarului personalului angajat in companiile din Ramnicu Valcea este in
scadere din 2008, ajungand la 3318 nr mediu de angajati in 2012, in cadrul celui mai
mare angajator, OLTCHIM SA fata de 4199 numarul mediu de angajati in 2008.
Trendul descendent se pastreaza la ceilalti angajatori.
Cea mai mare cifra de afaceri inregistrata este realizata de catre OLTCHIM SA
care are ca activitate principala fabricarea altor produse chimice organice, de baz.
Deasemena din 2008, societatea este in declin, cifra de afaceri scazand de la
1.946.943.238 la 76.5442.904, in 2012.

42

Tabel 5 Primele 5 companii clasificate dupa cifra de afaceri 2008-2012


2012

2011

2010

2009

2008

OLTCHIM SA

765.442.904

1.533.016.194

1.309.544.085

1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE GOVORA CIECH CHEMICAL GROUP SA

353.438.869

338.063.321

284.614.244

292.329.879

330.935.287

293.116.641

226.559.898

183.796.560

BOROMIR IND SRL

245.874.231

264.813.069

216.193.254

179.858.110

SAPTE SPICE SA

197.835.783

230.834.578

192.057.571

152.374.270

OLTCHIM SA

765.442.904

1.533.016.194

1.309.544.085

1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE GOVORA CIECH CHEMICAL GROUP SA

353.438.869

338.063.321

284.614.244

292.329.879

330.935.287

293.116.641

226.559.898

183.796.560

BOROMIR IND SRL

245.874.231

264.813.069

216.193.254

179.858.110

SAPTE SPICE SA

197.835.783

230.834.578

192.057.571

152.374.270

OLTCHIM SA

765.442.904

1.533.016.194

1.309.544.085

1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE GOVORA CIECH CHEMICAL GROUP SA

353.438.869

338.063.321

284.614.244

292.329.879

330.935.287

293.116.641

226.559.898

183.796.560

URBAN SA

164.728.587

175.775.514

218.754.801

285.769.157

BOROMIR IND SRL

245.874.231

264.813.069

216.193.254

179.858.110

OLTCHIM SA

765.442.904

1.533.016.194

1.309.544.085

1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA

353.438.869

338.063.321

284.614.244

292.329.879

URBAN SA
UZINELE SODICE GOVORA CIECH CHEMICAL GROUP SA

164.728.587

175.775.514

218.754.801

285.769.157

330.935.287

293.116.641

226.559.898

183.796.560

BOROMIR IND SRL

245.874.231

264.813.069

216.193.254

179.858.110

OLTCHIM SA

765.442.904

1.533.016.194

1.309.544.085

1.077.518.784

C.E.T. GOVORA SA

353.438.869

338.063.321

284.614.244

292.329.879

URBAN SA

164.728.587

175.775.514

218.754.801

285.769.157

SAPTE SPICE SA

197.835.783

230.834.578

192.057.571

152.374.270

BOROMIR IND SRL


Sursa : Baza de date Kompass

245.874.231

264.813.069

216.193.254

179.858.110

Compania care inregistreaza cel mai mare profit in anul 2012 are ca si obiect
fabricarea articolelor din textile. Din anul 2008 se observa o scadere a profitului la
nivelul primelor 5 companii clasificate dupa acest criteriu.

43

Tabel 6 Primele 5 companii clasificate dupa profitul inregistrat 2008-2012


2012
5.038.146
13050973

MAXCONF SRL
4.338.009

6532457

4.085.403
3.511.808

3.382.010

745.360

948.047

3.645.429

1.781.008

ANNABELLA SRL
4.284.978

703.725

15074375

HIWATERS SRL
COMCHIM
CHEMICAL SRL

3.049.831

1.988.439

7059714

PRELCHIM SRL

2.822.311

7.389.423

-186.788.091

12.161.635

23064348

4.889.229

879.436

736.525

460.962

2.209.796

15.653.083

14.801.307

Fabricarea de articole confecionate din


textile (cu excepia mbrcmintei i
lenjeriei de corp)
Comer cu amnuntul n magazine
nespecializate, cu vnzare predominant
de produse alimentare, buturi i tutun
Alte lucrri speciale de construcii n.c.a.
Comer cu ridicata al produselor chimice
Lucrri de instalaii electrice

2011
10102377

C.E.T. GOVORA
SA

7059714

PRELCHIM SRL

2.822.311

7.389.423

460.962

2.209.796

Lucrri de instalaii electrice

6276774

650.054

7.324.109

1.295.170

1.415.504

Operaiuni de mecanic general

6334476

INTERCOM SA
BOROMIR IND
SRL

329.176

6.029.658

5.165.889

981.902

5.038.146

4.085.403

13050973

MAXCONF SRL

4.889.229

3.511.808

15.653.083

14.801.307

Furnizarea de abur i aer condiionat

5.294.125

1.368.430

Comer cu ridicata al combustibililor


solizi, lichizi i gazoi al produselor
derivate

5.165.889

981.902

4.889.229

3.511.808

4.320.335

3.380.035

15.653.083

14.801.307

Furnizarea de abur i aer condiionat

1.368.430

Comer cu ridicata al combustibililor


solizi, lichizi i gazoi al produselor
derivate

Furnizarea de abur i aer condiionat

Fabricarea produselor de morrit


Fabricarea de articole confecionate din
textile (cu excepia mbrcmintei i
lenjeriei de corp)

2010
10102377

16655406
6334476

13050973
1474711

C.E.T. GOVORA
SA
LPG PONTUS
SOCIETATE CU
RSPUNDERE
LIMITAT
BOROMIR IND
SRL

-186.788.091

12.161.635

-89.407

198.010

329.176

6.029.658

5.038.146

4.085.403

MAXCONF SRL
GOVORA SA

1.254.106

1.621.048

-186.788.091

12.161.635

-89.407

198.010

Fabricarea produselor de morrit


Fabricarea de articole confecionate din
textile (cu excepia mbrcmintei i
lenjeriei de corp)
Lucrri de construcii a cldirilor
rezideniale i nerezideniale

2009
10102377

16655406

C.E.T. GOVORA
SA
LPG PONTUS
SOCIETATE CU
RSPUNDERE
LIMITAT

5.294.125

44

6334476

BOROMIR IND
SRL

13050973

MAXCONF SRL

329.176

6.029.658

5.038.146

4.085.403

5.165.889

981.902

4.889.229

3.511.808

4.320.335

3.380.035

15.653.083

14.801.307

Fabricarea produselor de morrit


Fabricarea de articole confecionate din
textile (cu excepia mbrcmintei i
lenjeriei de corp)
Lucrri de construcii a cldirilor
rezideniale i nerezideniale

1.254.106

1.621.048

10102377

C.E.T. GOVORA
SA

-186.788.091

12.161.635

2537907

SAPTE SPICE SA

-3.078.484

699.602

1.104.838

4.402.351

Fabricarea produselor de morrit

23064348

HIWATERS SRL

4.284.978

703.725

948.047

3.645.429

5.038.146

4.085.403

13050973

MAXCONF SRL

4.889.229

3.511.808

4.320.335

3.380.035

Alte lucrri speciale de construcii n.c.a.


Fabricarea de articole confecionate din
textile (cu excepia mbrcmintei i
lenjeriei de corp)
Lucrri de construcii a cldirilor
rezideniale i nerezideniale

1474711

GOVORA SA

2008

1474711

1.254.106
GOVORA SA
Sursa : Baza de date Kompass

1.621.048

Furnizarea de abur i aer condiionat

- Cel mai mare profit inregistrat in anul 2012 a fost realizat de Maxconf Srl cu
domeniul de activitate in domeniul textilelor, in scadere fata de 2008, 2009 si chiar
2010.
- Din punct de vedere al numarului mediu de angajati, la nivelul municipiului
Ramnicu Valcea, cel mai mare angajator ramane Oltchim SA, la momentul actual
societatea fiind in insolventa
Tabel 7 Primele 5 companii clasificate dupa numarul mediu de angajati inregistrat
in 2008-2012
2012
1475261
7203606
10102377

1467188

3.318

3.447

3.570

Fabricarea altor produse chimice organice,


3.468 de baz

URBAN SA

2.237

2.457

2.750

2.569

Colectarea deeurilor nepericuloase

C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
CHEMICAL
GROUP SA

1.328

1.317

1.293

1.288

Furnizarea de abur i aer condiionat

902

887

OLTCHIM SA

793
ANNABELLA SRL

914

938

604

595

750

Fabricarea altor produse chimice


anorganice, de baz
Comer cu amnuntul n magazine
nespecializate, cu vnzare predominant de
produse alimentare, buturi i tutun

2011

45

1475261

OLTCHIM SA

3.570

3.468

Fabricarea altor produse chimice organice,


de baz

7203606

URBAN SA

2.237

2.457

2.750

2.569

Colectarea deeurilor nepericuloase

1.328

1.317

1.293

1.288

Furnizarea de abur i aer condiionat

902

887

1467188

C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
CHEMICAL
GROUP SA

6334476

BOROMIR IND SRL

764

827

3.318

3.447

10102377

3.318

3.447

914

938

Fabricarea altor produse chimice


anorganice, de baz

824

839

Fabricarea produselor de morrit

2010
1475261

OLTCHIM SA

3.570

3.468

Fabricarea altor produse chimice organice,


de baz

7203606

URBAN SA

2.237

2.457

2.750

2.569

Colectarea deeurilor nepericuloase

1.328

1.317

1.293

1.288

Furnizarea de abur i aer condiionat

902

887

1467188

C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
CHEMICAL
GROUP SA

6334476

BOROMIR IND SRL

764

827

3.318

3.447

10102377

914

938

Fabricarea altor produse chimice


anorganice, de baz

824

839

Fabricarea produselor de morrit

2009
1475261

OLTCHIM SA

3.570

3.468

Fabricarea altor produse chimice organice,


de baz

7203606

URBAN SA

2.237

2.457

2.750

2.569

Colectarea deeurilor nepericuloase

1.328

1.317

1.293

1.288

Furnizarea de abur i aer condiionat

902

887

1467188

C.E.T. GOVORA SA
UZINELE SODICE
GOVORA - CIECH
CHEMICAL
GROUP SA

6334476

BOROMIR IND SRL

764

827

3.318

3.447

2.237

2.457

1.328

1.317

10102377

914

938

Fabricarea altor produse chimice


anorganice, de baz

824

839

Fabricarea produselor de morrit

2008
1475261

OLTCHIM SA

7203606

URBAN SA
VIZAL
CONSULTING SRL

16360375

10102377 C.E.T. GOVORA SA


Sursa : Baza de date Kompass

3.570

3.468

2.750

2.569

1.293

1.288

Fabricarea altor produse chimice organice,


de baz
Colectarea deeurilor nepericuloase
Activiti de contabilitate i audit financiar;
consultan n domeniul fiscal
Furnizarea de abur i aer condiionat

46

Topul firmelor din industria alimentara la nivelul municipiului Ramnicu Valcea


Cifra de afaceri 2012
DIANA SRL
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL
SAPTE SPICE SA
FRALVIL SA

Tabel 8 Clasificare dupa cifra de afaceri realizata in 2008-2012


Ramnicu
valcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

327687805

232632287

205302013

167641583

589

1013

293373918

292290286

274526306

287287198

3094

1071

245.874.231

264.813.069

216.193.254

200.245.283

757

1061

197.835.783

230.834.578

192.057.571

201.773.869

449

1061

41.113.681

54.775.885

47.327.838

35.906.000

139

1039

293373918

292290286

274526306

287287198

3094

1071

245.874.231

264.813.069

216.193.254

200.245.283

757

1061

327687805

232632287

205302013

167641583

589

1013

197.835.783

230.834.578

192.057.571

201.773.869

449

1061

41.113.681

54.775.885

47.327.838

35.906.000

139

1039

293373918

292290286

274526306

287287198

3094

1071

245.874.231

264.813.069

216.193.254

200.245.283

757

1061

327687805

232632287

205302013

167641583

589

1013

197.835.783

230.834.578

192.057.571

201.773.869

449

1061

41.113.681

54.775.885

47.327.838

35.906.000

139

1039

293373918

292290286

274526306

287287198

3094

1071

327687805

232632287

205302013

167641583

589

1013

245.874.231

264.813.069

216.193.254

200.245.283

757

1061

197.835.783

230.834.578

192.057.571

201.773.869

449

1061

2011
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL
DIANA SRL
SAPTE SPICE SA
FRALVIL SA

Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

2010
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL
DIANA SRL
SAPTE SPICE SA
FRALVIL SA

ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

2009

DIANA SRL
BOROMIR IND
SRL

ramnicu
valcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea

SAPTE SPICE SA

Rmnicu

VEL PITAR SA

47

Vlcea
2008
ramnicu
valcea
Rmnicu
SAPTE SPICE SA
Vlcea
BOROMIR IND
Rmnicu
SRL
Vlcea
ramnicu
DIANA SRL
valcea
Rmnicu
FRALVIL SA
Vlcea
Sursa : Baza de date Kompass
VEL PITAR SA

293373918

292290286

197.835.783

230.834.578

245.874.231

264.813.069

327687805

232632287

41.113.681

54.775.885

274526306

287287198

3094

1071

192.057.571

201.773.869

449

1061

216.193.254

200.245.283

757

1061

205302013

167641583

589

1013

47.327.838

35.906.000

139

1039

Tabel 9 Clasificare dupa profitul inregistrat in 2008-2012


Profit
2012
DIANA SRL
ANNABELLA FABRICA DE CONSERVE
RAURENI SRL
FRALVIL SA
CONFIR SRL
BOROMIR IND SRL

Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

5082468

1626019

6325561

4475901

1.928.020

345.202

115.120

58.546

611.599

1.887.916

1.196.709

514.385

429.192

-1.325.852

139.080

-534.708

329.176

6.029.658

5.165.889

981.902

329.176

6.029.658

5.165.889

981.902

611.599

1.887.916

1.196.709

514.385

5082468

1626019

6325561

4475901

-3.078.484

699.602

1.104.838

4.402.351

192081

390170

263226

90773

5082468

1626019

6325561

4475901

329.176

6.029.658

5.165.889

981.902

2011
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Ramnicu
valcea

BOROMIR IND SRL


FRALVIL SA
DIANA SRL
SAPTE SPICE SA
ROMIV SRL
2010
DIANA SRL
BOROMIR IND SRL

ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea

48

SAPTE SPICE SA

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

PRODCOT IMPEX SRL

Berislveti

FRALVIL SA

611.599

1.887.916

-3.078.484

699.602

1.196.709

514.385

1.104.838

4.402.351

358.494

452.280

183.616

5082468

1626019

6325561

4475901

-3.078.484

699.602

1.104.838

4.402.351

19775

2778230

329.176

6.029.658

5.165.889

981.902

611.599

1.887.916

1.196.709

514.385

2009
Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

DIANA SRL
SAPTE SPICE SA
VEL PITAR SA
BOROMIR IND SRL
FRALVIL SA
2008

Rmnicu
Vlcea
Ramnicu
valcea
Ramnicu
valcea
Rmnicu
Vlcea
Ramnicu
valcea

SAPTE SPICE SA
VEL PITAR SA
DIANA SRL
BOROMIR IND SRL
ROMIV SRL
Sursa : Baza de date Kompass

-3.078.484

699.602

19775

1.104.838

4.402.351

5.732.674

2778230

4277818

5082468

1626019

6325561

4475901

3035196

329.176

6.029.658

5.165.889

981.902

460.949

192081

390170

263226

90773

332986

Tabel 10 Clasificare dupa numarul mediu de angajati inregistrat in 2008-2012


Numar
angajati
2012
2687

2754

764

827

DIANA SRL
SAPTE SPICE
SA

532

557

439

495

FRALVIL SA

135

147

VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL

2770

3178

3094

1071

Fabricarea painii; prajituri, produse de patiserie

824

839

757

1061

611

590

589

1013

Fabricarea produselor de morrit


Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de
pasare)

497

497

449

1061

Fabricarea produselor de morrit

148

143

139

1039

Prelucrarea i conservarea fructelor i legumelor

2011

49

2687

2754

764

827

DIANA SRL
SAPTE SPICE
SA

532

557

439

495

FRALVIL SA

135

Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor


proaspete de patiserie

2770

3178

3094

1071

824

839

757

1061

611

590

589

1013

Fabricarea produselor de morrit


Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de
pasare)

497

497

449

1061

Fabricarea produselor de morrit

147

148

143

139

1039

Prelucrarea i conservarea fructelor i legumelor

2687

2754

2770

3178

3094

1071

Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor


proaspete de patiserie

764

827

824

839

757

1061

Fabricarea produselor de morrit

DIANA SRL

532

557

611

590

589

1013

Fabricarea produselor din carne


Fabricarea produselor de morrit

SAPTE SPICE
SA

439

495
497

497

449

1061

FRALVIL SA

135

147

148

143

139

1039

Prelucrarea i conservarea fructelor i legumelor

VEL PITAR SA

2687

2754

2770

3178

3094

1071

Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor


proaspete de patiserie
Fabricarea produselor de morrit

BOROMIR IND
SRL

764

827
824

839

757

1061

VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL

2010
VEL PITAR SA
BOROMIR IND
SRL

2009

DIANA SRL

532

557

SAPTE SPICE
SA

439

495

135

147

611

590

589

1013

497

497

449

1061

FRALVIL SA
148
Sursa : Baza de date Kompass

Fabricarea produselor din carne (inclusiv din carne de


pasare)
Fabricarea produselor de morrit

Prelucrarea i conservarea fructelor i legumelor


143

139

1039

In domeniul industriei alimentare dinamica primelor firme se poate releva ca in tabelul


de mai sus:
Diana Srl inregistreaza in anul 2012 cea mai mare cifra de afaceri si profitul cel mai
mare in acest domeniu de activitate, iar societatea cu numarul cel mai mare de angajati,
in acelasi an este Velpitar SA. Diana SRL, Velpitar SA si Boromir IND SRL, incepand cu
anul 2008 pana in 2012, oscileaza pe primele locuri in functie de cifra de afaceri si
profit.

50

Primele companii identificate in domeniul industriei alimentare se afla si in topul


national al firmelor.
Situatia economica este relevata si de tentinta descrescatoare a numarului de angajati
din cadrul firmelor ocupate in industria alimentara (sector reprezentativ la nivelul
municipiului Ramnicu Valcea) de la 3178 in anul 2009 la 2687 in anul 2012.
La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al cifrei
de afaceri primele trei clasate sunt: Soficarm Srl, Duristforest Srl, Arc Srl
La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al
profitului primele trei clasate sunt: PAVION FOREST SRL-D, DURIST FOREST SRL,
SOFICARM SRL
La nivelui anului 2012 in domeniul exploatarii forestiere, din punct de vedere al
numarului mediu de angajati primele trei clasate sunt: SOFICARM SRL cu 24 de
angajati, ARC SRL si PAVION FOREST SRL-D
In domeniul turismului cifra de afaceri realizeaza o tendinta ascendenta, iar primele
trei firme organizate dupa acest criteriu, in anul 2012, sunt: ROSAN GRUP SRL,
LUCICORICOM SRL, DONEXIM SRL. In acest domeniu isi desfasoara activitatea 290
de societati.
Topul firmelor din industria exploatarii forestiere la nivelul municipiului Ramnicu Valcea
Tabel 11 Clasificare dupa cifra de afaceri realizata in 2008-2012

2012
16547080

SOFICARM SRL

27920710

DURIST FOREST SRL

6763737

ARC SRL

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

1.313.862

1.918.295

98.223

892.813

815.627

855.473

17

0220

Exploatare forestier

0220

Exploatare forestier

0220

Exploatare forestier

2011

ARC SRL

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

SOFICARM SRL

Rmnicu

16547080

SOFICARM SRL

15170003

TODESTI FOREST SRL

6763737

3.130.112
834.177
654.034

17

0220

Exploatare forestier

0220

Exploatare forestier

0220

Exploatare forestier

17

0220

Exploatare forestier

2010
16547080

1.587.579

51

Vlcea
15170003
6763737

TODESTI FOREST SRL


ARC SRL

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

540.317

0220

Exploatare forestier

344.893

0220

Exploatare forestier

1.269.816

17

0220

Exploatare forestier

609.138

0220

Exploatare forestier

599.605

0220

Exploatare forestier

898.199

17

0220

Exploatare forestier

693.041

0220

Exploatare forestier

605.997

0220

Exploatare forestier

2009
16547080

SOFICARM SRL

17419624

ALUNUL SRL

6763737

ARC SRL

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

2008
16547080

SOFICARM SRL

15170003

TODESTI FOREST SRL

17419624

ALUNUL SRL
Sursa : Baza de date Kompass

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

Tabel 12 Clasificare dupa numarul mediu de angajati inregistrati in 2008-2012


2012
16547080
6763737
28850893

SOFICARM SRL
ARC SRL
PAVION FOREST SRL-D

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

22
6
5

2011
16547080
6763737
15170003

TODESTI FOREST SRL

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

SOFICARM SRL

Rmnicu

SOFICARM SRL
ARC SRL

22

24

22

24

2010
16547080

19

52

Vlcea
15170003
6763737

TODESTI FOREST SRL


ARC SRL

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

22

24

22

24

7
5

2009
15170003

TODESTI FOREST SRL

16547080

SOFICARM SRL

6763737

ARC SRL

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
Vlcea

19

19

17

2008
16547080
15170003
23339929

Rmnicu
Vlcea
Rmnicu
TODESTI FOREST SRL
Vlcea
Rmnicu
NEGRUZU SRL
Vlcea
Sursa : Baza de date Kompass
SOFICARM SRL

53

Numar de firme
A

Agricultura, silvicultura si pescuit

Industria extractiva

Industria prelucratoare

Productia si furnizarea de energie


electrica si termica, gaze, apa
calda si aer conditionat

Distributia apei; salubritate,


gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare

Constructii

Comert cu ridicata si cu
amanuntul; repararea
autovehiculelor si motocicletelor

Transport si depozitare

Hoteluri si restaurante

Informatii si comunicatii

Intermedieri financiare si
asigurari

Tranzactii imobiliare

Activitati profesionale, stiintifice


si tehnice
Activitati de servicii
administrative si activitati de
servicii suport

Administratie publica si aparare;


asigurari sociale din sistemul
public

Invatamant

Sanatate si asistenta sociala

51

Rm Valcea
2012
15.203.204

Rm Valcea
2011
14.536.495

Rm Valcea
2010
10.772.456

Rm Valcea
2009
13.586.031

Rm Valcea
2008
13.560.085

483

2.710.717.132

3.476.985.394

2.086.309.561

2.706.754.379

3.792.321.380

522

414.483.832

512.270.947

491.916.787

560.394.079

729.672.265

290

54.732.000

49.254.007

43.455.304

45.714.727

48.153.090

4409

1.805.010.855

1.817.145.080

54

1.792.917.535

1.818.486.146

2.089.578.601

Activitati de spectacole, culturale


si recreative

Alte activitati de servicii

Activitati ale gospodariilor private


in calitate de angajator de
personal casnic; Activitati ale
gospodariilor private de
producere de bunuri si servicii
destinate consumului propriu

Activitati ale organizatiilor si


organismelor extrateritoriale

TOTAL A-U

5.465

4.945.415.023

5.820.937.916

4.381.916.339

5.099.220.635

6.627.570.694

Tabel 13 - Firmele din Ramnicu Valcea pe domenii de activitate si cifrele de afaceri


-

La nivelui zonei metropolitane, in anul 2012, pentru un numar de 6918 firme inregistrate, cifra de afaceri reazizata este de
5.020.746.100, fata de cifra de afaceri monitorizata la nivelul municipiului Rm Valcea in acelasi an, avand valoarea de
4.945.415.023

Sursa : Baza de date Kompass

55

Centrul de Afaceri Flandra este rezultatul parteneriatului dintre Consiliului


Local Rmnicu Valcea, Consiliul Judeean Vlcea, Camera de Comer si Industrie
Vlcea, Ministerul Comunitii Flamande i Agenia pentru dezvoltarea regional din
Antwerp. Centrul a fost creat pentru a sustine intreprinzatorii incepatori, dispunand
de servicii de logistica si de legatura cu alte firme existente la nivel local, national sau
chiar international. Acest centru nu si-a inceplinit pana in present scopul din cauza
taxelor mari pentru consultanta practicate, taxe ce au indepartat antreprenorii.El
reprezinta totusi o oportunitate prin insasi existenta lui. Ar trebui intreprinse actiuni
atat in domeniul promovarii cat si in domeniul crearii unor facilitati si al unor
instrument de sprijin pentru antreprenorii locali.
Fig. 2 Centrul de Afaceri Flandra

Sursa: actualitateavl.ro

Oltenia Business Center a aparut in peisajul valcean ca o oportunitate in


mediul de afaceri, oferind o gama complexa de servicii business de cea mai inalta
clasa: spatii birouri, sali de conferinta, lobby clienti, receptie, organizare de
evenimente, prezentari, traininguri, dar si terenuri de sport. Pentru implementarea
acestui proiect societatea a incheiat un contract de finantare prin Programul
Operational Regional 2007-2013, Axa prioritara 4, Sprijinirea dezvoltarii mediului de
afaceri regional si local, Domeniul major de interventie 4.1, Dezvoltarea durabila a
structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala. Scopul
Oltenia Business Center este acela de a sprijini dezvoltarea economic a municipiului
Ramnicu Valcea prin crearea de spaii de birouri de calitate, spatiu expozitional, sali
de conferinta si seminarii, precum i oferirea de servicii complementare pentru
afaceri, astfel nct firmele care doresc s se dezvolte sau s se extind n aceast
regiune, s o poat face n cele mai bune condiii tehnice, funcionale i estetice.

56

Fig. 3 Oltenia Business Center

Sursa: http://www.centruafacerioltenia.ro/concept
Infrastructura mediului de cercetare
Activitatea de cercetare dezvoltare inovare se desfoar cu precdere n
cadrul a doua institutii de cercetare:
- Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si
Izotopice - ICSI Rm.Valcea este o unitate de cercetare stiintifica aflata in
coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - Autoritatea
Nationala pentru Cercetare Stiintifica. INC-DTCI-ICSI Rm.Valcea a fost fondat in
anul 1970 sub denumirea de Uzina "G" Rm.Valcea, ca o instalatie pilot experimentala.
Cercetarile efectuate au fost finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei
grele si valorificarea ei la proiectarea si constructia Uzinei de apa grea ROMAG din
Drobeta Turnu Severin. In anul 1991, Uzina "G" a fost reorganizata ca Institut de
Criogenie si Separari Izotopice, care in anul 1996 a fost acreditat ca unitate
componenta a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national.
In ultimii ani, ICSI Rm.Valcea a dezvoltat un amplu program intern de promovare a
inovarii stiintifice si tehnologice prin care se urmareste valorificarea rezultatelor in
productie prin transfer tehnologic si orientarea activitatilor catre cerinetele societatii.
Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si perspectiva integrarii in
Spatiul European de Cercetare, ICSI Rm.Valcea urmareste ca obiectiv prioritar

57

cresterea participarii comunitatii stiintifice la Programele de Cercetare si Dezvoltare


ale Comunitatii Europene.
Principalele domenii de cercetare-dezvoltare si activitate tehnico-stiintifica:

Sustinerea programului nuclear national - fisiunea nucleara si fuziunea


nucleara;
Studii si cercetari in domeniul criogeniei si echipamentelor specifice;
Hidrogen si Pile de Combustibil;
Mediul si calitatea vietii;
Materiale avansate, produse si tehnologii noi sau modernizate;
Transfer tehnologic si servicii de specialitate (gaze pure si amestecuri de gaze,
analize, consultanta, expertize, asistenta tehnica, etc);
Dezvoltarea sistemului de gestionare a resurselor financiare publice (inclusiv
fonduri structurale) si private alocate cercetarii stiintifice;
Dezvoltarea resursei umane din cercetare, stimularea formarii si dezvoltarii
tinerilor cercetatatori si colectivelor de inalta performanta.

Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Valcea este o unitate


de Cercetare Dezvoltare care are misiunea de relansare i modernizare a pomiculturii
romneti, n general i a pomiculturii din regiunea Oltenia, n special, de integrare i
aliniere a acestui domeniu, n plan tiinific i economic la Uniunea European, cu
respectarea cerinelor comunitare i asigurarea unei competitivitai internaionale a
produselor pomicole, a celor bioenergetice i de -protecie a mediului. Scopul
activitaii SCDP Vlcea este de a asigura baza stiinific, biologic i tehnologic n
masur s contribuie la modernizarea pomiculturii romneti i s asigure pregtirea
i formarea profesional a studenilor, masteranzilor i doctoranzilor n acest
domeniu.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

SCDP Valcea are urmatoarele domenii de cercetare:


Variabilitate genetic i mecanismele de transmitere a caracterelor n
descenden la plantele pomicole;
Ameliorarea genetic a plantelor pomicole i dendrologice;
Conservarea resurselor genetice la plantele pomicole;
Producerea materialului sditor pomicol din categorii biologice superioare;
Sisteme de culturi i tehnologii moderne i eficiente;
Evaluarea soiurilor i a portaltoilor pentru diferite zone de cultur;
Evaluarea i combaterea integrat a bolilor i duntorilor;
Evaluarea i utilizarea eficient a resurselor de mediu

58

Sistemul de sanatate si servicii sociale. Infrastructura sistemului de sanatate


Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii
medicale, incepand de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta
spitaliceasca de nivel judetean.
- asistenta primara reprezentata de cabinete de medicina de familie, dispensare
teritoriale, dispensare scolare si de intreprindere si cabinete specializate ca
farmacii, cabinete stomatologice si statii de salvare;
- asistenta ambulatorie de specialitate printre care se numara spitalele, centrele
de diagnositic si tratament, centre de specialitate si policlinici;
- asistenta medicala in unitati medicale cu paturi reprezentate de spitalele
clinice universitare, spitalele judetene, centrele de sanatate si alte unitati
medicale sau medico sociale.
O masura a accesibilitatii populatiei la servicii medicale este numarul de
furnizori de asistenta medicala, pe categorii.
Reteaua de furnizori de servicii medicale din municipiul Rm. Valcea este
compusa din:
- furnizor de servicii de medicina preventive si sanatate publica - ASP Valcea
- furnizori de medicina scolara:
1. 20 cabinete de medicina scolara cu 10 medici
2. 8 cabinete de scolare de stomatologie, cu 4 medici si 4 dentisti
- furnizori de asistenta medicala primara:
1. reteaua de cabinete medicale de medicina de familie in contract cu CJAS
Valcea, finantata din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate: 53
cabinete cu 53 medici de familie
2. 47 cabinete private de medicina generala/ medicina de familie
- furnizori de asistenta medicala ambulatorie de specialitate:
1. 2 ambulatorii de spital si 10 unitati ( CMI, SRL, SCM) ambulatorii de specialitate, in
contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate
2. 67 cabinete private de diverse specialitati
- furnizori de investigatii paraclinice:
1. 7 laboratoare in contract cu CJAS Valcea, finantate din Fondul National Unic de
Asigurari de Sanatate
2. 2 laboratoare de analize medicale private
- furnizori de medicina dentara:
1. cabinete de medicina dentara, in contract cu CJAS Valcea,finantate din Fondul
National Unic de Asigurari de Sanatate: 28 unitati medicale cu 35 medici de medicina
dentara
2. 120 cabinete private de medicina dentara
- furnizori de asistenta medicala de urgenta prespitaliceasca:

59

1. Serviciul Judetean de Ambulanta Valcea- statia centrala, cu 13 medici angajati si


avand in dotare 24 ambulante, din care 8 medicalizate, 2 de consultatii la domiciliu si
14 de transport. 10 ambulante noi au fost primite de la MSP din 2007 pana in present
( 8 medicalizate si 2 de consultatii la domiciliu) ;
2. ISU-SMURD cu 1 echipaj de prim ajutor calificat, functionand cu 1 ambulanta
medicalizata tip B2;
3. 1 serviciu privat de ambulanta: SC UmanServ SRL, cu 5 ambulante medicalizate,
4 de transport, deservit de 5 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala de urgenta spitaliceasca:
- Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, dotata si
organizata la standarde europene, deservita de 7 medici de urgenta ;
- furnizori de asistenta medicala spitaliceasca:
- 2 spitale de nivel judetean:
Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, 1193 paturi, cu o gama de 25 specialitati
medicale, deservit de 138 medici , cu un ambulatoriu integrat cu sectiile din
spital, cu 26 cabinete de specialitate
Spitalul de Obstetrica Ginecologie Rm. Valcea, maternitate judeteana,
asigurand servicii de specialitate de OG, neonatologie, neonatologie
prematuri. Este deservit de 26 medici
- furnizori de asistenta medicala de recuperare, medicina fizica si balneologie:
sectia de RMFB din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Valcea, sectie cu 40
de paturi
- reteaua farmaceutica:
1. 34 farmacii ( deservite de 36 farmacisti) , in contract cu CJAS ;
2. 9 farmacii private ( 9 farmacisti)
- furnizori de ingrijiri la domiciliu:
2 furnizori in contract cu CJAS
In ceea ce priveste personalul medical, acesta este prezent in numar mai mare
in cadrul sectorului public datorita faptului ca aceste cadre medicale lucreaza in
unitati medicale cu o capacitate de peste 1200 de locuri, sectorul privat dezvoltat mai
mult in aria stomatologica si farmaceutica.
Spitalul Judetean de Urgenta Valcea, pe langa asistenta ambulatorie de
specialitate, furnizeaza si servicii de asistenta medicala de recuperare prin
intermediul sectiei de Recuperare Medicina Fizica si Balneoterapie, unitate dotata cu
40 de locuri. Insuficientele sistemului de sanatate din municipiul Ramnicu Valcea
sunt reprezentate de repartizarea neuniforma a serviciilor medicale in teritoriu,
acestea fiind amplasate preponderent in zona centrala a municipiului, zona periferica
fiind slab deservita. O alta problema o consituie starea usoara de degradare a
unitatilor medicale si dotarea cu aparatura veche, neperformanta.

60

Tabel 14 - Numar medici la 1000 de locuitori


Regiunea SUD-VEST
OLTENIA
1
Dolj
2
Gorj
3
Mehedinti
4
Olt
5
Valcea
Sursa - Directia de Statistica Valcea

2005 2006 2007 2008 2009 2010


2.73
1.58
1.51
1.35
1.57

2.76
1.53
1.50
1.28
1.57

2.94 2.98
1.52 1.59
1.53 1.62
1.33 1.47
1.56 1.74

2.96
1.73
1.67
1.48
1.74

3.02 :
1.75 :
1.70 :
1.49 :
1.75

Paturile n spitale i personalul medico-sanitar, la 31 decembrie


( numr )

Judeul
Anii

Paturi n spitale

1)

Medici

2)

Stomatologi

Farmaciti

Personal
sanitar mediu

Vlcea
2005

2359

653

145

145

2362

2006

2354

649

148

148

2398

2007

2269

641

168

151

2347

2008

2279

711

174

174

2431

2009

2287

709

175

163

2364

2010

2214

713

178

185

2309

2011

2159

709

190

173

2156

Sursa - Directia de Statistica Valcea


Tabel 15 - Paturile n spitale i personalul medico-sanitar
Din punctul de vedere al evoluiei infrastructurii sistemului medical existent
n municipiul Rmnicu Vlcea, se mai pot identifica urmtoarele fenomene:
- meninerea n funciune a celor dou spitale existente la nivel de municipiu;
- scderea numrului de cree;
- reducerea numrului farmaciilor n sistem public, concomitent cu creterea
numrului acestora n sistem privat;
- creterea numrului cabinetelor medicale de specialitate n sistem privat;
- reducerea numrului cabinetelor stomatologice att n sistem public, ct i n cel
privat;
- scderea numrului de medici din sistemul public, n paralel cu creterea (aproape
dublarea) numrului acestora n sistem privat

61

- scderea numrului de personal sanitar mediu din sectorul public .


Serviciile sociale
Domeniul asistentei si protectiei sociale este un domeniu cu implicatii foarte
puternice in viata economico-sociala, in cadrul caruia se pot distinge mai multe
problematici sau subdomenii, dintre care cele mai importante sunt protectia
copilului, protectia persoanelor adulte cu handicap, protectia persoanelor vrtsnice,
protectia victimelor violentei in familie, prevenirea si combaterea consumului de
droguri (tutun, alcool, stupefiante) si egalitatea de sanse.
Obiectivul principal al asistentei si protectiei sociale, il constituie protejarea
persoanelor care, datorita unor motive de natura economica, fizica, psihica sau
sociala, nu au posibilitatea sa-si asigure nevoile sociale, sa-si dezvolte propriile
capacitati si competente pentru o participare activa la viata sociala.
Serviciile Publice de Asisten Social sunt organizate la nivelul
municipiilor i oraelor de ctre consiliile municipale i oreneti, n exercitarea
atribuiilor ce le revin potrivit prevederilor Legii nr.705/2001. La nivelul consiliilor
locale comunale n raport cu problematica social din unitatea administrativteritorial respectiv, funcioneaz persoane cu atribuii de asisten social.
Serviciile publice de asisten social, precum i persoanele cu atribuii de asisten
social din aparatul propriu al consiliilor locale comunale, iau msuri i desfoar
activiti de asisten social n domeniul proteciei copilului, familiei, persoanelor
singure, persoanelor vrstnice, persoanelor cu handicap, precum i a oricror
persoane aflate n nevoie. Acestea au responsabilitatea crerii, meninerii i
dezvoltrii serviciilor sociale cu caracter primar, n funcie de nevoile sociale
identificate, cu scopul prioritar de a menine funcionalitatea social a persoanei,
urmrind reinseria n mediul propriu de via, familial i comunitar.
Asistenta sociala a suferit un numar de schimbari in urma modificarii
legislatiei in vigoare, si a necesitatii de unui serviciu public local capabil sa furnizeze
servicii sociale cat mai multor tipuri de persoane predispuse.
Directia de Protectie Sociala Valcea, ce se afla in subordinea Consiliului Local,
a fost infiintata in urma HCL 46/27.03.2003, modificata si completata cu HCL
26/2004 cu HCL 64/2004, directie finantata din bugetul local. Aceasta este acreditat,
conform OUG 68/2003, s furnizeze servicii sociale:
informare, consiliere, cantin social, asisten medical i ngrijire (Certificat
de Acreditare seria A nr.0009388);

primire i gzduire temporar, suport emoional i consiliere psihologic prin


Centrul Social de urgen Ioana (Certificat de Acreditare seria A
nr.0009402);
reabilitare i suport prin Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu
Autism Mara (Certificat de Acreditare seria A nr.0009401).

62

Prin HCL nr.396/244/2008 a fost aprobat nfiinarea la nivelul municipiului


Rm.Vlcea a Centrului de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism Mara,
serviciu de zi pentru copiii cu tulburri din spectrul autist, fr personalitate juridic,
aflat n subordinea DPS. Centrul funcioneaz n municipiu, str.Copcelu nr.182, n
cadrul colii Generale nr.6.
Fig. 4 Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism Mara

Sursa: www.viatavalcii.ro
In functie de categoria persoanelor ce necesita asistenta sociala, acestea pot
alege intre Centrul de Servicii Terapeutice pentru Copilul cu Autism Mara si
Centrul Social de Urgenta Ioana centru pentru persoanele adulte fara adapost si
a altor categorii aflate in situatia de a locui in strada, cu o capacitate de 21 locuri.
Centrul Social de Urgen Ioana este rezultatul implementrii n perioada
09.10.2006 09.10.2009 a unui proiect finanat de Guvernul Romniei n cadrul
Programului de Interes Naional Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fr
adpost prin crearea de centre sociale de urgen, scopul acestuia fiind combaterea
excluziunii sociale a persoanelor fr adpost, prin asigurarea de gzduire i ngrijire
temporar, i facilitarea integrrii/reintegrrii n comunitate.
La nivelul municipiului au fost identificate, urmtoarele mari categorii de
persoane care sunt sau pot fi expuse vulnerabilitilor sociale:

63

1. Copii i tineri aflai n dificultate copiii strazii si copiii ai caror parinti se afla
in strainate. Copiii strazii provin din orfelinate sau sunt copii fugiti de acasa.
2. Persoanele cu dizabilitati - pentru integrarea acestora in societate s-au eforturi
prin beneficii acordate angajatorilor.
3. Persoanele varstnice cele care raman singure si nu se mai pot descurca
singure necesita asistenta unui insotitor, acestia fiind in numar insuficient.
4. Persoanele adulte fara adapost majoritatea provin din randul copiilor strazii
in urma atingei varstei de maturitate, dar si din cauza pierderii locuintelor si
locurilor de munca.
5. Populatia de etnie roma populatie concentrata in colonia Nuci.
6. Victimele violentei domestice.
Centre si servicii destinate protectiei copilului
Servicii de ingrijire de zi aflate in subordinea DGASPC:
1. Centrul de zi de ingrijire si recuperare pentru copilul cu
dizabilitati (functioneaza in cadrul Complexului de servicii comunitare Rm.
Valcea) - Nr. Locuri: 35
2. Serviciul de recuperare pentru copilul cu dizabilitati Goranu - Nr. Locuri: 24
3. Compartimentul de consiliere parinti/copii (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii comunitare Rm. Valcea)
4. Compartimentul asistenta familiala si comunitara (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii sociale Troianu-Rm. Valcea)
5. Compartimentul de interventie in regim de urgenta - Telefonul copilului
6. Centrul pentru victimele violentei in familie (functioneaza in cadrul
complexului de servicii sociale Troianu Rm. Valcea) - aici sunt gazduite
mame si copii - Nr. Locuri: 24
Servicii de tip rezidential aflate in subordinea DGASPC
1. Serviciul de primire in regim de urgenta a copilului - Nr. Locuri: 15
2. Centrul de Plasament nr. 4 Rm Valcea - Nr. Locuri: 50
3. Centrul de Plasament nr. 5 Rm. Valcea - Nr. Locuri: 68
4. Serviciul de tip rezidential pentru recuperarea copilului cu dizabilitati Rm.
Valcea - Nr. Locuri: 50
5. Centrul pentru copilul abuzat, neglijat exploatat - (functioneaza in cadrul
Complexului de servicii comunitare Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 24
6. Centrul pentru copilul cu dizabilitati - (functioneaza in cadrul Complexului
de servicii comunitare Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 28
7. Complexul familial pentru copilul cu dizabilitati Goranu) cu 2 componente:
Casuta de tip familial 1 si Casuta de tip familial 2 - Nr. Locuri: 24 din care: Casuta de tip familial 1 13 locuri, Casuta de tip familial 2 11 locuri

64

8. Serviciul de integrare socioprofesionala a tinerilor din sistemul de protectie


- Nr. Locuri: 12
9. Casa "Materna" Troianu (functioneaza in cadrul Complexului de servicii
sociale Troianu Rm. Valcea) - Nr. Locuri: 16
10. Compartimentul asistenta, protectie si reintegrare tineri in dificultate din
care in :
Apartament Social 1 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
Apartament Social 2 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 5
Apartament Social 3 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
Apartament Social 4 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
Apartament Social 5 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
Apartament Social 6 (in cadrul Compartimentului asistenta, protectie si
reintegrare tineri in dificultate) - Nr. Locuri: 4
Copii /tineri cazati in centre universitare si internate scolare (sunt in evidenta
Compartimentului asistenta, protectie si reintegrare tineri in dificultate).
Sursa: Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Valcea
Pensionul de btrni Sf. Nicolae din cartierul Ostroveni a fost construit i
executat, conform standardelor europene, pe baza unui proiect finanat de Primria
municipiului Rmnicu Vlcea. Primria a investit n centrul rezidenial 113 miliarde
de lei vechi oferind cele mai bune conditii de asistenta si ingrijire pentru persoanele
vrstnice din municipiu i judeul Vlcea.
Centrul Rezidenial Sf. Nicolae are o suprafa construit de 1.917 metri
ptrai i o zon pentru relaxare, agrement i plimbri, n suprafa de peste 11.600
de metri ptrai, 33 de camere cu dou locuri pentru cazare temporar sau
permanent, 7 camere a cte 3-4 sau 5 locuri pentru cazare i 37 de camere destinate
pentru cabinete medicale, sli pentru tratamente medicale, masaj, kineto i
reflexoterapie, sli pentru bibliotec i club, o sal pentru gimnastic medical, o sal
pentru terapie prin micare, dou zone interioare amenajate pentru relaxare, bazin
pentru ap srat sau sulfurat, spaii de depozitare i o capel pentru rugciune.
Centrul este pregatit pentru a fi dat in folosinta inca din octombrie 2013, se
doreste concesionarea sa catre solicitanti eligibili si capacitati in vederea gestionarii
corecte a tuturor resurselor centrului.

65

Fig. 5 Pensionul de btrni Sf. Nicolae


F

Sursa: www.infopuls.ro
In desfasurarea activitatilor de protectie sociala in cadrul municipiului
Ramnicu Valcea, au fost intampinate urmatoarele dificultati:
deficitul capacitatii de interventie sociala;
insuficienta centrelor de zi destinate copiilor, varstinicilor, persoanelor cu
dizabilitati;
lipsa continuitatii finantarii externe pe termen lung a unor proiecte importante;
problemele grupurilor tinta sunt cunoscute doar partial;
personal specializat insuficient;
inegalitatea accesului la serviciile de asistenta sociala;
Infrastructura sistemului educational
Infrastructura educationala a municipiului Ramnicu Valcea este o
infrastructura complexa, ce acopera toate ciclurile de pregatire. Anumite institutii
sunt remarcate la nivel national datorita calitatii actului educational si au o traditie
indelungata.
Municipiul Ramnicu Valcea dispune de invatamant dezvoltat atat pe verticala,
dispunand de toate ciclurile de invatamant de la prescolar pana la universitar si
post-universitar cat si pe orizontala, fiind reprezentat atat in jurul municipiului cat
si in zona rurala din apropiere.
In cadrul ciclului prescolar se regasesc un numar de 19 gradinite la care pot fi
inscrisi pana la 3953 de prescolari. In cadrul gradinitelor, personalul angajat este
prezent in raport de 1 persoana la 16 copii. Dotarea gradinitelor in schimb, difera in
functie de zona in care acestea sunt amplasate, astfel ca cele amplasate in zona

66

centrala sunt mai bine dotate in detrimentul celor aflate in zone periferice. Pe langa
cele 19 gradinite publice se adauga si gradinitele private, al caror numar se afla in
crestere.
Infrastuctura invatamantul primar si gimnazial dispune de un numar de 14
scoli, in cadrul carora sunt inscrisi 214 elevi in invatamantul primar si 323 in
invatamantul gimnazial. Raportul dintre elevi si numarul cadrelor didactice releva in
medie 19 elevi la un invatator si 14 elevi la un profesor.
In cadrul unor scoli pentru ciclul primar a fost implementat programul afterschool, reprezentand o oportunitate de dezvoltare cu beneficii atat pentru prescolari,
prin activitatile extracuriculare, cat si pentru institutie, prin atragerea fondurilor
suplimentare si crearea de noi locuri de munca.
Invatamantul liceal se remarca prin infrastructura de 14 licee, cu profiluri
variate. Aceste profile sunt in concordanta cu profilele activitatilor reprezentative in
zona, printre care se numara Colegiul National de Informatica, Colegiul Energetic,
Liceul de Arta si Colegiul Forestier. Dezvoltarea liceelor cu profile vocationale au dus
la decaderea liceelor cu profile profesionale, orientarea institutiilor necesitand
consolidarea domeniilor de specializare cu mare cerere pe piata muncii, cum ar fi
specializarile: informatica, electronica, economie, specializari agrare, constructii,
turism.
In ceea ce priveste dotarea infrastructurii scolare gimnaziale, se observa o
usoara scadere a numarului de sali de clasa, cabinete scolare si a numarului de
calculatoare, intre anii 2009 si 2010, in aceeasi perioada de timp inregistrandu-se o
crestere a atelierelor scolare, salilor de gimnastica si a laboratoarelor scolare.
Invatamantul superior din municipiul Ramnicu Valcea este reprezentat in
totalitate de institutii private. Acestea s-au dezvoltat in raport cu necesitatea tinerilor
de a urma studii universitare in orasul natal.
Institutiile de invatamant superior sunt reprezentate de Universitatea
Constantin Brancoveanu si Universitatea Spiru Haret. In cadrul acestora functioneaza
Facultatile de Management, Marketing in Afaceri Economice, Contabilitate si Finante,
Drept si Administratie Publica si un Departament pentu Pregatirea Personalului
Didactic. Invatamantul superior la nivelul municipiului dispune si de posibilitatea
invatamantului cu frecventa redusa.
Conditii de mediu
Agentia pentru Protectia Mediului Ramnicu Valcea este autoritatea care
urmareste respectarea normelor de mediu, intrucat pentru determinarea calitatii
vietii si a starii de sanatate a populatiei, calitatea factorilor de mediu reprezinta un
element extrem de important.
Dezvoltarea durabila a municipiului si imbunatatirea conditiilor de viata
reprezinta scopul actiunilor Agentiei pentru Protectia Mediului Ramnicu Valcea,

67

aceasta monitorizand calitatea factorilor de mediu in cadrul legal, stabilit prin


alinierea acestuia la cerintele directivelor europene si prin respectarea si insusirea
acestora la nivel national si local.
Calitatea aerului
Monitorizarea factorilor de mediu are ca scop principal urmarirea calitatii
atmosferei, aceasta avand cea mai mare capacitate de raspandire a poluarii, poluarea
atmosefrica avand efecte atat pe termen scurt cat si mediu si lung.
Problemele actuale de mediu sunt acidifierea atmosferei, precipitatiile acide,
efectul de sera si distrugerea stratului de ozon, cauza acestora fiind reprezentata de
emisia substantelor in atmosfera.
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea calitatea aerului este supravegheata
de cele doua statii de monitorizare, cea de pe Platforma Chimica statie de fond
industrial si cea de la Gradina Zoologica statie de fond urban. Aceste statii sunt
amplasate in zone cu impact din punct de vedere al evaluarii pulberilor
sedimentabile si monitorizeaza in sistem automat, parametrii reprezentati prin
masurarea emisiilor de poluanti gazosi si parametrii meteo. In ceea ce priveste
precipitatiile, acestea sunt monitorizare la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului
Valcea si in localitatea Vladesti.
Poluarea provenita atat din activitatea industriala, cat si din activitatea
rezidentiala, este monitorizata pe platforma chimica a municipiului. Principalele
surse de poluare provin din industria chimica prin Platforma Chimica Oltchim
Ramnicu Valcea si Uzinele Sodice Govora, arderea combustibililor de la
termocentrale prin CET Govora, centralele urbane si depozitul de zgura si cenusa ale
acesteia, traficul rutier si incinerarea deseurilor. Studiile efectuate arata ca poluarea
datorata traficului rutier este in continua crestere si se manifesta in special atunci
cand nu se efectueaza ventilatia naturala in apropierea solului, respectiv in zilele cu
insolatie maxima.
Calitatea aerului este determinata de emisiile de poluanti atmosferici, si
anume:
Monoxidul de carbon, al carui sursa principala este reprezentata de procesele
industriale desfasurate in cadrul Platformei Chimice Ramnicu Valcea, de procesele
neindustriale reprezentate in principal de activitatile rezidentiale si de traficul rutier.
Monitorizarea concentratiilor de monoxid de carbon se efectueaza la cele doua statii
automate al municipiului iar maximele mediilor mobile pe 8 ore ale acestora se
situeaza sub valoarea limita pentru protectia sanatatii umane, valoarea limita fiind de
10mg/mc.
Benzenul este sursa de poluare aparuta, in principal, din cauza traficului
rutier. Monitorizarea valorilor emisiilor de benzen din cadrul statiilor au rezultat
valori medii anuale sub valoare limita pentru protectia sanatatii umane, stabilita la
5g/mc, valoare stabilita prin ordinul MAPM 592/2002.

68

Dioxidul de azot emanat la nivelul municipiului Ramnicu Valcea, in principal,


prin intermediul procesului de ardere energetica de la CET Govora, a cunoscut o
crestere ingrijoratoare, in ultimii ani insa valoarea limita pentru protectia sanatatii
umane, 200g/mc, nu a fost depasita.
Dioxidul de sulf emis la nivelul municipiului Ramnicu Valcea nu a atins
valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane - 125g/mc intr-o perioada
de mediere de 24h in cadrul niciuneia dintre statiile de monitorizare.
Emisiile de pulberi in suspensie provin, in principal, din procesele de ardere
de la CET Govora, datorita utilizarii carbunelui si a pacurei pentru combustibil,
resurse ce au un continut ridicat de sulf. La emisile pulberilor in suspensie, pe langa
CET Govora, mai contribuie si Combinatul Chimic Oltchim, Uzinele Sodice Govora,
santierele de constructii si traficul rutier. Valorile acestor factori poluanti s-au situat,
la nivelul anului 2013, in jurul valorii medii de, valoarea limita = 40g/mc.
Emisiile de metale grele, reprezentate de emisiile de mercur si cadmiu, provin,
la nivelul municipiului Ramnicu Valcea, in mare masura in urma incinerarii
deseurilor industriale, industria de prelucrare si traficul rutier avand un aport redus
acestui tip de emisii. Acestea, precum si emisiile de plumb, au cunoscut o scadere
simtitoare intrucat spitalele au incetat activitatea de incinerare a deseurilor cu risc de
poluare si au incheiat contracte cu firme specializate pentru colectare si tranport in
perspectiva inlaturarii acestor deseuri.
In ceea ce priveste calitatea aerului, la nivelul judetului Valcea, tendinta este
de reducere a nivelului poluarii datorita conformarii activitatilor sau surselor de
poluare cu prevederile legale in vederea diminuarii poluarii.
Calitatea apei
Monitorizarea calitatii apelor este realizata de catre Agentia Nationala Apele
Romane, Directia Apelor Olt prin SGA Valcea pentru apele de suprafata si apele
subterante, Agentia Nationala Apele Romane, Directia Apelor Olt si APM Valcea
pentru monitorizarea apelor uzate si Directia de Sanatate Publica Valcea pentru
monitorizarea apelor potabile. Din punct de vedere chimic si biologic, calitatea apelor
s-a imbunatatit constant in ultimii ani, factorii determinanti pentru aceasta
imbunatatire fiind incetarea evacuarii apelor extrem de uzate si reducerea
numarului de poluari accidentale.
Calitatea apelor de suprafata
Monitorizarea calitatii apelor de suprafata se realizeaza prin analize fizicochimice si biologice efectuare pe probe de apa prelevate, la nivelul bazinului
hidrografic Olt determinandu-se urmatoarele:
Raul Olanesti conf. Cheia cu afluentii Paraul Cainelui si Cheia: stare moderata
nutrienti/stare proasta Hg, Cd;

69

Raul Olanesti conf. Cheia conf. Olt stare moderata nutrienti/stare proastra
Cd, Hg.
Rezultatele incadrarii corpurilor de apa in starea chimica corespunzatoare
pentru lunca si terasele Oltului inferior il plaseaza in stare chimica moderata datorita
depasirilor indicatorilor NH4+, NO2, PO42-, SO42-.
Calitatea apei potabile si a apei de imbaiere
Verificarea surselor de apa pentru alimentarea in sistem public se realizeaza in
cadrul parametrilor impusi de STAS 1342/1991 si al categoriilor de potabilizare,
parametrul indicator fier pentru municipiul Ramnicu Valcea inregistrand un procent
de 1.62% determinari necorespunzatoare. Depasirile inregistrate pot avea ca
explicatie reabilitarea sistemului de distributie.
Sursele de apa uzata
Principalele surse de ape uzate sunt reprezentate de sursele industriale, si
anume:
S.C. Oltchim S.A. inregistreaza depasiri ale valorilor maxim admise la
indicatorii CBO5, CCO-Cr si produse petroliere;
S.C. Uzinele Sodice Govora Ciech Chemical Group S.A. a inregistrat depasiri
ale concentratiilor maxim admise ale indicatorilor prevazuti in autorizatia de
gospodarire a apelor pentru indicatorul sulfuri H2S;
S.C. Apavil S.A., avand ca obiect de activitate alimenterea cu apa si canalizarea
municipiului Ramnicu Valcea, a inregistrat depasiri ale valorilor maxim admise
pentru indicatorul NO3- dupa punerea in functiune a statiei de epurare M+B;
S.C. Diana Prod S.R.L. a inregistrat depasiri la indicatorii de calitate ape uzate
CBO5, Ptot, suspensii, NO2 si Ntot.
S.C. Annabella S.R.L., fabrica de conserve Raureni, a inregistrat, inregistreaza
depasiri ale indicatorilor de calitate ape uzate: CBO5, CCO-Cr, sulfuri H2S.
Calitatea solului
In ceea ce priveste calitatea solului s-a inregistrat o poluare considerabila a
solului cu mercur, in zona instalatiilor de electroliza cu catod de mercur si cu izomeri
HCH in zona fostei instalatii HCH-Lindan si batalul de reziduuri organice, unde s-au
depozitat controlat izomerii inactivi ai HCH-ului.
Poluarea solurilor, la nivelul judetului Valcea, are ca principale surse
societatile Oltchim S.A., Uzinele Sodice Govora S.A. si CET Govora S.A.

70

Turismul
In contextul actual, Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii
Europene, turismul ocupand un rol important in economia nationala in incercarea
afirmarii turistice a tarii prin diferite politici de stimulare a dezvoltarii acestuia. Tara
noastra tinde sa se remarce pe plan extern, in materie de turism, prin turismul
ecologic, cultural si, mai nou, cel balnear, iar amplasarea municipiului Ramnicu
Valcea ca si punct principal de legatura al Olteniei cu Transilvania face necesara
dezvoltarea turistica a zonei in corelatie cu dezvoltarea turistica a municipiului.
Potentialul turistic al municipiului Ramnicu Valcea si a zonei metropolitane a
acestuia, imbibat de trectutul istoric, ofera oportunitati reale de dezvoltare. Acesta se
incadreaza in bioclimatul de dealuri si depresiuni submontane, pericarpatice, cu
proprietati sedative si de crutare. Caracteristica principala a muncipiului este formata
din stimulii climatogeni, atat termici cat si pluviometrici, moderati si din presiunea
atmosferica, factori ce nu prezinta excese in manifestarea lor anuala. Zona
municipiului Ramnicu Valcea prezinta climatul fara contraindicatii, pe toata perioada
anului, pentru tratamentul afectiunilor cardiovasculare si metabolice.
In ceea ce priveste reteaua hidrografica de suprafata, aceasta contribuie in
mare masura turismului, in mod special prin turismul de scurta durata (de weekend), acest tip de turism fiind orientat catre malurile apelor curgatoare. Acest tip de
turism are si un mare dezavantaj, reprezentat prin lipsa reglementarii si amenajarii
platformelor de picnic, dezavantaj ce are ca rezultat aparitia deseurilor in urma
activitatilor recreative, depozitate aleator.
Fig. 6 Vedere din Municipiul Ramnicu Valcea

Sursa: www.romania-ta.ro

71

In contextul teritorial, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat intr-o zona cu


resurse bogate de ape minerale cu potential terapeutic, statiunile CalimanestiCaciulata, Baile Olanesti, Baile Govora si Ocnele Mari-Ocnita avand izvoare minerale
a caror valoare terapeutica este recunoscuta la nivel European. Statiunile dispun de
bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa, izvoare de apa minerala, instalatii
pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si
kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, izvoare de apa minerala pentru cura interna etc
prin intermediul acestora fiind posibila tratarea unei game variate de afectiuni, de la
cele digestive, renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor
biliare, respiratorii, pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, endocrine,
ginecologice cronice. Aceste statiuni sunt inconjurate de paduri de foioase sau de
rasinoase amplasate intre 360 si 450 m altitudine.
Avand in vedere rolul estetic, elementele peisajului dar si activitatile de
agrement, lacurile de pe raul Olt pot avea si functiuni turistice recreative, pe langa
functiunea lor principala hidroenergetica.
Alte tipuri de turism practicate in zona periurbana a municipiului Ramnicu
Valcea sunt turismul stiintific, practicat in Parcul National Cozia, ecoturismul si
turismul cinegetic, cel din urma practicat in arealele reglementate, turismul cinegetic
fiind reprezentat in plan recreativ datorita legaturilor existente intre flora si fauna
stabilite in zona.
Parcul National Cozia, aflat la nord de municipiul Ramnicu Valcea, se
caracterizeaza prin relieful cu o diferenta de altitudine de 1360m fata de Valea
Oltului si dispune de diferente mari de nivel pe suprafete relativ mici prin abrupturi
impunatoare si un relief uniform. In cadrul Parcului National Cozia se regaseste o
flora destul de bogata, cu un numar de aproximativ 930 de specii de cornofite si
specii de mamifere precum pisica salbatica, jderul de copac, rasul, lupu si capra
neagra.
Parcul National Buila-Vanturarita, amplasat in partea central nordica a
judetului Valcea, face parte din Muntii Capatanii avand acces fie prin drumul
national 67 Ramnicu Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean Ramnicu Valcea
Baile Olanesti. Caracteristica principala a masivului este de culme in trepte dominata
de varfuri rotunjite (printre care Piatra Bulia) si varfuri ascutite (varful Vanturarita).
Elementele specifice ale Parcului National Buila-Vanturarita sunt reprezentate de
pesteri si avene. Ca si flora, masivul se evidentiaza prin 28 de specii de orhidee, iar
fauna, de asemenea, variaza, cuprinzand de la pastrav, salamandra, triton pana la
lilieci, lupi, ursi, rasi, jderi de piatra.
Atat municipiul Ramnicu Valcea cat si localitatile aflate in zona metropolitana
a acestuia dispun de unitati de cazare, mijloace de transport moderne si functionale,
dotari de recreere si agrement, spatiile urbane fiind transformate in puncte de atractie

72

pentru multe tipuri de turism, printre care enumeram turismul de afaceri si congrese,
turismul de recreere si agrement, turismul tehnic si stiintific.
In ceea ce priveste turismul de cunoastere si instruire, zona metropolitana
prezinta o gama variata de exponate in cadrul muzeelor, institutiilor de arta,
monumentelor si caselor memoriale.
In aceste conditii, patrimoniul antropic ofera:
1. Obiective religioase
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea, dar si in zona periurbana a acestuia se
regasesc importante obiective religioase reprezintate atat ca edificii de arhitectura cat
si ca ansamble cu incarcatura istorica, printre care:
Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului este construita intre anii 1851-1856, in
timpul domniei lui Barbu Stirbei si conducerii Episcopului Calinic, pictura in ulei
apartinand pictorului Gheorghe Tattarescu. Istoria acestui ansamblu dateaza din
vremea domnitorului Radu cel Mare, fiind infiintat intre anii 1503-1504, cladirile
acesteia fiind arse complet in timpul razboiului turco-austriac din 1737, si
recladite in 1749 pentru a fi arse din nou in cadrul incendiului din 1847 ce a
distrus jumatate din oras;
Schitul Cetatuia, in varianta refacuta in timpul domniei lui Serban Cantacuzino,
intre anii 1677-1680, iar frescele interioare realizat in anul 1853 de catre Gheorghe
Tattarascu, edificiul initial fiind construit in 1525, de catre Radu de la Afumati pe
locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea, domnitor ce avea sa fie asasinat in
incinta bisericii 4 ani mai tarziu, de catre boieri potrivnici politicii de
independenta fata de imperiul Otoman;
Schitul Inatesti, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, construit
in 1751, in prezent inglobat in cadrul complexului Seminarul Teologic Sfantul
Nicolae;
Schitul Troianu prezenta in varianta refacuta a bisericii din secolul al XVIII-lea si
casei staretiei, de catre staretul Manastirii Hurez, intre anii 1840-1842;
Schitul Ostrov, aflat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei de la
Calimanesti, este un schit de calugarite si a fost ctitorita de catre domnitorul
Neagoe Basarab si sotia sa, doamna Despina, pe locul unei biserici mai vechi, intre
ani 1520-1521;
Biserica Catolica Sfantul Anton, construita intre 1723-1724;
Biserica Buna Vestire, construita in timpul domnitorului Mircea Ciobanul si
reconstruita complet dupa ce a fost arsa in timpul conflictului austroturc, intre
anii 1716-1718, avand fresce sculptate in piatra din anul 1747;
Biserica Cuvioasa Paraschiva, cea mai veche constructie bisericeasca din Ramnicu
Valcea, a fost inceputa de catre Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazu,
fiul acestuia, pe vremea cand era ban al Mehedintiului, in anul 1587;

73

de

Biserica Sf. Ioan Botezatorul, recladita in anul 1813 si construita din zid intre anii
1912-1922, necunoscandu-se data exacta a primei temelii;
Biserica Sf. Dumitru, constructia ce dateaza din anul 1815. Data exacta la care a
fost ridicata nu se cunoaste, insa exista o traditie conform careia, biserica ar fi fost
initial o capela a unei comunitati franciscane, iar unele documente atesta ca ar fi
fost rezidita intre anii 1783-1784;
Biserica Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-1764, iar la 20 iunie 1848, in prezenta
armatei revolutionare condusa de generalul Gheorghe Magheru, locuitorii
Ramnicului s-au adunat pentru a sfintii steagurile revolutiei;
Ansamblul Manastirii Cozia amplasat la 22km in nordul municipiului, pe drumul
national Ramnicu Valcea Sibiu, a fost construit intre 1386-1388 de catre
Voievodul Tarii Romanesti Mircea cel Mare si este unul din cele mai vechi si mai
complexe monumente istorice si de arta. Pictura acesteia a fost renovata in
vremea lui Neagoe Basarab, in anul 1517, an in care a fost realizata si fantana cu
acelasi nume.
Ansamblul Manastirii Horezu, construita intre ani 1690-1693 de catre domnul
Tarii Romanesti Constantin Brancoveanu, este amplasat la nord de municipiul
Ramnicu Valcea, pe drumul national 67 Ramnicu Valcea Targu Jiu.
Manastirea Govora, una din cele mai vechi manastriri din Tara Romaneasca,
monument de arhitectura medievala, este situata la 18km de municipiul Ramnicu
Valcea pe drumul catre Baile Govora.
2. Muzee
Principale muzee ale municipiului Ramnicu Valcea, sunt:
Muzeul de Istorie amplasat in cadrul fostei Scoli cu ceas, scoala primara de
baieti Take Ionescu din secolul al XIX-lea expozitia permanenta cuprinzand de
la marturii arheologice din perioada paleolitica, neolitica si cea a bronzului pana
la crearea statului modern si Razboiul de Independenta din 1877;
Muzeul Satului Valcean, din comuna Bujoreni intins pe o suprafata de 8 ha are
aspectul unui sat muzeu, prezentand astfel imaginea unei asezari rurale
traditionale, incluzand si institutiile social-culturale ale vremii;
Muzeul de Arta amplasat in Casa Simian, edificiu construit in 1940 in stilul
neoromanesc, avandu-i ca arhitecti pe Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu.
Expozitia permanenta cuprinde lucrari apartinand unor artisti de renume pentru
pictura romaneasca, printre care Nicolae Grigorescu, Ipolit Strambu, Ion
Georgescu, Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. De asemenea,
expozitia permanenta include si un tablou din Scoala Venetiana din prima
jumatate a secolului al XVIII-lea.
3. Lucrarile de arta
Lucrarile de arta specifice ale municipiului Ramnicu Valcea sunt reprezentate
Monumentul domnitorului Barbu Stirbei din parcul Zavoi (Contantin Mihailescu,

74

1920), Fantana lui Turbatu (C. Maldarescu zis Turbatu, 1844) centrul adunarii
revolutionare de la 29 iulie 1948 unde, pentru prima oara intr-un cadru oficial, a fost
intonat actualul imn de stat Desteapta-te Romane, Statuia Domnitorului Mircea cel
Batran (Ion Irimescu, 1968), Statuia Independentei (I. Iordanescu, 1915) monument
ce simbolizeaza Romania cu chip indurerat pentru fii cazuti vitejeste in lupte,
Fantana cu bustul lui Constantin Brancoveanu (C. Mihailescu, 1913).
4. Case memoriale
Casele memoriale au drept scop prezentarea faramelor din ambianta locurilor
natale, a copilariei, tineretii sau a maturitatii marilor personalitati, intre care se afla
Casa Memoriala Anton Pann imobil monument de arhitectura urbana de la
jumatatea secolului al XVIII-lea, cu foisor si pivnita. Casa-muzeu a fost translatata cu
37 de metri fata de amplasamentul initial datorita sistematizarii si reamenajarii
teritoriale iar expozitia pune in lumina calatoriile prin imprejurimile Valcei ale celui
ce a ramas in istorie drept fiul Pepelei cel istet ca un proverb ce a fost dascal de
musichie la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.
5. Biblioteci
Bibliotecile municipiului sunt prezentate ca punct de atractie datorita, nu
numai fondului de carte, prin vechimea acestora si chiar prezenta incunabulelor, dar
si prin cladirile in care sunt amplasate, monumente arhitectonice. Dintre acestea se
remarca Biblioteca Judeteana Antim Ivireanul, fiind conceputa, initial, in ideea
unui centru cultural al comunitatii, fara insa a renunta la serviciul traditional de
biblioteca.
6. Teatre
In perioada 1960-1980, teatrul popular din Ramnicu Valcea a fost unul din cele
mai valoroase teatre de amatori la nivel national, castigand astfel numeroase premii
nationale si internationale. Astfel, municipiul Ramnicu Valcea cuprinde doua teatre
importante:
Teatrul Antonn Pann constituit in mai 1990 ca insititutie de continuare a
unei lungi traditii teatrale, in locul teatrului popular
Teatrul Municipal Ariel infiintat in anul 1998 ca institutie artistica aflata in
subordinea municipalitatii, pe structura fostei Societati Culturale nonprofit Ariel.
7. Filarmonici
Filarmonica Ion Dumitrescu din Ramnicu Valcea, a fost infiintata in 1995, a
preluat compozitii muzicale din perioada pre-decembrista si a colaborat cu
majoritatea filarmonicilor din Romania, precum si cu alte institutii de cultura,
impreuna realizand numeroase proiecte de succes (Festivalul National Tinere
Talente, concerte, opere si operete puse in scena, proiecte culturale etc).

75

Festivalul Tinere Talente

Muzeul satului valcean

Actorii teatrului Ariel

Casa memoriala Anton Pann

Filarmonica Ion Dumitrescu

Teatrul Anton Pann

Fig. 7 Patrimoniu cultural Ramnicu Valcea

76

Agenda culturala este bogata in evenimente ce sunt sustinute in fiecare an:


diverse vernisaje si expozitii de pictura fotografie, sculptura, festivaluri cu caracter
cultural (Tinere Talente), Zilele Ramnicului, olimpiade, concursuri si colcvii
nationale, diverse tabere internationale de schimburi culturale etc.
Ariel este singurul teatru din Romnia care s-a transformat n instituie
municipal pornind de la programele unei asociaii culturale independente.
Ultimii trei ani (2011, 2012, 2013) au fost ani n care instituia teatral
(incluznd i cinematograful i coala de teatru), i-a consolidat programele,
proiectele i a acionat spre polarizarea interesului publicului local dar i cel strin.
nc de la nfiinarea sa Teatrul Ariel s-a remarcat n plan naional i
internaional avnd un ecou imediat n presa de specialitate. n anul nfiinrii sale,
Revista marelui Festival de la Edinbourgh a acordat trei stele spectacolului prezentat
de Ariel la Workshop Theatre.
Teatrul Municipal Ariel i desfoar activitatea, n calitatea sa de susintor,
productor i promotor al unor valori culturale reprezentative, cu preponderen
n municipiul Rmnicu Vlcea, ora cu tradiie multicultural remarcabil.
Considerat, deseori ambasador al culturii romne, Teatrul Ariel a fost
prezent n numeroase festivaluri sau evenimente n: Bruxelles-Belgia, EdinburghU.K., Viterbo, Sardenia-Italia, Allonnes-Frana, Monaco, Brno-Cehia, Elbasan i
Korcea din Albania. O activitate susinut o are Teatrul Ariel i n judeul Vlcea
att n oraele Brezoi, Horezu, Climneti, Govora, Olneti, ct i n localiti
care, prin aezarea lor, nu au aceleai oportuniti culturale.
De spectacolele cu artiti amatori se ocup aezmintele culturale, n cadrul
crora, Centrul Judeean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradiionale
Vlcea are un rol de ndrumare metodologic i de stimulare a activitii lor printr-o
serie de programe. coala Popular de Arte i Meserii Rmnicu Vlcea este
productoare de artiti amatori, de toate vrstele, n domeniul muzicii culte, muzicii
uoare, muzicii populare, baletului i dansului popular: existena unor programe ale
CJCPCT Vlcea, precum Ucenicii Thaliei, Lutarul, Cntecele Oltului, Ilie
Zugrvescu, Brul de aur i a unor spectacole devenite tradiionale ale colii
Populare de Arte i Meserii (de Crciun, de Pate, de 8 Martie, de Ziua Europei, de 1
Iunie, de sfrit de an colar).
Infrastructura turistica este reprezentata, in principal, de formele de cazare
prezente, in municipiul Ramnicu Valcea acestea fiind foarte variate. Este bine
reprezentata la nivel de pensiune, insa sufera deficiente in cazul motelului.
Principala forma de cazare este constutuita din hoteluri, 5 de 3 stele si unul de
4 stele, punand la dispozitie o gama variata de servicii si fiind cea mai solicitata
forma de cazare de catre turistii internationali. In aceste conditii, categoria hotelurilor

77

nu acopera toata clientela potentiala prin lipsa atat a hotelurilor de lux, incadrate la 5
stele, cat si a hotelurilor de buget, incadrate la 2 stele.
O a doua categorie de cazare este reprezentata de moteluri, categorie destinata
unui turism dinamic, legat de circulatia rutiera. Acestea sunt amplasate de-a lungul
traseelor rutiere transcarpatice si ofera servicii sumare, tipice mediei sejurului de o
noapte.
Hostelul, o unitate de cazare cu buget restrans avand majoritatea spatiilor
comune, are un singur reprezentant la nivelul municipiului Ramnicu Valcea. Acesta
este incadrat la categoria 2 stele si are o capacitate de 56 de locuri.
Pensiunea, este forma de cazare cel mai des intalnita in municipiu, avand o
capacitate totala insumana la 247 locuri, in cadrul pensiunilor de 2 si 3 stele.
Pentru elevi exista o singura tabara scolara cu o capacitate de pana la 100 de
locuri. Acest tip de cazare a cunoscut o stagnare a numarului de solicitanti pana la
nivelul anului 2009.
Campingul este de asemenea prezent, in cadrul municipiului, printr-o singura
exemplificare omologata, Popasul turistic Denisa, si functioneaza doar in perioada
estivala.
1.1 INDICELE DEZVOLTARII UMANE LOCALE
Indicele dezvoltrii umane (IDU, Human Development Index n englez) este
o msur comparativ a speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului
de trai. n acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a
unei ri dect PIB-ul pe cap de locuitor, care msoar doar prosperitatea material i
nu ali indicatori socio-economici.
Indicele a fost inventat de economistul pakistanez Mahbub ul Haq. Indicele
dezvoltrii umane, pentru majoritatea statelor membre ONU, este actualizat n
fiecare an de Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare i publicat n Raportul
de Dezvoltare Uman.
Ultimul indice al dezvoltrii umane a fost realizat n 2006 utiliznd date
din 2004. n 2004, Romnia a avut un IDU de 0,805, nsemnnd c ara are un nivel
avansat de dezvoltare uman i este situat pe locul 60 din lume. Este pentru prima
oar cnd Romnia a atins acest nivel, dat fiind c n 2003, IDU-ul era de 0,796 (locul
64), adic dezvoltare uman medie.
Metodologia pentru Indicele Dezvoltrii Umane Locale (IDUL)
Indicele dezvoltrii umane locale a fost dezvoltat de sociologul Dumitru Sandu i
msoar capitalul total al localitilor, considerat din perspectiva dimensiunilor sale
uman, de stare de sntate, vital i material. Primele trei dimensiuni de stoc de
capital sunt estimate prin cte un singur indicator. Capitalul material, cea de-a patra
dimensiune, este msurat ca scor factorial din trei indicatori ai calitii vieii locale

78

referitori la mrimea locuinelor (suprafa locuibil pe locuin), autoturisme private


la 1000 locuitori i gaze distribuite pentru consumul casnic pe locuitor.
Un nou scor factorial agreg valorile celor patru indicatori care estimeaz
dimensiunile capitalului comunitar. Un avantaj major al IDUL este c permite
compararea unor uniti teritoriale foarte diferite, urbane i rurale, mari sau mici.
Fig. 8 Metodologie de construire a IDUL

Sursa: Banca Mondiala


Msura a fost propus i testat n 2011 i a operat pe baza a apte indicatori
de input. Fa de varianta iniial, forma actual de calculare a indicelui a adoptat trei
modificri:
a) indicatorii capitalului material sunt integrai ntr-un indice parial nainte de a fi
inclui n factoriala de calculare a indicelui final (n felul acesta este evitat
suprareprezentarea unei dimensiuni a indicelui prin mai muli indicatori care o
estimeaz) ;
b) s-a renunat la folosirea unui indicator pentru mrimea demografic a localitii ca
element de calcul pentru IDUL datorit variaiilor sale foarte mari (de la aproape
dou milioane pentru Bucureti la sub o mie pentru comunele mici) precum i
datorit ineriei foarte mari pe care indicele respectiv o are n timp (factor de limitare
a relevanei IDUL n analizele diacronice);

79

c) localitile foarte mici, de sub o mie de locuitori, nu au mai fost incluse n baza de
date dat fiind faptul c o parte din indicatorii de calcul sunt foarte instabili n cazul
unor localiti mici. n consecin, valorile IDUL nu au mai fost estimate pentru
localiti cu mai puin de 1000 locuitori.
IDUL este similar cu indicele dezvoltrii umane (IDU) folosit n sistemul
Programului Naiunilor Unite pentru Dezvoltare. Ambii indici includ msuri ale
educaiei, performanei economice i strii de sntate. Numai sperana de via la
natere este inclus n IDU i IDUL. Produsul intern brut care este o msur specific
pentru IDU este estimat numai pentru uniti teritoriale mari (ri sau regiuni).
Scorul factorial care agreg masuri pentru cele patru forme de capital
comunitar n IDUL este convertit pentru a avea un interval de variaie ntre
aproximativ zero i aproximativ 100 (dup formula scorului Hull=50+14 valoarea
scorului factorial). Comparabilitatea ntre valorile indicelui dezvoltrii umane locale
este asigurat prin cumularea bazelor de date pentru 2002 i 2011 ntr-o singur baz
pentru care se calculeaz scorul factorial parial aferent capitalul material i scorul
factorial pentru IDUL.
IDUL este limitat, n sistemul statistic romnesc, de disponibilitatea unora
dintre datele necesare (stocul de educaie) numai prin nregistrrile de recensmnt.
Toate datele primare pentru calcularea indicelui au fost furnizate de ctre Institutul
Naional de Statistic (INS). INS a calculat i sperana de via la natere pentru
fiecare localitate din Romnia (pe perioade de trei ani consecutivi), precum i vrsta
medie a populaiei adulte pe localitate.
Noul indice este o msur a capitalului uman local dac se extinde conceptul
de capital uman astfel nct s includ nu numai educaia ci i starea de sntate.
Adugarea indicatorilor de capital material i vrst medie transform indicele ntr-o
msur a capitalului comunitar (local). Validitatea IDUL a fost testat pe baze de date
foarte mari i prin folosirea sa ca variabil dependent sau independent n diferite
analize multivariate.
Srcia comunitar msurat prin valorile reduse ale IDUL nu trebuie
confundat cu simpla agregare a indicilor de consum sau de venituri la nivel
individual sau de gospodrie. Componenta de deficit de acces la bunuri publice este
prezent n mult mai mare msur n IDUL dect n ratele de srcie calculate la
nivel local prin agregarea valorilor individuale sau de gospodrie.

80

Fig. 9 Indicele Dezvoltarii Umane Locale (IDUL) la nivel de judet si de resedinta


(2002 - 2011)

Sursa: Banca Mondiala

81

Fig. 10 Mobilitatea ascendent a judeelor romneti pe scala dezvoltrii umane locale


(2002-2011)

Sursa: Banca Mondiala

Fig. 11 Indicele dezvoltrii umane locale (IDUL), la nivel de localitate (2002)

Sursa: Banca Mondiala

82

Fig. 12 Indicele dezvoltrii umane locale (IDUL), la nivel de localitate (2011)

Sursa: Banca Mondiala

Concluzii
Indicele Dezvoltarii Umane Locale arata ca atat Judetul Valcea cat si municipiul
Ramnicu Valcea se afla la jumatatea unui clasament la nivel national, avand un
nivel mediu-superior de dezvoltare. Nivelul general de dezvoltare umana locala a
crescut semnificativ in perioada 2002 2011, reusind sa faca tranzitia de la o zona
cu grad scazut (sarac) de dezvoltare, la una cu nivel mediu-superior. Insa, in
aceeasi perioada a crescut si disparitatea fata de cea mai dezvoltata zona a
Romaniei municipiul Bucuresti, de la 22 puncte pe scara IDUL in anul 2002 la 31
puncte pe scara IDUL in anul 2011.
1.2 DEMERSURI LOCALE IN DEZVOLTAREA STRATEGICA
Documentele strategice care au stat la baza analizelor, formularii ipotezelor si
masurilor prevazute pentru dezvoltarea durabila a municipiului Ramnicu Valcea
sunt: documente de amenajare a teritoriului, strategii generale, strategii sectoriale,
(P.U.G., P.I.D.U., P.A.E.D., Strategia de dezvoltare a turismului n judeul Vlcea
2007-2013, Varianta initiala a Strategiei de Dezvoltare Locala a Municipiului Ramnicu
Valcea 2014-2020, Strategia de Dezvoltare Durabila a Serviciului de Transport Public

83

Local de Calatori in Municipiul Ramnicu Valcea 2009 2015. Strategia de Dezvoltare


Economico - Social a Judeului Vlcea, 2009-2013.
Aspecte semnificative ale municipiului asa cum rezulta din documentele
strategice ale organizatiei:
Declararea Municipiului Rm Valcea ca pol de dezvoltare urban alturi de ali
13 din tara (HG 899/2008) - Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, Axa 1
P.O.R.
In cadrul reelei rutiere i feroviare Rmnicu Vlcea ocup un loc important, el
gsindu-se amplasat pe una din principalele ci rutiere internaionale care
leag Europa Central de Peninsula Balcanic, respectiv pe DN 7 Bucureti Piteti - Rmnicu Vlcea - Sibiu, dar i pe drumurile naionale - DN 67 - Trgu
Jiu - Horezu - Rmnicu Vlcea si DN 64 Craiova - Drgani - Rmnicu Vlcea.
De asemenea exista acces la Calea Ferata (CF) linia secundar Piteti-Vlcele
Sibiu si Calea ferat Piatra Olt- Podu Olt, linia cf 203 - Planul Integrat de
Dezvoltare Urbana
Municipiul Rmnicu Vlcea este amplasat n Subcarpaii Getici, la 18 km
distan de defileul Oltului in lunca rului i formeaz la confluen cu rul
Olneti o zon de crlig cu orientarea N S. Lrgimea maxim a luncii este
de 2,5 km n partea de nord, de 1,9 km n zona central si de 2 km n zona
sudic. Plan de actiune energie durabila Valcea
In cadrul Institutului Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice i Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru
de cercetare pentru hidrogen i pile de combustie din zona de est a Europei,
centru care poate plasa Romania printre rile cu un mare potenial de
dezvoltare in privina folosirii i chiar exportului de tehnologii energetice
bazate pe surse regenerabile.
Industria chimica valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA si Uzinele
Sodice Govora SA. SC OLTCHIM SA are cca. 300 de parteneri, certificatele de
calitate si protectie a mediului. Compania se afla in topul marilor jucatori din
industria chimica in Europa Centrala si de Est si este numarul unu pe piata
produselor clorosodice, piata poliolilor polieteri si piata propenoxidului, iar pe
piata PVC ocupa locul al doilea., compania devenind de-alungul timpului un
brand puternic. Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
Judeul Vlcea deine una dintre cele mai mari capaciti de prelucrare aici
fiind produse mai mult de 70 de produse diferite (sod caustic i praf, PVC,
insecticide, alcooluri, policarbonai, pesticide, etc). Peste 50% din volumul
produciei industriale este asigurat de industria chimic i petrochimic,
reprezentat de SC Oltchim SA Rmnicu Vlcea, SC Uzina de Sod SA
Govora, amplasate pe platforma industrial din sudul municipiului.
OLTCHIM este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din
Romnia, nfiinat n 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Rmnicu

84

Vlcea i care a devenit societate comerciala pe aciuni, sub denumirea S.C.


OLTCHIM S.A. P.U.G
Hidrografia este reprezentat de rul Olt i afluenii acestuia (dintre care cel
mai important n zona oraului este rul Olneti) i de lacurile de acumulare
ale Oltului (cca. 1200 ha). n zona piemontului vlcean ca i n ntreaga zon
sud-estic a versanilor Munilor Parng exist numeroase izvoare cu ap
clorurosodic i sulfuroas, recomandate n tratamentul afeciunilor tubului
digestiv, ale ficatului, splinei si aparatului circulator, izvoare exploatre in
stauinile Govora, Olneti, Climneti. - P.U.G
Rul Olt a fost amenajat hidrotehnic n zona Fgra-Dunre, viiturile care
inundau terasele joase fiind stpnite, iar potenialul energetic al debitului
lichid al rului valorificat n hidrocentralele construite (hidrocentralele de pe
Olt nsumnd o capacitate hidroenergetic de cca 1000 MW). Pe teritoriul
municipiului Rm. Vlcea au fost executate dou hidrocentrale, Rm.Vlcea
Nord cu lac de acumulare la cot maxim +248,00 i n Rm.Vlcea Sud, cu
nivelul maxim al lacului +231,5.
Afluenii rului Olt n zona Rmnicu Vlcea sunt:
Pe partea dreapt:
- rul Olneti;
- prul Srat se formeaz sub formaiunile nisipoase ale dealurilor din zona
Ocnele Mari.
Pe partea stng:
- prul Stncioiu format sub formaiunile Dealului Feeni i curge pe direcia
est-vest;
- prul Smnic format sub Platoul Dealul Negru curge pe direcia sud-vest i
ntlnete rul Olt aval de Hidrocentrale Rm.Vlcea Sud;
- rul Topolog ce izvorte de sub masivul Fgra curge pe direcia nord-sud
apoi sud-vest i ntlnete rul Olt n zona comunei Galicea. - P.U.G
Clima temperat-continentala, cu veri ferite de canicul, toamne lungi i ierni
blnde, fr geruri i viscole, este favorabil organizrii pe dou sezoane a)
aproximativ 3 luni de iarn, cu temperaturi medii negative; b) alte aproape 6
luni cu temperaturi medii de peste 10 grade. - P.U.G
Dealurile din jurul oraului sunt acoperite cu pduri de gorunete i fgete. Pe
lng speciile dominante ca fagul i gorunul, mai exist i carpen, tei, frasin,
jugastru, ulm i salcm. Etajul de arbuti este format din alun, lemn cinesc,
corn, soc, clocoti i ieder ca plant agtoare.Vegetaia ornamentala din
parcurile i zonele de versant cuprinde: bradul argintiu, molidul, pinul, zada,
arinul, plopul i salcia. - P.U.G
Fauna cuprinde numeroase specii de peti, reptile, batracieni, psri i
mamifere, dintre care 15 specii sunt ocrotite. Reprezentative pentru aceast

85

zon de interes turistic sunt: Grdina zoologic i rezervaia paleontologic


Goranu. Ariile protejate nsumeaz aproape 200 ha iar lacurile peste 600 ha.
Dealurile din jur sunt strbtute de numeroase crri ce trec prin poiene cu
priveliti pitoreti. - P.U.G
Existenta a doua arii protejate (Rezervatia geologica geomorfologica
Piramidele din Valea Stancioiului si Rezervatia faunistica Valea Oltului
Inferior reteaua Natura 2000) Agentia Nationala de Mediu
existena a dou institute de cercetare pentru activitatea din agricultur
(Staiunea de Cercetare i Producie Viticol Drgani i Staiunea de
Cercetare i Producie Pomicol - Rmnicu Vlcea) care folosesc prioritar
materii prime din productia agricola judeteana.
aproximativ 19,9 %; in productia majoritatii intreprinderilor de top din judet
se regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea
produselor chimice de baza (SC OLTCHIM SA), trasnportul si distributia
aburului si apei calde ( SC CET Govora SA), fabricarea produselor de morarit
si panificatie SC Boromir Ind SRL si Vel Pitar SA ), energie electrica (Filiala
pentru reparatii si Servicii Hidroserv Rm Valcea), fabricarea produselor
metalice ( SC VILMAR SA ), sare, soda calcinata, soda caustica (Uzinele Sodice
Govora SA). Industria chimica valceana este reprezentata de SC OLTCHIM SA
si Uzinele Sodice Govora SA. SC OLTCHIM SA are cca. 300 de parteneri,
certificatele de calitate si protectie a mediului. Compania se afla in topul
marilor jucatori din industria chimica in Europa Centrala si de Est si este
numarul unu pe piata produselor clorosodice, piata poliolilor polieteri si piata
propenoxidului, iar pe piata PVC ocupa locul al doilea., compania devenind
de-alungul timpului un brand puternic. SC Vilmar SA produce si vinde o
gama diversificata de utilaje tehnologice si parti componente destinate
indusriei : chimice, petrochimice, petrolului, si a gazelor naturale, energetice,
metalurgice, constructiilor mecanice, prelucrarii metalelor. SC Vel Pitar este
unul din principalii producatori de produse de panificatie din Romania.Prin
produsele sale de o calitate recunoscuta si cu un personal profesionist isi
propune sa satisfaca toate gusturile clientilor sai. - P.U.G
dezvoltare de excepie a cunoscut i invmantul universitar. Exist acum in
ora dou universiti particulare:
1.Universitatea Constantin Brancoveanu este o instituie de invmant
superior acreditat prin Legea nr. 242/23.04.2002 publicat in Monitorul
Oficial nr. 291/30.04.2002.
2. Universitatea Spiru Haret este o institutie de invatamant superior
acreditata prin Legea nr.443 din 5 Iulie 2002 publicata in Monitorul Oficial nr.
491 din 9 Iulie 2002. - Planul Integrat de Dezvoltare Urbana

86

Sistemul de sntate este reprezentat, la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea,


de o important infrastructur medical, care ofer toat gama de servicii
medicale, ncepnd cu servicii de medicin preventiv i pn la asisten
spitaliceasc de nivel judeean. - P.U.G
Ponderea ntreprinderilor mari din Vlcea n regiunea Sud-Vest a fost de 15,51
%; n producia majoritii ntreprinderilor de top din jude se regsesc
principalele produse industriale ale judeului: fabricarea produselor chimice
de baz (Oltchim SA), transportul i distribuia aburului i apei calde (C.E.T
Govora), fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorur de sodiu),
sod calcinat, sod caustic (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea
produselor de morrit (Boromir Ind SRL), energie electric (Filiala pentru
Reparatii i Servicii Hidroserv Rmnicu Vlcea.
SA). Investiiile strine sunt prezente la ntreprinderi de top, cum ar fi: Vilmar
SA (Frana). - P.U.G
Prin fondul funciar de care dispune, Municipiul Ramnicu Valcea poate s-i
asigure independena alimentar la o serie de produse, inclusiv anumite
cantiti pentru export.- Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
Zona industrial s-a dezvoltat prin puternica industrializare din perioada
comunista, grupnd uniti pe platfomele industriale de pe malul estic al
rului Olt, de prelucrare a lemnului, uniti ale industriei alimentare (lactate,
panificaie, buturi), industriei textilelor i confeciilor, precum i a industriei
materialelor de construcii. - P.U.G
Potenialul cultural este evident n context naional i regional: o cultur
popular puternic, numeroase evenimente i festivaluri tradiionale.- 798
monumente istorice i ansambluri de arhitectur, dintre care - 1 monument
UNESCO naional - Mnstirea Hurezi; monumentele i statuile de cult i
laice: Casa Memorial "Anton Pann",Muzeul de Istorie a Judeului Vlcea,
Muzeul de Art "Casa Simian", Muzeul Satului Vlcean, Complexul Muzeal
Mldreti;- instituiile de spectacol (Teatru, Filarmonic, Orchestre populare,
Ansambluri artistice); 21 de mnstiri i schituri;- siturile arheologice; Formele
de cultur din Vlcea reprezint o motivaie semnificativ pentru numeroi
vizitatori. Monumentele arhitecturale i religioase, din care multe reprezint
nc vestigii culturale, reprezint puncte de atracie majore. Numrul mare de
mnstiri, biserici i alte cldiri de cult reprezint obiectivul a numeroase
cltorii de grup sau individuale. Strategia de dezvoltare a turismului n
judeul Vlcea 2007-2013.
In cadrul Institutului Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice i Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru
de cercetare pentru hidrogen i pile de combustie din zona de est a Europei,
centru care poate plasa Romania printre rile cu un mare potenial de

87

dezvoltare in privina folosirii i chiar exportului de tehnologii energetice


bazate pe surse regenerabile.
Calitatea solului este determinata de infiltratiile apei menajere si a dejectiilor
organice. PUG - Memoriu de Sinteza
Calitatea apei de suprafa este influentata de factorii poluatori din zona:
dejectiile din gospodrii, scurgerile din timpul ploilor din gropile de gunoi,
precum si deversarea necorespunzatoare a apelor menajere. - PUG - Memoriu
de Sinteza
Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protecie ntre zonele de locuit i zonele
industriale - PUG - Memoriu de Sinteza
Dificulti majore n retehnologizarea sau mutarea ntreprinderilor poluante;PUG - Memoriu de Sinteza
Nu exista drumuri ocolitore care s preia traficul de tranzit, pentru a proteja
orasul, singura variant ocolitoare fiind prin cartierul Goranu. De asemenea
nu exist o varianta de ocolire pentru direciile Sibiu- Olneti, Ocnele Mari
Olneti, Ocnele Mari Trgu jiu, Craiova, Bucureti Sibiu. - PUG Memoriu de Sinteza
Degradarea versantilor cu poteniale alunecari de teren;
Poluarea albiilor principalelor cursuri de apa;
Poluare extins datorat transportului rutier cu perspective de agravare odat
cu creterea gradului de motorizare i a volumului transporturilor de mrfuri;
Degradarea spatiilor verzi si a parcurilor;
Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protecie ntre zonele de locuit i zonele
industriale
Lipsa unei educatii ecologice;
Dificulti majore n retehnologizarea sau mutarea ntreprinderilor poluante;
- Amenajarea necorespunzatoare a zonelor protejate - PUG - Memoriu de
Sinteza
Scaderea dramatica a populatiei Directia Judeteana de Statistica Valcea
Sporul natural negativ - tendin de mbtrnire a populaiei
Scdere a numrului de locuitori la nivelul municipiului: de la 111.669
locuitori n anul 2002 la 92 529 locuitori n anul 2011 (-19140 locuitori)
Probleme sociale legate de asigurarea cu locuine, crearea de locuri de munc,
colarizare, programe educaionale corespunztoare pentru etnicii rromi, a
cror efectiv are tendina de cretere, reprezentnd cea mai important
minoritate - PUG - Memoriu de Sinteza
Scaderea dramatica a populatiei, cu aproape 9% in perioada dintre cele doua
recensaminte (2002 2011)
Tendinta de imbatranire a populatiei, coroborata cu scaderea populatiei tinere
Pondere mare a populatiei inactive, in procent de 20% din totalul populatiei
municipiului ramnicu Valcea

88

Trend continuu descendent al natalitatii de la 19,9 %o (1975) la 8,16 % in


2009.
Mortalitatea infantila are o tendinta de scadere continua ajungind in 2009 la
6,3% .
Spor natural cu trend descendent, chiar daca sunt si ameliorari usoare In 2009
a fost -2,84%
1,75 medici/1000 locuitori Valcea fata de 1,9 medici/1000 de locuitori media la
nivelul Romaniei I.N.S.
Nu exista nicio scoala de arte si meserii, in conditiile in care peste 500 de elevi
inscrisi in invatamantul liceal urmeaza aceasta forma de invatamant
Existenta unui numar redus de unitati scolare care au implementat programe
de tipul after school
Numarul de clase, corelat cu numarul elevilor inscrisi in invatamantul primar
si gimnazial este in scadere - I.N.S.
Servicii de asistenta medicala de recuperare (medicina fizica si balneologie)
reprezentate doar la nivelul unei sectii a Spitalului Judetean de Urgenta Valcea
Desi populatia de peste 65 de ani este in crestere, la nivelul municipiului
Ramnicu Valcea nu exista niciun centru de asistenta pentru persoanele
varstnice - I.N.S.
Se poate spune c exista o lips de canale n unele cartiere. PUG - Memoriu
de Sinteza
relativ la reteaua stradala din cartiere putem aprecia ca este de multe ori
insuficient amenajata, atat din punct de vedere al amenajarilor geometrice
(profil transversal, locuri de parcare, dispozitive de calmare a traficului,
intersectii neamenajate), cat si a starii tehnice a imbracamintii (multe strazi
sunt fara imbracaminti moderne).
Pentru optimizarea condiiilor de mediu in centrele populate, spaiile verzi
indeplinesc un rol de prim importan la crearea unui microclimat
corespunzator. In municipiul Rm.Valcea, in administrarea domeniului public
este in evidena o suprafa de 398.160 mp spaii verzi, din care 32735 mp
aliniamente stradale, 129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri i 207.414 mp
spaii verzi intravilane. Ca suprafa verde pe cap de locuitor revin 4 mp,
foarte puin in comparaie cu normele internaionale de 17-26 mp. Rspandirea
zonelor verzi pe teritoriul oraului nu este uniform. Extinderea aleilor de
acces, a chiocurilor, a parcrilor a condus la micorarea suprafeelor verzi din
majoritatea centrelor urbane, fara ca primariile i consiliile locale sa ia masuri
de protecie corespunzatoare.
Lipsa de cadre cu caliti profesionale la formaiunile ce asigur legtura
permanent cu cetenii - Plan Integrat de Dezvoltare Urbana

89

Asistenta medicala din Ramnicu Valcea ofera toata gama de servicii medicale
incepand de la servicii de medicina preventiva si pana la asistenta
spitaliceasca de nivel judetean.
Centrul de Afaceri Flandra Vlcea este rezultatul parteneriatului dintre
Consiliului Local Ramnicu Valcea, Consiliul Judeean Valcea, Camera de
Comer si Industrie Valcea, Ministerul Comunitii Flamande i Agenia
pentru dezvoltarea regional din Antwerp. Centrul a fost creat pentru a veni
in sprijinul intreprinztorilor aflai la inceput de drum, punand la dispoziia
acestora un sediu, servicii precum i a logisticii necesare, dar i pentru a servi
ca o baz de legtur intre firme din Ramnicu Valcea i alte firme romaneti
sau din lumea intreag. - Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
In Rmnicu Vlcea funcioneaz, potrivit Direciei judeene de Statistic, un
numr de cinci hoteluri, 2 campinguri turistice, 1 han, 1 tabr colar i 1 vil.
Odat cu creterea importanei turismului rural, se constat o cretere, n anul
2007, a unitilor de cazare turistic, la 19 (comparativ cu 17 n anul 2006).
Astfel, n anul 2007, s-a construit n municipiu un hotel i o pensiune, crescnd
numrul acestora la 5, respectiv la 9 pensiuni turistice .Cele 5 hoteluri dein
383 de paturi, n timp ce pensiunile turistice sunt dotate cu 169 paturi. n
municipiu exist o tabr de elevi i precolari cu 76 locuri de cazare i un
motel cu 94 locuri. Pe total, numrul locurilor de cazare n anul 2007, a fost de
950 (comparativ cu 897 locuri n anul 2006, o cretere de 7%)
In cadrul Institutului Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii
Criogenice i Izotopice ICSI la Ramnicu Valcea a fost inaugurat primul Centru
de cercetare pentru hidrogen i pile de combustie din zona de est a Europei,
centru care poate plasa Romania printre rile cu un mare potenial de
dezvoltare in privina folosirii i chiar exportului de tehnologii energetice
bazate pe surse regenerabile. Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
cele mai active zone ale rii in ceea ce priveste infractionalitatea din domeniul
informatic sunt: Bucureti, Alexandria, Rmnicu-Vlcea, Craiova, Timisoara,
Iasi, Sibiu i Constanta. Serviciul de Combatere a Criminalitatii Informatice
Un element esential pentru perioada ce va urma este Cadrul Strategic Comun,
definit in cadrul Regulamentului 246/ 2013, care reglementeaza noua
abordare in utilizarea fondurilor structurale pentru perioada 2014-2020.
Instrumentele inovatoare ale acestui cadru, sunt CLLD, instrumente
financiare, ITI si Plan de Actiune Comuna. Mai multe provocari se impun ca
definitorii pentru urmatoarea perioada:
-concilierea performantei cu solidaritatea
-acceptabilitatea constructiei europene de catre cetateni
-reducerea disparitartilor teritoriale
-constituirea unui spatiu economic si social coerent si competitiv

90

-locul Europei intr-o mondializare multipolara


Programe finanare guvernamentale i UE
In municipiul Rm.Valcea, in administrarea domeniului public este in evidena
o suprafa de 398.160 mp spaii verzi, din care 32735 mp aliniamente stradale,
129.735 mp parcuri, 28.276 mp scuaruri i 207.414 mp spaii verzi intravilane.
Ca suprafa verde pe cap de locuitor revin 4 mp, foarte puin in comparaie
cu normele internaionale de 17-26 mp. Rspandirea zonelor verzi pe teritoriul
oraului nu este uniform. Extinderea aleilor de acces, a chiocurilor, a
parcrilor a condus la micorarea suprafeelor verzi din majoritatea centrelor
urbane, fara ca primariile i consiliile locale sa ia masuri de protecie
corespunzatoare. Plan Integrat de Dezvoltare Urbana
Construciile din zona de versant au fost amplasate pe strada Dealul Malului,
strad ce urc pe lng Cetuia spre vest. Construciile au fost amplasate i
fundate de la caz la caz la adncime corespunztoare, n urma unor studii de
teren. n zon alunecrile se manifest n cuvertura existent aflat sub
influena unor umeziri permanente. Msuri de stabilizarea a acestor cuverturi
sunt drenajele care pot fi executate n baza unor proiecte ntocmite de
specialiti n domeniu.
Ca urmare a procesului de urbanizare, dar i ca rezultat al unei industrializri
intensive, solul municipiului Rmnicu Vlcea a suferit o degradare general a
terenurilor i habitatelor, att antropic ct i natural, care se manifest, n
prezent, prin imposibilitatea utilizrii terenurilor la categoria de folosin
iniial.
Procesul de colmatarea a lacului de acumulare Rm.Vlcea Sud la confluena
rului Olt cu rul Olneti, va conduce la ngroparea digurilor i la apariia
posibilitilor de inundare a cartierelor din zon. Este necesar a se lua msuri
de decolmatare a zonei. - PUG Memoriu de Sinteza
Procesele de eroziune pe praiele aflueni ai rului Olt au fost posibile, ca
urmare a cantitatilor mari de ap n albiile rurilor la viituri, care au avut loc
dup anul 2004 cnd au czut n zon cantiti nsemnate de precipitaii.
Calitatea apei de suprafa este influentata de factorii poluatori din zona:
dejectiile din gospodrii, scurgerile din timpul ploilor din gropile de gunoi,
precum si deversarea necorespunzatoare a apelor menajere.
Calitativa a apelor subterane este precar fiind supus factorilor poluatori din
mediul urban, pierderi din canalizri, grupuri sanitare uscate, etc.
Calitatea solului este determinata de infiltratiile apei menajere si a dejectiilor
organice
Poluarea albiilor principalelor cursuri de apa;
Principalele surse de poluare a aerului in municipiu sunt platforma chimica si
traficul rutier. Indicatorii monitorizati in jurul platformei industriale si in

91

municipiul Ramnicu Valcea sunt cei specifici proceselor tehnologice: acid


clorhidric, amoniac, pulberi in suspensie, dioxid de sulf, pulberi sedimentabile
etc. PUG Memoriu de Sinteza.
1.3 DEMERSUL STRATEGIC
Rezumat cercetare cantitativa si calitativa
In cadrul cercetarii cantitative consideram esentiale urmatoarele elemente si
mentionam ca diferentele de opinie pot fi nesemnificative de la data operarii
anchetei:
- Cu toate c n ultima perioad s-au finalizat sau se afl n implementare
numeroase proiecte de investiii n cadrul Municipiului Rmnicu Vlcea ce
in de reeaua de strzi urbane, peisaje i sensuri giratorii, cei intervievatii,
ntr-o proporie de 22% consider c sunt necesare invesii suplimentare
i n perioada 2014-2020. Astfel se consider necesar Extinderea reelei de
strzi principale ale municipiului prin includerea altor strzi, pentru a da
o configuraie coerent i pentru a oferi tuturor zonelor funcionale
posibiliti de acces, msur identificat pentru ndeplinirea obiectivului
operaional DU 2 - Dezvoltarea i mbuntirea infrastructurii de acces.
- Un alt procent de 16% consider necesar ca n urmtoarea perioad s fie
realizate investiii n infrastructura de educaie precum i n reeaua de
transport n comun. La ntrebarea Care din domeniile urmtoare
considerai c au cel mai mare potenial de dezvoltare n Mun. Rmnicu
Vlcea?, 32% dintre respondeni considera c turismul nu este nc un
domeniu suficient de dezvoltat pentru ora. Acest domeniu este considerat
ca fiind piatra de temelie pentru dezvoltarea Municipiului Rmnicu
Vlcea.
Deasemenea conform rezultatelor cercetarii, este necesar:
- Amenajarea zonelor cu potenial piscicol, cinegetic, etnografic i ambiental
deosebit;
- Exploatarea potenialului turistic al staiunilor balneoclimaterice i
de agrement din vecintatea municipiului;
- Dezvoltarea de noi produse i servicii turistice cu respectarea identitii
locale i componentei de promovare turistic;
- Conceperea unor pachete turistice integrate care sa includ trasee,
circuite, produse turistice, specifice sau complementare, dezvoltate n
parteneriat cu zonele nvecinate;
- Dezvoltarea infrastructurii turismului sportiv, de agrement i a
ecoturismului. Acestea reprezentnd doar cteva din msurile identificate
pentru ndeplinirea obiectivului operaional DE 2- Dezvoltarea turismului.

92

Din pcate n ultima perioad Municipiul Rmnicu Vlcea se


confrunt cu o migrare a tinerilor i a persoanelor calificate din ora.
Ca i soluie la aceast problem 64% dintre respondeni o consider
crearea noilor locuri de munc sau facilitarea obinerii de locuri bine pltite
pentru tineri sau persoane calificate.
Ali 26% considera c simpl aducere a investitorilor (firme cu
capital strin) ar duce implicit la crearea de locuri de munc bine pltite.
Doar 10% considera c Rmnicu Vlcea considera c prin crearea unu centru
universitar s- ar putea rezolva problema privind migrarea tinerilor i a
persoanelor calificate din ora.
n ceea ce privete mediul de afaceri din Municipiul Rmnicu Vlcea,
28% dintre respondeni consider c aducerea investitorilor ar putea duce
la revigorarea acestuia. De aceea se consider necesar Promovarea
potenialului local prin realizarea unui centru de informare pentru
investitori, unde s se regseasc informaii ca: orientarea strategic
local privind dezvoltarea local, reglementri birocratice locale, baze de
date cu terenuri i cldiri, baze de date cu contacte locale, baze de date
cu parteneri de afaceri, materiale de prezentare ale oportunitilor
locale, etc conform
msurilor identificate
pentru ndeplinirea
obiectivului operaional DE 1 - Dezvoltarea unui mediu de afaceri
competitiv. Un alt procent de 20% consider c diminuarea birocraiei ar
putea reprezenta o cheie de rezolvare i revigorare a mediului de afaceri
din Municipiu.
Pentru desfasurarea cercetarii calitative au fost organizate si constituite ase
grupuri de lucru, pe domenii diferite, astfel: Urbanism-Arhitectur, Mediul
nconjurtor, Transport Urban, Educaie Social, Mediu afaceri, Turism Cultur.
Grupurile de lucru au fost constituite din reprezentani ai instituiilor publice locale,
mediului de afaceri i societii civile. In cadrul intalnilor de lucru cercetare
calitativa, organizate desfasurate cu acelasi scop, la capitolul turism, au fost
abordate posibilitile de dezvoltare a unui turism integrat, care s
cuprind ntreaga zon a Municipiului Rmnicu Vlcea cu zona sa adiacent,
precum i posibilitatea extinderii pe toat zona Subcarpatic Oltean. S-a
concluzionat c brandului local Vino la Vlcea!, dezvoltat n prezent de
Primria Municipiului Rmnicu Vlcea, poate fi asociat brandul regional
Oltenia de sub munte, prin ncurajarea parteneriatului n Municipiul Rmnicu
Vlcea i comunele aflate n zona Subcarpailor Vlcii. S-au identificat i trasee
turistice tematice (culturale): Mnstirea Horezu satul Horezu i ceramica
de Horezu Mnstirea Govora Salina Ocnele Mari i Cciulata Climneti
Mnstirea Ostrov Mnstirea Cozia Mnstirea Turnu.
Parcul Naional Cozia, sau chiar tourul marilor hoteluri din staiunile

93

balneare: Climneti Cciulata Rmnicu Vlcea Govora Olneti.


Putem conchide spund ca perceptiile cu privire la situatia actuala a
municipiului se mentin, nefiind necesare reevaluari in perioade de timp scurte.
MACRO- Probleme
-

Venituri bugetare fluctuante, aparent declin: imposibilitatea sustinerii


planurilor de investitii pe termen mediu
Declin economic: PIB in scadere
Declin demografic: lipsa atractivitatii
Lipsa unor mecanisme / parghii de stimulare a economiei locale ca factor de
control si crestere a PIB-ului si veniturilor bugetare
Lipsa unei strategii fiscale
Lipsa unei identitati locale: o ramura, un simbol

94

2. ANALIZA SITUTATIEI EXISTENTE


Abordare
Formularea unei strategii impune in prima faz analizarea tuturor elementelor
care o pot influena in prezent sau care ar putea afecta in viitor implementarea
acesteia. Poziia iniial a comunitatii si a organizaiei prin care actioneaza strategia
pentru implementarea politicilor si strategiilor ei de dezvoltare este definit prin
configuraia unui ansamblu de factori organizaionali delimitai conceptual in doua
categorii: factori externi i factori interni. Modificarea acestor factori include
schimbri in cadrul comunitatii, respectiv organizatiei, cu un mod de manifestare
concret diversificat. Delimitarea conceptual a celor doua categorii de factori
prezint o relativitate diminuat doar de apartenena tradiional a unui factor la o
anumit categorie. Relativitatea evideniaz legtura care exist intre cele doua
categorii de factori. Acetia definesc o separare teoretic a mediului comunitatii,
respectiv organizaiei, in doua constituente: mediul intern i mediul extern.
Indiferent de mrimea sa sau alte caracteristici proprii, orice comunitate,
respectiv organizaie este afectat in o mai mare sau mai mica msura, de
modificrile mediului extern. Prin mediul extern al unei organizaii se inelege
totalitatea elementelor din afara comunitatii, respectiv organizaiei, care o afecteaz
intr-un fel sau altul. Problema fundamental a analizei mediului extern este de a
inelege modul in care acesta influeneaz comunitaea, respectiv organizaia i modul
in care o va face in viitor.
Analiza mediului inconjurator se axeaza pe doua direcii principale:
- analiza contextului de dezvoltare a strategiei, care conduce la definirea unor
variabile de context
- analiza situatiei curente a teritoriului cu mediul ei inconjurator, care conduce la
definirea unor variabile interne
Analiza mediului inconjurator cuprinde elementele (tendine i condiionri)
care afecteaz in mod relativ uniform un numr mare de comunitati, respectiv
organizaii i au o influen indirect asupra comunitatii, respectiv organizaiei de
referin, in timp ce influena invers este nesemnificativ. Factorii cauzali care
influeneaz comunitaea, respectiv organizaia sunt clasificai in cadrul unei analize
SWOT.
Analiza SWOT scoate n eviden elemente de potenial intern i extern, cum ar fi
resursele, competenele, tendinele unor procese conexe;
Analiza SWOT implic:
a. identificarea elementelor interne i externe organizaiei sau ale temei strategice,
b. sortarea lor pe cele 4 puncte i
c. ordonarea i reinerea celor care pot avea impact decisiv asupra realizrii aciunilor

95

d.definirea variabilelor relevante care vor reprezenta informatiile fundamentale


clasificate pentru crearea si evaluarea scenariilor de dezvoltare in grupurile de lucru
tematice din cadrul demersului de definire strategica.
Punctele tari i slabe sunt elemente interne, de orice natur, n primul rnd de
resurse, care pot contribui decisiv la realizarea unor aciuni deci i a efectelor lor. O
aciune se poate realiza numai sprijinindu-se pe anumite elemente care sunt punctele
tari i se poate compromite din cauza unor puncte slabe. Din multitudinea de
elemente externe existente la un moment dat, care au fost identificate, cele care pot
influena hotrtor efectele unor aciuni se rein i formeaz aa numitele
oportuniti, anse, ocazii i respectiv ameninri, riscuri, pericole. Realizarea unei
aciuni este posibil n mod convenabil, numai bazndu-ne pe un concurs adecvat.
Forma de redactare a analizei este una tabelar.
Elemente interne
Puncte tari (Strengths)
- Care sunt avantajele noastre?
- Ce facem bine?
- Ce caracteristici favorabile avem?
Puncte slabe (Weaknesses)
- Ce nu facem bine?
- Ce fac alii mai bine?
- Care sunt dezavantajele noastre?
Elemente externe
Oportuniti /ocazii (Opportunities)
- Care sunt schimbrile externe pozitive si favorabile pentru noi?
- Unde avem anse favorabile?
Riscuri /Pericole (Threats)
- Care sunt cerinele, ce sunt greu realizabile?
- Care sunt schimbrile, cu care nu putem concura si care ne dezavantajeaz?

96

2.1 PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITATI, AMENINTARI

S.W.O.T
PUNCTE TARI - STRENGHTS

PUNCTE SLABE - WEAKNESSES

Municipiul Ramnicu Valcea este unul din cei 13


poli de dezvoltare urbana, aflandu-se pe pozitia
10 intr-un clasament al polilor de dezvoltare
din punct de vedere al populatiei.
Pozitionarea strategica importanta din punct de
vedere al cailor de comunicatie DN 7 , DN 67,
DN 64 Craiova, CF 201
Deosebit potential energetic datorita raului Olt,
evaluat la 1867 MW, ceea ce reprezinta 17% din
potentialul raurilor interioare
Zona importanta de lunca, formata de raul Olt,
cu o largime maxima de 2,5 km in partea de
nord, de 1,9 km in partea centrala si 2 km in
partea sudica.
Prezenta in regiune a unor importante
zacaminte de sare, care au favorizat aparitia si
dezvoltarea industriei chimice.
Existenta a doua hidrocentrale pe Olt, cu o
capacitate hidroenergetica totala de cca 1000
MW si importante lacuri de acumulare,
respectiv Ramnicu Valcea Nord lac de
acumulare la cota maxima +248,00).
Asezarea intr-o zona cu numerosi afluenti ai
raului Olt (raul Olanesti, paraul Sarat, paraul
Stancioiu, paraul Samnic), dispunere care a
determinat existenta in zona a unui sol bogat in
materiale folosite in constructii (argile, nisipuri,
pietris) si sare
Clima temperat-continentala cu efecte benefice
asupra agriculturii
Radiatie solara si insorire (insolatie) cu durata
ridicata, constituind o importanta resursa de
energie fotovoltaica.
45% din suprafata este acoperita cu paduri, cele
de gorun si fag avand cea mai mare raspandire
Resurse importante de fauna in padurile din
marginea orasului si importante rezerve
piscicole in apa Oltului si lacurile de acumulare.
Obiective faunistice de interes turistic: Gradina
Zoologica si Rezervatia Paleontologica Goranu.
Existenta a doua arii protejate (Rezervatia
geologica geomorfologica Piramidele din
Valea Stancioiului si Rezervatia faunistica Valea
Oltului Inferior reteaua Natura 2000)
Nivel de pregatire ridicat al populatiei,

Lipsa perdelelor de arbori cu rol de protectie


intre zonele de locuit si zonele industriale.
Starea tehnic de degradare a infrastructurii
cii ferate
Dificultati majore in retehnologizarea sau
mutarea intreprinderilor poluante.
Scaderea dramatica a populatiei, cu aproape
9% in perioada dintre cele doua recensaminte
(2002 2011).
Pondere mare a populatiei inactive, in procent
de 20% din totalul populatiei municipiului
ramnicu Valcea.
1,75 medici/1000 locuitori Valcea fata de 1,9
medici/1000 de locuitori media la nivelul
Romaniei.
Nu exista nicio scoala de arte si meserii, in
conditiile in care peste 500 de elevi inscrisi in
invatamantul liceal urmeaza aceasta forma de
invatamant.
Numarul de clase, corelat cu numarul elevilor
inscrisi in invatamantul primar si gimnazial
este in scadere.
Desi populatia de peste 65 de ani este in
crestere, la nivelul municipiului Ramnicu
Valcea exista doar un centru de asistenta
pentru persoanele varstnice.
Infractionalitate ridicata, in special in domeniul
infractionalitatii electronice I.T.
Desi exista trei platforme industriale in
interiorul orasului,cu impact asupra calitatii
aerului, niciuna din acestea nu a fost utilizata
in cadrul unei initiative de tip parc industrial.
Desi potentialul turistic al zonei este unul
foarte ridicat, unitatile comerciale care
activeaza in acest domeniu detin sub 1% din
PIB-ul la nivelul localitatii.
Centrul de afaceri Flandra, importanta
infrastructura de afaceri, are in prezent un grad
de ocupare foarte redus, nereusind sa devina
incubatorul de afaceri planificat.
Pierderea simbolului sportiv al asezarii
echipa de handbal Oltchim Ramnicu Valcea,
care detinea un palmares exceptional, national
si international.

97

populatia cu studii superioare atingand un


procent de 15,37% din totalul segmentului de
populatie de peste 19 ani.
Invatamant superior bine reprezentat, prin
Universitatea Constantin Brancoveanu si
Universitatea Spiru Haret
Infrastructura de sanatate importanta, prin
existenta a doua unitati spitalicesti publice (din
care una este cel mai mare spital din judet
Spitalul Judetean Ramnicu Valcea) si a peste 90
de centre medicale de specialitate private.
Existenta unui sector media important,
reprezentat de 3 televiziuni locale, 2 posturi de
radio locale si 13 publicatii valcene.
existena a dou institute de cercetare pentru
activitatea din agricultur (Staiunea de
Cercetare i Producie Viticol Drgani i
Staiunea de Cercetare i Producie Pomicol Rmnicu Vlcea), care folosesc prioritar materii
prime din productia agricola judeteana.
Sector industrial alimentar bine reprezentat,
prin firme aflate in topul intreprinderilor de
profil: Boromir IND SRL, Vel Pitar SA, Fabrica
de conserve Raureni, care detin impreuna 5%
din piata nationala de conserve de fructe si
legume, 25% din cea de morarit si 9% din cea de
panificatie.
Importante resurse agricole livezi, pepiniere,
culturi de vita de vie.
Lider national in industria chimica (Oltchim
SA, Uzinele Sodice Govora - Ciech Chemical
Group SA, Resin SRL).
Centrala Electrica de Termoficare Govora SA
societate
de
varf
in
producerea
i
comercializarea energiei electrice i termice,
unic productor de abur industrial pe
Platforma industrial Rm. Valcea Sud, unic
furnizor de agent termic pentru nclzirea
urban din Rm. Valcea i productor
permanent i stabil de energie electric n ar.
Vilmar SA, companie productoare de utilaje
tehnologice i pri componente destinate
industriei chimice, petrochimice, petrolului i a
gazelor naturale, energetice metalurgice,
construciilor mecanice i prelucrrii metalelor,
societate privata cu 100% capital strain
(francez).
Industrie prelucratoare bazata pe produse
proprii locale.
Existenta a trei platforme industriale (Platforma
nordica, Platforma nord centrala, Platforma
sudica)premisa pentru o dezvoltare economica
bazata pe industrie.
Ponderea cea mai mare in ceea ce priveste cifra

Indicele de utilizare a locurilor de cazare


inregistreaza o scadere puternica.
Lipsa unor legaturi viabile intre obiectivele
turistice.
Suprapunerea traficului de tranzit peste cel
urban, datorita lipsei unor trasee ocolitoare.
Reteaua de canalizare este insuficienta,
existand o lipsa de canale in unele cartiere.
Existenta zonelor de depozitare a deseurilor
industriale si a zgurii aferente unitatilor
industriale din partea de sud a orasului
neecologizate.
Infrastructura de termoficare invechita, cu
conducte afectate de coroziune si pierderi
importante de agent termic.
Serviciul de transport public are in patrimoniu
un parc urban auto de calatori depasit si
ineficient din punct de vedere al consumului si
gradului de poluare.
Deficit de locuri de parcare
Lipsa unor strategii fiscale si a politicilor fiscale
locale, care conduc la venituri bugetare
fluctuante, necontrolate.
Scaderea veniturilor bugetare din activitati
hoteliere si activitati culturale / spectacole.
Subventii in crestere la transportul in comun.
Subventii in crestere la energia termica
furnizata populatiei.

98

de afaceri realizata la nivelul municipiului


Ramnicu Valcea este detinuta de societatile
comerciale care activeaza in industrie.
Existenta la nivelul anului 2011 a 163 societati
comerciale cu capital privat strain, din care cele
mai importante sunt Vilmar SA, Uzinele Sodice
Govora - Ciech Chemical Group SA.
Rata somajului situata sub media pe tara
Existenta a doua centre de cercetare de
importanta nationala: Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare
pentru
Tehnologii
Criogenice si Izotopice - ICSI Rm.Valcea si
Statiunea de Cercetare Pomicola Valcea, care a
creat in laboratoarele proprii 9 soiuri de pomi
fructiferi , singura staiune din ar care are
banc de gene pentru nuc, alun castan.
Patrimoniu turistic natural important (ape
minerale, clima temperata, peisaj montan si
submontan, paduri, raul Olt, Parcul National
Cozia).
Patrimoniu turistic antropic deosebit de
important: religios 11 asezaminte cu valoare
istorica, 5 muzee si case memoriale, 5 lucrari de
arta monumentala, o biblioteca judeteana, 3
institutii de spectacole.
Desfasurarea evenimentelor anuale festivaluri
artistice.
Existenta unei importante infrastructuri
turistice (de cazare).
Infrastructura de apa si canal cu grad mare de
acoperire, care beneficiaza de existenta statiilor
de tratare si epurare a apei.
Mentinerea parametrilor de functionare si
productie ai CET Govora SA, care a demonstrat
viabilitatea sistemului corect exploatat de
cogenerare electric i termic de mare putere
(termoficare) pentru consumatorii urbani.
Municipiul Ramnicu Valcea este semnatar al
Conventiei
Primarilor,
care
reprezint
principala micare european n care sunt
implicate autoritile locale i regionale ce se
angajeaz n mod voluntar pentru creterea
eficienei energetice i utilizarea surselor de
energie regenerabil n teritoriile lor.
Mentinerea unui important sector de transport
urban public, care acopera in suficienta masura
cerintele de transport.
Implementarea unui sistem de monitorizare a
calitatii aerului la nivelul Municipiului
Ramnicu Valcea.
Retea
interurbana
de
telecomunicatii
performanta.

99

OPORTUNITATI - OPPORTUNITIES

AMENINTARI - THREATS

Existenta in cadrul Spitalului Judetean de


Urgenta Valcea a unei sectii de Recuperare,
Medicina fizica si Balneoterapie.
Numar mare de infractori in domeniul
electronic si IT, care pot fi inclusi in programe
de reconversie si pregatiti in acest domeniu,
creand un avantaj competitiv.
Existenta unei infrastructuri de afaceri (Centrul
de Afaceri Flandra si Oltenia Business Center).
Preocuparea pentru organizarea de manifestari
cu scop de animare a teritoriului.
Posibilitatea crearii unei filiere de transformare
a resurselor forestiere locale SC Cozia Forest
SA, cu obiect de activitate principal prelucrarea
primar a lemnului i vnzarea produselor din
lemn de calitate superioar.
Existenta Planului de Actiune al Energiei
Durabile al municipiului Ramnicu valcea
pentru perioada 2010 2020.
Extinderea Autostrazii A1 pe segmentul Pitesti
Sibiu.
CET Govora SA a fost supus unui proces de
modernizare.
Posibilitatea crearii unor filiere de transformare
a resurselor agricole locale (legume, cereale).
Posibilitatea crearii unei filiere de transformare
a resurselor pomicole locale, prin intermediul
Statiunii de Cercetare Pomicola si Fabricii de
conserve Raureni.
Propuneri de extindere a ariilor naturale
protejate cu un impact pozitiv in dezvoltarea
produselor ecoturistice si in echilibru biosferei.
Existenta unor politici regionale ale UE cu o
relevanta mare pentru teritoriu (TEN-T).
Relansare consum in turism cu trend ascendent;
un plus pentru trendul turismului in si spre
Europa Centrala i de Est in special pentru
formulele City Break.
Cadrul Strategic Comun 246
cu noile
propuneri
(CLLD,
ITI
si
instrumente
financiare).
Existenta unei legislatii pentru parcuri
industriale cu facilitati importante.
Existenta reglementarilor pentru schemele de
ajutor de stat ca mecanisme de sprijin
antreprenorial local.
Trend descendent in ultimii ani al emisiilor de
noxe, cu impact pozitiv asupra activitatii

Risc de contaminare a solului, datorita


proceselor de urbanizare si industrializare din
ultimii zeci de ani.
Calitatea apei de suprafa este influentata de
factorii poluatori din zona: dejectiile din
gospodrii, scurgerile din timpul ploilor din
gropile de gunoi, precum si deversarea
necorespunzatoare a apelor menajere.
Accentuat proces de colmatare lacului de
acumulare Rm. Valcea Sud, cu risc de
ingropare a digurilor si aparitia posibilitatilor
de inundare a cartierelor din zona.
Risc de inundatii a zonelor de versanti
Capela, Petrisor, Dealul Malului, Feteni,
Goranu, produs de paraiele care coboara cu
viteza mare.
Procese de eroziune pe paraiele afluenti ai
raului Olt.
Trend ascendent al migratiilor in comparatie cu
media nationala.
Trend descendent al populatiei active in totalul
populatiei municipiului Ramnicu Valcea.
Decaderea invatamantului profesional, de arte
si meserii.
Poluare dispersata in arealul urban, datorita
dispunerii platformelor industriale in trei zone
ale municipiului.
Fenomen de scadere dramatica a absolventilor
din invatamantul universitar cu impact
important pentru piata muncii si cresterea
inteligenta.
Lipsa reglementarilor in domeniul amenajarii
teritoriului cu impact important asupra vitezei
de avizare/aprobare a proiectelor de investitii
si deci a imaginii de teritoriu atractiv pentru
investitii.
Posibilitate de lichidare a Oltchim S.A.

100

turistice.
Existenta unei multitudini de programe de
finantare europene: cercetarea este unul din
indicatorii aferenti domeniului cercetare
dezvoltare.

2.2

Variabile
2.2.1. Variabile de context

Variabilele reprezinta acele caracteristici care definesc contextul local, regional,


national, european, in dinamica lor prezentand si ipoteze de evolutie ale acestora.
I. CONSTRUCTIA EUROPEANA/ POLITICA REGIONALA EUROPEANA
1. DEFINITIE:
Intr-o lume in care tarile in curs de dezvoltare, precum China, India si Brazilia
iau progresiv un loc privilegiat , continentul european isi vede importnta scazand,
chiar daca ramane o regiune bogata si sigura. In acest cadru, Uniunea Europeana se
vede condamnata sa se adapteze pentru a-si pastra atuurile si pentru a-si dezvolta
competitivitatea si cresterea economica. Dezvoltarea trebuie sa raspunda exigentelor
de inovare si eficienta, fara sa compromita exigentele de coerenta ale politicilor
publice si de solidaritate ale teritoriilor. Obiectivul nu este numai acela de a pastra
un loc important competitivitatii, indispensabil teritoriilor celor mai dinamice, dar si
de a impulsiona ansamblul regiunilor europene. Mai mult ca niciodata, guvernanta
locala in Europa si apropierea de cetateni prin intermediul politicilor regionale,
constituie o conditie a competitivitatii globale a Uniunii Europene. Este vorba de
utilizarea bazata pe valorile Uniunii Europene a obiectivului mondializarii ca factor
de progres si reusita.

101

2. INDICATORI :
-Valoare adaugata a politicilor europene de coeziune si eficienta ei
-Vizibilitatea in randul cetatenilor a actiunii comunitare (coeziune si regionalizare)
-Subsidiaritate si clarificare competente
3. RETROSPECTIVA/EVOLUTIE/EVALUARE:
Dupa Tratatul de la Roma din anul 1957, a inceput un proces complex de
constructie europeana. Astfel, s-a ajuns la un sistem institutional unic in lume, cu un
echilibru fin intre interesele statelor care vegheaza cu atentie la suveranitatea lor si
interesul general comunitar. In acest cadru, rolul regiunilor in procesul de luare a
deciziilor in Europa, s-a intarit. Termenul de regiune, acopera o diversitate de
intelesuri intre Statele Federale, Statele Unitare sau Statele Unitare Descentralizate si
pot fi definite ca unitatea importanta de dezvoltare a proiectelor teritoriale si a
coeziunii la nivel european.
Principalele etape ce au urmat au fost: in anul 1975, aderarea Marii Britanii,
Irlandei si Danemarcei si crearea FEDER; In anul 1981, adrearea Greciei; in anul
1986, aderarea Spaniei si Portugaliei si instaurarea Principiului bunei circulatii a
persoanelor, bunurilor , serviciilor si capitalurilor si Politica de coeziune economica
si sociala pentru reducerea disparitatii intre regiuni; in anul I989 caderea Zidului
Berlinului si primele programe de cooperare transfrontaliera INTERREG; in anul
1993,Tratatul de la Maastricht care afirma principiul subsidiaritatii si care a fost
aplicat incepand cu generatia 2000-2006 a fondurilor structurale; in anul 2004,
largirea Uniunii Europene la 25 de state membre si apoi in anul 2007 la 27 de state
membre (aderarea Romaniei). In prezent, Strategia Europa 2020 defineste provocarile
si raspunsurile pentru Uniunea Europeana, in contextul globalizarii si efectelor crizei
economice mondiale:
Europa trece printr-o perioad de transformare. Criza a anulat ani de progrese
economice i sociale i a pus n eviden deficienele structurale ale economiei
Europei. ntre timp, lumea evolueaz rapid, iar provocrile pe termen lung
(globalizarea, presiunea exercitat asupra resurselor, mbtrnirea) se intensific. UE
trebuie s se ocupe acum de propriul viitor. Europa poate reui dac acioneaz n
mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o strategie care s ne permit s ieim din
criz mai puternici i care s transforme UE ntr-o economie inteligent, durabil i
favorabil incluziunii, caracterizat prin niveluri ridicate de ocupare a forei de
munc, productivitate i coeziune social. Europa 2020 ofer o imagine de ansamblu
a economiei sociale de pia a Europei pentru secolul al XXI-lea.
Europa 2020 propune trei prioriti care se susin reciproc:
cretere inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere i inovare;

102

cretere durabil: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizrii resurselor, mai ecologice i mai competitive;
cretere favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ridicat a
ocuprii forei de munc, care s asigure coeziunea social i teritorial.
UE trebuie s defineasc direcia n care vrea s evolueze pn n anul 2020. n
acest scop, Comisia propune urmtoarele obiective principale pentru UE:
75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de
munc;
3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare (C-D);
obiectivele 20/20/20 n materie de clim/energie ar trebui ndeplinite (inclusiv o
reducere a emisiilor majorat la 30%, dac exist condiii favorabile n acest sens);
rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin
40% din generaia tnr ar trebui s aib studii superioare;
numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
Aceste obiective sunt interconectate i sunt cruciale pentru reuita noastr
general. Pentru a garanta c fiecare stat membru adapteaz strategia Europa 2020 la
situaia sa specific, Comisia propune ca aceste obiective ale UE s fie transpuse n
obiective i traiectorii naionale. Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei
prioriti - o cretere inteligent, durabil i favorabil incluziunii - dar nu sunt
exhaustive: pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesar ntreprinderea unei
game largi de aciuni la nivelul naional, al UE i internaional. Comisia prezint
apte iniiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese n cadrul fiecrei
teme prioritare:
O Uniune a inovrii pentru a mbunti condiiile-cadru i accesul la
finanrile pentru cercetare i inovare, astfel nct s se garanteze posibilitatea
transformrii ideilor inovatoare n produse i servicii care creeaz cretere i
locuri de munc;
Tineretul n micare pentru a consolida performana sistemelor de educaie
i pentru a facilita intrarea tinerilor pe piaa muncii;
O agend digital pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare vitez i pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer o pia
digital unic gospodriilor i ntreprinderilor;
O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a
permite decuplarea creterii economice de utilizarea resurselor, pentru a
sprijini trecerea la o economie cu emisii sczute de carbon, pentru a crete
utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a moderniza sectorul
transporturilor i a promova eficiena energetic;
O politic industrial adaptat erei globalizrii pentru a mbunti mediul
de afaceri, n special pentru IMM-uri, i a sprijini dezvoltarea unei baze

103

industriale solide i durabile n msur s fac fa concurenei la nivel


mondial;
O agend pentru noi competene i noi locuri de munc pentru a moderniza
pieele muncii i a oferi mai mult autonomie cetenilor, prin dezvoltarea
competenelor acestora pe tot parcursul vieii n vederea creterii ratei de
participare pe piaa muncii i a unei mai bune corelri a cererii i a ofertei n
materie de for de munc, inclusiv prin mobilitatea profesional;
Platforma european de combatere a srciei pentru a garanta coeziunea
social i teritorial, astfel nct beneficiile creterii i locurile de munc s fie
distribuite echitabil, iar persoanelor care se confrunt cu srcia i excluziunea
social s li se acorde posibilitatea de a duce o via demn i de a juca un rol
activ n societate.

Aceste apte iniiative emblematice vor angaja att UE, ct i statele membre.
Instrumentele UE, n special piaa unic, ajutoarele financiare i instrumentele de
politic extern, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor i ndeplinirea
obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediat, Comisia identific
msurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibil de ieire din criz,
pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea
bugetar pentru o cretere pe termen lung i pentru a ntri coordonarea n cadrul
Uniunii economice i monetare.
Pentru a se obine rezultate va fi nevoie de o guvernan economic mai
puternic. Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematic
prezentat anterior, care combin prioritile i principalele obiective, i ntocmirea
unor rapoarte de ar, permind statelor membre s i dezvolte propriile strategii de
rentoarcere la o cretere economic durabil i la sustenabilitatea finanelor publice.
La nivelul UE se vor adopta orientri integrate care s cuprind domeniul de aplicare
al prioritilor i obiectivelor UE. Fiecrui stat membru i se vor adresa recomandri
specifice. n cazul unui rspuns necorespunztor, se pot emite avertismente politice.
Prezentarea de rapoarte privind ndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 i
evaluarea Pactului de stabilitate i cretere se vor efectua simultan, fcndu-se ns n
continuare distincia ntre aceste instrumente i meninnd integritatea Pactului.
Un element esential pentru perioada ce va urma este Cadrul Strategic Comun,
definit in cadrul Regulamentului 246/ 2013, care reglementeaza noua abordare in
utilizarea fondurilor structurale pentru
perioada
2014-2020. Instrumentele
inovatoare ale acestui cadru, sunt CLLD, instrumente financiare, ITI si Plan de
Actiune Comuna. Mai multe provocari se impun ca definitorii pentru urmatoarea
perioada:
-concilierea performantei cu solidaritatea
-acceptabilitatea constructiei europene de catre cetateni

104

-reducerea disparitartilor teritoriale


-constituirea unui spatiu economic si social coerent si competitiv
-locul Europei intr-o mondializare multipolara
4. IPOTEZE
Ipoteza 1: lipsa vointei politice de a actiona: continuitate fara perspectiva de progres
In realitate, subsidiaritatea care ar trebui sa clarifice competentele, nu da roade.
Interesele strategice europene se contureaza putin, cooperarea inter-regionala este
limitata. O intarziere persista in particular in Romania in ceea ce priveste reformele
structurale pentru adaptarea la mondializare. In absenta alegerii unor prioritati clare,
negocierea permanenta cu societatea civila pentru garantarea interesului general,
este dificila. In lipsa unei sinergii, exista riscuri puternice:
-politica europeana de coeziune nu aduce niciun sprijin suplimentar teritoriilor
-obligtia statelor, avand resurse reduse, de a privilegia doar logica competitivitatii la
nivel comunitar
In aceasta ipoteza Europa pierde pozitii importante la nivel mondial. In urmatorii ani
(exercitiul 2014-2020), teritoriul va progresa dar lent, doar datorita pozitiei strategice
detinute in reteaua TEN-T. Impactul atat pe termen mediu cat si pe termen lung este
unul limitat si cu rezultate in crestere economica si bunastare minime.
Ipoteza 2: politica armonioasa intre competitivitate si coeziune
Principiul subsidiaritatii se aplica plenar intre Uniunea Europeana, state, regiuni si
colectivitati intraregionale de proiect, lasand actiunea celui mai bine plasat cu
raspunsuri diferentiate in functie de problemele teritoriilor. Valoarea adaugata a
politicii comunitare si in special cea regionala este eficienta si produce efecte pozitive
importante. Statele lasa regiunilor libertatea de a valoriza diversitatea in Statele
Unitare, in special cooperarea inter-regionala; Statele Federale lasa Statul Federal sa
isi exercite rolul sau. Actiunea publica este clara si vizibia pentru cetatean. Sistemul
fiscal este refondat pentru a fi rational. In respectul diversitatii nationale si regionale,
armonizarea politicilor devine eficienta in special in plan fiscal si social. Eficacitatea
actiunii publice structureaza teritorii locomotive ale dezvoltarii care reusesc sa
sprijine eficient regiunile mai putin dezvoltate. Sunt implementate veritabile plolitici
europene, ca spre exemplu, realizarea retelei TEN-T. Este implementata o politica de
investitii pe termen scurt si mediu, pentru reducerea costurilor sociale pe termen
lung. In aceasta ipoteza, Teritoriul se poate pozitiona ca un centru logistic important
al retelei TEN-T.

105

Ipoteza 3: Europa fragmentata intr-o ordine dispersata


Uniformitatea institutionala a Europei se contureaza dificil. Anumite state creaza un
nucleu dur cu multiple fatete constrangatoare . Extinderea Uniunii Europene
continua, dar fara o structurare politica puternica. In Europa persista zone de
disparitati economice, puternice. Regiunile bogate trag foloase importante,
organizandu-se intre ele. Europa ca si putere economica se marginalizeaza, continua
sa existe o zona de concurenta interna, bazata pe liber schimb. In aceasta ipoteza
Teritoriul se poate define ca microregiune si poate incerca sa fructifice oportunitatile
strategiei EUROPA 2020, dar tinand de politicile si ponderea navelului national, acest
lucrau va fi realizat cu dificultate si cu rezultate minimale.
Ipoteza 4: politica comunitara dominata doar de competitivitate
Bugetul Uniunii Europene se reduce, si o parte din fondurile structurale sunt
renationalizate. Extinderea europeana continua pentru atingerea masei critice, dar
aprofundarea armonizarii intre state avanseaza dificil. Europa se dezvolta doar intr-o
logica a liberului schimb in detrimentul logicii de constructie poliica. Dezvoltarea
tehnologica devine principala prioritate politica. Populatia si activitatile se
concentreaza in zone metropolitane deja dezvoltate, care se constituie intr-o retea
functionala. Tarile din Europa Centrala se impun pentru finanatrea finalizarii retelei
transeuropene de transport. Regiunile bogate si polii de excelenta se pun in valoare
tragand foloase suplimentare, in timp ce disparitatile intraregionale se agraveaza
datorita dificultatii structurarii unor politici teritorilale/regionale, care sa sprijine
dezvoltarea locala. Regiunile periferice si regiunile deja in dificultate sunt in declin
economic . Se impune fragmentarea teritoriala si sociala. Aceasta ipoteza impreuna
cu ipoteza 5, au fost propuse de pogramul INERREG III ESPON 3.2 initiat in mai,
2007. In aceasta ipoteza, cea mai probabila pozitionare a Teritoriului se va face in
sensul dezvoltarii polilor de competitivitate in domeniile industriei energetic si
petrochimice, ambele bazate pe valorificarea resurselor locale.
Ipoteza 5: politica comunitara dominata doar de coeziune
Un astfel de scenariu este fondat pe flexibilitatea politicilor publice, costurile in
crestere pentru bugetele publice, o ambitie in domeniul protectiei mediului
puternica, o prioritate de alocare a resurselor catre regiunile periferice ale Europei. In
mod global, la scara continentului se creaza un echilibru teritorial si se instaureaza
integrarea sociala. Retelele europene de transport se dezvolta, reusind sa creeze
accesibilitate catre regiunile periferice europene. In contextul actual, TERITORIUL
este mai putin penalizat de aceasta ipoteza in comparatie cu ipoteza 4. Aceste doua
ipoteze sunt ipoteze propuse de pogramul INERREG III ESPON 3.2 initiat in mai,
2007.

106

In aceasta ipoteza, cea mai probabila pozitionare a Teritoriului se va face in


domeniul turismului diversificat si extins pe toate sezoanele. In cadrul acestei
pozitionari un element il va reprezenta marketarea teritoriului bazata pe produsele
traditionale locale promovate ca brand local si suport pentru animarea teritoriului.
II. ECONOMIE IN PERSPECTIVA UNEI SOCIETATI INFORMATIZATE
1.DEFINITIE:
Tehnologiile informatiei si comunicatiilor (TIC) constituie un element de raspuns in
cadrul unui demers de dezvoltare durabila. Ca si celelalte industrii ce necesita
infrastructuri importante in retea , TIC constituie un motor al cresterii economice. De
asemenea, TIC, prin modul de folosire, contribuie la transformarea tipului de
crestere, facand ca aceasta sa fie mai reactiva la riscuri, adica mai solidara. In acest
sens, TIC reprezinta o parghie de actiune in favoarea dezvoltarii durabile.
2.INDICATORI:
-Intensitatea emisiilor de CO2, intensitatea consumului de SO2 si de NO2
-Dezvoltare a formelor de telemuncatii si de e-comert
-Importanta industriei TIC (hardwares si softwares)
-Accesibilitate si utilizare TIC (conexiuni internet/e-mail-uri transmise prin reteaua
internet)
3. RETROSPECTIVA/ EVOLUTIA IN ULTIMII 20 DE ANI / EVALUARE
3.1 Dezvoltarea durabila
Mobilizarea generala international in favoarea mediului dateaza de la
inceputul anilor 70, sub egida ONU (conventia in domeniul protectiei zonelor umede
de imporatanta international in 1971 si conventia in domeniul comertului
international cu specii amenintate ale faunei si florei din 1973) si ONG-urilor (crearea
GREENPEACE in 1971) In 1972, la Stockholm are loc prima conferinta internationala
consacrata protectiei mediului unde se introduce termenul de eco-dezvoltare care
incearca sa concilieze cresterea economica si prezervarea resurselor naturale.
In anii 80, despaduririle, ploile acide, perspective anuntata a penuriei de materii
prime de baza si catastrofa de la Cernobil contribuie la sensibilizarea opiniei publice
pe temele ecologice si de mediu. Pamantul devine un bun colectiv mondial pe care
trebuie sa-l prezervam si sa-l protejam. Societatea de consum se intoarce progresiv de
la consumul imediat catre valorile protectiei mediului. Imaginea paradigm a
pamantului se modifica de la mostenire primita de la generatiile trecute la credit
primit de la generatiile viitoare.

107

In 1992 la initiativa ONU, Summit-ul in domeniul protectiei mediului de la Rio


a marcat o cotitura. Se consfinteste termenul de DEZVOLTARE DURABILA, trermen
care este popularizat de raportul comisiei Brundtland in 1987. Acest raport defineste
dezvoltarea durabila drept o dezvoltare care raspunde nevoilor prezentului fara a
compromite sansele generatiilor viitoare. Cu aceasta ocazie s-a pus in discutia
statelor necesitatea unui angajament de reducere a emisiilor de gaze cu effect de sera.
Anii 2000 sunt marcati de o promovare la nivel de masa a notiunii de dezvoltare
durabila in special in tarile puternic industrializate. Tot mai pregnant se vorbeste
despre necesitatea de a schimba atitudini si comportamente. La nivelul cetatenilor, in
viata de zi cu zi acest lucru se traduce prin reducerea voluntara a consumurilor de
energie si apa, colectarea selectiva a deseurilor, trend crescator al utilizarii
mijloacelor in comun in detrimentul autoturismelor. Odata cu aderarea la Uniunea
Europeana in 2007, Romania acorda o atentie deosebita aspectelor de mediu
infiintand Administratia Fondului de Mediu care pe principiu poluatorului plateste,
taxeaza poluatorii si creaza programe ce stimuleaza reducerea poluarii (de ex.
programul RABLA).
La sfarsitul anilor 2000, dezvoltarea durabila a capatat o confirmare a locului deosebit
pe care il ocupa in preocuparile tuturor prin atribuirea simbolica a Premiului Nobel
lui Al Gore.
3.2 Ramurile TIC societatea informatizata: oferta si utilizare
3.2.1 Ramurile TIC in serviciul cresterii economice si dezvoltarii durabile
Ramurile TIC acopera doua dimensiuni: productia fizica (ecrane, computer,) si
productia imateriala (softwares, baze de date,).
Industriile TIC au un efect pozitiv asupra mediului. In fapt instrumente tot mai
utilizate precum videoconferintele, tele-munca, e-servicii au impact direct asupra
mediului creind premise pentru reducerea deplasarilor fizice in teritoriu. In afara
acestui impact asupra mediului,impactul ramurilor TIC se face simtit de asemenea la
nivelul capitalului uman. Dezvoltarea acestor ramuri si penetrarea lor in viata de zi
cu zi impune o crestere a competentelor de inalta calificare si complexitate pentru a
raspunde provocarilor dezvoltarii durabile, eficacitatii energetice in sens larg:
inovatii in materie de transport (vehicule cu un consum redus de carburanti), in
materie de cladiri (mai eficiente din punct de vedere energetic: apa, carbon,).
Utilizarea produselor ramurii tip TIC are un aport deosebit si in elaborarea
modelelor de previziuni meteorologice, managementul riscurilor naturale favorizand
astfel calcule ce permit realizarea de previziuni indispensabile activitatii economice si
supravegherii/protectiei mediului natural.

108

Pe de alta parte, ramura TIC prezinta riscuri importante in domeniul


mediului. In fapt, industria in ansamblul ei (conceptie, productie, utilizare) genereaza
un consum sporit de energie si hartie desi a fost imaginata ca o ramura cu vocatia
principala de a limita impactul negativ asupra mediului. De asemenea incidenta
uzurii in crestere a instrumentelor TIC incepe sa aiba un impact deosebit asupra
sanatatii utilizatorilor. Timpul petrecut in fata unui ecran favorizeaza sedentaritatea,
teren propice obezitatii si inducerii unei schimbari de comportament
(izolare,violenta, perceptie deformata a realitatii).
3.2.2 De la utilizare individuala la utilizare colectiva
In anii 1980 informatica incepe sa fie utilizata pe scara larga in administratii
publice si companii private modificand considerabil modul in care este privita
munca. In acea perioada previziunile mergeau catre integararea ramurii TIC intr-un
mod restructurant si imediat. Viziunea predominanta era a unor teritorii
reinventate/redefinite de dezvoltarea e-activitatilor, e-muncii si e-serviciilor, lucru
care la nivelul european nu s-a realizat inca. In Uniunea Europeana e-munca ramane
exceptia chiar daca serviciile la distanta incep sa se faca simtite. In anii 1990 virajul
catre internet este realizat mai intai de catre universitati si centre de cercetare urmate
de companiile private. In aceasi perioada telefonia mobila se raspandeste dezvoltand
retelele celulare. Telefonia mobila a permis dezvoltarea unor noi functiuni de tipul
texte scurte (sms), fotografie, video numeric sau acces la internet. Dupa anii 2000
serviciile la distanta incep sa se dezvolte: comertul electronic cunoaste o crestere
semnificativa in special datorita securizarii platilor si dezvoltarii monedelor virtuale
pe site-uri dedicate. Daca e-serviciile progreseaza, e-munca ramane un fenomen
relativ marginal la nivelul Uniunii Europene cu exceptia catorva profesii: traducatori,
informaticieni, agenti comerciali, profesori/formatori si in special cercetatori.
Home-office este bine acceptat si instalat in aceste profesii in special datorita
ADSL, Wifi si mai ales mesageriei la distanta. Dupa parerea generala a analistilor
lumea a intrat in era Web2.0., a participarii individuale la un ecosistem global de
informatie si comunicatie. Oricine poate deveni coautor in encyclopedia mondiala
(Wikipedia), poate anima un blog, poate partaja muzica si video (peer to peer),
contribui la conceptia si dezvoltarea retelelor sociale de exemplu face-book sau chiar
sa traiesti o alta viata (second life). De curand produsele ramurii TIC au inceput sa
fie percepute ca un instrument in slujba unui obiectiv colectiv si unui bun comun:
dezvoltarea durabila. Tehnologia si inovatia reprezinta factori cheie ai dezvoltarii
durabile. Sistemul socio-economic nu incita suficient pentru punerea acestora in
serviciul dezvoltarii durabile.

109

3.3. O conexiune intre ramurile TIC si dezvoltarea durabila


Ramurile TIC reprezinta un suport pentru lupta impotriva schimbarilor climatice:
contribuie la reducerea voiajelor/transporturilor, contribuie la: ameliorarea eficientei
energetice a cladirilor, dematerializarea administratiei,etc. Dupa un raport al WWF,
circa 22 milioane to de CO2 ar putea fi economisite in fiecare an daca 20% din
calatoriile de afaceri ar fi inlocuite cu video-conferinte. Dupa acelasi raport se
estimeaza ca alte 11 milioane to CO2 ar putea fi economisite daca 10 milioane de
persoane ar opta regulat pentru munca la domiciliu.
3.4. Ramurile TIC in Romania
Perioada comunista de pana in 1989 a reprezentat o perioada in care desi s-au facut
incercari, lipsa informatiei si liberului schimb au creat un decalaj important.
Incepand cu sfarsitul anilor 1990 si in special in anii 2000 apare miracolul roman in
IT. Limba romana devine a doua limba vorbita in gigantul Microsoft. In Romania isi
deschid centre regionale importante companii din domeniu ca: Oracle, HP , ADOBE,
IBM, Microsoft. De asemenea companii romanesti incep sa capete importanta dincolo
de teritoriul national (GECAD- cu o divizie preluata de Micrososoft, SIVECO,
ASESOFT). Nivelul retelelor si suportului debit internet sunt de nivel inalt, Romania
este pe un loc 3 in lume in domeniu vitezei internet (cel mai rapid internet din
Romanaia este in Medgidia). Cu toate acestea impactul nu este pe masura, in special
in e-administratie datorita problemelor de restructurare sistemica a tarii dupa
integrarea in Uniunea Europeana din 2007, dar si acoperirii deficitare inca (locul 71 in
lume). Dezvoltarea teritoriului va trebui sa includa investitii masive in acoperire cu
internet daca se doreste un teritoriu al excelentei si filierelor care sa includa domeniul
serviciilor (de la turism la transportul intermodal).
4.IPOTEZE
Ipoteza 1: un cerc virtuos: interoperabilitate, interactiune si integrare sociala
Teritoriile sunt dotate cu retele de captare inteligenta si dispozitive de geolocalizare,
permitand detectarea problemelor de mediu (cresterea emisiilor de noxe, degradarea
calitatii panzei freatice, eroziune a tarmului, etc) sau climatic. Tarile sau regiunile
care au investit in dezvoltarea retelelor de debit inalt ajung la performante notabile:
largirea taliei si capacitatii retelelor precum si accesibilitatea marita conduc la un
numar din ce in ce mai mare de utilizatori. Ramura contribuie la modificarea
modurilor de deplasare urbane si periurbane. Modul de transport traditional,
transportul colectiv plus transportul individual este depasit de modelul intermodal
prexcum si de tipurile inovatoare (automobile patrtajate, transport la cerere, si chiar
conducere automatizata pe marile axe(trenuri de automobile). Retelele siunt
110

omniprezente(retele cablate si/sau fara cablu)si se organizeaza in cercuri concentrice:


retele de proximitate (in jurul unui individ, unui obiect) retele locale( casa,imobil)
retele de campus, de cartier, retele extinse. Aceste retele sunt suport pentru toate
tiputile de continut (voce, imagine, multimetdia, televiziune) intr-o retea de debit
inalt generalizata. In prelungirea Web 2.0. colaborativ si participative, incepe sa se
prefigureze un Web 3.0. Aceasta schema este aceea a unui amestec al lumii reale cu
lumea fizica. Ecranele dispar mai mult sau mai putin in favoarea unei vieti in spatiul
3D in care obiectele fizice care devin comunicante se amesteca cu proiectii
holografice. Interoperabilitatea tuturor instrumentelor incepe sa prinda contur.
Modurile de prestare a serviciilor publice si private pentru cetateni si consumatori
sunt oferite prin intermediul unor noi tipuri de intermediari si noi tipuri de
distributie cu acces 24/24 la distanta si mobilitate perfecta. Fractura sociala nu se
agraveaza datorita pregnantei instrumentelor TIC in toate domeniile. Constatam ca
tehnologiile se combina cu formele de mediere umana. Asociate cu robotica
domestica si cu tehnologiile mobile, biocipurile permit dezvoltarea de noi
instrumente in serviciul persoanelor in varsta, dependente, care pot astfel sa traiasca
asistate la domiciliu (supraveghere automata la distanta, alerta automata). Aceasta
societate a cunostintelor durabile reprezinta un spatiu de creativitate si dezvoltare
durabila. Bazat pe performantele locale si fructificand oportunitatile de context ale
ramurei, Teritoriul poate utiliza progresul din domeniul IT pentru
dezvoltarea/pozitionarea in ramuri de excelenta locale (de la servicii turism la
transport intermodal).
Ipoteza 2: O legatura periculoasa: uniformizarea comportamentelor, fractura in
domeniul IT si degradare a legaturilor sociale
Dezvoltarea TIC contribuie la accelerarea mobilitatii persoanelor si marfurilor
precum si la dispersia geografica a lanturilor de productie. Sunt astfel reduse ciclurile
de inovare. E-munca contribuie la largirea zonei periurbane care implica astfel
deplasari mai lungi, aproape toate in automobile personale (cel putin pana la reteaua
de transport in comun). Electrionica produce noi tipuri de deseuri toxice, cel mai
adesea dificil de reciclat. Dezvoltarea emisiilor de unde in mediul de lucru sau
personal (portaile,Wifi) produc efecte nefaste asupra sanatatiii reprezentand un
factor agravant al stresului si anxietatii. Produsele TIC cresc presiunea care se
exercita asupra indivizilor; a fi in contact in prnamanenta si reactiv la solicitari. Cei
care nu se adapteaza la aceasta presiune sunt supusi la noi forme de excludere.
Ramurile TIC maresc prapastia intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare si
agraveaza excluderea sociala si segregatia spatiala. Dezechilibrul intre zonele urbane
dense si/sau solvabile financiar pe de o parte si zonele rurale si /sau defavorizate pe
de alta parte, pot sa creasca si sa devina ireversibile: exista retele internet peste tot,
dar conditiile de folosire a acestora si densitatea echipamentelor conectate sunt

111

diferite. Interoperabilitatea si standardizarea au esuat, un adevarat razboi al


standardelor si preturilor impunandu-se. Doar anumite sectoare reusesc sa coopereze
si sa realizeze interoperabilitatea sistemelor lor, fragmentarea ramanand
predominant in celelalte sectoare.
Ipoteza 3: O legatura nedefinita: un impact moderat al TIC in domeniul dezvoltarii
durabile
Retelele sunt dezvoltate si ajung la maturitate in toate regiunile tarii. Astfel, ele nu
constituie un factor de diferentiere sau un element de atractivitate al teritoriului.
Dezvoltarea retelelor, multiplicarea instrumentelor de comunicare la distanta, nu
revolutioneaza modele de organizare ale muncii, maniera de viata si mai general,
relatiile sociale. Produsele TIC se dovedesc a fi scumpe, atat in ceea ce priveste
productia cat si in ceea ce priveste utilizarea lor (consumul energetic). Utilizarea
ramane deci relativ moderata. E-activitatile se dezvolta dar raman o alegere de plan
secundar, constant disponibile si reversibile. Modelele de comunicare la distanta nu
se substituie intalnirilor fizice si deci deplasarilor care decurg din ele. Ca si intre anii
1980-2000, e-munca e utilizata in special ca forma de munca partiala si intr-o
proportie limitata. In companii private si administratii, e-munca ramane exceptionala
chiar daca thnologiile de accces la distanta isi continua dezvoltatrea dar nu se
substituie intalnirilor fizice. Impactul in termeni de dezvoltare durabila ramane unul
moderat.
Ipoteza 4: O legatura ambivalenta cu dezvoltarea durabila: slabirea exigentelor in
domeniul normelor structurale si intarirea exigentelor in domeniul normelor de
comportament
Utilizarea in crestere a instrumentelor TIC maresc expunerea la riscuri informatice
(spams, virusi, e-delicventa). Separarea sferei numerice de sfera fizica induce
numeroase puncte slabe. Produsele TIC sunt din ce in ce mai orientate catre
imperative securitare (telesupraveghere, autentificare, biometrie) si mai putin catre
dezvoltare personala si durabila. Asistam la o degradare a climatului social.
Instrumentele de comunicare indeparteaza, intretinand o legatura virtual desprinsa
de realitatile cotidiene. Societatea acumuleaza tensiuni ce genereaza deseori in
conflicte datorita neantelegerilor si ignorantei. Lumea este interconectata,
informatiile sunt preluate si analizate in timp real, permitand astfel un control
absolut al populatiei. Supravegherea ajunge la paroxism: datele/informatiile circula
online, cererile de consum sunt evaluate in timp real, este deja implementata o
supraveghere riguroasa a modurilor de consum si a deplasarilor: este sindromul big
brother. Instrumentele TIC au contribuit la slabirea exigentelor in domeniul
normelor structurale (comunicatii mai facile, extinse, accesibile in orice punct si la

112

orice ora) dar au intarit exigentele in domeniul


(monitorizarea comportamrntelor individuale).

normelor

de comportament

III.RESURSE NATURALE PROPRII SI ACCES LA RESURSE


1. DEFINITIE:
Sunt considerate resurse naturale: aerul, pamantul, apa, padurile, fauna si flora,
zacamintele minerale. Ele pot fi: regenerabile si neregenerabile. Resursele
regenerabile pot fi inlocuite sau reconstituite, sau printr-o evolutie naturala, sau prin
interventia omului. Zacamintele minerale si combustibilii fosili sunt resurse naturale
neregenerabile (care nu pot fi inlocuite sau reconstituite).
2. INDICATORI:
-Resurse de apa dulce
-Resurse forestiere
-Resurse de pescuit
-Resurse energetice
-Biodiversitate
3. CONTEXT
Resurse de apa dulce
Principalele preocupari sunt legate de utilizarea irationala a apei si de consecintele
sale asupra mediului si asupra efectelor socio -economice: diminuarea debitului
cursului de apa, penuria de apa, problemele de sanatate ale oamenilor, restrangere
asupra zonelor umide, desertificarea si reducerea productiei alimentare. Daca, la
scara nationala, cea mai mare parte a tarilor OCDE exploateaza resursele lor de apa
de o maniera durabila, cea mai mare parte dintre ele raman confruntate cu penurii
sezoniere locale si o mare parte au zone vaste semiaride, unde lipsa de apa reprezinta
un obstacol pentru dezvoltarea durabila si perenitatea agriculturii. Cea mai mare
parte a tarilor OCDE au marit infrastructura de stocare in cursul anilor 70, pentru a
raspunde cererii din agricultura si din sectorul energiei. Incepand din anii 80,
anumite tari au investit in tehnici de irigare mai performante si au diminuat
activitatea industriilor mari consumatoare de apa (industria extractiva si cea
siderurgica). Au fost promovate productiile mai curate, urmarindu-se reducerea
pierderilor la nivelul sistemelor de transport. Cu toate acestea, cresterea demografica
antreneaza o crestere a consumurilor totale, in special pentru aprovizionarea
publiculiui.

113

Resurse forestiere
Principalele preocupari sunt legate de efectele activitatilor umane asupra diversitatii
si sanatatii padurilor, asupra cresterii si regenerarii padurilor naturale, cat si asupra
functiunilor economice, ecologice si sociale ale padurilor. Principalele presiuni ale
activitatilor umane sunt datorate dezvoltarii agriculturii si infrastructurilor de
transport, poluarea atmosferica, supraexploatarea si incendiile de paduri. Numeroase
resurse forestiere sunt amenintate de degradare, de fragmentare si de schimbarea
destinatiei utilizarii solului.
Resursele energetice
Principalele preocupari sunt legate de efectele productiei si utilizarii de energie
asupra emisiilor de gaz cu efect de sera si poluarii atmosferice locale si regionale.
Alte efecte privesc calitatea apei, utlizarea solurilor ca si riscurile legate de centralele
nucleare si de extractie, transportul si utilizarea combustibililor fosili. Chiar daca se
inregistreaza anumite efecte pozitive legate de protectia mediului si cresterea
consumurilor de energie, rezultatele obtinute pana astazi sunt insuficiente iar
consecintele asupra mediului, ale unui consum de energie in crestere, creaza o
problema majora in cea mai mare parte a tarilor OCDE. Securitatea energetica, fie in
petrol, fie in gaz, nu este asigurata, tarile producatoare nedorind cresterea capacitatii
lor de productie, nu dintr-o ratiune a reducerii rezervelor, ci datorita preferintei de a
pastra pentru viitor surse de venituri care nu sunt necesare pe termen scurt.
Cresterea cererii in domeniu a tarilor in curs de dezvoltare, continua sa creeze o
situatie de criza si o tensiune in ce priveste preturile acestor combustibili. Definirea
unei poloitici de eficienta energetica, poate conduce la o stare de echilibru fara criza,
intre cerere si oferta.
Biodiversitatea
Principalele preocupari sunt legate de repercusiunile societatii umane asupra
biodiversitatii. Presiunile pot fi de ordin fizic (degradare si fragmentare a habitatelor
datorata reafectarii utilizarii terenurilor si modificarii vegetatiei), chimica
(contaminare toxica, acidificare, maree neagra sau alte poluari) sau biologica
(alterarea dinamicii populatiilor si a structurii speciilor ca urmare a introducerii
speciilor exotice sau a exploatarii comerciale a speciilor salbatice). Exista zone
protejate si in multe din tarile OCDE. Presiunile asupra biodiversitatii si amenintarile
care apasa asupra ecosistemelor mondiale si sociale, se agraveaza. Numeroase
ecosisteme nationale sunt degradate, limitand astfel serviciile ecosistemice pe care le
furnizeaza.

114

4. IPOTEZE
Ipoteza 1: inactiunea si lipsa de reglementare
Planeta continua fenomenul de mondializare. Progresele tehnologice permit
productia de cereale si animale necesare nevoilor populatiei. Continua sa existe
probleme de repartitie si de acces la resurse. In Africa sud- sahariana, problemele de
malnutritie cresc si teritoriul ramane din punct de vedere politic, foarte instabil.
Foametea continua sa fie o probema in tarile cu o slaba guveranta sau atinse de
dezastre naturale (Somalia, Coreea de Nord). In fata acestor perturbari de ordin
politic, se instaureaza o anumita reticenta a donatorilor. In fata unei dificultati atat
de mari in aprovizionarea polpulatiilor in suferinta alimentara, opozitia la culturile
modificate genetic devine aproape nula. In materie de energie, eficienta energetica se
amelioreaza in transporturi, industriile traditionale si productia de energie. Cererea
in general este in crestere (spre exemplu, cererea de gaze creste cu 1,6-2% pe an; iar
cererea de petrol brut va atinge 116 milioane barili/zi in anul 2030, fata de 86
milioane barili/zi in prezent). 70% din cresterea cererii in perioada 2007-2030 este
datorata tarilor in curs de dezvoltare. Asia inlocuieste America, ca leader in
consumul energetic si absoarbe 90% din productia Golfului Persic. Combustibilii
fosili raman forma dominanta, cu toate preocuparile in domeniul fenomenului de
incalzire a planetei. Productia este suficienta si face fata cererii ca urmare a noilor
rezerve din Orientul Mijlociu dar de asemenea, si din Rusia, Africa litorala si
Groenlanda. Golful Persic furnizeaza Asiei , Rusia, Asiei Centrale iar bazinul atlantic
furnizeza emisferei occidentale. Preturile la aceste resurse energetice raman instabile.
Mediul cunoaste o agravare a problemelor de degradare a solurilor, distrugerea
padurilor, efect de sera, pierdere a biodiversitatii. Tarile dezvoltate ajung sa-si
admisnistreze probemele lor de mediu fara a influenta in mod decisiv cresterea.
Tarile in curs de dezvoltare au serioase probleme care rezulta din presiunea
demografica, dezvoltarea economica si urbanizarea rapida. Probleme apar ca urmare
a mostenirii comuniste in Europa Centrala si in Rusia. Marea Aral nu mai exista, fiind
complet secata.Nu exista capacitate sa fie tratate toate deseurile, din care cauza apare
o poluare masiva datorata gestiunii defectuoase a deseurilor. Solurile sunt poluate
antrenand poluarea apelor, pierderea unei parti din biodiversitate si o puternica
degradare a mediului. Acordurile internationale existente, chiar daca se incearca
aplicarea alor, nu prermit inversarea cursului degradarii mediului. Impactul este in
fapt amanat pe termen lung. Conflictele, razboaiele si tensiunile se multipltica cu o
ruptura din ce in ce mai pronuntata intre nord si sud.

115

Ipoteza 2: o intoarcere la protectionism si autarhie


Are loc o punere in discutie a rolului si locului Organizatiei Mondiale a Comertului
de catre tarile dezvoltate, in paralel cu utilizarea de catre ele a unor politici
protectioniste. Politicile agricole sunt revazute, programul nuclear este amplificat,
utilizarea resurselor naturale sunt strict controlate. Aceasta ipoteza este centrata pe o
acceptare a unei cresteri a cererii energetice de 1,2%/an (0,9% pentru petrol). Cota
energiilor noi (ca cea nucleara) si regenerabila (ca biomasa) precum si eforturile de
reducere a consumului energetic, capata importanta. In acelasi timp, nevoia de petrol
brut va ajunge la 103 milioane barili/zi in anul 2030, in timp ce oferta nu va putea
depasi decat cu dificultate, 100 milioane de barili/zi in anul 2020, cu toata
intoarcerea la normalitate in Irak, normalizarea situatiei in Iran si o crestere a
productiei in tarile OPEP. Diviziunea internationala a muncii este repusa in cauza ,
mondializarea economica stagneaza. Tarile sarace devin si mai sarace. Cresterea in
tarile in curs de dezvoltare incetineste, iar tarile fara resurse primare
suficiente(alimentare apa, energie) cunosc crize violente. Accesul la resurse
genereaza numeroase conflicte precum si o saracire generala relative, in tarile in curs
de dezvoltare. Asistam la un proces masiv de emigrare.
Ipoteza 3: o crestere a responsabilitatii la nivel mondial
Exploatarea resurselor face obiectul acordurilor internationale. Este facilitat
transferul de tehnologii, iar schimburile internationale sunt reglementate de un cadru
contractual pe termen lung. Se realizeaza un echilibru intre cerere si oferta pe piata
energetic, luand in considerare dorinta tarilor exportatoare de a nu creste capacitatile
de productie si de definire a unei politici de deficiente energetice in tarile OCDE si
tarile in curs de dezvoltare. Cooperarea internationala se intareste in domeniul
mediului, tarile OCDE impreuna cu restul tarilor isi unesc eforturile pentru protectia
mediului, luand masurile urgente necesare pentru protectia planetei si actionand in
favoarea unei dezvoltari durabile. Se reglementeaza costul muncii si materiilor
prime. Se realizeaza o viziune de perspectiva asupra repartitiei bogatiilor planetei.
Tarile dezvoltate accepta o crestere incetinita si un nivel de viata si o crestere reduse.
Este revizuit modelul occidental de societate de consum. Se realizeaza un dispozitiv
global de control si administrare eficienta si repartitie a resurselor.
IV.MEDIU
1. DEFINITIE:
Mediul in care un organism functioneaza, incluzand aer, apa, pamant, resurse
narturale, flora, fauna, oamenii si relatiile lor, reprezinta definitia mediului dupa
OCDE. Dupa anul 1990, indicatorii de mediu au capatat o importanta deosebita,
utilizarea lor fiind puternic raspandita. OCDE a identificat in anul 2001, o lista de

116

indicatori de mediu care se bazeaza pe evaluari anterioare si pe experienta acumulata


in utilizarea indicatorilor de mediu in evaluarile sale politice.
2. INDICATORI:
Indicatori de evaluare imediata/Indicatori pe termen mediu:
-Intensitatea emisiilor de CO2/Indicele emisiilor de gaz cu efect de sera
-Intensitatea emisiilor Sox si NOx/Populatie expusa la poluarea din aer
-Intensitatea productiei de deseuri municipale/Intensitatea productiei totale de
deseuri
-Indicele de racordare la canalizare/Gradul de poluare ce afecteaza apele
-Intensitatea utilizarii resurselor de peste/Volumul pescuitului raportat la resursele
disponibile
-Consumul energetic/Eficienta energetica
-Specii amenintate/Diversitatea speciilor si habitatelor sau suprafata ecosistemelor
importante.
3. RETROSPECTIVA/ELALUARE/EVOLUTIE
Schimbarile climatice
Cercetarea privitoare la schimbarile climatice a progresat considerabil in ultimii ani,
inducand ideea ca reprezinta pricipalele provocari pentru secolul XXI. Concentratiile
din atmosfera ale gazelor cu efect de sera, provenite din activitatile umane au crescut
considerabil odata cu utilizarea masiva a combustibililor fosili. Activitatile umane
sunt responsanbile de schimbarile climatice, efectele incepand sa se faca simtite in
numeroase sisteme naturale si umane: incalzirea cu 0,13 grade Celsius pe deceniu, in
ultimii 50 de ani, cresterea nivelui marilor, cresterea numarului de cicloane tropicale
intense; adaptarea la schimbarile climatice devine o necesitate. In fapt, adaptarea
teritoriilor la schimbarile climatice a devenit provocarea principala atat pentru
solutiile tehnice cat si pentru evolutia comportamentului si obisnuintelor de consum
sau chiar pentru solutiile politice si de management (pentru practicile agricole).
Impactul previzibil ca urmare a schimbarilor climatice, incepe sa devina evident in
functie de cresterea temperaturii mondiale si cresterea frecventei evenimentelor
climatice extreme. El se va traduce prin: fenomene climatice agravate(canicula,
inundatii,seceta), un dezechilibru al ecosistemelor, crize legate de resurse alimentare,
pericole sanitare, deplasari ale populatiei (provocate de cresterea nivelului marilor:
18-59 cm, pana in anul 2100).

117

4. IPOTEZE
Ipoteza 1: O reglementare/organizare globala
Guvernanta se instaureaza la nivel global si este fundamentata pe libralizare
economica si gestionarea mediului intr-un mod reactiv. Planeta continua fenomenul
de mondializare stimuland deschiderea tarilor catre restul lumii. Dezvoltarea
durabila este gestionata prin interventia in problemele de mediu, de fiecare data cand
apar astfel de probleme si deci putem discuta despre o abordare reactiva. Toate tarile
se concentreaza pe un comert mondial bazat pe liberalizare economica. Cresterea
economica este mare si antreneaza o crestere a emisiilor de CO2. Schimbarile
climatice sunt pronuntate datorita intensitatii emisiilor de CO2. Stratul de ozon se
degradeaza, ecosistemele sunt perturbate. Cresterea economica a marit intensitatea
productiei deseurilor iar managementul acestora are de la caz la caz repercursiuni
importante asupra calitatii apei.
Ipoteza 2: Solutia individuala: fiecare pentru sine
Tendinta mondializarii se inverseaza, lumea se regionalizeaza, guvernele dau
prioritate securitatii nationale si intereselor lor regionale. Este o abordare reactiva la
problemele ecosistemelor. In aceasta ipoteza, cresterea economica este la un nivel
foarte scazut, in special in tarile in curs de dezvoltare care cunosc o dezvoltare
demografica foarte puternica. Cresterea economica este franata , emisiile se
diminueaza si impactul asupra mediului este mai putin important in comparatie cu
Ipoteza 1. Oarecum si in aceasta ipoteza managementul mediului este facut intr-un
mod reactiv.
Ipoteza 3: Scenariul unui tip de adaptare moderata
Mondializarea a esuat existand o puternica tendinta de regionalizare. Guvernele isi
orienteaza politicile in functie de ecosistemele tipice fiecarei tari. Fiecare isi
gestioneaza ecosistemele in scopul protectiei mediului. Este vorba de un
management proactiv al ecosistemelor. Cresterea economica in acest context este
redusa dar cunoaste o evolutie ascendenta. Cresterea demografica este puternica la
fel ca si in cazul Ipotezei 2. Conditiile de mediu sunt prioritare si raspund unei
politici voluntariste de management proactiv. Calitatea aerului este controlata si este
relativ buna. Managementul deseurilor este bine controlat, retelele de furnizare a
apei sunt echipate si racordate la statii de epurare permitand ameliorarea calitatii
apei.
Ipoteza 4: Majoritatea tarilor unite pentru o politica globala de protectie a mediului
In aceasta ipoteza, guvernanta este fundamentata pe mondializare, lumea este
interconectata si practica un management proactiv in domeniul protectiei mediului,

118

tarile care nu prea au bunele practici in domeniu, fiind marginalizate. Cea mai mare
parte a partilor interesate, cu putere de decizie, iau parte la managementul
ecosistemelor. Mediul este o preocupare principala a acestor guverne. Cresterea
economica este la un nivel ridicat, cu o tendinta puternica de crestre, cresterea
demografica este moderata. Se instituie un veritabil control la nivelul cererii
economice (asteptari si nevoi respectand ecosistemele), toate resursele fiind
gestionate intr-un mod rezonabil. Managementul deseurilor este bine controlat, toate
zonele sunt racordate la retelele de apa, calitatea apei reziduale permite protectia
mediului, ecosistemele sunt mentinute in echilibru, cresterea economica controlata
pastreaza emisiile de CO2 la un nivel rezonabil, poluarea este redusa si fara impact
asupra populatiei. Are loc o crestere semnificativa a resurselor din ecosisteme cu o
oarecare pirdere in domeniul biodiversitatii si deci cu o pierdere a anumitor roluri a
ecosistemelor. Are loc o crestere importanta a cererii de apa care va fi de 30-85% in
functie de tara, existand pericolul ca resursele de apa sa se reduca drastic. Exista deci
o puternica dependenta la nivelul ecosistemelor, economiei si influentelor
geopolitice. In fapt, se decide ca este important sa se lupte contra degradarii
ecosistemelor dar raspunzand la cererea din ce in ce mai mare de servicii oferite de
mediu.
V. SECTORUL FINANCIAR INTERNATIONAL,
MONDIALA/ EUROPEANA SI ZONA EURO

CRIZA

FINANCIARA

1. DEFINITIE:
Sisteme financiare internationale
Sistemul financiar desemneaza ansamblul institutiilor, mecanismelor si actorilor
mobilizati pentru a permite interactiunea intre agentii economici care in decursul
unei perioade, au o capacitate de economisire si alti agenti care in decursul aceleiasi
perioade, au nevoie de o finantare.
Interactiunea intre agentii care au capacitate de finantare si cei care au nevoie de
finantare, poate fi intermediata printr-o banca (care colecteaza fonduri economisite si
care acorda credite) sau in mod direct, prin piata de capital (emisia/subscriptia de
titluri de creanta sau de proprietate). Sistemul financiar se inscrie intr-un cadru
mondializat unde agentii care au nevoie de finantare pot face apel la resurse de
finantare nonrezidente, in special prin intermediul investitorilor institutionali
(companii de asigurare, organisme de plasament colectiv, foduri de investitie sau de
pesii).
Sisteme monetare internationale
Sistemele monetare internationale acopera dipozitivele institutionale care definesc si
incadreaza intr-o maniera mai mult sau mai putin libera, modul in care se formeaza

119

ratele de schimb (pretul iunei monede exprimata in alta moneda). Distingem in linii
mari regimul de schimb fix (sau administrativ) si regimul de schimb flotant (rata de
schimb este un pret de piata rezultat in confruntarea dintre cerere si oferta). Sistemul
regional cel mai performant, cu toate problemele sale structurale de coagulare si
dezvoltare este sistemul EURO.
2. INDICATORI
-Rata intermedierilor (volumul finantarilor/plasamentelor investitiilor pe piata de
capital in comparatie cu volumul finantarilor/plasamentelor investitiilor din credite
bancare)
-Fluxul de capital
-Titritizarea creditelor
-Stabilitatea ratei de schimb si rata dabanzii dupa anul 1985
-Corelarea intre economisirea/capitalizarea interna si investitiile interne
3. RETROSPECTIVA/EVOLUTIE/EVALUARE
Sistemul financiar international
Dupa mijlocul anilor 80, sistemul financiar a fost marcat de un val fara precedent de
inovatii financiare (dereglementarea activitatilor) deschiderea pietelor, crearea
pietelor monetare a titlurilor pe termen scurt, crearea pietelor derivate pentru
instrumentele financiare. Liberalizarea financiara se traduce in special printr-un
recul relativ al intermedierii bancare clasice si prin cresterea finantarilor pe piata
specializata (pentru partea alimentata de cresterea puternica a emisiunilor de
obligatiuni pentru datoriile suverane) si amplasamentelor in titluri. Plecand de la
constatarea ca pietele sunt din ce in ce mai integrate si ca prin urmare capitalurile pot
circula liber pe piata de capital pe plan international, capitalizarea interna si
investitiile interne sunt din ce in ce mai putin dependente una de alta. In Statele
Unite ale Americii, unde rata de capitalizare este foarte scazuta, finantarea se sprijina
din ce in ce mai mult pe recurgerea la capitaluri nerezidente ( in special sub forma de
bonuri de trezorerie), alimentate in special de tarile din zona euro, Japonia si in
ultimul timp, din ce in ce mai mult, China. Aceasta capitalizare mondiala se plaseaza
in special prin intermediul fondurilor (de investitie, de pensii, suverane) care
subscriu masiv pentru titlurile de creanta (titluri privitoare la datoria suverana,
obligatiuni private) si titlurile de proprietate (actiuni).
Dincolo de finantarile de piata, dereglementarea a fost extinsa de asemenea asupra
liberalizarii ratei de dobanda pentru debitorii bancilor (si intr-o mica masura numai,
asupra ratei dobanzii creditorilor). Cu toata concurenta exercitata de pietele

120

financiare, canalul de creditare bancara ramane viguros,in favoarea mentinerii ratei


dobanzii la un nivel relativ scazut (in special ratele pe termen lung), intaririi
concurentei intre banci si mentinerii unei cereri importante de credite. Pietele
derivate si transformarea in titluri a creantelor, sunt simptomatice pentru inovarile
financiare de la mijlocul anilor 80. Vocatia lor este de a permite in principiu o mai
buna administrare a riscurilor (administrarea externalizata si atomizata a riscurilor)
si o mai mare lichiditate a pietelor (posibilitatea transformarii in bloc a creditelor
non-negiciabile, in parti negiociabile sub forma de titluri pe o piata). Intre anii 19902006, crearea de titluri derivate asupra creantelor a cunoscut o rata de crestere
globala, de 116%. In ultimii ani , inovarea in domeniul produselor a marcat pasul
spre o inovare a proceselor catre asamblarea produselor: produse structurate, tehnici
de creare a titlurilor derivate, derivate din credite (credit default swaps, credit linked
notes, etc). Dupa modelul produselor derivate clasice (bazate pe actiuni, schimb, rata
dobanzii, materii prime), apare o noua generatie: derivatele climatice si derivatele de
credit. Riscul de contrapartida devine un obiect de negociere in sine, cotat de catre
marile banci de investitii si finantari. Prin derivatele de credit, o banca poate cumpara
o protectie pe langa un vanzator de protectie (un fond, o companie de asigurari, o
alta banca), contra platii unei prime. In cazul unui accident de credit (credit event),
banca este indemnizata (pay off). Riscul este in principiu diseminat si atomizat.
Bancile pot administra astfel un risc clasic de bilant, printr-un instrument de piata.
Piata derivatelor de credit a cunoscut o crestere spectaculoasa la inceputul anului
2000, atingand un nivel de 50 000 de miliarde USD. In anul 2007, criza subprimelor
scoate in evidenta in parte, o devzvoltare prea rapida si insuficient controlata a
produselor compozite si complexe, unde riscurile sunt diluate dar sunt mereu
prezente. Disparitia, practic absenta trasabilitatii riscurilor apare evident. Aceasta
criza ridica problema financiarizarii economiei dar de asemenea a dificultatilor de
reglementare financiara pe plan intern si international. Pe plan national, segmentarea
reglementatorilor (regementatori separati pentru banci, companii de asigurare, piete)
nu mai poate contracara actiunile intreprinse de conglomeratele financiare. Dupa
sfarsitul anilor 2000, tendinta este a desegmentalizarii supervizarii prudentiale
(reglementator unic, precum FSA in Marea Britanie, sau reglementare intr-un sistem
bicefal ca in Franta: un reglementatror pentru piata de capital si unul pentru piata
bancara si de asigurari). Cu toata aceasta consolidare a autoritatilor tutelare ale
bancilor si pietelor, supervizarea ramane delicata, in special pentru ca este dificil sa
masuram expunerea bancilor la riscuri. Sofisticarea produselor financiare (in special
produsele derivate si produsele structurate) si tehnicile de administrare a activelor
(in special a fondului de administrare alternativa), fac din activitatea de control, una
delicata. Criza financiara declansata in octombrie 2008, arata gradul in care bancile
sunt incapabile sa estimeze expunerea lor la riscurile de piata si administrare
defectuoasa a produselor financiare structurate pe care le au incluse in bilanturile lor.

121

Pe plan international, reglementarea pietelor se sprijina pe o cooperare intarita intre


reglementatorii pietelor financiare, in timp ce portofoliile de titluri ale investitorilor
continua sa se internationalizeze iar activitatile pe piata de capital fac obiectul unor
fuziuni-achizitii transfrontaliere (NYSE-EURONEXT, OMX de exemplu);
reglementarea pietelor financiare continua sa se exercite la nivel national.
Reglementarea bancara internationala este intr-o oarecare masura sub control, odata
cu crearea din anul 1988 a indicatorilor de solvabilitate internationala (ratio Cooke),
care impune bancilor crearea unor contrapardtide in fonduri proprii, pentru titlurile
de risc de credit (1988), titluri de piata (1996). In noua sa versiune, aplicata incepand
cu 1 ianuarie 2007 (ratio Mc Donough sau Bal 2), rata solvabilitatii internationale,
impune bancilor
alocarea de fonduri proprii pentru a raspunde riscurilor
operationale la care sunt expuse (riscuri informatice, riscuri de eroare, riscuri de
frauda, erori juridice).
Ratio Mc Donough impune de asemenea o mai buna cunoastere a riscurilor de
credit si de piata, tinand cont in special de clasificarea sau cotarea pentru calificarea
la creditare ale intreprinderilor fata de care ele sunt angajate. Contravaloarea
fondurilor proprii , solicitate in toate aceste cazuri este cu atat mai importanta cu cat
riscul de contrapartida este mai inalt. Criza bancara inceputa in anul 2008, pare sa
arate inconsistenta acestui nou indicator care evalueaza modele de control si de
masura a riscurilor inadecvate.
Sistemul monetar international
Dupa anul 1976 si la sfarsitul oficial al regimului de schimb instaurat prin acordurile
de la Bratton Woods, sistemul monetar international , dominat de regimul de
schimburi flotante, a fost caracterizat de o mare insatbilitate. Dupa anii 1980,
volatilitatea ratei de schimb si a ratei dobanzii a fost administrata in plan
microeconiomic prin produse derivate de schimb si de rate care permit unui agent ce
risca pe piata, sa gaseasca instrumente de acoperire a acestuia. In plan macro,
tentativele regimului de flotare administrate, sistemele in banda de fluctuare, de
currency board au fost mai mult sau mai putin sortite esecului. Uniunea economica si
monetara europeana este o exceptie: moneda europeana a fost initiativa cea mai
eficienta pana la un punct, capabila intr-un mod radical, sa creeze un spatiu de
stabilitate in plan regional, intr-o lume monetara instabila, unde monedele se inscriu
din ce in ce mai mult intr-un regim de prt de piata. Acest lucru a fost valabil pana la
crizele profunde ale datoriilor suverane, reprezentand falimente nationale pentru
Grecia si apoi Cipriu, in paralel cu crize importante nationale, in special in Spania,
Portugalia,Italia. Acest lucru a fost cauzat de incapacitatea Uniunii Europene de a
sustine si reglementa strict si coerent propria piata. Cu toate acestea, piata de schimb
este in continuare principala piata mondiala in termen de volum. Tranzactiile zilnice
sunt in continuare de peste 200 miliarde dolari. Explozia pietei de schimb exprima

122

decalajul din ce in ce mai mare intre sfera reala si sfera financiara. S-a instaurat o
polarizare mondiala, in jurul a trei zone: zona USD, zona EUR si zona JPY. USD
ramane principala moneda de facturare (mijloc de plata si unitate de cont pe plan
international) si de rezerva (rezerva de valori). In acest timp, concurenta intre zonele
monetare este astazi mai puternica. EURO se pozitioneaza din ce in ce mai mult ca un
concurent serios al USD in ciuda problemelor din perioada 2010-2013. Piata
importanta pe care circula si extinderea zonei EURO, reprezinta argumente
importante pentru aceasta zona monetara. Zona JPY, si-a pierdut din influenta,
aparand o noua zona , zona YUAN-ului chinez.
Globalizarea a produs profunde transformari ale relatiilor monetare si financiare
internationale, cu dezvoltarea unui sistem monetar si financiar integrat la nivel
mondial si dominat de catre finantele private. Bascularea de la un sistem monetar si
financiar condus de State, la un sistem unde pietele reusesc sa impuna problema
echilibrului intre libertatea totala a pietelor si furnizarea si producerea de bunuri
publice destinate sa stabilizeze economia mondiala. In fata fortei pietelor financiare,
Statele se arata incapabile sa mentina intr-un mod durabil stabilitatea ratelor de
schimb. Alternativa se reduce la alegerea intre flexibilitatea schimbului sau
constituirea de uniuni sau de blocuri monetare regionale.
Procesul globalizarii financiare se traduce printr-o tensiune intre sistemele economice
din ce in ce mai integrate si sistemele politice care raman fragmentate. Instabilitatea
monetara si financiara depinde de faptul ca pietele profita de dificultatile intalnite de
autoritatile nationale si institutiile internationale pentru realizarea unor noi regului
ale jocului pe plan mondial.
4. IPOTEZE
Ipoteza 1: o reglementare monetara si financiara stricta; o arhitectura administrata
inflexibil cu norme de comportament si norme de structura intarite
Ca urmare a crizei cambiare/bancare sau financiare majore, este implementata o
reglementare rigida a sistemului monetar. Activitatea monetara si financiara sunt
strict reglementate prin instaurarea (sau in anumite cazuri reinstaurarea) controlului
statal, strict. Intr-un sistem financiar care ramane divizat, asistam la preluarea
controlului de catre State.
Activitatea pe pietele derivate se resimte puternic si conduce la diminuarea
activitatilor financiare de piata in numele tertilor si de trading pentru contul propriu
al bancilor de investitii si de finantare. Dupa modelul reglementarilor vizand nivelul
de emisie de CO2 ale automobilelor sau a controlului vitezei acestora, inovatiile
financiare sunt reglementate si incadrate foarte strict si sever. In cadrul restaurarii
unui veritabil sistem monetar international, o reglementare a pietelor se instaureaza

123

sub forma unor norme de conduita si norme de structura foarte stricte. Combinarea
reglementarii prudentiale si a normelor IFRS (referitoare la evaluarea in valoare de
piata a activelor financiare din bilanturi) au avut un impact macroeconomic
contraproductiv. Se ia decizia unei reglementari foarte stricte , administrata de catre
State .
Ipoteza 2: un mix regasit intre disciplina si flexibilitate? O arhitectura mai supla, o
administrare a sistemului bazat pe coduri de buna conduita si stimulente
Se instaureaza o guvernanta mondiala. Au fost adoptate reguli procedurale bazate pe
coduri de buna conduita si sisteme de stimulare. Ele nu definesc a priori norme de
comportament, dar reglementeaza un proces continuu de negociere intre State,
definind principii directoare nonimperative comune Statelor si destinate a ghida
strategiile lor. Instituirea unui cod de buna conduita ajunge sa stabilizeze relatiile
intre dieferitii acori ai pietelor financiarae, in juriul unor norme comune. Sub
auspiciile FMI, Statele ajung sa puna in practica o noua arhitectura in jurul unor
zone- tinta care permit definirea zonelor de fluctuatie monetara dincolo de care
autoritatile se angajeaza sa intervina.
Se realizeaza noi aranjamente institutionale. Credibilitatea regulilor cheama la
instituirea unor aranjamente institutionale care sa poata reda institutiilor Bretton
Woods o reala capacitate de actiune. Este intarita legitimitatea politica a FMI.
Controlul interdependentelor impune crearea unor institutii dotate cu o reala
capacitate care sa stimuleze evolutia comportamentelor Statelor si functionarea
pietelor, intr-o directiva propice satabilitatii economiei mondiale. Comitetul
Interimar FMI (sau Consiliul de Administratie transformat in Consiliu, compus din
ministrii tarilor membre) devine o veritabila instanta de decizie. Se instaureaza un
Consiliu de securitate economica si financiara. Cooperarea intre FMI si Banca
Reglementarilor Internationale se intareste in acest cadru, in special cu titlu de
supervizare mondiala a activitaitii conglomeratelor financiare.
Ipoteza 3: primatul finantelor: un model depasit. Un nou sistem de masura al
valorilor activelor imateriale si al performantei plasamentelor. Modelul pietei
financiare, un model depasit
Este repusa in discutie hiperfinanciarizarea economiilor de la sfarsitul anilor 2000.
Cresterea bulei financiare, constituirea bulelor speculative pe instrumentele
financiare, pe creantele bancare si pe materiile prime, au alimentat critici dure asupra
continutului si moralei capitalismului financiar. Financiarizarea fara limita a
economiei, se resimte in special in presiunea pe termen scurt exercitata de catre
investitori in asteptarea unei rentabilitati imediate si ridicate, putin compatibila cu
nivelul de crestere al economiei reale. Comportamentele de predatori al unor fonduri
deservesc financiar proiectele de investitii pe termen lung si in termen larg,

124

ipotecheaza cresterea. Contestarea omniprezentei finantelor (in special piata


financiara) este dubla:
1. Randamente financiare rezonabile: dictatul exersat de catre piete asupra vietii
economice a condus la o punere in discutie a ipotezei conform careia,
liberalizarea miscarilor de capital si integrarea in cresterea pietelor ar permite
o mai buna alocare a capitalurilor pe plan mondial si ar constitui astfel o
parghie de crestere si de dezvoltare economica. Finaciarizarea economiei
(deconectarea sferei financiare de economia reala) se dovedeste a fi un model
istoric al imperativelor unei economii fondate pe cunostere si dezvoltare
durabila. Randamentele financiare cerute de catre fonduri, revin la niveluri
acceptabile in corelare cu nevoile de finantare ale proiectelor de investitii ale
intreprinderilor.
2. Noi modele de valorizare a activelor in cadrul unei economii bazate pe
investitii imateriale si cunostinte. In conceptul post-tailorian, finantele (ale
intreprinderilor si ale pietei) erau corelate cu rezultatele activitatilor
economice : valorizarea monetara a activelor materiale si imateriale in valoare
de piata. Tranzitia catre o economie a cunoasterii si a activelor imateriale a
scos in evidenta limitele acestei evaluari pur monetare: evaluarea
intangibilelor (cunostinte si know- how, partajarea cunostintelor in retea,
componenta informationala si cognitiva a bunurilor si serviciilor) nu se
coreleaza cu schemele economiei financiare. Modelele de evaluare ale activelor
in special imateriale, sunt profund transformate pentru a reincadra intr-o
maniera noua problematica valorilor activelor si intreprinderilor in ansamblul
lor, precum si cele ale randamentelor financiare ale plasamentelor. In acest
cadru, procesul de evaluare trebuie sa fie capabil sa integreze economia
cunostintelor si know- how-urile noi. Acest lucru se va sprijini pe evaluarea de
proximitate care restaureaza locul relatiei de proximitate banca-intreprindere
si banca-piata. Intr-un cadru mondializat, teritoriile regionale, financiare se
organizeaza in retea in jurul actorilor de proximitate: piata regionala
electronica (bazata pe directiva europeana privitoare la emiterea de moneda
electronica), banci de proximitate specializate pe investitie si inovare, fonduri
de plasament colectiv cu vocatie regionala.
Ipoteza 4: crize bancare, finaciare si cambiare periodice. Finantele, bolnavul cronic
al economiei. Incertitudinea se resimte peste tot, crizele sunt periodice iar
reglementarea este absenta
Sistemul financiar este zguduit de crize frecvente si imprevizibile. Incertitudinea
ramane elementul principal. Nicio reglementare financiara nu este acceptata si deci
nu functioneaza. Finantele sunt considerate ca o activitate cronica, in criza. Dupa
criza subprimelor, punerea in evidenta a complexitatii in crestere a activitatilor

125

financiare, bruiajul intre activitatile bancare, financiare, de asigurare intr-un cadru


globalizat, cautarea unei reglementari globale, raman deziderate nerealizate.
Functiunea de creditor salvator al bancior centrale, ramane instrumentul principal
pentru injectarea de lichiditati in cazul crizelor. Socurile care afecteaza sistemul
financiar, conduc bancile la restrangerea periodica a ofertelor de creditare. La
declansarea crizelor, bancile devin severe in acordarea imprumuturilor atat pentru
particulari cat si pentru intreprinderi.
2.2.2 Variabile interne
I. DEMOGRAFIE IN AREAL
1. Definirea variabilei
Demografia este determinata de trei variabile principale: sporul natural, mortalitate
si fluxuri migratorii.
In arealul proiectului cele trei variabile au avut evolutii contradictorii.
2. Indicatori
-populatia totala, populatia activa
-sporul natural
-populatia repartizata pe grupe de varsta
-soldul migrator
-indicator privind dependenta economica
3. Retrospectiva/Evolutia indicatorilor
De la ultimul recensamant efectuat in anul 2002, cand municipiul Ramnicu
Valcea avea o populatie de 107.726 locuitori, se remarca o scadere de 8,3% ajungand
conform ultimelor statistici, la o populatie de 98.776.
Un indicator relevant pentru analiza demografic a municipiului Rmnicu
Vlcea l reprezint i densitatea populaiei. Aceasta nregistra la data de la 1 iulie
2010, valoarea de 1244,17 loc/km2, indicator n scdere n anul 2011 (raportat la
valorile estimative ale recensmntului populaiei i locuinelor, rezult o valoare de
1034,10 loc/km2). Fa de comunele din jur, Municipiul Rmnicu Vlcea are cea mai
mare densitate a populaiei, urmat de Bile Govora. Aceast densitate se explic prin
puterea de atracie a oraului Rmnicu Vlcea, a numrului de locuri de munc
existente i a funciilor sale urbane.
n anul 2002, la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea, populaia ocupat era
de 40.182 locuitori, adic 41,34% din total populaia stabil nregistrat, mai mic

126

comparativ cu media regional (46,2%). Ponderea cea mai mare a populaiei ocupate
este n sectorul industrial, urmat de sectorul servicii i comer.
Conform I.N.S, numarul mediu al salariatilor din Ramnicu Valcea la nivelul
anului 2012 era de 38.868, mai mult de jumatate din numarul mediu al salariatilor
inregistrati la nivelul judetului (73757). La nivelul municipiului numarul somerilor a
fost in scadere la sfarsitul anului 2011 cand s-au inregistrat 2007 someri fata de anul
precedent cand s-au inregistrat 3478 la sfarsitul lunii decembrie 2010. In ultimii 2 ani
numarul somerilor a fost tot in crestere.
Evolutie oscilanta a mortalitatii generale, ascendenta fata de recensamantul
din 2002, descendenta in perioada 2008-2009 si cu valori constante in perioada 20102012. Rata mortalitatii la nivelul anului 2012 a fost de 7,65%o. Trend oscilant si al
natalitatii in perioada dintre recensamintele din 2002 si 2011 dar cu o valoare aproape
egala intre anii 2002 cand au fost inregistrate 985 persoane decedate si 2012 cand s-au
inregsitrat 983 persoane decedate. Rata natalitatii la nivelul anului 2012 a fost de
9,95%o.
Spor natural pozitiv la nivelul anului 2012 si cu trend ascendent din 2011.
4. Ipoteze
O proiectie furnizeaza imaginea a ceea ce ar putea fi populatia in termeni cantitativi
in viitor, plecand de la cunoasterea trecutului si evaluand ipoteze privitoare la sporul
natural, mortalitate si fluxul migrator. Incertitudinile privind aceste elemente sunt
importante.
Ipotezele tin cont de comportamentele individuale sau de evolutiile din societate.
Aceste ipoteze au fost realizate plecand de la evolutiile in perioada anilor 1990-2012,
focusandu-se pe datele celor trei recensaminte din aceasta perioada.
Ipoteza 1: usoara scadere demografica, si o relativa imbatranire a populatiei.
Proiecii pentru 2003-2025 (varianta medie) - evoluia populaiei proiectate (mii
persoane) (anexa 1b i anexa 1c)
2003
Regiunea
Sud Vest
Oltenia(tota
l)
0-14

2005

2010

2013

2015

2020

2.32 2.304, 2.233, 2.204, 2.149, 2.054


9,4
6
5
3
4
,3

388,

363,0

321,0

306,6

297,3 272,0

2025

2013-2005
Nr.

1.950,
4 100,3
242,1

-56,4

2025-2005

Nr.

-4,4%

354,
2

15,4
%

120,

33,3

127

15-59

1.57 1.572, 1.557, 1.548,


3,3
7
1
9

60 si peste

367,
5

368,7

354,7

348,8

1507, 1.432
2
,8

345,0 349,5

1.359,
9

348,3

-23,8

-19,9

15,5%

-1,5%

212,
8

13,5
%

-20,4

5,5%

-5,4%

Sursa: INCSMPS, conf.INS, Proiectarea populaiei Romniei n profil teritorial pn n


2025 (realizat n 2003) - varianta medie
Se ateapt ca i n urmtorii ani tendina de scdere a populaiei totale a judetului
Valcea s se menin pe toate grupele de vrst, aa cum este previzionat prin
extrapolarea proieciilor INS asupra populaiei regiunii pentru perioada 2003-2025.
Ipoteza se bazeaza pe cresterea sperantei de viata si pe tendina de scdere a sporului
natural. Avand in vedere aceste tendinte, in special imbatranirea populatiei, nevoile
in materie de servicii pentru aceasta categorie vor fi in crestere intr-o maniera
importanta (asistenta de zi, asistenta medicala si eventual plasament
institutionalizat). De asemenea, in acest context, resursele locale pot constitui un atuu
intr-o specializare suport, atat pentru populatia locala cat si pentru turism
specific/servicii specializate pentru nonrezidenti. Cu toate acestea ne putem imagina
ca generatiile viitoare de pensionari vor fi intr-o stare de sanatate mai buna decat
generatiile anterioare. In plus, intr-un context favorabil si preluand experiente
similare din Uniunea Europeana, competentele seniorilor vor fi mai bine utilizate.
Termenul de pensionar se va estompa in favoarea celui de seniori tutori
implicati in sistemul educativ, in intreprinderi sau in domeniul asociativ din
societatea civila.
Ipoteza 2: continuarea tendintelor demografice actuale in contextul unei politici
reactive fara masuri proactive in domeniu
Scaderea populatiei are loc in special ca urmare a fluxurilor migratoare negative dar
si a imbatranirii populatiei, consfintind o lipsa de atractivitate a TERITORIULUI cu
exceptia perioadei sezonului estival. Lipsa de atractivitate va fi accentuata de
influenta schimbarilor climatice in lipsa unei politici ambientale adecvate si a unor
planuri de actiune in domeniul energiei durabile la nivel zonal si local. Dificultatile
economice majore vor influenta spre o ruptura a indicatorului spor natural, datorita
unei crize de incredere in viitor. Speranta de viata va cunoaste si ea o aplatizare
datorata unor conditii sanitare precare si dezvoltarii unor noi patologii si maladii
degenerative ca urmare a modului si conditiilor de viata.

128

Ipoteza 3: cresterea atractivitatii care va influenta un sold migrator considerabil


pozitiv
Se estimeaza ca toate tarile europene vor avea nevoie, intre anii 2015-2020, de un sold
migrator pozitiv pentru a mentine la un nivel acceptabil ponderea populatiei de
varsta activa. Implantarea de noi activitati stau la originea soldurilor migratoare
pozitive prin noi sositi adesea cu studii superioare. O politica activa in domeniul
dezvoltarii industriale in conditii de eficienta energetica, cat si o politica in domeniul
turismului care sa conduca la o activitate continua, pot constitui elemente care sa
favorizeze soldul migrator in sens pozitiv. Aceste doua politici sunt sau pot fi
sustinute prin politica europeana in domeniul transporturilor TEN-T si in
domeniul protectiei mediului si dezvoltarii durabile. Cresterea economica
sustenabila poate schimba si increderea in viitor, influentand astfel si o noua
relansare a indicatorului, spor natural.
II. CULTURA, CREATIVITATE, AGREMENT
1. Definitie:
Creativitatea culturala se bazeaza pe individualitati (artistii,) structuri (companiile
din domeniu), initiative (artisti reuniti in colective) si retele. Aceasta se sprijina pe
Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural si National, fiind un
serviciu deconcentrat, cu personalitate juridica al Ministerului Culturii, dublata de
responsabilitatile exercitate de colectivitatile locale in domeniul cultural.
Din punct de vedere formal, atractivitatea culturala a zonei se defineste drept
capacitatea acesteia de a atrage activitati pe teritoriul sau. Productia culturala la nivel
global se industrializeaza sub influenta americana, ceea ce a generat aparitia unei
ramuri conexe, care adeseori inglobeaza
activitatea denumita entertainment
(divertisment/agrement). Intr-o economie globala unde influentele se intrepatrund,
aceasta atractivitate trebuie marita in cazul unor fluxuri de turisti veniti sa consume
servicii sau produse culturale, inclusiv sub noile forme ale entertainmentului
(divertisment/agrement).
2. Indicatori:
-Echipamente culturale inclusiv cele conexe (agrement)
-Evenimente-festivaluri
-Formare in domeniul artistic
-Indicele de utilizare al echipamentelor culturale
-Dinamism economic

129

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare

Obiective religioase
In cadrul municipiului Ramnicu Valcea, dar si in zona periurbana a acestuia se
regasesc importante obiective religioase reprezintate atat ca edificii de arhitectura cat
si ca ansamble cu incarcatura istorica, printre care:
Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului este construita intre anii 1851-1856, in timpul
domniei lui Barbu Stirbei si conducerii Episcopului Calinic, pictura in ulei apartinand
pictorului Gheorghe Tattarescu. Istoria acestui ansamblu dateaza din vremea
domnitorului Radu cel Mare, fiind infiintat intre anii 1503-1504, cladirile acesteia
fiind arse complet in timpul razboiului turco-austriac din 1737, si recladite in 1749
pentru a fi arse din nou in cadrul incendiului din 1847 ce a distrus jumatate din oras;
Schitul Cetatuia, in varianta refacuta in timpul domniei lui Serban Cantacuzino, intre
anii 1677-1680, iar frescele interioare realizat in anul 1853 de catre Gheorghe
Tattarascu, edificiul initial fiind construit in 1525, de catre Radu de la Afumati pe
locul unei vechi biserici din secolul al XV-lea, domnitor ce avea sa fie asasinat in
incinta bisericii 4 ani mai tarziu, de catre boieri potrivnici politicii de independenta
fata de imperiul Otoman;
Schitul Inatesti, un edificiu reprezentativ pentru arhitectura romaneasca, construit in
1751, in prezent inglobat in cadrul complexului Seminarul Teologic Sfantul
Nicolae;
Schitul Troianu prezenta in varianta refacuta a bisericii din secolul al XVIII-lea si
casei staretiei, de catre staretul Manastirii Hurez, intre anii 1840-1842;
Schitul Ostrov, aflat pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei de la
Calimanesti, este un schit de calugarite si a fost ctitorita de catre domnitorul Neagoe
Basarab si sotia sa, doamna Despina, pe locul unei biserici mai vechi, intre ani 15201521;
Biserica Catolica Sfantul Anton, construita intre 1723-1724;
Biserica Buna Vestire, construita in timpul domnitorului Mircea Ciobanul si
reconstruita complet dupa ce a fost arsa in timpul conflictului austroturc, intre anii
1716-1718, avand fresce sculptate in piatra din anul 1747;
Biserica Cuvioasa Paraschiva, cea mai veche constructie bisericeasca din Ramnicu
Valcea, a fost inceputa de catre Patrascu cel Bun si finalizata de Mihai Viteazu, fiul
acestuia, pe vremea cand era ban al Mehedintiului, in anul 1587;
Biserica Sf. Ioan Botezatorul, recladita in anul 1813 si construita din zid intre anii
1912-1922, necunoscandu-se data exacta a primei temelii;
Biserica Sf. Dumitru, constructia ce dateaza din anul 1815. Data exacta la care a fost
ridicata nu se cunoaste, insa exista o traditie conform careia, biserica ar fi fost initial o
capela a unei comunitati franciscane, iar unele documente atesta ca ar fi fost rezidita
intre anii 1783-1784;

130

Biserica Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-1764, iar la 20 iunie 1848, in prezenta lui
arnatei revolutionare condusa de generalul Gheorghe Magheru, locuitorii
Ramnicului s-au adunat pentru a sfintii steagurile revolutiei;
Ansamblul Manastirii Cozia amplasat la 22km in nordul municipiului, pe drumul
national Ramnicu Valcea Sibiu, a fost contruit intre 1386-1388 de catre Voievodul
Tarii Romanesti Mircea cel Mare si este unul din cele mai vechi si mai complexe
monumente istorice si de arta. Pictura acesteia a fost renovata in vremea lui Neagoe
Basarab, in anul 1517, an in care a fost realizata si fantana cu acelasi nume.
Ansamblul Manastirii Horezu, construita intre ani 1690-1693 de catre domnul Tarii
Romanesti Constantin Brancoveanu, este amplasat la nord de municipiul Ramnicu
Valcea, pe drumul national 67 Ramnicu Valcea Targu Jiu.
Manastirea Govora, una din cele mai vechi manastriri din Tara Romaneasca,
monument de arhitectura medievala, este situata la 18km de municipiul Ramnicu
Valcea pe drumul catre Baile Govora.
3.
Muzee
Principale ale municipiului Ramnicu Valcea, sunt:
Muzeul de Istorie amplasat in cadrul fostei Scoli cu ceas, scoala primara de
baieti Take Ionescu din secolul al XIX-lea expozitia permanenta cuprinzand de la
marturii arheologice din perioada paleolitica, neolitica si cea a bronzului pana la
crearea statului modern si Razboiul de Independenta din 1877;
Muzeul Satului Valcean, din comuna Bujoreni intins pe o suprafata de 8 ha
are aspectul unui sat muzeu, prezentand astfel imaginea unei asezari rurale
traditionale, incluzand si institutiile social-culturale ale vremii;
Muzeul de Arta amplasat in Casa Simian, edificiu construit in 1940 in
stilul neoromanesc, avandu-i ca arhitecti pe Gheorghe Simotta si Nicolae Lupu.
Expozitia permanenta cuprinde lucrari apartinand unor artisti de renume pentru
pictura romaneasca, printre care Nicolae Grigorescu, Ipolit Strambu, Ion Georgescu,
Nicolae Vermont, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady etc. De asemenea, expozitia
permanenta include si un tablou din Scoala Venetiana din prima jumatate a secolului
al XVIII-lea.
4.
Lucrarile de arta
Lucrarile de arta specifice ale municipiului Ramnicu Valcea sunt reprezentate
de Monumentul domnitorului Barbu Stirbei din parcul Zavoi (Contantin Mihailescu,
1920), Fantana lui Turbatu (C. Maldarescu zis Turbatu, 1844) centrul adunarii
revolutionare de la 29 iulie 1948 unde, pentru prima oara intr-un cadru oficial, a fost
intonat actualul imn de stat Desteapta-te Romane, Statuia Domnitorului Mircea cel
Batran (Ion Irimescu, 1968), Statuia Independentei (I. Iordanescu, 1915) monument
ce simbolizeaza Romania cu chip indurerat pentru fii cazuti vitejeste in lupte,
Fantana cu bustul lui Constantin Brancoveanu (C. Mihailescu, 1913).
5.
Case memoriale

131

Casele memoriale au drept scop prezentarea faramelor din ambianta locurilor


natale, a copilariei, tineretii sau a maturitatii marilor personalitati, intre care se afla
Casa Memoriala Anton Pann imobil monument de arhitectura urbana de la
jumatatea secolului al XVIII-lea, cu foisor si pivnita. Casa-muzeu a fost translatata cu
37 de metri fata de amplasamentul initial datorita sistematizarii si reamenajarii
teritoriale iar expozitia punde in lumina calatoriile prin imprejurimile Valcei ale celui
ce a ramas in istorie drept fiul Pepelei cel istet ca un proverb ce a fost dascal de
musichie la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului.
6.
Biblioteci
Bibliotecile municipiului sunt prezentate ca punct de atractie datorita, nu
numai fondului de carte, prin vechimea acestora si chiar prezenta incunabulelor, dar
si prin cladirile in care sunt amplasate, monumente arhitectonice. Dintre acestea se
remarca Biblioteca Judeteana Antim Ivireanul, fiind conceputa, initial, in ideea
unui centru cultural al comunitatii, fara insa a renunta la serviciul traditional de
biblioteca.
7.
Teatre
In perioada 1960-1980, teatrul popular din Ramnicu Valcea a fost unul din cele
mai valoroase teatre de amatori la nivel national, castigand astfel numeroase premii
nationale si internationale. Astfel, municipiul Ramnicu Valcea cuprinde doua teatre
importante:
Teatrul Antonn Pann constituit in mai 1990 ca insititutie de continuare a
unei lungi traditii teatrale, in locul teatrului popular
Teatrul Municipal Ariel infiintat in anul 1998 ca institutie artistica aflata in
subordinea municipalitatii, pe structura fostei Societati Culturale nonprofit Ariel.
8. Filarmonici
Filarmonica Ion Dumitrescu din Ramnicu Valcea, a fost infiintata in 1995, a
preluat compozitii muzicale din perioada pre-decembrista si a colaborat cu
majoritatea filarmonicilor din romania, precum si cu alte institutii de cultura,
impreuna realizand numeroase proiecte de succes (Festivalul National Tinere
Talente, concerte, opere si operete puse in scena, proiecte culturale etc).
Cultura si noile activitati conexe ale acesteia, sunt un element de dezvoltare
economica. Impactul economic cel mai vizibil al acestora, influenteaza veniturile din
turism.
In fapt, daca Franta este cea mai vizitata tara din lume, se poate face usor
legatura intre turism si patrimoniu (Luvru, Orsay, Castelele de pe Loire, Mont-StMichel, Festivalul Palme dOr , etc constituie atuuri evidente). In Romania, exemplul
de succes in turism prin cultura a fost dat de Sibiu Capitala Europeana a Culturii2007. Festivalul International de Teatru de la Sibiu (FIT) , unul din cele mai
importante festivaluri de gen din lume, impreuna cu Festivalul International de Jazz

132

Sibiu au condus la alegerea orasului Sibiu drept Capitala Culturala Europeana in


anul 2007. (Festival Arta Medievala) Ca si in cazul Sibiului, diversitatea si
multiculturalismul pot favoriza o productie culturala care sa confere o atractivitate
sporita TERITORIULUI. De asemenea trecutul imperial austriac al zonei la care se
adauga perioada imperial romana a, pot fundamenta o animare a TERITORIULUI in
scopuri turistice plina de farmec.
4. Ipoteze
Ipoteza 1: disparitia creativitatii si atractivitatii culturale in regiune
Modelul global si al institutiilor internationale se impun in fata creativitatilor locale.
Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi-identice la nivel mondial,
ajungand sa se banalizeze. Nu mai este nimic particular de aratat sau experimentat in
TERITORIU.
Ipoteza 2: cresterea exploziva a atractivitatii culturale in TERITORIU
In cadrul unor politici publice active si a unui angajament al sectorului privat in
agregare, TERITORIUL este capabil sa construiasca o realitate culturala bazata pe
industriile culturale, bogatia patrimoniului si artele spectacolului in toate formele lor.
Cu cat o regiune stie sa atraga activitati, cu atat nivelul ei de viata reala este mai
ridicat si acea regiune isi poate creste atractivitatea. Prin dezvoltarea unei abordari in
retea, este posibil ca aceasta atractivitate sa se coaguleze prin crearea unuia sau mai
multor poli de activitate culturala, jucand un rol declansator in creatia culturala si
artistica a intregului TERITORIU. Toate acestea conduc la o crestere a consumului
cultural local dar si aparitia unui turism cultural.
TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalitatii si poate exploata
toate fatetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local, intracomunitar si
international.
Ipoteza 3: aparitia unui pol unic de creativitate si atractivitate culturala in
TERITORIU
TERITORIUL nu a reusit sa creeze o dinamica globala care sa se dezvolte armonios in
domeniiile patrimoniului, creatiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a focalizat in
Ramnicu Valcea pe infrastructura si resursele de turism. Aceasta atrage artisti,
expozitii, vizitatori, industrii culturale, sustinute de fonduri internationale, europene
si ale colectivitatii locale.
Restul TERITORIULUI ramane centrat doar pe
valorificarea patrimoniului si pe activitati de creatii culturale de anvergura modesta.

133

III. CALITATEA MEDIULUI


1. Definitie:
Prima definitie tehnica a mediului a aparut in anii 20, ca ansamblul conditiilor
naturale (fizice, chimice, biologice) si culturale (sociologice) susceptibile sa
influenteze toate organismele vii si activitatile umane. Incepand cu anii 60, aceasta
notiune acopera resursele natural biotice (fauna, flora) si abiotice (aer, apa, sol) si
interactiunile reciproce, aspectele caracteristice ale peisajului si bunurile care compun
mostenirea culturala.
In maniera generala, mediul defineste ansamblul de elemente naturale si artificiale in
cadrul caruia se deruleaza viata umana.
Cu provocarile ecologice actuale, aceasta notiune a capatat o dimnsiune mondiala.
Cand evocam perceptia noastra asupra mediului (social, ecologic, politic) trebuie
deci sa integram dimensiunea mondializarii si sa o definim de la inceput la scara
mondiala.
Totusi, componenta sa teritoriala este una puternica: mediul este de asemenea
perceput ca un teritoriu destructurat si amenajat tinand cont de necesitatile omului
dar adaptat la necesitatile economice, industriale si financiare.
In competitia teritoriala care s-a instaurat intre zone/regiuni/tari, teritoriile pot sa
propuna alegeri voluntariste in favoarea mediului, ca factori ai unei dezvoltari
durabile si sustenabile pe de o parte dar si ca factor al atractivitatii teritotriale pe de
alta parte.
Mediul, ca element de atractivitate este definit de doua dimensiuni:
-mediul in sensul de spatiu emblematic: spatii naturale care contribuie la crearea
imaginii si la notorietatea unui teritoriu (litoral, masivi muntosi..)
-mediul in sens obisnuit: calitatea aerului, apei, emisii chimice sau sonore,
sentimentul de securitate (in plan industrial). Aceasta natura obisnuita participa la
buna functionare a ecosistemelor (concept de coridor ecologic) dar de asemenea si la
atractivitatea unui teritoriu.
2. Indicatori
-Calitatea aerului (intensitatea emisiilor de gaze)
-Gestionarea deseurilor
-Productia si consumul energetic

134

3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare
Pana acum circa 30 de ani, provocarile/dezbaterile erau in special de natura
economica si tensiuni geo-politice. In ultimii ani, in special in perioada de preaderare
la Uniunea Europeana de dupa anul 1998 si accentuat dupa aderarea la Uniunea
Europeana in anul 2007, provocarile/dezbaterile au capatat un caracter complex:
-provocari in domeniul calitatii mediului: impact definit de schimbarile climatice
-provocari socio-economice: cresterea pretului petrolului, liberalizarea pietei gazului
si electricitatii, dezvoltarea /modernizarea industriala insuficienta
-provocari geo-politice: scaderea resurselor energetice fosile.
3.1. Energia
Productia si distributia de energie au fost in Romania in mod traditional si sunt in
continuare ,foarte centralizate. Mari operatori nationali joaca un rol preponderent. La
nivelul retelei de transport a energiei electrice continua sa existe un singur operator,
Transelectrica SA. Acesta este considerat serviciu public conform licentei sale de
transport si dispecerizare si este asigurat in conditii nediscriminatorii pentru toti
utilizatorii. La nivelul TERITORIULUI, distribuitorul zonal este CEZ SA.
Preurile din regiune sunt ridicate pentru c se import mult energie, transporturile
sunt costisitoare, iar pieele sunt fragmentate. Aa cum a demonstrat criza gazului
din ianuarie 2009, aprovizionarea cu energie este nesigur, iar metodele curente de
producie reprezint surse de poluare semnificative. Cu toate acestea, regiunea se
mndrete cu cunotine vaste n domeniul eficientizrii i al surselor de energie
nepoluant, a cror promovare i mediatizare s-ar putea dovedi a fi extrem de util.
In municipiul Ramnicu Valcea au fost identificate ca active capacitati de productie in
domeniul producerii de energiei electrice.
3.2. Gestiunea deseurilor
Principalele provocari sunt reprezentate pe de o parte de evolutia capacitatii de
eliminare si gestionare a deseurilor menajere si deseurilor simple ale intreprinderilor,
si pe de alta parte gestionarea deseurilor speciale din procesele industriale si
decontaminarea siturilor poluate istoric.
3.3. Calitatea aerului
Problemele actuale de mediu sunt acidifierea atmosferei, precipitatiile acide, efectul
de sera si distrugerea stratului de ozon, cauza acestora fiind reprezentata de emisia
substantelor in atmosfera.

135

In cadrul municipiului Ramnicu valceam calitatea aerului este supravegheata in


cadrul celor doua statii de monitorizare, cea de pe Platforma Chimica statie de fond
industrial si cea de la Gradina Zoologica statie de fond urban. Aceste statii sunt
amplasate in zone cu impact din punct de vedere al evaluarii publerilor
sedimentabile si monitorizeaza in sistem automat parametrii reprezentati prin
masurarea imisiilor de poluanti gazosi si parametrii meteo. In ceea ce priveste
precipitatiile, acestea sunt monitorizare la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului
Valcea si in localitatea Vladesti.
Poluarea provenita atat din activitatea industriala, cat si din activitatea rezidentiala,
este monitorizata pe platforma chimica a municipiului. principalele surse de poluare
provin din industria chimica prin Platforma Chimica Oltchim Ramnicu Valcea si
Uzinele Sodice Govora, arderea combustibililor de la termocentrale prin CET Govora,
centralele urbane si depozitul de zgura si cenusa ale acesteia, traficul rutier si
incinerarea deseurilor.
4. Ipoteze
Ipoteza 1: un soc climatic neanticipat
Schimbarile climatice si accelerarea efectelor sale asupra mediului se vor simti si vor
constitui principalul factor de ruptura. Acest scenariu ia in considerare ipoteza unei
evaluari gresite a conditiilor climatice viitoare si unei cunoasteri imprecise a
sectoarelor de activitate cele mai sensibile la schimbarile climatice. In absenta unei
capacitati de reactie, impactul schimbarilor climatice sunt vizibile, pierderile
acceptate si masurile de adaptare tardive sunt considerate prea costisitoare pentru a
fi puse in aplicare in comparatie cu prejudiciile aduse.
Ipoteza 2: vulnerabilitatea resurselor energetice europene reprezinta un factor de
ruptura
Mai presus decat problema disponibilitatii rezervelor, este concentrarea acestora in
cateva zone geografice. Acest lucru este valabil atat pentru petrol cat si pentru gaz,
ambele punand probleme deosebite in privinta estimarii preturilor in viitor. Romania
in schimb, se confrunta cu un excedent, exportul ajungand in ultimul timp la 10% din
cantitatea produsa. Exportul s-a facut pana in prezent in special catre Ungaria
(intraeuropean) dar si spre Serbia in mai mica masura (in prezent teritoriu
extracomunitar). Pozitia Teritoriului il poate impune ca pol de excelenta pentru
tranzitul excedentul energiei electrice spre Serbia.

136

Ipoteza 3: politici active in domeniul ambiental in general de protectie si conservare


a biodiversitati in special
Societatea, stiinta si tehnologia ca factori cheie satrans legati intre ei, conduc catre o
relatie simbiotica si benefica a acestor factori. Aceasta ipoteza proiecteaza o situatie
ideala in care stiintele si tehnologiile s-au dezvoltat intr-un mod inteligent pentru a
garanta dezvoltarea durabila la toate nivelurile. Mediul, biodiversitatea in general,
este luat in calcul permanent in momentul luarii deciziilor, in special datorita
faptului ca ele au un impact asupra viitorului. Aceasta presupune pe de o parte, ca
problematica mediului sa fie reprezentata si aparata ca problematica economica cu
aceeasi intensitate ca si problematicile economica si sociala, si, pe de alta parte, ca
decidentii sa dispuna si sa utilizeze indicatori pertinenti. Aceasta ipoteza poate
capata o importanta deosebita la nivelul unui Pact Teritorial Extins la nivelul
intregului areal severinean printr-o politica speciala orientata spre biodiversitate si
crearea unui continuum al protectiei biodiversitatii (realizarea unor coridoare
ecologice).
IV. DISPARITATI TERITORIALE
1. Definitie:
Precum majoritatea regiunilor si zonelor din Romania, TERITORIUL cunoaste
dezechilibre in dezvoltarea sa spatiala. Aceste dezechilibre sunt structurale si sunt
legate de mai multi factori:
-factori naturali: disparitati intre zona Ramnicu Valcea si restul TERITORIULUI iar
in cadrul municipiului, intre zona urbana a orasului si zonele periurbane
-structura economiei, in care distingem zone strict turistice sau agricole si localitati in
care exista activitati industriale
-structura demografica si fluxurile migratoare ca si densitatea populatiei
-nivelul de servicii si echipamente publice
La scara TERITORIULUI exista zone de concentrare economica si populatie si zone
cu o concentrare mai mica economica si populatie, cu un grad de izolare dat de o
infrastructura deficitara. O reflectie asupra consecintelor evolutiei demografice
trebuie sa confrunte proiectiile statistice cu previziunile privind evolutia la nivel
societal mai putin previzibile. La nivelul TERITORIULUI observam fenomene
cumulative intre diferiti factori structurali de dezechilibru, la care se adauga
dinamica dezechilibrata a teritoriilor de proiect.

137

2. Indicatori:
- Evolutia accesibilitatii
- Evolutia populatiei
- Evolutia indicelui de ocupare
- Evolutia indicelui somaj
- Evolutia serviciilor si echipamentelor
- Evolutia dinamicii si coerentei structurarii teritoriale
3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare:
Si acest TERITORIU a cunoscut o industrializare fortata in perioada comunista si un
exod dinspre rural spre urban. Astfel au aparut si s-au dezvoltat industria chimica
(Oltchim SA, Uzinele Sodice Govora, Resin SRL) si cea energetica (hidrocentrale si
CET Govora SA). Zonele intravilane urbane s-au extins progresiv cu impact in special
dupa anul 2000, cand dezindustrializarea a accentuat echilibrul teritoriului. Se
observa o densitate deosebita in zona orasului Ramnicu Valcea si o tendinta de
imbatranire a populatiei in toata zona. Dezechilibrele teritoriale sunt importante in
mai multe domenii:
-accesibilitate in anumite zone rurale, reteaua de transport colectiv functionand doar
la nivelul orasului Ramnicu Valcea si catre anumite destinatii din Zona
Metropolitana autostructurata, in special localitatile turistice in perioada sezonului
estival
-accesul la servicii precum cultura, sport, tehnologii de informatii si comunicare,
servicii publice in general, inclusiv sanatate
4. Ipoteze
Ca urmare a inertiei lor specifice, evolutiile demografice pot face obiectul unei
previziuni. Ele trebuie realizate la nivel judetean, intercomunitar si la nivelul marilor
localitati. Aceste proiectii trebuie sa fie evaluate in contextul diferitelor ipoteze de
evolutie socio-economice.
Ipoteza 1: declin economic al TERITORIULUI: criza atinge cea mai mare parte a
TERITORIULUI in lipsa unei politici de solidaritate
Proiectele TERITORIULUI sunt bine structurate pe hartie cu sprijinul actorilor locali
si zonali, dar nu sunt finantate datorita unor deficiente in capacitatea financiara.
Acestea au aparut ca urmare a lipsei unor instrumente care sa sustina dezvoltarea

138

economica si printr-o crestere a nivelului fiscal obligatoriu. TERITORIUL pierde din


competitivitatea internationala si deficientele locale nu sunt remediate. Cresc
puternic finantarile pentru echipamentele colective, fara sa poata fi controlat costul
de functionare a echipamentelor, ceea ce conduce la o scadere a calitatii serviciilor
sociale. Dezechilibrele teritoriale se reduc intr-o prima faza inainte de a se agrava si
mai mult in continuare. Strategia teritoriala are efecte minore fiind de factura
dirijista.
Ipoteza 2: dezechilibu accentuat cauzand o marire intre localitatile dezvoltate si
cele nedezvoltate
Polii de excelenta se dezvolta ca o prioritate pentru toate colectivitatile locale ale
TERITORIULUI (Ramnicu Valcea, zonele industriale, zonele turistice). In zonele mai
putin dezvoltate/fragile practic nu se mai investeste in dezvoltarea economica si
/sau dezvoltarea infrastructurii. Fractura teritoriala si sociala creste. Cateva zone
profita in detrimentul celorlalte in care declinul economic se accentueaza. Politicile si
strategiile pentru teritoriile de proiect (ITI) sunt abandonate de catre initiatori.
Tensiunile in TERITORIU se agraveaza. Desertificarea spatiilor in dificultate se
accentueaza, in special datorita declinului serviciilor publice si private.
Ipoteza 3: un echilibru dinamic intr-o logica win-win
Administratiile publice asigura o egalizare economica si sociala a teritoriilor. Polii de
excelenta sunt incurajati. TERITORIUL se adapteaza la transformarile continue si
anticipatoare ale structurilor econmice. Dezvoltarea locala este asigurata de proiecte
de teritoriu coerente si fondate pe principiul subsidiaritatii ascendente, plecand de la
realitatile TERITORIULUI si actorii din teren. Nivelul regional si/sau national nu
impun constrangeri strategice in dezvoltare. Echipamentele colective si serviciile
realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipand nevoile viitoare. Solidaritatea
teritoriala si dezvoltarea locala se intrepatrund intr-o logica win-win.
V. EVOLUTIA TESATURII ECONOMICE A ZONEI
1. Definitie:
Tesatura economica a TERITORIULUI a evoluat puternic in ultimiii 20 de ani. In
acesti ani TERITORIUL, ca de altfel intreaga tara, a trecut de la o economie de stat
planificata care a impus o industrializare fortata, puternic intensificata in peroada
anilor 70-90 la o economie de piata privata. Procesul de privatizare in industrie si de
retrocedare a proprietatilor desfasurate lent si netransparent au ingreunat procesul
de trecere la o economie de piata eficienta si competitiva avand deci si un efect lent
asupra tesaturii economice a TERITORIULUI. Mult timp fara o piata adevarata si
cocurentiala initiativa privata in general si in special IMM-urile s-au impus cu greu ,
existenta acestora depasind cu greu primii trei ani. IMM-urile cu caracter

139

patrimonial nu au reusit sa se impuna si sa creeze o tesatura economica care sa


echilibreze activitatea marilor companii/gupuri care controleaza practic piata din
pozitia de comnaditari ai acesteia.
2. Indicatori :
-Ponderea diferitelor sectoare
-Evolutia marilor intreprinderi
- Numarul centrelor de decizie
- Ponderea subcontractarii/subcontractantilor
- Nivelul productivitatii
- Ponderea activitatilor internationale
-Politici industriale
3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare
Pana in anul 1990, zona era caracterizata de o economie puternic industrializata prin
politica fortata din perioada comunista. Astfel au aparut si s-au dezvoltat industria
chimica (Oltchim SA, Uzinele Sodice Govora, Resin SRL) si cea energetica
(hidrocentrale si CET Govora SA), precum si alte unitati de importanta mai mica.
Dupa anul 1990, schimbarile structurale care au transformat economia la nivel
national si inclusiv pe cea a TERITORIULUI, dintr-o economie de stat planificata si
centralizata intr-o economie de piata, tesatura economica a TERITORIULUI s-a
schimbat profund. La inceput, un fenomen de dezindustrializare a condus la
inchiderea multor agenti economici creati in perioada comunista. S-au dezvoltat
puternic activitatile comerciale, creand o centura in jurul aglomeratiei urbane, in
jurul orasului Ramnicu Valcea. Industria constructiilor, fundamentata pe speculatiile
imobiliare din zona orasului Ramnicu Valcea si zonele turistice au avut o dezvoltare
impresionanta pana in anul 2008. Tesatura economica nu a fost sprijinita de nici un
proiect important de infrastructura. Dupa anul 2007 noi modificari au aparut ca
urmare a aderarii Romaniei La Comunitatea Europeana. Relatia companiilor cu
sistemul bancar s-a modificat dupa anul 2009, ca urmare a crizei financiar-economice.
Zona are o tesatura slaba de IMM-uri functionale, deficitatra si dezechilibrata de forta
si amplitudinea marilor companii care se afla in declin accentuat.
In anul 2013, Judetul Valcea inregistreaza una din cele mai dramatice tendinte de
descrestere ale PIB-ului pe cap de locuitor in perioada 2008 2013 (locul 29 la nivel
national). Din PIB-ul judetului, PIB-ul TERITORIULUI reprezinta peste 50%. Acest
TERITORIU de proiect a fost conceput ca un motor de dezvoltare zonala, fiind axat

140

pe un pol industrial (industria energetica) si pe dezvoltarea sectorului servicii (pe de


o parte transport, pe de alta parte turism si comert). Cu toate acestea exista si o zona
rurala, agricola dintre care de notorietate sunt zonele pomicole din areal.
TERITORIUL este leader national in industrie chimica si realizeaza concentrari
importante de agenti economici in sectorul industrial alimentar, cu precadere in cel al
activitatii de morarit si panificatie.
Prin dezvoltarea serviciilor si dezindustrializare, TERITORIUL se tertializeaza.
Activitatea de logistica incepe sa capete greutate. Nu exista niciun Centru Universitar
de stat, cu traditie. Acest lucru a condus la disparitia sectorului cercetare dezvoltare.
4. Ipoteze
Ipoteza 1: o continuare a dezindustrializarii si chiar reducere a sectorului tertiar
productiv
Activitatile industriale se inchid sau delocalizeaza ca urmare a unei pierderi de
competitivitate. Niciun sector de varf cu caracter industrial nu este concurential la
nivel mondial si tertiarul productiv se delocalizeaza catre zonele de productie.
Imbatranirea populatiei antreneaza o dezvoltare importanta a serviciilor de
proximitate cu caracter rezidential, creand totusi un numar limitat de locuri de
munca. Totusi aceste locuri de munca create, au o calificare medie si ele pot fi
delocalizate in anumite cazuri. O activitate industriala continua sa existe totusi, dar
ponderea sa descreste antrenand o scadere a tertiarului productiv si a activitatilor
subcontractate.
Ipoteza 2: o incetinire a dezindustrializarii si delocalizarii si o relocalizare in
TERITORIU a anumitor activitati
Intr-un context international nesigur, costul materiilor prime si incertitudinile
politice, problemele de calitate si de securitate a mediului, precum si fenomenul de
dezindustrializare, cunosc o incetinire neta. In sens invers, anumite activitati sunt
relocalizate in special in zonele special create pentru parcuri industriale, atragand
serviciile tertiare productive asociate. Acest fenomen este influentat de importanta
resurselor naturale disponibile in teritoriu. In plus, o politica activa in domeniul
recalificarilor pe piata muncii sustinuta de administratiile locale, favorizeaza aceasta
tendinta.
Ipoteza 3: o crestere influentata de un sector cheie, competitivitate intarita pentru
sectoarele traditionale si un efect puternic de antrenare pentru activitatile tertiare
Un sector leader la intretaierea intre industria chimica, cercetarea in domeniul
pomicol, chimic, schimbarilor climatice, eficientei energetice si transporturilor
durabile, antreneaza ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei in general. Acest

141

sector, prin vigoarea si competitivitatea sa, capata importanta la nivel european si


mondial. Sectorul influnteaza si imaginea industriilor traditionale si produsele lor la
export, creand o marca locala. Sectorul tertiar, in special tertiarul productiv se
intareste prin aceasta imagine de calitate.
VI. TURISMUL
1. Definitie:
Turismul este
cltoria
realizat
n
scopul
recrerii,
odihnei
sau
pentru afaceri. Organizaia Mondial a Turismului ( O.M.T. ) definete turitii ca fiind
persoanele ce cltoresc sau locuiesc n locuri din afara zonei lor de reedin
permanent pentru o durat de minimum douzeci i patru (24) de ore dar nu mai
lung de un an consecutiv, n scop de recreere, afaceri sau altele nelegate de
exercitarea unei activiti remunerate n localitatea vizatat. Turismul a devenit o
activitate de recreere global popular. Turismul este ramura economic cea mai
puternic pe plan mondial. n 2004 s-au obinut n acest sector, conform Organizaiei
Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de U.S. $. n 2008, s-au consemnat peste
922 milioane de sosiri la nivel internaional, cu o cretere de 1,9% fa de anul 2007.
ncasrile internaionale din turism au crescut n 2008 la 944 bilioane US$ (642
bilioane euro), ceea ce corespunde la o cretere n termeni reali de 1,8%. Cu
aproximativ 100 milioane de angajai la nivel mondial, turismul se evideniaz i ca
cel mai important angajator. Cltoriile transfrontaliere se ridic la un procent de 25
pn la 30 din comerulmondial n domeniul serviciilor.
2. Indicatori:
-Pondere venituri din turism din PIB
-Numar de turisti/an din care turisti straini
-Capacitate de cazare
-Grad de ocupare al capacitatii de cazare
-Innoptari in structure de cazare
3. Retrospectiva/Evolutie/Evaluare
In contextul teritorial, municipiul Ramnicu Valcea este amplasat intr-o zona cu
resurse bogate de ape minerale cu potential terapeutic, statiunile CalimanestiCaciulata, Baile Olanesti, Baile Govora si Ocnele Mari- Ocnita fiind avand izvoare
minerale a caror valoare terapeutica este recunoscuta la nivel European. Statiunile
dispun de bazine descoperite cu apa termala sulfuroasa, zivoare de apa minerala,
instalatii pentru bai calde in cada sau bazin cu apa minerala, electrohidroterapie si

142

kinetoterapie, aerosoli si inhalatii, izvoare de apa minerala pentru cura interna etc
prin intermediul acestora fiind posibila tratearea unei game variate de afectiuni, de la
cele digestive, renale si ale cailor urinare, afectiuni cronice ale ficatului si cailor
biliare, respiratorii, pana la boli profesionale, afectiuni cardiovasculare, endocrine,
ginecologice cronice. Aceste statiuni sunt inconjurate de paduri de foioase sau de
rasinoase, sunt amplasate intre 360 si 450 m altitudine.
Avand in vedere rolul estetic, elementele peisajului dar si activitatile de
agrement, lacurile de pe raul Olt pot avea si functiuni turistice recreative, pe langa
functiunea lor principala hidroenergetica.
Alte tipuri de turism practicate in zona periurbana a municipiului Ramnicu
Valcea sunt turismul stiintific, practicat in Parcul National Cozia, ecoturismul si
turismul cinegetic, cel din urma practicat in arealele reglementate, turismul cinegetic
fiind reprezentat in plan recreativ datorita legaturilor existente intre flora si fauna
stabilite in zona.
Analiznd datele statistice cu privire la activitatea turistic, se poate ajunge la
concluzia c turismul din zona RMNICU VLCEA este un turism de tranzit, cu o
durat medie a sejurului pe turist n 2005 de cca.1.5 zile, fa de cca. 2.50 la nivelul
judeean i 3.17 la nivel naional. Cea mai mare parte a atraciilor turistice sunt
cunoscute i promovate mediocru. Indicele de utilizare net a capacitilor de cazare
n funciune a fost de cca. 20% n 2005 (n trend descendent fa de 2004). Drept
consecin, aportul sectorului turism la economia local este mult sub nivelul
potenialului de care dispune zona RMNICU VLCEA .
4. Ipoteze
Ipoteza 1: Turismul devine motorul economic al zonei
In cadrul unei filiere agroa-alimentare servicii de turism, turismul devine motorul
economiei locale. Turismul contribuie decisiv la redefinirea brandurilor locale pe care
reuseste sa le promoveze, creandu-le notorietate europeana/mondiala. Pe langa
turismul estival balnear si/sau montan se dezvolta un turism de descoperire gastrooenologic. Impreuna cu acestea devin tot mai importante turismul cultural, turismul
ecumenic, eco-turismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de
festivaluri creaza noua oferta de turism a teritoriului: Anotimpurile Valcene.
Ipoteza 2: Turismul ramane ceea ce este, adica o ramura sezoniera bazata pe
turismul specific de nisa - balnear
Turismul se dezvolta limitat bazandu-se pe potenialul turistic al
judeului Valcea care l formeaz salba de statiuni balneare din zona adiacenta
municipiului, diversitatea reliefului montan si submontan si a peisagisticii,
elementele floristice i faunistice deosebite, multitudinea de biserici si manastiri cu

143

valoare istorica si arheologica, la care se adaug impresionante mrturii ale unui


trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectur i
art, unele unice prin valoarea si ineditul lor. Pozitionarea doar pe Valea Oltului, in
acest areal, fara o gama variata de servicii turistice la nivel judetean conduce la un
turism sezonier.
Ipoteza 3 - Declin al turismului ca urmare a efectelor schimbarilor climatice si
poluarii
Calitatea ofertei scade si ea urmand spirala cerere-oferta in scadere. Turismul zonei
scade iar contributia sa in PIB-ul local se diminueaza drastic. Neadaptarea
infrastructurii la noile realitati le fac improprii utilizarii pentru alte tipuri de turism
in restul anului. Populatia ocupata in turism migreaza agravand trendul demografic
negativ.
CERCETARE/ INOVARE/ PROGRES
1. Definitie:
Cercetarea acopera activitatile intelectuale avand drept obiect productia si progresul
cunostintelor. O distinctie importanta opereaza intre cercetarea fundamentala
(plasata in sens strict in procesul de creare a noi cunostinte teoretice) si cercetarea
aplicata (noile cunostinte create vizeaza aplicarea lor in industrie sau alte ramuri,
precum sanatatea si problemele mediului ambient in special).
Inovarea desemneaza procesul prin care se incearca gasirea de raspunsuri noi la
nevoi formulate, de maniera mai mult sau mai putin explicita. Se disting in mod
obisnuit , inovatii in domeniul produselor sau inovatii in domeniul proceselor sau
procedeelor. Inventia este o cunostinta, un produs sau un procedeu nou , inovarea
fiind o aplicare a ei in campul economic. Ea ofera avantajul concurential.
Cercetarea si inovarea sunt corelate fara sa acopere totusi acelasi perimetru.
Anumite inovatii pot decurge din procesul pur empiric, in timp ce intr-o economie
intoarsa catre cunostinte si inovare activitatea ei isi creaza un protocol formalizand
cercetarea.
Progresul stiintific desemneaza acumularea de cunostinte, produse de cercetare (
fundamentala si aplicata) aceasta acumulare servind dezvoltarii umane in ansamblul
ei. In decursul ultimelor decenii, stiintele si tehnologiile au cunoscut un progres
semnificativ.

144

2. Indicatori:
-Cheltuieli in domeniile Cercetare si Dezvoltare, publice si private
-Cota din PIB consacrata Cercetarii
-Numarul de cercetatori si cadre universitare-cercetatori
-Numarul de teze de doctorat, sustinute
-Productia tehnologica evaluata prin numarul de brevete
-Productia stiintifica masurata
-Numarul de publicatii
-Mediul juridic in domeniul cercetarii
-Diversitatea temelor de cercetare
-Cultura interdisciplinaritatii
3. Retrospectiva/ Evaluare/ Evolutie
O tripla revolutie a marcat secolul XX, in special ultimele sale doua decenii: in
domeniul fiintelor vii, vietii in general, in domeniul informaticii si in domeniul
cuanticiii.
-In domeniul vietii: descoperirea structurii si functionarii patrimoniului genetic al
fiintelor vii implicand imbinarea biologiei cu genetica in biotehnologii, perspective
ale terapiilor celulare si clonarea.
-In domeniul informaticii: puterea de calcul a ordinatoarelor a fost multiplicata in
forme din ce in ce mai miniaturizate. Tehnicile numerice pentru captarea si
transmiterea informatiilor au avut un progres exceptional.
-In domeniul cuantic: crearea nanostiintelor si nanotehnologiilor, adica sisteme si
materiale elaborate la scara atomului.
La nivelul TERITORIULUI si chiar la nivel national, contributia in domeniul vietii si
in domeniul cuantic au fost minore. Romania are competente apreciate in domeniul
informaticii.
O cercetare fragmentata intre cele 27 de tari ale Uniunii Europene, nu poate rivaliza
cu eforturile de C&D ale Statelor Unite ale Americii sau cu cele ale tarilor asiatice.
Crearea Spatiului European al Cercetarii , reafirmat in anul 2008 prin foaia de parcurs
LJUBLJANA, face parte din raspunsurile insuficientei coordonarii intre cercetatori.
Spatiul creat, ridica problema locului cercetarii regionale in spatiul largit. Se impune

145

o intarire a cooperarii inter-regionale , conducand la cooperarea intarita intre centre


de cercetare ale tarilor membre, prin schimburi de cercetatori, doctoranzi si publicatii
comune. Punerea in retea a intreprinderilor, centrelor de cercetare, universitati, sunt
cu atat mai necesare cu cat cercetarea si progresul stiintific trebuie sa faca fata
numeroaselor provocari: cresterea complexitatii, convergenta cunostintelor si
tehnologiilor, accelerarea procesului de promovare, cresterea costurilor de C&D.
Orientarea cercetarii trebuie sa permita pozitionarea eficienta a teritoriilor, a Europei
in general, in fata rupturilor in domeniul tehnologiilor viitoare, dezvoltand in viitor
tehnologii care sa ajute la depasirea rupturilor:
-nanotehnologii
-biotehnologie si biomedicina
-calcul avansat si tehnologii ale informatiei
-neurostiinta cognitiva
Activitatea de cercetare dezvoltare inovare se desfoar cu precdere n cadrul a
doua institutii de cercetare:
-

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice si


Izotopice - ICSI Rm.Valcea este o unitate de cercetare stiintifica aflata in
coordonarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica.
INC-DTCI-ICSI Rm.Valcea a fost fondat in anul 1970 sub denumirea de Uzina
"G" Rm.Valcea, ca o instalatie pilot experimentala. Cercetarile efectuate au fost
finalizate prin brevetarea tehnologiei de producere a apei grele si valorificarea
ei la proiectarea si constructia Uzinei de apa grea ROMAG din Drobeta Turnu
Severin. In anul 1991, Uzina "G" a fost reorganizata ca Institut de Criogenie si
Separari Izotopice, care in anul 1996 a fost acreditat ca unitate componenta a
sistemului de cercetare-dezvoltare de interes national.
In ultimii ani, ICSI Rm.Valcea a dezvoltat un amplu program intern de
promovare a inovarii stiintifice si tehnologice prin care se urmareste
valorificarea rezultatelor in productie prin transfer tehnologic si orientarea
activitatilor catre cerinetele societatii.
Prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si perspectiva integrarii in
Spatiul European de Cercetare, ICSI Rm.Valcea urmareste ca obiectiv prioritar

146

cresterea participarii comunitatii stiintifice la Programele de Cercetare si


Dezvoltare ale Comunitatii Europene.
Principalele domenii de cercetare-dezvoltare si activitate tehnico-stiintifica:

Sustinerea programului nuclear national - fisiunea nucleara si fuziunea


nucleara;
Studii si cercetari in domeniul criogeniei si echipamentelor specifice;
Hidrogen si Pile de Combustibil;
Mediul si calitatea vietii;
Materiale avansate, produse si tehnologii noi sau modernizate;
Transfer tehnologic si servicii de specialitate (gaze pure si amestecuri de gaze,
analize, consultanta, expertize, asistenta tehnica, etc);
Dezvoltarea sistemului de gestionare a resurselor financiare publice (inclusiv
fonduri structurale) si private alocate cercetarii stiintifice;
Dezvoltarea resursei umane din cercetare, stimularea formarii si dezvoltarii
tinerilor cercetatatori si colectivelor de inalta performanta.

Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura Valcea este o unitate


de Cercetare Dezvoltare care are misiunea de relansare i modernizare a
pomiculturii romneti, n general i a pomiculturii din regiunea Oltenia, n
special, de integrare i aliniere a acestui domeniu, n plan tiinific i economic
la Uniunea European, cu respectarea cerinelor comunitare i asigurarea unei
competitivitai internaionale a produselor pomicole, a celor bioenergetice i
de -protecie a mediului. Scopul activitaii SCDP Vlcea este de a asigura baza
stiinific, biologic i tehnologic n masur s contribuie la modernizarea
pomiculturii romneti i s asigure pregtirea i formarea profesional a
studenilor, masteranzilor i doctoranzilor n acest domeniu.
SCDP Valcea are urmatoarele domenii de cercetare:
9. Variabilitate genetic i mecanismele de transmitere a caracterelor n
descenden la plantele pomicole;
10. Ameliorarea genetic a plantelor pomicole i dendrologice;
11. Conservarea resurselor genetice la plantele pomicole;
12. Producerea materialului sditor pomicol din categorii biologice superioare;
13. Sisteme de culturi i tehnologii moderne i eficiente;
14. Evaluarea soiurilor i a portaltoilor pentru diferite zone de cultur;
15. Evaluarea i combaterea integrat a bolilor i duntorilor;
16. Evaluarea i utilizarea eficient a resurselor de mediu;

147

4. Ipoteze
Ipoteza 1: declin al cercetarii in TERITORIU
Impreuna cu sectorul financiar, cercetarea reprezinta domeniul de activitate in care
procesul globalizarii este cel mai important. Mondializarea competentelor si
cunostintelor se intareste. Ea contribuie la cresterea mobilitatii cercetatorilor pe plan
international, concentrarea laboratoarelor si integrarea in retelele internationale
federate conduse de echipe leader. Cercetarea se polariazeaza in jurul catorva mari
centre internationale. TERITORIUL pierde in timp unele din domeniile de
competenta, SCDP fiind pe cale de disparitie datorita pierderii masive de terenuri
plantatii (de la 1000 de ha detinute, statiunea mai are acum aproximativ 150 ha). Fara
o sustinere financiara adecvata si printr-o lipsa a unui cadru legislativ favorabil,
institutele de cercetare nu reusesc sa beneficieze de stabilitate. Pe de alta parte, in
contextul situatie economice dificile inregistrate la nivelul Oltchim SA, Centrul de
Cercetari Ramnicu Valcea, institut cu rol esential in dezvoltarea industriei chimice, cu
un efectiv de 350 de angajati in trecut, astazi este cvasi-inexistent. Chiar si in
conditiile in care exista mai multe institute in zona, acestea nu reusesc sa se impuna
intr-un climat economic si legislativ instabil. Declinul este resimtit.
Ipoteza 2: TERITORIU european al cercetarii
Dupa numeroase disfunctionalitati in sectorul IT, in sensul cresterii infractionalitatii
electronice de la nivelul municipiului, Ramnicu Valcea gaseste in cercetare o
alternativa puternica de utilizare a resursei umane si expertizei in domeniu.
Teritoriul se transforma. Pirateria electronica se transforma in cercetare de varf in
domeniul IT. Avantaje competitive sunt create prin utilizarea expertizei si valentelor
celor care aveau statutul de infractori / hackeri. Se instaureaza un pasaport al
educatiei si cercetarii pentru acestia, favorizand mobilitatea pe piata si in cadrul
laboratoarelor de cercetare europeana. Cetateniii sunt chemati sa se pronunte si sa
sustina un impozit pentru cercetare. Se instaureaza o plartforma comuna de cercetare
desemnata de utilitate publica in serviciul comunitatii, asigurand coerenta si sprijin
proiectelor de cercetare. TERITORIUL reuseste sa creeze o marca locala in materie de
cercetare. TERITORIUL devine o zona motrice in materie de cercetare la nivel
national si est-comunitar.
Ipoteza 3: O dereglementare salbatica a pietei cercetarii
Dupa modelul celorlalte sectoare (telecomunicatii, energie, transporturi), cercetarea
face obiectul unei decizii politice de dereglementare. Ea este considerata ca un bun
economic banalizat, supus concurentei si normelor de piata. Institutele de cercetare
devin operatori economici in domeniul cercetarii, intr-o piata a cercetarii total
deschisa. Organizarea in domeniul cercetarii, se calcheaza pe cea a intreprinderlor

148

economice. In aceasta miscare de consolidare a unei piete concurentiale ascutite,


laboratoare din TERITORIU, devin simpli subcontractori pentru marile companii din
domeniu, sau dispar. Si in domeniul cercetarii are loc fenomenul de out-sourcing.

149

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
3.1. VIZIUNE, MISIUNE, VALORI, INDICATORI MACRO
VIZIUNE
Ramnicu Valcea, pol turistic de importanta regionala bazat pe valorificarea si
valorizarea economiei locale
MISIUNE
Stimularea antreprenoriatului local prin crearea mecanismelor de sustinere si
dezvoltare a initiativelor ce valorizeaza resursele locale, umane si materiale, pentru
contracararea pe termen mediu a declinului economic si demografic
VALORI
Promovarea specificitatii: valorificarea resurselor locale
Flexibilitate: capacitatea de a raspunde rapid la semnale
Eficienta: utilizarea optima a resurselor in vederea atingerii impactului maxim
Raspundere publica: in centrul actiunii sta interesul public
INDICATORI MACRO
-

Cresterea PIB-ului
Cresterea veniturilor bugetare
Scaderea somajului
Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca
Reducerea numarului de persoane aflate sub pragul saraciei
Inversarea trendului demografic

3.2 Obiectivul general


Obiectivul general al demersului de planificare strategica este:
Relansare economica locala a Municipiului Ramnicu Valcea definit ca pol de excelenta
turistic si capitala turistica metropolitana a microregiunii Valcea

150

3.3. Obiective specifice

Dezvoltarea turismului de descoperire a produselor locale, sustinuta de


promovarea produselor tipice
Dezvoltarea unui turism tematic, axat pe 4 componente: turism de tip city break,
turism gastronomic, turism ecumenic si turism balnear
Dezvoltarea durabila, care sa asigure orientarea spre un turism verde si spre
implementarea unui concept de green eficienta in turism
Dezvoltare industriala in conditii de eficienta energetica
Dezvoltarea competitivitatii economice in teritoriu, care sa asigure sustinerea
turismului si a dezvoltarii durabile a zonei
Dezvoltarea capacitatii administrative, astfel incat sa fie create mecanismele de
sprijin necesare in vederea indeplinirii scopului strategic propus
Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor publice, suport in dezvoltarea
turismului si dezvoltarea durabila

3.4. Scenariile tehnico economice prin care obiectivele proiectului pot fi atinse
Descrierea unui scenariu reprezinta o prognoza privind viitorul unei activitati.
Scenariile tehnice si economice reprezinta asa-numitele alternative ale proiectului
care indeplinesc integral obiectivele cerute. Toate scenariile trebuie sa fie conforme cu
obiectivele proiectului.
Analizand parametrii actuali ai dezvoltarii municipiului ce au fost definiti in cadrul
analizei socio economice, scenariile posibile pot fi grupate dupa tipul de abordare al
politicilor locale astfel:
Scenariul proactiv simplu: vor fi evaluate resursele si noile reglementari pentru
perioada 2014-2020 si va fi propusa o strategie dupa modelul precedentelor strategii,
fara o corelare a documentelor programatice si fara un aparat institutional cu
mecanisme de implementare; fara un cadru institutional al strategiei si fara mecanisme
de implementare va fi dificila o eficientizare a utilizarii resurselor si o predictibilitate
minima necesara controlului dezvoltari; lipsa dialogului necesar implementarii va
transforma si viitoarea strategiei intr-o insumare declarativa de intentii fara o reactie
constructiva a teritoriului.

151

Scenariul proactiv crearea unui sector lider TURISM: se impune o singura directie de
dezvoltare, intr-un sector singular. Factorii de decizie continua activitatea neconcertata,
dar decid sa sprijine doar nunul din domeniile de excelenta ale localitatii. Acesta incepe
sa capete o pozitie pe plan international dar nu antreneaza un efect semnificativ la
nivelul teritoriului. Disparitatile teritoriale se accentueaza. Cercetarea capata
importanta in teritoriu, dar are un impact limitat, avand un rol doar de prestator de
servicii si nu de initiator al inovarii.
Scenariul proactiv crearea a doi poli de competitivitate TURISM si DEZVOLTARE
INDUSTRIALA IN CONDITII DE EFICIENTA ENERGETICA : in jurul resurselor
naturale si antropice ale teritoriului, precum si in jurul activitatilor importante vor fi
create filiere de excelenta, demersul va fi unul secvential si participativ, va fi creat un
cadru institutional si mecanismele necesare, vor fi prioritizate initiativele si va fi
elaborata o strategie fiscala. Cercetarea si inovarea vor veni in sprijinul acestui demers.
Eforturile financiare vor fi orientate in proportie majoritara catre aceste sectoare.
Masurile dorite din alte sectoare decat polii de competitivitate vor fi realizate de
investitori privati sau prin derularea unor parteneriate public private.
Scenariul recomandat de catre elaborator este scenariul III, adica SCENARIUL
PROACTIV TURISM si DEZVOLTARE INDUSTRIALA IN CONDITII DE
EFICIENTA ENERGETICA poli de competitivitate.
Principalele avantajele ale scenariului ales:
Adecvare - Scenariul este raspunsul optim la noul dispozitiv strategic al Uniunii
Europene EUROPA 2020.
Guvernanta - Se va crea un parteneriat al partilor interesate care prin
contractualizare va credibiliza intregul demers si va implica toate fortele locale.
Prioritizarea actiunilor - In functie de necesitatile teritoriului va eficientiza
rezultatele si va crea un cadru de dialog constructiv pentru valorizarea resurselor
teritoriului.
Inovare - Mecanismele create din care pilonul principal va fi reprezentat de
strategia fiscala locala care va stimula cresterea veniturilor bugetare si prin modelare
bugetara multianuala va debloca indicatorul grad de indatorare. Rezultatul va fi crearea

152

unui trend pozitiv in dezvoltarea locala si atractivitatea teritoriului, inclusiv in cazul


dinamicii demografice.
3.5. Axe strategice, prioritati si masuri
Pe baza scenariilor tehnico-economice si a obicetivelor propuse, au fost stabilite
urmatoarele axe strategice la nivel local:
AXA STRATEGICA 1 TURISM
Prioritati:
1. Brand si animare
2. Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism
3. Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe
4. Sprijin pentru formare
5. Infrastructura de baza
Prioritatea 1 Brand si animarea teritoriului
Turismul va fi unul de descoperire a produselor locale, sustinut de promovarea
produselor tipice, in case/localuri tematice.
Masuri:
Identificarea produselor specifice/traditionale, definirea si crearea filierelor de
produse specifice/traditionale
Inregistrarea de catre Consiliul local a marcilor han valcean, casa valceana, ferma
valceana si a marcilor produselor locale (legume, fructe, bauturi traditionale
tuica si vin)
Crearea si sustinerea unui concept de brand local/teritorial care sa valorifice
produsele locale - un brand de teritoriu presupune o asociere a locului cu o
imagine clara, cu putine cuvinte care sa produca acel declic mental pozitiv ce
valorizeaza tot ceea ce este legat de acel loc. Un teritoriu bine promovat isi vinde
mai bine produsele, recruteaza elite, atrage investitori si vizitatori, in general
joaca un rol important in afaceri. In consecinta, acest teritoriu este mai bogat si
ofera o mai buna calitate a vietii
Sustinerea festivalurilor actuale, in paralel cu crearea unui ciclu de 4 festivaluri
anuale tematice Anotimpurile Valcene, care sa marcheze diverse momente ale
evenimentelor sezoniere si care sa se desfasoare pe parcursul unei saptamani

153

Crearea unei strategii de marketing teritorial si a unui plan de marketing pentru


implementare, cu reajustare o data pe an. Se va realiza o strategie de marketing
teritorial pentru atractivitatea integrata, bazata pe un brand comun, si
mobilizarea tuturor partilor interesate, care sa creeze o dinamica noua. Acest
proces necesita mai intai o analiza aprofundata asupra identitatii teritoriului,
baza pe care va fi construit platforma de brand (valori, misiune si angajamentul
de brand-ul) si planul de marketing, care va mobiliza actorii de pe piata
economica si turistica si care vor fi ambasadorii brandului
Elaborarea unei strategii sectoriale in domeniul turismului, care sa prevada
extinderea conceptelor de dezvoltare locale la nivel metropolitan si sa fie insotita
de un plan de actiuni pe termen scurt
Conceperea unor pachete turistice integrate, in vederea dezvoltarii turismului de
tip city break
Crearea premiselor si sustinerea unui antreprenoriat social in domeniul
turismului
Infiintarea unei fanfare municipale
Incurajarea parteneriatului (mediu privat ONG autoritati publice) in vederea
promovarii potentialului turistic

Prioritatea 2 Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism


Masuri:
Amenajarea Centrului istoric si reabilitarea zonelor de importanta arhitecturala
deosebita
Conservarea i refacerea ecosistemelor afectate de intervenii antropice
Amenajarea zonelor cu potential piscicol, cinegetic, etnografic si ambiental
deosebit
Reabilitarea cladirii Palatul copiilor si transformarea acesteia intr-un Centru
Cultural pentru Tineret
Amenajarea unui Parc Tematic Cultural
Reabilitarea, modernizarea si amenajarea tematica a caselor memoriale si
conacelor (Olanescu, Inatesti, Anton Pann)
Construirea / reabilitarea cladirilor cu functiune culturala
Amenajare trasee turistice in municipiul Rm Valcea (ecleziastic, cultural, istoric,
divertisment)

154

Crearea/reabilitarea/modernizarea si punerea in circuit a obiectivelor culturale


istorice si religioase (muzee, cladiri istorice si de patrimoniu, monumente,
biserici, Castrul roman Buridava)
Valorificarea potentialului turistic natural (Rezervatia naturala Piramidele de la
Goranu)

Prioritatea 3 Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe


Masuri:
Reamenajarea targurilor si pietelor locale (Raureni, Petrisor, Goranu) cu
incadrarea in specificitatea impusa de brandul local
Reabilitarea bazelor sportive importante din localitate (Arenele Traian, Stadion
Zavoi etc.)
Restaurare si reamenajare a cursului de apa Olanesti
Valorificarea resurselor de apa termala din complexul de agrement Ostroveni
Amenajarea zonelor cu potential de agrement in vederea dezvoltarii turismului
de tip city break
Amenajarea parcurilor si zonelor verzi (Parc Zavoi, Parc Mircea cel Batran etc.),
crearea de spatii publice amenajate pentru activitati de petrecere a timpului liber
Crearea infrastructurii necesare sustinerii turismului balnear (clinici medicale,
centre de recuperare, centre de excelenta in domeniu concomitent cu
organizarea de manifestari medicale de amploare in acest sector)
Prioritatea 4 - Sprijin pentru formare
Masuri:
Dezvoltarea unei retele de formare profesionala in domeniul tursimului,
sustinuta de un invatamant cu scoli vocationale in turism si activitati conexesi
formare in domeniul marketingului teritorial
Realizarea unui centru de formare pentru rromi in meseriile care le sunt familiare
(ex. cazane tuica), incadrarea produselor acestora in conceptul de brand local si
echiparea unitatilor turistice cu aceste produse
Prioritatea 5 Infrastructura de baza - sprijin a celei turistice
Masuri:
Crearea/reabilitarea/extinderea infrastructurii de transport in vederea crearii
unei retele a obiectivelor turistice
Infiintarea unui sistem de acces WI-FI la nivelul intregului oras

155

Dezvoltarea / reabilitarea infrastructurii rutiere urbane integrate in circuitul


turistic al orasului
Reabilitarea si extinderea infrastructurii de utilitati care deserveste infrastructura
de turism a localitatii

AXA STRATEGICA 2 DEZVOLTARE DURABILA


Aceasta axa va urmari indeplinirea obiectivelor si tintelor propuse prin Planul de
Actiune al Energiei Durabile - Municipiul Ramnicu Valcea, in calitatea municipiului de
semnatar al Pactului Primarilor. In conformitate cu prevederile Pactului Primarilor,
obiectivul general al Primariei Municipiului Ramnicu Valcea este de reducere a
emisiilor de CO2 cu 20% pana in anul 2020.
Politica locala de eficien energetic este parte integrant a politicii energetice nationale
si a statului i urmrete:
a) promovarea eficientei energetice la nivel administrativ;
b) promovarea utilizrii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
c) educarea i contientizarea elevilor asupra importanei i beneficiilor aplicrii
msurilor de mbuntire a eficienei energetice precum si a populatiei municipiului;
d) cooperarea dintre consumatorii finali, productorii, furnizorii, distribuitorii de
energie i autoritile publice n vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica
naional si locala de eficien energetic;
e) promovarea si diseminarea rezultatelor cu privire la activitatile din domeniul
utilizrii eficiente a energiei i a surselor regenerabile de energie.
O component de maxim importan a acestui plan se constituie din: comunicare,
evaluare, diseminare si monitorizare.
Prioritati:
1. Cladiri si facilitati
2. Infrastructura
3. Eficientizarea sistemului de iluminat public
4. Actiuni de formare, sprijin si promovare
5. Industrie si IMM-uri
6. Transport
7. Productie locala de energie
8. Mecanisme de implementare

156

Prioritatea 1 Cladiri si facilitati


Masuri:
Reabilitarea, amenajarea si modernizarea cladirilor administrative;
Reabilitare termic a blocurilor 300 buc pina in 2020
Reabilitare termic la casele de locuinte (300 buc pana in 2020);
Reabilitarea si modernizarea unitatilor de invatamant (200 buc) pina in 2020
Realizare si afisare certificat energetic la toate cladirile publice aflate sub
administratia Consiliului Local al mun. Rm. Valcea;
Reducerea alimentarii cu energie termica pe perioadele de neocupare a cladirii si
dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice -300 agenti economici cu
suprafete mai mari de 1000 mp;
Reducerea alimentarii cu energie termica pe perioadele de neocupare a cladirii si
dotarea corpurilor de incalzire cu robinete termostatice -200 locuinte
Masuri organizatorice de reducere a infiltratiilor de aer rece si de etansare a
elementelor mobile (usi ferstre)
Imbunatatirea izolatiei termice a sistemelor interioare de distributie a energiei
termice din spatiile neincalzite.
Prioritatea 2 Infrastructura
Masuri:
nlocuirea semafoarelor din interseciile aglomerate i realizarea de sens giratoriu
(giraii);
Amenajari strazi si poduri pentru fluidizarea traficului auto;
mbunirea circulaiei auto prin sub/supra traversri ale cii ferate ( pasaj
Hervil, pasaj Tudor Valdimirescu, etc.);
Amenajare de strazi adiacente arterelor principale;
Crearea, amenajarea si modernizarea de spatii verzii pe raza municipiului;
Amenajare si modernizare Filarmonica;
Amenajare si modernizare Baza de agrement Ostroveni;
Amenajare si modernizare Piata Centrala;
Amenajare parcare supraetajat;
Centura Municipiul Ramnicu Valcea;
Amenajare piste bicicliti si trasee ciclo-pietonale, atat in interiorul municipiului
cat si in zonele/localitatile adiacente, la nivel metropolitan;

157

La constructia de noi spatii de invatamant/cladiri administrative, solicitarea prin


SF/PT de evaluare a soluiilor moderne de utilizare a luminii naturale in
iluminatul interior.

Prioritatea 3 Eficientizarea sistemului de iluminat public


Masuri:
nlocuirea lmpilor/corpurilor de iluminat public din cadrul sediilor Primriei
cu lmpi/corpuri de iluminat cu un consum redus de energie
nlocuirea lmpilor/corpurilor de iluminat public stradal cu lmpi/corpuri de
iluminat cu un consum redus de energie;
Modernizarea instalaiilor de iluminat interior al cldirilor administrative
(gradinite, scoli, licee) prin echiparea cu surse cu consum redus de energie i
montarea de sisteme inteligente de control al iluminatului cu respectarea
directivei 2002/96/EC.
Montare celule fotovoltatice la cladirile publice;
Proiectarea/reabilitarea sistemelor de iluminat pe principii de eficienta
energetica si montarea componentelor de control automat al functionarii cu
respectarea directivei 2002/96/EC.
Prioritatea 4 Actiuni de formare, sprijin si promovare
Masuri:
Faciliti oferite cetenilor pentru plata impozitelor la cldirile verzi panouri
fotovoltaice, reabilitare termica, centrale nepoluante, etc.; (200 buc)
Sprijinirea si promovarea formarii profesionale in domeniul dezvoltarii durabile
si eficientei energetice
Instituirea unor scheme de ajutor bivalente, acordate pe de o parte celor care isi
reabiliteaza si pe de alta parte celor care reabiliteaza
Promovarea i susinerea nlocuirii lmpilor incandescente cu lmpi eficiente
energetic i a nlocuirii aparatelor electrocasnice cu aparate eficiente energetic
(aparate frigorifice, maini de splat rufe, etc.) pentru a obine reducerea
consumului casnic. Etichetele energetice influeneaz favorabil comportamentul
consumatorilor, prin furnizarea de informaii care le permit acestora s ia decizia
achiziionrii aparatelor pe baza consumului de energie.

158

Prioritatea 5 Industrie si IMM


Masuri:
Retehnologizarea instalatiilor de termoficare urbana din S.C. CET GOVORA S.A.
Rm. Valcea, in vederea conformarii la cerintele de mediu. Proiect finantat cu
fonduri europene
Reabilitarea reelelor de distribuie secundare ale agentului termic din
municipiul Rmnicu Vlcea
Infiintarea unui parc tehnologic/industrial in domeniul unor activitati conexe
Infiintarea unui centru de cercetare in domeniu, cu rol de observator
Prioritatea 6 Transport
Masuri:
Realizarea infrastructurii de semnalizare specific transportului public de
calatori pentru asigurarea reducerii timpului de deplasare in trafic.;
Modernizarea sistemului de transport public urban prin:
1) achizitia de material rulant electric/ecologic pentru operatorii de transport
public urban
2) puncte de incarcare pentru materialul rulant ecologic
3)construirea/modernizarea/reabilitarea depourilor aferente transportului
public
4) dezvoltarea sistemelor moderne de management al traficului
5) dezvoltarea sistemului de taxare "e-ticketing"
Dezvoltarea de programe de monitorizare i gestiune a consumului de
carburani pentru parcul de vehicule deinut de societile comerciale care dein
mai mult de 25 de autovehicule;
ncepnd cu anul 2015 autorizate doar taxiurile cu un prag de emisii redus (ex:
180 mg/Km)
Prioritatea 7 Productie locala de energie
Masuri:
Promovarea utilizrii surselor regenerabile de energie pentru producerea
energiei electrice i termice:
a) Utilizarea biomasei:
- Central termic pe rumegu i sistem propriu de distribuie agent termic

159

- Transformare Punctelor Termice (P.T.) n Centrale Termice (C.T.) cu funcionare pe


rumegu
b) Utilizarea energiei solare:
- Preparare ap cald la C.T. de cartier prin montare colectoare solare
- Prepararea ap cald menajer prin panouri solare la unitatile de invatamint (10
proiecte pina in 2020)
c) Utilizarea pompelor de cldura
e) Sistemului de incalzire cu echipamente care utilizeaza resurse regenerabile la
persoane fizice - 300 case
Realizarea de capaciti de producere a energiei electrice, prin valorificarea
resurselor energetice regenerabile n municipiul Rmnicu Vlcea;
Colectarea si utilizarea gazului metan obinut de la vechiul depozit de deeuri
Raureni;
Colectarea si utilizarea gazului metan obinut de la depozitul ecologic Feteni;
Colectarea si utilizarea gazului metan obinut din staia de epurare a
municipiului
Prioritatea 8 Mecanisme de implementare
Masuri:
Respectarea Planului Urbanistic General al Municipiului
Sistematizare flux trafic in municipiu;
Standard pentru construcie cldire nou - utilizare surse de energie regenerabil
/ energie solar pentru o producie de minim 30 % din necesarul de ap cald de
consum;
Standard pentru construcie cldire nou - consumul de energie primar pentru
nclzire, ap cald, iluminat, ventilare i condiionare aer sub 80 kWh/mp an;
Standard pentru reabilitare termic cldire existent - folosirea tehnicilor de
ultim generaie care s asigure consum minim pe ntreaga durat de via a
soluiei;
Realizarea de caiete de sarcini tip pentru diferite tipuri de bunuri si servicii care
sa respecte criteriile achizitiilor verzi;
In cadrul modernizarii/reabilitarii sistemelor de iluminat interior solicitarea
obligativitatii achizitiei de produse eficient energetic, cu asigurarea calitii
necesare desfaurrii activitilor intelectuale, durata de viat mare si montarea
senzorilor de prezen sau dup caz a echipamentelor inteligente de modelare a
necesarului de iluminare artificial cu asigurarea optim a iluminatului natural.

160

Concesionrile vor avea ca indice de performan activitatea care va avea emisia


de gaze cu efect de ser cea mai redus;
Solicitarea participanilor la licitaii sa indice sursele de energie regenerabile
folosite pentru producere sau punere n practic a serviciilor care fac obiectul
achizitiilor publice;
Colectarea si analiza datelor privind consumurile lunare (energie, gaz, apa calda,
apa-canal, carburani, etc.)
Mobilizarea cetenilor prin informarea acestora despre PAED;
Instituirea de programe de educaie a populaiei n vederea economisirii energiei
electrice;
Creterea gradului de reciclare a deeurilor prin programe de contientizare a
cetenilor;
Includerea pe site-ul primariei a datelor PAED si stadiul implementarii acestuia;
Cursuri, seminarii, instruiri pentru personalul care implementeaza si raspunde
de Planul de actiune ;
Participarea societii civile la organizarea Ora Pmntului - 27 Martie, Ziua
Pmntului - 22 Aprilie, Sptmna mobilitii - 16-22 Septembrie, Ziua
mediului - 5 iunie;
Program educare si constientizare privind colectarea selectiva a deseurilor.

AXA STRATEGICA 3 COMPETITIVITATE ECONOMICA


Prioritatile si masurile care se impun in ceea ce priveste dezvoltarea competititvitatii
economice sunt cele de sustinere a unui mediu de afaceri performant, cu precadere al
celor care activeaza in domeniul turismului si dezvoltarii durabile. Masurile trebuie sa
conduca la promovarea celor doi poli de competitivitate de la nivelul municipiului:
turism si dezvoltare industriala in conditii de eficienta energetica.
Prioritati:
1. Cercetare, inovare si progres
2. Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv
3. Formare si promovare
Prioritatea 1 Cercetare, inovare si progres

161

Masuri:
Dezvoltarea activitatilor de cercetare si inovare din cadrul unitatilor de renume
in domeniu, in scopul crearii unor filiere de execelenta prin exploatarea
resurselor locale
Dezvoltarea unui centru de cercetare IT si aducerea acestui domeniu din zona
infractionalitatii in cea a unui centru de excelenta
Prioritatea 2 Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv
Masuri:
Utilizarea infrastructurii de afaceri existente in municipiu si zonele adiacente
(Centrul de afaceri Flandra, Complexul Expozitional Oltexpo) in scopul crearii
unei retele de afaceri regionale, nationale sau internationale, al accesarii de
programe guvernamentale sau financiare n vederea dezvoltrii unor noi piete,
concepte sau produse, precum si pentru infiintarea unor pepiniere de afaceri
Realizarea de investitii pentru revitalizarea zonei industriale, in conditii de
eficienta energetica
Realizarea de investitii in infrastructura agro-industriala, inclusiv a celei
ecologice
Amenajarea unui Parc Industrial in zona din spatele USG
Prioritatea 3 Formare si promovare
Masuri:
Promovarea potenialului local prin realizarea unui centru de informare pentru
investitori, unde s se regseasc informaii ca: orientarea strategic local
privind dezvoltarea local, reglementri birocratice locale, baze de date cu
terenuri i cldiri, baze de date cu contacte locale, baze de date cu parteneri de
afaceri, materiale de prezentare ale oportunitilor locale etc.
Sprijinirea i ncurajarea dezvoltrii serviciilor de consultan, ca suport privat
pentru dezvoltarea afacerilor, prin pregtirea personalului din firme i prin
servicii profesionale n diverse domenii ale consultanei pentru afaceri
Implementarea unui program continuu de pregtire antreprenorial pentru
pregtirea n primul rnd a persoanelor care doresc s iniieze afaceri, iar n al
doilea rnd pentru persoanele care deja au o afacere i care nu au cunotine de
antreprenoriat.

162

AXA STRATEGICA 4 DEZVOLTAREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE


Masurile propuse in cadrul acestei axe strategice urmaresc crearea unui cadru general si
unitar de implementare a masurilor propuse in cadrul celorlalte axe strategice, precum
si crearea mecanismelor de implementare si a celor de sprijin:
Crearea unui centru de studii al dezvoltarii locale, cu rol in masurarea gradului
de staisfactie a grupurilor tinta, crearea indicatorilor de masurare a rezultatelor
strategiei, observarea in teren
Crearea mecanismelor de implementare si a celor de ajustare periodica a
strategiei
Elaborarea strategiei fiscale si a celor sectoriale in domeniile strategice
Crearea mecanismelor de sprijin ale antreprenoriatului local, in special in
domeniile care constituie poli de competitivitate (instrumente de tip fond de
garantare, fond de investitii)
Crearea mecanismelor de guvernanta si parteneriat in implementarea strategiei,
care sa conduca la o arhitectura institutionala eficienta si participativa
Elaborarea i adoptarea de standarde de calitate
Introducerea unor metode moderne de gestionare a documentelor i a legislaiei
specifice.
Informatizarea administratiei publice
Constituirea ghieului unic
Organizarea de dezbateri publice pentru consultarea cetenilor cu privire la
proiecte de acte normative
Instruirea personalului din admininistratia publica pe tematici specifice
Imbuntirea sistemelor i procedurilor de evaluare a performanelor asupra
activitii administraiei publice
Organizarea de seminarii, conferine, campanii de contientizare n vederea
furnizrii de informaii ctre publicul larg n legtur cu activitatea
administraiei publice;
Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorial a serviciilor
Implementarea sistemului integrat de e-administraie, e-guvernare si e-sntate
Crearea unui cadru de dialog pentru ntrirea colaborrii ntre mediul privat,
societate civila i administraia public - ncurajarea parteneriatului
Optimizarea funcionrii compartimentului de relaii cu publicul
nfiinarea unui centru modern de informaii i consiliere pentru ceteni
Realizarea de puncte de informare a cetenilor

163

AXA STRATEGICA 5 INFRASTRUCTURA SI SERVICII PUBLICE


Infrastructura si serviciile publice asupra carora se va interveni cu precadere vor fi cele
de sprijin in dezvoltarea polilor de competitivitate. Se recomanda ca majoritatea
masurilor de dezvoltare a serviciilor publice sa fie orientate spre parteneriate public
private.
Prioritati:
1. Dezvoltare urbana
2. Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor sociale si de sanatate
Prioritatea 1 Dezvoltare urbana
Masuri:
Reabilitarea / modernizarea / extinderea / infrastructurii rutiere urbane, in
urma efectuarii unor studii de trafic si de management al traficului, in scopul
fluidizarii traficului
Crearea si amenajarea de noi locuri de parcare, inclusiv crearea de parcari
supra/subterane in zona centrala a municipiului
Reabilitarea si extinderea infrastructurii tehnice utilitati (alimentare cu apa,
colectarea si epurarea apelor uzate, energie electrica, energie termica, gaze
naturale)
Dezvoltarea unui sistem durabil de management al deseurilor, cu actiuni
orientate spre educarea si constientizarea cetatenilor
Reducerea riscurilor inundatiilor prin captarea torentilor subsecvent realizarii
unei harti cu zonele de a fi in pericol de a fi inundate
Construirea de noi cimitire
Prioritatea 2 Dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor educationale, sociale si de
sanatate
Masuri:
Constructie / amenajare a centrelor de zi/rezidentiale/medicale pentru
persoane aflate in dificultate
Constructia unui centru pentru persoanele varstnice
Centru de consiliere adresat persoanelor dependente de droguri si alcool
Infiintarea unui centru destinat dezvoltarii serviciilor de ingrijire la domiciliu a
varsnicilor

164

Realizare sistem educational integrat pentru scolile de periferie


Reabilitarea si modernizarea infrastructurii educationale

3.6. Estimarea impactului strategiei


Estimarea impactului unei strategii de dezvoltare locala nu poate fi facuta decat prin
intermediul unor evaluari interim si ex-post ale acesteia.
Evaluarile interim trebuie sa aiba rolul de a masura indicatorii atinsi in urma
monitorizarii continue a strategiei si a implementarii unor mecanisme de raspuns la
situatiile neprevazute. Trebuie, de asemenea, concepute si mecanisme de trecere, care sa
permita comutarea intre scenariile tehnico-economice enuntate, in cazul in care
conditiile macroeconomice sau cele socio-economice locale impun acest lucru.
Monitorizarea asigur majoritatea informatiilor privind performanta pe parcursul
procesului de implementare a politicii publice. Se foloseste foarte des n cazul
rapoartelor anuale. Datele sunt colectate, n general, n functie de domeniul de activitate
ca parte a informatiilor privind structura programului, resursele programului,
performanta, grupul tinta si rezultatele. Datele socio-economice de la birourile nationale
de statistic sunt folosite si pentru a asigura o perspectiv general n cazul n care
rezultatele pe termen lung fac parte din cadrul de planificare si raportare.
Monitorizarea:
-Vizeaz relatiile dintre resurse, realizri si rezultate;
-Vizeaz graficele de implementare pentru a mbuntti termenele de realizare;
-Se concentreaz pe indicatorii de performant pe baz de rezultate
Caracteristicile generale ale indicatorilor de monitorizare sunt:
-Datele colectate n cadrul programului ca atare;
-Include datele de baz privind modul n care resursele sunt transpuse n realizri
si privind realizrile ca atare;
-Cuprind date de baz disponibile referitoare la rezultate;
-Datele sunt colectate n mod constant ca parte a derulrii activittii si sunt revizuite
periodic de manageri;
-De regul, se asteapt ca beneficiarii serviciilor s raporteze;
-Extrem de relevante pentru raportarea anual a performantei

165

Indicatorii de msurare pentru monitorizare trebuie s se stabileasc n mod realist,


lundu-se n considerare faptul c producerea rezultatelor si a impacturilor n cazul
multor politici publice poate necesita o perioad lung de timp.
Indicatorii de masurare care vor fi folositi la evaluarea impactului prezentei strategii
sunt:
- Cresterea veniturilor bugetului local cu minim 10%
- Cresterea PIB-ului la nivelul localitatii cu minim 10%
- Reducerea numarului somerilor de la nivelul municipiului cu minim 10%
- Cresterea numarului de IMM-uri si a ponderii cifrei de afaceri a acestora in PIBul local cu minim 5%
- Cresterea ponderii contractelor publice incheiate cu antreprenori locali la minim
70% din totalul contractelor publice
- Reducerea emisiilor de CO2 cu 20%
- Cresterea ratei de ocupare a fortei de munca cu minim 10%
- Cresterea ponderii sectorului cercetare dezvoltare la minim 2% din PIB
- Cresterea folosirii surselor regenerabile de energie cu minim 25%
- Cresterea cu minim 10% a eficientei energetice
- Reducerea cu minim 15% numarului de elevi care parasesc timpuriu scoala
- Cresterea ponderii invatamantului tertiar la minim 25%
- Reducerea populatiei expuse saraciei sau excluziunii sociale cu minim 10%
3.7. Referinte la documente strategice
In cadrul strategiei nationala de dezvoltare pe termen mediu sunt prevazute
principii strategice de dezvoltare, care vizeaza, la nivel national, promovarea
mecanismelor economiei de pia n toate regiunile rii n vederea mbuntirii
competitivitii i realizrii unei creteri economice permanente, promovarea unei
dezvoltri armonioase spaiale a reelei de localiti creterea capacitaii regiunilor (din
punct de vedere instituional, financiar, decizional) la susinerea propriului proces de
dezvoltare, promovarea principiilor Dezvoltrii Durabile, crearea anselor egale n ce
privete accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica si educaie si formare
continua. La nivel regional se prevad principii strategice de reducerea disparitilor
dintre regiuni, judee, mediu urban - mediu rural, zone centrale, zone periferice etc.,
pre-ntmpinarea apariiei unor zone problem, coordonarea iniiativelor de dezvoltare
regionala cu prioritile naionale i orientrile Uniunii Europene si promovarea unor
politici difereniate conform unor particulariti zonale .

166

La nivel judetean, strategia de dezvoltare economica se bazeaza pe Programul de


dezvoltare economic i social a judeului Valcea, care are n vedere alinierea la
msurile prevzute n acquis-ul comunitar, prin urmrirea aplicrii, la nivel local, a
aciunilor cuprinse n Planul local de aplicare a legislaiei i de consolidare
instituional.
Prin prevederile actualului P.U.G. se propune:
- Extinderea zonei centrale cu zona Libertii, pentru a decongestiona zona
central existent . Acesast intervene este necesar i din cauza faptului c procentul
de ocupare din zona central a crescut exponenial, ajungndu-se la o supraaglomerare
i la o degradare a fondului construit i valorii arhitecturale i urbanistice. Operaiunea
ar putea fi uurat i de existena unor terenuri virane sau n curs de reconversie
existente n zona Libertii, care pot primi noi funciuni i pot prelua o parte din
activitile i necesitile zonei centrale, fiind amplasate n continuarea acesteia. Un alt
avantaj al acestei extinderi este atractivitatea i potenialul zonei propuse spre
extindere, aflndu-se la conflena celor 2 ruri ce treverseaz oraul: Olt i Olneti i
legtura facil cu zona Goranu, realizat prin intermediu podului peste Olt. Aceast
legtur reprezint se va ntri pentru a putea susine extinderea unei zone cu caracter
central n zona Goranu, susinut i de prezena noii gri n axul acestei dezvoltri.
- Creterea coerenei funcionale a zonei prin admiterea, n lungul arterelor de
circulaie, a conversiei funcionale a cldirilor de locuit (n special a parterelor acestora),
a completrii cu diferite tipuri de funciuni, a asigurrii parcajelor necesare, a spaiilor
plantate i amenajrilor exterioare, cu condiia meninerii culoarelor de protecie fa de
infrastructura tehnico-edilitar;
Unitile administrativ-culturale vor rmne grupate n zona central a oraului,
restul unitilor centrale de importan municipal dispersate n timp n teritoriul
oraului, mpreun cu cele comerciale vor deveni, prin ntrirea lor, centre de cartier sau
zone centrale care grupeaz funciuni de interes local sau municipal (mai puin
regional).
Diferena de dotare a diferitelor cartiere se va regsi pe arterele principale de
circulaie n cadrul zonelor mixte, care reprezint legtura dintre zona central cu
zonele centrale dispersate
Suprafaa acestor zone centrale izolate reprezint:
- 97,74 ha reprezentnd 2,06 % din intravilanul propus (centrele de cartier)
-130,44 - reprezentnd 2,75% din intravilanul propus zona de afaceri i de
polli urbani
-249,86 reprezentnd 5,27 % din intravilanul propus zona serviciilor

167

mpreun cu zona central, aceste zone de servicii i zone de caracter central


nsumeaz 602,09 ha, respectiv 12,85% din intravilanul propus.
STRATEGIA EUROPA 2020
Europa trece printr-o perioad de transformare. Criza a anulat ani de progrese
economice si sociale si a pus n evident deficientele structurale ale economiei Europei.
ntre timp, lumea evolueaz rapid, iar provocrile pe termen lung (globalizarea,
presiunea exercitat asupra resurselor, mbtrnirea) se intensific. UE trebuie s se
ocupe acum de propriul viitor.
Europa poate reusi dac actioneaz n mod colectiv, ca Uniune. Avem nevoie de o
strategie care s ne permit s iesim din criz mai puternici si care s transforme UE
ntr-o economie inteligent, durabil si favorabil incluziunii, caracterizat prin niveluri
ridicate de ocupare a fortei de munc, productivitate si coeziune social. Europa 2020
ofer o imagine de ansamblu a economiei sociale de piat a Europei pentru secolul al
XXI-lea.
Europa 2020 propune trei prioritti care se sustin reciproc:
crestere inteligent: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare;
crestere durabil: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al
utilizrii resurselor, mai ecologice si mai competitive;
crestere favorabil incluziunii: promovarea unei economii cu o rat ridicat a ocuprii
fortei de munc, care s asigure coeziunea social si teritorial.
UE trebuie s defineasc directia n care vrea s evolueze pn n anul 2020. n acest
scop,
Comisia propune urmtoarele obiective principale pentru UE:

168

Aceste obiective sunt interconectate si sunt cruciale pentru reusita noastr general.
Pentru a garanta c fiecare stat membru adapteaz strategia Europa 2020 la situatia sa
specific, Comisia propune ca aceste obiective ale UE s fie transpuse n obiective si
traiectorii nationale.
Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei prioritti - o crestere inteligent,
durabil si favorabil incluziunii - dar nu sunt exhaustive: pentru a sprijini realizarea
acestora, va fi necesar ntreprinderea unei game largi de actiuni la nivelul national, al
UE si international.
Comisia prezint sapte initiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese n
cadrul fiecrei teme prioritare:
O Uniune a inovrii pentru a mbuntti conditiile cadru si accesul la finantrile
pentru cercetare si inovare, astfel nct s se garanteze posibilitatea transformrii ideilor
inovatoare n produse si servicii care creeaz crestere si locuri de munc;
Tineretul n miscare pentru a consolida performanta sistemelor de educatie si
pentru a facilita intrarea tinerilor pe piata muncii;
O agend digital pentru Europa pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de
internet de mare vitez si pentru a valorifica beneficiile pe care le ofer o piat digital
unic gospodriilor si ntreprinderilor;
O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor pentru a permite
decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o
economie cu emisii sczute de carbon, pentru a creste utilizarea surselor regenerabile de
energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor si a promova eficienta energetic;
O politic industrial adaptat erei globalizrii pentru a mbuntti mediul de
afaceri, n special pentru IMM-uri, si a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide
si durabile n msur s fac fat concurentei la nivel mondial;
O agend pentru noi competente si noi locuri de munc pentru a moderniza pietele
muncii si a oferi mai mult autonomie cettenilor, prin dezvoltarea competentelor
acestora pe tot parcursul vietii n vederea cresterii ratei de participare pe piata muncii si
a unei mai bune corelri a cererii si a ofertei n materie de fort de munc, inclusiv prin
mobilitatea profesional;
Platforma european de combatere a srciei pentru a garanta coeziunea social si
teritorial, astfel nct beneficiile cresterii si locurile de munc s fie distribuite echitabil,

169

iar persoanelor care se confrunt cu srcia si excluziunea social s li se acorde


posibilitatea de a duce o viat demn si de a juca un rol activ n societate.
Aceste sapte initiative emblematice vor angaja att UE, ct si statele membre.
Instrumentele UE, n special piata unic, ajutoarele financiare si instrumentele de
politic extern, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor si ndeplinirea
obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate imediat, Comisia identific msurile
care trebuie luate pentru a defini o strategie credibil de iesire din criz, pentru a
continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetar pentru o
crestere pe termen lung si pentru a ntri coordonarea n cadrul Uniunii economice si
monetare.
Pentru a se obtine rezultate va fi nevoie de o guvernant economic mai puternic.
Strategia Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematic prezentat
anterior, care combin priorittile si principalele obiective, si ntocmirea unor rapoarte
de tar, permitnd statelor membre s si dezvolte propriile strategii de rentoarcere la o
crestere economic durabil si la sustenabilitatea finantelor publice. La nivelul UE se
vor adopta orientri integrate care s cuprind domeniul de aplicare a priorittilor si
obiectivelor UE. Fiecrui stat membru i se vor adresa recomandri specifice. n cazul
unui rspuns necorespunztor, se pot emite avertismente politice. Prezentarea de
rapoarte privind ndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 si evaluarea Pactului
de stabilitate si crestere se vor efectua simultan, fcndu-se ns n continuare distinctia
ntre aceste instrumente si mentinnd integritatea Pactului.
Provocrile globale se intensific
n timp ce Europa trebuie s si solutioneze propriile deficiente structurale, lumea
evolueaz rapid si va fi foarte diferit la sfrsitul urmtorilor zece ani:
Economiile noastre sunt tot mai interconectate. Europa va profita n continuare de
faptul c reprezint una dintre cele mai deschise economii din lume, ns concurenta
din partea economiilor dezvoltate si emergente se intensific. Tri precum China si
India investesc masiv n cercetare si tehnologie, pentru a-si plasa industria pe o pozitie
superioar n lantul de valori si a nregistra un salt semnificativ n economia mondial.
Acest lucru exercit presiune asupra competitivittii anumitor sectoare ale economiei
noastre, dar fiecare amenintare reprezint si o oportunitate. Pe msur ce aceste tri se
dezvolt, se vor deschide noi piete pentru multe ntreprinderi europene.
Finantele mondiale au nevoie n continuare de msuri corective. Disponibilitatea
creditelor acordate n conditii usoare, o viziune pe termen scurt si asumarea unor riscuri

170

exagerate pe pietele financiare din toat lumea au ncurajat comportamentul speculativ,


contribuind la nregistrarea unei cresteri bazate pe bule speculative si crearea unor
dezechilibre importante. Europa s-a angajat s gseasc solutii mondiale n vederea
instituirii unui sistem financiar eficient si sustenabil.
Provocrile legate de clim si de resurse, necesit adoptarea unor msuri drastice.
Dependenta puternic de combustibilii fosili, precum petrolul, si utilizarea ineficient a
materiilor prime expun consumatorii si ntreprinderile europene la socuri duntoare si
costisitoare privind preturile, amenintndu-ne securitatea economic si favoriznd
schimbrile climatice. Cresterea populatiei mondiale de la 6 la 9 miliarde va intensifica,
la nivel mondial, concurenta pentru resursele naturale si va exercita presiuni asupra
mediului. UE trebuie s sensibilizeze n continuare alte prti ale lumii n privinta gsirii
unei solutii globale pentru problemele puse de schimbrile climatice, n paralel cu
punerea n aplicare, pe ntreg teritoriul UE, a strategiei privind schimbrile climatice si
energia pe care am convenit-o.
Europa trebuie s treac la actiune pentru a evita declinul
Putem trage urmtoarele nvtminte de pe urma crizei:
Cele 27 de economii ale UE sunt puternic interdependente: criza a subliniat legturile
strnse si efectele de contagiune care exist ntre economiile noastre nationale, n special
n zona euro. Reformele realizate (sau nu) ntr-o tar afecteaz evolutia situatiei din
toate celelalte tri, asa cum au demonstrat-o evenimentele recente. Mai mult, din cauza
crizei si a constrngerilor severe n ceea ce priveste cheltuielile publice, este mai dificil
pentru unele state membre s furnizeze finantri suficiente pentru infrastructura de
baz de care au nevoie n domenii precum transporturile si energia, nu numai pentru asi dezvolta propriile economii, ci si pentru a le permite acestora s participe pe deplin
pe piata intern;
Coordonarea la nivelul UE functioneaz: rspunsul la criz a demonstrat c
rezultatele sunt semnificativ mai bune dac actionm mpreun. Am demonstrat acest
lucru prin adoptarea unor msuri comune pentru a stabiliza sistemul bancar si prin
adoptarea unui Plan european de redresare economic. ntr-o lume globalizat, nicio
tar nu poate solutiona provocrile n mod eficace actionnd n mod izolat;
Europa se afl n fata unor optiuni clare, dar dificile. Prima dintre acestea este de a
nfrunta n mod colectiv provocarea imediat pe care o reprezint redresarea si
provocrile pe termen lung - globalizarea, presiunile exercitate asupra resurselor,
mbtrnirea - pentru a compensa pierderile recente, pentru a redeveni competitivi,

171

pentru a stimula productivitatea si pentru a nscrie UE pe o traiectorie ascendent a


prosperittii (redresare durabil).
A doua optiune este de a continua realizarea de reforme ntr-un ritm lent si n mare
parte necoordonat, riscnd s nregistrm o pierdere permanent de bunstare, o rat
de crestere lent
(redresare lent), care poate conduce la niveluri ridicate ale somajului si ale angoasei
sociale, precum si la un declin relativ pe scena mondial (deceniu pierdut).
Cadrul legal european:
- Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind dispozitii specifice pentru sprijinul din partea
Fondului european de dezvoltare regional pentru obiectivul de cooperare
teritorial european
- Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regional si
dispozitiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investitiile pentru crestere
economic si locuri de munc si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006
- Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul social european si de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului
- Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorial european;
- Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o
grupare european de cooperare teritorial (GECT) n ceea ce priveste clarificarea,
simplificarea si mbunttirea constituirii si functionrii unor astfel de grupri
- Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune si de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1084/2006
- Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European si al Consiliului din
17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozitii comune privind Fondul european
de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rural si Fondul european pentru pescuit si
afaceri maritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind Fondul
european de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de coeziune si
Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime si de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

172

Regulamentul Comisiei Europene nr. 1828/2006 privind stabilirea regulilor de


implementare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1083/2006 privind
dispoziiile generale referitoare la FEDR, FSE i FC i ale Regulamentului (CE)
nr.1080/2006 al Parlamentului European i al Consiliului privind FEDR, cu
modificrile i completrile ulterioare;
Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a
anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comun n aplicarea
articolelor 87 si 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de
ajutoare)

3.8. Strategii comune cu UAT din zona metropolitana


Dezvoltarea Zonei metropolitane va reprezenta dezvoltarea spatiala a axelor strategice
propuse la nivelul municipiului.
Astfel, in domeniul TURISMULUI masurile propuse, de:
1. Brand si animare
2. Reabilitare si extindere infrastructura publica de turism
3. Dezvoltarea si reabilitarea infrastructurii conexe
4. Sprijin pentru formare
5. Infrastructura de baza
vor fi extinse la nivelul intregului teritoriu. Brandul local va fi unul teritorial, masurile
de animare se vor replica in toate comunitatile din Zona metropolitana, iar dezvoltarea
infrastructurii de turism va fi axata pe aceiasi piloni ca la nivel local. Se va urmari, in
schimb, promovarea cu precadere a turismului balnear, a celui gastronomic si
ecumenic, in detrimentul celui de tip city break, care nu poate fi replicat la nivelul
teritoriului.
Filierele de excelenta vor fi create prin exploatarea resurselor de la nivelul teritoriului.
In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, obiectivul municipiului Ramnicu Valcea va
deveni obiectivul intregului TERITORIU: actiuni concertate, de tipul celor enumerate in
cadrul Axei strategice 2, care sa conduca pana in anul 2020 la reducerea emisiilor de
CO2 cu minim 20%. Vor fi implementate programe integrate, care vor viza eficienta
energetica, la nivel metropolitan.
Este necesara instituirea de mecanisme de sprijin antreprenorial, precum si elaborarea
unor strategii de dezvoltare, fiscala, de marketing si sectoriale si la nivel teritorial, astfel

173

incat sa fie creat cadrul institutional propice implementarii unui plan integrat de
dezvoltare.

Elementele-cheie ale unei ZM sunt:


un teritoriu desemnat i o strategie de dezvoltare teritorial integrat;
un set de aciuni care urmeaz s fie puse n aplicare;
mecanisme de guvernan pentru gestionarea ZM.
Aciunile care urmeaz s fie puse n aplicare prin intermediul ZM vor contribui la
obiectivele tematice ale axelor prioritare relevante ale programului operaional
(programelor operaionale), precum i la obiectivele de dezvoltare ale strategiei
teritoriale. Acestea pot fi finanate din Fondul european de dezvoltare regional
(FEDR), Fondul social european (FSE) i Fondul de coeziune, ns nu este obligatoriu ca
n cadrul fiecrei ZM s fie combinate toate fondurile. Cu toate acestea, se ncurajeaz
combinarea fondurilor, ntruct abordarea integrat necesit corelarea investiiilor
nemateriale cu investiiile n infrastructura fizic. Acest lucru este n mod special
relevant pentru dezvoltarea urban durabil.
Un cadru institutional astfel constituit poate oferi sprijin i prin intermediul unor
instrumente financiare (articolele 32-40 din propunerea de regulament de stabilire a
unor dispoziii comune), n cazul n care acestea sunt adecvate pentru realizarea
aciunilor definite n strategia de dezvoltare.
Dezvoltarea local plasat sub responsabilitatea comunitii (CLLD articolele 28-30
din propunerea de regulament de stabilire a unor dispoziii comune) poate constitui un
element care poate fi utilizat ca o component de baz pentru punerea n aplicare a unui
teritoriu. CLLD este o abordare strict de jos n sus. Grupul de aciune local este cel care
determin coninutul strategiei de dezvoltare local i operaiunile finanate n cadrul
acesteia. Ca atare, CLLD ar putea fi, de exemplu, o component a unei strategii urbane
integrate puse n aplicare prin intermediul unei ZM.
Crearea unui teritoriu de proiect dupa modelul si experienta franceza - Franta are o
experienta de peste 30 de ani in domeniul Strategiilor Teritoriale Integrate si in plus a
creat modelul GAL-ului ca fundament pentru axa 4 LEADER a FEADR din perioada
2007-2013, model extins in 2013-2020 si pentru instrumentul CLLD. Extras din
Documentul anexat ce prezinta pe larg elemente esentiale ale MODELULUI FRANCEZ:

174

Daca la inceput DATAR era practic o curea de transmisie intre initiativa guvernamentala si
organele executive, progresiv, acest demers top down se inverseaza si devine un exemplu de
politica parteneriala de tip bottom up sub efectul tendintelor convergente: deconcentrare,
decentralizare, teritorializare pe proiecte. Incepand din 1999, legea prinvind orientarea pentru
amenajarea si dezvoltarea durabila a teritoriului (LOADDT-Voynet) creaza noua scheme de
servicii colective intr-o logica de bottom up. Printr-un decret din 2002 sunt fixate orientarile
unei noi politici care corespund noilor provocari legate de noile tehnologii, mondializare, noua
faza a descentralizarii si extinderea Uniunii Europene. Au fost fixate patru obiective prioritare:
-valorizarea rolului marilor orase si retelelor urbane intr-un demers de dezvoltare durabila a
teritoriului
-inversarea declinului teritoriilor rurale si rubane cele mai fragile
-definirea noilor solaridati teritoriale
-reinnoirea contractelor de incredere intre Stat si teritoriu
Prin acest demers este consacrata notiunea de teritoriu de proiect. Notiunea de "Pays" a fost
creata in 1995. (Ea este similara cu Tara, Tinut de tipul Tara Barsei, Tara Fagarasului, Tara
Hategului, etc.) Acest concept nu reprezinta o structura administrativa clasica; nu sunt nici
adminsitratii publice locale, nici colectivitati teritoriale si defapt pot sa nu aiba personalitate
juridica, dar aceste entitati reprezinta teritorii de proect caracterizate printr-o coeziune
economica, geografica sau sociala (aceste spatii pot sa nu coincida cu circumscriptii
administrative). Teritoriul de proiect, "Pays", se concretizeaza printr-un consiliu de dezvoltare
reunind alesii de orice tip si actorii economici (organe de reflectie si concertare) si intr-o carta a
teritoriului care fixeaza provocarile dezvoltarii si obiectivele. Intentia/obiectivul a fost de a
sustine politica de amenajare a teritoriului pe un tip de organizare teritoriala prezentand o reala
pertinenta geografica, economica si sociala.
In principiu, pentru amenajarea unui astfel de teritoriu, la nivel infradepartamental
intercomunal sunt elaborate urmatoarele documente:
-Schema de COerenta Teritoriala (SCOT)
-Plan de deplasare urbana (PDU)
-Programul local de habitat (PLH)
-Planuri locale de urbanism (PLU)
-Plan de Prevenire a Riscurilor (PPR).

175

Strategia va fi conceput astfel nct aciunile s se poat baza pe sinergiile generate de


punerea n aplicare coordonat. Strategia va avea o abordare integrat care va corela
investiiile nemateriale cu investiiile n infrastructura fizic. Strategia va fi elaborata in
corelare cu politicile promovate de Guvernul Romaniei, cele ale Comisiei Europene
precum si cu studiile programelor/proiectelor de asistenta tehnica promovate sau
angajate cu sprijinul Bancii Mondiale, BERD, BEI etc. De asemenea se vor integra
studiile de eficienta energetica si vor fi mentionate liniile de mobilitate (planuri de
mobilitate) facute la nivelul beneficiarilor, atat cele facute la initiativa directa a acestora
cat si cele realizate cu sprjinul organismelor internationale sau nationale.

176

BIBLIOGRAFIE

Plan Urbanistic General Municipiul Rmnicu Vlcea Memoriu de Sinteza


Planul de Actiune al Energiei Durabile 2010 2020 Municipiul Ramnicu Valcea
Strategia de Dezvoltare Durabila a Serviciului de Transport Public Local de
Calatori in Municipiul Ramnicu Valcea 2009 2015
Planul Integrat de Dezvoltare Urbana
Strategia de Dezvoltare Locala a Municipiului Ramnicu Valcea 2014-2020
STRATEGIA EUROPA 2020
Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind dispoziii specifice pentru sprijinul din partea
Fondului european de dezvoltare regional pentru obiectivul de cooperare
teritorial european
Regulamentul (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare regional i dispoziiile
specifice aplicabile obiectivului referitor la investiiile pentru cretere economic i
locuri de munc i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006
Regulamentul (UE) nr. 1304/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul social european i de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1081/2006 al Consiliului
Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritorial european;
Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din
17 decembrie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 privind o
grupare european de cooperare teritorial (GECT) n ceea ce privete clarificarea,
simplificarea i mbuntirea constituirii i funcionrii unor astfel de grupri
Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din
17 decembrie 2013 privind Fondul de coeziune i de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1084/2006
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European i al Consiliului din
17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziii comune privind Fondul european
de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul
european agricol pentru dezvoltare rural i Fondul european pentru pescuit i
afaceri maritime, precum i de stabilire a unor dispoziii generale privind Fondul
european de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de coeziune i
Fondul european pentru pescuit i afaceri maritime i de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului
Regulamentul Comisiei Europene nr. 1828/2006 privind stabilirea regulilor de
implementare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr.1083/2006 privind
dispoziiile generale referitoare la FEDR, FSE i FC i ale Regulamentului (CE)
nr.1080/2006 al Parlamentului European i al Consiliului privind FEDR, cu
modificrile i completrile ulterioare;

177

Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a


anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaa comun n aplicarea
articolelor 87 i 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de
ajutoare)
Banca Mondiala, Orase competitive. Remodelarea geografiei economice a
Romaniei

178