leutine 26 Pog 3 BTANDARD DE BTAT EDITIE “OFICIALA, | svas 10191, “ACTIUM IN consraTuC TUE otecuete “ sraS‘tet) AINCARCARI DATE DE ny asiticaren alfanomerted ; 3 483 en | | D LoASS°BUE To WEN cuANGES DOES AC VEwr Saareyenu” OF BEFPA | inst. ponrenntt 1 OBIECT §I DOMENIU DE APITOARE( 1 BLLOTEC ) q Presentul standard stabileste modul de determinare a incdrcarilor corespunzAtozre ac- fianit vintulal, care intervin tn caiculul eonstrue{iilor. In eat construcfiilor de importan{a deosebit’ sau a celor care ridie& probleme speciale, de rezisten{4 si stabilitate la sefiunea vintului, pe bara unor justifietri furdamentate apro- | Date odati cu proiectul, pot fi adoptate gi alto valori decit oele precizale in prezontul standard: 2 EVALUAREA {NCARCARILOR 2.4. Mod de aplicare = #. Acfiunea vintului se. manifest prin forte exterioare distritmite, orientate, in mod pre- + ponderent, normal la suprafata expusd, dar avind si componente tangentiale, itnportante ta : speciat pentru elemente de suprafatS mare. Horfleaplieate de vint sit variable tn ump, Din punet de vedere al fecal | © eonstruo(iilor aofiunca vintului se consider’ ca sum a doud.componente, stati asupra Inoluantl, ‘Actiunes statien a vintului, conform prevederilor. prezentulul standardy,corespunde | 7 vitegei mediate pe un interval de timp de refering de devs minute (mult wat Tung deske * periondele proprii ale oonstruofiilor). ‘Achiunea fluctuanté a vintulal se manifest’ prin : a) fluctuatii ale presiunii dinamice, datorita fuctuatitlor de viteza in jurul valorii medi, care conduc Ja oscilatii ale constructiilor a ciror directie predominanta este apropiata le direct }“letiath« coungeriserulul; is acest nod de maniertare so verified toate conrtruefile rau pre ‘eestora, conform prevederitar dela pet. 2.14.1 ..2.14:3 eau din anexa A, far actiunea se eonaiders. variabild conform STAS 10101/0A-77 ; b) aparifia de forte alternante, normale pe directin mesintit » seurgerii aerulni, datorita: degajirii alternative de virtejuri in jurul obstacolelor de form eilindried sau apropiatd de! | aceasta ; 1a acest mod de manifestare Fe verifies constructiile de forma cilindsicd sau apropiat® | de aceasta, conform prevederilor din enexa B, inr actiuinea se considers exceptional, conform STAB 10101/0A-77 ; ©) generarea de oscila(ii auto intreyinute, fenomenc do galopare etc. ; kt acest mod de |. - ‘ ‘manifestare se verifies structurile care eufeth deplardri mari daforite ac uni vintulu conform prevederilor din presorip{ii speciale, 2.2’ Directia: vintule | Pentru determiinarea efectelor vintului, te consider. eX dlreetia. curentului de aer est de regulf, orizontals. { ‘In cazurile in-care panta terenului depiigeste 30% pe o distan{A de minimum 100 m in jurul construcfici, se eonsiderd o& direofia vintului este paraleli cu ‘uprafaja terenului, i ’ . In raport cu constructia, vintul se consider’ c3 se poate exercita din orice directie. In cazuri speciale, pe basa anor jistificdti fundamentate, so fine seama de direcfille predorainante de scurgere’ a acrului, datorite condifillor Iceale de regim de vinturi, relief eto: De aremenea, trebuie a’ se {ind seams de conditille de veeindtate in momentul realizArii construe fiet si de cele corespunzitoare eventualelor extinderi din zond. iL \ 1 i 23° Fore aplieate eonstractiilor Vee \ + 2.5.1 Intensitatea nermat& a componentei normale Ja suprataja expusi pt, a IncrcBrii aplic, ‘iaborat de: RINISTERUL EUCRANILOR | Aprotat des"! 5 = PORE SY AMENAIKRIL TENITO Wye TUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE| Data tn vigoure: WS aerdetioe panilen Str, Jean Louis Calderon nr. 13 ‘ : ] Sawttaint de Cereedet pentra Consett BUCURESTI 1990-12-01 j \ ‘Fees 313 IRS R“STAB' 10101/20-90 ' id cate do vint, consideratd distribuiti, se determind cu relagia : PR Bewsl) o6 a tn caro B —_—_coeficiont de rafal, eonform pet. 2.14 ; Gu codticient aerodinemic pe suprafata 1, conform pet. 2.7; aa(s) coeticient do variatio a presinnit dinamice de baz8 in report ou Ingen dea supra teremului liber, conform pet. 9 presiunea dinamick de bazi stabilizati, k conform pet. 2, 2.3.2 Tnitousitatea normati.a componente! tangeujiale 1a suprifaia expus py a tneiicedrs aplicate de vint, considerath distribuitis, se determing en relagia : Me : @ ‘nilfimea de 10 in deasupra teronului, PE Bevel. in care 1's Seeticient de frecare egat eu 0,025, eu exceptin cazurilor In care ne fae deterni- wri speciale : ex(heue) contorm pet. 2.3.1, in raport‘cu iniljimea medic Ia deasupra terenului s suprafefel considerate, 2.3.3 Forjcle aplicate constructiilor pot fi Inate in considerare gi prin rezultantele tor, deter- minate pe ansamblul elementelor de coustruetic, eau prin raportarea Ia unilatea de lungimo a axel acestora. Intensitates norma » rezultante! inciiccirit : Prem fecal) dodo “ @) ent serodinamie al rezultantei, eonforin pet. 2.8 ; 4, aria proiecfict pe planul perpendicular dircetici vintului a aupratefei aferonte renultantei considerate, 2.4 Presiunea amici do hazit stabilizati, ta iniljimen de 10m deasupra terenului plat (des- his) : Prosiunea dinamiok de baci stabilizath g, se calculeazk cu relatia : : ) tn care e densitatea acrului, in tone pe motu cub ; oy viteza mediaté pe dows minuto, ou porioad’ a revenire'de 10 ani, in meizi po secunda. : DacdsoAdopta pentru deasitates nerulut valoarea p = 1,225 . 10-* ta’, care corespunde {une preiunl atinoserice normale de 10013%,5 N/m, ‘presiunes dinamies de basd stabilizats se calculeaz cu relatia : . 2 we (eam?) 6 F630 sm?) 6)Presiunéa dinamio& de baz stabilizati,‘la fnAltimea de 10 m deasupra terenulul, airman is Hale de seperated Smatadgel aig i sede Ma ae oa als STAB 1010i/20:00 i tobelul 1. 4 : + Opel : Tabet L Stam a Presonca dinamed de bos eae es Vites medina pe ouk | ghetto Ge me Pan dremtrn terns Thine ae < 800, 22 o. = SRO, 35 co c = 00 —i = é ESR aes en avon ae Wav TT = ovsenvarit 1-Yalorile privind presiunen dinar de asd stabillzota ql viteza oielaté pe doud minute, az fost stabs pa ‘bona Interpretirtgirurller de obvereail meteorolonie oblinute de Inatulal de Metec alogie yt iTidrologe wat rete deschine de Up T(deinite conidrsn pel. 23, ta Soaltimea de 10%, Oeesupra terenalat crevenite de 10 al. ‘retinal diwamlee de bard trebute avute tt Seéere # condifile de mlerorllet care erent Mpoatize anu de expunere, confarm prevederllor e Ia pel. 2, 3 In zone F, se leu valorte din label numal fn almen(a uno cereetiel spectale, | 4 Inone ew atitu ‘sel de 14003 yy Hy Cree sh ald alorl inal mich Geet eis ale ronclor Mmnttrofe, eu alt tadine sub 0 m, i 2.6 Varinjla en fnalfimen a presiunil dinamiee de baci eats In. vederea determinirii cocticientului ¢,(2) se considers. tei tipuri de amplasamente I, Ir 41 TL, in tunotio de mArimea 41 distributia obstacoletor altuate in vecinitates constructie! ‘considerate. zi In tipul do amplosoment I se incadreash smplasamentele deschise (cimpii, silvostepe, maiuri deschise ale miril, Iscurilor ete,}, precum gi amplagamentele din zona construita cu ob- stacole en indlfim{ mat mict de 10 m. In tipul de amplasnment Ii se tnoadress8 smplasamentele din orage (ou excephia cau- 1 trelor marilor orage) gi imprejarim!, din zono eu maaive forestiere, alte amplosamente similare, : ite relatly uniform cu obstacole ou thi do pesto 10m. Hea Pena Jn tipul de amplasament III 20 ‘ncadeiech feciplaenraeotels din controle marilor orage, ‘Cu zone dens construite, cu msjoritates cliidirlor avind in%ljimi de ordinul s 30 m sau mai mari. -_-, Potflluate in conniderars gl situagii intermediare intre cele trei tipuri de amplasamente, ¢9 de exomplu intro tipurtie 1 s{ If, in cazurile in care tndlfimea medie 2 obstacolelor hy este pind le 10 m, jar distants do le eceste.obstacole pind la constraotie nn este mai mare de 8h. ae Sorte ‘(ay 1a foncple de inilpimes 2 dessupra terexulu}, ber,,n metrl, se deter- ou sittin = pentra amplosamento do; tip I: won lig “LL pentru “omplodamonte de tip itt. 2 ll el leh oas( += pentin amplasamente do tip III's, ny 0808 > 096,STAS' 10101/20-90 Cotte . X Costicientul o(2) poate ti determinat gl din tabelul 2; pe falpimii « fafa de oele dint tabel, (2) se obtine prin interpolare liniars. ‘Pertra altuatil intermediore tntro cele tel tipurl de amplas ‘0 obfine prin interpolare intro valorile din cele irel lini! alo.tabelulut 2. ente, coeticiental o,(2) ‘Tabet 2 TTedilimen denwupra teronulal 2, fa ‘Tapas do amptanninent | 90 | a1 oo | a0 J” 100 | 1012001300 ae De pao [as [ae [am [oe [ae [ae | aie | be a o 9,68 “T0490 4,20 1,45 3,05, 1,80 2,15 2,49 3,10 [oe oe feat fom [ow [vas [uae [te au [oe “2.6 Entluonja oondljiétor de microroltet sk de medin construit | + 2.6.2". “Amplasumente expuse a » atanté astfol obtinuts se'fa in considerare pin la Indlfimea 2 unde Conidifite de ticroreliet gf domediw-construit care croazi situafil de adapostire sou de ‘expunere se recomanda s8 fie Iuate In considerate prin corectareavalorilor vitezei vintului, pro- stunll dinamice do baz yi coeficientulul (2), couform prevoderilor de Ia pet, 2.6.1. .2.6.5, In situafil apeciale ro recomanda oa influenfa acestor condifii si fio lust in considerare , po, basi do studit speciale, 2.6.1 -Amplassmento adiipostitey = in deprestani protejate din toate directlle (peatru viot aoflonind dupt orice dlrectie) a1 tn vil (pentru vint acfionind pe direofia transversal, vil), dackse respeotd oondifia (fig. 2) 1 P—haoge ~ ie tunel : : ' Piosinnes dlosimtol do hast Ie tnslyimes. de 10 m deasupra feronulut to reduce ou * — costiclontut,o,(s) 0 considers pontra indltimi 2 deasupra terenului (misurate de ta ‘basa constrdofiei) ou 10 m mal reduse deolt cele reale. .|_. «Jn gona de ingustare a villor, unde se produce o acooleraro a curemtulil. de act (pe dl. , ‘reopia: itl) 20 considera, sporari ale vitezei vintului ou pin 1s 50%, pretiunea dinamick de bazi pee ea : “In sstfel de cazuri so calouleazts presiunea dinamips de ‘baz’ sporith (corespunsitoare: ‘vitezei vintulal sporith) gl so tnmulteste ce (3) corespnnzitor pentra # = 10 & ‘Yalosres con- ‘coinaide ou valoares presiunll dinemice de baci nesporita al tamulfit8 ou o\(2,). Poste Inilfim! mai mari de 2, Eitan dinamfah de bass ootcentalo(a) se adoped ctoam provedurlot de pos 24 2S,i 3 te. STAS 10101/20-00 «Ip-cazu}-unor coline sou al versantilor unui platou, viteza de calcul » vintului.se muk {ipliod cu un cocficignt » determinat. conform fig. 3: 4 aa i pl BN a : eS aes i a Fig 3) e ‘tn fig. 3: . ‘i . . . ie "y= tm pundtele A gi C#m 1; f°“. te panetul B, sare valorile din grafic; ‘= Intre punctele A si B, respectiv B gi ©, ¢ ko objitie prin interpolare lini ‘vajorile din aceste puncte. c fatre 2.6.3 | Influen{a mediului construit pete ‘La snalizares tipnlui de amplarainent, trebuie avut in vedere faptul of, in unele eazurl speciale, dispozitia anumitor grupuri Ge construc|ii sau a altor obstacole poate sx duet In efecte Gciavorabile, de mirire a jresivnii sau suctiunii vintubui. In aremenca cazuri trebuie efectuate +] - atudit corespunziitoare pentru evaluarea corectt a efectelor vintului, : 2.6.3.3 Pentru iniljimi care nu depigeso 5 m, in cnzul. amplusamentelor de tip I, se sdmite - reducerea presiunii divamice de baz cu 25%, 2.6.3.3. Pentru construcfiile agczate po.bulevarde largi, in piete, tn colturile strivilor eau In alto * Iocari nde se poato-produce aecelerarea curentulus de ser, nu ge ia in considaiaie efectul ada postirii. . va £ 27, Coofjeioritul, acrodinsimie. oy". - : ‘Valorile cocficicntulni cy, pentm @iferite scheme do: constructie, pentru 'presinnt. gi + sneffuni, sint precizate' in tabelal 3, - ~ ne 2 * |. «". Yalortior pozitive-ale eoeficiantulal 16 eorespund prestuni jar valorilor negative:1o oo7 Fespund suefiunk 7 wee 7 ete i +. Oooficienfii gye di’ fabelul'S so asociaz4'in dazu .présiunilor en :9(0), iat in, oazul suofiunilor ot O)(imee). - noes i¥ATS10101/20-90 ' : + Tabelul 3 Profilul construofiei giachome do inodreari date de vint [Indioapil pentru definirea cooticlontulul o,, 9 folosirea schemelor z '): Suprafejo verticale ale po- olor liber: a — oxpuse Ditaii vintului — neexpuse batiil yintulul be ‘b), Suprafofe verticale sau tn-| clinate ou max. 15° fag’, de verticals alo constructiilor cumai multe giruri de lumi natoare a sectiuai com jplioate (des. ma corespund| datolo experimentale lip-| s] neso)s : —-oxtramitai gi ridiotturl dos-| p&rfitoare alo supratet = oxpuso Dittii vintulul — neexpuse bitaii vintulat — suprafojo intermodiare: « . — expuse bata vintului .| = mooxpuso bata vintulut schomelor din tabel, “tar)” x +6,7 7 toe : +05 0,5 * m0,8's ‘-Goatielsntul’ a 20 refers In. toate’ cove ofile {nobise, ou fonmi dreptunghia-~ eee Tart in plan +. + :4 — tsi ‘ STAS 10103/20-v0 eens ‘Tebetul.3 (continuarey mo tee aT 0.2 T 0,8 1] less conform nr. ort. 2 Directio vinwtoh i | Schemelo s¢ folososo pouttacon- eee : stmofii cu luminatoare longitudi- nalo 7 Valorito ony cu gontorm nt ert. 2. Yaloarea cocficiontului aorodina- mic pontrn pere(ii frontali oi luimi- natoarolor so ia ogals cu —0,6. +}. Pontru portiunea do luminotor ‘oxpusi vintului, vatoarea coofici- catului acrodinamic ~0,8 50 ia'| pentru « pin’ In 20°, OBSERVATIE — La caleularea elemoate- Jor tranaversale ale constructilor ex lumi- ‘aleral conforin sebemel nr, 4 ew ecrane da “proteetie' egntravintulal, valoarea cocflclentalul aerodinarale * total seupr Sstemelul luminatorecran se "ta egal ai ons 80 ailoptdSTAS 10101/20-00 ‘Tabet 3 (continuare) Pee 3 | Vatorilo on sf aug eontorm ne. veld hog Rezulianta. torfelor orton tale Ps pe sooperiy so consi) - dork atit pontru direotia, pintalai arbiats. fo sober 7 tru o alreotie per. peallotart ‘pe, plant dose Petal canada to eo eter min’ pe baes rolaflel (2), caro a fc tangentflalc| Aiatribuite Directia vintuiw ,' <5 Fgjxo} Luéetia vntulu) egal cu a/2. ‘Tabetot $ (continvere) Yalorilo omy day Og Conform nr. ort. 2. Sohemelo ariifate ge considers pentru cli Giri deschise permanent po o laturis onre- ‘care : = complet (in absonja uniat ~pereto po} partea respectiva) ~ parfial (in cazl unor doschizsturi caro} tepresint’s cel putin 30% din ‘supratata poretolui gi sint pormanent —deschise), Schemole so ian pentru construcfii. ou! rotrageyi. Valorie oy comform mr. ext. 2 Poatra porfiunilo orizontale gi ineliniate (a < 15°) ale acopetisului (schem: a} po o| Tangimo de 2, si Hf so adopt aceiasi coc- ficionfi avrodinamiei en si po porfiunile Fvorticale. In cazul %, > 77,, portiunca do trécore la ‘valori nogative se ia egal cx 2/2. Po o Jungime « din perfiunes neoxpusi a fiocdrai unghi intrind so. adopts acciagt sation} aerodizamist ca sipeporfianea Egat >a porfiunea de trecare se ia‘af 10101/20-90 =1 ~ Tabelal 3 (eonttovarey 11 Valorilo cooticiontitor: ¢ Qa, Ou $8 roford In guna p alo sape- rioarit si Tufsrioar’ alo .copertinelor. fa cazul valorilor negative alo cocticion ilo] Cats Cosy Org Om SUSIE 80. invorseaz Pent atoporigurile ondulato pentru reofia. vintului do-a lungul coportinei, esto [nocesae sii 60 fini soumne do forfa. taugon- tial’ P, = 0,04-945, in caro S osto supra- fafa acoperigutui in protect tals = [Distributia dati prosiunti. vintulut po suprafata construcfiol so adopt tn calculal inchidorié.ei, ca, si in Loato cazurilo. cind joacA un rol’ esoufial cunsiderarea acfiunii| fiocato a vintului ‘sea penira Wi apa Got «| Fiepel [7s + Hy Datalo.poutru én) f° ys. sint aplicsbilo pontra Re b 416 :us STAS 10101/20-90 ‘Tabet 3 (contiouar), 2 1 Wiconse a Mere treats torore Soto 8 scope [ena ime ot [Cooficientut o,, 56 coinidor’: tn cazul ‘absentol acoperigulus sau int ipoteza| scoperigului ridisat (acoporig platitor). 100 OUSENWATME — Meer AUYAE ate mumt- eat at esate Ja dlametrut: construct, tn meth ay cata pariat Wairan t Dresiunea finamled cont ia f* Coicue, tm iloncwtonl pe. metre pateat '¥. Sicaatiaten scinewatled © geretol Ga 18°C Drestune alweterich de 700 mm colvand | fe, merour v= 8,145.10" mi) | Schomiale xo folorerc jrentrit extacade fon seotiune. Inchins. Yalorile ea 1 coy #0 determin’ in| fone do ‘cocficientul », atabilit astfel : toSTAB 10101/20-00 Hee erage ' i | ' | i | 4 ‘Tabet 7 3 (vontinuary) Bohorhe ao refer la un gir de panouri wolare po un iy plat. Pentru primul pano si in cazul prin interpolare Uniar® intre valarile conforin xclie- molor IJ 4 1V,do la nr, ert. 11 yi cele de ta nr, ert. 14. Pontru al doilea yi ‘urmitoarele pauouri se aplici ‘lin tablut a, i Feiluceri conform ar. ert. & r a 2 ca 3 he : ‘|q.< 30" vatorile cosficientilor de prosiune si suc- tiune se detormind conform scheunelor 11f gl 1V do| 4 Yo nr ert. L1- {| Pentru pelinul panou-si in cazul «> 30%, valorite | copficienfllor do presiune yi xnctiune se dotormin’ opsERyATI 2 : : 1 YalotieIntermediae ae coeticentulal cas obi prin Suterpolar Wied tare Valarie dale tn tab 2 Tn figure in tabeh 3, presi normale a eer sche mu re schibd Sit feprezentate eu n0ge( ‘Normale al eirer sera pou th se achlrie sin eaprezeninte fed sel 3 Invcaunl speciale, pe Doxd de jusliicyre yi de reallata eapertientale se admlie ca tn Ipc dlstetbuti feenne pastor qi euclinolor aa tela tw considerare 9 dntibalte weuaiforl m wore revue nk. 28 Cocfigiontat aervdinamte wl reznltantel 0, ‘Valorile coofloiontulul 9, pentru diferito rchemo do constrict, so ian conform tabolult 4. oe t © Tabotut 4 xe ~ Profilul constractiei gi woheme Tndicafit pontiw definirea ‘coeficientulal e | * do fnelivedri din vint : Yi folosiret..xchomelor outru construchii patiate 1 poligonale.in plan, feooticiontul e, so consideri eonformn fabelului , *JPotigen rial eu 10...) oarecar, 1 latuet pentru Hed} Shoe | + [/OBSERVATIE ~ Pentru ‘conitrueitt pellgotale. in plan (petra ‘Jerice dtrecie = vintutuly peccum ¥penteu* cele patrate ‘In plan ta vintobut dopa” dinganald) ee ta Inconslderare ip secttimll, .1 STAS 1o101/20.0 : ata “eet 4 contase LT a = ai oe Bchema so utili.eiz8 pentru conntruotii cu smpra- {feta latoralé cilindsicd cireulark: (roservonro, tar nuri de rdcire, turnuri, coxari de fum) ca si_pontru : elemento ciroulare tubularo sux pline, conductor, 2. Bt ‘ cabluri,, Pentru’ suprafejale cu rugositate moderati (beton, metal, lemn) valoarea coeficientului co, se delarmi- - ni din grafic 28 Costiciéntul q so raportess Ia proieeian supratolet constrtefiei haw clementulal pe plank perpendi- ular dizvetiol vintub. tn cart uniei rugoziti{i mai snes, valorile costici entulul e pentru ie > 4.108 se etext conform tabelolu: Seetinne (Core petra 50,08 4 [Pentru conduclori si eabluri «le linti electaice , 50 admite ae i 1,1 pentru oonductori si cabluri ou d > 20min beri de ehiciur 12 pentru conductor si cabfuri ou d-< 20mm + Tiberi de chiciuri, preeum si pentru firelonei sabluii do" orice’ diamotra eeoperit ex chi inst. a seed ae 1k : : © | tPentrt aireofia vintulut perpendicular’ po axa : : ‘ elementulus). to] Cooficientu o, so raporteaz8 Ja profectio suprate} ] ‘constructiei sau, elementulai pe plan perpendi- \ + tS T i |. cular aieyiet ‘vintulai. “s‘rae roto 20-80 Keates“Lae b eutinnarey ; . \ |] {oeficientur ¢, “jyontru ferma plan: fe Zou s pentiw eis oy eo Gr ere 1m care + conform nr. ert. 2 yi 3 ‘gm 25: cocficient de unplere a ferniet ; a 4°] °8¢ mupratata “proiectiel elementelor feruei pe plant : : : 8 stiprafala’fermei, caleulst ta gabaritul stu : : voxterior : \ Pentru prima-ferm& qi valort conform nr. ort. Ponts doua gi urmatoarele forme, exceutate 7 din profile eau levi, pentru Re < 4% 10: a alee Ce In care: 60 ia din tabel, funetie do gsi W/L . @ (Letlea Tost asl oslsos pat 1 7 | reo] . 4 x-10%, = 0,95 m : Valorile intermediare pentru’ » se obfin prin '-) Snterpolare linianh, ~ i Pentru conatracfii do importansS: doosebitf, » 9 stabilegte dup date experimontale,mater! : SVAS 10101/20-90 ‘Tabelut 4 (continuarey Directo vintulul Patrot Cooticientul pentru forme spafiale (turnuri) : Oy Oy + wy In care ou $a, valori poner forma plank onform nr ort, peinevaart conform nr, ert. 5 sutra turnurl ou xectiune triungblulart, oooti- ciently x0 multipliog cu 0,8 dual 9 26, *~[Tadeterininarea lof o,, valoares Ini o, 86 caleu| Jeazi in toatecaruileitipotera cf dirofia vintulnl 0 porpendioular pe fa formel expusi DARA vinta Pentru direotia vintului po diagonala turnului pé- trat, valoncea Tul ¢,, caleulati dupa formuli, no multiplies on eoeticlontal 4, care te armitosrlo valori ‘= 1,2 pontru turpuri do beton armat = 1 penta tornuri din ofel, din clenente| simple 5 $= 1,2 pentru turnurl din ofel, din elemente amps; parte pentru turnurt din lemon, din lemente| simple. Y=1,3 pentru turnurl din lemn, din elemento com priso seal acrodi ic : mtul scrodinamic’ pentru direofia perpeo- dieutnea ‘Pe clemen; ae On = 0, + Bint a. in care ‘4 cooticient-pentru clemente verticale, detinit 1a] Dr. ort. 1425+ / Pontru valovi intermediure vs o1/de-y cool % US *Teientul. so determing prin iutorpoiare Untart. g, 5 = Incazul HI (direotin vintului esto porpendicu- oe 3H ard pe sirul de coloane), coeficientul cw 80 doter- “ ~s SY /minii pentru fiecare cilindru-cu rolatia: —. * : Pm 2 $| Cu bn Yat a e| ® > s * |in caro ej, se stabilegte conform nr. crt. 2, iar %4 conforin tabslului, tn functie de durg caro oste me dia diamotrelor a doi cilindri inveci tees via | te | 2 | oe tn cazul tn care pentru cllindral $ inte valoeeorrpunstonr repeater a) Frese CY ‘aireoyia vintulus to inolinata’ od ||unghtul «)y coeticlental eso dotermin’ aattel: ; : = penta’ 0 4H), e0 consider’ thexrearea datoritit vintalui po pirjile expuxo si colo adépostite ale structurit portanto principale 4i componentelo orizontale alo inesrestii datorite vintului, aplicate po toate luminatoatele. ji ‘Pontra construcfii cu acoporigarl de tip ged (n-ert. 7 din tabetul 3) sau cu luminatoare (at. ext, 5 918 din tabelut 3, ow a < 4 2), in loeul compouentel orizontale acfionind pe al doiles 31 urmitoarele luminatoate (aumero tate do Ia faja oxpusd » construcficl), so ia in considerare : Tozultanta forfelor orizontalo Py, dati de rolabia : By om B (0,003 & + 0,02) 0,( le) Goa (KIN) o tn care / 8 cooficiontal de rafals, conform pet. 2.145 & unghiul do tnelinaro a pantel expaso & luminatorului, tn grate; (ue) conform pet. 2.5 Ri 2.6; 4, “aria proiectlei orizontate’ a acoperisttui, excluzindu-se aria primului luminator, "ta metri pitragi; 9, conform pet. 2.4, in kilonowtoni'pa‘ivotrn pitrat. Ponte alte construefii, valoarea rozultanlei for(clor datotite vintulut wo caleuleazs pe ‘baza presiunilor, suofiuailor gi forfelor tangontinle, determinate pentru elementele de supratat’ : + $i poatra schomale de tuedrearo considerate in calcul. a : ‘a ovaluares rezultantei P, nu sn'iau in ennsideraro forfelo aplicate do vint 1 ' fofole do racorduro a enivolivilor aéoporigului, dack accsto forfe au sens opus sensutui vintului, 210 Iucicefri aplieate_ pera {a chiiviotnchito, on oxcopfia constrotitor de: lap, ko Yn Aearnn ‘tulut asupra perefilor intoriori. . (© rexultanto pentru ofeciul po ambele fefe se. considerd: presiunile 2 0,6 e,(h, do nofiunea vin ) Ie r 2.11 * Varinfii aloZpresiumii interioure din consteuctii La construchiiloou doschidori, mati (hale, hangare ele.) trobuio xi so fini soama gi do * vatiafia prosiunit interioare (suprapresinne sau suc{inne) aplicat. po toate felele. | Ponta dotorminarea acostei.variahit de presiune, construcfiile So impart in dow ex | togorii: : — on permeabilitate normal; |. ou pormeabilitate ridieati.. : i - Coustruc(iile cu permeabililate nom ‘se considor’ cele Ia care raportul dintre supra | J, fajgptaior, co not 6 dschine saat din lomentele de inchier (pore aopar) ay fafa clomeatctor do inchidero, ale de col innit 0,15, iar consteuchiito cu permeabilitato ridicats t £0 considoris cale la, caro acest raport este mai mate de 0,15. Hs Yn cazul constructiilor ew permeabilitate normald, variafia presiunii jnterioaro so ia * J] egal ou sé 0,2 oxGhasedde) kot i eazal color on permeabilitato ridieat® + 0,5 o4(laa)Je i z ‘neareiirile corespunziitoare variatillor do presinne interioarS se suprapun In modul cel "| mai dotavorabil, peste ineXreirile determinate eonform pet. 2.7." ‘ 2.12 fneiredti toesle in zonole de murgine ale suprafejelar expuse (muehii gi eolftici)3 ' Jn cazul muchiilor verticale sc consider’ po ninbele fefe incidento o suctiuno —2op(lbars\br aplicati yo'o Lipime do 25% din dimensiunea in plan orizontal a eoloi mai inguste dintro” cele Mout fofe incidouto, dar nu tnai pufin de 0,5 m. . In cazul muchiilor orizontalo so consideri, po fotele orizontale sau -inclinate, o sucfiune =30A( lan), oy aplicatd pe o Kigime de 10% din dimensiines cea mal mie a-colei mai tnguste dintre fofele incidento, dar nu mat pufin do 0,5 mn. fn zonete de colf alo fejelor plano ale acoperi- urilo, po elton irot en soneapiIstaro& ifawes banilor monfionae, so comders @ e- iuno . — o(buce)f,daok inolitiaron fofei fj de orizontalX depAgoyto 20° 5 = (6'—"G;18 &) o\(haue) Jy acd inclinarea fofol fayd do orizontali « cate sub 20°, 2.13 . Incireiiri npticute stoaguritor : . : “Forfa P, po care un drapel Je tnSlpimo fi lungime? poate 68 0 aplice cozii, we deter- st ou Re Oo, pel fle tadlyime Bi luingime ? po li =H (0,10 + 0,051) es(beye) 9,” (2S) a0) fn caro fit in moti, iar g, in kilonewtoni pe metri patiat. oj i244 Elects HuetuanteZale viotulul 4.141” tn vedoréa determinatii efectelor flactuante slo vintului, in functie de sensibilitaten a acfiunea vintului, se consider’ trel eategorii do constructil, Ch, Ce. si Cy. Din categoria ©, fac parte constructiile curento, pufin sensibile 1a actiunes vintulul. _ In neoastt categorie intr’ toate constructiile, afard de cele din categoritle C, gi Cy. Din categoria ©, fac parte constructille curente, sensibile Ja. acfiuoca vintului. fn acensth categorie intra: stilpt af liniilor electrice aeriene, turnuri, copuri de fum, utilaje de tip coluand, galerii de transport etc., care au perionda propri fundamentals mai mare de 0,25 n; — structuri de chidiri fnalte, elvite si industriale, eare-depigese-40.n1indltime, sou au perionda proprie fundamental mai ‘maro do 1 — alte structuri san p&rf{ ugoare de constructie, flexihile (proeminente, clemente de tneniacre te.), suaceptibile de a amplitica eensibil oscilafiile datorite fluetuatiilor presiunti vin- tului; = conatrucpiile care nu fac paste din eategoria C,. x Din categoria 0, fac parto constructiile care ridied problome speciale datorit’ eensibi- ital ta acfiunen vintafti gi conaplenttitt eomsportani Tor, Tn aceasta categorie intrs de exerpla turnurile de televiziune, antenele si coxurile do fum eu inlfimi de peste 160m, turnurile de riclro’cu inilfimt de peste 100 m, grupurile de conducte sau estacadele ou deschideri sou tnbl-. | fimi do peste 50 m. 2.14.2 Tn. cazul constructillor din categoria’ C,, componentele staticd si fluctuanta ale vintulai + Gmenpionate la pet, 2.2) vo iu In eonsiderare inipreuns, iar coeficientul de rafal are valoarea p=16 > 24.3. Th cazul constructiilor din categoria Cy, comporientele static’ si fluctuant#t ale vintulal, 86 iau in considerare impreunds, iar coeficientul do rafaliip se determipd cu relatia (11), Pentru constructii susceptibile de a intra in regim de rezonant&, care indeplinese condifiile precizate In pot, Det din anexa 2, o fae gi verifiennile speifieate In aceastt ana Balt wlele,) ° ‘an von tn gare + ple), factor de turbulen{s ce se determinis din tabelut 5, in func{ie de inXItimes dea- + Rayra erenlal ¢ i de pul do aniplnsament (stabi lit “conform prevederilor le 1a pe 1, ODSERVATIE : 4 (5) obtine penton z, vo ‘Sndlfimea deasupa terenului a centrului inedredii date de vint; Bale) “coeficient de amplificare a efectului fluctusfiilor, ‘reprezentat grafic in fig. 45 se doterminii cn relotia : , ei pele) = p= eee atte ‘ a2 | OUSEHVATIE: fle) ebfine pent = ey _ fractiunos din amortizares critic’, care in abseb|a unor dato mal preci veo valorito : ae 0,015 $n eazul constructiilor de hoton srmat sau din zfdtir 0,010 in azul : 6 © construofiitor inalte ou structuri do ofel ; ‘ ‘© vogurilor. de fum si altor structuri similare'din beton semats © turmurilor eu 2ibrele, motalico : ‘0,005 1m cazul eosurilor de fun nietaliee, Sptugite; « ; ; °° .-0'003: in easul eopatiior de-fumn metalic, sudate, neckptuyte, ei: eonkicient 00 a0 detent ea relafia : : rarer) perioada proprie fundamentald de oseilafie o structuril considerate, fn sécundo; ‘Viteza de calcul a vintulul (viteza mediatk pe dou minute), in meta! po secandé, doterminaté eu relafia :| . * wat 1 OB Obl pein et : agioatitent parfiol da sigdrantd poutra sofiunca vintulul, determisiat conform Pot. 3}. "iteas' medias po dowd minute eu perload de reveniro do 10 ant, tn metrl pe seounds, ‘fotermiantX conform ‘pot. 2.4. ‘Favela 6 Tnalyiea deatupra terenulal 7 ‘Tpit = de amplesement [""70. eto 300) Ee) a pee t 2.55 ae on | oa _| | 0.38 am wef ke fem [ici " opsenvagiti . Penteu tabilres valet on die nang du ev aestey canes teh Tespactlv pein disipatea Ineald tn teronh ‘propio Ty 30 coneidard pant slomntul eate oxi su uetunea vintuul (construe recoimani\sA-atoibd tn vodoro natura materlasler care 2e detormesia, ot in dera u arporiicaren otelliioy (prin sab 4 Saueparieech, far cnflntal derataldatebiiseplictwleltriot, dformallit anu veplassor care care + pana modplal prope peatra eare ry. Asttl, se poate eonsldera, dup eit, 0 constrae me pate rit pent dlferite Uipurt de detoruatee, ea de, Tn ansamble, smu o acto acl, Coo avolere de austen 8 a 05 ‘a0 aIs a2 Fig. 4 2.14.4 tn cazul construotiilor din categoria Q, componontelo staticd gi fluctuaatiés ale vintului se consider separat gi se determin& conform prevederilor din anexa A. Acesta construcfii se veritich gi ls rezonanS conforin provederilor din anexa B. : z 3 QOEFIOIBNTI PARTIALI DE SIGURANTA, 3.1 Cooticienpit partial! do siguranf’, multiplio& intensitatea normatis a Inokretrii date do ‘int (detorminat& conform pet. 2) in vedere obfineril intensitStilor do calcul ale acestel'inctirotrl. + OBSENYATIE — CostetentH partial de siguran{s dla prezentul standard Ynleulese coetlean{il neSreel Pentru int preci ia STAS HOLOHOAZA eae te BTAS 10101/20-90: : 4 /STAS 10101/20-90 tinge 32 9 Ganlsioni peril! de agurangt dstgiteve contri tabealu 6 4 7 weyenig! in : inctie de: ee = Zonele A, B,O,D nH din fig.1; + stares limits gi grupares de incdredrl Ia care se face veriticares, considerate conform. BTAS 10101/0A-775 “ = clasa de’ finportant a stmucturli expuse, determinatd ednform SAS 10100j0-75; = categoria construcfiilor conform pet. 2.14.1. “Tabet @ ht [Mole nc startet es mearcat icin aa a le Ht 9h rupee tear eflen ae , Siren trie tnt vite sexton 9 sailing Hub e{nuten rupee i Fundam ona paired [ee | _ ‘Sle nittaleexplate normale, eb eft Hocker 1 1 plata n | fier | Tae seen conn soa rinse aemt_ ; 1 Stdee ima wine au aeluncn mrupantorepecle near ationca vue | . " (iulsonch un fel secunga eee lee i Starea, Ulta ‘ition de obosecta 1” 02 Valorile Ye; You Yo Yer toy Yip 8€ stabillesc conform tabelulut 7; eit” exoep(ia oelor pentru uncle sisteme speciale (lini aeriene de energie electrio’, aintis electric, linii aeriene do conmunieafie ete.) care se stabilese conform prereriphillor speciale, referitonze in agente~ nea sjateme. Tabelut 7 “Fell construct u anata eete puncte eaten i ‘extern a | { ‘Conutaci senate aefnen vinta tego GG) | 3.3 In eazul componeatelor ugoare, elemaritelor de tnchidere ote., Ja caro solieitirile sint Acterminate ‘practic numai din acfiunca vintului, valorilo detorminate conform tabelului 7 66 « gporase on 60% doc acestor componente lire aivibuie acecagi importanfi. a structurii principale, In alte situapi, seaplied un spor de 0...90%, apreciat de Ja caz Ja ens de praiectont,~ a : STAS 10101/20-90 Anexa A METODA ANALITICA DE EVALUABE A EFEQTRLOR ACTIUNIE VINTULUL A." Comiponontote aefivnit vintulut tn motnds azalivied, seliunea vintului-asupra construcfilor te determin cx auind componentelor statiod. si fidetuanta. : AQ. Detorminuren componentei statige Compouenta staticy, corespunde presiunii dinamice de bazi stabilizate, determinatt conform pet. 2.1...2.13, lund In considerare coefictentul de ratali 8 = 1. 43° Determinarea’componentet.fluetunnte AS.L s Bteotul fluctuant al actiunit vintului, mnnifestst prin oscilafii alo coustructiilor a e&ror +] dizectio predominanta este apropintt de direc{ia mediata & scurgerii acrului, precizat Je pot. 2.1 alineatul s, se ovalnenzi prin forte de inerfic care so doterinina separat pentru diferitele moduri proprii de ‘oscilatio. Prin accastik motodit se determin’ forfete do ineriie nénmate corespunzdtoare gradelor do libertate considerate in caleule yi diferitclor moduri proprit de.oscilatie. OBSERVATIF ~ Pe basa de jualiare pol fi adoptate alle melade de evaluae (slnularea aumeted a rae ‘Bor exer stro ata testa or real teases Pentru constructii care se arimilenzi cu xisteme dinamice eu numtr finit db grade do Libertate, forja, de iner{ic normnats corespunzateare gradulai de libertate & 9f modnlu proprit do oseilajio r Ps, co deterinina eu relafia; i Pr = mut, (ex) 5) In care ‘my masa corespunzitoare gradului de libertaté 2, in tono; wf, accolératin normath corespunzittoare gradului ds libertate k ai modului propriu r, A - In motel po seounda la pitrat, determinata cu relatia : é +108, = BrDayde — =¢mfat) (16) Lo ficient dinamtic, corespunziitor modulut propriu r, determinat conform pot. : ABAA; 2 ® factor de form’ proprie, detorminat couforin pet. A.3.1.2; “" g, -presiutiea dinamic de’ baz’ stabilizati, in kilonewtoni pe metra p&trat, deter- y minati conform pet. 2.4. A3.1.1- Cooficientul dinamic B, = @,(e,) care se determini cu relafia (12) de Ia pot. 2143 Soni ‘ ede, Et : 1200 ay in care 2,” perioada proprie do ordinul a structurii considerate, in secunde; sgn vitoza de calcul a vinbului, in metxi pe secundis, determinat’ cu velain a4). A.3.L.2 Factorul de formé proprio 0s, ne obfine ou relatio : oe eB : 18) 8% ; Oe Sms ay aa = IG Auoweales) A,cues2) Sreetiseend!™ "ay ee eet lee -tictor de’ participare; . “daptankatconexpunaatoare modului propels r, dup gradu de ibertate aria. expusd, in motrl pktrafi, aforenth gradulut de libertate cooficiontul (ain tabelul 4) corespunzitor aici aférente gradulul do libértiite,¥; - ° 4, oils) cooficiontul o, (pet. 2.5) corespunziitor cotel 2 a centrulti ariel-A, ; i]; de, factor de turbulengi (din tabolul 5) corespunzitor cotei a5. $n cere.valorile eéeticlentufai vane artic Is cotta opti 4 taller do vinf, to jn din cooticient de corelatie pals a fHuetua lilor vintului corespunzitor gradclor Pr So'lbertate & gir nell Propet, whee in abeamja wat Late tel yee, se delarmind Sh bate gay bis ana oa) fume fod : i‘ “egipay coefiofent$ 8 xe obfin ain tabelul 8; te He Amy = a, — % ammo erste Any = te re . sed noesta zen Oa, este mediath a vintulul, Oy este dhiectis‘crizontall normal Uireefiel Ox, Oz este fia ve Jar @4, Fy Yay Yr) Zey 2 Bint coordonatele punctelor chrors 1 de asocinzl gradete de libertato ke! ‘Tabelul 8 rect de decalare Longliuatngds (On In tabolul 8, cotelo + so considers to ‘metri oi reprexint& cotele deasupra terenult (ia saga! corelagict spafiale pe vertioald, cotele color dout puncte intro care se determin’ coe- iefental). _ OBsERVATIE. | : : cnerare do ampltudial trite ¢e Zero pentru orca ce Lorsiane ge sazamblw ale contruclloy care Inince in pln) 2am Una apie le cor mer prope crepond_ une seme depts pt mal male dct . "fo spaiu te comand ch peas tate dalle estas de spect ss else eee soe ‘ 1aUe epaial pent forfeleapleate de elfonen vinulul pe efeite reli, : : ‘pentru detemminares efectelor'ffictuante ale actiunii vintului conform pet. 2.1 este guficjent’ considerarea modulni propriu fundamental (r = 1) pentru construcfii de natura copu- Hilor de fum, turourilor. Peotra constructii cu scheme rai complexo se analizeaci de la caz Ie az numirul de moduri proprii care se considert in caleule. ‘Yn cazul unot construcfil ingineresti dezvoltate pe indltime, on indltimea pin’ le 120m, oe 9 Jotarminares faotorulul de, participere 9, (pehtra modul fundamental) ou relia, simplificata : : PF Asmsedonnae a) tabelal 8." a=.25 — STAS 10161/20-90, - Yaditinee constroclish tn wel a ‘om res Pa eozul unor oldiri fotinse fa plan, se poate aplica relajia (22), cu valorile y din ta. ‘Tapetat 19 Tralee einai tm matt 30 2 re 1) Coaieental ‘Raportul tntre teogie ‘# inioen eter 0,8. oo, 0,92, 2,48 5 3 OS ~ 9.30 oat + In cazul unor ‘constructit inginerosti’ pentru Inoirearea datorité vintulal 20 consideri aplicato la partes superioar’ (castele do‘an’, galerii de transport eto.) ln locul rela- fiel (15) se admito utilizarea relatioi simpliticate: | * i Py = Pip (4) av » , @3) 12 curo 2; esto rezaltanta componentel statice a tncirckill aplioata de vint, indicele inferior se eportessa la punctul corespunzKtor masel ql ineiredril, iar coeficiental yso ia conform tabolulul 9 At ” ~Compnueroa fectelor i © Bieatate totale‘ale : se aati total le components statin af als oxpanante futaanty (alg! amma) ae Nim Nevo pe Hn ' ‘Meares i wots " ‘Ys un ofeot de o snumité naturA (efort, deplasare eto.) ; a NY“) componenta static’ a efectalul iernectiy . i" +: Zs componente fnctuanth a efectulel rexpeotty Components finatuant’ ge determin’ cu relaf 6 : wo janes VEO: a : : : : : 7 Componentele flactuante ale efectului ‘reépcetiv, cotespunsktsare modi J") pri, determinate po base trflor y obtonte ‘treats 8). menor Pro (24) sere (08)! Ancsa. B VBRIFICAREA LA REZONANTA A CONSTRUCTIILOR DE FORMA CILINDRICA Ba Condiii do verifieare ‘Voriticares la reronant a constructillor de.formi cilindric& se face reparat, pentru dife- nitele moduri proprif r, in cazurile in care so indeplinese conditille : ann, S ter < 25 m/s (26) 2 ineare . : wn viteza do calcul a vintuluf, in metai pe secund’, determinatA eu relajia (14); Yee, Vitea criticd 9 vintului, corospunzitoate modului propriu r, in metri pe se- cundi, determinat ou relatia: Rie 27 z en, 4 @lametuul constructict * pentru constrneffi ct conicitate redusi (exh 0,01) Fe consideris dingnetvul 38 2/3 din insiltime ; Z, .potioada praprie do ordinul rs construetict &, _‘namirud Ini Strovbaly pentru seefiune clroulark $, = 0,2. BQ". Determinaren forjelor de rezonangit, {in verificarea In rezonanta se admite deter ‘unitates de lungime) Py? (in punetele.k, ampi modw rea, for|clor serodinamiee (aistribuite pe, le proptil #) eu relayin (28) in care : i %, . doplasirile dup’ gradcie de, tibertate k, corespunzaitoare modula propria 75 gg, doplasarea In virt (k= n) eorespanzatoare modulus propriu rj, ‘ Bo aynplitndinea intensitsjit Ja nivelul extremitifii bere, care se determing ou relafia; : 7 LPP Ofer” 29) cy cocticientul forfei transversale, ¢, x 0,25 5 : 4 Gere = Ant (30) 1630 Btentelo rezonanfei Ne (eforburi deplasir et.) so admit al ie determinate ou relia; - a " We ws or @1) fn care Ht etectul corespnnaitor forfelor Py, considerate ek so aplick statio ; BY decrementul logaritmic, ‘avind ‘valori le = y 3a any ; ny conform pet. 2143, | YB.) Compuneren efeetelor ‘s -Componenta statich No» achiunii vintului pe directia mediaté de scurgero a aerului, se determing lund in considorare gee egal cu valongea gy obvimatA cu rela, (30). Compo: ‘nenta fluctuanti VW ge determins conform prevederilor din anexe A pe baza valoril gs. sink gata Foronantei, efectlo W ole nofinn“vintlul (eforturi, deplastt ote) te Geter on relafi yeyyepe | = 8) tn caro * i Nv efectul rezonanjei, conform relatiel (31); Ye ofectul total al sctiuaii vintulni in planul directiei de seurgere & serului (compo- + ‘Rentele statics gi fluctuants), corespunzind unei presiuni dinamico‘de bazii egale OU Gers determinat eu relatia : ut Hen a | | | N| + 3) a teenie eee Ie gee Crees eee