ISDR

Testul nr 1.
1.

Factorii politici care au impulsonat aparitia statului geto-dac au fost reprezentati de :

-aristocratia tribala

2.

- puterea regala -masa razboinicilor

Factorii interni care au impulsionat aparitia statului geti-dac au fost reprezentati de :

- factori economici - factori politici

3.

Printre factorii culturali care au condus la formarea statului geto-dac au fost :

aparitia unei limbi si a unei religii comune

4.

Elementele care intrau in alcatuirea institutionala a statului lui Burebista au fost : institutiile vicegerelui si a viceregelui

- existenta unor titluri aulice si a unei

cancelarii
5.

Argumentele aduse in sprijinul afirmatiei ca stapanirea lui Burebista a avut caracter

politic au fost :

-existenta unui teritoriu propriu

-existenta unei puteri politice

institutionalizate
6.

In cadrul statului lui Burebista ,populatiile cucerite :

-si-au pastrat formele

administrative proprii
7.

Dependenta populatiilor cucerite fata de statul lui Burebista s-a materializat prin : plata unui tribut - furnizarea de trupe in caz de razboi - supunerea politicii externe
fata de cea a statului geto-dac

8.

In cadrul structurii a statului geto-dac ,marele preot detinea functia de : - vicerege

9.

Existenta unui teritoriu propriu al statului geto-dac este demonstrata prin : caracterul quasi orasenesc al civilizatiei geto-dace din interiorul arcului carpatic
- expeditiile de cucerire intreprinse de Burebista

10. Rolul ierahiei clericale in organizarea statului geto-dac a fost acela de : fundamentare din punct de vedere teologic a noii organizari politice

supraveghere a modlui in care erau respectate legile

Testul nr 2
1 Provinciile senatorial romane aveau urmatoarele caracteristici : - erau conduse de
membri ai ordinului senatorial - se aflau dispuse de obicei in interiorul Imperiului
2 in timpul domniei Imparatului Traian provincial Dacia cuprindea urmatoarele teritoriii:

Translivania propriu zisa

Oltenia Vestica

Banatul in intregime
3. Conform impartirii administrative introduse de Hadrian:

Provinciile Dacia Porolissensis si Dacia Inferior nu dispuneau de legiuni,fiind

administrate de guvernatori de rang ecvestru
4. in organizare administratiei urbane romane Consiliul Decurionilor avea
urmatoarele caracteristici :
* Era UN organ colectiv de conducere, format din circa 30-50 persoane
- emitea hotatari cu character obligatoriu pt organelle executive ale administratiei
urbane
5. in organizare administratiei urbane ,consiliul decurionilor avea urmatoarele
atributii de natura fiscala :
* incasarea contributiilor impuse orasului de catre autoritatile imperiale
* perceperea la timp a impozitelor datorate de catre cetateni
6. in organizarea

administratiei urbane

,magistratii

aveau

urmatoarele

caracteristici:
* raspundeau de intreaga conducere executiva a treburilor orasenesti
* duceau la indeplinire hotararile Consiliului Decurionilor
7. Alcatuirea bugetului in cadrul administratiei locale romane revenea :
* dumvirilor alesi in cel de al cincilea an.
8. guvernatorul provinciei dacia superior :
* avea dreptul de a emite legi ( edicte) aplicabile in teritoriul granitelor sale
9. dreptul de a face parte din unitatile de elita ale statului roman ( jus militae)
revenea :
* cetatenilor
10. in provincial Dacia ,impozitele funciare grevau asupra detintatorilor de :
* proprietati provinciale

Testul nr 3

1. Retragerea romana din Dacia a insemnat :

Retragerea intregii armate romane,a intregii administratiiii si a unei parti din

populatia civila
2. Obstea sateasca authtona reprezenta in decursul sec IV_VIII,o cumintatea de
oameni :

Cu un teritoriu propriu

Cu o organizare social economica proprie

3. In cadrul obstilor autohtone din cadrul secolelor IV_XIV ,proprietatile
funciare:

Se transmiteau ereditar
4. In secolele IV_VII egalitatea juridica a membrilor obstii :

Era o consecinta directa realitatilor economice care caracterizau comunitatea

5. In secolele IV_VII ,asupra islazului,apelor si padurilor se exercita:

Un drept de stapanire colectiva( devalmasa:)

6. Trasataurile cnezilor si juzilor in cursul secolelor VIII_XIV au fost
urmatoarele :

Initial,acestia erau alesi pe baza unor criteria de eficienta stabilite in interiorul

obstii,pentru ca mai apoi acestia sa isi transforme pozitia intr-un statut social
transmisibil ereditar

Reprezentau persoane care trebuiau sa asigure punerea in aplicare a principalelor

obligatii care reveneau obstilor locale in raport cu migratorii migratorilor.
7. Formatiunile prestatale de tipul voievodatelor sau tarilor intruneau
urmatoarele caracteristici :

Reprezentau reuniunea sub o singura conducere a mai multor obsti sau uniuni de
obsti

Posedau fortificatii din lemn si pamant.

8. Conducerea formatiunilor prestatale de tipul voievodatelor si tarilor revenea :

Unor juzi,jupani sau duci care isi transmiteau ereditar puterea.

9. Voievodul Dragos a condus Moldova :

In calitate de dregator al statului maghiar

10. In secolele VIII_XIV legea tarii a avut :

Character consuetudinar

Character unitary
Testul nr 4.
1. Titlul de Mare voievod purtat de domnii romani pe parcursul secolelor
XIV_XVII indica :

Originea militara a puterii monarhului si prerogativele militare ale institutiei

2. Conceptia teocratica potrivit careia Domnul exercita puterea in virtutea vointei
lui Dumnezeu ,era reflectata in secolele XIV_XVII de urmatoarele
carateristici ale institutiei domnesti :

Practicarea virtutiilor imperiale : filantropia,generozitatea,cumpatarea,justitia

Prezenta unor atributii pe care Domnul le detinea in sfera dreptului

bisericesc,atributii pe care insa le exercita in acord cu conducatorii bisericii
3. Pana la jumatatea secolului al XVI ,succesiunea la tron in tarile romane se
face in conformitate cu :

Principiul erediat-electiv
4. In calitate de detinator al dreptului de stapanire superioara asupra teritoriului
tarii Domnul putea exercita in secolele XIV_XVII urmatoarele actiuni:

Confisca satele si mosiile celor care incalcau contractul de vasalitate

Confirma sau intarea dreptul de stapanire asupra pamantului exercitat de catre

orice supus

Exercita controlul asupra tuturor transferurilor de stapanire funciara din tara

5. In secolele XIV_XVII exercitarea de catre domn a prerogativelor sale
judecatoresti se facea astfel:

Domnul judeca de regula impreuna cu Sfatul domnesc( existand si speta pe care le

putea judeca singur),insa decizia finala ii apartinea Domnului
6. In procesul de adoptare a deciziilor importante in materie de organizare a
vietii bisericesti (mutarea centrelor episcopale, infiintarea de noi episcopii etc)
puteau fi angrenate urmatoarele institutii centrale ale Tarilor Romane:

Domnul si Sfatul Domnesc

Domnul si Adunarile de Stari

Domnul ,Sfatul Domnesc si Adunarile de stari

7. In cadrul Adunarilor de stari din Tara Romeneasca si Moldova din cadrul
secolelor XIV_XVII targovetii erau

Erau reprezentati foarte rar

8. Dregatorii, care prin prisma atributiilor specifice detineau dreptul de a
pronunta pedeapsa capital in secolele XIV_XVII erau :

Marele ban in Tara Romaneasca si marele vornic in Moldova

9.

in secolele XIV_XVII pastrarea marelui sigiliu al tarii, redactarea

documentelor domnesti si supravegherea activitatilor din cancelaria
domneasca erau prerogative specifice:

Marelui logofat
10. In secolele XIV_XVII in categoria marilor dregatori de stat cu atributii
militare intrau :

Marele spatar,marele armas,marele serdar

Marele spatar,marele armas, mare aga

Testul nr 5.
1. Titlul demare domn purtat de domnii romani in cursul secolelor XIV_VII
indica

Calitatea de stapan absolut al tarii

2. In secolele XIV_XVII ,puterea domnului in Tarile Romane avea urmatoarele
caracteristici:

Era indivizibila si netransmisibila

Se exercita in absenta oricarui organ de control

3. In a doua jumatate a secolului al XVI si pe parcursul secolului al XVII
desemnarea titularilor pentru tronurile Tarilor romane se facea astfel:

Domnii erau alesi de catre boieri si confirmati periodic de catre Poarta Otomana
4. In secolele XIV_XVII desherenta era o institutie care se afla in legatura
directa cu :

Conceptia despre stapanirea superioara exercitata de domn asupra teritoriului tarii

5. Pe parcusul secolelor XIV_XVII prerogativele domnilor romani in raport cu

institutia bisericii au vizat urmatoarele aspecte :

Infiintarea de mitropolii,episcopii ,manastiri sau mutarea resedintelor acestora

Reglementarea activitatii cultelor straine aflate in tara

6. Atributiile judiciare ale Sfatului Domnesc pe parcusul secolelor XIV_XVII
pot fi caracterizate astfel :

Sfatul domnesc nu reprezenta o instant de judecata in sine, membrii sai il asistau

pe Domn in exercitarea prerogativelor judiciare , insa nu aveau drept de vot in
luarea hotararii
7. Pe parcursul secolelor XIV_XVII printre caracteristicile Adunarilor de Stari
autohtone se regasesc :

Ca regula,functionarea institutie are un character consultative,insa sunt cunoscute

si cazuri in care hotararile sale au fost impuse Domnului ,chiar daca nu era de
accord cu ele

Adunarile de stari din tarile romane reprezentau intregul teritotiu al

tarii,neexistand adunari provinciale
8. In atributiile commune tuturor marilor dregatori din secolele XIV_XVII intrau
:

Purtarea solilor peste hotare

Conducerea unei parti a armatei..sau chiar a intregii armate

9. In secolele XV_XVII ,singurul dregator care avea dreptul de interventie in
chestiunile privitoare la stapanirea pamantului ,drept care revenea doar
Domnului era :

Marele ban
10. In secolele XIV_XVII , in categoria marilor dregatori aflati in serviciul
Domnului sau a curtii domnesti intrau :

Marele paharnic,marele clucer,marele stolnic

Marele postelnic , marele portar,vataful de aprozi

Marele comis,marele medelnicer, marele slugger